Procedură : 2016/2311(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0063/2017

Texte depuse :

A8-0063/2017

Dezbateri :

PV 13/06/2017 - 14
CRE 13/06/2017 - 14

Voturi :

PV 14/06/2017 - 8.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0261

RAPORT     
PDF 562kWORD 66k
22.3.2017
PE 594.161v03-00 A8-0063/2017

referitor la Raportul Comisiei pe 2016 privind Serbia

(2016/2311(INI))

Comisia pentru afaceri externe

Raportor: David McAllister

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la Raportul Comisiei pe 2016 privind Serbia

(2016/2311(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere concluziile Președinției în urma reuniunii Consiliului European de la Salonic din 19-20 iunie 2003 privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale Uniunii Europene,

–  având în vedere Decizia 2008/213/CE a Consiliului din 18 februarie 2008 privind principiile, prioritățile și condițiile cuprinse în Parteneriatul european cu Serbia și de abrogare a Deciziei 2006/56/CE(1),

–  având în vedere Avizul Comisiei din 12 octombrie 2011 referitor la cererea Serbiei de aderare la Uniunea Europeană (SEC(2011)1208), decizia Consiliului European din 2 martie 2012 de a acorda Serbiei statutul de țară candidată și decizia Consiliului European din 27-28 iunie 2013 de a deschide negocierile cu Serbia,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere (ASA) dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2013,

–  având în vedere Rezoluția 1244(1999) a Consiliului de Securitate al ONU, Avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție din 22 iulie 2010 privind conformitatea cu dreptul internațional a declarației unilaterale de independență a Kosovo, precum și Rezoluția 64/298 din 9 septembrie 2010 a Adunării Generale a ONU, care a luat act de conținutul avizului CIJ și a salutat disponibilitatea UE de a înlesni dialogul dintre Serbia și Kosovo,

–  având în vedere declarația și recomandările adoptate cu ocazia celei de a cincea reuniuni a Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere UE-Serbia din 22-23 septembrie 2016,

–  având în vedere Raportul referitor la politica privind întreprinderile și industria adoptat la 7 octombrie 2016 de către Comitetul consultativ mixt UE-Serbia pentru societatea civilă,

–  având în vedere raportul final al misiunii limitate a OSCE/ODHIR de observare a alegerilor privind alegerile parlamentare anticipate din Serbia din 29 iulie 2016,

–  având în vedere raportul Comisiei pe 2016 privind Serbia din 9 noiembrie 2016 (SWD(2016)0361),

–  având în vedere evaluarea Comisiei privind programul de reformă economică din Serbia (2016-2018) (SWD(2016)0137),

–  având în vedere concluziile comune ale dialogului economic și financiar dintre UE și Balcanii de Vest și Turcia din 26 mai 2016 (9500/16),

–  având în vedere concluziile Președinției din 13 decembrie 2016,

–  având în vedere cea de a treia reuniune a Consiliului de stabilizare și de asociere UE-Serbia, desfășurată la 13 decembrie 2016,

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 februarie 2016 referitoare la Raportul pe 2015 privind Serbia(2),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0063/2017),

A.  întrucât Serbia, la fel ca orice țară care aspiră să devină membră a UE, trebuie evaluată în funcție de propriile merite în ceea ce privește îndeplinirea, implementarea și respectarea aceluiași set de criterii și întrucât calitatea reformelor necesare și angajamentul față de acestea determină calendarul aderării;

B.  întrucât progresele Serbiei în cadrul capitolelor 23 și 24 referitoare la statul de drept și în procesul de normalizare a relațiilor cu Kosovo în cadrul capitolului 35 rămân esențiale pentru ritmul general al procesului de negociere, în conformitate cu cadrul de negociere;

C.  întrucât Serbia a adoptat măsuri importante în direcția normalizării relațiilor cu Kosovo, din care au rezultat, la 19 aprilie 2013, Primul acord cu privire la principiile aplicabile normalizării relațiilor, precum și acordurile din august 2015, dar mai sunt încă multe de făcut în acest sens; întrucât sunt necesare de urgență măsuri suplimentare pentru a aborda, a depăși și a soluționa toate chestiunile rămase între cele două țări;

D.  întrucât Serbia și-a menținut angajamentul față de crearea unei economii de piață funcționale și a continuat punerea în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere (ASA),

E.  întrucât trebuie să se asigure pe deplin punerea în aplicare a cadrului juridic privind protecția minorităților, mai ales în domeniul educației, al utilizării limbii, al accesului la serviciile mass-media și la serviciile religioase în limba minoritară, precum și în ceea ce privește reprezentarea politică adecvată a minorităților naționale la nivel local, regional și național,

1.  salută deschiderea negocierilor privind capitolele 23 (Sistemul judiciar și drepturile fundamentale) și 24 (Justiție, libertate și securitate), considerate drept capitole esențiale în abordarea UE în materie de extindere fondată pe statul de drept, deoarece progresele înregistrate la aceste capitole rămân cruciale pentru ritmul general al procesului de negociere; salută deschiderea capitolelor 32 (Control financiar) și 35 (Alte aspecte), deschiderea negocierilor privind capitolul 5 (Achiziții publice), precum și deschiderea și închiderea provizorie a capitolului 25 (Știință și cercetare); invită Consiliul să deschidă capitolul 26 (Educație și cultură) și subliniază importanța acestuia pentru promovarea valorilor europene în rândul generației tinere; așteaptă cu interes deschiderea unor capitole suplimentare care au fost pregătite din punct de vedere tehnic;

2.  salută angajamentul continuu al Serbiei pe calea integrării în UE și abordarea sa constructivă și bine pregătită în cadrul negocierilor, ceea ce reprezintă un semn clar de hotărâre și de voință politică; invită Serbia să promoveze în mod activ și să comunice în continuare această decizie strategică în rândul populației, inclusiv informând în mai mare măsură cetățenii sârbi cu privire la fondurile provenite de la bugetul UE și destinate Serbiei; invită autoritățile sârbe să se abțină de la retorica anti-UE și de la mesajele adresate publicului; subliniază necesitatea unor dezbateri în cunoștință de cauză, transparente și constructive pe tema UE, a instituțiilor sale și a ceea ce presupune apartenența la UE; ia act de îmbunătățirea dialogului și a consultărilor publice cu părțile interesate relevante și cu societatea civilă, precum și de implicarea acestora în procesul de integrare europeană;

3.  subliniază că o implementare riguroasă a reformelor și a politicilor rămâne un indicator principal al unui proces de integrare reușit; salută adoptarea Programului național revizuit pentru adoptarea acquis-ului (PNAA); invită Serbia să îmbunătățească planificarea, coordonarea și monitorizarea implementării noii legislații și a noilor politici, instituind o capacitate administrativă adecvată și eficientă, și să depună eforturi suplimentare pentru a asigura includerea sistematică a societății civile în dialogurile referitoare la politici, inclusiv în procesul de aderare, ca instrument de îmbunătățire a guvernanței democratice; salută inițiativele constante ale Biroului guvernamental pentru cooperarea cu societatea civilă vizând îmbunătățirea cooperării dintre stat și sectorul civil;

4.  constată întârzierile în absorbția ajutoarelor de preaderare, cauzate, printre altele, și de cadrul instituțional neadecvat; îndeamnă autoritățile să caute exemple pozitive și bune practici în rândul statelor membre; subliniază că este necesar să se instituie un sistem instituțional mai eficace și mai cuprinzător la nivel național, regional și local pentru absorbția IPA (Instrumentul de asistență pentru preaderare) și a altor fonduri disponibile;

5.  salută progresele înregistrate de Serbia în ceea ce privește dezvoltarea unei economii de piață funcționale și îmbunătățirea situației economice generale din țară; subliniază că Serbia a înregistrat progrese semnificative în abordarea unora dintre deficiențele sale în materie de politici, în special în ceea ce privește deficitul bugetar, care este în prezent sub nivelul stabilit în criteriile de la Maastricht; subliniază că perspectivele de creștere economică s-au îmbunătățit, iar dezechilibrele interne și externe au fost reduse; salută faptul că procesul de restructurare a întreprinderilor de stat a avansat, în special în domeniul energiei și al transportului feroviar, și subliniază importanța gestionării profesionale a acestora pentru a le face mai eficace, mai competitive și mai economice; subliniază importanța locurilor de muncă din sectorul public din Serbia, precum și importanța respectării drepturilor lucrătorilor;

6.  subliniază importanța capitală a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) pentru economia Serbiei și invită Serbia să îmbunătățească mediul de afaceri pentru sectorul privat; invită guvernul sârb și instituțiile UE să își extindă oportunitățile de finanțare pentru IMM-uri, în special în domeniul tehnologiei informației și al economiei digitale; felicită Serbia pentru eforturile sale din domeniul educației duale și profesionale menite să reducă șomajul în rândul tinerilor și subliniază importanța organizării unor cursuri de formare adaptate în mai mare măsură la cerințele pieței muncii; încurajează Serbia să promoveze spiritul întreprinzător, îndeosebi în rândul tinerilor; constată existența unor tendințe demografice defavorabile și a fenomenului „exodului creierelor” și face apel la Serbia să introducă programe naționale de promovare a încadrării în muncă a tinerilor;

7.  salută desfășurarea alegerilor parlamentare din 24 aprilie 2016, care au fost evaluate pozitiv de observatorii internaționali; invită autoritățile să urmeze integral recomandările misiunii OSCE/ODIHR de observare a alegerilor, în special în ceea ce privește relatările părtinitoare în mass-media, avantajarea neechitabilă a celor aflați la putere, estomparea distincției dintre activitățile de stat și cele de partid, procesul de înregistrare și lipsa transparenței în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și a campaniei electorale; subliniază că finanțarea partidelor politice trebuie să fie conformă cu cele mai înalte standarde internaționale; invită autoritățile să ancheteze în mod corespunzător plângerile privind neregulile, actele de violență și intimidările care au survenit în timpul procesului electoral; invită Serbia să asigure alegeri corecte și libere în aprilie 2017;

8.  își reiterează apelul adresat Serbiei, în concordanță cu obligațiile statutului său de țară candidată, de a-și alinia treptat politica externă și de securitate la cea a UE, inclusiv politica privind Rusia; consideră efectuarea realizarea de exerciții militare comune între Serbia și Rusia; salută contribuția importantă a Serbiei la mai multe misiuni și operațiuni ale UE în cadrul PSAC (EUTM Mali, EUTM Somalia, EU-NAVFOR-Atalanta, EUTM RCA), precum și participarea continuă la operațiunile internaționale de menținere a păcii; încurajează ferm și sprijină Serbia în negocierea aderării la OMC;

9.  felicită Serbia pentru abordarea sa constructivă și umanitară în ceea ce privește criza migrației; invită Serbia să încurajeze această abordare constructivă și în ceea ce privește țările învecinate; ia act cu satisfacție de faptul că Serbia a depus eforturi substanțiale pentru a se asigura că resortisanții țărilor terțe primesc adăpost și provizii umanitare cu sprijin internațional și din partea UE; subliniază că Serbia ar trebui să adopte și să pună în aplicare noua legislație în materie de azil; invită autoritățile sârbe să continue să asigure servicii de bază, ca de pildă un adăpost adecvat, alimente, instalații sanitare și asistență medicală, pentru toți refugiații și migranții; invită Comisia și Consiliul să ofere sprijin continuu pentru Serbia în soluționarea provocărilor legate de migrație, precum și să monitorizeze îndeaproape modul în care sunt cheltuite subvențiile financiare pentru organizarea și gestionarea fluxurilor de migranți; încurajează Serbia să sprijine tendința de scădere a numărului solicitanților de azil care sosesc în UE dinspre Serbia; invită Serbia să respecte în totalitate drepturile solicitanților de azil și să se asigure că minorii neînsoțiți și neprotejați sunt identificați și protejați; invită Comisia să își continue activitatea în domeniul migrației alături de toate țările din Balcanii de Vest, pentru a se asigura că normele și standardele europene și internaționale sunt respectate;

Statul de drept

10.  constată că, deși s-au înregistrat unele progrese în domeniul sistemului judiciar, în special prin adoptarea de măsuri în vederea armonizării jurisprudenței și prin promovarea în continuare a unui sistem de recrutare pe bază de merit, independența sistemului judiciar nu este asigurată în practică, ceea ce împiedică judecătorii și procurorii să pună în aplicare legislația adoptată; invită autoritățile să alinieze cadrul constituțional și juridic la standardele europene, în vederea reducerii influenței politice în recrutarea și numirea judecătorilor și a procurorilor; subliniază că eficiența și calitatea sistemului judiciar și accesul la justiție sunt în continuare supuse unor constrângeri din cauza distribuției inegale a volumului de muncă, a numărului mare de cauze aflate pe rol care au acumulat întârzieri și a lipsei unui sistem de asistență juridică gratuită, care trebuie instituit; solicită punerea în aplicare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;

11.  își exprimă preocuparea față de lipsa de progrese în combaterea corupției și îndeamnă Serbia să dea dovada unei voințe politice și a unui angajament clare în abordarea acestei chestiuni, inclusiv prin consolidarea și aplicarea integrală a cadrului juridic; invită Serbia să accelereze punerea în aplicare a strategiei naționale și a planului de acțiune privind combaterea corupției și solicită efectuarea unui bilanț inițial al anchetelor, urmăririlor penale și condamnărilor pentru cazurile de corupție la nivel înalt; salută progresele înregistrate cu privire la finalizarea proiectului de lege privind Agenția anticorupție, precum și activitățile de prevenire și de combatere a corupției, care au fost prevăzute în noul proiect de înfrățire cu UE („EU Twinning”); îndeamnă Serbia să modifice și să pună în aplicare secțiunea din Codul penal care vizează infracțiunile cu caracter economic și infracțiunile legate de corupție, pentru a asigura un cadru credibil și previzibil în materie de drept penal; își exprimă preocuparea față de scurgerile de informații repetate către mass-media cu privire la anchetele în curs; invită autoritățile sârbe să ancheteze cu seriozitate mai multe cazuri importante în care jurnaliștii au prezentat dovezi ale unor presupuse fapte ilegale; își reiterează solicitarea pentru o reformă corespunzătoare a infracțiunii de abuz în serviciu și de abuz în funcție de răspundere, pentru a preveni o posibilă utilizare necorespunzătoare sau arbitrară; subliniază că utilizarea excesivă a dispoziției privind abuzul în serviciu în sectorul privat este dăunătoare pentru mediul de afaceri și limitează securitatea juridică; invită Serbia să garanteze neutralitatea și continuitatea administrației publice;

12.  salută rolul activ al Serbiei în cooperarea polițienească și judiciară internațională și regională, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește combaterea criminalității organizate și adoptarea de către Serbia a primei evaluări naționale a amenințării pe care o reprezintă formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată (SOCTA); invită Serbia să își intensifice eforturile dedicate anchetării rețelelor infracționale mai ample, îmbunătățirii anchetelor financiare și a activităților polițienești bazate pe informații și elaborării unui bilanț solid de condamnări definitive; invită Serbia să pună integral în aplicare legea privind forțele polițienești din februarie 2016, să se alinieze la normele UE privind confiscarea bunurilor rezultate din activități cu caracter infracțional și să instituie o platformă sigură pentru schimbul de informații între autoritățile de aplicare a legii; salută modificările recente aduse legii privind proprietatea publică și subliniază că trebuie să se asigure implementarea transparentă și nediscriminatorie a acesteia și că trebuie adoptate măsuri suplimentare care să instituie legalitatea juridică deplină asupra drepturilor de proprietate; solicită eforturi suplimentare pentru soluționarea chestiunii legate de domeniul de aplicare, implementarea și implicațiile Legii privind organizarea și competențele autorităților de stat în procedurile privind crimele de război; invită autoritățile să abordeze cazurile de utilizare excesivă a forței de către poliție împotriva cetățenilor; a luat act, cu preocupare, de evenimentele controversate din cartierul Savamala din Belgrad, legate, în special, de demolarea proprietății private, și solicită soluționarea rapidă a conflictului și cooperarea deplină cu autoritățile judiciare în cadrul anchetelor pentru a-i aduce pe cei vinovați în fața justiției;

13.  salută rolul activ al Serbiei în lupta împotriva terorismului și reamintește că Serbia a incriminat deja în 2014 activitatea combatanților străini, în conformitate cu Rezoluția 2178(2014) a Consiliului de Securitate al ONU; îndeamnă la adoptarea strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea terorismului, finalizate în martie 2016; invită Serbia să transpună integral în practică recomandările raportului de evaluare al Comitetului de Experți pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor și Finanțării Terorismului (MONEYVAL) al Consiliului Europei și, în special, recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) privind finanțarea terorismului și spălarea de bani; salută cooperarea internațională și regională constantă a Serbiei în lupta împotriva drogurilor, dar subliniază că trebuie depuse și mai multe eforturi pentru a identifica și a urmări rețelele infracționale implicate în traficul de persoane; consideră că o strategie regională și o cooperare consolidată între toate țările din regiune sunt esențiale pentru combaterea corupției și a criminalității organizate;

Democrația

14.  salută măsurile luate pentru a îmbunătăți transparența și procesul de consultare din cadrul Parlamentului, inclusiv prin audieri publice și prin reuniuni și consultări periodice cu Convenția națională privind integrarea europeană, îndeosebi deoarece acestea reprezintă o componentă importantă a procedurilor de negociere; își menține preocuparea față de utilizarea pe scară largă a unor proceduri de urgență la adoptarea legislației; subliniază că recurgerea frecventă la procedurile de urgență și modificările ordinii de zi a Parlamentului aduse în ultimul moment subminează eficacitatea parlamentară, precum și calitatea și transparența procesului legislativ, fără a permite întotdeauna o consultare suficientă a părților interesate și a publicului larg; subliniază că supravegherea executivului de către Parlament trebuie să fie consolidată; solicită o mai bună coordonare la toate nivelurile și adoptarea imediată a unui cod de conduită al Parlamentului; regretă faptul că, din cauza unor perturbări, șeful misiunii delegației UE în Serbia nu a putut prezenta raportul Comisiei în cadrul Comisiei pentru integrare europeană din Parlamentul sârb; subliniază că șeful delegației UE ar trebui să poată prezenta acest raport fără obstacole necuvenite și că acest lucru va permite și supravegherea corespunzătoare a procesului de aderare de către Parlamentul sârb;

15.  ia act de necesitatea revizuirii Constituției, pentru a reflecta pe deplin recomandările Comisiei de la Veneția, în special în ceea ce privește rolul Parlamentului în numirile judiciare, controlul exercitat de partidele politice asupra mandatului deputaților din Parlament, independența instituțiilor-cheie și protecția drepturilor fundamentale;

16.  salută faptul că au fost adoptate programul de reformă a gestiunii finanțelor publice, strategia de e-guvernare, o strategie privind reforma în materie de reglementare și elaborarea de politici și noi legi privind procedurile administrative generale, salariile publice și funcționarii publici de la nivelul administrațiilor provinciale și locale; ia act de faptul că punerea în aplicare a planului de acțiune pentru reforma administrației publice a fost lentă în anumite domenii, precum și de faptul că nu s-au înregistrat progrese în modificarea cadrului juridic pentru funcționarii publici din cadrul administrației centrale; subliniază că trebuie să se depună mai multe eforturi pentru a profesionaliza și depolitiza în continuare administrația și a asigura o transparență mai mare a procedurilor de recrutare și de destituire;

17.  reiterează importanța unor organisme de reglementare independente, cum ar fi Avocatul Poporului, comisarul pentru informațiile de importanță publică și protecția datelor cu caracter personal, Curtea de Conturi a Statului, Agenția anticorupție și Consiliul anticorupție, pentru a asigura supravegherea și tragerea la răspundere a executivului; subliniază necesitatea transparenței și a răspunderii instituțiilor de stat; invită autoritățile să protejeze pe deplin independența acestor organisme de reglementare, să le asigure sprijinul politic și administrativ deplin pentru a-și desfășura activitatea și să dea curs în mod corespunzător recomandărilor lor; invită autoritățile să se abțină de la a formula acuzații și atacuri politice nefondate la adresa Avocatului Poporului;

18.  subliniază necesitatea de a asigura un sistem de învățământ accesibil cu o programă de învățământ completă și echilibrată, inclusiv cu privire la importanța drepturilor omului și combaterea discriminării, oportunitățile de muncă și de formare pentru tineri și promovarea programelor de studiu europene, cum ar fi programul ERASMUS;

Drepturile omului

19.  subliniază că cadrul legislativ și instituțional pentru respectarea dreptului internațional al drepturilor omului este în vigoare; subliniază că este necesară punerea în aplicare coerentă a acestuia în întreaga țară; observă că sunt necesare eforturi suplimentare susținute pentru a îmbunătăți situația persoanelor care aparțin unor grupuri vulnerabile, inclusiv a romilor, a persoanelor cu handicap, a persoanelor cu HIV/SIDA și a persoanelor LGBTI, precum și a migranților și a solicitanților de azil și a minorităților etnice; subliniază că este necesar ca autoritățile sârbe, precum și toate partidele politice și personalitățile publice să promoveze un climat tolerant și favorabil incluziunii în Serbia; invită autoritățile să asigure punerea corespunzătoare în aplicare a legislației adoptate împotriva discriminării, în special în ceea ce privește infracțiunile motivate de ură; își exprimă preocuparea cu privire la Legea privind drepturile victimelor civile de război, care exclude anumite grupuri de victime ale violențelor din timpul conflictului, și face apel la autorități să o reexamineze;

20.  își reiterează preocuparea față de lipsa de progrese în ceea ce privește îmbunătățirea situației libertății de exprimare și a autocenzurii mass-mediei, un fenomen care se agravează; subliniază că amestecurile politice, amenințările, violența și intimidările îndreptate împotriva jurnaliștilor, inclusiv atacurile fizice, amenințările verbale și scrise și atacurile asupra proprietății rămân un motiv de îngrijorare; face apel la autorități să condamne public și fără echivoc toate atacurile, să asigure resurse adecvate pentru anchetarea mai proactivă a tuturor cazurilor de atacuri împotriva jurnaliștilor și a societăților din mass-media și să aducă rapid autorii acestor atacuri în fața justiției; își exprimă preocuparea față de faptul că procesele civile de calomnie și campaniile de denigrare vizează în mod disproporționat organele de presă și jurnaliștii critici, precum și față de posibilul impact asupra libertății presei al hotărârilor judecătorești privind calomnia; solicită punerea în aplicare pe deplin a legilor privind mass-media; salută semnarea memorandumului privind cooperarea și protecția jurnaliștilor încheiat între procurori, poliție, jurnaliști și asociațiile mass-media și așteaptă cu interes punerea în aplicare a acestuia; subliniază necesitatea unei transparențe totale în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei și finanțarea acesteia; încurajează guvernul să garanteze independența și sustenabilitatea financiară a organizațiilor mass-media publice, precum și viabilitatea financiară a conținutului mass-media în limbile minorităților, și să sporească rolul difuzorilor publici în acest domeniu;

21.  este preocupat că Legea privind publicitatea a fost adoptată în 2015 fără o consultare publică adecvată, eliminându-se dispoziții importante precum cele legate de interzicerea promovării autorităților publice și a publicității politice în afara campaniei electorale;

22.  regretă cerința referitoare la utilizarea fondurilor IPA, care obligă organizațiile societății civile să devină partenere cu statul pentru a li se aproba cererile;

23.  condamnă campania negativă desfășurată de guvern și de mass-media guvernamentală împotriva organizațiilor societății civile; este preocupat de cadrul guvernamental prin care se înființează organizații fictive ale societății civile în opoziție cu organizațiile societății civile independente; consideră că este inacceptabil ca, pentru acceptarea unei cereri de fonduri IPA din partea organizațiilor societății civile, să fie necesară încheierea unui parteneriat cu guvernul;

Respectarea și protecția minorităților

24.  reiterează că promovarea și protejarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minorităților naționale, constituie o condiție prealabilă de bază pentru aderarea la UE; salută adoptarea unui plan de acțiune pentru exercitarea drepturilor minorităților naționale, precum și adoptarea unui decret de instituire a unui fond dedicat minorităților naționale, care trebuie să devină operațional; solicită punerea în aplicare pe deplin a planului de acțiune și a anexei într-un mod cuprinzător și transparent, cu implicarea constructivă a tuturor părților; își reafirmă apelul adresat Serbiei să asigure aplicarea consecventă a legislației privind protecția minorităților și să acorde o atenție specială tratamentului nediscriminatoriu al minorităților naționale la nivelul întregii țări, inclusiv în ceea ce privește educația, utilizarea limbilor, reprezentarea adecvată în sistemul judiciar, în administrația publică, în parlamentul național și în organismele locale și regionale, precum și accesul la mass-media și la serviciile religioase în limbile minorităților; salută adoptarea unor noi standarde educaționale pentru predarea limbii sârbe ca limbă nematernă și progresele înregistrate în ceea ce privește traducerea manualelor școlare în limbile minorităților și încurajează autoritățile sârbe să asigure sustenabilitatea acestor procese; invită Serbia să transpună integral în practică toate tratatele internaționale privind drepturile minorităților;

25.  observă că diversitatea multietnică, multiculturală și multiconfesională a Voivodinei contribuie și ea, la rândul ei, la identitatea Serbiei; subliniază că Voivodina a menținut un nivel ridicat de protecție pentru minorități și că situația interetnică a rămas bună; subliniază că autonomia Voivodinei nu ar trebui diminuată și că legea privind resursele din Voivodina ar trebui adoptată fără întârziere, așa cum se prevede în Constituție; salută succesul înregistrat de orașul sârbesc Novi Sad, selectat pentru a fi Capitală Europeană a Culturii în 2021;

26.  ia act de adoptarea noii strategii privind incluziunea socială a romilor pentru perioada 2016-2025, care vizează educația, sănătatea, locuințele, ocuparea forței de muncă, protecția socială, combaterea discriminării și egalitatea de gen; solicită punerea în aplicare completă și rapidă a noii strategii pentru incluziunea romilor, întrucât aceștia constituie grupul cel mai slab, cel mai marginalizat și cel mai discriminat din Serbia, precum și adoptarea urgentă a planului de acțiune și înființarea unui organism pentru coordonarea punerii în aplicare a planului de acțiune; condamnă demolarea de către autorități a așezărilor ilegale ale romilor, fără vreo notificare sau fără oferirea unor spații de cazare alternative; este extrem de preocupat de faptul că nu se emit acte de identitate pentru romi, fapt care le limitează acestora drepturile fundamentale; este de părere că toate chestiunile menționate anterior fac ca un număr mare de romi din Serbia să solicite azil în țările membre UE;

Cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate

27.  salută faptul că Serbia rămâne angajată în mod constructiv în relațiile bilaterale cu alte țări implicate în procesul de aderare și cu statele membre ale UE învecinate; încurajează Serbia să își consolideze colaborarea proactivă și pozitivă cu vecinii și cu regiunea în sens larg, să promoveze bune relații de vecinătate și să intensifice eforturile depuse împreună cu țările învecinate în vederea soluționării chestiunilor bilaterale conform dreptului internațional; își reiterează apelul către autorități de a facilita accesul la arhivele care privesc fostele republici ale Iugoslaviei; face apel la Serbia să transpună integral în practică acordurile bilaterale cu țările învecinate; subliniază faptul că litigiile bilaterale restante nu ar trebui să aibă un efect negativ asupra procesului de aderare; încurajează Serbia să consolideze cooperarea cu statele membre ale UE învecinate, în special în privința zonelor de frontieră, pentru a facilita dezvoltarea economică;

28.  a luat act cu satisfacție de faptul că Serbia a demonstrat un angajament din ce în ce mai constructiv față de inițiativele de cooperare regională, cum ar fi Strategia Dunării, Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est, Consiliul de Cooperare Regională, Acordul central european de comerț liber, Inițiativa adriatico-ionică, procesul de la Brdo-Brijuni, inițiativa „Grupului celor șase din Balcanii de Vest” și agenda sa privind conectivitatea, precum și Procesul de la Berlin; salută întâlnirea dintre prim-miniștrii bulgar, român și sârb pe tema cooperării privind infrastructura energetică și de transport și sprijină ideea permanentizării întâlnirilor „Grupului de la Craiova”; subliniază importanța Biroului de Cooperare Regională a Tinerilor din Balcanii de Vest pentru promovarea reconcilierii; invită Serbia să pună în aplicare măsurile de reformă în materie de conectivitate asociate cu agenda privind conectivitatea și concluziile conferinței de la Paris din 2016 privind Balcanii de Vest și Regulamentul TEN-T; salută rolul Camerei de Comerț și Industrie a Serbiei în promovarea cooperării regionale și contribuția la instituirea Forumului de Investiții al Camerei Balcanilor de Vest;

29.  salută adoptarea unei strategii naționale privind anchetarea și urmărirea penală a crimelor de război; solicită Serbiei să promoveze un climat de respect și toleranță și condamnă toate formele de discurs de incitare la ură, de aprobare publică și de negare a genocidului, a crimelor împotriva umanității și a crimelor de război; ia act de faptul că mandatul fostului procuror pentru crime de război a expirat în decembrie 2015; subliniază că numirea succesorului său reprezintă un motiv serios de îngrijorare; solicită punerea în aplicare a acestei strategii naționale și adoptarea unei strategii operaționale privind urmărirea penală în conformitate cu principiile și normele dreptului internațional și cu standardele internaționale; solicită o cooperare regională consolidată pentru procesarea crimelor de război și soluționarea tuturor chestiunilor rămase nerezolvate în acest sens, inclusiv prin cooperarea între parchetele însărcinate cu anchetarea crimelor de război din regiune în ceea ce privește chestiunile de interes comun; solicită cooperarea deplină cu Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (TPII), care rămâne esențială; solicită tratarea crimelor de război fără nicio discriminare, cu eliminarea impunității și asigurarea tragerii la răspundere; îndeamnă autoritățile să își continue eforturile legate de soarta persoanelor dispărute, localizând gropile comune și garantând drepturile victimelor și ale familiilor acestora; își reiterează sprijinul față de inițiativa privind înființarea Comisiei regionale pentru stabilirea faptelor privind crimele de război și alte încălcări grave ale drepturilor omului comise în Fosta Iugoslavie și îndeamnă Guvernul Serbiei să își asume rolul de lider în ceea ce privește înființarea acesteia;

30.  își exprimă preocuparea cu privire la participarea mai multor oficiali sârbi, la 9 ianuarie, la sărbătorirea Zilei Republicii Srpska, care a fost organizată sfidând hotărârile Curții Constituționale din Bosnia și Herțegovina; subliniază că atât Serbia, în calitate de țară candidată, cât și Bosnia și Herțegovina, în calitate de țară potențial candidată, ar trebui, prin acțiunile lor, să apere și să promoveze statul de drept; solicită autorităților sârbe să susțină reformele constituționale din Bosnia și Herțegovina, în vederea consolidării capacității țării de a funcționa și de a derula discuțiile privind aderarea la UE;

31.  salută deschiderea a trei puncte noi de trecere a frontierei între Serbia și România ca o evoluție pozitivă și recomandă deschiderea celor trei puncte de trecere a frontierei cu Bulgaria care au fost întârziate, și anume Salash-Novo Korito, Bankya-Petachinci și Treklyano-Bosilegrad;

32.  felicită atât Serbia, cât și Albania pentru angajamentul permanent de care au dat dovadă în eforturile lor de îmbunătățire a relațiilor bilaterale și de consolidare a cooperării regionale la nivel politic și societal, de exemplu prin intermediul Biroului de Cooperare Regională a Tinerilor (RYCO), cu sediul la Tirana; încurajează ambele țări să continue această cooperare fructuoasă, cu scopul de a promova reconcilierea în regiune;

33.  salută angajamentul continuu al Serbiei în cadrul procesului de normalizare cu Kosovo, precum și angajamentul acesteia față de punerea în aplicare a acordurilor obținute în cadrul dialogului facilitat de UE; reiterează faptul că progresele în cadrul dialogului ar trebui evaluate în funcție de realizarea lor în practică; prin urmare, solicită ambelor părți să pună în aplicare în continuare pe deplin, cu bună-credință și în timp util, toate acordurile deja încheiate și să continue cu hotărâre procesul de normalizare, inclusiv în ceea ce privește chestiunea Comunității municipalităților sârbe; încurajează Serbia și Kosovo să identifice noi domenii de dialog cu scopul de a îmbunătăți viața oamenilor și normalizarea globală a relațiilor; își reiterează solicitarea adresată Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) de a evalua rezultatele obținute de părți în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor care le revin;

34.  își exprimă preocuparea profundă cu privire la tensiunile recente dintre Serbia și Kosovo pe tema primei călătorii cu trenul pe ruta Belgrad-Mitrovica Nord, inclusiv privind declarațiile belicoase și retorica anti-UE; subliniază că este necesar ca atât Belgradul, cât și Priștina să se abțină de la orice acțiune care ar putea pune în pericol progresele înregistrate până în prezent, precum și de la gesturi de provocare și retorică contraproductivă, care ar putea obstrucționa procesul de normalizare;

35.  salută sprijinul acordat de autoritățile sârbe Republicii Muntenegru în anchetarea atacurilor eșuate planificate pentru ziua alegerilor din Muntenegru, în 2016; remarcă faptul că autoritățile sârbe au arestat doi suspecți în urma emiterii de către Muntenegru a unui mandat de arestare; încurajează autoritățile sârbe să continue cooperarea cu Muntenegru în vederea extrădării suspecților în Muntenegru, în conformitate cu termenii acordului bilateral între cele două țări privind extrădarea;

Energia

36.  invită Serbia să pună pe deplin în aplicare măsurile de reformă în materie de conectivitate din sectorul energetic; încurajează Serbia să dezvolte concurența pe piața gazelor naturale și să adopte măsuri pentru a îmbunătăți alinierea la acquis în domeniul eficienței energetice, al energiei din surse regenerabile și al combaterii schimbărilor climatice, inclusiv prin adoptarea unei politici cuprinzătoare privind clima ; solicită ratificarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice; solicită elaborarea unei strategii privind energia hidroelectrică pentru Balcanii de Vest în ansamblul lor, în conformitate cu legislația UE din domeniul mediului, și face apel la autorități să utilizeze fonduri UE suplimentare în valoare de 50 de milioane EUR pentru a dezvolta potențialul hidroenergetic al regiunii; felicită Serbia pentru instituirea sistemului de finanțare pentru mediu prin intermediul Fondului verde; subliniază necesitatea de a se dezvolta interconexiunile din sectorul gazelor și al energiei electrice dintre Serbia și vecinii săi; încurajează Serbia să accelereze pregătirile tehnice și bugetare pentru interconexiunea gazieră Bulgaria-Serbia;

37.  subliniază că Serbia încă nu a adoptat în mod oficial Strategia de gestionare a apei și încă nu a revizuit Legea privind apa și Planul național de gestionare a bazinului Dunării; subliniază că aceste legi sunt de importanță fundamentală pentru alinierea în continuare la acquis-ul UE și pentru îmbunătățirea punerii în aplicare a directivelor UE în sectorul apei;

*

* *

38.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Guvernului și Parlamentului Serbiei.

(1)

JO L 80, 19.3.2008, p. 46.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0046.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

28.2.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

55

2

6

Membri titulari prezenți la votul final

Lars Adaktusson, Nikos Androulakis, Francisco Assis, Amjad Bashir, Mario Borghezio, Victor Boștinaru, Elmar Brok, James Carver, Fabio Massimo Castaldo, Lorenzo Cesa, Javier Couso Permuy, Andi Cristea, Georgios Epitideios, Knut Fleckenstein, Anna Elżbieta Fotyga, Eugen Freund, Michael Gahler, Iveta Grigule, Sandra Kalniete, Manolis Kefalogiannis, Tunne Kelam, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Ryszard Antoni Legutko, Arne Lietz, Barbara Lochbihler, Sabine Lösing, Ulrike Lunacek, Andrejs Mamikins, Ramona Nicole Mănescu, Alex Mayer, David McAllister, Francisco José Millán Mon, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Alojz Peterle, Tonino Picula, Kati Piri, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Sofia Sakorafa, Alyn Smith, Jordi Solé, Jaromír Štětina, Dubravka Šuica, Charles Tannock, László Tőkés, Ivo Vajgl, Johannes Cornelis van Baalen, Hilde Vautmans, Anders Primdahl Vistisen

Membri supleanți prezenți la votul final

Angel Dzhambazki, Takis Hadjigeorgiou, Urmas Paet, Miroslav Poche, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Igor Šoltes, Renate Sommer, Eleni Theocharous, Bodil Valero, Željana Zovko

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Olle Ludvigsson


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

55

+

ALDE

Iveta Grigule, Urmas Paet, Jozo Radoš, Ivo Vajgl, Hilde Vautmans, Johannes Cornelis van Baalen

ECR

Amjad Bashir, Angel Dzhambazki, Anna Elżbieta Fotyga, Ryszard Antoni Legutko, Charles Tannock, Eleni Theocharous, Anders Primdahl Vistisen

PPE

Lars Adaktusson, Elmar Brok, Lorenzo Cesa, Michael Gahler, Sandra Kalniete, Manolis Kefalogiannis, Tunne Kelam, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, David McAllister, Francisco José Millán Mon, Ramona Nicole Mănescu, Alojz Peterle, Cristian Dan Preda, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Renate Sommer, László Tőkés, Željana Zovko, Jaromír Štětina, Dubravka Šuica

S&D

Nikos Androulakis, Francisco Assis, Victor Boștinaru, Andi Cristea, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Arne Lietz, Olle Ludvigsson, Andrejs Mamikins, Alex Mayer, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Tonino Picula, Kati Piri, Miroslav Poche

Verts/ALE

Barbara Lochbihler, Ulrike Lunacek, Alyn Smith, Jordi Solé, Bodil Valero, Igor Šoltes

2

-

EFDD

James Carver

NI

Georgios Epitideios

6

0

EFDD

Fabio Massimo Castaldo

ENF

Mario Borghezio

GUE/NGL

Javier Couso Permuy, Takis Hadjigeorgiou, Sabine Lösing, Sofia Sakorafa

Legendă:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Notă juridică