Procedură : 2016/2152(DEC)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0153/2017

Texte depuse :

A8-0153/2017

Dezbateri :

PV 26/04/2017 - 19
CRE 26/04/2017 - 19

Voturi :

PV 27/04/2017 - 5.15

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0146

RAPORT     
PDF 890kWORD 109k
4.4.2017
PE 593.979v02-00 A8-0153/2017

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea I - Parlamentul European

(2016/2152(DEC))

Comisia pentru control bugetar

Raportor: Dennis de Jong

1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea I - Parlamentul European

(2016/2152(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 (COM(2016)0475 – C8-0270/2016)(2),

–  având în vedere Raportul privind gestiunea bugetară și financiară pentru exercițiul financiar 2015, secțiunea I – Parlamentul European(3),

–  având în vedere Raportul anual al auditorului intern pentru exercițiul financiar 2015,

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2015, însoțit de răspunsurile instituțiilor(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2015 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 164, 165 și 166,

–  având în vedere Decizia Biroului din 16 iunie 2014 privind normele interne privind execuția bugetului Parlamentului European(7), în special articolul 22,

–  având în vedere articolul 94, articolul 98 alineatul (3) și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0153/2017),

A.  întrucât Președintele a adoptat conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2015 la 4 iulie 2016;

B.   întrucât Secretarul General, în calitate de ordonator de credite delegat principal, a confirmat, la 24 iunie 2016, că deține asigurări rezonabile că resursele alocate la bugetul Parlamentului au fost utilizate în scopurile pentru care au fost destinate și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și că procedurile de control instituite oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

C.  întrucât auditul Curții de Conturi, în evaluarea sa specifică privind cheltuielile administrative și de altă natură în 2015, nu a identificat deficiențe grave în rapoartele anuale de activitate examinate și în sistemele de control interne ale instituțiilor și organelor prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012;

D.  întrucât articolul 166 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 prevede că fiecare instituție a Uniunii are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune adoptată de Parlamentul European,

1.  acordă Președintelui descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Parlamentului European aferent exercițiului financiar 2015;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea I - Parlamentul European

(2016/2152(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea I - Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 94, articolul 98 alineatul (3) și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0153/2017),

A.  întrucât, în certificarea conturilor finale, contabilul Parlamentului European („Parlamentului”) și-a exprimat asigurarea rezonabilă conform căreia aceste conturi prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine fidelă a situației financiare a Parlamentului European și că nu i s-a adus la cunoștință nicio chestiune care să impună rezerve;

B.  întrucât, în conformitate cu procedura obișnuită, administrației Parlamentului i s-au adresat 129 de întrebări, iar răspunsurile în scris primite au fost discutate public de Comisia pentru control bugetar (CONT) în prezența vicepreședintelui responsabil pentru buget, a Secretarului General și a auditorului intern;

C.  întrucât controlul, mai ales sub forma procedurii anuale de descărcare de gestiune, este esențial pentru a garanta că administrația și conducerea politică a Parlamentului răspund în fața cetățenilor Uniunii; întrucât sunt posibile în continuare ameliorări în ceea ce privește calitatea, eficiența și eficacitatea în gestionarea finanțelor publice; întrucât principiul întocmirii bugetului în funcție de performanțe și buna guvernanță a resurselor umane ar trebui să se afle în centrul execuției bugetare,

Supravegherea gestiunii bugetare și financiare a Parlamentului

1.  ia act de faptul că sistemul oficial de supraveghere a gestiunii bugetare și financiare a Parlamentului are patru componente principale:

(a)  certificarea conturilor finale de către contabilul Parlamentului European;

(b)  rapoartele anuale ale auditorului intern și avizul său privind sistemul de control intern;

(c)  evaluarea cheltuielilor administrative și de altă natură ale tuturor instituțiilor Uniunii, inclusiv ale Parlamentului European, de către auditorul său extern, Curtea de Conturi („Curtea”); și

(d)  procedura de descărcare de gestiune pregătită de Comisia pentru control bugetar, care are drept rezultat o decizie a Parlamentului de a acorda Președintelui Parlamentului European descărcarea de gestiune;

2.  ia act de faptul că raportul anual al auditorului intern conține constatările bazate pe activitatea de audit specifică; are ca scop îmbunătățirea gestiunii financiare și bugetare, dar nu asigurarea unei imagini complete a gestiunii financiare și bugetare ale Parlamentului; ia act, de asemenea, de faptul că raportul Curții nu reprezintă decât rezultatele unui eșantion redus (16 operațiuni) în ceea ce privește tranzacțiile Parlamentului;

3.  înțelege că, în general, nivelul scăzut de eroare în ceea ce privește cheltuielile administrative poate explica atenția relativ redusă acordată de Curte tranzacțiilor Parlamentului;

4.  subliniază, cu toate acestea, că, deși rata de eroare este neobișnuit de scăzută, riscul pentru reputație este relativ ridicat, având în vedere faptul că astfel de erori financiare și bugetare ar putea afecta negativ reputația instituției;

5.  adaugă că, recent, ca o consecință a necesității generale de a stabili bugetul în funcție de performanțe, acordarea descărcării de gestiune nu ar trebui să se limiteze la detectarea neregularităților, ci să includă, de asemenea, măsurarea performanțelor și rezultatelor concrete, ceea ce este deosebit de important în cazul Parlamentului, întrucât lipsa de rezultate are un impact direct asupra reputației instituției;

6.  constată că, în acest context, acțiunile întreprinse de Parlamentul European în contextul procedurii de descărcare de gestiune oferă o oportunitate de a analiza mai amănunțit conturile administrației Parlamentului;

Conturile Parlamentului European

7.  constată că creditele finale ale Parlamentului în 2015 s-au ridicat la 1 794 929 112 EUR, respectiv 19,78 % din rubrica V din cadrul financiar multianual(8) destinat cheltuielilor administrative în 2015 ale instituțiilor Uniunii în ansamblul lor, reprezentând o creștere de 2,2 % față de bugetul pe 2014 (1 755 631 742 EUR);

8.  constată că veniturile totale înscrise în conturi până la 31 decembrie 2015 au fost de 176 367 724 EUR (2014: 174 436 852 EUR), inclusiv 27 988 590 EUR în venituri alocate (2014: 26 979 032 EUR);

9.  subliniază că patru capitole au însumat 71 % din totalul angajamentelor: capitolul 10 (Membrii instituției), capitolul 12 (Funcționari și agenți temporari), capitolul 20 (Clădiri și cheltuieli conexe) și capitolul 42 (Cheltuieli aferente asistenței parlamentare); constată că acest fapt scoate în evidență faptul că cheltuielile Parlamentului se caracterizează printr-un nivel ridicat de continuitate și sunt legate, în cea mai mare parte, de remunerațiile deputaților și personalului, ajustate în conformitate cu Statutul funcționarilor și cu alte obligații contractuale;

10.  ia act de cifrele cu care au fost închise conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2015, și anume:

(a) Credite disponibile (EUR)

credite pentru 2015:

1 794 929 112

reportări neautomate din exercițiul financiar 2014:

-

reportări automate din exercițiul financiar 2014:

277 911 825

credite corespunzătoare veniturilor alocate pentru 2015:

27 988 590

reportări corespunzătoare veniturilor alocate pentru 2014:

106 077 150

Total:

2 206 906 677

(b) Utilizarea creditelor în exercițiul financiar 2015 (EUR)

angajamente:

2 176 992 756

plăți efectuate:

1 770 807 099

credite reportate automat, inclusiv cele provenite din veniturile alocate:

392 379 176

credite reportate neautomat:

-

credite anulate:

43 720 402

(c) Încasări bugetare (EUR)

încasate în 2015:

176 367 724

(d) Bilanț total la 31 decembrie 2015 (EUR)

1 511 058 599

11.  constată că, în 2015, 99,1 % din creditele înregistrate în bugetul Parlamentului au fost angajate, cu o rată de anulare de 0,9 % și că, la fel ca în exercițiile precedente, a fost atins un nivel foarte ridicat de execuție bugetară;

12.  atrage atenția asupra faptului că creditele anulate se ridică la un total de 41 422 684 EUR, cea mai mare parte a anulărilor fiind legate de salarii și de cheltuielile aferente clădirilor;

13.  ia act de faptul că transferul colector s-a ridicat la 71 000 000 EUR, ceea ce reprezintă 4 % din totalul creditelor transferate de la rubrici de credite provizorii și din alte surse pentru a contribui la finanțarea chiriei anuale pentru clădirea Konrad Adenauer; solicită cu insistență ca politica imobiliară a Parlamentului să fie stabilită cu suficientă claritate în cadrul strategiei bugetare; consideră că nivelul transferurilor colectoare este foarte ridicat; este ferm convins că gestiunea eficientă a bugetului ar trebui să reducă aceste transferuri la nivelul minim necesar; invită, în acest sens, Curtea de Conturi să întocmească un raport privind politica imobiliară a Parlamentului;

Avizele Curții de Conturi privind fiabilitatea conturilor pentru 2015 și legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente acestor conturi

14.  ia act de faptul că, per ansamblu, probele de audit indică faptul că cheltuielile aferente rubricii „Administrație” nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare, dar, pe baza celor șapte erori cuantificate, nivelul de eroare estimat în cadrul rubricii 5 din CFM, „Administrație” este de 0,6 % (în creștere față de 0,5 % în 2014);

15.  este foarte îngrijorat de constatarea Curții de Conturi, potrivit căreia, din cele 151 de operațiuni examinate pentru toate instituțiile Uniunii, 22 (14,6 %) au fost afectate de erori; observă, totuși, că, dintre aceste 22 de operațiuni, au fost cuantificate numai șapte erori, care au implicații financiare, ceea ce stabilește nivelul de eroare estimat la 0,6 %;

16.  ia act, de asemenea, de constatările specifice referitoare la Parlament cuprinse în raportul anual al Curții pentru 2015; ia act de faptul că Curtea a identificat deficiențe în controlarea autorizației și în validarea cheltuielilor efectuate în 2014; a fost vizată numai una dintre cele 16 operațiuni ale Parlamentului care au fost examinate în legătură cu unul sau mai multe grupuri parlamentare, iar deficiențele în cauză au fost eliminate în 2015;

17.  ia act de răspunsurile date Curții de Parlament în cadrul procedurii contradictorii; solicită Curții să informeze comisia competentă cu privire la punerea în aplicare a recomandării sale, pentru a oferi o mai bună orientare și pentru a revizui cadrul de control existent pentru execuția creditelor bugetare alocate grupurilor politice;

Raportul anual al auditorului intern

18.  ia act de faptul că în cadrul reuniunii deschise a comisiei competente cu auditorul intern, care a avut loc la 30 ianuarie 2017, auditorul intern și-a prezentat raportul anual și a precizat că, în 2015, a adoptat rapoarte cu privire la următoarele subiecte:

–  măsurile luate în urma acțiunilor deschise din rapoartele de audit intern;

–  codul de conduită privind multilingvismul;

–  eficiența operațională și evaluarea performanțelor TI;

–  sistemul de gestiune financiară (SGF);

–  procesul de recuperare a datoriei;

–  gestionarea continuității activității;

–  inventarul Centrului de date TI și managementul expertizei externe;

19.  constată și sprijină opiniile exprimate de auditorul intern cu privire la următoarele:

–  elaborarea unei propuneri motivate cu scopul de a actualiza Codul de conduită privind multilingvismul pentru serviciile de interpretare care să includă dispoziții specifice privind planificarea reuniunilor legate de triloguri;

–  îmbunătățirea cadrului de reglementare aplicabil reuniunilor cu interpretare, inclusiv: armonizarea în mai mare măsură a seturilor de norme existente; măsuri ce vizează uniformizarea cererii de-a lungul săptămânii și identificarea și fructificarea intervalelor mai puțin aglomerate; subliniază necesitatea de a reduce numărul reuniunilor anulate cu puțin timp înainte, întrucât acest lucru antrenează o alocare necorespunzătoare a resurselor;

–  elaborarea de criterii pertinente și praguri orientative pentru inițierea procedurilor legale și pentru scutirea de la plata datoriilor și supunerea lor spre aprobare la ordonatorul de credite delegat principal;

–  stabilirea unei guvernanțe și a unei politici adecvate (inclusiv adoptarea în cadrul instituției a unor recomandări și măsuri practice) pentru gestionarea continuității activității;

20.  ia act de faptul că, la sfârșitul lui 2015, după o serie de audituri privind acțiunile întreprinse, patru acțiuni cuprinse în revizuirea cadrului de control intern, toate cu risc moderat, rămân deschise, una dintre ele fiind reportată în 2017, în contextul noului sistem de gestiune financiară al Parlamentului; invită auditorul intern să informeze permanent Comisia pentru control bugetar cu privire la progresele realizate în ceea ce privește acțiunile respective;

21.  invită auditorul intern să se axeze, atunci când prezintă raportul anual, pe acele aspecte în cazul cărora au fost constatate deficiențe și/sau neregularități și să introducă proceduri pentru evaluarea performanței și a rezultatelor; solicită, de asemenea, auditorului intern să întocmească un raport privind monitorizarea, evoluțiile și soluțiile legate de problemele identificate în cursul mandatului său;

Acțiunile întreprinse ca urmare a rezoluției referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2014

22.  ia act de răspunsurile scrise la Rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2014 furnizate Comisiei pentru control bugetar la 20 octombrie 2016 și de prezentarea efectuată de Secretarul General ca răspuns la diferitele întrebări și solicitări adresate în Rezoluția referitoare la acordarea descărcării de gestiune Parlamentului pentru exercițiul financiar 2014, precum și de schimbul de opinii ulterior cu deputații în Parlamentul European; regretă totuși că nu s-a dat curs la numeroase dintre aceste solicitări și că nu a fost oferit niciun motiv și nicio justificare; subliniază că este important să se discute mai frecvent cu Secretarul General, în cadrul Comisiei CONT, chestiunile care afectează bugetul Parlamentului și execuția sa;

23.  ia act de faptul că există o incoerență între datele prezentării proiectului de raport pentru descărcarea de gestiune a Parlamentului și posibila adresare de întrebări suplimentare Secretarului General; invită Secretarul General să răspundă la întrebările suplimentare înainte de termenul pentru depunerea amendamentelor și, dacă este cazul, înainte de votul în comisie;

Descărcarea de gestiune a Parlamentului pentru exercițiul financiar 2015

24.  ia act de schimbul de opinii care a avut loc la 30 ianuarie 2017 între vicepreședintele responsabil pentru buget, Secretarul General și Comisia pentru control bugetar, în prezența membrului de resort al Curții de Conturi și a auditorului intern;

25.  își exprimă satisfacția cu privire la angajamentul asumat de administrația Parlamentului de a îmbunătăți în permanență performanțele serviciilor Parlamentului în ansamblu și de a realiza acest lucru în mod eficient, deși consideră că, în unele cazuri, punerea în aplicare a acestor schimbări ia prea mult timp;

26.  ia act de faptul că Parlamentul, a cărui funcționare îl costă pe cetățean 3,60 EUR pe an, nu trebuie să se teamă de comparația cu alte sisteme parlamentare, în special având în vedere că o treime din costuri reprezintă aspecte de bază (multilingvismul și locurile de desfășurare a activității), asupra cărora Parlamentul însuși are o influență limitată și care nu se aplică altor parlamente în această formă;

27.  observă totuși că atenția acordată stabilirii bugetului în funcție de performanțe variază între direcțiile generale, fiind foarte dezvoltată, de exemplu, în Direcția Generală Finanțe (DG FINS), dar într-un stadiu incipient în alte părți ale administrației; invită Secretarul General să se asigure că sunt stabilite obiective clare și măsurabile, care sunt monitorizate la nivelul întregii administrații;

28.  ia act de răspunsul Secretarului General cu privire la accesibilitatea aplicației ePetition pentru deputați și publicul larg, precum și de raportul Serviciului Juridic; solicită Secretarului General să prezinte un raport cu privire la cursul dat recomandărilor Serviciului Juridic;

29.  salută atenția acordată de administrație durabilității, în special în contextul procedurilor de achiziții publice; constată, cu toate acestea, că odată cu intrarea în vigoare a noii Directive privind achizițiile publice(9), a devenit posibil să se mărească ponderea criteriilor legate de sustenabilitatea socială și de mediu în raport cu criteriul prețului celui mai scăzut;

30.  invită Secretarul General să prezinte un plan de acțiune privind modul de aplicare a criteriilor de durabilitate în procedurile de achiziții publice ale Parlamentului și să includă, în această privință, o evaluare a utilizării achizițiilor publice verzi ca instrument;

31.  constată că, potrivit Curții, costurile legate de faptul că Parlamentul are mai multe sedii se ridică la 114 milioane EUR pe an și ia act de constatarea din raportul Fox-Häfner DIN 2013, potrivit căreia 78 % din misiunile personalului statutar al Parlamentului sunt rezultatul direct al faptului că Parlamentul are mai multe sedii; reamintește că evaluarea impactului asupra mediului a faptului că Parlamentul are mai multe sedii este de aproximativ 11 000-19 000 de tone de emisii de CO2; invită Biroul să solicite Secretarului General să elaboreze fără întârziere o foaie de parcurs privind un sediu unic pentru Parlament; reamintește apelul adresat Parlamentului și Consiliul de a aborda necesitatea unei foi de parcurs către un sediu unic, așa cum a subliniat Parlamentul în mai multe rezoluții anterioare, cu scopul de a genera economii pe termen lung; consideră că retragerea Regatului Unit și necesitatea de a muta agențiile europene ale căror sedii se află în prezent în Regatul Unit ar constitui o oportunitate excelentă de a soluționa mai multe chestiuni în același timp; atrage, totodată, atenția asupra articolului 341 din TFUE, care prevede că sediile instituțiilor Uniunii se stabilesc de comun acord de către guvernele statelor membre, și asupra Protocolului nr. 6 anexat la TUE și TFUE, care prevede că Parlamentul are sediul la Strasbourg; reamintește că soluția care prevede un singur sediu impune modificarea tratelor;

32.  reamintește răspunsul dat de administrație la întrebarea 75 din chestionar referitoare la descărcarea de gestiune a Parlamentului pentru exercițiul 2013, și anume că a decis să pună capăt „misiunilor pe termen lung, [...] ceea ce duce la realizarea de economii considerabile”, dar consideră că este o contradicție foarte mare faptul că 13 membri ai personalului se află în prezent în misiuni pe termen lung; consideră că o misiune pe termen lung a unui membru al personalului, care implică o indemnizație de expatriere și diurne, într-un loc în care persoana respectivă trăia și lucra deja reprezintă o utilizare reprehensibilă a banilor contribuabililor și este contrară prevederilor din statutul funcționarilor; insistă asupra necesității de a clarifica fiecare misiune pe termen lung și de a comunica motivele și costurile și în special asupra divulgării motivelor și costurilor misiunii pe termen lung respective;

33.  reamintește că toți funcționarii și alți agenții ai Uniunii, chiar și cei din cadrul cabinetelor, trebuie să-și îndeplinească sarcinile exclusiv în interesul Uniunii, conform normelor stabilite în Statutul funcționarilor; atrage atenția asupra faptului că funcționarii Uniunii sunt plătiți din banii contribuabililor, a căror destinație nu este să finanțeze presa sau alți agenți implicați în promovarea intereselor politice naționale ale președintelui; invită Biroul să stabilească în normele Parlamentului dispoziții clare în acest sens;

34.  ia act de decizia Președintelui din 21 octombrie 2015, prin care acesta a încercat să numească o serie de persoane în posturi de conducere în cadrul Parlamentului fără a respecta procedurile, în special fără publicarea cererilor de candidaturi; ia act de faptul de decizia „nu era conformă cu normele” (răspunsul administrației la al doilea chestionar adresat de Comisia CONT); insistă ca decizia Președintelui să fie revocată oficial;

35.  ia act de faptul că, la 15 decembrie 2015, Președintele a autorizat alocarea unei indemnizații speciale neplafonate membrilor cabinetului său, care depășește indemnizația existentă pentru cabinet, în ciuda faptului că Regulamentul funcționarilor nu prevede o astfel de indemnizație specială; ridică din nou problema legalității acestei autorizări și a validității indemnizațiilor speciale; solicită să se examineze în ce măsură decizia în cauză ar trebui să fie revocată;

Gestiunea sistemului de subvenții pentru grupurile de vizitatori

36.  ia act de faptul că Biroul a adoptat, la 24 octombrie 2016, Normele revizuite privind plata unor contribuții financiare pentru grupurile de vizitatori aflate sub patronajul unui deputat;

37.  salută faptul că acest lucru reduce în mod considerabil plățile în numerar și introduce obligativitatea transferurilor electronice, reducând astfel riscul de furt și riscurile pentru reputația Parlamentului și asigurând, în același timp, un grad mare de flexibilitate; sprijină intenția Biroului de a evalua sistemul revizuit la un an de la punerea sa în aplicare; regretă totuși că asistenții parlamentari pot să fie obligați să primească plăți în conturile lor personale și să justifice cheltuielile grupului; este îngrijorat de faptul că acest lucru plasează asupra asistenților parlamentari acreditați o responsabilitate juridică și financiară inutilă și îi expune unor posibile riscuri; îndeamnă Biroul să revadă aceste dispoziții în mod prioritar;

38.  regretă faptul că Parlamentul i-a acordat Președintelui său descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Parlamentului pentru exercițiul financiar 2014, eliminând în ultimul moment paragrafe importante care puneau sub semnul întrebării activitățile politice și practicile financiare ale Președintelui în timpul alegerilor europene din 2014;

Registrul de transparență și conflictele de interese

39.  salută atenția tot mai mare a mass-mediei și a publicului larg față de Parlament și administrația sa; constată că, potrivit unor jurnaliști, aceștia se confruntă cu dificultăți în a obține informațiile specifice de care au nevoie; subliniază că transparența Parlamentului și a administrației sale are un rol fundamental pentru legitimitatea instituției și că ar trebui îmbunătățit accesul la informații, respectând întotdeauna normelor de reglementare a protecției datelor cu caracter personal;

40.  invită Biroul să publice pe site-ul de internet al Parlamentului documentele care i-au fost transmise de către Secretarul General, cu excepția cazului în care acest lucru este imposibil ca urmare a naturii informațiilor conținute de acestea, de exemplu, pentru protecția datelor cu caracter personal;

41.  insistă că este necesar ca lucrările organelor de decizie din cadrul Parlamentului, îndeosebi ale Biroului, să fie mai transparente și mai accesibile; solicită publicarea pe internet a ordinilor de zi ale Biroului la timp și publicarea proceselor-verbale ale reuniunilor cu mai multă promptitudine; observă că nu este necesar să se aștepte până ce acestea sunt traduse în toate limbile;

42.  invită Secretarul General să transmită prezenta rezoluție Biroului, evidențiind toate punctele unde se solicită o acțiune sau decizie din partea acestuia; invită Secretarul General să întocmească un plan de acțiune și un calendar care să îi permită Biroului să monitorizeze și/sau să răspundă recomandărilor din rezoluțiile Parlamentului privind descărcarea de gestiune și să includă rezultatele în documentul anual de monitorizare; invită Secretarul General să prezinte în timp util un raport Comisiei pentru control bugetar cu privire la toate proiectele cu un impact bugetar semnificativ care au fost prezentate Biroului;

43.  consideră că deputații din Parlamentul European ar trebui să fie în măsură să utilizeze site-ul Parlamentului pentru a oferi circumscripțiilor lor cel mai ridicat grad posibil de transparență cu privire la activitățile lor și, prin urmare, invită Secretarul General să elaboreze un sistem în cadrul căruia deputații din Parlamentul European să poată publica informații legate de reuniunile lor cu reprezentanții grupurilor de interese; îndeamnă Secretarul General să facă posibil acest lucru fără întârzieri suplimentare, astfel cum s-a solicitat în rezoluția Parlamentului referitoare la descărcarea de gestiune pe 2014;

44.  reamintește poziția Parlamentului privind indemnizațiile pentru cheltuieli generale, indicată la punctele 36-39 din rezoluția Parlamentului referitoare la descărcarea de gestiune pe 2014; observă că deputații din Parlamentul European care doresc să facă acest lucru au deja posibilitatea să beneficieze de rambursarea cheltuielilor de audit considerate drept un cost eligibil aferent indemnizației pentru cheltuieli generale; invită Biroul să verifice dacă pot fi găsite modalități rentabile de auditare a cheltuielilor deputaților din Parlamentul European de către administrația Parlamentului, fără ca acest aspect să trebuiască să depindă de auditori externi;

45.  constată că puțini dintre deputați sunt conștienți de posibilitatea de a returna surplusurile rămase din indemnizația pentru cheltuieli generale; invită Secretarul General să promoveze această posibilitate în mod prioritar; îndeamnă deputații să ramburseze surplusurile la sfârșitul mandatului lor;

46.  invită, de asemenea, Secretarul General să pună la dispoziția deputaților care ar dori să publice, pe propriile lor site-uri, detalii privind toate celelalte indemnizații pe care le-au primit din partea Parlamentului, registre de date corespunzătoare care pot fi procesate cu ușurință;

47.  invită, de asemenea, Secretarul General să asiste și grupurile politice interesate în același mod;

48.  constată că pe site-ul Parlamentului sunt disponibile o serie de documente privind decizia de recunoaștere a partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene, precum și detalii privind sumele definitive de finanțare; invită Parlamentul să solicite Comisiei să prezinte o propunere de revizuire a actului legislativ al Uniunii în vigoare în prezent cu privire la statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene(10), inclusiv o serie de cerințe mai stricte pentru înființarea de fundații politice europene, pentru a preveni abuzurile;

49.  salută introducerea unui formular special pentru raportori, în care aceștia pot să precizeze ce reprezentanți ai grupurilor de interese au influențat rapoartele lor (amprenta legislativă);

50.  își reiterează apelul pentru un raport al administrației Parlamentului referitor la utilizarea sediilor Parlamentului de către reprezentanții grupurilor de interese și alte organizații externe;

51.  este preocupat de faptul că actualul cod de conduită pentru deputații din Parlamentul European poate avea nevoie de noi îmbunătățiri pentru a se evita conflictele de interese, acordându-se o atenție deosebită următoarelor:

–  alte activități plătite ale deputaților din Parlamentul European;

–  participarea foștilor deputați în Parlamentul European la activități de lobby pe lângă instituțiile europene în perioada în care au dreptul la indemnizația de tranziție;

–  înregistrarea declarațiilor de interese ale deputaților;

–  componența și competențele comitetului consultativ.

Direcția Generală Comunicare

52.  salută elaborarea de indicatori pentru măsurarea performanței activităților de comunicare ale Parlamentului și îl invită pe Secretarul General să consacre un capitol separat privind eficacitatea acestei noi abordări bazate pe performanță în domeniul comunicării în raportul din 2016 privind activitățile Parlamentului;

53.  își exprimă nemulțumirea față de actuala strategie de comunicare a Parlamentului; consideră că există probleme serioase în ceea ce privește eficacitatea și coerența actualei strategii și, în special, cuantumul finanțării pe care o primește, și solicită serviciilor Parlamentului să întocmească o strategie de comunicare care să servească interesele instituției în mod eficace și economic;

54.  sprijină diversele programe menite să faciliteze vizitele jurnaliștilor și ale cetățenilor care sunt interesați să afle mai multe despre activitățile Parlamentului;

55.  reamintește, în acest sens, observația sa din cadrul procedurii de descărcare de gestiune pentru 2014 privind faptul că site-ul de internet al Parlamentului este relativ dificil de utilizat și de navigat și nu încă conține cele mai recente evoluții tehnologice, ceea ce face dificilă găsirea rapidă a informațiilor necesare; a atras atenția, de asemenea, asupra faptului că, având în vedere importanța comunicării cu cetățenii europeni, site-ul de internet nu aduce nicio contribuție la îmbunătățirea imaginii Parlamentului în ochii publicului larg;

56.  invită Direcția Generală Comunicare (DG COMM) să creeze un site de internet mai eficient și mai ușor de utilizat, care să conțină un motor de căutare mai eficient, pentru a îmbunătăți imaginea Parlamentului în ochii publicului larg și a răspunde mai direct intereselor și nevoilor cetățenilor; constată că, deși s-au cheltuit resurse considerabile, rezultatele au fost mediocre;

57.  își exprimă îngrijorarea cu privire la eficacitatea strategiei de comunicare a Parlamentului; solicită, în acest sens, să se introducă o abordare cuprinzătoare în actuala strategie și, mai ales, o abordare activă față de persoanele care nu sunt neapărat interesate de activitățile Parlamentului sau care sunt chiar sceptice cu privire la funcționarea sa; invită Secretarul General să elaboreze o nouă strategie pentru a ajunge și la acești cetățeni, inclusiv prin facilitarea accesului la informații, să abordeze în mod adecvat prejudecățile nejustificate față de Parlamentul European, evitând, totodată, campaniile de publicitate inutile și costisitoare;

58.  subliniază că este necesar să fie modernizeze misiunea birourilor de informare ale Parlamentului, pentru a optimiza utilizarea noilor tehnologii și practici de comunicare și a valorifica situația lor geografică favorabilă, aproape de cetățeni, pentru a intensifica și mai mult activitățile „cu tentă locală”, cum ar fi organizarea de dezbateri cu deputații și societatea civilă, în vederea familiarizării Parlamentului cu opiniile cetățenilor și a stabilirii unui dialog cu aceștia; subliniază că dezbaterile pe internet și atenția din partea mass-mediei declanșate de aceste evenimente ar trebui să contribuie la intensificarea interacțiunii directe cu cetățenii; constată că costurile cu clădirile și personalul suportate de birourile de informare ale Parlamentului din statele membre sunt disproporționat de mari comparativ cu sumele destinate funcțiilor principale ale acestor birouri; invită Secretarul General să prezinte Comisiei CONT, până la sfârșitul lui 2017, un raport detaliat de activitate și financiar privind birourile de informare de la Bruxelles și Strasbourg, acordând o atenție deosebită valorii adăugate pe care acestea o aduc;

59.  este preocupat de răspunsurile date la întrebările cu solicitare de răspuns scris referitoare la birourile de informare ale Parlamentului din unele state membre, deoarece, în majoritatea cazurilor, doar o parte din costurile lor de funcționare provin din obiectivele și sarcinile reale ale acestor birouri, în timp ce cea mai mare parte a banilor este cheltuită pe închirierea birourilor, salarii și cheltuielile legate de deplasările personalului;

60.  invită Secretarul General să îmbunătățească comunicarea internă între diferitele direcții generale, astfel încât, de exemplu, dezvoltarea de noi instrumente importante, cum ar fi trenul legislativ, să devină cunoscută unui public intern și extern mai larg;

Premiul LUX

61.  salută prezentarea comună a Comisiei pentru control bugetar și Comisiei pentru cultură și educație, astfel cum s-a solicitat în cadrul procedurii de descărcare de gestiune pentru 2013, privind studiul efectuat pentru a stabili dacă Premiul LUX este cunoscut și, în caz afirmativ, cum este perceput în propriul stat membru și privind constatările acestuia;

62.  reamintește faptul că studiul a vizat în special vizibilitatea Premiului LUXFILM în rândul deputaților și al cineaștilor, scopul premiului, care este de a le arăta cetățenilor angajamentul Parlamentului față de valorile consensuale precum drepturile omului și solidaritatea, precum și angajamentul său față de diversitatea culturală și lingvistică;

63.  ia act de faptul că studiul a obținut o rată de răspuns scăzută, de 18 %, din numărul deputaților din Parlamentul European, care corespunde unui număr de 137 de deputați din toate grupurile politice și statele membre, și că peste 90% din deputații respectivi știau ce înseamnă Premiul LUXFILM, 75% cunoșteau scopul acestuia, iar peste 80% au o percepție pozitivă a acestui premiu;

64.  nu este convins în ceea ce privește metoda de selecție, în cadrul căreia deputații în Parlamentul European decid cu privire la nominalizări și la alegerea finală a câștigătorului premiului și invită Biroul să prezinte modele alternative pentru a obține rezultatele dorite, de exemplu, prin sprijinirea unei inițiative comparabile a organizațiilor de cineaști;

65.  constată că, deși pe parcursul anilor, numărul spectatorilor a crescut, 43 000 de persoane din Uniune este în continuare un număr foarte mic, care pune sub semnul întrebării justificarea existenței Premiului Lux;

Casa Istoriei Europene

66.  își exprimă regretul cu privire la întârzierile repetate legate de deschiderea Casei Istoriei Europene, planificată inițial pentru martie 2016, amânată ulterior în septembrie și apoi noiembrie 2016 și în prezent programată a avea loc la 6 mai 2017;

67.  ia act cu îngrijorare de discuțiile în curs cu privire la natura expozițiilor temporare; se întreabă dacă conținutul expozițiilor Casei Istoriei Europene nu ar trebui lăsat în seama organelor competente ale muzeului;

68.  își exprimă mulțumirea că, potrivit estimărilor, Casa Istoriei Europene va primi 250 000 de vizitatori pe an; evidențiază că cheltuielile de funcționare anuale ale acestei structuri sunt estimate la 13,3 milioane EUR; își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul proporțional scăzut de vizitatori în comparație cu cheltuielile de funcționare ridicate, ținând seama de faptul că, în 2015, Parlamentul a primit 326 080 de vizitatori, cheltuielile de funcționare fiind doar de 4,3 milioane EUR;

69.  invită Biroul să ia în considerare adaptarea gestionării Casei Istoriei Europene în sensul unei abordări mai pronunțat interinstituționale, examinând posibilitatea unei cooperări mai intense cu alte instituții ale Uniunii, în special cu Comisia și Consiliul;

70.  salută decizia Comisiei de a contribui cu 800 000 EUR la cheltuielile de funcționare ale Casei Istoriei Europene; consideră totuși că Comisia ar trebui să contribuie într-o proporție mult mai mare la cheltuielile de funcționare anuale;

Direcția Generală Personal (DG PERS)

71.  ia act de faptul că, la 31 decembrie 2015, în cadrul Secretariatului erau angajați 5 391 de funcționari și agenți temporari (o creștere de 96 comparativ cu 31 decembrie 2014) și în cadrul grupurilor politice 771 de funcționari și agenți temporari (o creștere de 26 comparativ cu 31 decembrie 2014). în cadrul DG PERS sunt angajate 9 402 de persoane, inclusiv agenții contractuali (o creștere de 467 comparativ cu 31 decembrie 2014);

72.  ia act de faptul că, la 1 ianuarie 2015, 47 de posturi au fost eliminate din schema de personal a Parlamentului, în conformitate cu revizuirea din 2014 a Statutului funcționarilor și cu CFM pentru 2014-2020, astfel încât schema de personal prevede un total de 6 739 de posturi, dintre care 5 723 (84,9 %) în cadrul Secretariatului și 1 016 (15,1 %) în cadrul grupurilor politice; la 31 decembrie 2015, 4,9 % dintre posturile din cadrul secretariatului erau vacante, în comparație cu 9,6 % la sfârșitul anului 2014;

73.  salută faptul că s-a îmbunătățit echilibrul de gen al posturilor de director general de la 18,2 % / 81,8 % în 2014 la 33,3 % / 66,7 % în 2015, dar constată că echilibrul de gen al posturilor de director s-a înrăutățit de la 34 % / 66 % în 2014 la 31,1 % / 68,9 % în 2015; ia act de faptul că echilibrul de gen al posturilor de șef de unitate a continuat să se îmbunătățească de la 30 % / 70 % la sfârșitul anului 2014 la 31,2 % / 68,8 % la sfârșitul anului 2015; subliniază faptul că dezechilibrele persistă în cazul posturilor de conducere și că un plan privind egalitatea de șanse pentru aceste funcții rămâne extrem de important;

74.  își exprimă surprinderea cu privire la faptul că comitetul consultativ al Parlamentului pentru numirea înalților funcționari constă exclusiv din personal aflat în posturi de conducere și îl invită pe Secretarul General să includă un reprezentant al unei asociații a personalului;

75.  subliniază că echilibrul geografic, și anume raportul dintre cetățenia angajaților și mărimea statelor membre, ar trebui să rămână în continuare un element important al gestionării resurselor, în special în ceea ce privește statele membre care au aderat la Uniune începând din 2004; salută faptul că Parlamentul a realizat o structură a personalului echilibrată între resortisanții statelor membre care au aderat la Uniune înainte și după 2004; subliniază totuși că aceste state membre reprezintă în continuare numai 3% din personalul de nivel „administrator de rang înalt” (AD 12-16) în cele trei locuri de desfășurare a activității, comparativ cu ponderea populației lor la nivelul Uniunii, care este de 21%, și că trebuie realizate în continuare progrese în acest sens;

76.  recunoaște că, pentru anumite activități, cum ar fi gestionarea cantinelor și curățarea, Parlamentul a preferat externalizarea și că, în consecință, în cazul anumitor DG-uri, numărul de agenți externi în clădirile Parlamentului poate chiar depăși numărul de funcționari;

77.  constată, cu toate acestea, că astfel de decizii de externalizare nu pot explica prezența întregului personal extern și că, de exemplu în cadrul DG ITEC, proporția personalului extern în raport cu funcționarii este dificil de explicat;

78.  consideră că nu ar trebui să se utilizeze personal extern pentru a compensa reducerea numărului de posturi convenită în contextul revizuirii din 2014 a Statutului funcționarilor și al actualului CFM;

79.  ia act de răspunsurile Secretarului General cu privire la condițiile aplicate de Parlament pentru contractele cu întreprinderile externe; subliniază că administrația trebuie să asigure cu atenție și în mod sistematic respectarea strictă de către furnizorii de servicii a legislației în materie de ocupare a forței de muncă, siguranță, bunăstare etc. aplicabile întregului personal extern care lucrează în clădirile Parlamentului, cum ar fi personalul cantinelor, personalul de curățenie și de întreținere etc.; invită Parlamentul să introducă mecanisme regulate de alertă și de monitorizare pentru a identifica toate cazurile izolate sau sistemice de neglijență, abuz sau încălcare, care să îi permită să ia imediat măsuri;

80.  ia act de faptul că procedura de internalizare a serviciului care asigură securitatea Parlamentului s-a încheiat și că procedura similară pentru serviciul de șoferi este în curs; invită Secretarul General să prezinte un raport Comisiei CONT cu privire la învățămintele trase în urma acestor proceduri și eventualele economii care au rezultat;

81.  constată cu îngrijorare că personalul cantinelor nu este plătit în conformitate cu orele prevăzute în contract în săptămânile în care deputații își desfășoară activitatea în altă parte, cum ar fi în săptămânile de circumscripție sau în săptămânile ședințelor plenare de la Strasbourg, și că un număr considerabil se află în șomaj parțial, ceea ce le afectează viața profesională și veniturile; îl invită pe Secretarul General să negocieze o soluție cu furnizorul serviciilor de cantină care să le garanteze angajaților ore regulate și plăți în fiecare săptămână;

82.  ia act de faptul că, la sfârșitul lui 2015, la Parlament lucrau 1 813 asistenți parlamentari acreditați (APA), față de 1 686 în urmă cu un an. solicită să se acorde o atenție deosebită drepturilor asistenților parlamentari acreditați și asistenților locali, întrucât contractele lor sunt direct legate de mandatul deputatului în Parlamentul European pe care îl sprijină, ținând seama de faptul că asistenții parlamentari acreditați sunt membri ai personalului care au încheiat contracte de angajare cu Parlamentul, în timp ce asistenții locali se spun diferitelor legislații naționale;

83.  regretă că raportul de evaluare privind punerea în aplicare a dispozițiilor aplicabile asistenților parlamentari acreditați nu a fost prezentat Comisiei CONT înainte de sfârșitul lui 2016, după cum a fost solicitat în rezoluția privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul 2014 și că acesta nu a fost prezentat nici până în prezent;

84.  subliniază faptul că, în cazuri de hărțuire sau de denunțare, asistenții parlamentari acreditați se află într-o poziție deosebit de vulnerabilă, întrucât contractele lor se bazează pe încrederea reciprocă dintre deputat și asistent; lipsa încrederii este în sine un motiv de reziliere a contractului; în plus, în cazul în care un deputat trebuie să demisioneze din cauza faptului că reputația sa a fost afectată ca urmare a unei infracțiuni sau a unei alte încălcări a legii, în mod normal, contractele tuturor asistenților săi sunt de asemenea reziliate; solicită, prin urmare, consolidarea imediată a reprezentării asistenților parlamentari acreditați în comitetul consultativ privind hărțuirea, asigurând un echilibru între femei și bărbați, astfel cum s-a solicitat deja în cadrul procedurilor de descărcare de gestiune pentru 2013 și 2014; invită Biroul să aloce fonduri adecvate pentru a acoperi cheltuielile de deplasare și ședere ale reclamanților asistenți parlamentari acreditați, care adesea nu au resursele necesare pentru a se deplasa la Bruxelles și a-și prezenta cazul în fața comitetului pe probleme de hărțuire; solicită, de asemenea, să fie examinată posibilitatea adoptării unor măsuri de compensare financiară pentru asistenții acreditați în cadrul următoarei revizuiri a Statutului funcționarilor, pentru a se asigura tratamentul egal al asistenților acreditați și a se recunoaște situația lor deosebit de vulnerabilă în cazurile de hărțuire sau de denunțare;

85.  salută intenția administrației de a iniția procesul de adaptare a indemnizațiilor forfetare acordate asistenților acreditați pentru misiunile la Strasbourg, care sunt mult mai scăzute decât indemnizațiile funcționarilor; insistă ca această adaptare să se bazeze pe o metodologie de calcul transparentă și să fie corelată direct cu revizuirea recentă în sensul majorării a indemnizațiilor și plafoanelor de ședere acordate funcționarilor; subliniază, de asemenea, că ar trebui introdusă indexarea automată a indemnizațiilor cu ocazia revizuirilor viitoare;

86.  regretă că Biroul nu a răspuns solicitărilor Parlamentului din cadrul rezoluțiilor sale referitoare la descărcarea de gestiune pentru 2013 și 2014 de a le acorda asistenților acreditați diurne echivalente cu cele ale celorlalți membri ai personalului; subliniază, de asemenea, că actualele plafoane de rambursare a cheltuielilor legate de misiuni pentru asistenții parlamentari acreditați nu au fost modificate din 2009 și că discrepanța dintre aceștia și alte categorii de personal a crescut la cel puțin 40% ca urmare a introducerii noilor plafoane aprobate de consiliu la 9 septembrie 2016 și aplicate, până în prezent, de la 10 septembrie 2016 numai în cazul funcționarilor; invită din nou Biroul să ia măsurile necesare pentru a pune capăt acestei inegalități;

87.  regretă profund faptul că, în cazul în care deputatul decedează sau își dă demisia, perioada de angajare a asistentului acreditat pe lângă deputatul respectiv se încheie la sfârșitul lunii calendaristice în cauză; atrage atenția asupra faptului că, astfel, asistentul acreditat nu ar beneficia de un aviz prealabil nici de o zi în cazul în care mandatul deputatului se încheie în ultima zi a lunii; solicită remedierea acestei situații inacceptabile cu ocazia următoarei revizuiri a Statutului funcționarilor, prevăzându-se perioade de timp concrete pentru avizele prealabile, de exemplu patru săptămâni, în loc să se utilizeze lunile calendaristice; solicită, de asemenea, Biroului să introducă rapid măsuri provizorii care să constituie o soluție temporară pentru această problemă, înainte de efectuarea unei astfel de revizuiri legale;

88.  este preocupat de presupusa practică a deputaților de a obliga ilegal asistenții acreditați să meargă în misiuni, mai ales la Strasbourg, fără emiterea de ordine de misiune, rambursarea cheltuielilor de misiune sau pur și simplu fără rambursarea cheltuielilor de călătorie; consideră că astfel de practici creează un teren propice pentru abuzuri, asistenții acreditați care călătoresc fără ordine de misiune fiind nu numai că sunt obligați să suporte cheltuielile aferente din propriul buzunar, dar nici nu sunt acoperiți de asigurarea de serviciu; invită Biroul să asigure aplicarea corespunzătoare a Statutului funcționarilor și să sancționeze deputații care încalcă aceste norme;

89.  ia act de faptul că stagiarii au dreptul la o reducere de 0,50 EUR pentru felurile de mâncare principale în toate restaurantele cu autoservire de la Bruxelles și Luxemburg și de 0,80 EUR la Strasbourg; consideră totuși că, ținând seama de nivelurile medii de plată ale acestora și de prețurile ridicate practicate în ultimii doi ani, aceste reduceri nu sunt suficiente nici pentru a avea un impact minim asupra finanțelor lor; invită Secretarul General să acorde reduceri de preț care să corespundă veniturilor lor;

90.  invită Biroul să asigure garantarea drepturilor de pensie și a celor sociale pentru asistenții parlamentari acreditați care au lucrat neîntrerupt pe durata ultimelor două legislaturi; pentru aceasta, invită administrația să prezinte o propunere care să țină seama de decizia organizării anticipate a alegerilor în 2014 și de perioada de timp petrecută în procedura de recrutare la calcularea celor zece ani de activitate necesari conform Statutului funcționarilor;

91.  invită Conferința președinților să reanalizeze posibilitatea ca asistenții parlamentari acreditați să poată însoți, în anumite condiții ce urmează să fie stabilite, deputații în cadrul delegațiilor și misiunilor parlamentare oficiale, astfel cum au solicitat deja mai mulți deputați;

92.  invită Secretarul General și Biroul să analizeze și să ofere soluții la problemele cauzate asistenților parlamentari acreditați de ultima schimbare a legislaturii (cum ar fi întârzieri în semnarea contractelor, întreruperea contractelor, alegeri europene anticipate etc.), care pot avea consecințe grave pentru dobândirea în viitor de către asistenții acreditați a drepturilor în materie de muncă; în procesul de identificare a soluțiilor trebuie implicați reprezentanți ai asistenților parlamentari acreditați;

93.  constată că, în 2015, numărul de cazuri de încetare a raporturilor de serviciu a fost de 154, și anume 126 de cazuri de pensionare, 13 cazuri de invaliditate, 9 demisii și 6 decese; invită Secretarul General să asigure respectarea strictă a articolului 16 alineatul 4 din Statutul personalului cu privire la potențialele conflicte de interese după încetarea activității în cadrul Parlamentului, în special în cazurile de demisie, întrucât este surprinzător că nu au fost publicate niciodată cazuri de posibile conflicte de interese;

94.  ia act cu îngrijorare de faptul că nu au fost luate măsuri speciale pentru personal în cazul în care un stat membru decide să părăsească Uniunea; recunoaște însă că acest aspect este valabil pentru toate instituțiile europene și îl invită pe Secretarul General să se angajeze într-un dialog cu Comisia pentru a se asigura că personalul britanic nu va avea de suferit de pe urma Brexitului și i se vor garanta integral drepturile statutare, contractuale și drepturile acumulate;

95.  solicită ca cursurile de formare să fie organizate mai eficient, pentru a le adapta la nevoile specifice ale asistenților parlamentari acreditați; în special, administrația ar trebui să țină seama de calendarul activităților parlamentare și ale deputaților și să adapteze calendarele și temele cursurilor;

96.  subliniază că 43 % din personalul Parlamentului consideră că munca la distanță ar avea efecte pozitive în ceea ce privește satisfacția la locul de muncă; subliniază că Parlamentul este singura instituție care nu a introdus munca la distanță și programul de lucru flexibil, deși amândouă sunt practicate de mulți ani în majoritatea celorlalte instituții, inclusiv în cadrul Comisiei, cu rezultate dovedite în ceea ce privește creșterea productivității și o mai bună calitate a vieții pentru angajați; ia act de faptul că Parlamentul a introdus munca la distanță ocazională în octombrie anul trecut; invită Secretarul General să prezinte un raport tuturor serviciilor interesate, inclusiv deputaților și asistenților lor, cu privire la punerea în aplicare a acestui serviciu; solicită, de asemenea, ca sistemul de lucru flexibil să fie inclus cât mai curând posibil în practicile de lucru ale Parlamentului;

97.  invită Parlamentul să modifice normele care reglementează stagiile oferite de deputați și grupurile politice, pentru a îmbunătăți situația stagiarilor din Parlament, inclusiv prevăzând o remunerație decentă, stabilirea unei durate limitate a stagiilor și un acord de instruire;

DG FINS

Contractele atribuite de Parlament

98.  constată cu satisfacție că Parlamentul publică pe pagina sa de internet o listă anuală completă a tuturor contractanților săi care au obținut contracte cu o valoare mai mare de 15 000 EUR și că lista respectivă include numele și adresa contractantului, tipul și obiectul contractului, durata acestuia, valoarea sa, procedura aplicată și direcția generală relevantă;

99.  subliniază că această listă nu se limitează la cerințele de transparență prevăzute în Regulamentul financiar al UE; îndeamnă toate instituțiile Uniunii să pună la dispoziția publicului informații complete privind toți contractanții și contractele atribuite prin procedura de achiziții publice, inclusiv privind cazurile de atribuire directă sau cele în care s-a recurs la procedura de licitație restrânsă;

100.  sprijină concluzia Curții că instituțiile Uniunii trebuie să creeze un depozit unic de informații accesibile publicului referitoare la contractele lor de achiziții publice pentru a garanta transparența și monitorizarea ex post eficace a activităților lor de achiziții.

101.  atrage atenția asupra faptului că, în ciuda apelurilor anterioare de a realiza îmbunătățiri, serviciile oferite de agenția de voiaj a Parlamentului sunt în continuare nesatisfăcătoare, deoarece prețurile sunt relativ ridicate, iar agenția nu a negociat acorduri cu principalii transportatori aerieni pentru a obține o reducere a prețurilor la bilete și o mai mare flexibilitate în organizarea deplasărilor;

102.  solicită agenției să depună activ eforturi în vederea obținerii unor prețuri mai mici, indiferent de transportatorul aerian; solicită agenției să introducă un proces de evaluare de către beneficiari (un sondaj în rândul utilizatorilor privind gradul de satisfacție), pentru a identifica domeniile care ar putea fi îmbunătățite;

Fondul facultativ de pensii

103.  constată că deficitul actuarial estimat al Fondului facultativ de pensii a crescut la 276,8 milioane EUR la sfârșitul anului 2015; constată, de asemenea, că, la sfârșitul anului 2015, valoarea activelor nete de care trebuie să se țină cont și angajamentul actuarial se ridicau la 155,5 milioane EUR și, respectiv, la 432,3 milioane EUR;

104.  reamintește că aceste pasive viitoare preconizate ale fondului se întind pe mai multe decenii, dar ia act de faptul că suma totală plătită în 2015 de Fondul facultativ de pensii se ridică la 15,8 de milioane EUR;

105.  subliniază că acest lucru stârnește îngrijorare în legătură cu posibila epuizare a Fondului și că Parlamentul garantează plata pensiilor în cazul în care Fondul nu este în măsură să își îndeplinească obligațiile;

106.  invită din nou Biroul să facă o evaluare a situației actuale a fondului de pensii cât mai curând posibil;

107.  reamintește punctul 112 din raportul de descărcare de gestiune de anul trecut [P8_TA-PROV(2016)0150], în care a solicitat să fie evaluată situația actuală a fondului de pensii; regretă că evaluarea solicitată nu a fost încă realizată;

108.  reamintește că, în 2013, Curtea de Justiție a validat decizia de majorare a vârstei de pensionare pentru cotizanții la Fond, de la 60 la 63 de ani, pentru a evita epuizarea prematură a capitalului și pentru a-l alinia la noul Statut al deputaților în Parlamentul European;

109.  consideră că, întrucât fondurile de pensii naționale trebuie, în mod normal, să îndeplinească standarde stricte și nu sunt autorizate să dețină niciun deficit actuarial, iar fondul voluntar de pensii se confruntă în prezent cu un deficit actuarial de 64 % din angajamentul actuarial, solicită Secretarului General să prezinte Biroului un plan de acțiune cuprinzător pentru evitarea epuizării premature a fondului;

Alte aspecte

110.  regretă că, la selectarea instituțiilor financiare cu care colaborează Parlamentul pentru plățile și conturile sale, nu se acordă atenție politicilor acestor instituții în ceea ce privește responsabilitatea socială a întreprinderilor și solicită Secretarului General să se asigure că, în viitor, Parlamentul colaborează, în principal, cu instituții financiare care au politici de investiții axate pe sustenabilitate și pe alte aspecte ale responsabilității sociale a întreprinderilor;

111.  subliniază că, în 2015, Parlamentul avea 106,25 de milioane EUR în conturi bancare care nu au acumulat niciun venit din dobânzi; invită Secretarul General să verifice dacă este necesar să existe un nivel atât de ridicat de lichiditate și, în special, să îmbunătățească gestionarea trezoreriei în acest sens și, dacă e posibil, să găsească modalități de a crește rentabilitatea acestor depozite;

DG ITEC

112.  își exprimă satisfacția cu privire la punerea în aplicare a orientărilor strategice pentru perioada 2014-2019 de către DG ITEC; consideră că se pun în aplicare multe schimbări în mediul de lucru informatic al deputaților și al personalului, dar că implicațiile acestor schimbări, inclusiv ale noilor oportunități, sunt relativ puțin cunoscute și sunt dezvoltate în principal în cadrul DG ITEC; îndeamnă la o cooperare mai strânsă între DG ITEC și DG COMM pentru a îmbunătăți comunicarea internă și externă cu privire la numeroasele inovații care au fost introduse sau vor fi implementate în curând;

113.  înțelege eforturile depuse de DG ITEC pentru a mări incidența paginilor de internet ale Parlamentului în rezultatele oferite de motorul de căutare Google; cu toate acestea, este de părere și că motorul de căutare de pe pagina de internet a Parlamentului ar trebui să ducă în sine la rezultate utile, astfel încât utilizatorii să poată folosi de fapt portalul de pe site pentru a ajunge rapid la paginile relevante; este preocupat de faptul că, în acest moment, acest motor de căutare nu funcționează corespunzător și invită Secretarul General să găsească rapid o soluție la această problemă de lungă durată;

114.  constată cu îngrijorare că, în pofida faptului că în cadrul DG ITEC se achiziționează anual echipamente informatice în valoare de peste 35 milioane EUR, nu există o politică clară pentru achiziții durabile din punct de vedere ecologic și social și invită Secretarul General să elaboreze un plan de acțiune în acest sens care să garanteze că, în viitor, toate cererile de ofertă vor include criterii de selecție ecologice și sociale pentru echipamentele informatice;

115.  invită DG ITEC să ia măsuri pentru ca toate paginile web ale Parlamentului să fie accesibile de pe dispozitivele mobile, deoarece interfețele actuale pot cu greu fi considerate compatibile cu dispozitivele mobile, deși un număr mare dintre persoanele care vizitează paginile folosesc un iPad sau un telefon mobil pentru a accesa site-urile Parlamentului și ale comisiilor specializate; propune punerea în aplicare a unor măsuri care să îmbunătățească concret și într-un termen rezonabil accesibilitatea paginilor web de pe dispozitivele mobile;

116.  consideră că este de importanță esențială pentru mandatul deputaților ca imprimantele să rămână în birourile lor; atrage atenția asupra faptului că cartușele generice ieftine ar putea genera niveluri periculoase ale emisiilor de particule și ar putea provoca daune de sănătate; solicită, așadar, ca DG ITEC și Direcția Generală Infrastructură și Logistică (DG INLO) să ia măsuri pentru a promova achiziția de imprimante ecologice și a asigura utilizarea exclusivă a cartușelor originale;

117.  ia act de faptul că Biroul a adoptat, la 7 septembrie 2015, o politică de securitate în domeniul sistemelor de tehnologie a informației și comunicațiilor („Politica de securitate în domeniul TIC”); subliniază că, în contextul mondial actual, trebuie să se implementeze de urgență o politică de securitate în domeniul TIC mai robustă, care să abordeze pe deplin gestionarea riscurilor legate de securitatea cibernetică; salută, în acest sens, numirea unui ofițer responsabil cu securitatea cibernetică a Parlamentului;

118.  își reiterează solicitarea adresată în rezoluția privind descărcarea de gestiune pe 2014 privind crearea unui sistem de alertă rapidă în caz de urgențe care să permită DG ITEC, în colaborare cu Direcția Generală Securitate și Siguranță (DG SAFE), să trimită mesaje prompte prin SMS sau e-mail deputaților din PE și membrilor personalului care aleg ca numele lor să fie inclus într-o astfel de listă de comunicare ce urmează să fie utilizată în situații specifice de urgență;

119.  felicită DG ITEC pentru punerea în funcțiune a rețelei Wi-Fi în toate clădirile Parlamentului; constată, cu toate acestea, că în hemiciclul de la Strasbourg, rețeaua Wi-Fi nu funcționează întotdeauna, în special în cazul în care, în cursul votării și al dezbaterilor-cheie, mulți deputați utilizează simultan sistemul Wi-Fi ; invită Secretarul General să ia măsurile necesare în această privință pentru a remedia situația;

Direcția Generală Politici Externe ale Uniunii

120. salută faptul că anumite reuniuni publice ale delegațiilor interparlamentare sunt deja transmise în direct pe internet; solicită Secretarului General să dezvolte și să extindă în continuare acest serviciu, împreună cu conținutul paginilor web ale delegațiilor;

DG INLO

121.  ia act de faptul că, în prezent, strategia imobiliară 2010–termen mediu este în curs de revizuire; solicită extinderea acestei strategii pe termen mai lung, precum și faptul ca această strategie să includă un studiu de caz privind eventualele consecințe ale Brexitului;

122.  salută faptul că, începând din 2019, deputații și asistenții lor vor avea mai multe spații de birouri la Strasbourg; invită Secretarul General ca, atât timp cât nu a fost găsită o soluție pentru asigurarea unui singur loc de desfășurare a activității Parlamentului, să garanteze că se va asigura numărul minim de metri pătrați per asistent, în conformitate cu normele actuale privind condițiile de muncă, având în vedere că poziția Parlamentului privind această chestiune este una vulnerabilă, deoarece încalcă în mod deliberat normele privind numărul minim de metri pătrați ai unui birou;

123.  regretă profund decizia de a schimba mobilierul din birourile deputaților și ale asistenților lor de la Bruxelles și invită ca această acțiune să fi stopată imediat; ia act de faptul că cea mai mare parte a mobilierului este perfect funcțională și în stare bună și că, prin urmare, nu este în niciun caz nevoie ca acesta să fie schimbat; consideră că feedbackul din partea unui număr de deputați - și nu o anchetă generală - nu constituie, în sine, o justificare suficientă pentru o astfel de schimbare, iar argumentele oferite de administrație privind gustul, moda sau stilul demodat sunt la fel de inadecvate; piesele de mobilier individuale ar trebui schimbate doar dacă acestea prezintă semne clare de deteriorare, o uzură puternică sau un risc specific sau de natură generală pentru sănătate la locul de muncă (cum ar fi posibila îmbunătățire a ergonomiei scaunelor de birou); într-o perioadă de criză economică care a determinat situația noastră financiară actuală precară, această preocupare pentru aparențele exterioare ar putea compromite în mod serios credibilitatea Parlamentului și a deputaților săi, în special în ochii cetățenilor și ai opiniei publice;

124.  constată că, în conformitate cu deciziile Biroului din 2013 și 2015, noile contracte de catering nu prevăd niciun fel de subvenții directe de la bugetul Parlamentului; este preocupat, cu toate acestea, de faptul că, în 2015, anumite servicii au fost oferite la prețuri mai mari decât prețurile de pe piață; face referire, în acest sens, la cafeaua servită în timpul reuniunilor; constată că prețurile au fost revizuite în august 2016;

125.  regretă profund criteriile arbitrare, subiective și disproporționate utilizate pentru recrutarea șoferilor și internalizarea acestui serviciu, inițiată în 2016 din motive de securitate; regretă că această procedură nu a ținut seama de experiența și competențele dobândite de șoferi de-a lungul anilor în care au lucrat în contact direct cu deputații și de relația de încredere stabilită cu aceștia, precum și de faptul că ei au ajuns în șomaj, mulți dintre aceștia fiind la o vârstă la care este dificil să găsească de lucru;

Direcția Generală Interpretare și Conferințe (DG INTE)

126.  este preocupat de dialogul social problematic dintre DG INTE și reprezentanții interpreților, care a început în ianuarie 2014 și în cadrul căruia nu s-a putut ajunge la un acord până în prezent; invită Secretarul General să inițieze o mediere între părțile implicate pentru a îmbunătăți înțelegerea reciprocă a pozițiilor și pentru a găsi soluții acceptabile pentru toți;

127.  își exprimă satisfacția cu privire la progresele realizate deja în procesul de modernizare a DG INTE, mai ales în ceea ce privește disponibilitatea mai mare a interpreților, creșterea moderată a numărului de ore în care interpreții efectuează efectiv activități de interpretare și îmbunătățirea modului în care este repartizată sarcina de muncă a interpreților; observă că a fost precizată metoda de calcul al datelor statistice și că toate concediile anuale și concediile medicale sunt în prezent excluse de la calculul numărului mediu al orelor petrecute de interpreți în cabină;

128.  invită Secretarul General să îi pună la dispoziție informații cu privire la măsurile luate de la adoptarea rezoluției privind descărcarea de gestiune pentru bugetul pe 2014 în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței și a eficacității utilizării resurselor pentru organizarea de reuniuni prin optimizarea gestionării conferințelor în cadrul Parlamentului;

DG SAFE

129.  salută eforturile continue depuse în materie de asigurare a siguranței în interiorul și în jurul clădirilor Parlamentului; ia act de faptul că siguranța în cadrul Parlamentului trebuie să vizeze asigurarea unui echilibru delicat între asigurarea siguranței printr-un număr de măsuri și introducerea unui regim axat în mod excesiv pe securitate, care încetinește activitatea Parlamentului; cu toate acestea, insistă ca securitatea clădirilor să fie și mai mult îmbunătățită și invită Secretarul General să asigure formarea corespunzătoare a personalului pentru ca acesta să-și poată îndeplini sarcinile în mod profesionist, inclusiv în situații de urgență;

130.  invită Secretarul General să se asigure că se urmărește în mod activ o cooperare între instituțiile Uniunii, în paralel cu o cooperare cu autoritățile belgiene, franceze și luxemburgheze;

131.  invită DG ITEC și DG SAFE să consolideze măsurile de contracarare a atacurilor informatice, având în vedere riscul crescut al acestor atacuri din ultimele luni;

Parlamentul ecologic

132.  reamintește că Biroul a lansat proiectul sistemului de management de mediu (EMAS) în Parlamentul European la 19 aprilie 2004; ia act de faptul că, în 2016, Biroul a adoptat o versiune revizuită a politicii de mediu care menține și reafirmă angajamentul Parlamentului față de îmbunătățirea continuă a mediului;

133.  salută crearea biroului interinstituțional de asistență pentru achizițiile publice ecologice, care urmează să-și înceapă pe deplin activitatea prin stabilirea unor obiective clare în acest domeniu, precum și prin intensificarea eforturilor de informare și promovare internă și de guvernanță eficace în materie de achiziții publice ecologice; subliniază că normele respective trebuie respectate și de subcontractanții care prestează servicii; regretă, în acest sens, utilizarea intensă în Parlament a sticlelor, paharelor, recipientelor și ambalajelor de plastic;

134.  constată că Parlamentul s-a angajat să reducă cu 30 % emisiile sale de CO2 per echivalent normă întreagă până în 2020, comparativ cu nivelurile din 2006; apreciază faptul că, în perioada 2006-2015, acest indice a scăzut cu aproximativ 24,3 %;

135.  consideră că este extrem de important, prin urmare, ca Parlamentul să își stabilească obiective cantitative noi, mai ambițioase, care ar trebui să fie evaluate periodic de serviciile responsabile; ia act, în această privință, de decizia din 2015 a Biroului de a compensa valoarea totală a emisiilor de dioxid de carbon ale Parlamentului, inclusiv a emisiilor generate de zborurile deputaților din PE între țara lor de origine și locurile de desfășurare a activității Parlamentului;

136.  reamintește Parlamentului angajamentul asumat de aceasta conform Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, în care se prevede că, „fără a aduce atingere normelor aplicabile în materie bugetară și în materie de achiziții publice, se [va] angaja să aplice clădirilor pe care le [deține] și pe care le ocupă aceleași cerințe ca cele aplicabile clădirilor administrațiilor centrale din statele membre, conform articolelor 5 și 6” din directiva menționată, având în vedere gradul ridicat al vizibilității clădirilor sale și rolul de frunte pe care ar trebui să-l aibă în ceea ce privește performanța energetică a clădirilor; subliniază că această declarație trebuie să fie respectată de urgență, nu în ultimul rând pentru propria credibilitate în cadrul procesului aflat în curs de revizuire a directivei privind performanța energetică a clădirilor și a directivei privind eficiența energetică;

137.  invită Biroul să studieze introducerea unui sistem de stimulente pentru promovarea transportului eficient pentru naveta între domiciliu și locul de muncă;

138.  salută inițiativa Parlamentului în ceea ce privește punerea în aplicare a unei politici cuprinzătoare al cărei obiectiv este reducerea risipei de alimente; invită Parlamentul să se asigure că toți furnizorii de servicii de catering din toate clădirile Parlamentului evită activ risipa de alimente; invită Parlamentul să intensifice practica de a dona în scopuri caritabile alimentele care nu sunt vândute;

139.  consideră că introducerea unui sistem eficient de rezervare a sălilor de reuniune și a unui registru de gestionare a infrastructurii poate reprezenta un potențial considerabil în ceea ce privește costurile Parlamentului și acțiunile în domeniul mediului și invită Secretarul General să promoveze această abordare în mod corespunzător;

Grupuri politice (postul bugetar 4 0 0)

140.  constată că, în 2015, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 0, atribuite grupurilor politice și deputaților în Parlamentul European neafiliați, au fost utilizate după cum urmează:

Grupul

2015

2014**

Credite anuale

Resurse proprii și credite reportate

Cheltuieli

Rata utilizării creditelor anuale

Sume reportate în următorul exercițiu

Credite anuale

Resurse proprii și credite reportate

Cheltuieli

Rata utilizării creditelor anuale

Sume reportate în următorul exercițiu (2011)

PPE

17 440

10 198

17 101

98,06 %

8 720

19 919

7 908

17 796

89,34 %

9 960

S&D

15 256

5 748

15 379

100,81 %

5 625

15 619

4 653

14 850

95,07 %

5 422

ECR

5 959

1 614

5 065

84,99 %

2 509

5 014

1 060

4 476

105,43 %

1 598

ALDE

5 692

2 517

5 865

103,03 %

2 344

6 214

1 774

5 491

88,35 %

2 498

GUE/NGL

4 305

1 256

3 832

89,02 %

1 729

3 527

417

2 689

76,62 %

1 255

Verts/ALE

4 153

1 293

3 890

93,67 %

1 556

4 292

1 389

4 396

88,41 %

1 287

EFDD

3 843

1 643

3 629

94,45 %

1 856

3 231

1 142

2 708

88,83 %

1 615

ENF

1 587

0

827

52,09 %

760

 

 

 

 

 

Deputați neafiliați

1 627

533

1 001

61,51 %

214

1 991

441

1 281

64,32 %

533

Total:

59 860

24 803

56 588

94,53 %

25 312

59 807

18 784

53 687

89,76 %

24 168

* toate sumele sunt exprimate în mii EUR

**   anul 2014 se împarte în două exerciții financiare din cauza alegerilor parlamentare din mai 2014. Cifrele din tabel pentru 2014 reprezintă sumele consolidate.

141.  reamintește recomandarea Curții din raportul său anual conform căreia Parlamentul ar trebui să revadă cadrul de control existent pentru execuția creditelor bugetare alocate grupurilor politice” și că „în plus, Parlamentul European ar trebui să ofere orientări mai bune, prin consolidarea monitorizării cu privire la aplicarea de către grupuri a normelor pentru ordonanțarea și decontarea cheltuielilor, precum și pentru procedurile de achiziții”;

Partide politice europene și fundații politice europene

142.  constată că, în 2015, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 2 au fost utilizate după cum urmează(11):

Partidul

Abrevierea

Resurse proprii

Subvenții de la PE

Total venituri

Subvenția PE ca % din cheltuielile eligibile (max. 85 %)

Excedent de venituri (transfer în rezerve) sau pierdere

Partidul Popular European

PPE

1 926

8 053

12 241

85 %

363

Partidul Socialiștilor Europeni

PES

1 246

5 828

8 024

85 %

40

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa

ALDE

561

2 093

2 789

85 %

90

Partidul Ecologist European

EGP

480

1 666

2 245

85 %

83

Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni

AECR

395

1 952

2 401

85 %

8

Partidul Stângii Europene

EL

372

1 484

2 044

85 %

71

Partidul Democrat European

EDP/PDE

120

457

577

85 %

0

Democrații Europeni

EUD

55

292

370

85 %

3

Alianța Liberă Europeană

EFA

127

636

845

85 %

0

Mișcarea Politică Creștină Europeană

ECPM

87

461

560

85 %

4

Alianța europeană pentru Libertate

EAF

94

494

588

85 %

7

Alianța mișcărilor naționale europene

AENM

53

292

399

85 %

0

Mișcarea pentru o Europă a Națiunilor și Libertăților

MENF

161

401

562

85%

0

Alianța pentru Democrație Directă în Europa

ADDE

250

821

1,070

85 %

-403

Mișcarea pentru o

Europă a Libertăților

și Democrației

MELD

91

44

226

85 %

-208

Total:

 

6 017

24 974

34 943

85 %

59

(*)  toate sumele sunt exprimate în mii EUR.

 

 

143.  constată că, în 2015, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 3 au fost utilizate după cum urmează(12):

Fundația

Abrevierea

Afiliată partidului

Resurse proprii*

Subvenții de la PE

Total venituri

Subvenția PE ca % din cheltuielile eligibile (max. 85 %)

Centrul pentru Studii Europene „Wilfried Martens”

WMCES

PPE

949

4 725

5 674

85 %

Fundația pentru Studii Progresive Europene

FEPS

PES

847

3 848

4 695

85 %

Forumul Liberal European

ELF

ALDE

183

880

1 063

85 %

Fundația Ecologică Europeană

GEF

EGP

163

914

1 077

85 %

Transformă Europa

TE

EL

159

847

1 066

85 %

Institutul Democraților Europeni

IED

PDE

47

284

331

85 %

Centrul Maurits Coppieters

CMC

EFA

57

241

298

85 %

Noua Direcție – Fundația pentru Reformă în Europa

ND

AECR

323

1 100

1 423

85 %

 

 

 

 

 

 

 

Fundația europeană pentru Libertate

EFF

EAF

47

268

315

85 %

Organizația pentru Cooperare Europeană Interstatală

OEIC

EUD

33

132

165

85 %

Fundația Politică Creștină Europeană

CPFE

ECPM

51

267

318

85 %

Fundația pentru o Europă a Libertăților și Democrației

FELD

MELD

50

248

298

85 %

Institutul pentru Democrație Directă în Europa

IDDE

ADDE

144

673

817

85 %

Identități și tradiții europene

EIT

AENM

32

169

201

85 %

Total:

 

 

3 085

14 596

17 681

85 %

(*)  toate sumele sunt exprimate în mii EUR.

 

 

 

 

 

 

144.  constată cu îngrijorare că, în cazul Alianței pentru Democrație Directă în Europa, al Mișcării pentru o Europă a Libertăților și Democrației, al Inițiativei pentru Democrație Directă în Europa și al Fundației pentru o Europă a Libertăților și Democrației, au fost constatate o serie de nereguli grave legate de donații și de finanțarea directă sau indirectă cu caracter interzis a partidelor naționale;

145.  își exprimă îngrijorarea cu privire la riscul prezentat pentru reputația Parlamentului de către aceste neregularități și este convins de nevoia de a se lua rapid măsuri eficace pentru a preveni și aborda orice nereguli similare în viitor;

146.  ia act de noile Regulamente, și anume de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014(13) și Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1142/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014(14), care vor începe să afecteze finanțarea partidelor și fundațiilor politice europene pentru exercițiul financiar 2018, precum și de rolul important jucat de noua Autoritate pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene, ca și de discuțiile în desfășurare în cadrul Biroului cu privire la propunerile Secretarului General de a aborda o serie de aspecte nesoluționate de regulamentele respective; invită auditorul intern al Parlamentului să întocmească, cât mai curând posibil după intrarea în vigoare a noului regulament, un nou raport de audit privind finanțarea partidelor și fundațiilor politice europene;

147.  consideră că actualul sistem de controale interne și externe ar trebui examinat pentru a se determina dacă este deficient în ceea ce privește evitarea neregulilor majore; ia act de declarațiile contabilului extern, EY, potrivit cărora auditurile sale urmăresc să obțină o asigurare rezonabilă că conturile anuale nu conțin prezentări eronate semnificative și că entitatea a respectat normele și reglementările din domeniul său de aplicare, precum și că auditurile includ examinarea, prin sondaj, a probelor care vin în sprijinul avizului; observă, cu toate acestea, că examinările nu includ investigarea posibilelor declarații și documente frauduloase, asigurând astfel doar o imagine oarecum limitată a activităților financiare supuse examinării;

148.  ia act de lipsa de resurse umane din cadrul DG FINS (practic 2 ENI) care să se consacre verificării bilanțurilor partidelor și fundațiilor politice europene; este ferm convins că, având în vedere riscul ridicat implicat pentru reputație, ar trebui alocate mai multe resurse pentru această activitate;

149.  invită Biroul, în măsura în care permite principiul confidențialității, să faciliteze accesul la documentele subiacente incluse în rapoartele finale ale partidelor și fundațiilor politice europene, în special la bilanțul și auditurile efectuate;

150.  solicită autorității nou-înființate să prezinte Parlamentului un raport privind progresele înregistrate după primul său an de activitate, și anume 2017; invită Secretarul General să se asigure că autoritatea va dispune de toate resursele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale;

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

22.3.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

23

5

0

Membri titulari prezenți la votul final

Inés Ayala Sender, Dennis de Jong, Tamás Deutsch, Martina Dlabajová, Luke Ming Flanagan, Ingeborg Gräßle, Cătălin Sorin Ivan, Jean-François Jalkh, Bogusław Liberadzki, Monica Macovei, Notis Marias, Georgi Pirinski, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Bart Staes, Hannu Takkula, Derek Vaughan, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Gerben-Jan Gerbrandy, Benedek Jávor, Karin Kadenbach, Julia Pitera, Patricija Šulin

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Raymond Finch, Jens Geier, Piernicola Pedicini, Janusz Zemke

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

23

+

ALDE

Martina Dlabajová, Gerben-Jan Gerbrandy, Hannu Takkula

ECR

Monica Macovei

GUE/NGL

Luke Ming Flanagan, Dennis de Jong

PPE

Tamás Deutsch, Ingeborg Gräßle, Julia Pitera, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Patricija Šulin, Joachim Zeller

S&D

Inés Ayala Sender, Jens Geier, Cătălin Sorin Ivan, Karin Kadenbach, Bogusław Liberadzki, Georgi Pirinski, Derek Vaughan, Janusz Zemke

VERTS/ALE

Benedek Jávor, Bart Staes

5

-

ECR

Notis Marias

EFDD

Raymond Finch, Piernicola Pedicini

ENF

Jean-François Jalkh

PPE

José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

JO L 69, 13.3.2015.

(2)

JO C 380, 14.10.2016, p. 1.

(3)

JO C 354, 27.9.2016, p. 1.

(4)

JOC 375, 13.10.2016, p. 1.

(5)

JO C 375, 13.10.2016, p. 10.

(6)

JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(7)

PE 422.541/Bur.

(8)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020.

(9)

Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE.

(10)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene, JO L 317, 4.11.2014, p. 1.

(11)

  Note:

  toate sumele sunt exprimate în mii EUR

  Notă (1): veniturile totale includ sumele reportate din anul anterior în conformitate cu articolul 125 alineatul (6) din Regulamentul financiar

(12)

  Note:

  toate sumele sunt exprimate în mii EUR.

(13)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene, JO L 317, 4.11.2014, p. 1.

(14)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1142/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 în ceea ce privește finanțarea partidelor politice europene, JO L 317, 4.11.2014, p. 28.

Notă juridică