Procedură : 2016/2098(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0161/2017

Texte depuse :

A8-0161/2017

Dezbateri :

PV 27/04/2017 - 3
CRE 27/04/2017 - 3

Voturi :

PV 27/04/2017 - 5.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0138

RAPORT     
PDF 677kWORD 78k
5.4.2017
PE 587.516v02-00 A8-0161/2017

referitor la raportul anual privind controlul activităților financiare ale BEI pe 2015

(2016/2098(INI))

Comisia pentru control bugetar

Raportor: Nedzhmi Ali

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la raportul anual privind controlul activităților financiare ale BEI pe 2015

(2016/2098(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Raportul de activitate al Băncii Europene de Investiții pentru 2015,

–  având în vedere Raportul financiar pe 2015 și Raportul statistic pe 2015 ale Băncii Europene de Investiții,

–  având în vedere Raportul pe 2015 privind sustenabilitatea, Raportul pe 2015 privind evaluarea bazată pe trei piloni a operațiunilor desfășurate de BEI pe teritoriul UE și Raportul pe 2015 privind rezultatele obținute de Banca Europeană de Investiții în afara UE,

–  având în vedere rapoartele anuale ale Comitetului de audit pentru 2015,

–  având în vedere Raportul anual pe 2015 al Grupului Băncii Europene de Investiții privind activitățile de combatere a fraudelor,

–  având în vedere Raportul privind punerea în practică în 2015 a politicii de transparență a BEI și Raportul pe 2015 privind guvernanța instituției,

–  având în vedere Raportul de activitate al Biroului de conformitate al BEI pentru 2015,

–  având în vedere planurile operaționale ale Grupului BEI pentru 2014-2016, 2015-2017, 2016-2018 și planul operațional al FEI pentru 2014-2016,

–  având în vedere articolele 3 și 9 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolele 15, 126, 174, 175, 208, 209, 271, 308 și 309 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Protocolul nr. 5 la acesta privind Statutul BEI și Protocolul nr. 28 la acesta privind coeziunea economică, socială și teritorială,

–  având în vedere Protocolul nr. 1 la TFUE privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Regulamentul de procedură al Băncii Europene de Investiții,

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2014 referitoare la Raportul anual pentru 2012 al Băncii Europene de Investiții (BEI)(1), cea din 30 aprilie 2015 referitoare la Raportul anual pentru 2013 al Băncii Europene de Investiții(2) și cea din 28 aprilie 2016 referitoare la Raportul anual pentru 2014 al Băncii Europene de Investiții (BEI)(3),

–   având în vedere Decizia nr. 1080/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind mandatul extern al BEI pentru perioada 2007-2013(4), precum și Decizia nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de acordare a unei garanții a UE Băncii Europene de Investiții pentru pierderile rezultate din operațiuni de finanțare care sprijină proiecte de investiții în afara Uniunii(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 670/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iulie 2012 de modificare a Deciziei nr. 1639/2006/CE de instituire a unui program-cadru pentru inovație și competitivitate (2007-2013) și a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 de stabilire a normelor generale pentru acordarea asistenței financiare comunitare în domeniul rețelelor transeuropene de transport și energetice(6) (care vizează faza-pilot a inițiativei privind obligațiunile pentru finanțarea proiectelor Europa 2020),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014 intitulată „Un Plan de investiții pentru Europa” (COM(2014)0903),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice(7),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 iulie 2015 intitulată „Lucrând împreună pentru locuri de muncă și creștere economică: Rolul băncilor naționale de promovare (BNP) în sprijinirea Planului de investiții pentru Europa” (COM(2015)0361),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 1 iunie 2016 intitulată „Europa investește din nou - Bilanțul Planului de investiții pentru Europa și etapele următoare” (COM(2016)0359),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 14 septembrie 2016 privind prelungirea duratei Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) și introducerea unor îmbunătățiri tehnice ale fondului și ale Platformei europene de consiliere în materie de investiții (COM(2016)0597), (SWD(2016)0297) și (SWD(2016)0298),

–  având în vedere evaluarea operațională din septembrie 2016 realizată de BEI cu privire la funcționarea Fondului european pentru investiții strategice (FEIS),

–  având în vedere Avizul nr. 2/2016 al Curții de Conturi Europene referitor la propunerea de regulament privind majorarea și prelungirea FEIS,

–  având în vedere Raportul special nr. 19/2016 al Curții de Conturi Europene intitulat „Execuția bugetului UE prin instrumente financiare – ce învățăminte trebuie desprinse din perioada de programare 2007-2013”,

–  având în vedere auditul ad-hoc din 8 noiembrie 2016 realizat de Ernst & Young cu privire la aplicarea Regulamentului (UE) nr. 2015/1017 („Regulamentul FEIS”),

–  având în vedere Acordul tripartit între Comisia Europeană, Curtea Europeană de Conturi și Banca Europeană de Investiții din septembrie 2016,

–  având în vedere scrisoarea Ombudsmanului European adresată președintelui Băncii Europene de Investiții din 22 iulie 2016,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0161/2017),

A.  întrucât BEI este obligată, în temeiul tratatelor, să contribuie la integrarea, coeziunea economică și socială și dezvoltarea regională ale UE prin intermediul unor instrumente de investiții specifice, cum ar fi împrumuturile, titlurile de capital, garanțiile, mecanismele de partajare a riscurilor și serviciile de consiliere;

B.  întrucât BEI, în calitate de cel mai mare creditor public din lume, își desfășoară activitatea pe piețele internaționale de capital, propunând clienților oferte competitive și condiții favorabile sprijinirii politicilor și proiectelor UE;

C.  întrucât Fondul european de investiții (FEI) și Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) ar trebui să joace un rol esențial în a completa intervențiile BEI ca vehicul specializat al UE în materie de capital de risc și de garanții care vizează în primul rând să sprijine IMM-urile, integrarea europeană și coeziunea economică, socială și teritorială;

D.  întrucât Parlamentul European a elaborat trei rapoarte diferite cu privire la activitățile BEI: un raport referitor la activitățile financiare ale BEI (pregătit de Comisia pentru afaceri economice și monetare și Comisia pentru bugete), un raport referitor la controlul activităților financiare ale BEI (pregătit de Comisia pentru control bugetar) și un raport referitor la punerea în aplicare a FEIS (pregătit de Comisia pentru afaceri economice și monetare și Comisia pentru bugete);

Ε.  întrucât dispozițiile contractuale incluse în contractele semnate între Grupul BEI și contrapărțile sale prevăd garanții împotriva fraudei, inclusiv a fraudei fiscale și a spălării de bani, precum și împotriva riscurilor de finanțare a terorismului; întrucât BEI solicită ca contrapărțile sale să respecte întreaga legislație aplicabilă; întrucât BEI ar trebui să impună dispoziții contractuale suplimentare care să abordeze aspecte specifice legate de transparență și integritate pe baza rezultatelor procesului de diligență;

F.  întrucât BEI acționează ca organ de punere în aplicare a Strategiei UE 2020 și a inițiativelor emblematice, asigurând utilizarea investițiilor publice pentru a elimina sau a corecta deficiențele pieței financiare și impulsionând noi motoare ale creșterii economice și ale creării de locuri de muncă;

G.  întrucât efectul catalizator al mobilizării de fonduri de către BEI reprezintă un element-cheie pentru a defini valoarea adăugată a UE și a garanta că Europa rămâne un actor principal pe plan internațional, cu toate atributele unei economii de nivel mondial, din perspectiva competitivității, a inovării, a infrastructurii și a atractivității;

H.  întrucât investițiile BEI constituie un pachet de stimuli economici pentru ca UE să fie mult mai bine pregătită să rămână un spațiu al oportunităților și să răspundă provocărilor concurenței economice globalizate;

I.  întrucât Planul de investiții pentru Europa face parte dintr-o strategie mai amplă menită să inverseze tendința negativă observată în investițiile publice și private prin mobilizarea de lichidități financiare noi și private care să fie injectate în economia reală în vederea stimulării investițiilor strategice pe termen lung și sustenabile în întreaga Uniune;

J.  întrucât în prezent există un număr tot mai mare de instrumente financiare concepute și promovate de BEI, de la PPP-uri la securitizări; întrucât aceste instrumente pot prezenta riscuri legate de socializarea pierderilor și privatizarea profiturilor;

K.  întrucât finanțarea operațiunilor BEI în afara UE sprijină în primul rând obiectivele de politică externă ale UE, în același timp crescând vizibilitatea Uniunii, răspândind valorile sale și contribuind la menținerea stabilității țărilor terțe;

L.  întrucât trebuie să se acorde o atenție constantă dezvoltării de bune practici în legătură cu politica și gestionarea performanței BEI, precum și cu bună guvernanță și transparență;

M.  întrucât BEI ar trebui să mențină ratingul AAA ca atu fundamental al modelului său de afaceri, precum și un portofoliu de active solid și de înaltă calitate cu proiecte de investiții robuste la punerea în aplicare a FEIS,

N.  întrucât BEI nu a luat încă toate măsurile necesare ca răspuns la recomandările și solicitările Parlamentului formulate în rezoluțiile sale referitoare la rapoartele anuale ale BEI din anii anteriori,

Consolidarea sustenabilității politicii de investiții a BEI

1.  observă că în 2015 au fost semnate contracte pentru operațiuni în valoare de 77,5 miliarde EUR (față de 77 de miliarde EUR în 2014), din care 69,7 miliarde EUR au fost destinate statelor membre ale UE, iar 7,8 miliarde EUR țărilor din afara UE;

2.  salută rapoartele anuale ale BEI pentru 2015 și realizările sale prezentate în cuprinsul lor, precum și eforturile depuse pentru o mai bună prezentare și raportare a contribuției (sau adiționalității) și rezultatelor BEI;

3.  reamintește solicitarea Parlamentului de a prezenta un raport anual mai cuprinzător și armonizat pentru o mai bună sinteză și evaluare calitativă a activităților generale și priorităților de finanțare ale BEI; insistă ca BEI să detalieze în continuare și să furnizeze informații despre impactul economic, social și de mediu și valoarea adăugată concretă și realizată a operațiunilor sale din statele membre și din afara UE;

4.  subliniază că toate activitățile finanțate de BEI trebuie să facă parte din strategia generală a UE și din domeniile prioritare de politică definite în Strategia Europa 2020, Facilitatea pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă, precum și să fie constant în concordanță cu acestea, aplicând totodată criterii de eficiență economică, financiară și de mediu la selectarea proiectelor, pentru a asigura punerea în aplicarea consecventă a politicii UE;

5.  subliniază necesitatea de a prezenta rezultate concrete și concise cu privire la modul în care investițiile externe ale BEI au contribuit la realizarea priorităților UE și la dezvoltarea consolidării capacităților în regiune;

6.  încurajează BEI să își continue eforturile pentru a depăși deficiențele investițiilor, ale pieței și cele sectoriale și pentru a investi în proiecte și operațiuni care au o valoare adăugată reală pentru realizarea unei mai mari coeziuni economice, sociale și teritoriale în UE, a unui mediu de investiții mai puternic, a unei rate mai ridicate de ocupare a forței de muncă și a revenirii la o creștere sustenabilă în întreaga UE;

7.  reamintește că sprijinirea redresării economice, a creșterii sustenabile și a unei coeziuni mai puternice reprezintă un obiectiv general și că BEI ar trebui să anticipeze mai bine provocările structurale, în special cele legate de reindustrializarea Europei și de economia digitală și bazată pe cunoaștere, cu scopul de a genera noi oportunități economice și a stimula inovarea, dezvoltarea unei economii circulare și utilizarea optimă de surse regenerabile de energie, în conformitate cu obiectivele politicilor de mediu, climatice și energetice; subliniază faptul că procesul de reindustrializare trebuie să se realizeze ținând seama de necesitatea creării de locuri de muncă de calitate, pe de o parte, și de situațiile diferite care caracterizează economia europeană, pe de altă parte, însă respectând întotdeauna mediul și sănătatea lucrătorilor și a cetățenilor;

8.  este de părere că BEI ar trebui să acorde atenție, în mod sistematic, efectelor economice, sociale și de mediu pe termen mediu și lung atunci când definește acțiunile de investiții și deciziile sale de finanțare, în special în ceea ce privește aspectele transfrontaliere; consideră că este necesar ca BEI să investească în proiecte de importanță sistemică pe termen lung, atât de anvergură, cât și la scară redusă, care creează valoare adăugată la nivel regional și la nivelul UE;

9.  subliniază că viabilitatea proiectelor finanțate ar trebui să fie evaluată, prin definiție, nu doar din punctul de vedere al relevanței economice, ci și din perspectiva, la fel de importantă, a sustenabilității sociale și de mediu, precum și a importanței politice, transfrontaliere și regionale a unor astfel de proiecte; reamintește că, în cadrul activităților de creditare ale BEI, acordarea de prioritate proiectelor cu rezultate clare și sustenabile și impact asupra creșterii și a ocupării forței de muncă trebuie să rămână principiul director de bază;

10.  recunoaște că BEI este un actor fundamental necesar pentru a revitaliza economia UE, a consolida ocuparea forței de muncă, a stimula creșterea economică în statele membre și a maximiza eficacitatea și rentabilitatea resurselor financiare disponibile prin utilizarea instrumentelor reînnoibile, și anume printr-un efect multiplicator al fondurilor de garantare și prin mobilizare;

11.  consideră că este necesar să se asigure o strategie de finanțare a UE rezilientă, sustenabilă și stabilă, pentru a accelera redresarea economică, a stimula ocuparea forței de muncă și a ajuta anumite sectoare economice și regiuni mai puțin dezvoltate să recupereze decalajele; reamintește necesitatea de a se concentra asupra investițiilor productive care au impact, îndeosebi pe termen lung, și de a consolida sectorul primar, cercetarea, infrastructura și ocuparea forței de muncă; consideră că proiectele ar trebui selectate pe baza propriilor merite, a potențialului de a crea valoare adăugată pentru UE în ansamblul său și a adiționalității efective, eventual cu un profil de risc mai ridicat;

12.  reiterează, în acest sens, că ar trebui să se publice mai multe informații despre natura exactă a proiectelor individuale finanțate direct sau indirect prin intermediul activităților de creditare ale BEI și, în special, cu privire la valoarea lor adăugată și impactul preconizat asupra economiei fiecărui stat membru;

13.  reiterează îngrijorarea Parlamentului cu privire la definirea unei strategii echilibrate cu o repartizare geografică dinamică, echitabilă și transparentă a proiectelor și a investițiilor între statele membre, ținând seama de atenția deosebită acordată țărilor și regiunilor mai puțin dezvoltate; constată că 73 % din totalul împrumuturilor acordate de BEI pentru 2015 (51 de miliarde EUR) sunt concentrate în șase state membre, ceea ce demonstrează faptul că nu toate regiunile sau statele membre sunt în măsură să beneficieze în mod egal de pe urma oportunităților de investiții;

14.  susține inițiativele BEI de a acorda asistență tehnică comună pe teren autorităților de management și intermediarilor financiari, inclusiv cursuri de formare Fi-Compass specifice;

15.  invită BEI să își intensifice politica de comunicare cu eventualele părți interesate și cu investitorii privați cu privire la sursele și instrumentele de finanțare disponibile, precum și cu cetățenii cu privire la rezultatele obținute;

16.  solicită BEI și Comisiei să își intensifice activitatea de informare a publicului cu privire la posibilitățile de finanțare pe care le oferă, precum și activitățile de asistență și consiliere, pentru a spori finanțarea acordată proiectelor desfășurate de autoritățile locale și regionale și IMM-uri, precum și să simplifice accesul la finanțare din partea BEI și procesul de combinare a granturilor cu creditele și instrumentele financiare; solicită Comisiei să sprijine elaborarea programelor de formare adresate potențialilor beneficiari prin acordarea unui rol mai substanțial autorităților de management în furnizarea de informații, orientare și consiliere către beneficiarii finali;

17.  consideră că este esențial ca BEI să își mențină ratingul de credit AAA pentru a-și păstra accesul la piețele de capital internaționale în cele mai bune condiții de luare de împrumuturi și pentru a transpune aceste avantaje în strategia sa de investiții și în condițiile de acordare a împrumuturilor; invită BEI să își dezvolte cultura riscului pentru a ameliora eficacitatea sa, precum și complementaritatea și sinergiile dintre intervențiile sale și diferitele politici ale UE;

18.  este profund îngrijorat de costurile și taxele în general mai mari pentru fondurile administrate de BEI/FEI care implementează instrumentele financiare în cadrul gestiunii partajate, care au fost identificate de Curtea de Conturi Europeană (CCE) în concluziile din Raportul său special nr. 19/2016 privind „Execuția bugetului UE prin instrumente financiare – ce învățăminte trebuie desprinse din perioada de programare 2007-2013”, și încurajează CCE să efectueze un audit similar pentru perioada în curs;

Monitorizarea impactului BEI la punerea în aplicare a principalelor domenii de politici publice

19.  ia act de raportul privind rezultatele și impactul operațiunilor desfășurate de BEI pe teritoriul UE în 2015, bazat pe metodologia de evaluare cu trei piloni pentru a analiza rezultatele preconizate, a monitoriza rezultatele actuale și a măsura impactul celor patru obiective principale de politici publice (OPP), și anume, inovare și competențe (22,7 % dintre contractele semnate de BEI în 2015, în valoare de 15,8 miliarde EUR), finanțarea IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie (28,5 % dintre contractele semnate, respectiv 19,8 miliarde EUR), infrastructură (24,5 %, respectiv 17,1 miliarde EUR) și mediu (24,3 %, respectiv 16,9 miliarde EUR); observă că sunt incluse o serie de realizări și rezultate pentru noile operațiuni semnate pentru a ilustra rezultatele preconizate, dar că prezentul raport nu conține nicio informație cu privire la rezultatele actuale monitorizate și nici cu privire la impactul realizat;

20.  regretă că Raportul anual pentru 2015 privind operațiunile BEI în interiorul UE nu prezintă nicio informație cu privire la rezultatele preconizate și obținute din operațiunile bancare în ceea ce privește cele două obiective de politică transversale, și anume acțiunile climatice și coeziunea; este preocupat de faptul că, în 2015, BEI nu a atins nivelul prevăzut de 30 % al investițiilor pentru promovarea coeziunii (25,2 % din investițiile realizate în interiorul UE) și că punerea în aplicare prevăzută pentru 2016 (27 %) se află, de asemenea, sub ținta de 30 %; invită insistent BEI să restabilească coeziunea economică, socială și teritorială ca principalul obiectiv de politică publică și să înceapă raportarea explicită privind punerea sa în aplicare;

21.  regretă, de asemenea, că actualizarea metodologiei bazate pe trei piloni în scopul alinierii sale la cerințele din Regulamentul privind FEIS nu a condus la armonizarea raportării BEI pentru operațiunile din interiorul UE cu raportarea operațiunilor din afara UE și nici la includerea de informații analitice și cuprinzătoare cu privire la rezultatele concrete obținute în interiorul UE; solicită să se divulge mai multe informații la nivel de proiect, acordând acces publicului la fișele de evaluare și la examinarea proiectului bazată pe trei piloni („metoda 3PVA”) și pe cadrul de măsurare a rezultatelor (REM);

22.  subliniază că o strategie ambițioasă de investiții trebuie să fie însoțită de instrumente clare de monitorizare și raportare care garantează gestionarea performanței;

23.  invită BEI să pună accentul constant pe controlul său al performanței prin intermediul evaluărilor performanței și al impactului dovedit; încurajează BEI să continue să își definească indicatorii de monitorizare, mai precis indicatorii privind adiționalitatea, pentru a evalua impactul cât mai devreme posibil în etapa generării proiectului și a furniza Consiliului de administrație informații suficiente cu privire la impactul preconizat, în special în ceea ce privește contribuția la politicile UE;

24.  ia act de complexitatea monitorizării unui portofoliu din ce în ce mai mare și a unei rezerve variate de proiecte și, ulterior, a gestionării globale a indicatorilor; încurajează BEI să depună eforturi sporite pentru a asigura o monitorizare corespunzătoare;

25.  încurajează BEI să fie mai proactivă în relația cu statele membre, pentru a oferi servicii de consolidare a capacităților și de consiliere în mod direct beneficiarilor în vederea pregătirii proiectelor de investiții de mare amploare, printr-o mai bună cooperare cu autoritățile naționale sau descentralizate relevante sau cu băncile naționale de promovare;

Mecanisme de finanțare a IMM-urilor

26.  reamintește că BEI are responsabilități la nivel mondial, trebuind să asigure atractivitatea UE pe scena internațională prin promovarea unui mediu investițional propice activităților economice și întreprinderilor;

27.  recunoaște rolul central al IMM-urilor și al întreprinderilor cu capitalizare medie în stimularea încadrării în muncă și creșterii economice în UE și în statele membre; sprijină eforturile BEI de a-și intensifica sprijinul pentru toate tipurile de IMM-uri (capital de pornire, întreprinderi nou-înființate, întreprinderi de dimensiuni micro-medii, clustere economice), acordând atenție noilor modele de afaceri cu un potențial ridicat de creare de locuri de muncă pentru tineri; invită, în acest sens, BEI să depună eforturile necesare pentru a asigura o implementare integrală a programului Inițiativa IMM (SME Initiative);

28.  constată că asistența acordată de BEI IMM-urilor a reprezentat circa 36,6 % din fondurile pe care le-a alocat în 2015, generând un efect de pârghie de 39,7 miliarde EUR pentru finanțarea IMM-urilor și sprijinirea a 5 milioane de locuri de muncă;

29.  salută faptul că, prin intermediul FEI, se depun în prezent eforturi pentru a asigura funcționarea Inițiativei pentru IMM-uri în șase țări (Spania, Italia, Bulgaria, Finlanda, România și Malta), care ar trebui să beneficieze de o finanțare în valoare de aproximativ 8,5 miliarde EUR sub formă de noi credite acordate IMM-urilor în condiții preferențiale; solicită statelor membre să implementeze pe scară mai largă Inițiativa pentru IMM-uri, ținând seama de capacitatea acesteia de a reduce riscul pentru intermediarii financiari; apreciază, prin urmare, propunerea Comisiei de a prelungi până în 2020 Inițiativa pentru IMM-uri; subliniază, cu toate acestea, că Inițiativa pentru IMM-uri ar trebui să joace un rol mai important, deoarece finanțarea IMM-urilor este esențială pentru promovarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă în UE, în special după declanșarea crizei economice și financiare; invită BEI să monitorizeze și să îmbunătățească utilizarea instrumentului său de securitizare; solicită, în plus, să se adopte măsuri pentru a îmbunătăți politica de comunicare a BEI și condițiile administrative legate de funcționarea Inițiativei pentru IMM-uri; solicită FEI să publice un raport care să prezinte în detaliu reușitele și eșecurile programului;

30.  salută lansarea de noi instrumente, convenite între BEI și Comisie, precum instrumentul Finanțare privată pentru eficiența energetică (FP4EE), Inițiativa pentru IMM-uri și instrumentele financiare pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), care se așteaptă să contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020; remarcă activitățile FEI, în special în ceea ce privește instrumentele financiare din cadrul COSME (Competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor) și Innovfin, care au beneficiat de finanțarea acordată de FEIS în 2015 dublând volumul împrumuturilor pe care le garantează;

31.  invită BEI să crească profilul de risc al intervențiilor sale, în special atunci când sprijină IMM-urile care își asumă riscuri sau își desfășoară activitatea în regiuni defavorizate economic sau care nu sunt stabilizate; consideră, de asemenea, că sectorul IMM-urilor și accesul acestuia la finanțare reprezintă un obiectiv recurent și de lungă durată care trebuie urmărit și consolidat în continuare;

Inovarea

32.  sprijină toate stimulentele pentru inovarea orientată către piață, dezvoltarea socială și protecția mediului, menținând astfel creșterea sustenabilă și o utilizare atentă a resurselor; sprijină stimulentele care susțin ambiția UE de a deveni o economie circulară, bazată pe cunoaștere și digitală, precum și menținerea competitivității UE;

33.  constată că BEI finanțează deja investițiile în C&D ale societăților de securitate din UE atunci când se referă la tehnologii civile și cu dublă utilizare; consideră că, în ceea ce privește tehnologiile cu dublă utilizare, BEI ar trebui să sprijine în primul rând acele investiții motivate de comercializarea lor în aplicații civile – exemple de proiecte ale BEI de acest tip au inclus deja investiții de C&D în produse aeronautice și spațiale, sisteme radar, securitate cibernetică și securitatea serviciilor cloud, microelectronică și vaccinuri;

34. constată că împrumuturile pentru proiecte inovatoare în 2015 s-au ridicat la un nivel record de 18,7 miliarde EUR și salută faptul că BEI pune un accent mai mare pe investițiile în inovare;

35.  remarcă faptul că, prin continuarea asistenței acordate tehnologiilor civile și cu dublă utilizare, BEI ar putea să își intensifice sprijinul acordat sectorului de securitate din UE în limitele cadrului său juridic existent; acest lucru include operațiunile care beneficiază de finanțare din partea FEIS;

Infrastructura

36.  invită BEI să continue să sprijine agenda privind infrastructurile bazată pe proiecte eficiente de interes comun în sectorul transportului și al energiei prin resurse proprii și prin implementarea instrumentelor financiare pentru finanțarea prin împrumut în temeiul Mecanismului pentru interconectarea Europei, analizând totodată compatibilitatea acestora cu obiectivele politicii climatice și de mediu și cu dezvoltarea regională; îndeamnă BEI să elaboreze noi instrumente financiare pentru realizarea unor infrastructuri și lucrări în cadrul strategiilor macroregionale;

37.  salută nivelul de finanțare dedicat obiectivelor coeziunii economice și sociale (17 634 miliarde EUR) și regenerării rurale și urbane (5 467 miliarde EUR) și recomandă ca acesta să fie menținut; consideră că aceste finanțări sunt indispensabile pentru a completa asistența acordată în cadrul politicii de coeziune și prin intermediul fondurilor structurale și de investiții europene (fondurilor ESI); subliniază importanța menținerii unui dialog periodic cu autoritățile de management pentru a stabili sinergii și complementarități între cele două instrumente;

38.  solicită BEI, Comisiei și autorităților naționale, regionale și locale, precum și băncilor și instituțiilor naționale de promovare (NPBI) să colaboreze mai strâns pentru a crea mai multe sinergii între fondurile ESI și instrumentele de finanțare și creditele BEI, precum și să reducă sarcinile administrative, să simplifice procedurile, să crească capacitatea administrativă, să ofere sprijin pentru dezvoltarea teritorială și coeziune și să depună eforturi pentru a asigura o mai bună înțelegere a funcționării fondurilor ESI și a mecanismelor de finanțare ale BEI; consideră că există puține informații disponibile cu privire la operațiunile de finanțare mixtă desfășurate de BEI în contextul proiectelor și programelor din domeniul politicii de coeziune; solicită BEI să își îndeplinească responsabilitățile care îi revin în calitate de instituție publică și să depună în continuare eforturi pentru a menține un nivel cât mai ridicat de ambiție în ceea ce privește respectarea angajamentelor în materie de responsabilitate, transparență și vizibilitate, cu scopul de a evita ambiguitatea; invită BEI să dezvolte o politică de comunicare privind activitățile sale, inclusiv activitățile de consultanță, astfel încât toate formele de guvernare și toți beneficiarii să poată avea acces la programele sale;

39.  subliniază faptul că utilizarea sporită a instrumentelor financiare în cadrul politicii de coeziune face necesară o implicare mai puternică a Parlamentului European în monitorizarea activităților BEI, pentru a permite, de asemenea, o mai bună evaluare a implicațiilor și a consecințelor rolului BEI;

40.  solicită statelor membre să valorifice la maximum finanțarea care le-a fost pusă la dispoziție prin fondurile ESI și adiționalitatea, pentru a completa astfel creditele și instrumentele financiare oferite de BEI; solicită, de asemenea, să se utilizeze în mai mare măsură și în mod mai eficient posibilitățile de combinare a granturilor cu finanțările BEI, pentru a valorifica mai mult efectul de levier al fondurilor ESI; cere ca BEI să dirijeze acest proces, având în vedere faptul că deține expertiza necesară și că îi revin anumite responsabilități față de acționarii săi – elemente care îi vor permite să asigure o rentabilitate corespunzătoare a investițiilor sale;

41.  îi solicită BEI să aloce mai multe fonduri coeziunii economice și sociale, precum și obiectivelor legate de dezvoltarea urbană, continuând, în același timp, să acorde sprijin sectoarelor economice tradiționale și celor inovatoare din UE; solicită totodată să se adopte măsuri pentru a dezvolta instrumente financiare speciale în sprijinul implementării planurilor de acțiune și strategiilor macroregionale, în cooperare cu statele membre;

Investițiile în domeniul mediului și al climei

42.  încurajează BEI să își concentreze acțiunile climatice pe sustenabilitatea proiectelor transsectoriale în contextul obiectivelor COP21 și să sprijine răspândirea energiei din surse regenerabile și utilizarea eficientă a resurselor; constată că finanțarea pentru surse regenerabile de energie a ajuns la 3,4 miliarde EUR;

43.  solicită BEI să reevalueze atenția pe care o acordă în mod specific proiectelor de infrastructură din sectorul gazelor, mai ales deoarece cererea de gaze din Europa este în scădere, în timp ce apar noi planuri ample pentru construirea de conducte și terminale noi de GNL; este preocupat de faptul că investițiile BEI în infrastructura din sectorul gazelor ar putea conduce la investiții în active depreciate;

44.  consideră că este necesar să se continue dezvoltarea unei piețe pentru proiecte ecologice sustenabile, promovând în primul rând crearea unei economii circulare, în special prin intermediul unei piețe a obligațiunilor ecologice;

Contribuția BEI la gestionarea chestiunilor globale

45.  ia act de majorarea mandatului extern, de la 10 miliarde EUR la 27 de miliarde EUR, cu o sumă opțională suplimentară de 3 miliarde EUR; reamintește necesitatea de a menține în permanență coerența acestui mandat cu obiectivele politicii externe a UE, în special în ceea ce privește respectarea drepturilor civile din țările care primesc fonduri; reiterează solicitarea Parlamentului adresată Curții de Conturi de a întocmi un raport special cu privire la alinierea cu politicile UE a intervențiilor BEI de creditare externă și a performanțelor acestora;

46.  salută capacitatea BEI de adaptare rapidă la provocările internaționale; solicită BEI să sprijine în continuare politicile externe ale UE și răspunsul acesteia de urgență în legătură cu provocarea globală reprezentată de migrație, incluzând aspectul dezvoltării și promovând reziliența economică;

Monitorizarea valorii adăugate și adiționalității FEIS

47.  constată că FEIS vizează mobilizarea prin BEI a unui volum total de 315 miliarde EUR destinat unor investiții suplimentare și unor noi proiecte în economia reală până în 2018; observă că au fost aprobate 97 de proiecte de infrastructură și de inovare, precum și 192 de acorduri de finanțare a IMM-urilor, reprezentând investiții preconizate totale de 115,7 miliarde EUR;

48.  recunoaște că punerea în aplicare a FEIS a schimbat rapid profilul și modelul de afaceri al BEI în ceea ce privește procesele și monitorizarea semnăturilor și a contractelor;

49.  constată că, pentru a utiliza pe deplin capacitatea suplimentară de asumare a riscurilor, Grupul BEI elaborează în prezent diverse noi produse care vor permite asumarea de riscuri mai mari (de exemplu, datorii subordonate, participarea la capital, partajarea riscurilor cu băncile) și și-a revizuit politica riscului de credit și criteriile de eligibilitate pentru a permite o flexibilitate crescută; observă că BEI își intensifică asistența acordată întreprinderilor inovatoare sau proiectelor de infrastructură, cu sprijinul FEIS; observă că BEI poate sprijini un număr mai mare de astfel de proiecte riscante, fără a deroga de la principiile de bună gestionare;

50.  reamintește că, față de alte instrumente de finanțare existente ale BEI, FEIS urmărește să identifice profiluri de proiecte distincte, cu adevărat inovatoare și mai riscante cu noi contrapărți din sectorul privat, generând totodată o importantă valoare adăugată europeană transfrontalieră la punerea în aplicare a proiectelor selectate și aducând o contribuție efectivă la actualele obiective comune de politică ale UE;

51.  recunoaște că FEIS reprezintă un instrument bazat pe piață; reamintește, totuși, că toate statele membre trebuie să dezvolte o capacitate adecvată pentru a-l utiliza;

52.  constată că ar trebui să se aibă în vedere o distribuție geografică cât mai largă la punerea în aplicare a rezervei FEIS, în beneficiul obiectivelor coeziunii și sustenabilității; solicită BEI să corecteze dezechilibrele geografice actuale care se observă în interiorul Uniunii și concentrarea sectorială a portofoliului FEIS, și anume în cadrul Componentei pentru infrastructură și inovare (IIW) și al Componentei pentru întreprinderi mici și mijlocii (SMEW), consolidând activitățile sale de consiliere pentru dezvoltarea de proiecte în statele membre și asistența sa tehnică prin intermediul Platformei europene de consiliere în materie de investiții (EIAH), luând în calcul extinderea numărului sectoarelor eligibile pentru finanțarea din partea FEIS sau adaptând mai bine tipul și dimensiunea proiectelor în funcție de nevoile pieței din statele membre;

53.  invită BEI ca, în procesul de selecție, să analizeze cu atenție adiționalitatea reală și noile dinamici, precum și amploarea efectului multiplicator, care ar putea varia între proiecte, în special în domeniile în care BEI sau FEI nu s-au implicat deja, în cazurile de disfuncționalitate a pieței sau în situațiile de investiții sub nivelul optim;

54.  constată că acest efect multiplicator variază între proiecte, în principal din cauza amplorii lor, a complexității și a corelării dintre provocările sectoriale importante și așteptările beneficiarilor finali în contextul insuficienței fondurilor publice; este de părere că presupusul efect de pârghie de x15 poate fi măsurat numai la sfârșitul ciclului de investiții, ținând în același timp seama de particularitățile sectoarelor; consideră, de asemenea, că eficacitatea intervențiilor nu se evaluează numai în funcție de potențialul instrumentelor financiare, ci și de rezultatele măsurabile;

55.  invită BEI să acorde o atenție deosebită principiului adiționalității și să furnizeze informații relevante de gestiune calitativă privind punerea în aplicare a obiectivelor declarate ale FEIS, prezentând adiționalitatea și impactul lor efective în comparație cu criteriile de referință, dar și în vederea prelungirii FEIS după 2017;

56.  consideră că este important pentru mobilizarea capitalului din sectorul privat ca BEI să scutească investitorii de unele dintre riscurile la care sunt expuse potențialele proiecte; invită, de asemenea, BEI, să crească atât atractivitatea, cât și vizibilitatea FEIS în cadrul orientărilor în materie de investiții și al proiectelor de finanțat prin dezvoltarea în continuare a unei politici mai eficace pentru a crește gradul de conștientizare în rândul potențialilor investitori privați;

57.  constată că FEIS (prin SMEW) este un instrument important pentru furnizarea de finanțare suplimentară IMM-urilor, și anume până la 75 de miliarde EUR din totalul investițiilor mobilizate cu ajutorul FEIS timp de trei ani, împreună cu capacitățile de creditare ale BEI și FEI;

58.  solicită Comisiei să instituie o platformă europeană de garantare permanentă în cadrul FEIS, pentru a facilita accesul la finanțare al IMM-urilor și pentru a îmbunătăți procesul de elaborare a unor garanții și produse de creditare bazate pe garanții europene;

59.  invită BEI să utilizeze oportunitatea oferită de FEIS de a majora finanțarea pentru proiectele privind surse regenerabile de energie descentralizate, la scară mică și în afara rețelelor care implică cetățenii și comunitățile care se confruntă cu dificultăți în obținerea de finanțare din alte surse;

60.  ia act, de asemenea, de creșterea volumului activităților speciale ale BEI în primul an de punere în aplicare a FEIS, reflectând o evoluție a culturii riscului și politicii de creditare prudente ale BEI;

61.  insistă, în scopul asigurării răspunderii de gestiune, ca dezvoltarea investițiilor orientate către rezultate să fie evaluată periodic prin intermediul tabloului de bord al indicatorilor de către Comitetul pentru investiții, pentru a identifica proiecte bine direcționate din perspectiva contribuției lor la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă și pentru a avea o imagine de ansamblu obiectivă asupra adiționalității, valorii adăugate și coerenței lor cu politicile Uniunii sau cu alte operațiuni clasice ale BEI; solicită BEI să publice informații cu privire la punctajul obținut de proiectele care beneficiază de garanția FEIS atunci când evaluarea lor s-a efectuat în raport cu tabloul de bord al indicatorilor referitori la FEIS;

62.  constată că, în viitor, BEI este în continuare dispusă să poarte discuții cu serviciile Parlamentului cu privire la măsurile suplimentare care ar putea fi avute în vedere pentru a aborda într-un mod mai structurat și mai puțin fragmentat dialogul Parlament-BEI; BEI și Parlamentul European lucrează în prezent pentru încheierea rapidă a unui acord formal privind FEIS, care să stabilească dispoziții pentru toate schimburile de informații în temeiul său – inclusiv Raportul anual privind FEIS adresat Consiliului și Parlamentului;

Aprofundarea transparenței, răspunderii, integrității și controlului intern ale BEI ca o condiție prealabilă pentru o mai bună guvernanță corporativă

63.  consideră că rolul economic consolidat al BEI, capacitatea sa investițională mai mare și utilizarea bugetului UE pentru a garanta operațiunile BEI trebuie să fie însoțite de o mai mare transparență și o răspundere aprofundată, astfel încât să se asigure un control public veritabil al activităților sale, al selecției proiectelor și al priorităților de finanțare;

64.  invită BEI să își actualizeze periodic metoda de cartografiere a riscurilor aferente activităților și să își adapteze cultura riscului având în vedere recentul său model de afaceri și volumul în creștere al portofoliului său legat de punerea în aplicare a noilor instrumente din cadrul FEIS, a diverselor facilități, a platformelor de investiții și a instrumentelor de partajare a riscurilor; invită BEI, tot în acest context, să includă în harta de risc dimensiunile fără caracter financiar, cum ar fi valoarea adăugată socială și/sau ecologică; salută, în acest context, punerea în aplicare a cadrului prudențial privind apetitul BEI de risc cu scopul de a consolida monitorizarea riscurilor și supravegherea originii, asumării și gestionării riscurilor; reamintește că este necesar să se elaboreze un cadru de control unic și omogen;

65.  salută calitatea ridicată a portofoliului de credite al BEI, cu un nivel al creditelor depreciate reprezentând 0,3 % din portofoliul total de credite al BEI, confirmând caracterul constant prudent al politicilor BEI de gestionare a riscurilor și menținând bonitatea sa ridicată pe piețele financiare internaționale;

66.  salută faptul că politica de transparență a BEI se bazează pe o prezumție de divulgare și că oricine poate avea acces la documente și informații ale BEI; reamintește recomandarea sa privind publicarea pe site-ul de internet al BEI a unor documente neconfidențiale, cum ar fi planurile corporative operaționale din anii anteriori, acorduri interinstituționale și memorandumuri, și invită BEI să nu se oprească aici, ci să continue să caute în permanență modalități de îmbunătățire și de ridicare a ștachetei;

67.  salută Raportul pe 2015 privind punerea în aplicare a politicii de transparență a Grupului BEI și viitoarea revizuire a politicii BEI privind denunțarea;

68.  reamintește că transparența în cadrul punerii în aplicare a politicilor UE nu numai că duce la consolidarea responsabilității corporative și credibilității generale ale BEI, oferind o imagine de ansamblu clară asupra tipului de intermediari financiari și de beneficiari finali, dar și contribuie la consolidarea eficacității și sustenabilității proiectelor finanțate, precum și la o abordare ce nu tolerează deloc frauda și corupția în portofoliul său; solicită BEI să se alinieze la noul sistem de alertă timpurie și de excludere, prevăzut de Comisia Europeană;

69.  ia act cu îngrijorare de faptul că BEI, deși oferă fonduri cu o valoare de trei ori mai mare decât cele ale Băncii Mondiale, a respins doar trei proiecte față de Banca Mondială, care a respins 820; în scopul de a remedia această situație, solicită BEI să se alăture rețelei altor bănci publice în ceea ce privește interzicerea, rețea care include Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD);

70.  își reiterează solicitarea de a crește transparența intervențiilor BEI atunci când desfășoară operațiuni cu intermediari financiari și beneficiari pentru a evita contrapărțile cu un istoric negativ, cele aflate pe o listă neagră și cele cu posibile legături cu jurisdicții necooperante, cu activități offshore sau cu criminalitatea organizată; consideră că utilizarea de criterii pentru selectarea intermediarilor financiari și deținerea de informații actualizate privind posesia efectivă a societății, inclusiv fiduciile, fundațiile și paradisurile fiscale, reprezintă bune practici de urmat în permanență; invită BEI să își consolideze și mai mult condițiile contractuale prin integrarea unei clauze sau a unei trimiteri la buna guvernanță în scopul de a atenua riscurile de integritate și cele reputaționale;

71.  sugerează că BEI ar trebui să urmeze exemplul Societății Financiare Internaționale (SFI) din cadrul grupului Băncii Mondiale și să înceapă să publice informații privind subproiectele cu risc ridicat pe care le finanțează prin intermediul băncilor comerciale (intermediarii/vehiculele financiare principale utilizate de BEI pentru finanțarea IMM-urilor);

72.  salută reuniunile periodice cu societatea civilă și consultările publice privind dezvoltarea politicilor BEI;

73.  solicită să fie asigurat un nivel tot mai ridicat de transparență în cadrul politicii BEI de divulgare în ceea ce privește organele sale de conducere, în special publicând procesele-verbale ale reuniunilor Consiliului de administrație al BEI și al FEI sau ale reuniunilor Comitetului de investiții al FEIS și cu privire la proiectele de interes public care beneficiază de garanția de la bugetul UE și care au impact asupra regiunilor și cetățenilor UE; consideră că publicarea tabloului de bord al indicatorilor reprezintă o bună practică pentru orice operațiune și pentru evaluările impactului de mediu și social la nivel de proiecte sau subproiecte;

74.  își reiterează solicitarea de a face publice și ușor accesibile informațiile legate de procedura de licitație și subcontractare, precum și de a garanta, în orice caz, accesul Parlamentului la informațiile și la documentația financiară în cauză;

75.  salută abordarea proactivă adoptată de Ombudsmanul European în exercitarea controlului public asupra BEI; este ferm preocupat de deficiențele identificate în mecanismele existente ale BEI de prevenire a posibilelor conflicte de interese din cadrul organelor sale de conducere; în această privință, invită BEI ca, pentru a preveni mai bine conflictele de interese în cadrul organelor sale de conducere și posibilele cazuri de uși turnante, să ia în considerare recomandările Ombudsmanului și să își revizuiască Codul de conduită cât mai curând posibil;

76.  consideră că vicepreședinții BEI ar trebui să nu mai fie responsabili de proiecte în țările lor de origine, având în vedere că există un potențial clar pentru conflicte de interese și că doar un număr mic de state membre au propriul vicepreședinte;

77.  salută faptul că au fost revizuite normele Oficiului mecanismului de tratare a reclamațiilor, precum și reînnoirea Memorandumului de înțelegere dintre Ombudsmanul European și BEI; solicită clarificări din partea BEI cu privire la întârzierea lansării unei consultări publice privind revizuirea politicilor și procedurilor din cadrul mecanismului său de tratare a reclamațiilor; observă că un astfel de proces de revizuire oferă ocazia unei îmbunătățiri suplimentare a independenței și eficienței mecanismului de tratare a reclamațiilor, vizând totodată instituirea unui mecanism pentru un flux sistematic de informații transmise direct între Oficiul mecanismului de tratare a reclamațiilor și directori; subliniază că conducerea BEI ar trebui să informeze anual Ombudsmanul și Parlamentul cu privire la modul în care recomandările mecanismelor sale de plângeri s-au reflectat în politicile și practicile băncii; subliniază, în plus, că șeful Oficiului mecanismului de tratare a reclamațiilor ar trebui să prezinte Parlamentului European, o dată pe an, raportul său de activitate și evaluarea modului în care banca îndeplinește recomandările acestui oficiu;

78.  solicită BEI să depună toate eforturile în lupta împotriva evaziunii fiscale, a fraudei și eludării fiscale, a activităților ilicite și a spălării de bani prin intermediul politicii sale privind jurisdicțiile netransparente și necooperante, precum și al Cadrului pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (AML-CFT);

79.  invită BEI, de asemenea, să mențină o cooperare regulată cu alte instituții financiare internaționale făcând schimb de informații cu privire la rezultatele procesului de diligență corporativă sau fiscală ori ale analizei de „cunoaștere a clientelei” și să informeze anual Parlamentul European și publicul cu privire la modul în care își pune în aplicare politica privind jurisdicțiile necooperante;

80.  consideră că supravegherea prudențială externă a BEI merită o atenție deosebită, astfel cum a declarat Parlamentul în rezoluțiile sale anterioare;

81.  ia act de încheierea acordului tripartit actualizat între BEI, Comisie și Curtea de Conturi în septembrie 2016 și solicită Curții să efectueze audituri de performanță privind operațiunile BEI în diferite sectoare, atunci când acestea sunt legate de utilizarea resurselor bugetare ale UE, din punctul de vedere al eficacității și eficienței lor;

82.  invită Comisia să prezinte anual, până în luna iunie a fiecărui an, începând din 2018, un raport privind implementarea de la începutul actualului CFM și situația actuală, inclusiv rezultatele obținute, a tuturor instrumentelor financiare administrate și implementate de Grupul BEI, care funcționează cu resurse din bugetul UE, cu scopul de a-l utiliza în cadrul procedurii de descărcare de gestiune;

83.  invită Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) ca, în raportul său anual, să includă informații referitoare la cazurile legate de BEI;

Acțiuni întreprinse în urma recomandărilor Parlamentului

84.  solicită BEI să raporteze cu privire la situația actuală și la stadiul recomandărilor anterioare formulate de Parlament în rezoluțiile sale anuale, în special în ceea ce privește impactul activităților sale de creditare;

85.  invită BEI să își revizuiască politica de prevenire și descurajare a conduitei interzise în activitățile BEI, care ar trebui să stabilească definitiv necesitatea ca BEI să oprească finanțarea și/sau aprobarea altor plăți în cadrul împrumuturilor pentru proiecte aflate în curs de investigare, la nivel național sau la nivelul OLAF, pentru corupție și fraudă;

o

o o

86.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Băncii Europene de Investiții, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

Texte adoptate P7_TA (2014)0201.

(2)

Texte adoptate, P8_TA (2015)0183.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0200.

(4)

JO L 280, 27.10.2011, p. 1.

(5)

JO L 135, 8.5.2014, p. 1.

(6)

JO L 204, 31.7.2012, p. 1.

(7)

JO L 169, 1.7.2015, p. 1.


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (7.2.2017)

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la raportul anual privind controlul activităților financiare ale BEI pe 2015

(2016/2098(INI))

Raportor pentru aviz: Ivan Jakovčić

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru control bugetar, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.    ia act de semnarea de către BEI în 2015 a unor noi operațiuni în valoare de 77,5 miliarde EUR (din care 69,7 miliarde EUR în UE și 7,8 miliarde EUR în afara Uniunii) în domenii precum inovarea, IMM-urile, infrastructura și mediul, precum și susținerea construirii de adăposturi pentru refugiați și investițiile în regiunile afectate de criza refugiaților; mai ia act, totodată, de faptul că în 2015 FEIS a finanțat 126 de proiecte în valoare de 7,5 miliarde EUR, mobilizând investiții de 50 miliarde EUR;

2.    recunoaște importanța investițiilor BEI într-o perioadă de criză economică și financiară gravă, care are repercusiuni importante asupra sistemelor de creditare tradiționale;

3.    invită BEI și Comisia să sporească volumul asistenței tehnice pe care o acordă pentru a putea sprijini în continuare capacitatea administrativă și de gestionare a proiectelor, cu scopul de a simplifica accesul la finanțare și de a facilita realizarea de investiții în diferitele teritorii ale Uniunii Europene; recunoaște importanța statelor membre care fac parte din grupul principalilor acționari ai BEI, dar solicită, în același timp, ca o parte din asistență să fie direcționată către statele membre care beneficiază o cotă mai mică din finanțarea acordată de BEI, în special în domeniul serviciilor de consiliere și analitice și al activităților de consolidare a capacităților, pentru a asigura o alocare a finanțării echilibrată din punct de vedere geografic, astfel încât să se evite adâncirea decalajelor dintre regiuni, asigurând în același timp faptul că cererile sunt evaluate în funcție de meritul lor;

4.    salută nivelul de finanțare dedicat obiectivelor coeziunii economice și sociale (17,634 miliarde EUR) și regenerării rurale și urbane (5,467 miliarde EUR) și recomandă ca acesta să fie menținut; consideră că aceste finanțări sunt indispensabile pentru a completa asistența acordată în cadrul politicii de coeziune și prin intermediul fondurilor structurale și de investiții europene (fondurilor ESI); subliniază importanța menținerii unui dialog periodic cu autoritățile de management pentru a stabili sinergii și complementarități între cele două instrumente;

5.    recunoaște faptul că nivelul de calitate a portofoliului de credite a rămas ridicat ca urmare a aplicării unor politici prudente de gestionare a riscului; îi solicită totuși BEI să își mărească apetența la risc, asigurând astfel un impact economic mai amplu și mai eficient, însă subliniază în acest context necesitatea de a menține un nivel ridicat al portofoliului de credite, inclusiv prin intermediul unei coordonări mai strânse cu instituțiile de la nivel național care oferă garanții pentru operațiunile de finanțare preferențială inițiate în cadrul programelor de investiții care sunt în concordanță cu obiectivele de dezvoltare promovate de BEI; subliniază faptul că instrumentele financiare, inclusiv creditele, nu trebuie să înlocuiască granturile;

6.    solicită BEI, Comisiei și autorităților naționale, regionale și locale, precum și băncilor și instituțiilor naționale de promovare (NPBI) să colaboreze mai strâns pentru a crea mai multe sinergii între fondurile ESI și instrumentele de finanțare și creditele BEI, precum și să reducă sarcinile administrative, să simplifice procedurile, să crească capacitatea administrativă, să ofere sprijin pentru dezvoltarea teritorială și coeziune și să depună eforturi pentru a asigura o mai bună înțelegere a funcționării fondurilor ESI și a mecanismelor de finanțare ale BEI; consideră că există puține informații disponibile cu privire la operațiunile de finanțare mixtă desfășurate de BEI în contextul proiectelor și programelor din domeniul politicii de coeziune; solicită BEI să își îndeplinească responsabilitățile care îi revin în calitate de instituție publică și să depună în continuare eforturi pentru a menține un nivel cât mai ridicat de ambiție în ceea ce privește respectarea angajamentelor în materie de responsabilitate, transparență și vizibilitate, cu scopul de a evita ambiguitatea; invită BEI să dezvolte o politică de comunicare privind activitățile sale, inclusiv activitățile de consultanță, astfel încât toate formele de guvernare și toți beneficiarii să poată avea acces la programele sale;

7.    subliniază faptul că utilizarea sporită a instrumentelor financiare în cadrul politicii de coeziune face necesară o implicare mai puternică a Parlamentului European în monitorizarea activităților BEI, pentru a permite, de asemenea, o mai bună evaluare a implicațiilor și a consecințelor rolului BEI;

8.    salută faptul că, prin intermediul FEI, se depun în prezent eforturi pentru a asigura funcționarea Inițiativei pentru IMM-uri în șase țări (Spania, Italia, Bulgaria, Finlanda, România și Malta), care ar trebui să beneficieze de o finanțare în valoare de aproximativ 8,5 miliarde EUR sub formă de noi credite acordate IMM-urilor în condiții preferențiale; solicită statelor membre să implementeze pe scară mai largă Inițiativa pentru IMM-uri, ținând seama de capacitatea acesteia de a reduce riscul pentru intermediarii financiari; apreciază, prin urmare, propunerea Comisiei de a prelungi până în 2020 Inițiativa pentru IMM-uri; subliniază, cu toate acestea, că Inițiativa pentru IMM-uri ar trebui să joace un rol mai important, deoarece finanțarea IMM-urilor este esențială pentru promovarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă în UE, în special după declanșarea crizei economice și financiare; invită BEI să monitorizeze și să îmbunătățească utilizarea instrumentului său de securitizare; solicită, în plus, să se adopte măsuri pentru a îmbunătăți politica de comunicare a BEI și condițiile administrative legate de funcționarea Inițiativei pentru IMM-uri; solicită FEI să publice un raport care să prezinte în detaliu reușitele și eșecurile programului;

9.    solicită statelor membre să valorifice la maximum finanțarea care le-a fost pusă la dispoziție prin fondurile ESI și adiționalitatea, pentru a completa astfel creditele și instrumentele financiare oferite de BEI; solicită, de asemenea, să se utilizeze în mai mare măsură și în mod mai eficient posibilitățile de combinare a granturilor cu finanțările BEI, pentru a valorifica mai mult efectul de levier al fondurilor ESI; cere ca BEI să dirijeze acest proces, având în vedere faptul că deține expertiza necesară și că îi revin anumite responsabilități față de acționarii săi – elemente care îi vor permite să asigure o rentabilitate corespunzătoare a investițiilor sale;

10.    solicită Comisiei să instituie o platformă europeană de garantare permanentă în cadrul FEIS, pentru a facilita accesul la finanțare al IMM-urilor și pentru a îmbunătăți procesul de elaborare a unor garanții și produse de creditare bazate pe garanții europene;

11.    îi solicită BEI să aloce mai multe fonduri coeziunii economice și sociale, precum și obiectivelor legate de dezvoltarea urbană, continuând, în același timp, să acorde sprijin sectoarelor economice tradiționale și celor inovatoare din UE; solicită totodată să se adopte măsuri pentru a dezvolta instrumente financiare speciale în sprijinul implementării planurilor de acțiune și strategiilor macroregionale, în cooperare cu statele membre;

12.    solicită BEI și Comisiei să își intensifice activitatea de informare a publicului cu privire la posibilitățile de finanțare pe care le oferă, precum și activitățile de asistență și consiliere, pentru a spori finanțarea acordată proiectelor desfășurate de autoritățile locale și regionale și IMM-uri, precum și să simplifice accesul la finanțare din partea BEI și procesul de combinare a granturilor cu creditele și instrumentele financiare; solicită Comisiei să sprijine elaborarea programelor de formare adresate potențialilor beneficiari prin acordarea unui rol mai substanțial autorităților de management în furnizarea de informații, orientare și consiliere către beneficiarii finali;

13.    regretă faptul că numărul de contracte de împrumut depreciate a crescut între 2014 și 2015, cuantumul total al expunerii crescând cu 455 de milioane EUR, ajungând la suma de 1,41 miliarde EUR; solicită Comisiei să își revizuiască procedurile de gestionare a riscurilor și procedurile de diligență necesară aferente proiectelor, pentru a se asigura că acestea abordează în mod eficient această problemă întâlnită tot mai frecvent și să prezinte Parlamentului European informații actualizate cu privire la progresele înregistrate în 2017.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

6.2.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

23

1

4

Membri titulari prezenți la votul final

Pascal Arimont, Franc Bogovič, Victor Boștinaru, Rosa D’Amato, Michela Giuffrida, Krzysztof Hetman, Constanze Krehl, Jens Nilsson, Andrey Novakov, Younous Omarjee, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák, Terry Reintke, Liliana Rodrigues, Monika Smolková, Maria Spyraki, Ramón Luis Valcárcel Siso, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Petras Auštrevičius, Andor Deli, Maurice Ponga, Bronis Ropė, Branislav Škripek, Hannu Takkula, Julie Ward

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Sofia Ribeiro


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

27.3.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

16

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Martina Dlabajová, Ingeborg Gräßle, Cătălin Sorin Ivan, Gilles Pargneaux, Georgi Pirinski, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Claudia Schmidt, Bart Staes, Marco Valli, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Benedek Jávor, Marian-Jean Marinescu, Julia Pitera

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Arndt Kohn, Barbara Kudrycka, Lieve Wierinck


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

16

+

ALDE

PPE

S&D

Verts

Nedzhmi Ali, Martina Dlabajová, Lieve Wierinck

Ingeborg Gräßle, Barbara Kudrycka, Marian-Jean Marinescu, Julia Pitera, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Claudia Schmidt, Joachim Zeller

Cătălin Sorin Ivan, Arndt Kohn, Gilles Pargneaux, Georgi Pirinski

Benedek Jávor, Bart Staes

1

-

EFDD

Marco Valli

0

0

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Notă juridică