Procedură : 2016/2305(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0184/2017

Texte depuse :

A8-0184/2017

Dezbateri :

PV 31/05/2017 - 20
CRE 31/05/2017 - 20

Voturi :

PV 01/06/2017 - 7.3
CRE 01/06/2017 - 7.3
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0234

RAPORT     
PDF 804kWORD 105k
5.5.2017
PE 597.728v03-00 A8-0184/2017

referitor la conectivitatea la internet pentru creștere, competitivitate și coeziune: societatea europeană a gigabiților și tehnologia 5G

(2016/2305(INI))

Comisia pentru industrie, cercetare și energie

Raportor: Michał Boni

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor
 AVIZ al Comisiei pentru transport și turism
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
 AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la conectivitatea la internet pentru creștere, competitivitate și coeziune: societatea europeană a gigabiților și tehnologia 5G

(2016/2305(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 14 septembrie 2016 intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă - către o societate europeană a gigabiților” (COM(2016)0587) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2016)0300),

  având în vedere articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 14 septembrie 2016 intitulată „Un plan de acțiune privind 5G în Europa” (COM(2016)0588) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2016)0306),

–  având în vedere propunerea Comisiei de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (COM(2016)0590) din 14 septembrie 2016,

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și (UE) nr. 283/2014 în ceea ce privește promovarea conectivității la internet în comunitățile locale (COM(2016)0589) din 14 septembrie 2016,

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (COM(2016)0591) din 14 septembrie 2016,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 6 mai 2015 intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2015)0100),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 2 iulie 2014 intitulată „Către o economie de succes bazată pe date” (COM(2014)0442),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată ,,Digitalizarea industriei europene - Valorificarea deplină a pieței unice digitale” (COM(2016)0180),

–  având în vedere Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio(1),

–  având în vedere anexa la comunicarea Comisiei din 2 octombrie 2013 intitulată „Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT): rezultate și etapele ulterioare” (COM(2013)0685),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată „Priorități de standardizare în sectorul TIC pentru piața unică digitală” (COM(2016)0176),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală(2),

–  având în vedere propunerea Comisiei de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind utilizarea benzii de frecvențe 470-790 MHz în Uniune (COM(2016)0043) din 2 februarie 2016,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 28 iunie 2016 (EUCO 26/16),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 25 septembrie 2013 intitulată „Deschiderea educației: Metode inovatoare de predare și învățare pentru toți, facilitate de noile tehnologii și de resursele educaționale deschise” (COM(2013)0654),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 26 octombrie 2016, intitulată „O strategie spațială pentru Europa” (COM(2016)0705),

–  având în vedere Directiva 2013/35/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele minime de sănătate și securitate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenții fizici (câmpuri electromagnetice) [a douăzecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] și de abrogare a Directivei 2004/40/CE(3),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European privind comunicarea Comisiei intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă - către o societate europeană a gigabiților”

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională și Comisiei pentru cultură și educație (A8-0184/2017),

A.  întrucât tehnologia 5G va fi piatra de temelia a societății gigabiților, reprezentând standardul pentru viitor în domeniul tehnologiilor de comunicații mobile și unul dintre motoarele inovării, aducând o serie de schimbări disruptive de natură economică și creând noi cazuri de utilizare, servicii și produse de înaltă calitate, surse de venit, precum și modele și posibilități de afaceri și întrucât se așteaptă să stimuleze competitivitatea întreprinderilor și să asigure satisfacția consumatorilor;

B.  întrucât poziția de lider a Europei în domeniul tehnologiei 5G este esențială pentru creșterea economică și pentru menținerea competitivității la nivel mondial, care, la rândul său, necesită coordonare și planificare la nivel european, și întrucât a rămâne în urmă implică riscul pierderii de locuri de muncă și pune în pericol inovarea și cunoașterea;

C.  întrucât tehnologia și aplicațiile 5G vor reinventa modele de afaceri prin furnizarea de conectivitate de foarte mare viteză, ceea ce va debloca inovarea în toate sectoarele, nu în ultimul rând în sectoare cum ar fi cel al transportului, al energiei, al finanțelor și al sănătății; întrucât, în acest sens, Europa nu își poate permite să rămână în urmă, având în vedere că tehnologia 5G va reprezenta un motor al creșterii economice și al inovării în viitor;

D.  întrucât arhitectura rețelelor 5G va fi foarte diferită de cea a generațiilor anterioare pentru a respecta cerințele de business și de performanță estimate pentru rețelele de foarte mare capacitate, în special cu privire la timpul de așteptare, acoperire și fiabilitate;

E.  întrucât arhitectura 5G va duce la o convergență sporită între rețelele mobile și fixe; întrucât, prin urmare, implementarea rețelelor fixe de foarte mare capacitate va răspunde nevoilor de backhaul ale unei rețele dense 5G fără fir cât mai aproape posibil de utilizatorul final;

F.  întrucât viitoarea societate europeană și viitoarea economie se vor baza în mare măsură pe infrastructura 5G, al cărei impact va fi mult mai mare decât cel al rețelelor de acces fără fir actuale, cu scopul de a furniza servicii de comunicații de înaltă calitate și mai rapide, accesibile financiar tuturor și disponibile peste tot și oricând;

G.  întrucât digitalizarea avansează cu rapiditate și la nivel mondial, necesitând investiții în rețele de comunicații de înaltă calitate cu acoperire universală; întrucât, în acest sens, este necesar să se asigure disponibilitatea în timp util a unui spectru de frecvențe radio capabil să îndeplinească aceste cerințe;

H.  întrucât conectivitatea mobilă și fără fir pentru fiecare cetățean devine din ce în ce mai importantă pe măsură ce serviciile și aplicațiile inovatoare sunt utilizate în mișcare și întrucât o politică digitală orientată spre viitor trebuie să ia în considerare acest lucru;

I.  întrucât introducerea rețelelor 5G se va realiza în principal prin investiții private și că, în acest sens, Codul european de comunicații electronice va trebui să creeze un mediu normativ care să promoveze certitudinea, concurența și investițiile; întrucât va fi necesară simplificarea condițiilor administrative, de exemplu pentru folosirea unor celule mici pentru armonizarea strictă și promptă a spectrului de frecvențe și dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate, conform propunerii actuale din Codul european de comunicații electronice;

J.  întrucât inițiativele publice, cum ar fi inițiativa de parteneriat public-privat (PPP) a Comisiei din 2013, susținută din fonduri publice în valoare de 700 milioane EUR pentru a permite utilizarea tehnologiei 5G în Europa până în 2020, trebuie completate de o piață competitivă care să dispună de reglementări privind accesul orientate spre viitor și de o coordonare a spectrului de frecvențe, ceea ce va stimula inovarea și investițiile private necesare în infrastructură;

K.  întrucât introducerea rețelelor 5G trebuie să aibă loc în complementaritate cu alte proiecte care au ca scop îmbunătățirea conectivității la nivelul teritoriilor europene rurale și al celor mai izolate, iar nu în detrimentul acestora;

L.  întrucât introducerea tehnologiei 5G și a societății gigabiților impune un calendar clar, o abordare axată pe cerere, orientată spre viitor și neutră din punct de vedere tehnologic bazată pe evaluări efectuate pentru fiecare regiune și sector, o coordonare a statelor membre, cooperarea cu toate părțile interesate și investiții adecvate pentru a se îndeplini toate condițiile în intervalul stabilit și pentru a le transforma în realitate pentru toți cetățenii europeni;

I.  Viziunea 5G - exigențele tranziției de la o generație la alta

1.  salută propunerea Comisiei de elaborare a unui plan de acțiune privind 5G cu obiectivul de a face din UE un lider la nivel mondial în ceea ce privește introducerea rețelelor 5G standardizate din 2020 până în 2025, ca parte a unei strategii mai larg dezvoltate vizând o societate europeană a gigabiților mai competitivă și mai integrantă din punct de vedere tehnologic; consideră că pentru a realiza acest lucru este esențială o coordonare adecvată între statele membre, pentru a se evita întârzierile în implementarea tehnologiei 5G, astfel cum s-a întâmplat în cazul 4G, fapt care a condus în prezent la un grad de acoperire al acestei tehnologii de 86 % și de numai 36 % în zonele rurale;

2.  subliniază faptul că, potrivit Comisiei, planul de acțiune pentru implementarea tehnologiei 5G pe teritoriul UE are „potențialul de a crea două milioane de locuri de muncă”, ar putea stimula economia europeană și combate ratele ridicate ale șomajului, mai ales în rândul tinerilor;

3.  subliniază faptul că PPP 5G este, în prezent, una dintre cele mai avansate inițiative la nivel mondial în ceea ce privește tehnologia 5G și noile aplicații care vor rezulta din aceasta; consideră pozitivă promovarea sinergiilor în domeniile cercetării și dezvoltării și dezvoltărilor industriale, însă consideră că ar fi corect, având în vedere impactul societal al implementării tehnologiei 5G, ca aderarea la acest PPP să fie deschisă și reprezentanților consumatorilor și societății civile;

4.  subliniază faptul că un calendar ambițios și orientat spre viitor referitor la alocarea spectrului de frecvențe în cadrul Uniunii este extrem de important dacă Europa dorește să fie lider în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiei 5G; salută în acest sens, acțiunile propuse de Comisie în comunicarea sa intitulată „Un plan de acțiune privind 5G în Europa” și consideră că aceste acțiuni reprezintă o cerință minimă pentru lansarea cu succes a tehnologiei 5G în cadrul Uniunii;

5.  subliniază că investițiile private ar trebui susținute de un cadru de politici și de reglementare orientat către infrastructură, adaptat caracterului previzibil și certitudinii și vizând promovarea concurenței în beneficiul utilizatorilor finali și nu ar trebui să fie întârziate de mecanisme publice mult prea ambițioase care ar putea împiedica implementarea tehnologiei 5G;

6.  subliniază importanța cooperării între mediul academic, instituțiile de cercetare, sectorul privat și sectorul public pentru cercetarea și dezvoltarea cu privire la comunicațiile mobile 5G; arată că parteneriatul public-privat în domeniul tehnologiei 5G este un exemplu pozitiv în acest sens și încurajează Comisia să continue să implice în acest proces toate sectoarele în cauză;

7.  are convingerea că Europa va beneficia de viitoarele transformări către economia digitală, sub forma unei acoperiri și conectivități mai largi și a unor viteze mai mari, iar contribuţia economiei digitale la creșterea totală a PIB-ului va fi de 40 % până în 2020 cu o rată a creşterii de 13 ori mai rapidă decât PIB-ul total;

8.  salută și sprijină obiectivele pe termen mediu ale societății gigabiților privind obținerea unor viteze de rețea de cel puțin 100Mbps pentru toți consumatorii europeni, cu posibilitatea de a le actualiza la 1 Gbps și, pe termen lung, până la 100 Gbps pentru principalii factori socioeconomici, cum ar fi furnizorii de servicii publice, întreprinderile cu un grad mare de dezvoltare digitală, nodurile majore de transport, spitalele, instituțiile financiare, cele din domeniul educației și al cercetării; solicită să se acorde prioritate dezvoltării infrastructurii backhaul prin fibră optică, concurenței pentru stimularea investițiilor și experiențelor de înaltă calitate ale utilizatorului final; reamintește faptul că Uniunea înregistrează întârzieri în îndeplinirea obiectivelor sale în materie de conectivitate din Agenda digitală pentru 2020, întârzierile din zonele rurale și îndepărtate fiind deosebit de îngrijorătoare;

9.  subliniază necesitatea de a se asigura că un număr cât mai mare posibil de cetățeni ai UE beneficiază de conectivitatea societății gigabiților, inclusiv cei din regiunile îndepărtate;

10.  sprijină ferm eforturile vizând asigurarea accesului la rețeaua 5G în timpul călătoriilor intermodale pe baza rețelelor de transport public legate la Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) și la rețelele transeuropene de transport (TEN-T) până în 2025 și speră că va urma accesul deplin în întreaga UE, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale, precum și la marile centre și atracții turistice;

11.  constată că încă sunt necesare îmbunătățiri suplimentare în ceea ce privește acoperirea rețelelor mobile de a patra generație/LTE, întrucât, în această privință, Uniunea Europeană se situează în urma SUA, a Coreei de Sud și a Japoniei și că planul de acțiune privind 5G ar trebui să reprezinte o oportunitate de a învăța din greșelile apărute la introducerea rețelelor 4G;

12.  subliniază că accesul radio 5G va trebui să poată funcționa într-o gamă de frecvențe foarte largă: de la sub 1GHz la 100GHz, inclusiv backhaul cu un potențial maxim de până la 300GHz; remarcă faptul că frecvențele de 3-6 GHz și cele de peste 6 GHz ar trebui să furnizeze debite de date extreme și o capacitată extremă în zonele aglomerate; recunoaște că sistemele 5G în benzi de înaltă frecvență necesită o infrastructură de rețea foarte densă bazată pe accesul la situri prin microcelule, iar acest lucru va impune alegeri în ceea ce privește benzile de spectru care urmează să fie utilizate sau posibilitatea de a partaja benzile de spectru;

13.  insistă asupra faptului că numai vitezele de descărcare nu vor fi suficiente pentru a satisface viitoarele cereri de conectivitate ale societății gigabiților, ceea ce va necesita stabilirea unui obiectiv de infrastructură privind rețelele de foarte mare capacitate, dat fiind că aceste rețele îndeplinesc cele mai înalte standarde în ceea ce privește atât vitezele de încărcare, cât și cele de descărcare, timpul de așteptare și reziliența;

14.  subliniază că este nevoie de o strategie europeană coerentă privind spectrul de frecvențe, care să includă calendare și foi de parcurs naționale coordonate, pentru a face față provocărilor impuse de 5G, vizând comunicațiile interpersonale, de la mașină la mașină (M2M) și internetul obiectelor (IO) la diferite niveluri: viteza de conectare, mobilitatea, timpul de așteptare, omniprezența, ciclul de utilizare, fiabilitatea, accesibilitatea, etc., și să asigure o perioadă de tranziție fără dificultăți către tehnologia 5G în toate statele membre;

15.  subliniază că dezvoltarea rețelelor fără fir 5G implică backhaul de foarte mare capacitate și utilizarea flexibilă și eficientă a tuturor componentelor discontinue existente ale spectrului de frecvențe, inclusiv banda de 700Mhz, pentru scenarii de utilizare foarte diferite, ceea ce impune dezvoltarea unor modele inovatoare de acordare de licențe pentru spectrul de frecvențe și un accent clar pe armonizarea benzilor de spectru la nivel regional;

16.  recunoaște importanța benzilor de spectru cu licență pentru a asigura investiții pe termen lung în rețea și a garanta o mai bună calitate a serviciilor, prin facilitarea accesului constant și fiabil la spectrul de frecvențe; subliniază, totodată, necesitatea unei mai bune protecții juridice pentru benzile de spectru fără licență și pentru diferitele metode de partajare a benzilor de spectru;

17.  atrage atenția asupra faptului că lipsa de coordonare constituie un risc substanțial în ceea ce privește implementarea 5G, deoarece câștigul de masă critică este esențial pentru atragerea de investiții și, astfel, pentru a beneficia la maximum de tehnologia 5G;

18.   subliniază că toți actorii din acest sector ar trebui să beneficieze de condiții de concurență previzibile și echitabile care să stimuleze concurența și ar trebui să se bucure de flexibilitate pentru a își putea proiecta propriile rețele, alegând modelul de investiții și combinația de tehnologii care să asigure funcționalitatea completă pentru obiectivele de implementare a 5G, cum ar fi FTTH, cablul, satelit, Wi-Fi, WiGig, G.fast, 2G, Massive MIMO sau orice alte tehnologii de dezvoltare rapidă, cu condiția ca acestea să contribuie la conectarea tuturor europenilor la rețelele de foarte mare capacitate în funcție de nevoile lor reale; remarcă faptul că implementarea 5G va necesita mult mai multă fibră într-o rețea fără fir mai densă;

19.  ia act de comunicarea Comisiei intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă” și de „Un plan de acțiune privind 5G în Europa”, care prezintă o oportunitate interesantă pentru ca statele membre să le permită inovatorilor culturali și creativi, în special IMM-urilor, să concureze în continuare pe scena globală și să își arate talentul antreprenorial și inovator;

II.  Folosirea potențialului societății gigabiților

20.  consideră că tehnologia 5G înseamnă mai mult decât o evoluție a benzii largi mobile și că aceasta va fi un factor-cheie al lumii digitale viitoare ca generație viitoare de infrastructuri universale de bandă largă de foarte mare capacitate care va susține transformarea proceselor în toate sectoarele economice (sectorul public, educați, furnizarea de conținut media convergent, serviciile de sănătate, energia, utilitățile, producția, transporturile, industria auto, sectorul audiovizual, realitatea virtuală, jocurile online și așa mai departe) și va furniza servicii accesibile financiar, rapide, flexibile, interactive, fiabile și foarte personalizate care ar trebui să îmbunătățească viața fiecărui cetățean;

21.  remarcă faptul că fragmentarea europeană în ceea ce privește introducerea 4G, încă vizibilă în diferențele majore dintre statele membre, astfel cum a arătat Indicele economiei și societății digitale (DESI) pe 2015, a avut drept rezultat absența competitivității digitale în raport cu SUA, China, Japonia, Coreea de Sud și cu economiile emergente; în acest sens, subliniază faptul că, deși Europa înregistrează progrese din punctul de vedere al dezvoltării digitale, ritmul încetinește, ceea ce constituie un risc pe termen lung pentru investițiile necesare și pentru atractivitatea mediului de afaceri european;

22.  reamintește că beneficiarii ultimi ai introducerii tehnologiei 5G ar trebui să fie utilizatorii finali și că orice decizie luată cu privire la introducerea tehnologiilor 5G ar trebui să fie întotdeauna orientată către acest scop ultim de a oferi servicii accesibile financiar, fiabile și de înaltă calitate;

23.  remarcă faptul că investițiile din sectorul public și cel privat generează un efect multiplicator în cadrul economiei și este probabil să creeze până la 2,3 milioane de locuri de muncă în mod direct și indirect în cele 28 de state membre atunci când tehnologia 5G va fi introdusă complet;

24.  observă că introducerea tehnologiilor 5G în Europa ar trebui să aibă beneficii care să se întindă mult dincolo de sectorul comunicațiilor mobile, precum și efecte de propagare în valoare de 141,8 miliarde EUR anual până în 2025;

25.  subliniază că succesul introducerii rapide a tehnologiei 5G la nivelul întregii UE depinde de dezvoltarea noilor modele de afaceri determinate de cerere; evidențiază faptul că există o multitudine de inițiative care contribuie la clarificarea cerințelor pentru tehnologia 5G, ceea ce îngreunează contribuția industriilor verticale la proces; subliniază, prin urmare, faptul că industriile verticale trebuie să fie angajate în mod activ și eficient în procesul privind cerințele;

26.  subliniază că concurența loială și condițiile competitive egale pentru participanții de pe piață reprezintă condiţii indispensabile pentru implementarea societății gigabiților de către respectivii participanți; consideră că, în acest sens, ar trebui să se aplice principiul „aceleași servicii, același risc, aceleași reguli”;

27.  consideră că Comisia și statele membre, precum și toate părțile interesate în cauză, ar trebui să aibă în vedere măsuri vizând stimularea studiilor avansate și a bancurilor de testare pentru a accelera inovarea în domeniul aplicațiilor 5G;

28.  menționează că societatea gigabiților ar trebui să elimine diferențele digitale și să îmbunătățească accesul la internet; observă că încă este nevoie de continuarea investițiilor în introducerea tehnologiilor existente şi viitoare, inclusiv a tehnologiilor prin satelit, în zonele rurale şi regiunile îndepărtate; accentuează faptul că este necesară o combinare inteligentă a investițiilor private şi publice pentru a reduce decalajul digital din zonele rurale şi îndepărtate; subliniază că lecțiile învățate în trecut ar trebui utilizate pentru a reduce discrepanțele dintre statele membre, regiuni și populațiile dense periferice, sprijinind o dezvoltare echilibrată din punct de vedere geografic;

29.  atrage atenția asupra faptului că, în timp ce decalajul digital este prezent între orașe și zonele rurale, acesta este prezent, în mare măsură, și între statele membre; subliniază, în acest sens, importanța unui cadru legislativ și a unor inițiative competitive, care să încurajeze investițiile în infrastructură, să crească diversitatea actorilor și să consolideze coordonarea europeană;

30.  subliniază că tehnologia 5G va fi esenţială pentru realizarea viziunii unei societăți interconectate și va crește posibilitățile de a trăi, de a studia și de a lucra în Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă o condiţie prealabilă pentru ca persoanele și societățile să beneficieze pe deplin de revoluția digitală;

31.  consideră că facilitarea implementării microcelulelor 5G în concordanță cu Regulamentul WiFi4EU va contribui la reducerea decalajului digital și tehnologic și va crește disponibilitatea serviciilor 5G pentru toți cetățenii;

32.  subliniază faptul că Europa trebuie să țină pasul cu evoluțiile și oportunitățile tehnologice oferite de tehnologiile TIC mai eficiente pentru a sprijini dezvoltarea socioeconomică în regiunile subdezvoltate din prezent;

33.  subliniază că, pentru a beneficia de potențialul deplin de deservire al standardului tehnologic 5G pentru comunicațiile mobile, o rețea de fibră densă reprezintă infrastructura backhaul indispensabilă;

34.  salută inițiativa WiFi4EU de promovare a accesului liber şi universal la internet în comunitățile locale printr-un mecanism finanțat de UE şi implementat de statele membre; ia act de faptul că inițiativa WiFi4EU își propune să promoveze incluziunea digitală de la o regiune la alta, prin alocarea de fonduri, într-un mod echilibrat din punct de vedere geografic, acordând totodată atenție calității serviciului destinat utilizatorilor; remarcă faptul că vitezele de conectare cresc și că, având în vedere că gradul de utilizare pe mai multe dispozitive fără fir crește, WLAN-ul va trebui să satisfacă nevoile în materie de conectivitate între utilizatorii finali; consideră că este necesar un cadru politic cu priorități specifice pentru a depăși obstacolele pe care piața nu le poate acoperi singură.

35.  solicită Comisiei ca, în planul său de acțiune privind tehnologia 5G, să acorde o atenție deosebită recepţiei în interior, având în vedere faptul că o mare parte din aplicațiile 5G vor fi utilizate în locuințe și birouri; reamintește penetrarea deficitară în clădiri a rețelelor cu frecvență mai ridicată; recomandă evaluarea unor tehnologii suplimentare pentru a se asigura o bună acoperire de interior, cum ar fi Massive MIMO, repetitoarele de interior și aplicațiile Wi-Fi de mare viteză WiGig;

36.  subliniază că dezvoltarea tehnologiilor 5G reprezintă un element fundamental pentru transformarea infrastructurii rețelei TIC astfel încât să se realizeze o conectivitate inteligentă atotcuprinzătoare: autovehicule inteligente, rețele inteligente, orașe inteligente, fabrici inteligente, administrații inteligente și altele; consideră că banda largă ultrarapidă și rețelele inteligente și eficiente care pot realiza o conectivitate aproape instantanee între oameni, între oameni și calculatoare și între calculatoare conectate vor ajunge să redefinească conectivitatea dintre utilizatorii finali, care va fi susținută de paradigme de rețea precum rețelele-plasă fără fir, rețelele-hibrid, decuparea dinamică a rețelelor în mai multe părți separate și tehnologiile de softwarizare;

37.  subliniază că un nivel înalt de performanță energetică, având ca scop consumul redus de energie al rețelei, este o cerință esențială pentru tehnologia 5G; evidențiază faptul că acest element este esențial pentru a reduce costurile de exploatare, a facilita conectivitatea rețelei în zonele rurale și în cele îndepărtate și a oferi acces la rețea într-un mod durabil și eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor;

38.  subliniază că introducerea tehnologiei 5G necesită o modernizare semnificativă a rețelelor fixe și o densificare a rețelelor mobile, în conformitate cu obiectivele societății gigabiților, în special cu privire la soluțiile pentru e-sănătate;

39.  subliniază că sectorul audiovizual este unul dintre vectorii esențiali pentru succesul tehnologiei 5G în Europa, asigurând locuri de muncă și creștere economică, iar progresul acestuia poate avea un impact puternic și pozitiv asupra lanțului valoric al mass-mediei audiovizuale, inclusiv asupra producției de conținut, inovării, distribuției și mediului utilizatorului; invită Comisia și statele membre, prin urmare, să ia în considerare nevoile și particularitățile acestui sector, în special cele legate de radiodifuziune și televiziune;

40.  constată că, odată ce se află în rețea, vehiculele sunt în mod constant mai sigure (mai puține accidente), mai ecologice (mai puține emisii) și contribuie la modele de deplasare mai previzibile; susține, prin urmare, ideea introducerii unui obiectiv la nivelul UE pentru toate autovehiculele disponibile pe piața UE, pentru ca acestea să permită tehnologia 5G și să dispună la bord de echipamente STI; sprijină cu fermitate obiectivul echipării ambulanțelor și a altor vehicule de urgență (mașini de poliție, de pompieri) conectate la o stație de bază cu sisteme care să permită tehnologia 5G, pentru acoperirea continuă și neîntreruptă în timpul intervențiilor;

41.  subliniază beneficiile unei acoperiri 5G fiabile și neîntrerupte pentru siguranța rutieră, care să permită utilizarea de mijloace de control conectate și digitale, precum tahografele inteligente și documentele electronice, în cazul vehiculelor grele de transport de mărfuri.

42.  consideră că tehnologia 5G ar trebui să permită furnizarea de servicii noi accesibile financiar și de înaltă calitate, va conecta sectoare noi și, în cele din urmă, va îmbunătăți experiența clienților în cazul utilizatorilor digitali din ce în ce mai sofisticați și mai pretențioși; subliniază că tehnologia 5G poate oferi soluții pentru provocările societale importante, prin capacitatea sa de a reduce în mod semnificativ consumul de energie al dispozitivelor mobile și prin potențialul său de a transforma sectoare precum cel al sănătății și cel al transporturilor;

43.  salută înființarea Fondului pentru Conectarea Europei în bandă largă, un fond pentru infrastructura în bandă largă cu participarea băncilor și instituțiilor naționale de promovare și a unor investitori privați, care va fi un pas înainte pentru a aduce investiții în infrastructură zonelor insuficient deservite mai puțin populate și celor rurale și periferice;

44.  consideră că dezvoltarea și îmbunătățirea competențelor digitale este esenţială şi ar trebui să aibă loc prin investiții importante în educație - inclusiv în formarea profesională, antreprenorială și continuă, precum și în recalificare - şi prin participarea cuprinzătoare a tuturor părţilor interesate, inclusiv a partenerilor sociali, având trei obiective principale: să mențină și să creeze locuri de muncă tehnologice prin formarea unei forțe de muncă înalt calificate, să sprijine cetățenii să preia controlul asupra existenței lor digitale prin furnizarea instrumentelor necesare și să pună capăt analfabetismului digital, care este un motiv al decalajului digital și al excluziunii;

45.  consideră că Uniunea ar trebui să creeze și să pună la dispoziție programe de dezvoltare a competențelor digitale în domeniul 5G , în parteneriat cu EIT Digital, cu un accent deosebit pe întreprinderile nou-înființate și IMM-uri pentru ca acestea să poată profita de beneficiile implementării tehnologiei 5G;

46.  subliniază că evoluția rețelelor 5G va promova schimbări tehnologice rapide, permițând dezvoltarea deplină a industriei digitale, a tehnologiei inteligente, a internetului obiectelor și a sistemelor de producție avansate;

47.  subliniază importanța tehnologiei 5G pentru a-i asigura Europei rolul de lider mondial în furnizarea unei infrastructuri de cercetare superioare, care ar putea transforma Europa în centrul cercetării de excelență;

III.  Abordarea la nivel de politici

48.  salută inițiativa Comisiei privind consolidarea Planului de investiții pentru Europa în cadrul instrumentelor de finanțare (FEIS, MIE) alocate pentru finanțarea obiectivelor strategice privind conectivitatea la nivel de gigabit până în 2025;

49.  subliniază că toate deciziile privind piața unică digitală, inclusiv alocarea frecvențelor, obiectivele în materie de conectivitate și introducerea tehnologiei 5G, trebuie formulate pe baza viitoarelor nevoi și a modului în care se preconizează că va evolua piața în următorii 10-15 ani; subliniază, în acest sens, faptul că introducerea cu succes a tehnologiei 5G va fi esențială pentru competitivitatea economică, ce poate fi atinsă doar printr-o legislație europeană vizionară și prin coordonarea politicilor;

50.  subliniază faptul că politicile privind societatea gigabiților și tehnologia 5G ar trebui să fie proporționale, revizuite în mod frecvent și în conformitate cu „principiul inovării”, astfel încât efectele potențiale asupra inovării să facă parte din evaluarea impactului;

51.  invită Comisia să asigure, să mențină și să dezvolte finanțarea pe termen lung pentru planul de acțiune privind 5G şi modernizarea reţelei la un nivel corespunzător în perspectiva viitorului cadru financiar multianual pentru 2020-2027 și, în special, a viitorului cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDTI); subliniază importanța cooperării între mediul academic, instituțiile de cercetare, sectorul privat și sectorul public pentru cercetarea și dezvoltarea cu privire la comunicațiile mobile 5G; arată că parteneriatul public-privat în domeniul tehnologiei 5G este un exemplu pozitiv în acest sens; reamintește că, potrivit Comisiei, pentru îndeplinirea obiectivelor de conectivitate este nevoie de o investiție de 500 miliarde EUR în următorul deceniu, cu toate că aceasta apreciază, de asemenea, că există un deficit de investiții de 155 miliarde EUR; consideră, prin urmare, că este necesar să se acorde prioritate maximă asigurării unor investiții suficiente determinate de concurență pentru implementarea infrastructurii digitale, întrucât aceasta constituie o condiție esențială pentru a permite cetățenilor și întreprinderilor să beneficieze de dezvoltarea tehnologiei 5G;

52.  îndeamnă toate statele membre să pună rapid în aplicare prevederile Directivei (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune(4), cu scopul de a asigura un nivel adecvat de securitate în realizarea eficientă și durabilă a acestui plan;

53.  are convingerea că cea mai bună cale către o societate a gigabiților o reprezintă o abordare orientată spre viitor, neutră din punct de vedere tehnologic și favorabilă concurenței, susținută de o gamă largă de modele de investiții precum investițiile de tip public-privat sau coinvestițiile; remarcă faptul că, demersurile de a coinvesti și alte forme de investiții colaborative și acorduri comerciale de acces pe termen lung pentru rețele de foarte mare capacitate pot contribui la reunirea resurselor, la stabilirea unor diferite cadre flexibile și la reducerea costurilor de implementare;

54.  invită statele membre să pună pe deplin în aplicare planul de acțiune privind 5G prin măsuri coerente, integratoare și prompte luate la nivelul regiunilor și al orașelor pentru a încuraja și a stimula inovarea transsectorială și a favoriza un cadru de cooperare economică între întreprinderi;

55.  invită Comisia și statele membre să preia conducerea în promovarea interoperabilității 5G intersectoriale, translingvistice și transfrontaliere și în susținerea unor servicii favorabile confidențialității, fiabile și sigure, pe măsură ce industria și societatea în ansamblu devin din ce în ce mai dependente de infrastructura digitală în ceea ce privește activitățile și serviciile lor și să considere situațiile economice și geografice de la nivel național o parte integrantă a unei strategii comune;

56.  solicită să se intensifice eforturile în ceea ce privește standardizarea, pentru a garanta poziția de lider a Europei în definirea standardelor tehnologice care să permită implementarea rețelelor și a serviciilor 5G; consideră că organismele de standardizare europeană ar trebui să joace un rol special în acest proces; remarcă faptul că fiecare sector ar trebui să-și elaboreze propria foaie de parcurs privind standardizarea, pe baza proceselor coordonate la nivel de sector, vizând mai ales stabilirea unor standarde comune care au potențialul de a deveni standarde mondiale; solicită Comisiei şi statelor membre să stimuleze investițiile în cercetare și dezvoltare, precum și în standardizarea europeană;

57.  subliniază că tehnologia 5G are potențialul de a revoluționa accesul la conținut și diseminarea acestuia și de a îmbunătăți substanțial experiența utilizatorului, permițând în același timp dezvoltarea unor forme noi de conținut cultural și creativ; subliniază, în acest context, necesitatea unor măsuri eficiente de combatere a pirateriei și a unei abordări cuprinzătoare pentru îmbunătățirea aplicării drepturilor de proprietate intelectuală pentru a asigura consumatorilor căi simple de acces la conținutul legal;

58.  încurajează puternic un grad mai ridicat de experimentare cu tehnologiile 5G; susține dezvoltarea soluțiilor integrate și testele urmate de testări la nivel transsectorial ale proiectelor-pilot la scară largă ca urmare a cererii de servicii în societatea gigabiților; solicită Comisiei și statelor membre să asigure suficiente benzi de frecvență fără licență pentru a stimula experimentele realizate de sector; cere Comisiei să ia în considerare stabilirea unui obiectiv concret și atractiv ca un cadru în care sectorul privat să desfășoare experimente cu tehnologii și produse 5G;

59.  subliniază necesitatea de a se ţine seama de orientările Comisiei internaționale pentru protecția împotriva radiațiilor neionizante (ICNIRP) recunoscute în mod oficial de OMS pentru a se evita incoerența și fragmentarea și pentru a se asigura condiții uniforme de implementare a rețelelor fără fir pe piața unică digitală din Europa;

60.  subliniază că dezvoltarea societății gigabiților implică norme comune clare la nivelul UE, orientate către viitor și favorabile concurenței, pentru a genera investiții și inovare și pentru a păstra accesibilitatea financiară și posibilitățile de alegere ale consumatorilor; subliniază că acel tip de concurență care se bazează pe infrastructură oferă potențialul unei reglementări eficace și permite obținerea unui randament al investițiilor echitabil pe termen lung; încurajează statele membre să simplifice procedurile administrative de accesare a infrastructurii fizice;

61.  subliniază necesitatea de a crea un cadru favorabil inovării pentru serviciile digitale, în special în domeniul tehnologiilor de lucru cu volume mari de date (Big Data) și al internetului obiectelor, extinzând posibilitățile de alegere ale consumatorilor, întărind, în același timp, încrederea și promovând utilizarea serviciilor digitale prin norme eficiente și simplificate, axându-se asupra nevoilor utilizatorilor și asupra caracteristicilor serviciilor, indiferent de tipul furnizorului;

62.  subliniază că planurile naționale privind banda largă trebuie să fie reexaminate și, dacă este cazul, revizuite cu atenție, să vizeze toate domeniile 5G, să mențină o abordare competitivă multitehnologică, să susțină securitatea normativă și să crească la maximum posibilitățile de inovare și acoperire, precum și să includă printre obiectivele sale combaterea decalajului digital;

63.  invită Comisia să evalueze planurile naționale privind banda largă pentru a identifica lacunele și să elaboreze recomandări specifice fiecărei țări pentru acțiuni viitoare;

64.  salută inițiativa Comisiei de a crea platforma participativă pentru comunicații în bandă largă pentru a asigura implicarea la nivel înalt a entităților publice și private, precum și a autorităților locale și regionale;

65.  subliniază că asigurarea accesului la internet și garantarea unei conectivități la internet cu viteză ridicată, timp de așteptare redus și variații scăzute sunt esențiale pentru procesele de digitalizare și lanțul valoric în sectorul turismului, precum și pentru dezvoltarea și desfășurarea tehnologiilor de transport cum ar fi sistemele de transport inteligente cooperative (C-ITS), serviciile de informații fluviale (RIS) și sistemul european de gestionare a traficului feroviar (ERTMS);

66.  reamintește că IMM-urile ar beneficia foarte mult de pe urma unui acces competitiv la soluții 5G; invită Comisia să detalieze planurile de acțiune pentru a facilita participarea IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate la experimentarea cu tehnologiile 5G și să le asigure accesul la platforma participativă pentru comunicații în bandă largă 5G;

67.  susține inițiativele de la nivelul UE pentru a asigura o coordonare mai mare a frecvențelor între statele membre și o durată lungă a licențelor, ceea ce va crește stabilitatea și securitatea investițiilor; remarcă faptul că deciziile privind aceste chestiuni ar trebui luate în același timp în toate statele membre pentru a adopta orientări cu caracter obligatoriu privind anumite condiții ale procesului de alocare, cum sunt datele-limită pentru alocarea frecvențelor, partajarea spectrului de frecvențe și licitațiile organizate în comun, cu ambiția de a promova rețele transeuropene; atrage atenția asupra faptului că natura concurențială a piețelor de telecomunicații mobile din Uniunea Europeană este esențială în tranziția către generația 5G;

68.  invită UE să coordoneze eforturile în cadrul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT) pentru a asigura o politică coerentă la nivelul UE; subliniază că necesitățile europene în materie de armonizare a spectrului de frecvențe pentru 5G pentru perioada de după 2020 ar trebui finalizate înainte de Conferința mondială pentru radiocomunicații din 2019, asigurând protecția necesară a serviciilor existente, care constituie baza în prezent, și în conformitate cu deciziile luate la Conferința mondială pentru radiocomunicații din 2015;

69.  subliniază faptul că definiția rețelelor de foarte mare capacitate, formulată în Codul european al comunicațiilor electronice, ar trebui să respecte principiul neutralității tehnologice, cu condiția ca aceste tehnologii să răspundă necesităților privind calitatea serviciilor de rețea pe care aplicațiile industriale și ale consumatorilor le vor impune pe viitor;

70.  solicită Comisiei să introducă o evaluare anuală a progreselor privind planul de acțiune pentru 5G, să elaboreze recomandări referitoare la acest plan și să informeze Parlamentul cu privire la rezultate;

°

°  °

71.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.

(1)

JO L 81, 21.3.2012, p. 7.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0009.

(3)

JO L 179, 29.6.2013, p. 1.

(4)

JO L 194, 19.7.2016, p. 1.


EXPUNERE DE MOTIVE

Conceptul de dezvoltare a unei societăți a gigabiților are la bază oportunitățile prezentate de implementarea soluțiilor 5G. Tehnologia 5G deschide o nouă etapă în lumea digitală odată cu crearea unor noi rețele de înaltă performanță, inclusiv rețele de înaltă calitate și de foarte mare capacitate. Oferind oportunități noi în materie de conectivitate, infrastructura devine un factor catalizator.

Există însă o serie de condiții pentru dezvoltarea infrastructurii 5G. Un mediu normativ favorabil investițiilor ar trebui să creeze securitate juridică, transparență, egalitate și simplificarea normelor care au un rol esențial pentru comunicațiile electronice actuale și viitoare. Concurența bazată pe infrastructură ar trebui să implice toți partenerii posibili care concurează pentru investiții în cadrul unor modele de coinvestiții flexibile și eficiente pentru afaceri. Alocarea frecvențelor ar trebui să fie armonizată pentru a asigura coerența procesului de luare a deciziilor și a soluțiilor. De asemenea, ar trebui să se depună eforturi concertate pentru a gestiona accesibilitatea frecvențelor de 700 MHz și a celor de la 1GHz la 100 GHz pe termen lung. Ar trebui să se dorească să se depună eforturi privind standardizarea și interoperabilitatea în cadrul comun pentru toate statele membre ale UE. În cele din urmă, multe sectoare ar trebui să dea dovadă de deschidere cu privire la elaborarea unor foi de parcurs proprii pentru a se adapta la cerințele tehnice necesare pentru conectivitatea și comunicațiile 5G. Potențialul 5G poate fi pe deplin valorificat numai dacă se dezvoltă parteneriate strânse cu sectoarele „verticale”. Trebuie neapărat să învățăm cum să acționăm într-un mod mai sistematic pe parcursul tuturor proceselor industriale.

Există o serie de factori-cheie pentru dezvoltarea 5G, precum înțelegerea naturii avantajelor economice și a beneficiilor individuale care pot fi obținute de pe urma implementării tehnologiei 5G. Astfel de beneficii includ dezvoltarea internetului obiectelor, autovehicule autonome, o creștere în domeniul e-sănătății și al telemedicinii (care va contribui, la rândul ei, la o schimbare reală a paradigmei în serviciile de sănătate), oportunități de predare și învățare cu totul noi datorate folosirii unor instrumente de realitate virtuală în educație, modele noi de divertisment, posibilele realizări ale orașelor inteligente și noi posibilități de agricultură digitală. Implementarea 5G va contribui la crearea de noi produse și servicii, toate mai ușor de utilizat și adaptate la nevoile oamenilor, crescând astfel satisfacția consumatorilor. Creșterea duce la cerere. Această cerere va face investițiile în tehnologia 5G mai profitabile pe termen lung și va garanta nivelul adecvat de randament al investițiilor.

Este clar că, în timp ce noile posibilități de infrastructură, caracterul incluziv al acestei infrastructuri și cererea de infrastructură 5G vor schimba atitudinea societății, acestea vor impune, pe de altă parte, o serie de competențe noi. Prin urmare, dimensiunea educațională a implementării tehnologiei 5G ar trebui să fie, de asemenea, luată în considerare.

Prin tehnologia 5G, Europa are o ocazie deosebită de a reinventa peisajul industrial al telecomunicațiilor. Ne aflăm acum la o răscruce a unor evoluții interesante. Mă aștept ca întreaga industrie a UE să demareze o serie de evoluții ambițioase legate de tehnologia 5G și de elaborarea unei foi de parcurs privind implementarea acesteia.

Comisia a propus o agendă, un calendar și o serie de măsuri concrete bine elaborate. Codul european al comunicațiilor electronice urmează să fie aprobat în viitorul apropiat. Ce este însă extrem de important este ca toate părțile interesate să coopereze în cadrul acestui proces. Statele membre trebuie să fie dispuse să ia parte la procese decizionale clare, comune și armonizate. Dacă nu se adoptă la timp noile planuri naționale privind banda largă, nu se pot lansa investiții și dezvolta tehnologii și soluții, în special utilizarea fibrei în cadrul tehnologiei 5G. Dacă UE nu exercită o presiune activă și coerentă în timpul dezbaterilor din cadrul Conferinței mondiale pentru radiocomunicații, va fi greu să se determine luarea unor decizii privind accesibilitatea frecvențelor giga. Fără o cooperare între Comisie, statele membre, reprezentanții întreprinderilor și BEREC, vom rata șansa de a armoniza procesul de alocare a frecvențelor. Fără o colaborare între instituțiile UE, guverne și autoritățile locale și regionale, nu există nicio posibilitate de a investi într-o infrastructură favorabilă incluziunii cu accesibilitate deplină la rețelele 5G de foarte mare capacitate, inclusiv pentru locuitorii zonelor îndepărtate și ai zonelor rurale. Fără o finanțare publică, națională și din partea UE corespunzătoare pentru planul de acțiune privind 5G de aici înainte și după 2020 în cadrul noului CFM, va fi greu de îndeplinit vreunul din obiectivele menționate anterior.

Este extrem de important ca toate condițiile necesare implementării depline a tehnologiei 5G până în 2025 să fie analizate și stabilite în mod corespunzător.

Este, de asemenea, important ca eforturile tuturor părților interesate să fie coordonate pentru a se îndeplini obiectivele legate de 5G. Este clar faptul că, în cazul în care se desfășoară cu succes toate măsurile și activitățile planului de acțiune privind tehnologia 5G, vor exista numeroase avantaje pentru economia europeană și toți cetățenii europeni.


AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (23.3.2017)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la conectivitatea la internet pentru creștere, competitivitate și coeziune: societatea europeană a gigabiților și tehnologia 5G

(2016/2305(INI))

Raportor pentru aviz: Antonio López-Istúriz White

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

subliniază că această inițiativă face parte din cele 3 obiective strategice în materie de conectivitate stabilite de Comisie pentru 2025 și că crearea unui ecosistem adecvat pentru a dezvolta o societate europeană puternică a gigabiților, cu o dezvoltare oportună a tehnologiilor 5G și respectarea de către statele membre a obligației de serviciu universal, reprezintă calea cea mai incluzivă către realizarea pieței unice digitale, deoarece serviciile în bandă largă de mare viteză pot reduce decalajul digital și promova creșterea universală, mai ales în zonele rurale, punându-le la dispoziție instrumentele prin care acestea pot participa la epoca internetului obiectelor (IoT) în același ritm ca zonele urbane, ceea ce va pune la dispoziția a milioane de senzori și orice tip de dispozitive o conectivitate și eficiență energetică îmbunătățite;

amintește că trebuie eliminat decalajul digital reprezentat de diferențele în materie de conectivitate dintre zonele rurale și cele metropolitane, dintre întreprinderile mari și cele mici, dintre persoanele cu niveluri socioeconomice diferite și dintre generații;

3.  subliniază în special faptul UE nu își poate permite să rateze oportunitățile de a conecta zonele rurale, care sunt cu mult în urmă potrivit rezultatelor Indicelui economiei și societății digitale (DESI) - 71 % dintre europeni dispun de internet în bandă largă, dar numai 28 % în zonele rurale, în timp ce 86 % dispun de internet mobil în bandă largă (4G și altele), dar numai 36 % în zonele rurale;

4.  subliniază că se adaugă un al patrulea obiectiv, pentru ca această tehnologie să aibă un impact deplin asupra economiei noastre și să nu rateze vreo oportunitate: de a elimina decalajul digital și împiedica apariția altor astfel de decalaje, statele membre și Comisia folosind oportunitățile de finanțare pentru a susține atingerea unei conectivități de către toți factorii socioeconomici (școli, universități, administrații publice) care să permită o viteză de descărcare de cel puțin 100 Mbps și o viteză mare de încărcare, cu latență scăzută și acoperire neîntreruptă;

5.  salută intenția Comisiei de a coopera cu statele membre și industria pentru stabilirea voluntară a unui calendar comun pentru lansarea primelor rețele 5G până la sfârșitul lui 2018, urmată de lansarea unor servicii 5G comerciale complete până la sfârșitul lui 2020;

  regretă situația creată de reacția lentă a UE la tehnologia 4G, comparativ cu cea a altor regiuni din lume, care au ocupat poziții de lideri, iar acum fructifică toate beneficiile asociate acestor tehnologii;

7.  subliniază importanța deosebită a unui răspuns eficace, în primele stadii ale tehnologiei 5G, pentru a promova competitivitatea companiilor europene, în special a IMM-urilor, deoarece posibilele beneficii ale poziției de lider mondial al acestei tehnologii sunt foarte mari;

8.  consideră că, pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie elaborată o strategie europeană, iar politicile și normele trebuie să fie orientate către viitor, în favoarea investițiilor și a inovației, cu o abordare bazată pe piață, care să garanteze un mediu de investiții adecvat care încurajează concurența, împreună cu o serie de politici de impozitare care să susțină aplicarea tehnologiei 5G, luând, în același timp, în considerare faptul că investițiile sunt necesare în special pentru crearea concurenței, care va genera, la rândul ei, inovație și servicii noi și va crea, în cele din urmă, o infrastructură europeană modernizată care aduce beneficii consumatorilor și că prelungirea duratelor licenței pentru benzile de spectru va avea un rol fundamental pentru asigurarea investițiilor în noua infrastructură necesare pentru susținerea rețelelor 5G;

9.  remarcă faptul că realizarea unei infrastructuri de conectare implică o serie de costuri care pot fi ridicate, care includ administrarea, planificarea, autorizațiile, și, în cazul acesteia, achiziționarea de proprietăți imobiliare, în special pentru furnizorii locali și IMM-uri, și salută propunerea WiFi4EU elaborată de Comisie, care ar oferi autorităților locale interesate o posibilitate de finanțare pentru a oferi conexiuni WiFi gratuite în clădirile publice, centrele medicale, parcuri și piețele publice și în jurul acestora; consideră că în interiorul statelor membre 5G și politicile digitale trebuie aliniate la politicile de planificare atât la nivel național, cât și local, pentru a asigura introducerea rapidă și la costuri reduse a rețelelor microcelulare;

10.  subliniază importanța comunicațiilor prin satelit pentru a furniza acces 5G universal, mai ales în zonele periferice, în completarea rețelelor terestre prin fibră optică din Europa;

11.  salută înființarea Fondului pentru Conectarea Europei în bandă largă, un fond pentru infrastructura în bandă largă cu participarea băncilor și instituțiilor naționale de promovare și a unor investitori privați, un pas înainte pentru a aduce investiții în infrastructură zonelor prost deservite mai puțin populate și celor rurale și periferice;

12.  subliniază că este nevoie de o abordare europeană coerentă în toate statele membre în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiilor 5G și adoptarea unei abordări cu implicarea mai multor părți interesate, având în vedere că crearea unei piețe interne viabile pentru produsele și serviciile 5G standard implică o coordonare la scară largă;

13.  subliniază că adoptarea la timp a Codului European de comunicații electronice (CECE) este crucială pentru a le oferi furnizorilor de telecomunicații siguranță și previzibilitate juridică; subliniază că CECE ar trebui să impulsioneze concurența (în domeniul infrastructurilor);

14.  invită Comisia să evalueze planurile naționale privind banda largă pentru a identifica lacunele și a elabora recomandări specifice fiecărei țări pentru o serie de măsuri suplimentare;

15.  îndeamnă Comisia să prezinte o strategie de finanțare a tehnologiilor 5G ambițioasă și coerentă, care să apeleze pe deplin la potențialul și sinergiile programelor aplicare în prezent precum Orizont 2020, FEIS și MIE, care să încurajeze investițiile private, inclusiv capitalul de risc specific și consorțiile, și care să folosească și alte surse precum parteneriatele public-private din sectorul TIC, cum ar fi PPP 5G, pentru a susține proiectele și cercetarea tehnologică în materie de conectivitate care ar putea contribui la eliminarea decalajului digital și la menținerea și dezvoltarea finanțării pentru planul de acțiune privind 5G în contextul viitorului cadru financiar multianual pentru perioada 2020-2027;

16.  invită, în acest sens, operatorii să investească mai mult în infrastructură pentru a îmbunătăți conectivitatea, în special în regiunile rurale subdezvoltate, și pentru a lărgi acoperirea 5G, ținând cont de faptul că estimările Comisiei indică faptul că este nevoie de investiții în valoare de 500 de miliarde de euro pentru introducerea acestei tehnologii și realizarea obiectivelor legate de conectivitate, pentru care probabil că va exista un deficit în materie de investiții în valoare de 155 de miliarde de euro;

subliniază că statele membre trebuie să aplice normele stabilite la nivelul UE privind alocarea noului spectru în banda de 700 MHz pentru banda largă wireless și faptul că este nevoie să se elaboreze o politică vizând spectrul de benzi coordonată la nivelul UE, acordând licențe pe termen lung suficiente pentru a oferi rentabilității investițiilor un caracter previzibil, și, totodată, să se introducă un sistem flexibil de acordare a licențelor care să încurajeze folosirea în comun a spectrului pe frecvențele înalte relevante și dezvoltarea viitoarelor aplicații;

18.  subliniază că ajungerea la un acord cu privire la armonizarea setului complet de benzi de spectru sub și peste 6 GHz prezintă o importanță strategică pentru implementarea tehnologiei 5G, înțelegere la care trebuie să se ajungă până la sfârșitul anului 2017, astfel încât benzile de spectru provizorii pentru 5G să fie puse la dispoziție cu mult timp înainte de Conferința Mondială în domeniul Radiocomunicațiilor (WRC-19) din 2019;

19.  subliniază că, deși benzile de frecvențe mai joase, precum cea de 700 MHz, pot acoperi zone mai întinse pentru fiecare antenă, contribuind la extinderea propagării în zonele rurale, aceste benzi nu pot să permită, de unele singure, aplicații în bandă foarte largă și susține, prin urmare, abordarea coordonată a Comisiei privind realocarea în cadrul benzilor de frecvențe radio UHF (300 MHz - 3 GHz) și al benzilor din afara sa;

subliniază faptul că stabilirea unor standarde deschise și interoperabile pentru rețelele 5G și dispozitivele internetului obiectului care se bazează pe tehnologia 5G este esențială pentru a asigura o adoptare rapidă a internetului obiectelor și face un apel la toate părțile implicate, atât publice, cât și private, producători, operatori, autorități de reglementare și comunitatea științifică, să depună eforturi în acest sens, astfel încât standardele pentru viitoarele rețele 5G să fie acceptate și aplicate la scară largă în acest sector;

21.  observă că ar trebui promovat un sistem ascendent și că fiecare sector ar trebui să își elaboreze propriile foi de parcurs pentru standardizare, bazându-se pe procese conduse la nivel de sector, vizând mai ales stabilirea unor standarde comune cu potențial să devină standarde la nivel mondial;

22.  reamintește necesitatea de a sensibiliza mai mult opinia publică cu privire la beneficiile utilizării internetului pentru cetățeni și firme, pentru că amplifică oportunitățile economice și sociale și este un instrument care poate stimula incluziunea și crea mai multe oportunități pentru zonele mai puțin dezvoltate; reamintește, de asemenea, că, în multe sectoare, modelele de afaceri vor beneficia de pe urma transformărilor legate de tehnologia 5G care vor crește eficiența și vor facilita crearea unor noi servicii de înaltă calitate, vor conecta noi sectoare, vor susține cooperarea și stabilirea de parteneriate între operatorii de telecomunicații și sectoarele verticale și, în cele din urmă, vor îmbunătăți experiența clienților în cazul utilizatorilor din ce în ce mai sofisticați și pretențioși de servicii digitale;

23.  subliniază oportunitățile în continuare inimaginabile în acest moment pe care le oferă tehnologiile de cloud, megadatele și internetul obiectelor ca factor de creștere și creare de locuri de muncă și de îmbunătățire a vieții fiecărui cetățean – cu condiția ca fiecare zonă să dispună de conectivitate fiabilă;

este conștient de faptul că rețelele 4G au o capacitate prea mică în contextul valului de conectivitate care se va abate asupra a milioane de dispozitive în următorii câțiva ani (mașini, roboți, drone, autovehicule, dispozitive portabile, aplicații și senzori) și este preocupat, totodată, de faptul că, în absența rețelelor moderne digitale și a infrastructurii care să asigure o calitate înaltă și o conectivitate rapidă, UE este în pericol de a rămâne în urma altor regiuni în ceea ce privește atragerea de investiții și reținerea cunoștințelor, ceea ce ar rezulta în pierderea avantajului competitiv, și solicită ca dezvoltarea rețelelor și a infrastructurii digitale, în special în zonele rurale, să fie accelerată;

25.  consideră că dezvoltarea competențelor digitale este necesară pentru a contribui la evitarea excluziunii și eliminarea analfabetismului digital și a decalajelor digitale și că acest lucru ar trebui să se realizeze atât prin educația formală, cât și cea informală, adică, pe de-o parte, ar trebui elaborate, în parteneriat cu EIT Digital, programe școlare care să țină seama de cele mai bune practici ale statelor membre și, pe de altă parte, această inițiativă ar trebui completată de susținerea societății civile, subliniind importanța asigurării accesului la tehnologie în scopuri educaționale;

26.  subliniază importanța realizării acestui lucru în contextul trecerii la societatea gigabiților; pentru a stimula investițiile în direcția unei rețele mai eficiente, sprijină axarea pe concurența bazată pe infrastructură și subliniază rolul autorităților naționale de reglementare în supravegherea din timpul etapei de implementare și lansare comercială;

27.  insistă nu numai asupra necesității urgente de a accelera investițiile în cercetare și inovare în domeniul tehnologiei 5G, ci și asupra elaborării unor modalități mai eficiente de a introduce rapid pe piață rezultatele cercetării și inovării;

28.  își exprimă din nou părerea că standardizarea europeană trebuie să împiedice urgent fragmentarea în cadrul tehnologiilor 5G pentru a nu se afecta interoperabilitatea și subliniază că Europa ar trebui să își mențină rolul-cheie în sistemul internațional și că standardele europene, dezvoltate cu implicarea activă a tuturor părților interesate, ar trebui promovate pe plan internațional; reafirmă, de asemenea, nevoia de a asigura accesibilitatea standardelor 5G globale inițiale până la sfârșitul anului 2019, permițând astfel o lansare comercială promptă a tehnologiei 5G;

29.  reamintește necesitatea de a sensibiliza mai mult opinia publică față de beneficiile utilizării internetului pentru cetățeni și firme, pentru că amplifică oportunitățile economice și sociale și este un instrument care poate stimula incluziunea și crea mai multe oportunități pentru zonele mai puțin dezvoltate din Uniune;

30.  subliniază faptul că, conform Comisiei, planul de acțiune pentru implementarea tehnologiei 5G pe teritoriul UE are „potențialul de a crea două milioane de locuri de muncă”, ceea ce ar putea stimula economia europeană și combate ratele ridicate ale șomajului, mai ales în rândul tinerilor;

31.  solicită depășirea utilizării unor indicatori pur economici pentru a măsura impactul tehnologiei și a completa imaginea cu indicatori socioeconomici;

32.  ia act de necesitatea de a colabora puternic cu toate părțile interesate, de la instituțiile UE, la statele membre și regiunile europene, de la sectorul privat, și industrie la societatea civilă, recunoscând în special cerințele specifice ale actorilor din societatea civilă în ceea ce privește situația financiară și nevoia lor de personal, pentru a forma o viziune comună, care are la bază ideea că tehnologiile și comunicațiile digitale au capacitatea de a crea o viață mai bună pentru noi toți;

33.  recomandă Comisiei să introducă o evaluare anuală a progreselor și să elaboreze rapoarte și recomandări privind planul de acțiune pentru 5G și să informeze Parlamentul cu privire la rezultate;

34.  își reafirmă convingerea că o piață internă mai puternică și mai dinamică poate fi atinsă doar printr-o creștere economică solidă și sustenabilă și un nivel mai ridicat al ocupării forței de muncă, precum și convingerea că finalizarea unei pieței unice digitale prospere reprezintă modul cel mai rapid de a obține creștere economică și de a crea locuri de muncă noi și de calitate.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

21.3.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

32

3

2

Membri titulari prezenți la votul final

Dita Charanzová, Carlos Coelho, Sergio Gaetano Cofferati, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, Nicola Danti, Vicky Ford, Ildikó Gáll-Pelcz, Evelyne Gebhardt, Maria Grapini, Sergio Gutiérrez Prieto, Robert Jarosław Iwaszkiewicz, Liisa Jaakonsaari, Antonio López-Istúriz White, Morten Løkkegaard, Marlene Mizzi, Jiří Pospíšil, Marcus Pretzell, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Olga Sehnalová, Jasenko Selimovic, Ivan Štefanec, Catherine Stihler, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Mylène Troszczynski, Mihai Țurcanu, Anneleen Van Bossuyt, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Jan Philipp Albrecht, Pascal Arimont, David Coburn, Edward Czesak, Arndt Kohn, Julia Reda, Ulrike Trebesius, Sabine Verheyen

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

32

+

ALDE

Dita Charanzová, Morten Løkkegaard, Jasenko Selimovic

ECR

Edward Czesak, Vicky Ford, Ulrike Trebesius, Anneleen Van Bossuyt

EFDD

Marco Zullo

ENF

Marcus Pretzell

PPE

Pascal Arimont, Carlos Coelho, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, Ildikó Gáll-Pelcz, Antonio López-Istúriz White, Jiří Pospíšil, Andreas Schwab, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Sabine Verheyen, Ivan Štefanec, Mihai Țurcanu

S&D

Sergio Gaetano Cofferati, Nicola Danti, Evelyne Gebhardt, Maria Grapini, Sergio Gutiérrez Prieto, Liisa Jaakonsaari, Arndt Kohn, Marlene Mizzi, Christel Schaldemose, Olga Sehnalová, Catherine Stihler

3

-

EFDD

David Coburn, Robert Jarosław Iwaszkiewicz

ENF

Mylène Troszczynski

2

0

VERTS/ALE

Jan Philipp Albrecht, Julia Reda

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru transport și turism (12.4.2017)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la conectivitatea la internet pentru creștere, competitivitate și coeziune: societatea europeană a gigabiților și 5G

(2016/2305(INI))

Raportor pentru aviz: Kosma Złotowski

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută comunicarea Comisiei intitulată „Un plan de acțiune privind 5G în Europa”, care vizează stimularea economiei digitale și a competitivității Europei în perspectiva pieței unice digitale;

2.  insistă asupra faptului că, în cadrul actualei curse tehnologice internaționale, realizarea unei societăți europene dinamice a gigabiților este indispensabilă pentru menținerea competitivității și a prosperității UE, precum și pentru valorificarea potențialului de inovare și de transformare în sectorul transporturilor;

3.  subliniază că, pentru a rămâne competitiv, sectorul european al transporturilor va trebui să se adapteze rapid la noile provocări generate de globalizare, modelele de mobilitate în schimbare, digitalizare și așteptările tot mai mari ale consumatorilor; este de acord că desfășurarea rețelelor 5G este o condiție necesară pentru dezvoltarea modelelor de afaceri existente, noi și inovatoare și crearea de oportunități economice și sociale, promovând, în același timp, incluziunea și creând oportunități pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale UE în sectoarele transporturilor și turismului; în acest sens, reamintește necesitatea de a crește gradul de sensibilizare a opiniei publice cu privire la beneficiile utilizării internetului pentru călători;

4.  subliniază că utilizarea eficace a potențialului rețelelor internet de foarte mare capacitate și fără întrerupere, inclusiv a rețelelor transfrontaliere, este esențială pentru procesul de digitalizare a serviciilor de transport și de turism, pentru desfășurarea sistemelor integrate de emitere a biletelor și pentru utilizarea la scară largă a mijloacelor inovatoare de transport de pasageri și de marfă, cum ar fi vehiculele sau dronele tot mai conectate și autonome; constată că rețelele 5G ar putea, de asemenea, să contribuie la dezvoltarea unor noi modele de divertisment și, prin urmare, la diversificarea ofertei turistice a UE, astfel încât aceasta să devină mai atractivă; remarcă faptul că tehnologia 5G va permite apariția de noi servicii de înaltă calitate și va îmbunătăți experiența pasagerilor pentru utilizatorii digitali, cum ar fi cei care utilizează platformele online în legătură cu serviciile de transport și de turism;

5.  își exprimă preocuparea față de faptul că UE a rămas în urmă, comparativ cu America de Nord și cu unele părți din regiunea Asia-Pacific, în ceea ce privește răspândirea rețelelor 5G; de asemenea, își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, astfel cum reiese din datele disponibile în prezent, niciunul dintre cele 28 de state membre nu a atins obiectivul din Agenda digitală privind acoperirea 100 % de mare și foarte mare viteză; subliniază faptul că acoperirea medie a accesului de generație următoare în unele state membre se situează în prezent sub 25 %;

6.  regretă faptul că generația actuală de 4G încă este în urmă față de implementarea preconizată, în special în zonele rurale; constată că planul de acțiune al Comisiei pentru implementarea infrastructurii 5G ar trebui să ofere instrumentele necesare pentru evitarea greșelilor din trecut;

7.  consideră că tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), precum și ritmul de dezvoltare a acestora, au avut un impact semnificativ nu doar asupra economiei, ci asupra întregii societăți; consideră că tehnologiile digitale și TIC oferă un mare potențial, deoarece ele pot îmbunătăți accesul populației la serviciile publice, cum ar fi transportul; consideră că este important, cu toate acestea, să nu fie neglijate provocările enorme și inevitabile pe care le implică progresele în aceste domenii pentru societate în ansamblul său, în special în ceea ce privește organizarea muncii, drepturile lucrătorilor și siguranța populației;

8.  invită statele membre să ia în considerare planul de acțiune privind 5G ca ghid în vederea stabilirii Codului comunicațiilor electronice (CCE), în special cu privire la cooperarea în cadrul gestionării spectrului de frecvențe și la continuarea investițiilor în infrastructura de rețea; subliniază că orice progres semnificativ în construirea societății europene a gigabiților este posibil numai sub rezerva unor niveluri de investiții foarte mari în infrastructura de rețea în toate statele membre pentru a asigura o infrastructură digitală solidă, sigură și fiabilă pentru toate modurile de transport, indiferent de mărimea sau amplasarea acestora; are îndoieli că modelele de finanțare bazate exclusiv sau în primul rând pe fonduri de investiții vor fi suficiente pentru modernizarea infrastructurii, dacă este necesar, sau că vor permite acoperirea lacunelor existente în nivelul de dezvoltare al infrastructurii de rețea și recuperarea diferențelor în ceea ce privește disponibilitatea conexiunilor internet de mare capacitate în regiunile de frontieră, periferice și ultraperiferice, precum și în zonele neurbane;

9.  solicită o finanțare mai consistentă pentru desfășurarea unei strategii de finanțare 5G ambițioase și coerente și utilizarea deplină a potențialului și a sinergiilor fondurilor existente pentru a încuraja noi investiții; salută crearea fondului pentru banda largă din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei și invită Comisia să asigure, să mențină și să dezvolte în continuare finanțarea pentru planul de acțiune privind 5G până la următorul CFM 2020-2027;

10.  consideră că cea mai bună modalitate de dezvoltare a infrastructurii de rețea este prin intermediul unui mediu concurențial echitabil și eficace; remarcă faptul că toate benzile de frecvență disponibile trebuie să fie utilizate în mod eficace; subliniază importanța inițiativei PPP-5G (parteneriat public-privat) și nevoia urgentă de a găsi noi surse de investiții private pentru a sprijini atât competitivitatea UE pe piața globală, cât și noi oportunități de inovare în domeniile transportului și turismului;

11.  solicită o mai bună utilizare a fondurilor politicii de coeziune în vederea urmăririi unei mai mari uniformități a conexiunilor între regiunile UE; subliniază necesitatea de a identifica stimulente nu numai în ceea ce privește oferta, ci și în ceea ce privește cererea, pentru a crește interesul cetățenilor față de serviciile 5G de turism și de transport și pentru stimularea adoptării serviciilor; este de acord cu obiectivele esențiale de promovare a conectivității la internet pentru creștere, competitivitate și coeziune; remarcă importanța urmăririi unei abordări neutre din punctul de vedere al tehnologiei, care poate contribui la maximizarea posibilităților de inovare, a concurenței la nivelul infrastructurii și a reducerii costurilor în noile tehnologii și în noua infrastructură de transport;

12.  încurajează Comisia să acorde mai multă atenție, în cadrul dezvoltării societății europene a gigabiților, aspectelor legate de protecția datelor, securitatea cibernetică și criminalitatea cibernetică și particularităților acestora în sectorul transporturilor; remarcă faptul că nu sunt posibile progrese în acest domeniu fără a acorda prioritatea necesară securității utilizatorilor de sisteme de transport digitalizate și fără a elabora, în același timp, norme de gestionare a acestor tehnologii, astfel încât să se prevină litigiile privind competitivitatea pe piață;

13.  încurajează Comisia să ia în considerare posibilitatea adaptării dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din TFUE și pe baza normelor privind ajutoarele de stat, pentru a facilita construcția de rețele internet de mare viteză, precum și să acorde o atenție deosebită regiunilor ultraperiferice astfel cum se prevede la articolul 349 din TFUE, având în vedere depărtarea la care sunt situate și costurile aferente infrastructurilor de rețea compatibile cu 5G;

14.  invită Comisia să se asigure că fiecare stat membru își trasează rețeaua, astfel încât să fie în măsură să identifice zonele de excluziune digitală, cu scopul de a asigura o acoperire 5G generalizată;

15.  recomandă Comisiei să depună toate eforturile posibile pentru a asigura o societate a gigabiților în UE, care să fie în concordanță cu principiul coeziunii economice, sociale și teritoriale;

16.  recunoaște că este necesară o infrastructură de rețea densă pentru a garanta nevoile de mare capacitate și un timp de așteptare scurt pentru o rețea 5G; ia act de beneficiile combinării proiectelor și are în plan construirea de noi infrastructuri de rețea după standardul 5G odată cu construcția și modernizarea deja planificate ale căilor rutiere și ale căilor ferate din statele membre, în plus față de proiectele de infrastructură urbană, având în vedere, de exemplu, posibilitățile asociate cu vehiculele conectate și autonome în ceea ce privește îmbunătățirea mobilității în mediul urban; este de acord că o astfel de combinare rațională a lucrărilor de construcții va contribui la economisirea resurselor, va face aceste lucrări mai viabile și va accelera construcția și punerea la dispoziție a infrastructurii de mare viteză necesare;

17.  subliniază faptul că rețelele mai dense, care utilizează un număr mai mare de dispozitive care emit radiații, trebuie să fie supuse unei testări și unei aprobări adecvate, astfel încât să nu se admită niciun risc pentru sănătatea publică;

18.  remarcă potențialul de dezvoltare al următoarelor servicii în orașele din UE: gestionare inteligentă a traficului pe bază de informații în timp real, sisteme de parcare și de taxare; solicită operatorilor să investească mai mult în infrastructură pentru a asigura o mai bună conectivitate și pentru a extinde acoperirea 5G în toate zonele UE, urbane, periferice și rurale;

19.  subliniază că, în paralel cu dezvoltarea 5G, introducerea la nivel general a internetului obiectelor va avea un impact major, printre altele, asupra transportului de mărfuri și a logisticii, inclusiv a activității poștale și, la nivel mai general, a schimburilor materiale (scrisori și colete);

20.  constată că, odată ce se află în rețea, vehiculele sunt în mod constant mai sigure (mai puține accidente), mai ecologice (mai puține emisii) și contribuie la modele de deplasare mai previzibile; susține, prin urmare, ideea introducerii unui obiectiv la nivelul UE pentru toate autovehiculele disponibile pe piața UE, pentru ca acestea să permită tehnologia 5G și să dispună la bord de echipamente STI; sprijină cu fermitate obiectivul echipării ambulanțelor și a altor vehicule de urgență (mașini de poliție, de pompieri) conectate la o stație de bază cu sisteme care să permită tehnologia 5G, pentru acoperirea continuă și neîntreruptă în timpul intervențiilor;

21.  sprijină ferm eforturile vizând asigurarea accesului la rețeaua 5G în timpul călătoriilor intermodale pe baza rețelelor de transport public legate la Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) și la rețelele transeuropene de transport (TEN-T) până în 2025 și speră că va urma accesul deplin în întreaga UE, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale, precum și la marile centre și atracții turistice;

22.  ia act de rolul important al tehnologiei internetului și al internetului obiectelor nu doar pentru dezvoltarea infrastructurii și serviciilor de transport multimodale, ușor de utilizat și sigure, ci și pentru dezvoltarea tehnologiei e-call de la bord; subliniază necesitatea de a lua în considerare toate elementele care interacționează, dintr-o multitudine de sectoare, cum ar fi sectorul electronicii, sectorul telecomunicațiilor, sectorul transporturilor și cel al turismului;

23.  salută inițiativa WIFI4EU a Comisiei; remarcă faptul că conexiunile Wi-Fi disponibile public și gratuite în spațiile publice strategice, cum ar fi nodurile de transport, pot permite tuturor cetățenilor europeni să acceseze și să beneficieze de instrumentele digitalizate în condiții de egalitate;

24.  invită Comisia și statele membre să elaboreze inițiative, similare cu programul WiFi4EU, pentru a stimula toți pasagerii să utilizeze noile tehnologii, indiferent de mediul lor socioeconomic sau de vârsta lor, în efortul de a elimina decalajul digital dintre persoane și/sau generații; subliniază faptul că aceste evoluții vor avea valoare adăugată în sectorul turismului, sporind atractivitatea Europei pentru întreprinderi și vizitatori;

25.  subliniază că asigurarea accesului la internet și garantarea unei conectivități la internet cu viteză ridicată, timp de așteptare redus și variații scăzute sunt esențiale pentru procesele de digitalizare și lanțul valoric în sectorul turismului, precum și pentru dezvoltarea și desfășurarea tehnologiilor de transport cum ar fi sistemele de transport inteligente cooperative (C-ITS), serviciile de informații fluviale (RIS) și sistemul european de gestionare a traficului feroviar (ERTMS);

26.  subliniază că dezvoltarea unor sisteme precum cele de mai sus va promova procesul de digitalizare și automatizare atât a mobilității, cât și a transporturilor, ceea ce mai apoi va duce la îmbunătățirea siguranței, va optimiza resursele, va permite o mai bună utilizare a capacităților existente, va spori eficiența, accesibilitatea și economiile de energie, va îmbunătăți performanța de mediu și va stimula competitivitatea IMM-urilor din sectorul turismului; recunoaște că, în conformitate cu procesul mai larg de digitalizare în industria europeană, multe întreprinderi vor trebui să își bazeze strategiile de transformare pe mobilitate, oferind oportunități semnificative pentru IMM-uri și pentru întreprinderile nou-înființate din sectorul transporturilor, o evoluție care ar trebui sprijinită;

27.  remarcă beneficiile unei acoperiri 5G fiabile și neîntrerupte pentru siguranța rutieră, care să permită utilizarea de mijloace de control conectate și digitale, precum tahografele inteligente și documentele electronice, în cazul vehiculelor grele pentru transportul de mărfuri.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

11.4.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

40

2

3

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Lucy Anderson, Inés Ayala Sender, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Andor Deli, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Dieter-Lebrecht Koch, Merja Kyllönen, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Marian-Jean Marinescu, Cláudia Monteiro de Aguiar, Jens Nilsson, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Tomasz Piotr Poręba, Gabriele Preuß, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, David-Maria Sassoli, Claudia Schmidt, Claudia Țapardel, Keith Taylor, Pavel Telička, István Ujhelyi, Peter van Dalen, Wim van de Camp, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Janusz Zemke, Roberts Zīle, Kosma Złotowski, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

Membri supleanți prezenți la votul final

Jakop Dalunde, Kateřina Konečná, Matthijs van Miltenburg

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Jiří Maštálka

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

40

+

ALDE

Izaskun Bilbao Barandica, Dominique Riquet, Pavel Telička, Matthijs van Miltenburg

ECR

Jacqueline Foster, Tomasz Piotr Poręba, Roberts Zīle, Kosma Złotowski, Peter van Dalen

EFDD

Daniela Aiuto

PPE

Georges Bach, Deirdre Clune, Andor Deli, Dieter-Lebrecht Koch, Marian-Jean Marinescu, Cláudia Monteiro de Aguiar, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Massimiliano Salini, Claudia Schmidt, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Luis de Grandes Pascual, Wim van de Camp, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

S&D

Lucy Anderson, Inés Ayala Sender, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Jens Nilsson, Gabriele Preuß, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, David-Maria Sassoli, István Ujhelyi, Janusz Zemke, Claudia Țapardel

Verts/ALE

Michael Cramer, Jakop Dalunde, Keith Taylor

2

-

EFDD

John Stuart Agnew, Peter Lundgren

3

0

GUE/NGL

Kateřina Konečná, Merja Kyllönen, Jiří Maštálka

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (23.3.2017)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la conectivitatea la internet pentru creștere, competitivitate și coeziune: societatea europeană a gigabiților și tehnologia 5G

(2016/2305(INI))

Raportor pentru aviz: Andrew Lewer

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  își exprimă preocuparea față de faptul că UE este rămasă în urmă, comparativ cu America de Nord și cu unele părți din regiunea Asia-Pacific, în ceea ce privește accesul la rețelele 4G și proiecțiile legate de răspândirea rețelelor 5G; consideră că Europa are mult de recuperat, întrucât, în anul 2015, peste 75 % din populația Statelor Unite avea acces la tehnologia 4G, față de doar 28 % din populația Uniunii Europene; este în continuare preocupat de faptul că previziunile din domeniu arată că, până în anul 2022, vor exista peste 110 milioane de abonamente 5G în America de Nord, față de numai 20 de milioane în Europa de Vest; își exprimă preocuparea cu privire la faptul că niciunul dintre cele 28 de state membre nu a atins obiectivul din Agenda digitală privind acoperirea 100 % de mare și foarte mare viteză; subliniază faptul că acoperirea medie a accesului de generație următoare în unele state membre se situează în prezent sub 25 %;

2.  este de părere că tehnologia 5G este mai mult decât o evoluție a tehnologiei de bandă largă, deoarece următoarea generație de infrastructuri universale de bandă largă de foarte mare capacitate va merge dincolo de rețelele de acces wireless existente; observă că aceste schimbări ar putea sprijini transformarea proceselor dintr-o gamă extinsă de sectoare economice și ar putea face posibilă stabilirea reședinței și obținerea educației și a unui loc de muncă oriunde în Europa; consideră că o mai bună conectivitate la internet ar putea contribui la creșterea economică, crearea de locuri de muncă, coeziunea (teritorială și socială) și competitivitatea în Europa, promovând totodată egalitatea de șanse și egalitatea între femei și bărbați și îmbunătățind nivelul de trai al populației;

3.  subliniază volumul considerabil de investiții necesar pentru a asigura o societate a gigabiților și provocările aferente pentru investitori, operatori și furnizori de servicii și crearea de sinergii cu alte industrii; atrage atenția că în următorul deceniu vor fi necesare 155 de miliarde de EUR suplimentare pentru a realiza conectivitatea în gigabiți pentru piața unică digitală; recunoaște importanța vitală a investițiilor viitoare pentru reducerea prețurilor unitare pentru consumatori și pentru creșterea calității și a zonei de acoperire a serviciilor; observă că cercetările din domeniu arată că, prin intermediul investițiilor, se asigură o scădere de peste 90 % din prețul unitar pe megabyte, spre deosebire de efectele statice, cum ar fi cele ale concurenței; observă că, dacă se utilizează o măsură a prețului pe megabyte, SUA este o piață considerabil mai ieftină pentru consumatori față de Europa; consideră că măsura venitului mediu pe utilizator (ARPU) poate fi înșelătoare, întrucât aceasta nu reflectă vitezele mai mari, pachetele mai mari de date sau ofertele nelimitate utilizate de consumatorii din SUA;

4.  subliniază că instalarea rețelelor 5G va depinde parțial de contribuțiile de la nivelul UE, provenite din granturi și instrumente financiare; solicită statelor membre să acorde o atenție deosebită proiectelor care vizează extinderea accesului la internet cu finanțare din fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) în perioada de programare 2014-2020; observă că, în total, fondurile ESI vor contribui cu 21,4 miliarde de EUR pentru a asigura realizarea pieței unice digitale în actuala perioadă de programare, incluzând suma de 6 miliarde de EUR pentru dezvoltarea de rețele de mare viteză în bandă largă; recunoaște importanța acestor fonduri publice pentru îndeplinirea obiectivelor Comisiei, însă consideră că va fi necesar să se mobilizeze, într-o măsură considerabil mai mare, capital din sectorul privat, dacă se vrea ca pe continent să se asigure investiții suplimentare de 155 de miliarde de EUR în următorul deceniu; consideră că fondurile ESI pot fi deosebit de utile în zonele slab populate, unde soluțiile orientate spre piață nu reușesc să atingă acoperirea teritorială maximă;

5.  invită Comisia să asigure că statele membre, autoritățile locale și regionale și alți parteneri sunt în măsură să gestioneze gama complexă de granturi, instrumente financiare și parteneriate public-privat disponibile pentru proiectele din domeniul conectivității; consideră necesară o mai bună colaborare la nivel local și regional pentru extinderea rețelelor fixe și asigurarea conectivității la nivel de gigabit pentru a oferi beneficiarilor oferte competitive și prețuri atractive și a stimula în același timp investiții noi; înțelege care este valoarea creării unei resurse online, care să le ofere investitorilor în infrastructură posibilitatea de a examina întreaga gamă de opțiuni de finanțare disponibile; salută înființarea Fondului pentru banda largă, dar îndeamnă BEI și Comisia să își concentreze mai degrabă eforturile pe îmbunătățirea programelor existente care sprijină sectorul TI, cum ar fi programul Orizont 2020, decât pe crearea unor programe noi; invită Comisia să promoveze posibilele sinergii dintre fondurile ESI și FEIS, precum și alte surse de finanțare ale UE;

6.  recunoaște faptul că veniturile în întregul sector al telecomunicațiilor se reduc și că acest lucru reprezintă o problemă semnificativă în ce privește continuarea investițiilor cu scopul de a realiza o societate a gigabiților; atrage atenția că finanțarea tranzacțiilor este strâns legată de prețul acțiunilor și, în acest sens, se pot asigura credite și alte instrumente financiare, atunci când o investiție are un randament garantat pe termen lung; de asemenea, invită Comisia să cerceteze modurile în care autoritățile locale și alți furnizori de servicii pot pătrunde pe piață pentru a furniza servicii specializate în cadrul unor modele alternative de afaceri; consideră că este important să se asigure un randament al programelor de investiții existente și, acolo unde este cazul, să se instituie alte sisteme de stimulente, astfel încât să se permită investitorilor să susțină sectorul 5G;

7.  invită Comisia să asigure și să mențină finanțarea pentru planul de acțiune privind 5G la un nivel adecvat pentru următorul cadru financiar multianual; observă că nu există nicio cerință obligatorie privind îndeplinirea de către statele membre a obiectivelor conținute în planul de acțiune privind 5G; invită Comisia să evalueze planurile naționale privind conectivitatea în bandă largă pentru a identifica lacunele și a elabora recomandări specifice fiecărei țări pentru o serie de măsuri suplimentare, dacă este cazul; invită statele membre să dezvolte foi de parcurs naționale pentru implementarea tehnologiei 5G în cadrul planurilor naționale privind conectivitatea în bandă largă;

8.  invită Comisia să țină cont de circumstanțele geografice, sociale și economice specifice ale tuturor regiunilor cu ocazia creării noului cadru de reglementare și a punerii sale în aplicare, pentru a realiza o implementare cuprinzătoare a tehnologiei 5G și pentru a maximiza impactul său economic în toate statele membre; subliniază că investițiile ar trebui susținute de un cadru normativ și de politici și nu ar trebui să fie întârziate de scheme publice mult prea ambițioase, care ar putea împiedica implementarea tehnologiei 5G; constată că societățile au nevoie de mai multă securitate în ceea ce privește tehnologia care ar urma să fie inclusă și de reasigurarea că procesul coinvestițional se desfășoară corect și deschis;

9.  invită Comisia să realizeze o analiză suplimentară în ceea ce privește cererea de tehnologie 5G, întrucât acest domeniu a fost insuficient cercetat și face obiectul unor diferențe de opinie considerabile; observă că principalul studiu al Comisiei referitor la această chestiune a fost realizat de o societate de consultanță pentru cercetare tehnologică; solicită, în special, consultări suplimentare cu mediul academic și cu investitorii în infrastructură, pentru a avea o imagine solidă cu privire la cererea viitoare de tehnologie 5G; este de părere că Comisia ar trebui să realizeze și să publice o analiză de specialitate, care să reunească toate studiile disponibile cu privire la cererea de tehnologie 5G în Europa într-o singură lucrare de cercetare; recomandă Comisiei să instituie o evaluare anuală a progreselor, care să conțină recomandări pentru planul de acțiune privind 5G, și să informeze Parlamentul European cu privire la rezultatele acesteia;

10.  recomandă Comisiei să adopte o politică a neutralității tehnologice în ceea ce privește realizarea unei societăți a gigabiților; este de părere că alegerile în materie de tehnologie ar trebui să fie făcute în primul rând de participanții de pe piață, pentru a se asigura că acestea corespund realităților cererii; de asemenea, sprijină reglementarea simetrică, care nu inhibă capacitatea societăților noi sau mai mici de a intra pe piață; atrage atenția Comisiei asupra importanței proceselor de concurență transparente la fiecare nivel de dezvoltare și de punere în aplicare a tehnologiei 5G;

11.  este de părere că obiectivele ambițioase publicate de Comisie în septembrie 2016 nu vor fi atinse fără abilitarea statelor membre, a autorităților naționale de reglementare și a administrațiilor regionale și locale și fără colaborarea între toți acești actori; atrage atenția că avizul Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) privind noul cadru pentru comunicațiile electronice evidențiază posibilitatea intensificării interferențelor la nivelul UE, al creșterii birocrației și al subminării independenței sale și solicită, prin urmare, o implementare eficientă; observă că, pentru a realiza o implementare coordonată a tehnologiei 5G în toate statele membre ale UE, este necesar să se aibă în vedere situațiile economice și geografice specifice fiecărei țări; ia act de reformele structurale propuse ale OAREC, care, potrivit avizului de la nivel înalt al organizației, ar putea-o transforma într-o agenție descentralizată a UE cu angajați permanenți care să conducă grupuri de lucru alcătuite din experți; ia act, de asemenea, de opinia OAREC privind posibilele noi drepturi de veto față de măsurile corective în materie de reglementare ale autorităților naționale de reglementare (ANR), precum și de propunerile Comisiei de a introduce acte de punere în aplicare în noul Cod, ceea ce va permite măsuri cu o abordare descendentă pentru soluționarea litigiilor transfrontaliere; este de părere că autoritățile naționale de reglementare sunt cele care dețin cea mai bună poziție pentru a concepe, a pune în aplicare și a revizui deciziile în materie de telecomunicații; este de părere că, până în prezent, OAREC a avut un rol proporțional care a asigurat armonizarea în Europa și că aceste reforme riscă să afecteze acest echilibru;

12.  reiterează importanța simplificării suplimentare la nivelul UE pentru realizarea noului cadru al comunicațiilor electronice; salută consolidarea a patru directive existente într-un cod unic al comunicațiilor; este de părere că simplificarea și clarificarea nu pot decât să ajute întreprinderile să investească; de asemenea, salută crearea unor noi reguli privind transparența, care vor asigura furnizarea către clienți a celor mai importante informații din contract într-un document „simplificat”; îndeamnă statele membre și autoritățile locale și regionale să își asume rolul de lider privind înființarea de rețele 5G, într-un mod responsabil, favorabil incluziunii, care protejează drepturile consumatorilor;

13.  subliniază faptul că asistența financiară ar trebui să vizeze realizarea unei distribuții echilibrate din punct de vedere geografic, ținând cont de principiul coeziunii economice, sociale și teritoriale și de diferitele niveluri de dezvoltare a infrastructurii TIC;

14.  subliniază că accesul la serviciile electronice publice este important și că o infrastructură de comunicații modernă sprijină crearea de servicii și de aplicații utilizate de instituțiile din sectorul public, de întreprinderi și de public; subliniază cooperarea dintre centrele universitare și institutele de cercetare, care au potențialul de a deveni parteneri în dezvoltarea și punerea în aplicare a proiectelor de rețele 5G, maximizând, în același timp, sinergiile cu programul Orizont 2020; observă, de asemenea, că, deoarece vor fi necesare competențe noi și schimbări la nivelul educației, ar trebui să se asigure dimensiunea educațională a implementării dezvoltării 5G utilizându-se oportunitățile din cadrul Fondului social european; reafirmă nevoia de a facilita, inclusiv pentru vârstnici, incluziunea digitală și accesul la internet, acestea fiind elemente importante și în ceea ce privește cetățenia activă și incluziunea socială;

15.  salută securitatea pe care licențele pentru spectrul de frecvențe radio acordate pe 25 de ani o va conferi investitorilor, inclusiv acordul politic recent încheiat referitor la utilizarea bandei de 700 MHz pentru conexiunile mobile în banda largă; invită Comisia să își reexamineze abordarea în materie de armonizare, dat fiind faptul că o treime a spectrului care poate fi utilizat pentru rețeaua wireless de bandă largă rămâne nealocată; încurajează Comisia să aibă în vedere cooperarea pe plan internațional, cu scopul de a obține standarde globale armonizate pentru tehnologia 5G; invită Comisia să adapteze mecanismele de gestionare a spectrului la un mediu cu un înalt nivel tehnologic; crede în importanța centrală a disponibilității spectrului pentru implementarea de rețele 5G în Europa; recunoaște că există în continuare multă nesiguranță în domeniu cu privire la benzile de spectru care se vor utiliza în final pentru tehnologia 5G; constată că este posibil să existe o cerere considerabilă pentru spectrul 5G, așa cum există în prezent pentru spectrul 4G, ceea ce înseamnă că, pentru investitori, costurile vor crește probabil;

16.  atrage atenția Comisiei asupra chestiunilor legate de acoperirea rețelelor; observă că decalajul digital dintre anumite regiuni, în special între zonele rurale și cele urbane, este în continuare considerabil; observă că, din cauza poziției lor îndepărtate, este puțin probabil ca zonele rurale să resimtă aceleași beneficii din partea societății gigabiților ca în orașe, deoarece furnizarea serviciilor este fragmentată și nu este adaptată corespunzător nevoilor; își exprimă convingerea că este nevoie de ambiție și determinare în ceea ce privește societatea gigabiților și că ar trebui să se pună un accent principal pe asigurarea unei acoperiri 4G generalizate; solicită, de asemenea, dezvoltarea tehnologiei 5G pentru zonele rurale; își exprimă preocuparea cu privire la faptul că tehnologia 5G nu poate fi susținută în prezent, cu excepția zonelor dens populate, iar acest lucru ar putea crește și mai mult decalajul digital; este de părere că disponibilitatea universală a serviciilor de internet de înaltă performanță la nivel de gigabiți este esențială pentru a preîntâmpina un decalaj digital tot mai mare între zonele rurale și urbane și pentru a promova coeziunea socială, economică și teritorială în dimensiunea sa digitală; recunoaște faptul că zonele rurale riscă să fie lăsate în urmă, deoarece investițiile în zonele rurale necesită o proporție semnificativ mai mare de investiții pe cap de locuitor; remarcă faptul că decalajul digital înseamnă că, în vreme ce 58 % din populația UE trăiește în zone rurale, îndepărtate sau montane, doar 25 % dintre acestea sunt acoperite de viteze de peste 30 mbps; recunoaște, prin urmare, că obiectivul Comisiei privind vitezele de descărcare de cel puțin 100 de Mbps până în 2025 pentru toate gospodăriile, atât rurale, cât și urbane, este unul foarte ambițios;

17.  reamintește faptul că discrepanțele semnificative dintre vitezele în bandă largă din zonele rurale și cele urbane din multe state membre reprezintă un grav dezavantaj pentru zonele rurale, unde sunt multe întreprinderi mici, microîntreprinderi și afaceri care depind de o conectivitate eficace, ceea ce pune în pericol viața socială, culturală și economică din comunitățile respective; salută inițiativa Comisiei Europene de a crea platforma participativă pentru conectivitatea în bandă largă în scopul de a asigura implicarea la nivel înalt a entităților publice și private, precum și a autorităților locale și regionale;

18.  remarcă faptul că regiunile ultraperiferice, periferice și insulare au beneficiat doar marginal de reglementările actuale; atrage atenția asupra necesității de a acorda o atenție deosebită zonelor îndepărtate, izolate, periferice, rurale și montane, precum și tuturor zonelor din UE care necesită sprijin public în vederea compensării lipsei de rentabilitate financiară pentru investitorii privați; insistă asupra faptului că toate regiunile UE ar trebui să beneficieze de avantajele societății gigabiților, care ar contribui semnificativ la competitivitatea regională, la accesul la investiții de înaltă tehnologie, precum și la facilitarea serviciilor publice și a oportunităților de afaceri; îndeamnă Comisia să transforme regiunile ultraperiferice (astfel cum sunt definite la articolul 349 din TFUE) într-o zonă majoră de implementare a proiectelor-pilot.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

21.3.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

29

1

2

Membri titulari prezenți la votul final

Pascal Arimont, Franc Bogovič, Andrea Cozzolino, Rosa D’Amato, Krzysztof Hetman, Marc Joulaud, Constanze Krehl, Andrew Lewer, Louis-Joseph Manscour, Martina Michels, Iskra Mihaylova, Jens Nilsson, Andrey Novakov, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák, Liliana Rodrigues, Fernando Ruas, Monika Smolková, Ruža Tomašić, Ramón Luis Valcárcel Siso, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan, Kerstin Westphal

Membri supleanți prezenți la votul final

Andor Deli, Josu Juaristi Abaunz, Ivana Maletić, Julia Reid, Davor Škrlec, Damiano Zoffoli, Milan Zver

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Luigi Morgano

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

29

+

ALDE

Iskra Mihaylova, Matthijs van Miltenburg

ECR

Andrew Lewer, Mirosław Piotrowski, Ruža Tomašić

EFDD

Rosa D’Amato

PPE

Pascal Arimont, Franc Bogovič, Andor Deli, Krzysztof Hetman, Marc Joulaud, Ivana Maletić, Andrey Novakov, Stanislav Polčák, Fernando Ruas, Ramón Luis Valcárcel Siso, Milan Zver, Lambert van Nistelrooij

S&D

Andrea Cozzolino, Constanze Krehl, Louis-Joseph Manscour, Luigi Morgano, Jens Nilsson, Liliana Rodrigues, Monika Smolková, Derek Vaughan, Kerstin Westphal, Damiano Zoffoli

Verts/ALE

Davor Škrlec

1

-

EFDD

Julia Reid

2

0

GUE/NGL

Josu Juaristi Abaunz, Martina Michels

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație (1.3.2017)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la conectivitatea la internet pentru creștere, competitivitate și coeziune: societatea europeană a gigabiților și tehnologia 5G

(2016/2305(INI))

Raportoare pentru aviz: Silvia Costa

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act de comunicarea Comisiei intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă” și de „Un plan de acțiune privind 5G în Europa”, care prezintă o oportunitate interesantă pentru ca statele membre să le permită inovatorilor culturali și creativi, în special IMM-urilor, să concureze în continuare pe scena globală și să își arate talentul antreprenorial și inovator;

2.  salută obiectivele societății gigabiților de a atinge viteze în rețea de 100 Mbps pentru toți consumatorii europeni și în viitor viteze cuprinse între 1 Gbps și 100 Gbps pentru principalii factori socio-economici, precum școlile, principalele platforme de transport, instituțiile financiare și întreprinderile cu activitate digitală intensă;

3.  salută planul ambițios de furnizare de internet ultrarapid în școli primare și secundare, în universități și în biblioteci până în 2025, în conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității; subliniază că o conectivitate mai rapidă și mai bună oferă oportunități enorme de îmbunătățire a metodelor de predare, de încurajare a cercetării și de dezvoltare a unor servicii educaționale online de înaltă calitate, precum și de creare a unor mai bune oportunități de învățare la distanță; evidențiază faptul că aceste oportunități vor îmbunătăți competențele digitale ale profesorilor, copiilor și elevilor, precum și educația lor în domeniul mass-mediei, permițând totodată într-o măsură mai mare schimbul de bune practici dintre statele membre; subliniază faptul că adaptarea sistemelor de educație și de formare este de o importanță vitală pentru a răspunde cererii tot mai mari de profesioniști cu competențe digitale în UE; subliniază, în acest context, importanța investițiilor în cursuri de perfecționare pe toată durata vieții pentru profesori; subliniază că este necesar să se depună în continuare eforturi în vederea îmbunătățirii educației în domeniul mass-mediei în rândul cetățenilor la toate nivelurile de educație și în special în rândul copiilor și al minorilor;

4.  consideră că Europa ar trebui să asigure educația continuă a persoanelor calificate în ceea ce privește noile sisteme și noile domenii de aplicare, stabilind și punând la dispoziție programe de dezvoltare a competențelor în domeniul tehnologiei 5G, în parteneriat cu Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) Digital;

5.  subliniază oportunitățile oferite de Fondul european pentru investiții strategice în general și, prin interacțiunea sa cu alte fonduri, pentru dezvoltarea infrastructurii serviciilor publice, în special; consideră că eforturile ar trebui să fie îndreptate către dezvoltarea de noi competențe digitale în domeniul creării de sisteme și de soluții prin investiții majore în educație, inclusiv digitalizarea școlilor, astfel încât, împreună, să poată elimina decalajul digital și să evite excluziunea digitală;

6.  consideră că tehnologia 5G reprezintă mai mult decât o simplă evoluție a serviciilor mobile în bandă largă și că va constitui un factor-cheie pentru viitoarea lume digitală, generația următoare a omniprezentei infrastructuri de internet ultrarapid în bandă largă ce va susține transformarea proceselor din toate sectoarele economice (sistemul de sănătate, sectorul energetic, utilitățile, producția, transporturile, industria autovehiculelor, realitatea virtuală și așa mai departe), precum și pentru cererea tot mai mare de pe piața de consum în viața de zi cu zi a fiecărui cetățean;

7.  recunoaște că tehnologia 5G poate stimula dezvoltarea unor aplicații și concepte interesante și revoluționare, cum ar fi internetul obiectelor (IoT), care pot oferi o gamă vastă de oportunități pentru industriile culturale și creative, prin deschiderea unor noi căi pentru diseminarea extinsă de conținut și produse;

8.  subliniază că tehnologia 5G are potențialul de a revoluționa accesul la conținut și diseminarea acestuia și de a îmbunătăți substanțial experiența utilizatorului, permițând în același timp dezvoltarea unor forme noi de conținut cultural și creativ; subliniază, în acest context, necesitatea unor măsuri eficiente de combatere a pirateriei și a unei abordări cuprinzătoare pentru îmbunătățirea aplicării drepturilor de proprietate intelectuală pentru a asigura consumatorilor căi simple de acces la conținutul legal;

9.  consideră că tehnologia 5G va facilita furnizarea de noi servicii de înaltă calitate, va conecta noile industrii și, în cele din urmă, va îmbunătăți experiența clienților în cazul utilizatorilor digitali tot mai sofisticați și mai exigenți;

10.  subliniază că sectorul audiovizual este unul dintre vectorii esențiali pentru succesul tehnologiei 5G în Europa, asigurând locuri de muncă și creștere economică, iar progresul acestuia poate avea un impact puternic și pozitiv asupra lanțului valoric al mass-mediei audiovizuale, inclusiv asupra producției de conținut, inovării, distribuției și mediului utilizatorului; invită Comisia și statele membre, prin urmare, să ia în considerare nevoile și particularitățile acestui sector, în special cele legate de radiodifuziune și televiziune;

11.  ia act de intenția Comisiei de a pune la dispoziție benzi provizorii de frecvențe pentru tehnologia 5G; reamintește, în acest context, că este important să se ia în considerare în mod adecvat sectorul de radiodifuziune și televiziune, corelat cu modelul audiovizual european de importanță socială și culturală;

12.  subliniază diferențele considerabile dintre statele membre în ce privește accesul la conexiuni internet de mare viteză, precum și lipsa actuală de acces la 3G și 4G în comunitățile rurale și în regiunile îndepărtate și izolate; subliniază că este important să se asigure facilitarea digitală și că dezvoltarea tehnologiei 5G reduce în mod semnificativ decalajul digital dintre cetățeni, în special între regiunile urbane și rurale; invită Comisia să promoveze utilizarea rețelelor și să sprijine inovarea bazată pe tehnologia 5G, și în zonele îndepărtate unde sunt necesare investiții publice sau modele de coinvestiții pentru a garanta calitatea conexiunilor și diversitatea conținutului; încurajează dezvoltarea de oferte adaptate pentru îmbunătățirea accesului la servicii de bază la prețuri abordabile pentru grupurile sociale vulnerabile; subliniază faptul că dezvoltarea în continuare a infrastructurii digitale, în special în regiunile mai puțin populate, promovează integrarea socială și culturală, procesele educaționale și de informare moderne, precum și o economie culturală regională, permițând realizarea de progrese în numeroase domenii, inclusiv în educație și mass-media;

13.  salută promovarea unei abordări consecvente a obligațiilor de acoperire mai bine adaptate în cadrul licențelor de spectru, pentru a stimula conectivitatea în mediul rural; subliniază faptul că investițiile private în conectivitatea la internet ar trebui încurajate nu numai în raport cu piețele competitive de mare capacitate din regiunile urbane, dar și în ceea ce privește dezvoltarea acesteia în regiunile rurale care sunt insuficient deservite și mai puțin profitabile;

14.  îndeamnă toate statele membre să pună rapid în aplicare prevederile Directivei (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune(1), cu scopul de a asigura un nivel adecvat de securitate în realizarea eficientă și durabilă a acestui plan;

15.  recomandă Comisiei să instituie o analiză anuală a progreselor, inclusiv să raporteze cu privire la recomandări, în ceea ce privește Planul de acțiune privind 5G și să informeze Parlamentul European cu privire la rezultate.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

28.2.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

29

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Nikolaos Chountis, Silvia Costa, Mircea Diaconu, Jill Evans, María Teresa Giménez Barbat, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Andrew Lewer, Svetoslav Hristov Malinov, Curzio Maltese, Stefano Maullu, Luigi Morgano, Momchil Nekov, John Procter, Michaela Šojdrová, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka

Membri supleanți prezenți la votul final

Mary Honeyball, Marc Joulaud, Morten Løkkegaard, Emma McClarkin, Algirdas Saudargas, Remo Sernagiotto

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Clare Moody

(1)

JO L 194, 19.7.2016, p. 1.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

25.4.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

53

2

4

Membri titulari prezenți la votul final

Bendt Bendtsen, Xabier Benito Ziluaga, José Blanco López, David Borrelli, Cristian-Silviu Buşoi, Reinhard Bütikofer, Jerzy Buzek, Edward Czesak, Jakop Dalunde, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Ashley Fox, Adam Gierek, Rebecca Harms, Roger Helmer, Hans-Olaf Henkel, Eva Kaili, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Jeppe Kofod, Jaromír Kohlíček, Miapetra Kumpula-Natri, Janusz Lewandowski, Paloma López Bermejo, Edouard Martin, Angelika Mlinar, Dan Nica, Angelika Niebler, Morten Helveg Petersen, Miroslav Poche, Carolina Punset, Michel Reimon, Herbert Reul, Paul Rübig, Massimiliano Salini, Algirdas Saudargas, Jean-Luc Schaffhauser, Neoklis Sylikiotis, Dario Tamburrano, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Claude Turmes, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Martina Werner, Lieve Wierinck, Hermann Winkler, Anna Záborská, Carlos Zorrinho

Membri supleanți prezenți la votul final

Pilar Ayuso, Amjad Bashir, Soledad Cabezón Ruiz, Isabella De Monte, Francesc Gambús, Constanze Krehl, Werner Langen, Olle Ludvigsson, Gesine Meissner, Clare Moody, Michèle Rivasi, Anne Sander, Theodor Dumitru Stolojan, Pavel Telička

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Georgi Pirinski


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

53

+

ALDE

Gesine Meissner, Angelika Mlinar, Carolina Punset, Pavel Telička, Lieve Wierinck

ECR

Amjad Bashir, Edward Czesak, Ashley Fox, Hans-Olaf Henkel, Evžen Tošenovský

EFDD

David Borrelli, Dario Tamburrano

EPP

Bendt Bendtsen, Jerzy Buzek, Cristian-Silviu Buşoi, Christian Ehler, Francesc Gambús, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Werner Langen, Janusz Lewandowski, Angelika Niebler, Herbert Reul, Paul Rübig, Massimiliano Salini, Anne Sander, Algirdas Saudargas, Theodor Dumitru Stolojan, Vladimir Urutchev, Hermann Winkler, Pilar del Castillo Vera

S&D

Soledad Cabezón Ruiz, Isabella De Monte, Adam Gierek, Eva Kaili, Jeppe Kofod, Constanze Krehl, Miapetra Kumpula-Natri, Olle Ludvigsson, Edouard Martin, Clare Moody, Dan Nica, Georgi Pirinski, Miroslav Poche, Patrizia Toia, Kathleen Van Brempt, Martina Werner, Carlos Zorrinho

Greens/ALE

Reinhard Bütikofer, Jakop Dalunde, Rebecca Harms, Michel Reimon, Claude Turmes

2

-

EFDD

Roger Helmer

ENF

Jean-Luc Schaffhauser

4

0

GUE

Xabier Benito Ziluaga, Jaromír Kohlíček, Paloma López Bermejo, Neoklis Sylikiotis

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Notă juridică