Procedură : 2015/2318(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0194/2017

Texte depuse :

A8-0194/2017

Dezbateri :

PV 12/06/2017 - 17
CRE 12/06/2017 - 17

Voturi :

PV 13/06/2017 - 5.2
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0246

RAPORT     
PDF 733kWORD 59k
10.5.2017
PE 597.439v03-00 A8-0194/2017

referitor la eficiența, din punctul de vedere al costurilor, a celui de al 7-lea Program de cercetare

(2015/2318(INI))

Comisia pentru control bugetar

Raportoare: Inés Ayala Sender, Martina Dlabajová

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la eficiența, din punctul de vedere al costurilor, a celui de al 7-lea Program de cercetare

(2015/2318(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere titlul XIX din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind Al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013)(1),

–  având în vedere Protocolul (nr. 1) la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Protocolul (nr. 2) la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) - Orizont 2020(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii(3),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsurile instituțiilor(4),

–  având în vedere Raportul special nr. 2/2013 al Curții Europene de Conturi, intitulat : „A asigurat Comisia punerea eficientă în aplicare a celui de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare?” ,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru știință și tehnologie al Camerei Comunelor a Parlamentului britanic intitulat „Ieșirea din UE: implicații și oportunități pentru știință și cercetare”, din 16 noiembrie 2016(5),

–  având în vedere Decizia sa din 28 aprilie 2016 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2014, secțiunea III - Comisia(6),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0194/2017),

A.  întrucât cadrul financiar multianual (CFM) 2007-2013 s-a încheiat, dar implementarea celui de-al șaptelea Program-cadru pentru cercetare și inovare (PC7) este încă în curs de derulare;

B.  întrucât proiectele referitoare la cercetare și inovare din perioada CFM 2014-2020 intră în domeniul de aplicare al Regulamentului Orizont 2020(7);

C.  întrucât din informațiile pe care le deține, nu s-a făcut nicio analiză cuprinzătoare privind eficiența costurilor PC7;

D.  întrucât – în cazul ideal – evaluarea cuprinzătoare a PC7 ar fi trebuit să preceadă intrarea în vigoare a Orizont 2020;

E.  întrucât ratele de eroare și evaluarea ex post a programului nu oferă informații detaliate privind eficiența costurilor;

Al șaptelea Program-cadru (PC7)

1.  subliniază faptul că PC7 a reprezentat un buget total votat de 55 de miliarde EUR, reprezentând potrivit estimărilor 3% din cheltuielile destinate cercetării și dezvoltării tehnologice (CDT) în Europa, sau 25% din finanțarea competitivă; de-a lungul duratei de viață a PC7 au fost depuse 139 000 de propuneri de cercetare, din care 25 000 de proiecte de cea mai înaltă calitate au fost selectate și au primit finanțare; principalii beneficiari dintre cele 29 000 organizații care au participat la PC7 au fost, printre altele, universități (44 % din fondurile PC7), organizații de cercetare și tehnologie (27 %), mari companii private (11 %) și IMM-uri (13 %), în timp ce sectorul public (3 %) și organizațiile societății civile (2 %) au reprezentat o cotă mai puțin semnificativă;

2.  este conștient de faptul că PC7 deservește beneficiari din toate statele membre ale UE, din țările asociate și candidate, cum ar fi Elveția, Israel, Norvegia, Islanda, Liechtenstein, Turcia, Croația, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Serbia, Albania, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Insulele Feroe și Moldova, și din țările partenere în materie de cooperare internațională;

3.  subliniază evaluarea ex post a PC7, făcută de un grup de experți la nivel înalt(8), care a considerat că PC7 a fost un succes; grupul la nivel înalt a subliniat îndeosebi că PC7:

–  a încurajat excelența științifică la nivel individual și instituțional,

–  a promovat cercetarea revoluționară prin programul inovator PC7-IDEAS (Consiliul European pentru Cercetare),

–  a aplicat o strategie de implicare a industriei și a IMM-urilor,

–  a încetățenit un nou mod de colaborare și un cadru de inovare deschis,

–  a întărit Spațiul european de cercetare prin stimularea unei culturi a cooperării și construirea de rețele vaste, adaptate rezolvării provocărilor tematice,

–  a abordat anumite provocări societale prin cercetare, tehnologie și inovare – PC7‐COOPERATION,

–  a stimulat armonizarea sistemelor și politicilor naționale de cercetare și inovare,

–  a stimulat mobilitatea cercetătorilor în întreaga Europă – PC7-PEOPLE a creat condițiile necesare pentru o piață a muncii deschisă pentru cercetători,

–  a promovat investițiile în infrastructurile de cercetare europene,

–  a atins o masă critică de cercetare la nivel european și mondial;

4.  ia act de faptul că din consultarea publică a părților interesate desfășurată în contextul evaluării PC7 în perioada februarie - mai 2015 au reieșit următoarele puncte slabe:

–  sarcină financiară mare și norme juridice și financiare greoaie,

–  nivel exagerat de mare al cererilor de finanțare,

–  insuficientă concentrare pe impactul societal,

–  domeniul subiectelor și al cererilor de propuneri a fost prea îngust,

–  insuficientă concentrare pe participarea industriei,

–  praguri înalte pentru nou-veniți; rată scăzută de succes pentru propuneri și solicitanți, de 19 % și, respectiv, 22 %,

  comunicare deficitară;

5.  este preocupat de faptul că PC7, potrivit comisarului, nu va fi executat și evaluat în totalitate înainte de 2020, ceea ce ar putea duce la întârzieri la nivelul viitoarelor programe de monitorizare; îndeamnă Comisia să publice rapoartele de evaluare cât mai curând posibil și cel mai târziu înainte de a prezenta programul său de cercetare post-Orizont -2020;

Concluziile Curții Europene de Conturi (CEC)

6.  evidențiază cu îngrijorare că potrivit Curții sistemele de supraveghere și control pentru cercetare și alte politici interne sunt „parțial eficace”;

7.  invită Comisia să prezinte comisiei sale competente informații detaliate cu privire la cele 10 operațiuni care au reprezentat 77 % din erori în 2015 și măsurile de remediere luate;

8.  constată cu îngrijorare că procentul de eroare pentru cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) în descărcarea de gestiune pentru exercițiile financiare recente a fost întotdeauna mai mare de 5 %;

9.  remarcă că în 2015 din cele 150 de tranzacții auditate de Curte, 72 (48 %) au fost afectate de erori; pe baza celor 38 de erori cuantificate de Curte, s-a estimat că nivelul de eroare este de 4,4 %; în plus, în 16 cazuri de erori cuantificabile, Comisia, autoritățile naționale sau auditorii independenți dispuneau de suficiente informații pentru a detecta și corecta erorile înainte de aprobarea cheltuielilor; dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, nivelul de eroare estimat ar fi fost cu 0,6 % mai mic;

10.  regretă că, pentru 10 din cele 38 de operațiuni afectate de erori cuantificate, Curtea a raportat erori care depășesc 20 % din elementele examinate; aceste 10 cazuri (nouă legate de cel de Al șaptelea program-cadru și un caz legat de Programul pentru competitivitate și inovare 2007-2013) reprezintă 77 % din nivelul de eroare global estimat pentru rubrica „Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă” în 2015;

11.  regretă faptul că majoritatea erorilor cuantificate pe care le-a constatat Curtea (33 din 38) au privit rambursarea unor cheltuieli de personal și a unor cheltuieli indirecte neeligibile declarate de către beneficiari și că aproape toate erorile constatate de către Curte în declarațiile de cheltuieli s-au datorat faptului că beneficiarii au interpretat greșit normele complexe de eligibilitate sau și-au calculat incorect costurile eligibile, ceea ce duce la concluzia evidentă că aceste norme trebuie să fie simplificate;

12.  ia la cunoștință faptul că Comisia a calculat rata de eroare reziduală (la sfârșitul programului și după corecturi) la 3% în 2014 (2,88 % în 2015);

13.  reamintește poziția sa exprimată cu ocazia descărcării de gestiune a Comisiei din 2012 și 2014: „rămâne convins că Comisia ar trebui să depună în continuare eforturi pentru a obține un echilibru acceptabil între atractivitatea programelor pentru participanți și nevoia legitimă de responsabilitate și control financiar; reamintește în acest context declarația Directorului General din 2012 că o procedură concepută astfel încât să se ajungă la o rată de eroare reziduală de 2 % nu este în niciun caz o opțiune viabilă;

14.  regretă că principalele surse de erori au fost calcularea incorectă a costurilor cu personalul și costurile neeligibile directe și indirecte;

15.  face trimitere și este preocupat cu privire la concluziile Raportului Special CEC nr. 2/2013, în care Curtea ajunge la concluzia că procesele Comisiei sunt orientate în așa fel încât să asigure investirea fondurilor în cercetare de înaltă calitate; cu toate acestea, s-a pus mai puțin accentul pe eficiență;

–  instrumentele informatice (IT) existente nu au permis implementarea eficientă a proiectelor, iar în opt servicii ale Comisiei peste 2 500 de angajați se ocupă de implementarea PC7, dintre care 1 500 (60 %) au sarcina precisă de a gestiona implementarea Programului specific „Cooperare”;

–  timpul până la acordarea granturilor ar trebui scurtat și mai mult și

–  modelul de control financiar al PC7 nu ține cont suficient de riscul de erori;

16.  ia act de răspunsurile Comisiei la concluziile Curții în care se scoate în evidență că au fost totuși semnate 4 324 de granturi, cu peste 20 000 de participanți, că timpul până la acordarea granturilor a fost deja redus și că sistemul de control a fost conceput în așa fel încât să pună mai mult accentul pe controlul ex post;

Eficiența costurilor sub umbrela PC7

17.  subliniază că eficiența costurilor ar trebui măsurată în conformitate cu principiile economiei, eficienței și eficacității (buna gestiune financiară)(9) în atingerea obiectivelor politicii;

18.  constată că implementarea programelor-cadru de cercetare este o sarcină împărțită între diferite direcții generale, agenții executive, întreprinderi comune, așa numitele organisme prevăzute la articolul 185, Banca Europeană de Investiții (BEI) și Institutul European pentru inovare și tehnologie (EIT);

19.  subliniază că Direcția Generală Cercetare și Inovare (DG RTD) a autorizat plăți în valoare de 3,8 miliarde EUR în 2015, din care 67,4 % au fost făcute sub responsabilitatea directă a direcției generale, 12,6 % prin întreprinderi comune (IC), 10,7 % prin BEI și Fondul european de investiții (FEI) și 2,4 % prin agenții executive;

20.  constată că potrivit raportului de activitate anual pe 2015 al DG RTD(10), Uniunea Europeană a contribuit cu 44,56 miliarde EUR la programul PC7, din care 58 % s-au dus către Germania (16%), Regatul Unit (16 %), Franța (11 %), Italia (8 %) și Spania (7 %);

21.  observă că DG RTD a creat un cadru de control menit să atenueze riscurile inerente din diferite etape ale procesului de gestiune directă și indirectă a granturilor; în plus, DG RTD a aplicat o strategie de supraveghere pentru instrumentele financiare, care sunt implementate de BEI și FEI;

22.  constată, în ceea ce privește FP7 2007-2013, că DG RTD finalizase și încheiase, până la sfârșitul lui 2015, 3 035 de acorduri de grant din 4950, și 1 915 proiecte, mai rămânând de plată 1,6 miliarde EUR; DG RTD a făcut 826 de plăți finale în 2015; încurajează DG să dezvolte aceste statistici în exercițiile financiare ulterioare;

23.  subliniază în mod deosebit faptul că indicatori precum timpul până la acordarea granturilor, timpul de informare și timpul până la efectuarea plății au înregistrat o evoluție pozitivă și au fost considerați satisfăcători (93-100 % conformitate);

24.  constată că DG RTD a efectuat 1 550 audituri, reprezentând 1 404 beneficiari și 58,7 % din buget în timpul perioadei de programare a PC7;

25.  remarcă faptul că DG RTD consideră că 9,4 echivalenți normă întreagă au fost utilizați pentru a supraveghea și coordona activitățile aferente agențiilor executive; aceasta a reprezentat 1,26 milioane EUR sau 1,35 % din costurile administrative totale; în plus, Agenția executivă pentru cercetare (REA) și Agenția Executivă a Consiliului European pentru Cercetare (ERCEA) au executat un buget operațional de 1,94 miliarde EUR, iar Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME) și Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele (INEA) au executat credite de plată în valoare de 480,5 milioane EUR în 2015;

26.  observă că DG RTD a suportat costuri de 1,67 milioane EUR sau 0,35 % din suma de 479,9 milioane EUR plătită întreprinderilor comune pentru supravegherea activităților lor; observă, de asemenea, că DG RTD a suportat costuri de 0,7 milioane EUR sau 0,78 % din plățile în contul organismelor prevăzute la articolul 185 pentru supravegherea activităților lor;

27.  pune în lumină faptul că întreprinderile comune și organismele prevăzute la articolul 185 sunt răspunzătoare pentru propriile audituri, rezultatele acestora trebuind să fie comunicate DG RTD;

28.  constată cu îngrijorare faptul că DG RTD a estimat rata generală de eroare detectată ca fiind de 4,35%; în același timp, direcția generală crede că rata de eroare reziduală (la sfârșitul programului și după rectificări) este de 2,88%;

29.  observă că la sfârșitul lui 2016 suma de recuperat era de 68 milioane EUR, din care au fost recuperați efectiv 49,7 milioane EUR;

30.  constată, totuși, că normele PC7 nu au fost suficient de compatibile cu practicile generale de afaceri, că sistemul de control a necesitat un echilibru mai bun între risc și control, că beneficiarii au avut nevoie de o mai bună orientare pentru a face față complexității sistemului și că a fost nevoie de metode de rambursare mai eficiente;

31.  este preocupat de faptul că raportul anual de activitate al DG RTD a arătat că, până la sfârșitul lui 2015, nu fuseseră finalizate 1 915 proiecte aferente PC7, în valoare de 1,63 miliarde EUR, fapt care ar putea să întârzie implementarea programului Orizont 2020;

32.  constată că Uniunea Europeană ar trebui să se străduiască să creeze sinergii între sectorul cercetării și inovării pe de o parte, și fondurile structurale pe de altă parte, în interesul Uniunii Europene;

33.  constată faptul că Comisia ar trebui să se asigure că PC7 și finanțarea națională a activității de cercetare sunt coerente cu normele UE privind ajutoarele de stat pentru a evita inconsecvențele și duplicarea finanțării; subliniază că ar trebui să fie luate în considerare caracteristicile naționale specifice;

34.  evidențiază importanța instrumentelor financiare în domeniul cercetării și inovării; subliniază faptul că, în ceea ce privește competitivitatea în domeniul cercetării, utilizarea instrumentelor financiare pentru proiecte la niveluri de maturitate tehnologică (TRL) mai ridicate poate asigura un randament suficient al investițiilor publice; subliniază, în acest context, faptul că Mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor (RSFF 2007-2013) oferă împrumuturi și finanțare hibridă sau de tip mezanin pentru a facilita accesul la finanțare pentru proiectele C&I; Contribuția Uniunii la RSFF 2007-2015 de 961 de milioane EUR a susținut activități în valoare de peste 10,22 miliarde EUR față de 11,31 miliarde EUR preconizate (...)”; remarcă că Instrumentul de partajare a riscurilor (RSI) pentru IMM-uri a oferit finanțare în valoare de peste 2,3 miliarde EUR, la care Uniunea a contribuit cu 270 milioane EUR(11); este de părere că aceste cifre atestă interesul ridicat al companiilor și al altor beneficiari față de finanțarea ajustată la risc;

35.  observă necesitatea unei mai bune direcționări a instrumentelor financiare ale PC7 pentru a se asigura că sunt sprijiniți nou veniții cu acces limitat pentru finanțare în domeniul cercetării și inovării;

36.  constată că anumite măsuri recomandate de auditorul extern și/sau de serviciul de audit intern al Comisiei, și anume cele două măsuri privind sistemele de control pentru supravegherea organismelor externe și trei măsuri pentru Fondul de garantare al participanților, nu au fost incluse;

37.  sugerează o mai bună comunicare a rezultatelor în statele membre și campanii de informare pentru program;

Perspective de viitor sub umbrela Orizont 2020

38.  subliniază că până la sfârșitul lui 2015 pentru Orizont 2020 fuseseră publicate 198 de apeluri de ofertă cu termenul de depunere până la data respectivă; ca răspuns la aceste apeluri, au fost primite în total 78 268 de propuneri, din care 10 658 au fost puse pe lista principală sau de rezervă; aceasta înseamnă o rată de succes de circa 14% ținând cont doar de propunerile eligibile; în aceeași perioadă, au fost semnate 8 832 acorduri de grant cu beneficiarii, din care 528 au fost semnate de DG RTD;

39.  recunoaște existența a 551 milioane EUR de economii de costuri în PC7 comparativ cu PC6 și angajamentul Comisiei de a simplifica și mai mult implementarea Orizont 2020 comparativ cu PC7; subliniază cât este de important ca toate domeniile tematice, inclusiv fondurile structurale, să beneficieze de simplificare pentru a-i trata în continuare egal pe toți cei care beneficiază de asistență financiară europeană;

40.  remarcă cu satisfacție că DG RTD încearcă să reducă și mai mult cheltuielile de regie prin externalizarea administrării contractelor către agenții executive și alte organisme; subliniază în acest context că, în cadrul Orizont 2020, 55 % din buget va fi administrat de agenții executive;

41.  subliniază că numărul mare de actori politici, cuprinzând direcțiile generale ale Comisiei, agențiile executive, întreprinderile comune și organismele prevăzute de articolul 185, presupune o muncă serioasă de coordonare, a cărei eficacitate este de o importanță majoră;

42.  constată divergența de opinii dintre EIT și Comisie, pe de o parte și Curtea Europeană de Conturi pe de altă parte, în legătură cu legalitatea plăților; este de părere că acest diferend nu trebuie rezolvat în detrimentul beneficiarilor care au acționat de bună credință;

43.  apreciază că în cadrul Orizont 2020:

–  structura programelor este mai puțin complexă și permite interoperabilitatea între diferite părți,

–  se aplică un set unic de norme,

–  există în prezent o singură rată de finanțare pe proiect,

–  costurile indirecte sunt acoperite la o rată forfetară (25%),

–  se verifică doar viabilitatea financiară a coordonatorilor de proiect,

–  a fost introdusă o evaluare mai măsurabilă a performanțelor,

–  se aplică o strategie de audit unică pentru întreaga familie C&I,

–  a fost creat un portal unic pentru participanți pentru gestionarea granturilor și a experților,

–  granturile, contractele de expertiză și arhivarea sunt administrate electronic;

44.  salută crearea unui Centru de asistență comun (CSC) care va ajuta la coordonarea și executarea programului în mod eficient și armonizat în cele șapte direcții generale ale Comisiei, patru agenții și șase întreprinderi comune; începând de la 1 ianuarie 2014, CSC oferă servicii comune în domenii precum asistența juridică, auditarea ex post, sisteme și operațiuni IT, date și informații despre programe tuturor DG-urilor implicate în cercetare, agențiilor executive și întreprinderilor comune care implementează Orizont 2020;

45.  sugerează că rolul punctelor naționale de contact (PNC) ar trebui să devină mai important, pentru a asigura suport tehnic de calitate la fața locului; evaluarea anuală a rezultatelor, cursurile de formare și recompensarea PNC-urilor cu performanțe bune vor crește rata de succes a programului Orizont 2020;

46.  salută, de asemenea, faptul că proporția fondurilor Orizont 2020 alocate întreprinderilor mici și mijlocii a crescut de la 19,4 % în 2014 la 23,4 % în 2015 și recomandă ca această tendință să fie încurajată în mod proactiv;

47.  consideră inacceptabil că DG RTD nu a respectat cererea Parlamentului ca direcțiile generale ale Comisiei să își publice toate recomandările specifice fiecărei țări în rapoartele lor anuale de activitate;

48.  solicită Comisiei să ia măsuri care să asigure același salariu pentru cercetătorii care fac aceeași muncă în cadrul aceluiași proiect și să furnizeze o listă, pe naționalități, a tuturor întreprinderilor cotate la bursă și/sau care prezintă un profit în propria situație anuală a conturilor și care primesc fonduri de la programul Orizont 2020;

49.  recunoaște faptul că noile elemente introduse în Orizont 2020 reflectă și observațiile făcute de Curtea de Conturi Europeană;

50.  reamintește că este în curs de pregătire un al nouălea program-cadru de cercetare; subliniază necesitatea de a asigura faptul că cele mai bune practici din cadrul programului Orizont 2020 sunt utilizate în definirea programului; sugerează acordarea mai multor fonduri pentru inovare, ceea ce este eficient din punct de vedere economic pentru sectorul de afaceri și o mai mare flexibilitate între bugetele diferitelor subprograme pentru a evita lipsa de finanțare pentru entitățile care primesc calificativul „excelent”.;

Repercusiuni pentru PC7 după Ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană

51.  ia act cu respect de votul cetățenilor Regatului Unit din 23 iunie 2016, în care și-au exprimat voința politică de a părăsi Uniunea Europeană;

52.  apreciază munca Camerei Comunelor din UK de evaluare a repercusiunilor acestui vot în domeniul științei și cercetării(12), și eforturile de a reduce la minim efectul negativ asupra competitivității europene;

53.  subliniază faptul că organizațiile cu sediul în UK au primit finanțare sub formă de granturi în valoare de 1,27 miliarde EUR în 2014, reprezentând 15 % din total, și 1,18 miliarde EUR în 2015, adică 15,9 % din total – cea mai mare cotă de finanțare din partea UE primită de un stat membru în anul respectiv(13);

Concluzii

54.  trage concluzia că – în general – Comisia a gestionat PC7 în mod eficient din punctul de vedere al costurilor; ia act de faptul că programul și-a îmbunătățit, de asemenea, eficiența în ciuda întârzierilor și ratelor de eroare repetate în punerea sa în aplicare;

55.  apreciază faptul că au fost luate în considerare preocupările Curții;

56.  îi solicită Comisiei să aibă grijă să aplice modernizările introduse în cadrul Orizont 2020, precum ratele forfetare pentru costurile indirecte, strategia unică de audit, portalul unic pentru participanți etc., în mod similar și în alte domenii de politică, spre exemplu fondurile structurale; subliniază că toți beneficiarii de granturi ar trebui tratați corect și egal;

57.  solicită statelor membre să depună un efort suplimentar pentru a îndeplini obiectivul de a investi 3 % din PIB în cercetare; consideră că acest lucru ar stimula excelența și inovarea; solicită Comisiei, prin urmare, să examineze posibilitatea de a propune un Pact pentru știință la nivel local, regional și național, bazându-se pe dinamica deja creată de către Pactul primarilor;

58.  se arată preocupat de faptul că în rapoartele lor de evaluare ambele agenții, REA și ERCEA, relevă că ciclurile de feedback și comunicarea dintre Comisie și agențiile executive ar putea fi și mai mult îmbunătățite;

°

°  °

59.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție guvernelor și parlamentelor statelor membre, Curții de Conturi Europene și Comisiei.

(1)

  JO L 412, 30.12.2006, p. 1.

(2)

  JO L 347, 20.12.2013, p. 104.

(3)

  JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(4)

  JO C 373, 10.11.2015, p. 1.

(5)

  http://www.parliament.uk/business/committees/committees-a-z/commons-select/science-and-technology-committee/inquiries/parliament-2015/leaving-the-eu-inquiry-16-17/publications/

(6)

  Texte adoptate, P8_TA(2016)0147

(7)

  Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 104).

(8)

  Conștiinciozitate și coerență, evaluare ex-post a celui de-al șaptelea Program cadru al UE, noiembrie 2015 https://ec.europa.eu/research/evaluations/pdf/fp7_final_evaluation_expert_group_report.pdf

(9)

  Capitolul 7 din Regulamentul Financiar.

(10)

  http://ec.europa.eu/atwork/synthesis/aar/doc/rtd_aar_2015.pdf, p. 33.

(11)

  COM(2016)0675, pp. 18 și 19.

(12)

  http://www.parliament.uk/business/committees/committees-a-z/commons-select/science-and-technology-committee/inquiries/parliament-2015/leaving-the-eu-inquiry-16-17/publications/

(13)

  Orizont 2020 Raport de monitorizare 2015, p. 21 urm.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

3.5.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

22

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Inés Ayala Sender, Martina Dlabajová, Luke Ming Flanagan, Cătălin Sorin Ivan, Arndt Kohn, Monica Macovei, Georgi Pirinski, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Petri Sarvamaa, Bart Staes, Hannu Takkula, Indrek Tarand, Marco Valli, Derek Vaughan, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți prezenți la votul final

Karin Kadenbach, Andrey Novakov, Julia Pitera, Patricija Šulin

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Lefteris Christoforou, Alfred Sant


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

22

+

ALDE

ECR

EFDD

GUE/NGL

PPE

S&D

Verts/ALE

Nedzhmi Ali, Martina Dlabajová, Hannu Takkula

Monica Macovei

Marco Valli

Luke Ming Flanagan

Lefteris Christoforou, Andrey Novakov, Julia Pitera, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Petri Sarvamaa, Tomáš Zdechovský, Patricija Šulin

Inés Ayala Sender, Cătălin Sorin Ivan, Karin Kadenbach, Arndt Kohn, Georgi Pirinski, Alfred Sant, Derek Vaughan

Bart Staes, Indrek Tarand

0

-

 

 

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Notă juridică