Procedură : 2017/2003(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0195/2017

Texte depuse :

A8-0195/2017

Dezbateri :

PV 14/06/2017 - 20
CRE 14/06/2017 - 20

Voturi :

PV 15/06/2017 - 7.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0271

RAPORT     
PDF 974kWORD 112k
11.5.2017
PE 595.756v02-00 A8-0195/2017

referitor la o agendă europeană pentru economia colaborativă

(2017/2003(INI))

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor

Raportor: Nicola Danti

Raportori pentru aviz (*):

Joachim Schuster, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Dario Tamburrano, Comisia pentru industrie, cercetare și energie

(*)  Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 ANEXĂ: LISTA ENTITĂȚILOR SAU A PERSOANELOR DE LA CARE A PRIMIT CONTRIBUȚII RAPORTORUL
 AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
 AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
 AVIZ al Comisiei pentru transport și turism
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la o agendă europeană pentru economia colaborativă

(2017/2003(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la Strategia privind piața unică(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 noiembrie 2016 referitoare la noile oportunități pentru întreprinderile mici din sectorul transporturilor, inclusiv modelele de economie colaborativă(3),

–  având în vedere reuniunea Grupului de lucru la nivel înalt al Consiliului privind competitivitatea și creșterea economică din 12 septembrie 2016 și documentul de dezbatere al Președinției(4),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iunie 2016 intitulată „O agendă europeană pentru economia colaborativă” (COM(2016)0356),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 mai 2016 intitulată „Platforme online și piața unică digitală - Oportunități și provocări pentru Europa” (COM(2016)0288),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi” din 28 octombrie 2015 (COM(2015)0550),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 mai 2015 intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192),

–  având în vedere Consiliul Competitivitate din 29 septembrie 2016 și rezultatul acestuia,

–  având în vedere Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne („Directiva privind serviciile”)(5),

–  având în vedere Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă („Directiva privind comerțul electronic”)(6),

–  având în vedere Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori care modifică Directiva 84/450/CEE a Consiliului, Directivele 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”)(7),

  având în vedere Directiva 2009/136/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 de modificare a Directivei 2002/22/CE privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile de comunicații electronice, a Directivei 2002/58/CE privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului („Directiva privind drepturile consumatorilor”)(8),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei, din 25 mai 2016 referitor la orientările privind punerea în aplicare a Directivei privind practicile comerciale neloiale (UCPD) (SWD(2016)0163),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)(9),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 7 decembrie 2016 intitulat „Economia colaborativă și platformele online: o viziune comună a orașelor și a regiunilor”(10),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 15 decembrie 2016 referitor la economia colaborativă(11),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru transport și turism (A8-0195/2017),

A.  întrucât economia colaborativă a cunoscut o creștere rapidă în ultimii ani în privința utilizatorilor, tranzacțiilor și veniturilor, remodelând modul în care sunt furnizate produsele și serviciile și concurând cu modelele de afaceri tradiționale în multe sectoare;

B.  întrucât economia colaborativă aduce beneficii sociale cetățenilor UE;

C.  întrucât întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) constituie motorul principal al economiei europene, reprezentând, potrivit cifrelor din 2014, 99,8 % din toate întreprinderile din sectorul nefinanciar și asigurând două din trei locuri de muncă;

D.  întrucât doar 1,7 % dintre întreprinderile din UE utilizează pe deplin tehnologiile digitale avansate, în timp ce 41 % nu le utilizează deloc; întrucât digitalizarea tuturor sectoarelor este esențială pentru a menține și a îmbunătăți competitivitatea UE;

E.  întrucât un studiu recent efectuat de Comisie arată că 17 % dintre consumatorii europeni au utilizat serviciile oferite de economia colaborativă, iar 52 % au cunoștință de serviciile oferite(12);

F.  întrucât nu există statistici oficiale privind numărul de locuri de muncă din economia colaborativă,

G.  întrucât economia colaborativă oferă tinerilor, migranților, lucrătorilor cu fracțiune de normă și persoanelor în vârstă posibilități de a beneficia de acces pe piața forței de muncă;

H.  întrucât modelele economiei colaborative pot contribui la stimularea participării femeilor pe piața forței de muncă și în economie, prin faptul că oferă oportunități pentru forme flexibile de antreprenoriat și de ocupare a forței de muncă;

I.  întrucât, cu toate că recenta comunicare a Comisiei intitulată „Agenda europeană pentru economia colaborativă” reprezintă un bun punct de plecare pentru promovarea și reglementarea acestui sector în mod eficient, este necesar să se includă perspectiva egalității de gen și să se examineze dispozițiile legislației relevante privind combaterea discriminării cu prilejul unor analize și recomandări ulterioare în acest domeniu;

J.  întrucât și promovarea justiției și a protecției sociale, astfel cum este definită la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană și la articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, este un obiectiv al pieței interne a UE;

Considerații generale

1.  salută comunicarea privind agenda europeană pentru economia colaborativă și subliniază că ea ar trebui să reprezinte un prim pas în direcția unei strategii a UE bine cumpănite, mai cuprinzătoare și mai ambițioase în domeniul economiei colaborative;

2.  are convingerea că, dacă se dezvoltă într-un mod responsabil, economia va crea oportunități deosebite pentru cetățeni și consumatori, care au de câștigat de pe urma creșterii concurenței, serviciilor personalizate, posibilităților mai mari de alegere și prețurilor mai mici; subliniază că în acest sector creșterea economică este orientată spre consumatori permițându-le acestora să aibă un rol mai activ;

3.  subliniază necesitatea de a permite întreprinderilor să se dezvolte, prin eliminarea obstacolelor, a duplicării și a fragmentării care împiedică dezvoltarea transfrontalieră;

4.  încurajează statele membre să asigure claritate juridică și să nu perceapă economia colaborativă ca o amenințare la adresa economiei tradiționale; subliniază importanța reglementării economiei colaborative într-un mod care mai degrabă să ofere facilități și oportunități decât să impună restricții;

5.  este de acord cu faptul că economia colaborativă a generat noi și interesante oportunități antreprenoriale, locuri de muncă și creștere economică, jucând adesea un rol important nu doar în creșterea eficienței sistemului economic, ci și în creșterea sustenabilității sociale și ecologice a acestuia, permițând o mai bună alocare a resurselor și activelor care ar fi altfel insuficient valorificate și contribuind în acest mod la tranziția către o economie circulară;

6.  recunoaște, totodată, că economia colaborativă poate avea un impact considerabil asupra unor modele de afaceri reglementate tradiționale, cu o lungă istorie în spate în multe sectoare strategice, cum ar fi sectorul transporturilor, al cazării, al industriei restaurantelor, al serviciilor, al comerțului cu amănuntul și al finanțelor; înțelege provocările legate de existența unor standarde juridice diferite pentru actori economici similari; consideră că economia colaborativă le conferă consumatorilor un rol mai important, oferă noi oportunități de angajare și are potențialul de a facilita respectarea obligațiilor fiscale, dar subliniază totodată cât este de important să se asigure un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și să se respecte pe deplin drepturile lucrătorilor și obligațiile fiscale; recunoaște că economia colaborativă influențează atât mediul urban, cât și mediul rural;

7.  relevă lipsa de claritate în rândul antreprenorilor, consumatorilor și autorităților în legătură cu modul de aplicare a normelor în unele domenii, fapt ce indică nevoia de a ne ocupa de zonele gri din peisajul normativ, și se arată îngrijorat de riscul de fragmentare a pieței unice este conștient de faptul că dacă nu sunt bine gestionate, aceste schimbări pot genera insecuritate juridică în legătură cu normele și constrângerile aplicabile în exercitarea drepturilor individuale și în ceea ce privește protecția consumatorilor; consideră că reglementările trebuie să fie adecvate scopului și în pas cu era digitală și este profund îngrijorat de impactul negativ al insecurității juridice și al complexității normelor asupra întreprinderilor nou-înființate și organizațiilor non-profit europene implicate în economia colaborativă;

8.  consideră că o premisă pentru înflorirea economiei colaborative în Uniunea Europeană este edificarea unui sistem juridic dinamic, clar și, unde este cazul, armonizat, și asigurarea unor condiții echitabile de concurență;

Economia colaborativă în UE

9.  pune în lumina necesitatea de a vedea economia colaborativă nu doar ca pe o colecție de noi modele de afaceri care oferă bunuri și servicii, ci și ca pe o nouă formă de integrare între societate și economie, unde serviciile oferite se bazează pe o gamă largă de relații, unde relațiile economice se întrepătrund cu cele sociale, creând noi forme de comunitate și noi modele de afaceri;

10.  remarcă faptul că în Europa economia colaborativă are unele trăsături specifice, reflectând structura economiei europene, care constă mai mult în IMM-uri și microîntreprinderi; subliniază necesitatea de a asigura un mediu de afaceri unde platformele colaborative să poată să crească și să fie extrem de competitive pe piața mondială;

11.  constată că întreprinzătorii europeni manifestă o tendință puternică de a crea platforme colaborative pentru obiective sociale și atestă creșterea interesului față de economia colaborativă bazată pe modele de afaceri cooperatiste;

12.  subliniază cât este de important să se prevină orice formă de discriminare, astfel încât să se asigure accesul efectiv și egal la servicii colaborative;

13.  consideră că acele servicii oferite în cadrul economiei colaborative care fac obiectul unei informări publice și sunt oferite pentru obținerea unui profit intră sub incidența Directivei 2004/113/CE a Consiliului de aplicare a principiului egalității de tratament între bărbați și femei privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii și ar trebui, prin urmare, să fie în concordanță cu principiul egalității de tratament între bărbați și femei;

Cadrul de reglementare al UE: furnizori ocazionali, consumatori, platforme colaborative

14.  recunoaște că deși unele sectoare ale economiei colaborative sunt reglementate, inclusiv la nivel local și național, alte sectoare se pot regăsi în zone gri din peisajul normativ, întrucât nu este întotdeauna clar care reglementări ale UE se aplică, ducând astfel la diferențe semnificative între statele membre atât din cauza reglementărilor naționale, regionale și locale, cât și a jurisprudenței, fragmentând astfel piață unică;

15.  salută intenția Comisiei de a remedia fragmentarea actuală, dar regretă că comunicarea sa nu a adus suficient de multă claritate în legătură cu aplicabilitatea legislației existente a UE la diferite modele de economie colaborativă; subliniază că statele membre trebuie să impună cu mai multă strictețe legislația existentă și îi solicită Comisiei să încerce să definească un cadru pentru sancționarea abaterilor, sprijinind eforturile depuse de statele membre, cel mai important pe marginea Directivei serviciilor și a acquis-ului în materie de drepturi ale consumatorilor; îndeamnă Comisia să recurgă fără șovăire la toate instrumentele de care dispune în acest context, inclusiv proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, ori de câte ori sunt identificate cazuri de punere în aplicare incorectă sau insuficientă a legislației;

16.  subliniază că cerințele aferente accesului la piață al platformelor și furnizorilor de servicii colaborative trebuie să fie necesară, justificată și proporțională, în conformitate cu Tratatul UE și cu legislația secundară aplicabilă, și în același timp simplă și clară; subliniază că această evaluare trebuie să facă diferența între furnizarea de servicii profesională și privată, supunându-i pe furnizorii de servicii ocazionali unor cerințe juridice mai ușoare dar asigurând totodată standarde de calitate și un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și luând în considerare diferențele sectoriale;

17.  recunoaște necesitatea ca operatorii tradiționali și operatorii și serviciile noi legate de platformele digitale și de platformele colaborative să se dezvolte într-un mediu propice afacerilor și competitiv, transparent în ceea ce privește modificările legislative; este de acord cu faptul că statele membre ar trebui să țină seama de caracteristicile specifice ale întreprinderilor din cadrul economiei colaborative atunci când evaluează cerințele aferente accesului la piață;

18.  îndeamnă Comisia să conlucreze cu statele membre pentru a oferi mai multe îndrumări legate de stabilirea unor criterii clare pentru a face deosebirea între furnizori ocazionali și profesionali, crucială pentru dezvoltarea în condiții oneste a economiei colaborative; subliniază că aceste îndrumări ar trebui să ofere claritate și siguranță juridică și să țină cont, printre altele, de diferențele între statele membre în ceea ce privește legislația și realitățile economice, precum nivelul veniturilor, caracteristicile sectoarelor, situația microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și de scopul lucrativ al activității; crede că un set de principii și criterii generale la nivelul UE și un set de praguri la nivel național ar putea fi o soluție pentru viitor și îi cere Comisiei să facă un studiu pe această temă;

19.  atrage atenția că dacă stabilirea unor praguri poate oferi linii de demarcație între furnizori ocazionali și întreprinderi, ea poate crea, totodată, o disparitate între microîntreprinderi și întreprinderile mici, pe de o parte, și furnizorii ocazionali, pe de altă parte; consideră că ar fi de dorit să se asigure condiții echitabile de concurență între categorii comparabile de furnizori de servicii; cere să se elimine barierele normative inutile și cerințele nejustificate pentru accesul pe piață pentru toți operatorii economici, mai ales pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici, pentru că ele înăbușă inovarea;

20.  salută inițiativa Comisiei de a asigura aplicabilitatea dispozițiilor de drept al consumatorilor și de a preveni abuzurile în economia colaborativă cu intenția de a eluda legislația; consideră că consumatorii ar trebui să se bucure de un nivel de protecție ridicat și performant, indiferent dacă serviciile sunt furnizate de prestatori profesionali sau ocazionali și subliniază, în special, importanța protejării consumatorilor în cazul tranzacțiilor de la individ la individ, recunoscând, totodată, că o oarecare formă de protecție poate fi oferită de autoreglementare;

21.  cere să se ia măsuri care să garanteze că furnizorii de servicii ocazionali aplică în întregime și respectă în permanență normele de protecție a consumatorilor, în mod identic sau comparabil cu furnizorii de servicii profesionali;

22.  remarcă faptul că consumatorii ar trebui să aibă acces la informații care să indice dacă evaluările efectuate de alți utilizatori ai unui serviciu sunt sau nu supuse influenței din partea furnizorului, de exemplu, sub forma publicității plătite;

23.  relevă nevoia de mai multă claritate în domeniul protecției consumatorilor în caz de litigii și îndeamnă platformele colaborative să asigure sisteme eficace pentru procedurile de depunere a reclamațiilor și reglementarea litigiilor, ajutându-i, astfel, pe consumatori să își exercite drepturile;

24.  subliniază că modelele de economie colaborativă se bazează în mare parte pe reputație, evidențiind că transparența este esențială în această privință; consideră că în multe cazuri modelele de afaceri ale economiei colaborative le conferă consumatorilor un rol de protagoniști, activ, cu sprijinul tehnologiei; subliniază că este încă nevoie de norme pentru protecția consumatorilor în economia colaborativă, acolo unde există entități dominante pe piață, informații asimetrice sau o lipsă de alternative sau de concurență; subliniază cât este de important să se garanteze informații adecvate pentru consumatori privind regimul juridic aplicabil fiecărei tranzacții, precum și drepturile ulterioare și obligațiile legale;

25.  îi cere Comisiei să clarifice și mai mult situația răspunderii platformelor colaborative, pentru a promova comportamentul responsabil, transparența, securitatea juridică și a mări astfel încrederea utilizatorilor; recunoaște mai ales că nu este clar dacă o platformă furnizează un serviciu subiacent sau oferă mai mult un serviciu aferent societății informaționale, în conformitate cu Directiva privind comerțul electronic; de aceea, invită Comisia să ofere mai multe îndrumări cu privire la aceste aspecte și să analizeze dacă sunt necesare și alte măsuri pentru a mări eficiența cadrului normativ; în același timp, invită platformele să ia măsuri voluntare în această privință;

26.  îi cere Comisiei să examineze și mai atent legislația UE pentru a reduce incertitudinile și a garanta o mai mare siguranță juridică în legătură cu normele aplicabile modelelor de afaceri colaborative și pentru a aprecia dacă ar fi adecvat să se adopte norme noi sau să se modifice normele existente, mai ales în ceea ce privește intermediarii activi și cerințele de informare și transparență aplicabile acestora, neexecutarea serviciilor și răspunderea;

27.  consideră că orice nou cadru de reglementare ar trebui să promoveze capacitățile de autoguvernare ale platformelor și ale mecanismelor de evaluare inter pares, din moment ce ambele au dovedit că funcționează bine și să țină cont de gradul de satisfacție al consumatorilor față de serviciile colaborative; are convingerea că platformele colaborative pot adopta ele însele un rol activ într-un asemenea mediu de reglementare prin corectarea informațiilor asimetrice, îndeosebi prin mecanisme de reputație digitală menite să întărească încrederea utilizatorilor; consideră totuși că această capacitate de autoreglementare a platformelor colaborative nu înlocuiește nevoia de a aplica normele existente, precum Directiva privind serviciile, Directiva privind comerțul electronic, legislația UE în domeniul protecției consumatorilor și alte norme posibile;

28.  de aceea, crede că mecanismele digitale de consolidare a încrederii, reprezintă o parte esențială a economiei colaborative; salută toate eforturile și inițiativele lansate de platformele colaborative le-au pus în aplicare pentru a evita distorsiunile, precum și cele menite să mărească transparența și încrederea în mecanismele de notare și evaluare, stabilirea unor criterii solide de construire a reputației, introducerea unor garanții sau asigurări, verificarea identității furnizorilor ocazionali și a prosumatorilor și dezvoltarea unor sisteme de plăți sigure și transparente; consideră că aceste noi evoluții, precum mecanismele de evaluare bidirecționale, verificările independente ale evaluărilor și adoptarea voluntară a unor sisteme de certificare sunt exemple despre cum să se prevină abuzurile, manipulările și feedbackul fals; încurajează platformele colaborative să învețe din cele mai bune practici și să își informeze mai bine utilizatorii cu privire la obligațiile legale care le revin;

29.  subliniază importanța crucială a clarificării metodelor pe baza cărora funcționează sistemele automate de luare a deciziilor pentru a garanta corectitudinea și transparența algoritmilor; îndeamnă Comisia să examineze această chestiune și din perspectiva dreptului concurenței; îi cere Comisiei să poarte un dialog cu statele membre, cu sectorul privat și cu autoritățile de reglementare relevante pentru a stabili criterii performante pentru elaborarea principiilor de răspundere în materie de algoritmi pentru platformele colaborative bazate pe informații;

30.  subliniază necesitatea de a evalua utilizarea datelor atunci când ea poate avea diferite efecte asupra unor segmente diferite ale societății, de a preveni discriminarea și de a verifica potențialele efecte negative ale volumelor mari de date asupra confidențialității; reamintește că UE a elaborat deja un cadru cuprinzător pentru protecția datelor în Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) și prin urmare le cere platformelor economiei colaborative să nu neglijeze chestiunea protecției datelor și să informeze în mod transparent prestatorii de servicii și utilizatorii cu privire la datele cu caracter personal colectate și cu privire la modul în care sunt prelucrate aceste date;

31.  recunoaște că multe norme din acquis-ul UE sunt deja aplicabile economiei colaborative; invită Comisia, pentru a împiedica fragmentarea în continuare a pieței unice, să evalueze dacă trebuie elaborat un cadru comun de reglementare, în conformitate cu principiile unei mai bune reglementări și cu experiențele statelor membre; consideră că acest cadru ar trebui să fie armonizat, pe cât posibil, și totodată flexibil, neutru din punct de vedere tehnologic și să treacă testul timpului, el trebuind să constea dintr-o combinație de principii generale și norme specifice, pe lângă orice reglementare sectorială specifică care s-ar putea dovedi necesară ;

32.  subliniază importanța unei legislații coerente cu scopul de a garanta buna funcționare a pieței interne pentru toți și solicită Comisiei ca, înainte de a introduce o nouă legislație care ar putea fragmenta piața internă, să protejeze normele și legislația în vigoare privind drepturile lucrătorilor și ale consumatorilor;

Conformitatea cu normele concurențiale și fiscale

33.  salută faptul că dezvoltarea economiei colaborative a dus la creșterea concurenței și i-a obligat pe operatorii existenți să se concentreze pe cerințele reale ale consumatorilor; îndeamnă Comisia să asigure condiții de concurență echitabile între platformele colaborative și între acestea și întreprinderile tradiționale în cazul unor servicii comparabile; subliniază importanța identificării și eliminării barierelor din calea înființării și dezvoltării întreprinderilor colaborative, mai ales în cazul întreprinderilor noi; subliniază în acest context nevoia de a asigura un flux de date neîngrădit, portabilitatea datelor și interoperabilitatea, protejând în același timp informațiile și datele cu caracter personal ale utilizatorului, care să faciliteze trecerea de la o platformă la alta și să prevină blocarea, toți aceștia fiind factori cheie pentru o concurență deschisă și loială și pentru a întări poziția utilizatorilor platformelor colaborative ținând cont interesele legitime ale tuturor participanților la piață și protejând informațiile și datele cu caracter personal ale utilizatorilor;

34.  apreciază creșterea trasabilității tranzacțiilor făcute prin intermediul platformelor online în contextul respectării obligațiilor fiscale și al sancționării abaterilor, dar este îngrijorat de greutățile care au început să apară până acum în unele sectoare; subliniază faptul că economia colaborativă nu ar trebui folosită niciodată ca o modalitate de a evita obligațiile fiscale; mai subliniază iarăși nevoia urgentă de colaborare între autoritățile competente și platformele colaborative privind conformitatea cu dispozițiile fiscale și colectarea taxelor; recunoaște că aceste aspecte au fost tratate în anumite state membre și remarcă cooperarea de succes între sectorul public și cel privat în acest domeniu; invită Comisia să faciliteze schimbul de bune practici între statele membre, implicând autoritățile competente și părțile interesate, să formuleze soluții eficace și inovatoare pentru o mai bună respectare a obligațiilor fiscale și sancționarea mai strictă a abaterilor, pentru elimina totodată riscul de fraudă transfrontalieră; le solicită platformelor colaborative să joace un rol activ în acest domeniu; încurajează statele membre să coopereze pentru a clarifica informațiile pe care diferiții actori economici implicați în economia colaborativă trebuie să le dezvăluie autorităților fiscale în cadrul obligațiilor de dezvăluire a informațiilor fiscale care le revin în temeiul legislației naționale;

35.  este de acord că prestatorii ocazionali, prestatorii de servicii profesionale, întreprinderile și platformele colaborative care oferă servicii comparabile atât în economia tradițională, cât și în economia colaborativă, ar trebui să aibă obligații fiscale similare și este convins că taxele ar trebui plătite acolo unde se generează profiturile și acolo unde se fac activități care nu sunt doar simple contribuții la costuri, cu respectarea principiului subsidiarității și în conformitate cu normele fiscale naționale și locale;

Impactul asupra pieței muncii și asupra drepturilor lucrătorilor

36.  subliniază că revoluția digitală are un impact considerabil asupra pieței muncii și că tendințele care se manifestă în economia colaborativă se înscriu în curentul actual de digitalizare a societății;

37.  remarcă, în același timp, faptul că economia colaborativă creează noi oportunități și noi parcursuri profesionale flexibile pentru toate categoriile de utilizatori, îndeosebi pentru lucrătorii independenți, șomeri, pentru cei care pe moment sunt departe de piața muncii sau nu ar putea participa altfel la ea, putând servi deci drept poartă de intrare pe piața muncii, mai ales pentru tineri și grupuri marginalizate; atrage însă atenția că, în unele situații, această evoluție poate să ducă și la precaritate; subliniază, prin urmare, nevoia de flexibilitate pe piața muncii, pe de o parte, și de securitate economică și socială pentru lucrători, pe de altă parte, potrivit uzanțelor și tradițiilor din statele membre;

38.  subliniază importanța crucială a ocrotirii drepturilor lucrătorilor implicați în servicii colaborative – în primul și în primul rând, dreptul lucrătorilor de a se organiza, de a recurge la acțiuni colective și de a negocia acorduri colective, potrivit legislației și uzanțelor naționale; reamintește că toți lucrătorii din economia colaborativă sunt fie angajați, fie lucrători care desfășoară o activitate independentă, în funcție de preponderența activităților, și ar trebui clasificați în consecință; îndeamnă statele membre și Comisia să asigure, potrivit domeniilor lor de competență respective, condiții de lucru echitabile și o protecție socială adecvată pentru toți lucrătorii din economia colaborativă, indiferent de statutul lor;

39.  subliniază cât este de important să se asigure drepturile fundamentale și o protecție socială adecvată pentru un număr tot mai mare de persoane care desfășoară activități independente și sunt protagoniști de prim rang în economia colaborativă, inclusiv dreptul de a recurge la acțiuni colective și de a negocia acorduri colective, ținând cont și de compensarea acestora;

40.  încurajează statele membre să recunoască faptul că economia colaborativă va crea, de asemenea, perturbări și, prin urmare, să pregătească măsuri de absorbție pentru anumite sectoare, sprijinind formarea profesională și reconversia personalului disponibilizat;

41.  subliniază cât este de important ca lucrătorii platformelor colaborative să poată beneficia de portabilitatea ratingurilor și a evaluărilor, care constituie valoarea lor de piață pe piața digitală, fiind, de asemenea, important să se faciliteze transferabilitatea și acumularea de ratinguri și de evaluări între diferite platforme, respectând, în același timp, normele privind protecția datelor și viața privată a tuturor părților implicate; ia act de faptul că posibilitatea de a recurge la practici neloiale și arbitrare în privința evaluărilor online, care pot afecta condițiile de muncă și drepturile lucrătorilor din cadrul platformelor și capacitatea acestora de a obține un loc de muncă; consideră că mecanismele de notare și evaluare ar trebui concepute într-un mod transparent și că lucrătorii ar trebui informați și consultați într-un cadru adecvat, în conformitate cu dreptul și practicile statelor membre, cu privire la criteriile generale folosite pentru a concepte asemenea mecanisme;

42.  subliniază importanța unor competențe în pas cu timpul pe o piață a forței de muncă în schimbare, pentru ca toți lucrătorii să aibă competențe corespunzătoare, astfel cum impune economia digitală; încurajează Comisia, statele membre și întreprinderile din economia colaborativă să permită accesul la formarea pe tot parcursul vieții și la dezvoltarea competențelor digitale; consideră că este nevoie de investiții publice și private și de noi posibilități de finanțare pentru învățarea și formarea pe tot parcursul vieții, în special pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici;

43.  subliniază importanța muncii la distanță și a organizării inteligente a muncii în cadrul economiei colaborative și recomandă, în acest sens, necesitatea de a considera aceste forme de muncă similare cu cele tradiționale;

44.  invită Comisia să analizeze modul în care Directiva privind munca printr-un agent de muncă temporară (2008/104/EC) se aplică platformelor online specifice; consideră că multe platforme online intermediare sunt similare din punct de vedere structural cu agenții de muncă temporară (relație contractuală triunghiulară între: lucrătorul temporar/lucrătorul pe platformă; agentul de muncă temporară/platforma online; întreprinderea utilizatoare/client);

45.  solicită serviciilor publice naționale pentru ocuparea forței de muncă și rețelei EURES să asigure o mai bună comunicare cu privire la oportunitățile oferite de economia colaborativă;

46.  invită Comisia, statele membre și partenerii sociali să furnizeze informații adecvate lucrătorilor pe platforme cu privire la condițiile de muncă și de angajare și la drepturile lucrătorilor, precum și la raporturile lor de muncă atât cu platformele, cât și cu utilizatorii; consideră că platformele ar trebui să aibă un rol activ în furnizarea de informații pentru utilizatori și lucrători cu privire la cadrul de reglementare aplicabil în vederea îndeplinirii cerințelor legale;

47.  atrage atenția asupra lipsei de date referitoare la schimbările de pe piața forței de muncă aduse de economia colaborativă; invită, prin urmare, Comisia și statele membre, în colaborare cu partenerii sociali, să colecteze date mai fiabile și cu un caracter mai cuprinzător în această privință și încurajează statele membre să desemneze o entitate națională competentă existentă să se ocupe de monitorizarea și evaluarea tendințelor emergente pe piața forței de muncă din economia colaborativă; subliniază că schimburile de informații și bune practici între statele membre au un rol important în acest context; subliniază importanța unei monitorizări atente a pieței muncii și a condițiilor de muncă în economia colaborativă, în vederea combaterii practicilor ilegale;

Dimensiunea locală a economiei colaborative

48.  observă că tot mai multe autorități locale și guverne sunt deja active în eforturile de reglementare și dezvoltare a economiei colaborative, concentrându-se asupra practicilor colaborative atât ca obiect al politicilor lor, cât și ca principiu de organizare a unor noi forme de guvernanță colaborativă și democrație participativă;

49.  consideră că autoritățile naționale, regionale și locale au un spațiu de manevră amplu pentru a adopta măsuri adaptate contextului pentru a răspunde unor obiective de interes public identificate clar, cu măsuri proporționale, în concordanță deplină cu legislația UE; de aceea, invită Comisia să susțină statele membre în procesul de elaborare a politicii și în adoptarea unor dispoziții conforme cu legislația UE;

50.  observă că cei care au făcut primul pas sunt orașele, unde condiții precum densitatea populației și proximitatea fizică favorizează adoptarea de practici colaborative, accentul nemaifiind pus pe orașele inteligente, ci pe orașele colaborative și facilitând tranziția către infrastructuri care să fie mai mult în slujba cetățenilor; este de asemenea convins că economia colaborativă poate oferi oportunități semnificative zonelor rurale și celor de la periferia orașelor și teritoriilor defavorizate, poate aduce forme noi și incluzive de dezvoltare, poate avea un impact socio-economic pozitiv și poate ajuta comunitățile marginalizate cu beneficii indirecte pentru sectorul turismului;

Promovarea economiei colaborative

51.  scoate în evidență importanța unor competențe și deprinderi adecvate pentru a permite cât mai multor persoane să joace un rol activ în economia colaborativă și să își valorifice potențialul;

52.  subliniază că TIC permit dezvoltarea rapidă și eficientă a ideilor inovatoare în cadrul economiilor colaborative, contribuind la interconectarea și emanciparea participanților, utilizatori sau furnizori de servicii, facilitând participarea și intrarea acestora pe piață, făcând mai accesibile zonele îndepărtate sau rurale;

53.  solicită Comisiei să aibă o atitudine proactivă în ceea ce privește încurajarea cooperării dintre sectorul public și cel privat, în special în ceea ce privește adoptarea unor sisteme de identificare electronică, cu scopul de a spori încrederea consumatorilor și a furnizorilor de servicii în tranzacțiile online, pe baza cadrului UE pentru recunoașterea reciprocă a identificărilor electronice, și să elimine celelalte bariere existente în calea dezvoltării economiei colaborative, cum ar fi obstacolele în calea unor scheme de asigurări transfrontaliere;

54.  subliniază modul în care introducerea tehnologiei 5G va transforma în mod fundamental logica economiilor noastre, sporind diversitatea și accesibilitatea serviciilor; subliniază, în acest sens, importanța creării unei piețe competitive pentru întreprinderile inovatoare, al cărei succes va fi în definitiv un etalon pentru soliditatea economiilor noastre;

55.  remarcă că economia colaborativă este din ce în ce mai importantă în sectorul energetic, permițând consumatorilor, producătorilor, persoanelor fizice și comunităților să se angajeze în mod eficient în anumite faze descentralizate ale ciclului energetic reînnoibil, ca de exemplu producția proprie, consumul în regie proprie, stocarea și distribuirea de energie, în conformitate cu obiectivele în materie de politică energetică și schimbări climatice ale Uniunii Europene;

56.  subliniază că economiile cu caracter colaborativ, în special, prosperă cu preponderență în acele comunități cu modele solide de partajare a cunoașterii și educației, stimulând astfel și consolidând o cultură a inovării deschise subliniază importanța unor politici coerente și a dezvoltării rețelelor în bandă largă și ultra-largă ca o condiție prealabilă pentru valorificarea întregului potențial al economiei colaborative și a avantajelor oferite de modelul colaborativ; reamintește, prin urmare, necesitatea de a asigura un acces adecvat la rețea pentru toți cetățenii din UE, în special în zonele slab populate, îndepărtate sau rurale, în care încă nu este disponibilă o conectivitate suficientă;

57.  subliniază că economia colaborativă necesită sprijin pentru dezvoltare și creștere și că trebuie să rămână deschisă pentru cercetare, inovare și noile tehnologii pentru a atrage investiții; solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că legislația și politicile UE sunt adaptate cerințelor viitorului, cu trimitere mai ales la deschiderea unor spații neexclusive de experimentare care să stimuleze conectivitatea și competențele digitale, să sprijine antreprenorii și întreprinderile noi europene, să încurajeze trecerea la Industria 4.0, centrele, clusterele și incubatoarele de inovare, dezvoltând, totodată, sinergii de coabitare cu modelele de afaceri tradiționale;

58.  subliniază complexitatea sectorului transporturilor în interiorul și în afara economiei colaborative; ia act de faptul că acest sector face obiectul unei reglementări stufoase; reamintește potențialul modelelor economiei colaborative de a îmbunătăți semnificativ eficiența sistemului de transporturi (inclusiv prin utilizarea unui sistem multimodal de eliberare a biletelor fără întrerupere și călătoria într-o singură deplasare pentru utilizatorii de transport cu aplicații ale economiei colaborative), siguranța și securitatea acestuia, și de a face zonele izolate mai accesibile și a reduce efectele externe nedorite ale congestionării traficului;

59.  solicită autorităților relevante să promoveze coexistența benefică a serviciilor de transport colaborativ și a sistemului de transporturi convențional; invită Comisia să integreze economia colaborativă în activitatea sa privind noile tehnologii în domeniul transporturilor (vehicule conectate, vehicule autonome, sistem integrat digital de eliberare a biletelor, sisteme inteligente de transport), datorită interacțiunilor lor puternice și a sinergiilor naturale;

60.  subliniază nevoia de securitate juridică a platformelor și utilizatorilor lor pentru a asigura dezvoltarea economiei colaborative în sectorul transportului din UE; constată că, în sectorul mobilității, este important să se facă în mod clar deosebirea între (i) sistemul de utilizare în comun a automobilelor (carpooling) și partajarea costurilor în contextul unei călătorii pe care șoferul a planificat-o în scop propriu, pe de o parte, și (ii) serviciile de transport de călători reglementate, pe de altă parte;

61.  reamintește faptul că, potrivit estimărilor Comisiei, cazarea inter pares reprezintă cel mai dezvoltat sector al economiei colaborative din perspectiva comerțului generat, în timp ce transportul inter pares este cel mai dezvoltat din perspectiva veniturilor platformelor;

62.  subliniază faptul că, în sectorul turismului, partajarea locuinței reprezintă un model excelent de utilizare a resurselor și a spațiului prea puțin utilizat, în special în zonele care nu beneficiază de turism în mod tradițional;

63.  în acest sens, condamnă reglementările impuse de anumite autorități publice care încearcă să restricționeze oferta de cazare pentru turiști prin intermediul economiei colaborative;

64.  atrage atenția asupra dificultăților cu care se confruntă platformele colaborative europene care vor să obțină acces la capital de risc și să își pună în practică strategia de creștere, dificultăți accentuate de dimensiunea mică și fragmentarea piețelor interne și de o penurie acută de investiții transfrontaliere; invită Comisia și statele membre să utilizeze la maxim instrumentele financiare existente pentru a investi în întreprinderile colaborative și pentru a promova inițiative pentru ușurarea accesului la finanțare, mai ales pentru întreprinderile nou-lansate, pentru cele micii și mijlocii;

65.  subliniază că sistemele de finanțare colaborativă – precum finanțarea participativă – reprezintă o completare importantă a canalelor de finanțare tradiționale, care fac parte dintr-un ecosistem de finanțare performant;

66.  observă că serviciile furnizate de IMM-uri în sectorul economiei colaborative nu sunt întotdeauna suficient adaptate la nevoile persoanelor cu handicap și ale persoanelor în vârstă; solicită ca instrumentele și programele care vizează sprijinirea acestor operatori să țină cont de nevoile persoanelor cu handicap;

67.  invită Comisia să faciliteze și să promoveze accesul la linii de finanțare adecvate pentru antreprenorii europeni care își desfășoară activitatea în sectorul economiei colaborative și, de asemenea, în cadrul Programului pentru cercetare și inovare al UE – Orizont 2020;

68.  observă dezvoltarea rapidă și răspândirea tot mai mare a tehnologiilor inovatoare și a instrumentelor digitale, cum ar fi aplicațiile de tip blockchain și tehnologia registrelor distribuite, inclusiv în sectorul financiar; subliniază că utilizarea acestor tehnologii descentralizate ar putea permite tranzacții de la persoană la persoană eficace și conexiuni în economia colaborativă, care să conducă la crearea de piețe sau de rețele independente, înlocuind, pe viitor, intermedierea asigurată în prezent de platformele colaborative;

69.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0009.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0237.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0455.

(4)

http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-11834-2016-INIT/en/pdf

(5)

JO L 376, 27.12.2006, p. 36.

(6)

JO L 178, 17.7.2000, p. 1.

(7)

JO L 149, 11.6.2005, p. 22.

(8)

JO L 337, 18.12.2009, p. 11.

(9)

JO L 119, 4.5.2016, p. 1.

(10)

ECON-VI/016.

(11)

INT/793 EESC-2016-3545-00-00-AC-TRA.

(12)

Sondajul Eurobarometru Flash 438 (martie 2016) privind „utilizarea platformelor colaborative”.


EXPUNERE DE MOTIVE

1. Economia colaborativă: Prezentare generală

Conceptul de „economie colaborativă” cuprinde o gamă largă de activități, aferente unei multitudini de modele de afaceri colaborative, inclusiv cele fără scop lucrativ; modelele de afaceri merg de la platformele colaborative care permit schimbul de bunuri sau servicii în toată lumea până la mici IMM-uri colaborative care oferă servicii pentru comunitățile locale.

În ultimii ani, economia colaborativă a cunoscut o creștere rapidă în privința utilizatorilor, tranzacțiilor și veniturilor, remodelând în ultimă instanță în multe domenii modul în care sunt furnizate produsele și serviciile. La începutul lui 2014 ele erau prezente mai ales în șase domenii de activitate (schimb de mărfuri/comerț cu amănuntul, servicii, folosirea spațiului/cazare, alimentație, transport și bani). Înainte de 2016 numărul domeniilor aproape că se triplase: extinzându-se în noi sectoare (de exemplu, sănătate, logistică, comunități locale, amenajarea spațiului, utilități precum energia etc.) sau creând noi tipuri de activități (de exemplu mișcarea producătorilor din sectorul manufacturier).

Pentru a descrie acest fenomen în plină expansiune se folosește o serie de termeni, de multe ori interșanjabili: economia bazată pe partajare, economia partenerială, economia la cerere, piețe cu platforme parteneriale, economia activităților mărunte („gig”), consum colaborativ, capitalism participativ etc. Aceste definiții reflectă dinamica fenomenului însuși, precum și amploarea și intensitatea dezbaterilor politice și academice actuale pe marginea lui.

Până acum, există deja mai multe definiții pentru economia colaborativă. Dicționarul Oxford definește „economia colaborativă” ca fiind: „un sistem economic în care activele sau serviciile sunt partajate între persoane fizice, fie gratuit, fie în schimbul unei taxe, în general cu ajutorul internetului”.(1)În comunicarea sa. Comisia se referă la ea ca „modele de afaceri în care activitățile sunt facilitate de platforme online care creează o piață deschisă pentru utilizarea temporară a unor bunuri sau servicii oferite de multe ori de persoane fizice”, specificând, totodată, că tranzacțiile aferente economiei colaborative în general nu implică un transfer de proprietate și pot fi derulate cu scop lucrativ sau nelucrativ.

În cadrul economiei colaborative și a modelelor sale de afaceri, au fost identificați în general trei tipuri principale de actori:

(i) furnizorii de servicii - persoane fizice care oferă servicii (bunuri, abilități, timp, în schimbul unei taxe sau gratuit) în mod ocazional (furnizori ocazionali) sau profesional;

(ii) utilizatorii acestor servicii și

(iii) platformele colaborative care conectează cererea cu oferta în timp real și facilitează tranzacțiile;

2. Răspunsul Comisiei

În iunie 2016, Comisia a publicat o comunicare intitulată Agenda europeană pentru economia „colaborativă” cu scopul de a reacționa la preocupările legate de incertitudinea privind drepturile și obligațiile diferiților actori care participă la economia colaborativă și de a oferi răspunsuri dintr-o perspectivă a Uniunii. Comunicarea își propune să ofere orientări fără caracter obligatoriu privind modul în care legislația UE în vigoare se aplică modelelor de afaceri ale economiei colaborative. Ea examinează aspectele-cheie cu care se confruntă deopotrivă participanții la piață și autoritățile publice, grupate în cinci domenii-cheie: 1.) Cerințe privind accesul pe piață; 2.) Regimuri de răspundere; 3.) Protecția utilizatorilor; 4.) Persoanele care desfășoară activități independente și cele implicate în economia colaborativă 5.) Fiscalitate.

3. Principalele aspecte asociate economiei colaborative

3.1. Oportunități și beneficii

Economia colaborativă poate crea oportunități deosebite pentru consumatori, întreprinzători și cetățeni și poate, de asemenea, crea noi locuri de muncă, creștere economică și surse de venit.

Se estimează că în 2015 platformele colaborative care operează în cinci sectoare-cheie ale economiei colaborative au generat în UE venituri de 3,6 miliarde EUR.(2) Potențialul economiei colaborative este de luat în seamă, cu o creștere anuală de peste 25%(3) și, teoretic, câștigul economic estimat ca urmare a unei mai bune utilizări a capacităților datorită economiei colaborative ar putea ajunge la 572 miliarde EUR.(4) Aceste cifre trebuie totuși privite cu o anumită prudență deoarece, în ciuda importanței economice în creștere, măsurarea valorii economiei colaborative rămâne dificilă. Acest fapt se datorează și lipsei unei metodologii agreate cu privire la modul de a măsura impactul economiei colaborative asupra economiei, societății și mediului, precum și necolectării datelor necesare.

Mai multe sondaje dezvăluie un sprijin și un interes considerabil din partea consumatorilor față de economia colaborativă.(5) O serie de considerente și motive îi incită pe furnizorii ocazionali să participe la acest nou model de afaceri, cum ar fi beneficiile financiare, beneficiile în materie de calitate și experiență, precum și impactul social și societal pozitiv. Potrivit Eurobarometrului, 42% dintre consumatori consideră serviciile economiei colaborative mai convenabile și 33% apreciază faptul că sunt mai ieftine sau chiar gratuite.(6)

3.2. Principalele provocări și riscuri

În același timp, este de asemenea important de remarcat efectele considerabile ale modelelor de afaceri ale economiei colaborative asupra multor întreprinderi tradiționale și asupra modelelor lor de producție și consum, care au o lungă istorie în spate. În ultimii ani, creșterea rapidă și nereglementată a acestui fenomen a generat o serie de provocări și riscuri potențiale care ar trebui luate în discuție și supuse unui proces de reflecție.

În primul rând, au apărut numeroase întrebări legate de drepturile consumatorilor și regimul de protecție a consumatorilor în domenii sensibile care privesc confidențialitatea datelor, transparența și fiabilitatea informațiilor furnizate consumatorilor, regimurile de răspundere ale platformelor colaborative, corectitudinea algoritmilor și formele posibile de discriminare. Există riscul potențial de a coborî standardele minime, mai ales în cazul tranzacțiilor peer-to-peer (P2P) între furnizori ocazionali, dacă se face o comparație cu standardele existente aplicate serviciilor similare prestate de profesioniști. Mai mult, răspândirea rapidă a platformelor colaborative în anumite sectoare a generat riscul concurenței neloiale, o dată cu crearea de noi monopoluri și mecanisme de blocare. Aceasta a creat, de asemenea, dificultăți serioase legate de conformitatea cu dispozițiile fiscale și asigurarea respectării acestora, în ciuda creșterii trasabilității tranzacțiilor economice.

În sfârșit, dar nu în ultimul rând, modelele de afaceri colaborative create în cadrul revoluției digitale care are loc sub ochii noștri au un impact profund asupra pieței muncii. precum și asupra relațiilor de muncă între platformele colaborative și lucrători, cu riscul concret de a submina condițiile decente de muncă, standardele legale minime și protecția socială adecvată.

3.3. Cadrul de reglementare

Două mari întrebări apar în legătură cu cadrul de reglementare: 1.) ce dispoziții ale acquis-ului communautaire se pot aplica economiei colaborative; 2.) dacă normele existente ale UE corespund scopului urmărit de a oferi claritatea, reprezentativitatea și protecția necesară diferiților actori din cadrul economiei colaborative.

Modelele de afaceri colaborative sunt mai complexe și mai variate, prezentând un grad diferit de descentralizare, de-profesionalizare și participare a noilor agenți economici, furnizorii ocazionali/consumactorii. În plus, limitele până acum clare care delimitau furnizorul de servicii/comerciantul profesionist de consumator au fost estompate din cauza relațiilor multidimensionale – care implică consumatorul ca furnizor de servicii fie într-o tranzacție consumator-consumator (P2P), fie într-o tranzacție consumator-firmă.

Cum cadrul juridic existent al UE a fost conceput pentru a reglementa afaceri convenționale și a proteja interesele consumatorilor ca parte vulnerabilă într-o tranzacție comercială, încep să apară probleme. Apar întrebări legate de drepturile și obligațiile diferiților actori care participă la economia colaborativă, creând un climat de nesiguranță. Această nesiguranță privește o serie de aspecte – cadrul de reglementare al UE aplicabil, obligațiile normative ale diferiților actori din cadrul economiei colaborative, drepturile consumatorilor, regimul răspunderii, statutul lucrătorilor și regimul fiscal – ca să nu le pomenim decât pe cele mai importante.

3.4. Riscul de fragmentare a pieței unice

Economia colaborativă a declanșat mai multe reacții normative, nu numai din partea statelor membre, dar și din partea autorităților locale și a jurisdicțiilor acestora, precum și din partea Curții de Justiție Europene.(7) Răspunsurile și reacțiile diferă într-o mare măsură, reflectând abordările diferite ale SM ca răspuns la provocările modelului de afaceri al economiei colaborative, chiar și pe teritoriul aceleași țări.

Unele state membre elaborează măsuri specifice și stabilesc criterii care le impun furnizorilor ocazionali cerințe juridice mai ușoare; în unele cazuri ele fac distincție între furnizarea profesională și non-profesională de servicii prin stabilirea unor praguri pentru veniturile obținute de furnizorii ocazionali din economia colaborativă și aplicarea unor rate de impozitare mai scăzute.(8) În alte țări, autoritățile naționale se gândesc să introducă obligații de informare mai stricte pentru platformele colaborative.(9)

Trebuie menționat că orașele au fost printre primele care au reacționat la economia colaborativă, întrucât condiții precum densitatea populației și proximitatea fizică au favorizat adoptarea mai rapidă și pe scară mai largă a unor practici colaborative, mai ales în unele sectoare, precum cazarea și transportul.(10) Unele cazuri pozitive de colaborare între autoritățile locale competente și platformele colaborative au generat bune practici, precum furnizarea de formare profesională pentru consumactori, regimuri de asigurări sau campanii de informare în rândul utilizatorilor în legătură cu posibilele obligații fiscale și juridice.(11)

Aceste exemple și alte exemple de acțiuni întreprinse de unele SM, autorități regionale și administrații locale, uneori cu cooperarea activă a platformelor colaborative, ilustrează o serie de bune practici care ar putea fi aplicate în întreaga Uniune. Cu toate acestea, astfel de acțiuni fragmentate unilaterale generează numeroase limitări, creând bariere în calea întreprinderilor colaborative care doresc să se mărească și să se extindă, precum și pentru consumatori, subminând în cele din urmă unele dintre beneficiile economiei colaborative și atrăgând pericolul fragmentării pieței unice.

3. Principalele priorități ale raportorului

Raportorul recunoaște oportunitățile și beneficiile însemnate ale economiei colaborative pentru economie și societate; în același timp, el este atent la potențialele probleme – subliniate mai sus – fiind preocupat mai ales de riscul fragmentării pieței unice, în condițiile în care o mare parte a economiei colaborative rămâne nereglementată.

De aceea, în opinia sa, în primul și în primul rând este nevoie de un cadru european orizontal constând dintr-o combinație de principii generale și norme specifice care ar urma să netezească calea către un mediu concurențial echitabil, omogen și dinamic la nivelul UE și să prevină potențialele efecte negative asupra lucrătorilor, riscul de concurență neloială între sectoarele tradiționale și platformele colaborative și eludarea taxelor.

La fel de importantă este nevoia de a defini caracteristicile și responsabilitățile principalilor actori ai economiei colaborative, mai ales în ceea ce privește:

- distincția clară între furnizorii ocazionali și cei profesioniști;

- natura, sarcinile și responsabilitățile platformelor colaborative;

- un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, inclusiv în dimensiunea/tranzacțiile P2P.

În sfârșit, raportorul încurajează promovarea pe mai departe a unui model de economie colaborativă unitar la nivelul UE, prin instrumente financiare și investiții în formare. El este de părere că dezvoltarea echitabilă și bine reglementată a economiei colaborative ar putea oferi oportunități semnificative tuturor sectoarelor societății și ar putea favoriza un dezvoltare mai incluzivă și mai durabilă în UE.

(1)

A se vedea: https://en.oxforddictionaries.com/definition/sharing_economy

(2)

The Sharing Economy, Case Study 12 („Economia bazată pe partajare, studiu de caz, sept 2013 de PWC.

(3)

Ibidem (PWC(2013).

(4)

EPRS, The cost of non-Europe in the Sharing Economy („Costul lipsei armonizării la nivel european pentru economia bazată pe partajare”), 2016.

(5)

Potrivit sondajului BEUC din iulie 2015, 70% dintre consumatori au participat cel puțin o dată și 60-80 % dintre respondenți sunt foarte mulțumiți de această experiență, 32% dintre ei participând în calitate de „consumactori”.

(6)

Sondajul Flash Eurobarometru 438, iunie 2016, CE.

(7)

CJE Cauza C-434/15, CJE Cauza C-526/15.

(8)

BE tratează chestiunea furnizorilor ocazionali de servicii aplicând o rată de impozitare specială de numai 10% pentru venituri diverse de până la 5 000€, IT se gândește dacă să introducă un prag de 10 000€ pentru veniturile din activități non-profesionale care țin de economia colaborativă, în timp ce UK a anunțat de curând un credit fiscal de 2 000£ pentru veniturile din proprietăți și comerț.

(9)

FR: Loi n° 2016-1321 du 7 octobre 2016 pour une République numérique.

(10)

De exemplu, DE și BE: în timp ce Berlin și Bruxelles impun cerințe de înregistrare stricte pentru platformele care oferă cazare, Hamburg și Regiunea Flamandă au adoptat o abordare divergentă, caracterizată prin cerințe de înregistrare mai puțin stricte.

(11)

EE: autoritățile locale derulează un proiect pilot în colaborare cu o platformă de utilizare în comun a autoturismelor, introducând o aplicație mai prietenoasă pentru depunerea documentelor fiscale pentru diferite modele de afaceri bazate pe soluții informatice.


ANEXĂ: LISTA ENTITĂȚILOR SAU A PERSOANELOR DE LA CARE A PRIMIT CONTRIBUȚII RAPORTORUL

Următoarea listă este întocmită în mod absolut voluntar, sub responsabilitatea exclusivă a raportorului. Lista nu este exhaustivă. Raportorul și/sau cabinetul său a primit contribuții de la următoarele entități în pregătirea votului în comisia IMCO:

Entitatea

AHTOP - Association française pour un hébergement et un tourisme professionnel („Asociația franceză pentru cazare și turism profesional”)

Airbnb

Altroconsumo

Bed & Breakfast Association (Asociația prestatorilor de servicii de cazare și mic dejun)

BEUC - The European Consumer Organisation (Organizația Europeană a consumatorilor)

Blablacar

Institutul Bruegel

CCRE (Council of European Municipalities and Regions - Consiliul localităților și regiunilor europene);

Charlie 24

CNA - Confederazione Nazionale dell`artigianato e della Piccola Impresa (Confederația națională a artizanatului și a micilor întreprinderi)

Collaboriamo

Comitetul Regiunilor

Confcommercio

Cooperatives Europe

Confederația Daneză a Sindicatelor

EFCI - Federația Europeană a sectorului serviciilor de curățenie

Enterprise Holdings

Enterprise Rent-A-Car

Reprezentanța permanentă a Estoniei la UE

CES – Confederația Europeană a Sindicatelor.

EUCOLAB

Eurocities

European Business Service Alliance (Alianța europeană a serviciilor profesionale) (EBSA)

Asociația Europeană a Caselor de Vacanță

European Hotel Forum (Forumul Hotelier European)

Flintglobal

Reprezentanța permanentă a Franței la UE

Heetch

HomeAway

Hotrec

IRU - International Taxi Forum (Forumul internațional al taximetriștilor)

Reprezentanța permanentă a Italiei la UE

Ouishare

Reprezentanța permanentă a Slovaciei la UE

Uber

Uni Global Union

Unionen

Volta

Wethic

Zurich Insurance


AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (27.3.2017)

destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

referitor la o agendă europeană pentru economia colaborativă

(2017/2003(INI))

Raportor pentru aviz (*): Joachim Schuster

(*)  Procedura comisiilor asociate - articolul 54 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât, în Comunicarea Comisiei din 6 iunie 2016 intitulată „O agendă europeană pentru economia colaborativă” (COM(2016)0356), se subliniază importanța tot mai mare a economiei platformelor și a impactului acesteia asupra politicilor economice și ocupaționale, inclusiv asupra creșterii și a locurilor de muncă, și se stabilesc recomandări în materie de politici pentru statele membre; întrucât această comunicare pune la dispoziție orientări cu privire la legislația în vigoare a Uniunii pentru a ajuta lucrătorii, întreprinderile, statele membre și societatea să beneficieze foarte mult de pe urma economiei platformelor;

B.  întrucât și promovarea justiției și a protecției sociale, astfel cum sunt definite la articolul 3 din TUE și la articolul 9 din TFUE, sunt obiective ale pieței interne a UE;

C.  întrucât ratele activităților independente (2006: 3,7 %, 2016: 5,6 %) și ponderea lucrătorilor care sunt implicați în activități secundare (2002: 3,6 %, 2016: 4,2 %) sunt în creștere în UE; întrucât, în cazul economiei platformelor, lipsesc o serie de date cu privire la ocuparea forței de muncă; întrucât Comisia și statele membre trebuie să abordeze mai bine dimensiunea socială a economiei platformelor, oferind o analiză și date riguroase cu privire la noile forme de ocupare a forței de muncă, monitorizând mediul de reglementare în continuă evoluție și încurajând schimbul de bune practici între statele membre, cu scopul de a face față provocărilor sociale legate de această nouă economie;

D.  întrucât serverele și sediile multor platforme se află în afara UE și se sustrag astfel zonei de reglementare a UE;

E.  întrucât, în raportul Parlamentului din 20 decembrie 2016 referitor la pilonul european al drepturilor sociale(1), se subliniază importanța garantării unor mijloace suficiente pentru a oferi tuturor persoanelor o protecție socială adecvată la nivel național, incluzând raporturile de muncă convenționale și neconvenționale, precum și activitățile independente;

F.  întrucât comunicarea Comisiei reprezintă un punct de pornire pentru dezvoltarea echilibrată a economiei platformelor, având în vedere evoluția rapidă a acestei economii și lacunele și incertitudinile conexe în materie de reglementare care încă trebuie clarificate, cum ar fi formele precare de muncă în economia platformelor;

G.  întrucât formele de muncă din cadrul economiei colaborative permit o diferențiere între servicii fizice, precum munca la cerere, și servicii virtuale, precum activitățile participative, care sunt transmise numai prin intermediul internetului;

H.  întrucât economia colaborativă cuprinde modele de o diversitate foarte mare, precum finanțarea participativă, schimbul de bunuri, băncile de timp, grupurile de autoconsum și utilizarea în comun a bunurilor, printre altele, și întrucât această economie nu se dezvoltă, prin urmare, numai într-un mediu digital, ci și în medii locale, adesea neavând scop lucrativ; întrucât aceasta nu se desfășoară numai la nivel global, ci și la nivel local, și nu se limitează exclusiv la sfera economică, ci pune accentul pe aspecte sociale, de mediu și de accesibilitate;

I.  întrucât economia platformelor oferă oportunități de creștere și creare de locuri de muncă, între altele asigurând un acces facil pentru persoanele care, între alți factori, se află departe de piața muncii sau caută noi forme de angajare cu programe de lucru flexibile; întrucât aceasta poate oferi noi servicii inovatoare; întrucât ar trebui să asigure condiții de muncă bune, protecție socială și reconcilierea muncii (la cerere) cu viața privată;

J.  întrucât accesul la banda largă de mare viteză este esențial pentru a participa la economia platformelor, iar lipsa furnizării de bandă largă ar putea împiedica anumite grupuri, precum persoanele care locuiesc în zone defavorizate, în zone rurale și în regiuni ultraperiferice, să beneficieze de noi oportunități;

K.  întrucât persoanele și furnizorii de servicii care folosesc platforme ar trebui să fie mai bine informați cu privire la cerințele legale pe care trebuie să le respecte, în special în ceea ce privește drepturile și obligațiile acestora legate de statutul lor profesional;

L.  întrucât nu există statistici oficiale privind numărul de locuri de muncă din economia platformelor,

  Introducere

1.  subliniază că Uniunea ar trebui să sprijine dezvoltarea economiei platformelor prin clarificarea dispozițiilor legale aplicabile și prin trasarea parcursului său într-un mod echitabil, echilibrat și durabil din punct de vedere social; recomandă ca protecția lucrătorilor în noile forme de ocupare a forței de muncă precum economia platformelor ar trebui integrată și în toate celelalte domenii de politică în afară de ocuparea forței de muncă și afacerile sociale;

2.  ia act de creșterea numărului de inițiative de reglementare la nivel național și local care privesc economia platformelor(2); subliniază, în acest context, faptul că creșterea economiei platformelor, precum și reacțiile cu privire la aceasta, indică oportunitățile și provocările legate de dezvoltarea formelor de contractare a muncii și a activităților care nu se încadrează cu ușurință în categoriile tradiționale de muncă subordonată și muncă autonomă;

3.  remarcă faptul că nu există o definiție comună a economiei digitale bazate pe platforme online („economia platformelor”, „economie colaborativă”, „economie participativă” etc.); subliniază faptul că utilizarea termenului de „economie a platformelor” pare a fi cea mai obiectivă descriere și invită Comisia să asigure utilizarea unei terminologii coerente;

4.  subliniază că trebuie să se facă o diferență clară între platformele „comerciale” și „necomerciale” pentru a asigura condiții echitabile de concurență și o diferență clară între activitatea non-profesională de la individ la individ și furnizorii de servicii care acționează în cadrul exercitării profesiei; invită Comisia să încurajeze statele membre să dezvolte, în acest sens, definiții și praguri specifice fiecărui sector, în colaborare cu părțile interesate relevante; subliniază importanța recunoașterii activităților remunerate din economia platformelor ca fiind „muncă” indiferent de terminologie („activități mărunte”, „sarcini”, „transportul persoanelor în regim de taxi” etc.);

5.  invită Comisia să analizeze măsura în care reglementările actuale ale Uniunii se aplică pieței muncii în domeniul digital și să asigure punerea în aplicare adecvată și respectarea acestora; invită statele membre, în colaborare cu partenerii sociali și alte părți interesate implicate, să evalueze, în mod proactiv și pe baza logicii anticipării, în ce măsură trebuie modernizată legislația în vigoare, inclusiv sistemele de securitate socială, pentru a ține pasul cu evoluțiile tehnologice, asigurând, totodată, protecția lucrătorilor; invită Comisia și statele membre să coordoneze sistemele de securitate socială pentru a asigura posibilitatea de a exporta beneficiile și agregarea perioadelor conform legislației Uniunii și legislației naționale; încurajează partenerii sociali să actualizeze contractele colective acolo unde este necesar, astfel încât în mediul profesional digital să poată fi păstrate standardele de protecție în vigoare;

6.  invită Comisia și statele membre să garanteze faptul că economia platformelor online care se dezvoltă în Uniune este sustenabilă din punct de vedere social și al mediului, respectă drepturile lucrătorilor și asigură garanții minime de calitate de care trebuie să dea dovadă platformele;

7.  invită Comisia să elaboreze, cu sprijinul partenerilor sociali, forme adecvate de supraveghere și monitorizare în ceea ce privește economia platformelor;

8.  subliniază că, până în prezent, economia colaborativă a înflorit în special în zonele urbane; invită Comisia și statele membre să ia măsuri pentru a combate decalajul digital și a asigura accesul tuturor persoanelor, fără discriminare; subliniază, prin urmare, importanța de a utiliza banda largă în zonele rurale pentru a permite tuturor regiunilor și oamenilor să beneficieze de potențialul economiei platformelor, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă; invită statele membre să consolideze resursele financiare și umane pentru a permite persoanelor defavorizate să dobândească competențe digitale de bază;

  Relațiile de muncă

9.  afirmă că toți lucrătorii din economia platformelor sunt fie angajați, fie lucrători independenți, în funcție de preponderența activităților; subliniază că toate activitățile din cadrul economiei platformelor trebuie să fie clasificate în mod corespunzător de statele membre; subliniază că este nevoie de o astfel de clarificare, și în scopul de a împiedica activitățile independente false și de a asigura protejarea drepturilor sociale și de muncă ale tuturor lucrătorilor din economia platformelor, indiferent de statutul lor oficial de angajați sau persoane care desfășoară activități profesionale independente;

10.  ia act de Comunicarea Comisiei privind „O agendă europeană pentru economia colaborativă”, care prevede, printre altele, orientări privind caracterizarea relațiilor de muncă de pe piața digitală a muncii; reamintește, în acest context, abordarea bazată pe jurisprudență a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a definit conceptul de „lucrător”, în sensul punerii în aplicare a dreptului UE, pe baza unui raport de muncă caracterizat de anumite criterii, cum ar fi existența subordonării și a remunerării și natura muncii(3); invită Comisia să colaboreze cu toate statele membre pentru a clarifica ce reprezintă conceptul de „raport de muncă” pentru munca intermediată de platformele online, ținând seama de Recomandarea OIM nr. 198 cu privire la raporturile de muncă;

11.  subliniază că toți lucrătorii trebuie să beneficieze de protecție și securitate adecvate în ceea ce privește condițiile de muncă, remunerarea, protecția socială, precum și sănătatea și siguranța, iar calitatea locurilor lor de muncă trebuie să fie garantată în orice moment, indiferent dacă aceștia își desfășoară sau nu activitatea prin intermediul unei platforme;

12.  solicită din nou crearea unui pilon european al drepturilor sociale pentru a asigura condiții de muncă decente pentru toți, inclusiv pentru lucrătorii pe platforme; subliniază că într-un astfel de demers trebuie implicați partenerii sociali și alte părți interesate importante; subliniază că trebuie să se asigure faptul că toți lucrătorii pe platforme trebuie să beneficieze de aceleași drepturi sociale și de muncă și de aceeași protecție a sănătății și siguranței, precum și de acces la învățarea pe tot parcursul vieții ca și lucrătorii din economia tradițională, conform dreptului și practicilor naționale, încurajând, totodată, inovarea, promovând creșterea durabilă și favorabilă incluziunii și asigurând condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi;

13.  remarcă necesitatea garantării unui onorariu profesional de tip remunerativ și termene de plată sigure pentru lucrătorii independenți și pentru persoanele care lucrează pentru companiile-platformă;

14.  subliniază importanța muncii la distanță și a organizării inteligente a muncii în cadrul economiei colaborative și recomandă, în acest sens, necesitatea de a considera aceste forme de muncă similare cu cele tradiționale;

  Negocierea colectivă și legislația în domeniul concurenței

15.  subliniază că libertatea de asociere și de acțiune colectivă, inclusiv negocierea colectivă, sunt drepturi fundamentale, care trebuie să se aplice tuturor lucrătorilor, indiferent dacă aceștia sunt angajați sau desfășoară activități profesionale independente; subliniază că persoanele care desfășoară activități profesionale independente care sunt considerate din punct de vedere juridic o societate cu un singur membru ar trebui să aibă dreptul de a se asocia pentru a nu se considera că formează un cartel; invită, în acest sens, Comisia și statele membre să evalueze legislația din domeniul concurenței de la nivel european și național și să facă modificări dacă e nevoie; invită Comisia să susțină statele membre și partenerii sociali să crească acoperirea negocierilor colective conform legislației și practicilor naționale și să acorde lucrătorilor din economia platformelor mai multe drepturi;

  Condiții de concurență echitabile

16.  subliniază că posibilele avantaje în materie de eficiență pe care le prezintă platformele online în comparație cu economia tradițională nu ar trebui să fie obținute prin dumping salarial, ci printr-o concurență loială; subliniază că, pentru a asigura condiții de concurență echitabile între economia platformelor și întreprinderile tradiționale, în special IMM-uri, economia platformelor, la fel ca orice altă economie, trebuie să plătească impozite și contribuții sociale și să respecte legislația privind ocuparea forței de muncă și legislația socială; subliniază că politicile conexe trebuie modificate în consecință, dacă e cazul;

17.  invită Comisia să publice orientări privind modul în care legislația Uniunii se aplică diferitelor tipuri de modele de afaceri în cadrul economiei platformelor, cu scopul de a elimina, acolo unde este necesar, lacunele de reglementare în domeniul ocupării forței de muncă și al securității sociale; consideră că potențialul pe care îl are economia platformelor în ceea ce privește un nivel ridicat de transparență permite o bună trasabilitate, în conformitate cu obiectivul privind asigurarea respectării legislației actuale; invită statele membre să realizeze suficiente inspecții de muncă în ceea ce privește platformele online și să aplice sancțiuni în cazul nerespectării normelor, în special în legătură cu condițiile de muncă și de angajare, și să elaboreze o serie de cerințe specifice cu privire la calificări; invită astfel Comisia și statele membre să acorde o atenție deosebită muncii fără forme legale și activităților independente false din acest sector și să introducă economia platformelor în agenda platformei europene în materie de combatere a muncii nedeclarate; invită statele membre să aloce mijloace suficiente pentru inspecții;

18.  reamintește că toți operatorii platformelor trebuie să își desfășoare activitățile în perfectă conformitate cu legislația Uniunii și cu cea națională; solicită să se ia măsuri antidumping pentru a asigura o concurență echitabilă între platformele cu sediul în statele membre și cele cu sediul în țări terțe; subliniază necesitatea adoptării unor norme eficiente de eliminare a eludării fiscale de către platformele online cu sediul în țări terțe care furnizează servicii sau comercializează bunuri în Uniune;

19.  subliniază că trebuie să se abordeze mai bine dimensiunea socială a economiei platformelor; invită, prin urmare, Comisia și statele membre, în conformitate cu legislația Uniunii privind protecția datelor și în colaborare cu partenerii sociali, să colecteze date mai fiabile și cu un caracter mai cuprinzător cu privire la locurile de muncă și la profilurile profesionale, condițiile de muncă și de încadrare în muncă, inclusiv informații referitoare la venituri, precum și la competențele, calificările și activitățile din economia platformelor; consideră că ar fi util ca aceste date să se bazeze și pe interviuri realizate cu lucrători de pe platforme și pe informații colectate de platforme; solicită realizarea unei analize aprofundate a muncii din economia platformelor pentru a modifica legislația din domeniul muncii și legislația socială, dacă e cazul; subliniază că schimburile de bune practici dintre statele membre au un rol important în acest context;

20.  invită statele membre să asigure o securitate socială adecvată pentru lucrătorii independenți, care sunt actori esențiali ai pieței digitale a muncii; invită statele membre să adapteze sistemele de protecție socială actuale și să dezvolte noi mecanisme de protecție, dacă e cazul, pentru a asigura o acoperire adecvată pentru lucrătorii pe platforme, precum și lipsa discriminării și egalitatea de gen, care să reflecte modelele de lucru și de carieră deosebite create prin digitalizare și să facă schimb de bune practici la nivel european;

21.  invită Comisia să analizeze modul în care directiva privind munca printr-un agent de muncă temporară se aplică platformelor online specifice; consideră că multe platforme online intermediare sunt similare din punct de vedere structural cu agenții de muncă temporară (relație contractuală triunghiulară între: lucrătorul temporar/lucrătorul pe platformă; agentul de muncă temporară/platforma online; întreprinderea utilizatoare/client);

22.  solicită serviciilor publice naționale pentru ocuparea forței de muncă și rețelei EURES să asigure o mai bună comunicare cu privire la oportunitățile oferite de economia colaborativă;

23.  recunoaște că economia platformelor poate fi utilizată în scopuri sociale; invită Comisia și statele membre să promoveze modele de economie socială în economia platformelor, mai ales în ceea ce privește platformele organizate pe baza unui model corporativ, și să facă schimb de bune practici în această privință, deoarece, pe parcursul perioadelor de criză economică, întreprinderile sociale s-au dovedit a fi rezistente;

  Cerințe privind competențele

24.  subliniază că, pentru a ține pasul cu digitalizarea actuală a tuturor aspectelor vieții, competențele în domeniul digital au un rol extrem de important; invită statele membre să-și adapteze sistemele educaționale și de formare la piața digitală a muncii, stabilind o legătură între mediul educațional și cel al muncii, incluzând susținerea antreprenoriatului; subliniază că creșterea complexității profilurilor profesionale și a competențelor duce la cereri noi – în special cu privire la competențele în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) – pentru formare, precum și pentru învățământul complementar și învățarea pe tot parcursul vieții în vederea promovării competențelor digitale și a eliminării diferențelor actuale dintre femei și bărbați și dintre generații în acest context;

25.  subliniază că este important să se realizeze sinergii mai solide din care să facă parte partenerii sociali și diverse instituții educaționale și de formare pentru a actualiza conținutul predării și al cursurilor și a dezvolta strategii vizând competențele; încurajează statele membre să includă cursurile de formare în domeniul digital în programele lor școlare, începând cu învățământul primar; subliniază că sunt necesare investiții publice în învățământul profesional și învățarea pe tot parcursul vieții pentru a se asigura faptul că lucrătorii dețin competențele potrivite pentru era digitală; subliniază că educația și formarea trebuie să fie accesibile tuturor lucrătorilor; consideră că este nevoie de noi posibilități de finanțare pentru învățarea și formarea pe tot parcursul vieții, în special pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici;

  Obligații de raportare și de transparență pentru operatorii platformelor

26.  solicită instituirea unor standarde de transparență și a unor obligații de comunicare pentru operatorii platformelor, pentru a monitoriza plata impozitelor și a contribuțiilor la securitatea socială, precum și practicile de notare a muncii pe platformele digitale și pentru a asigura faptul că autoritățile naționale dispun de toate informațiile relevante; încurajează statele membre să faciliteze îndeplinirea obligațiilor de raportare ale lucrătorilor pe platforme prin declarații fiscale simplificate și să colaboreze cu platformele online pentru a comunica tranzacțiile electronice înregistrate, cu scopul de a contribui la combaterea evaziunii fiscale și a muncii fără forme legale;

27.  ia act de concentrarea datelor generate de utilizatori în mâinile platformelor online și invită Comisia și statele membre să asigure buna funcționare a pieței unice digitale și să garanteze o protecție adecvată a datelor confidențiale ale utilizatorilor și lucrătorilor, precum și a colectării datelor;

28.  subliniază că consumatorii ar trebui să se bucure de un nivel de protecție ridicat și eficace, indiferent dacă serviciile sunt furnizate de prestatori profesionali sau de persoane individuale; subliniază, în special, importanța protejării consumatorilor în cazul tranzacțiilor de la individ la individ și a căutării de soluții pentru o mai bună securitate;

29.  subliniază că modelul economic al economiei platformelor se bazează pe încrederea utilizatorilor, în special în comentariile din mediul online; reamintește că acele calificative care au fost obținute de lucrătorii pe platforme reprezintă valoarea lor pe piața digitală pentru utilizatori; subliniază, prin urmare, că platformele trebuie să dezvolte instrumente de certificare pentru a asigura transparența și fiabilitatea informațiilor privind calitatea serviciilor; invită, prin urmare, Comisia și statele membre, în colaborare cu partenerii sociali, să faciliteze transferabilitatea și acumularea calificativelor de la o platformă la alta pentru servicii echivalente;

30.  ia act de faptul că practicile neloiale privind calificările realizate online pot afecta condițiile de muncă și drepturile lucrătorilor din cadrul platformelor și capacitatea acestora de a obține un loc de muncă; este preocupat de faptul că un număr arbitrat de recenzii negative din partea clienților, care poate nu reflectă neapărat calitatea muncii și care nu pot fi contestate, poate duce la dezactivarea contului sau la retrogradarea rezultatului de căutare de către platforme; consideră că un astfel de sistem de rating dezvoltat de o platformă ar trebui introdus prin consultare cu lucrătorii și reprezentanții acestora; solicită platformelor să informeze lucrătorii pe platforme și să le ofere un proces de arbitraj înainte de a lua astfel de măsuri ca rezultat al calificativelor obținute; subliniază că toți lucrătorii pe platforme au dreptul de a solicita eliminarea calificativelor nejustificate; invită Comisia și statele membre ca, în colaborare cu partenerii sociali, să se asigure că lucrătorii și utilizatorii sunt în măsură să califice platformele online;

31.  invită Comisia și statele membre să ia măsuri decisive pentru a interzice algoritmii și programele informatice obscure și discriminatorii dezvoltate sau utilizate de platformele online care nu respectă legislația europeană și națională și să instituie structuri de monitorizare în acest sens;

32.  consideră că este necesar să se ia măsuri pentru ca guvernele statelor membre să poată limita acțiunea acestor platforme, în interes public;

33.  invită Comisia, statele membre și partenerii sociali să furnizeze informații adecvate lucrătorilor pe platforme cu privire la condițiile de muncă și de angajare și la drepturile lucrătorilor, precum și la raporturile lor de muncă atât cu platformele, cât și cu utilizatorii; consideră că platformele ar trebui să aibă un rol activ în furnizarea de informații pentru utilizatori și lucrători cu privire la cadrul de reglementare aplicabil în vederea îndeplinirii cerințelor legale;

  Sănătatea și siguranța

34.  constată că economia platformelor oferă oportunități noi pentru câștigarea unui venit suplimentar, pentru încadrarea în muncă a tinerilor (îndeosebi a celor care caută posibilități de muncă ocazională și forme flexibile de încadrare în muncă, care le permit să combine munca cu studiile), pentru un echilibru mai bun între viața profesională și viața personală și pentru reducerea gradului scăzut de ocupare a forței de muncă și a șomajului și pentru activitatea profesională colaborativă; atrage însă atenția că, în unele situații, aceste evoluții pot să ducă și la situații de precaritate; subliniază că locurile de muncă flexibile trebuie să intre sub incidența dispozițiilor actuale în materie de sănătate și securitate, precum și a măsurilor de protecție socială, pentru a evita implicațiile sociale și financiare pe termen lung, și trebuie să excludă riscurile potențiale cum ar fi solicitarea excesivă a lucrătorilor și niveluri de salarizare care nu sunt proporționale cu performanța; subliniază, prin urmare, necesitatea flexibilității pieței muncii, pe de o parte, și a securității economice și sociale a lucrătorilor, pe de altă parte; subliniază că reducerea costurilor nu ar trebui să submineze condițiile de muncă sau standardele ocupaționale;

35.  invită Comisia să realizeze un studiu privind efectele digitalizării asupra bunăstării și a armonizării vieții profesionale a lucrătorilor cu cea privată, precum și efectele de la nivelul societății și al mediului; subliniază că activitatea profesională din economia platformelor nu ar trebui să însemne disponibilitate permanentă, erodarea formelor tradiționale de organizare a programului de lucru sau izolare socială, care pot cauza afecțiuni psihosociale precum epuizarea sau depresia; pledează, prin urmare, pentru respectarea deplină a perioadelor de odihnă stabilite și subliniază necesitatea de a respecta formele de organizare a timpului de lucru, cu scopul de a menține limitele timpului de lucru, astfel cum sunt definite de legislațiile muncii din fiecare stat membru; consideră că este necesar să se evalueze efectele digitalizării asupra sănătății și a siguranței la locul de muncă, iar dispozițiile cadrului actual în materie de asigurare a sănătății și a siguranței trebuie adaptate în consecință; recomandă statelor membre să introducă un „drept de deconectare” pentru munca depusă în afara orelor de program, ca măsură de asigurare a unui echilibru adecvat între viața profesională și cea privată; subliniază că solicitarea unui astfel de drept nu trebuie să aibă vreun efect negativ asupra evaluării lucrătorilor din economia platformelor;

36.  subliniază că furnizorii de servicii profesionale din economia digitală trebuie să îndeplinească aceleași cerințe în materie de calitate, competențe și calificări ca cei din cadrul economiei tradiționale, pentru a evita riscurile în materie de sănătate și siguranță; invită autoritățile competente, în colaborare cu partenerii sociali, să dezvolte proceduri adecvate de monitorizare și certificare;

37.  reamintește că flexibilitatea, volatilitatea și instabilitatea care caracterizează aceste locuri de muncă transferă riscurile din piață asupra lucrătorilor, generează astfel o mai mare inegalitate socială și niveluri de morbiditate psihologică mai ridicate decât în cazul altor locuri de muncă; subliniază faptul că locurile de muncă generate de acest sector nu ajung într-o măsură suficientă la persoanele aflate în șomaj, grupurile sociale cele mai excluse sau persoanele din mediul rural, din cauza unor bariere precum decalajul digital sau lipsa de competențe tehnologice.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

22.3.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

38

1

8

Membri titulari prezenți la votul final

Mara Bizzotto, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Ole Christensen, Lampros Fountoulis, Marian Harkin, Rina Ronja Kari, Jan Keller, Ádám Kósa, Jean Lambert, Jérôme Lavrilleux, Patrick Le Hyaric, Jeroen Lenaers, Javi López, Thomas Mann, Anthea McIntyre, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Marek Plura, Dominique Martin, Joëlle Mélin, Terry Reintke, Sofia Ribeiro, Robert Rochefort, Maria João Rodrigues, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Jutta Steinruck, João Pimenta Lopes, Romana Tomc, Yana Toom, Marita Ulvskog, Renate Weber, Tatjana Ždanoka, Jana Žitňanská

Membri supleanți prezenți la votul final

Maria Arena, Georges Bach, Tania González Peñas, Krzysztof Hetman, Marju Lauristin, Edouard Martin, Alex Mayer, Joachim Schuster, Jasenko Selimovic, Neoklis Sylikiotis, Michaela Šojdrová

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

38

+

ALDE

ECR

PPE

S&D

Verts/ALE

Enrique Calvet Chambon, Marian Harkin, Robert Rochefort, Jasenko Selimovic, Yana Toom, Renate Weber

Anthea McIntyre, Jana Žitňanská

Georges Bach, David Casa, Krzysztof Hetman, Ádám Kósa, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Thomas Mann, Marek Plura, Sofia Ribeiro, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Michaela Šojdrová, Romana Tomc

Maria Arena, Ole Christensen, Jan Keller, Marju Lauristin, Javi López, Edouard Martin, Alex Mayer, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Maria João Rodrigues, Joachim Schuster, Jutta Steinruck, Marita Ulvskog

 

Jean Lambert, Terry Reintke, Tatjana Ždanoka

1

-

NI

Lampros Fountoulis

8

0

ENF

GUE/NGL

Mara Bizzotto, Dominique Martin, Joëlle Mélin

Tania González Peñas, Rina Ronja Kari, Patrick Le Hyaric, João Pimenta Lopes, Neoklis Sylikiotis

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0010.

(2)

A se vedea: Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound),   Observatorul European al Vieții Profesionale: „Digitalizarea și viața profesională: învățăminte desprinse din cazurile Uber din Europa”, 2016.

(3)

A se vedea: CEJ C 596/12, punctul 17 și CEJ C 232/09, punctul 39.


AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (24.3.2017)

destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

referitor la o agendă europeană pentru economia colaborativă

(2017/2003(INI))

Raportor pentru aviz (*): Dario Tamburrano

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută comunicarea Comisiei intitulată „O agendă europeană pentru economia colaborativă” prin care se recunoaște că economiile colaborative oferă modalități inovative de oferire a unor noi servicii pentru cetățeni, pentru stimularea spiritului antreprenorial și pentru crearea de locuri de muncă; recunoaște faptul că toate economiile colaborative se bazează pe comportamentul uman înclinat spre cooperare, pe relații de la egal la egal, pe spiritul de comunitate și pe încredere, beneficiind de pe urma dezvoltărilor socio-economice, având la bază evoluția de la o optică a proprietății către o optică a utilizării și a partajării în comun a activelor; recunoaște faptul că, în prezent, economiile cu caracter colaborativ tind să acopere un spectru larg, de la cele orientate pe avantaje la cele bazate pe un model lucrativ, și, indiferent cât de diferite sunt sau devin, toate se caracterizează prin distribuirea resurselor, participarea activă și emanciparea cetățenilor, inovarea acceptabilă la nivel social și utilizarea intensivă a tehnologiilor informației și comunicațiilor ca factor catalizator;

2.  având în vedere natura multidimensională a acestor economii, subliniază că se impune distingerea între economiile de tip lucrativ și cele fără scop lucrativ (incluzând aici și cele bazate pe partajarea costurilor), dat fiind că participanții la piață, utilizatori sau furnizori de servicii, nu ar trebui să facă obiectul acelorași dispoziții legale;

3.  subliniază că economiile de tip colaborativ pot oferi numeroase oportunități de investiții și prosperitate pe piața europeană, inclusiv locuri de muncă pentru persoane cu acces dificil pe piața muncii, cum ar fi șomeri, tineri, studenți, femei și persoane în vârstă; constată, în acest sens, posibilitatea unor contracte de muncă atipice, printre care și activități independente fictive, care ar trebui depistate pentru a se asigura corecta aplicare a legislației relevante în domeniul fiscal și al pieței muncii; subliniază faptul că economiile de tip colaborativ sprijină antreprenoriatul; subliniază necesitatea de a adapta politicile de formare la acest nou tip de activități;

4.  subliniază că TIC permit dezvoltarea rapidă și eficientă a ideilor inovatoare în cadrul economiilor colaborative, contribuind la interconectarea și emanciparea participanților, utilizatori sau furnizori de servicii, facilitând participarea și intrarea acestora pe piață, făcând mai accesibile zonele îndepărtate sau rurale, reducând astfel necesitatea intermedierilor, scăzând costurile directe și cheltuielile de regie, canalizând fluxurile intense de informații și consolidând încrederea inter pares;

5.  ia act de potențialul reprezentat de datele, serviciile și conținutul creativ generate de utilizatori pentru piața europeană, subliniind totodată eventualele riscuri asociate cu concentrarea lor pe un număr redus de platforme digitale transnaționale, care pot acționa ca noi intermediari, cu eventuale efecte de denaturare a pieței și obstrucționând dezvoltarea inițiativelor locale în economia colaborativă; solicită, prin urmare, Comisiei, să analizeze mijloacele potrivite pentru prevenirea abuzului de poziții dominante pe piață ce ar putea denatura piața digitală a UE;

6.  pentru ca o platformă să fie catalogată drept colaborativă, consideră esențială realizarea preponderent inter pares a schimbului de bunuri și servicii; avertizează, în acest sens, cu privire la proliferarea platformelor care, la adăpostul etichetei de „economie colaborativă”, nu acționează ca simpli intermediari de servicii, ci ca adevărați furnizori ai acestora;

7.  subliniază că economiile colaborative se bazează pe încredere, mai ales în ceea ce privește comentariile și calificativele online și sistemele de stabilire a reputației sau alte mecanisme al căror scop este să descurajeze comportamentul abuziv al participanților, să reducă asimetriile de informare și să contribuie la o calitate mai ridicată și la transparența serviciilor; avertizează însă că nu trebuie ca acestea să conducă la apariția de noi obstacole nejustificate la accesul utilizatorilor pe și de pe aceste platforme și că este posibil ca normele de autoreglementare, cum ar fi etichetele de calitate, să nu fie suficiente pentru asigurarea de standarde de calitate și siguranță a serviciilor; încurajează Comisia să creeze condiții de concurență echitabile în rândul platformelor colaborative, prin:

(a) continuarea activității sale în sprijinul garantării fluxului liber de date și a interoperabilității între platformele pieței și a încurajării portabilității datelor;

(b) propunerea de metode de autentificare a opiniilor exprimate online de consumatori;

(c) garantarea că platformele: i) oferă informații complete cu privire la cadrul de reglementare ce trebuie respectat de furnizorii de servicii și ii) au un rol mai activ în verificarea respectării dispozițiilor legale de către aceștia;

8.  subliniază că utilizarea în comun a activelor le optimizează și atrage o suită de externalități pozitive pentru mediu și socio-economice, îmbunătățind eficiența resurselor în domeniile de activitate industrială și în sectorul terțiar, scăzând costurile directe la intrarea pe piață și creând oportunități în cadrul comunităților, aducând astfel foloase întreprinzătorilor și emancipând cetățenii individuali care participă la economia colaborativă; în acest sens, subliniază că ar trebui promovată utilizarea în comun a activelor, în conformitate cu obiectivele Uniunii în materie de creștere durabilă și incluzivă;

9.  subliniază modul în care introducerea tehnologiei 5G va transforma în mod fundamental logica economiilor noastre, sporind diversitatea și accesibilitatea serviciilor; subliniază, în acest sens, importanța creării unei piețe competitive pentru întreprinderile inovatoare, al cărei succes va defini în final soliditatea economiilor noastre;

10.  subliniază posibila contribuție a economiei colaborative la durabilitatea economică a UE prin atingerea obiectivelor majore în ceea ce privește agricultura durabilă, utilizarea eficientă a resurselor, combaterea schimbărilor climatice sau construirea unei economii circulare;

11.  subliniază că economiile cu caracter colaborativ, în special, se dezvoltă cu preponderență în acele comunități cu solide modele de cunoaștere și educație, stimulând și consolidând o cultură a inovării deschise, sprijinind dezvoltarea de software și hardware din surse deschise, ajutând la dezvoltarea unui patrimoniu de bunuri comune și comunități creative; subliniază că, având în vedere potențialul lor de încurajare a capitalului creativ și inovativ al cetățenilor europeni, economiile colaborative ar trebui să rămână deschise și accesibile tuturor indivizilor, asigurând totodată venituri corecte pentru cercetători și persoanele active în discipline creative;

12.  recunoaște faptul că economiile colaborative s-au dezvoltat mai mult în zonele urbane, în care condiții precum densitatea populației și proximitatea fizică favorizează adoptarea de modele ale economiei colaborative; în acest sens, subliniază importanța elaborării de politici coerente și a difuzării de internet în bandă largă și ultra-largă, pentru a permite astfel tuturor regiunilor din Uniune, mai ales celor mai puțin populate, izolate sau rurale, să beneficieze de potențialul reprezentat de aceste economii;

13.  îndeamnă insistent Comisia și statele membre să asigure o mai bună coordonare, împreună cu părțile interesate, pentru atingerea unor standarde ridicate în materie de: (a) drepturi ale lucrătorilor și protecție socială pentru toți lucrătorii activi în economii colaborative; (b) garanții de siguranță pentru utilizatorii economiilor colaborative; (c) dezvoltare a economiilor colaborative și de sinergii de coabitare cu modelele economice tradiționale; (d) asigurare a protejării datelor cu caracter personal, așadar a confidențialității tuturor datelor relative la lucrători și consumatori;

14.  invită Comisia, printre altele, să studieze în continuare impactul socio-economic al angajării lucrătorilor în structuri colaborative, al protecției consumatorilor, al protecției sociale și al unor politici publice precum planificare urbanistică și turism;

15.  solicită Comisiei să le permită statelor membre să asigure mai ușor o protecție socială corespunzătoare atât pentru angajați, cât și pentru persoanele care desfășoară activități independente în economiile colaborative, respectând totodată autonomia partenerilor sociali la nivel național, contractele colective de muncă naționale, tradițiile și modelele naționale ale pieței forței de muncă, precum și să se abțină de la inițiative care pot afecta dreptul de a negocia, încheia și aplica contracte colective de muncă și de a lua măsuri colective în conformitate cu legislația și practicile naționale;

16.  solicită Comisiei să analizeze în continuare măsura în care economiile colaborative sunt vizate de cadrul juridic al fiecărui stat membru și al UE, pentru a se asigura, după caz, o abordare armonizată a economiilor colaborative la nivelul Uniunii, cu deplina respectare a principiului subsidiarității; în acest context, subliniază experiențele pozitive în reglementare realizate la nivel local, ghidate în general de principiile transparenței informațiilor, participării, incluziunii și bunei guvernanțe;

17.  solicită Comisiei și statelor membre să asigure că legislația și politicile UE sunt adaptate cerințelor viitorului și oferă stabilitate și certitudine juridică pentru fructificarea întregului potențial al economiilor colaborative pentru angajații, întreprinderile și cetățenii din UE, cu un accent deosebit pe:

a) definirea, acolo unde este necesar, de praguri și criterii pe sector, cu distingerea clară între conceptele de „muncă/servicii”, „angajat” și „liber-profesionist”, „activitate non-profesională inter pares” și „furnizori de servicii”, „activitate cu scop lucrativ” și „activitate fără scop lucrativ” (inclusiv partajarea costurilor);

b) asigurarea unui mediu concurențial loial pentru întreprinderile și cetățenii europeni, respectiv a aplicării de dispoziții juridice echivalente ca funcție pentru agenți economici similari, mai ales în materie de protecție a consumatorului, drepturile lucrătorului, fiscalitate și transparență;

c) inaugurarea de zone non-exclusive, deschise experimentării și prin stimularea alfabetizării și conectivității digitale, prin sprijinirea întreprinzătorilor europeni, a noilor întreprinderi și prin stimularea inițiativei Industrie 4.0, a centrelor de inovare, a clusterelor și a incubatoarelor aferente; consideră că acest lucru ar trebui să se realizeze prin utilizarea optimă a legislației în vigoare și fără recurgerea la suprareglementare, cu respectarea prerogativelor statelor membre în această privință, respectiv a autonomiei partenerilor sociali și a practicilor naționale, precum și cu respectarea orientărilor formulate de Curtea Europeană de Justiție cu privire la concepte precum „muncă/servicii”, „angajat” și „liber-profesionist”, reamintind că penultimul dintre acestea intră sub incidența legislației naționale;

18.  subliniază că economiile colaborative formează un ecosistem care necesită sprijin pentru dezvoltarea sa rapidă și al cărui caracter trebuie să rămână deschis pentru cercetare, inovare și noile tehnologii pentru a atrage astfel investiții; invită Comisia și statele membre să utilizeze la maxim instrumentele financiare existente pentru a investi în întreprinderile colaborative și pentru a promova inițiative pentru ușurarea accesului la finanțare, mai ales pentru întreprinderile nou-lansate, pentru cele micii și mijlocii din întreaga Uniune, prin diverse canale precum credite bancare, capital de risc, fonduri publice și finanțare participativă;

19.  subliniază faptul că normele naționale și locale care nu sunt justificate și proporționale constituie nu doar bariere în calea pieței unice care contravin legislației UE, ci împiedică și crearea și dezvoltarea întreprinderilor nou-înființate; solicită așadar Comisiei să aplice de manieră proactivă legislația privind piața unică;

20.  remarcă că economiile colaborative sunt din ce în ce mai importante în sectorul energetic, permițând consumatorilor, producătorilor, persoanelor fizice și comunităților să se angajeze în mod eficient în anumite faze descentralizate ale ciclului energetic reînnoibil, ca de exemplu producția proprie, consumul în regie proprie, stocarea și distribuirea de energie, în conformitate cu obiectivele în materie de politică energetică și schimbări climatice ale Uniunii Europene;

21.  susține că spectrul trebuie considerat un bun comun și încurajează includerea în reglementarea acestuia a unor inițiative inovatoare determinate de utilizator, care ar stimula economia colaborativă și bazată pe partajare;

22.  invită Comisia să sprijine creșterea economică a economiei colaborative prin măsuri care vizează reducerea sarcinii administrative asupra persoanelor și întreprinderilor, fără discriminare între modelele de afaceri;

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

22.3.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

53

4

2

Membri titulari prezenți la votul final

Nikolay Barekov, Bendt Bendtsen, Xabier Benito Ziluaga, José Blanco López, Cristian-Silviu Bușoi, Reinhard Bütikofer, Jerzy Buzek, Angelo Ciocca, Edward Czesak, Pilar del Castillo Vera, Fredrick Federley, Ashley Fox, Adam Gierek, András Gyürk, Rebecca Harms, Eva Kaili, Kaja Kallas, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Peter Kouroumbashev, Zdzisław Krasnodębski, Miapetra Kumpula-Natri, Janusz Lewandowski, Paloma López Bermejo, Edouard Martin, Dan Nica, Angelika Niebler, Morten Helveg Petersen, Michel Reimon, Herbert Reul, Paul Rübig, Massimiliano Salini, Algirdas Saudargas, Neoklis Sylikiotis, Dario Tamburrano, Evžen Tošenovský, Claude Turmes, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Henna Virkkunen, Martina Werner, Lieve Wierinck, Anna Záborská, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

Membri supleanți prezenți la votul final

Mario Borghezio, Soledad Cabezón Ruiz, Jens Geier, Françoise Grossetête, Benedek Jávor, Constanze Krehl, Olle Ludvigsson, Sofia Sakorafa, Anne Sander, Maria Spyraki, Marco Zullo

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Arndt Kohn, Pavel Poc

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

53

+

ALDE

Fredrick Federley, Kaja Kallas, Morten Helveg Petersen, Lieve Wierinck

ECR

Nikolay Barekov, Edward Czesak, Ashley Fox, Zdzisław Krasnodębski, Evžen Tošenovský

EFDD

Isabella Adinolfi, Dario Tamburrano, Marco Zullo

EPP

Bendt Bendtsen, Jerzy Buzek, Cristian-Silviu Bușoi, Françoise Grossetête, András Gyürk, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Janusz Lewandowski, Angelika Niebler, Herbert Reul, Paul Rübig, Massimiliano Salini, Anne Sander, Algirdas Saudargas, Maria Spyraki, Vladimir Urutchev, Henna Virkkunen, Anna Záborská, Pilar del Castillo Vera

S&D

José Blanco López, Soledad Cabezón Ruiz, Jens Geier, Adam Gierek, Eva Kaili, Arndt Kohn, Peter Kouroumbashev, Constanze Krehl, Miapetra Kumpula-Natri, Olle Ludvigsson, Edouard Martin, Dan Nica, Pavel Poc, Kathleen Van Brempt, Martina Werner, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

VERTS/ALE

Reinhard Bütikofer, Rebecca Harms, Benedek Jávor, Michel Reimon, Claude Turmes

4

-

GUE/NGL

Xabier Benito Ziluaga, Paloma López Bermejo, Sofia Sakorafa, Neoklis Sylikiotis

2

0

ENF

Mario Borghezio, Angelo Ciocca

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru transport și turism (11.4.2017)

destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

referitor la o agendă europeană pentru economia colaborativă

(2017/2003(INI))

Raportoare pentru aviz: Merja Kyllönen

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută apariția economiei colaborative în domeniul transporturilor și al serviciilor turistice și hoteliere, recunoscând faptul că, dacă există un cadru de reglementare adecvat, simplu și clar, aceasta are potențialul:

a)  de a oferi servicii mai numeroase, mai variate și la prețuri mai accesibile clienților, sporind și diversificând atât cererea, cât și oferta;

b)  de a promova noi forme de schimburi de cooperare între cetățenii din UE, precum și creșterea economică, locurile de muncă și oportunitățile antreprenoriale, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii din toată Europa;

c)  de a avea un impact pozitiv asupra mobilității persoanelor cu handicap și a promovării active a formelor sustenabile de mobilitate;

d)  de a îmbunătăți incluziunea persoanelor care, în mod tradițional, este posibil să fi fost excluse de pe piața muncii;

2.  recunoaște impactul pozitiv al economiei colaborative asupra sectorului turismului care cunoaște o creștere rapidă, prin consolidarea oportunităților de venituri individuale și a economiilor locale, prin punerea la dispoziție a unor instrumente pentru a răspunde mai bine cererii, de exemplu în cazul vârfurilor de cerere și în zonele îndepărtate, precum și prin luarea în considerare a preferințelor diverse ale călătorilor, în special ale celor cu venituri mai reduse; ia act de faptul că nivelul de satisfacție al clienților în ceea ce privește serviciile de turism ale economiei colaborative este ridicat; este de opinie că economia colaborativă ar trebui să fie inclusă pe deplin în politica UE din domeniul turismului; subliniază necesitatea de a promova o coexistență benefică între serviciile de turism tradiționale și economia colaborativă;

3.  îndeamnă Comisia să adopte măsurile adecvate pentru abordarea provocărilor create de utilizarea de către consumatorii europeni a platformelor online cu sedii situate în afara UE, în contexte culturale și normative non-europene, în special în ceea ce privește protecția datelor, sănătatea și siguranța, impozitarea și legislația muncii;

4.  reamintește faptul că, potrivit estimărilor Comisiei, cazarea inter pares reprezintă cel mai dezvoltat sector al economiei colaborative din perspectiva comerțului generat, în timp ce transportul inter pares este cel mai dezvoltat din perspectiva veniturilor platformelor;

5.  subliniază faptul că, în sectorul turismului, partajarea locuinței reprezintă un model excelent de utilizare a resurselor și a spațiului prea puțin utilizat, în special în zonele care nu beneficiază de turism în mod tradițional;

6.  în acest sens, condamnă reglementările impuse de anumite autorități publice care încearcă să restricționeze oferta de cazare pentru turiști prin intermediul economiei colaborative;

7.  salută oportunitățile oferite de economia colaborativă în ceea ce privește programul de muncă flexibil, care se poate adapta la celelalte angajamente, contribuind la reintegrarea în câmpul muncii a persoanelor rămase fără un loc de muncă;

8.  remarcă faptul că răspunsul statelor membre la dezvoltarea modelelor de afaceri bazate pe colaborare a fost foarte fragmentat, ceea ce creează incertitudine și, în unele cazuri, deschide posibilitatea unor măsuri protecționiste; salută, în acest context, comunicarea Comisiei privind agenda europeană pentru economia colaborativă și încercarea de a defini economia colaborativă, însă regretă faptul că aceasta nu își propune să creeze un cadru juridic armonizat explicit pentru economia colaborativă la nivelul Uniunii Europene și să examineze modul în care legislația existentă abordează nevoile aferente economiei colaborative; reamintește, prin urmare, necesitatea unei analize aprofundate (inclusiv a implicațiilor macroeconomice, sociale și de mediu ale economiei colaborative), urmate, după caz, cel târziu până în 2018, de măsuri de reglementare proporționale din partea Comisiei;

9.  subliniază nevoia de armonizare între economia colaborativă și formele economice tradiționale din domeniul pregătirii și calificărilor profesionale, precum și al obligațiilor fiscale și sociale;

10.  regretă faptul că legislația actualmente în vigoare, în special Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă(1) și Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne(2), nu este pusă în aplicare corect; solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că legislația care se aplică modelelor economiei colaborative nu încalcă legislația UE și principiile pieței interne;

11.  subliniază faptul că economia colaborativă contribuie în mod semnificativ la durabilitatea sectoarelor turismului și transporturilor, permițând optimizarea resurselor existente prin utilizarea activelor insuficient exploatate și prin dezvoltarea de noi servicii și produse fără investiții majore; subliniază, în plus, că aceasta încurajează cetățenii să participe în aceste sectoare și contribuie la asigurarea faptului că beneficiile turismului sunt distribuite în toate regiunile, inclusiv în cele ultraperiferice, montane și rurale;

12.  subliniază că, în contextul economiei colaborative, cadrul de reglementare ar trebui să fie, de preferință, unul sectorial și care să încerce să pună clientul în centrul activităților, să asigure o concurență loială, să promoveze inovarea și să contribuie la dezvoltare în general și la realizarea obiectivelor politicii UE în domeniul transporturilor, cum ar fi decarbonizarea transporturilor, reducerea emisiilor de poluanți și a zgomotului, coeziunea teritorială, prețurile rezonabile, accesibilitatea și siguranța; subliniază că aspectele legate de protecția consumatorului, alocarea răspunderilor, respectarea obligațiilor fiscale, sistemele de asigurare, protecția socială a lucrătorilor (indiferent dacă aceștia sunt angajați sau desfășoară activități independente), drepturile persoanelor cu handicap și protecția datelor sunt cele mai stringente și încurajează, prin urmare, Comisia și statele membre să asigure aplicarea legislației existente, precum și să propună acte legislative suplimentare, pe baza unor evaluări adecvate, în cazul în care consideră necesar acest lucru; îndeamnă Comisia și statele membre să coordoneze, pe baza unor măsuri îmbunătățite, inițiativele și cele mai bune practici legate de economia colaborativă pentru a promova dezvoltarea pozitivă a acestui sector în Europa;

13.  așteaptă din partea Comisiei să ofere orientări suplimentare statelor membre cu scopul de a evita fragmentarea și de a încuraja statele membre să partajeze cele mai bune practici și să reducă povara legislativă; evidențiază faptul că, în multe cazuri, economia colaborativă aplică măsuri de autoreglementare și facilitează mecanisme de încredere între consumatori; subliniază că un cadru de reglementare ar trebui să fie adecvat (să țină cont de faptul dacă serviciile sunt furnizate de furnizori profesionali sau de furnizori ocazionali) și nu ar trebui să împiedice inovarea prin crearea unor obstacole împovărătoare în calea antreprenoriatului în UE;

14.  ia act de faptul că economia colaborativă reprezintă, totodată, o provocare pentru piața muncii, sistemele de ocupare a forței de muncă și antreprenoriat, prezentând atât avantaje, cât și dezavantaje; îndeamnă statele membre să încurajeze crearea de noi locuri de muncă și a unor oportunități de venituri de bună calitate în economia colaborativă, adresându-se în special celor care în mod tradițional au fost excluși de pe piața muncii și asigurând condiții de muncă și raporturi de muncă echitabile, precum și respectarea drepturilor lucrătorilor; încurajează cooperarea între toate părțile interesate, asumarea de către acestea a responsabilităților lor, în paralel cu intervenția de reglementare, dacă este cazul; îndeamnă Comisia și statele membre să evalueze dacă lucrătorii din economia colaborativă sunt acoperiți corespunzător de cadrul de securitate socială;

15.  subliniază că modelul economic al economiilor colaborative se bazează pe încrederea utilizatorilor, construită în special prin postarea de comentarii online; subliniază importanța de a le permite utilizatorilor accesul la informații fiabile și corecte despre calitatea serviciilor oferite pe platformele colaborative;

16.  invită Comisia și statele membre să asigure echitatea și transparența între cei care lucrează în economia colaborativă și agenții economici tradiționali și să asigure un nivel înalt de protecție a consumatorilor, în special în privința aspectelor legate de siguranță, securitate, sănătate, protecția vieții private și informarea corectă;

17.  reamintește potențialul modelelor economiei colaborative de a îmbunătăți semnificativ eficiența sistemului de transporturi și, prin intermediul utilizării capacității existente, de a face zonele îndepărtate mai accesibile și de a reduce externalitățile nedorite ale traficului cum ar fi congestia și emisiile; solicită autorităților relevante să promoveze coexistența benefică a serviciilor de transport colaborativ și a sistemului de transporturi convențional, inclusiv în planificarea mobilității la nivel local și în sistemele de informare și de emitere a biletelor, și să evite sistemele administrative sau măsurile legislative care ar putea duce la excluderea serviciilor de transport colaborativ din planificarea și activitățile de transport, astfel încât să fie posibilă crearea unor lanțuri de transport complete, de tip „din ușă în ușă” fără întreruperi, și să se promoveze mobilitatea sustenabilă; subliniază că combinarea economiei colaborative cu transportul public oferă oportunități ample pentru conectarea oamenilor și a zonelor, în special a celor care au fost insuficient conectate în trecut;

18.  subliniază că, în concordanță cu digitalizarea pe scară tot mai largă a serviciilor de transport europene, soluțiile de conectivitate fixă și wireless de mare viteză sunt esențiale pentru dezvoltarea pe mai departe a economiei colaborative;

19.  solicită revizuirea condițiilor care stabilesc furnizarea de servicii în regim independent în sectoare reglementate precum transportul rutier de călători, urban și interurban, pentru a asigura un cadru de reglementare unic, care să combine condițiile de acces la profesie, în conformitate cu dreptul UE, cu un regim al prestărilor de servicii permanent și stabil, care să evite situațiile de concurență neloială;

20.  consideră că modelele de afaceri colaborative constituie o resursă principală pentru dezvoltarea sustenabilă a legăturilor în regiunile periferice, montane și rurale, în timp ce aceste zone nu generează în mod firesc dezvoltarea economiei colaborative;

21.  salută faptul că revoluția digitală a permis utilizarea unui sistem multimodal de eliberare a biletelor fără întrerupere și călătoria într-o singură deplasare pentru utilizatorii de transport cu aplicații ale economiei colaborative;

22.  invită Comisia să integreze economia colaborativă în activitatea sa privind noile tehnologii în domeniul transporturilor (vehicule conectate, vehicule autonome, sistem integrat digital de eliberare a biletelor, sisteme inteligente de transport), datorită interacțiunilor lor puternice și a sinergiilor naturale;

23.  subliniază, în domeniul transporturilor, contribuția importantă a economiei colaborative la siguranță și securitate (identificarea clară a părților, evaluarea reciprocă, părțile terțe de încredere, verificarea specificațiilor);

24.  subliniază că marea diversitate de modele ale economiei colaborative, de produse și de servicii din diferite sectoare face dificilă clasificarea activităților; subliniază, însă, necesitatea de a face o distincție clară în terminologia UE între platformele de intermediere care nu generează profit pentru utilizatorii lor și cele care conectează un furnizor de servicii (pentru profit) și un client, cu sau fără un raport angajator-angajat între furnizorul de servicii și platformă, în vederea facilitării respectării de către toate părțile a obligațiilor lor fiscale și sociale și a asigurării protecției consumatorilor; invită Comisia să clarifice, de asemenea, terminologia UE legată de serviciile de utilizare în comun a autoturismelor, de partajare a autoturismelor și de călătorie în comun pe o traiectorie pentru a asigura clasificarea corespunzătoare a acestora în cadrul politicii UE în domeniul transporturilor; îndeamnă Comisia să prezinte propuneri pentru a adapta legislația Uniunii, dacă este nevoie; îndeamnă Comisia să lanseze un studiu privind rolul pragurilor în economia colaborativă și necesitatea standardizării procedurilor necesare pentru desfășurarea de activități profesionale;

25.  invită statele membre să stabilească măsuri și schimburi de cele mai bune practici de impozitare pentru a reduce posibilitatea apariției activităților economiei paralele și a eludării fiscale în conformitate cu serviciile economiei colaborative; subliniază potențialul platformelor colaborative de a îmbunătăți transparența fiscală prin utilizarea metodelor de plată electronice și încurajează, de asemenea, dezvoltarea de soluții adecvate avansate de plată a impozitelor în cadrul economiei colaborative fără a crea obstacole inutile; îndeamnă statele membre să clarifice ce consideră profit impozabil și activități scutite de impozitare, cum ar fi partajarea costurilor, și reamintește că impozitele ar trebui să fie plătite și obligațiile de protecție socială ar trebui să fie îndeplinite în conformitate cu legile naționale aplicabile în locul în care sunt generate profiturile;

26.  solicită accesibilitate fără bariere pentru a asigura că persoanele în vârstă și persoanele cu handicap pot, de asemenea, avea acces la diversele resurse disponibile în economia colaborativă în domeniul serviciilor;

27.  salută faptul că platformele de intermediere au introdus un nou dinamism al pieței prin intermediul provocării reciproce, a operatorilor existenți și a structurilor corporatiste și prin subminarea monopolurilor existente și a împiedicării apariției unora noi; recunoaște, însă, că fără un cadru juridic adecvat și clar, există riscul potențial ca platformele de intermediere să creeze poziții de piață dominante, dăunând diversității ecosistemului economic; solicită, prin urmare, statelor membre și Comisiei să monitorizeze dezvoltarea pieței și implicațiile economice și sociale, să abordeze disfuncționalitățile clare ale pieței și, dacă este nevoie, să propună măsuri pentru a asigura competitivitatea întreprinderilor europene pe piața europeană și să stabilească condiții de piață favorabile pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii;

28.  remarcă faptul că digitalizarea și fluxul liber al datelor reprezintă unul dintre cele mai fundamentale instrumente în reformarea sectoarelor transporturilor și turismului și recunoaște importanța proprietății asupra datelor și a accesului la acestea; solicită, prin urmare, Comisiei să publice, fără întârziere, o foaie de parcurs referitoare la eliberarea datelor de transport finanțat public și standardele armonizate, cu scopul de a stimula inovațiile care utilizează intensiv datele și furnizarea de noi servicii; subliniază importanța garantării fluxului liber de date, a portabilității datelor și a interoperabilității între platformele pieței;

29.  recunoaște rolul pe care îl pot avea capacitățile de autoguvernare ale platformelor colaborative în reducerea problemelor cauzate de asimetria informațiilor și corectarea altor disfuncționalități ale pieței; evidențiază faptul că, în multe cazuri, economia colaborativă aplică măsuri de autoreglementare și facilitează mecanisme de încredere între consumatori; solicită Comisiei, statelor membre și autorităților locale să exploreze posibilitățile de încurajare a fluxului liber de date prin crearea unor posibile derogări administrative pentru întreprinderile care furnizează suficiente date pentru monitorizarea îndeplinirii obiectivelor de politică publică; subliniază necesitatea de a sprijini creșterea economiei colaborative prin măsuri care vizează reducerea sarcinii administrative asupra persoanelor și întreprinderilor și asigurarea accesului la finanțare, inclusiv la finanțare participativă;

30.  subliniază faptul că, deși intermediarii online intră sub incidența întregii legislații a Uniunii Europene și trebuie să o respecte, inclusiv legislația în domeniul protecției consumatorilor și al concurenței, sferele de siguranță privind răspunderea ale intermediarilor sunt esențiale pentru a proteja caracterul deschis al internetului, drepturile fundamentale, securitatea juridică și inovarea în sectorul transporturilor;

31.  sprijină dezvoltarea rapidă a economiei colaborative și îndeamnă Comisia să efectueze studii care să observe dinamica pieței și care să evalueze impactul economic și social al economiei colaborative asupra sectoarelor turismului și transporturilor;

32.  consideră că întreprinderile nou-înființate în sectoarele turismului și transporturilor ar trebui sprijinite, în special prin formare; subliniază necesitatea unei formări specifice, pentru ca profesioniștii să-și poată dezvolta competențe digitale adaptate modelelor economiei colaborative, ținând seama de noile cerințe și de așteptările consumatorilor;

33.  invită Comisia, statele membre și autoritățile locale să participe, împreună cu reprezentanții relevanți ai economiei colaborative, ai utilizatorilor și furnizorilor serviciilor și, dacă este cazul, ai ONG-urilor și sindicatelor, la dialogurile cu părțile interesate și la procedurile de evaluare a impactului pentru a asigura integrarea adecvată și oportunități de dezvoltare a serviciilor economiei colaborative; invită Comisia, în acest context, să utilizeze ca exemplu seriile de ateliere susținute de DG Growth pentru serviciile de cazare prin închiriere pe termen scurt, pentru a facilita schimbul între reprezentanții instituțiilor naționale și ale UE, ai industriei și ai societății civile și pentru a oferi orientări pentru reglementările naționale inspirate de cele mai bune practici din domeniul serviciilor de transport colaborative în ceea ce privește aspecte precum îmbunătățirea accesului pe piață, mobilitatea urbană și transparența fiscală.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

11.4.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

39

7

0

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Lucy Anderson, Inés Ayala Sender, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Andor Deli, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Dieter-Lebrecht Koch, Merja Kyllönen, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Marian-Jean Marinescu, Cláudia Monteiro de Aguiar, Jens Nilsson, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Tomasz Piotr Poręba, Gabriele Preuß, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, David-Maria Sassoli, Claudia Schmidt, Claudia Țapardel, Keith Taylor, Pavel Telička, István Ujhelyi, Peter van Dalen, Wim van de Camp, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Janusz Zemke, Roberts Zīle, Kosma Złotowski, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

Membri supleanți prezenți la votul final

Jakop Dalunde, Kateřina Konečná, Matthijs van Miltenburg, Henna Virkkunen

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Jiří Maštálka

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

39

+

ALDE

Izaskun Bilbao Barandica, Dominique Riquet, Pavel Telička, Matthijs van Miltenburg

EFDD

Daniela Aiuto

GUE/NGL

Kateřina Konečná, Merja Kyllönen, Jiří Maštálka

PPE

Georges Bach, Deirdre Clune, Andor Deli, Dieter-Lebrecht Koch, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Marian-Jean Marinescu, Cláudia Monteiro de Aguiar, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Massimiliano Salini, Claudia Schmidt, Henna Virkkunen, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Luis de Grandes Pascual, Wim van de Camp

S&D

Lucy Anderson, Inés Ayala Sender, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Jens Nilsson, Gabriele Preuß, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, David-Maria Sassoli, Claudia Țapardel, István Ujhelyi, Janusz Zemke

VERTS/ALE

Michael Cramer, Jakop Dalunde, Keith Taylor

7

-

ECR

Jacqueline Foster, Tomasz Piotr Poręba, Roberts Zīle, Kosma Złotowski, Peter van Dalen

EFDD

Peter Lundgren, John Stuart Agnew

0

0

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

JO L 178, 17.7.2000, p. 1.

(2)

JO L 376, 27.12.2006, p. 36.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

3.5.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

31

1

3

Membri titulari prezenți la votul final

Dita Charanzová, Carlos Coelho, Sergio Gaetano Cofferati, Daniel Dalton, Nicola Danti, Dennis de Jong, Vicky Ford, Evelyne Gebhardt, Sergio Gutiérrez Prieto, Liisa Jaakonsaari, Philippe Juvin, Antonio López-Istúriz White, Morten Løkkegaard, Eva Maydell, Marlene Mizzi, Jiří Pospíšil, Marcus Pretzell, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Olga Sehnalová, Jasenko Selimovic, Igor Šoltes, Ivan Štefanec, Catherine Stihler, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Mihai Țurcanu, Anneleen Van Bossuyt, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Edward Czesak, Roberta Metsola, Julia Reda, Lambert van Nistelrooij

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Isabella De Monte, Angélique Delahaye


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

31

+

ECR

Edward Czesak, Daniel Dalton, Vicky Ford, Anneleen Van Bossuyt

EFDD

Marco Zullo

GUE/NGL

Dennis de Jong

PPE

Carlos Coelho, Angélique Delahaye, Philippe Juvin, Antonio López-Istúriz White, Eva Maydell, Roberta Metsola, Jiří Pospíšil, Andreas Schwab, Ivan Štefanec, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Mihai Țurcanu, Lambert van Nistelrooij

S&D

Sergio Gaetano Cofferati, Nicola Danti, Isabella De Monte, Evelyne Gebhardt, Sergio Gutiérrez Prieto, Liisa Jaakonsaari, Marlene Mizzi, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Olga Sehnalová, Catherine Stihler

VERTS/ALE

Julia Reda, Igor Šoltes

1

-

ENF

Marcus Pretzell

3

0

ALDE

Dita Charanzová, Morten Løkkegaard, Jasenko Selimovic

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Notă juridică