Procedură : 2016/2274(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0213/2017

Texte depuse :

A8-0213/2017

Dezbateri :

PV 03/07/2017 - 19
CRE 03/07/2017 - 19

Voturi :

PV 04/07/2017 - 6.4
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0278

RAPORT     
PDF 784kWORD 98k
9.6.2017
PE 595.559v02-00 A8-0213/2017

referitor la standardele europene – punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1025/2012

(2016/2274(INI))

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor

Raportoare: Marlene Mizzi

Raportor pentru aviz (*):

Hans-Olaf Henkel, Comisia pentru industrie, cercetare și energie

(*)  Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
 AVIZ al Comisiei pentru transport și turism
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la standardele europene – punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1025/2012

(2016/2274(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului,

-  având în vedere Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune (Directiva NIS),

–  vând în vedere raportul Comisiei din 1 iunie 2016 către Parlamentul European și Consiliu privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1025/2012 în perioada 2013-2015 (COM(2016)0212),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 1 iunie 2016 intitulat „Analiza punerii în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1025/2012 în perioada 2013-2015 și fișe informative” (SWD(2016)0126),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 1 iunie 2016 intitulată „Standardele europene pentru secolul 21” (COM(2016)0358),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 1 iunie 2016 intitulat „Valorificarea potențialului standardelor europene în domeniul serviciilor în beneficiul consumatorilor și al întreprinderilor din Europa” (SWD(2016)0186),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 1 iunie 2016 intitulată „Programul de lucru anual al Uniunii privind standardizarea europeană pentru 2017” (COM(2016)0357),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 1 iunie 2016 intitulat „Punerea în aplicare a acțiunilor prevăzute în programul de lucru al Uniunii pentru 2016 privind standardizarea europeană, inclusiv actele de punere în aplicare și mandatele transmise organizațiilor europene de standardizare” (SWD(2016)0185),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată „Priorități de standardizare în sectorul TIC pentru piața unică digitală” (COM(2016)0176),

–  având în vedere inițiativa comună privind standardizarea din cadrul Strategiei privind piața unică, astfel cum este menționată în Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2015 intitulată „Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi” (COM(2015)0550),

–  având în vedere Rezoluția sa din 21 octombrie 2010 referitoare la viitorul standardizării europene(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European intitulat „Standarde europene pentru secolul XXI”,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European intitulat „Standardizarea europeană pentru 2016”,

-  având în vedere Strategia Comisiei pentru 2014-2017 privind programele informatice cu sursă deschisă(2),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, precum și cel al Comisiei pentru transport și turism (A8-0213/2017),

A.  întrucât sistemul european de standardizare reprezintă unul dintre elementele centrale pentru realizarea pieței unice; întrucât acțiunea Comisiei de a stabili o viziune comună pentru standardizarea europeană este rezultatul direct al celor zece priorități ale Comisiei Juncker și, în special, al priorităților privind piața unică digitală conectată și al Strategiei privind piața unică;

B.  întrucât un sistem european de standardizare deschis, favorabil incluziunii, transparent și orientat în principal către piață, bazat pe încredere și conformitatea corespunzătoare joacă un rol determinant în satisfacerea nevoii resimțite tot mai puternic în cadrul politicilor și legislației europene în domeniile industrial, economic, social și ecologic de standarde care să fie în măsură să contribuie la siguranța, inovarea, interoperabilitatea, sustenabilitatea și accesibilitatea produselor pentru persoanele cu handicap și să amelioreze calitatea vieții cetățenilor, consumatorilor și lucrătorilor;

C.  întrucât un sistem european de standardizare eficient ar trebui să se bazeze pe un parteneriat și o cooperare strânse între sectorul industrial, autoritățile publice, organismele de standardizare și alte părți interesate, cum ar fi organizațiile din anexa III recunoscute în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1025/2012;

D.  întrucât standardele europene trebuie elaborate în cadrul unui sistem deschis, favorabil incluziunii și transparent, bazat pe consensul între toate părțile interesate, cu scopul de a defini cerințe tehnice sau de calitate cu caracter strategic pe care produsele, procesele de producție, serviciile sau metodele actuale sau viitoare să le poată respecta;

E.  întrucât în comunicarea Comisiei privind prioritățile de standardizare în sectorul TIC pentru piața unică digitală este recunoscută valoarea standardelor deschise, dar nu se include o definiție a noțiunii de standard deschis; întrucât s-a dovedit că existența unor standarde deschise este importantă pentru crearea și dezvoltarea internetului și a serviciilor pe internet, care au stimulat, la rândul lor, inovații și perspective societale și economice;

F.  întrucât folosirea soluțiilor de acordare de licențe pentru software și hardware cu sursă deschisă ar trebui și poate să ajute societățile și administrațiile europene să-și asigure un acces mai bun la bunurile și serviciile digitale;

G.  întrucât un sistem european de standardizare modern și flexibil este o componentă utilă pentru o politică industrială europeană ambițioasă și reînnoită și pentru funcționarea pieței unice; întrucât standardele pot consolida competitivitatea, creșterea, concurența echitabilă și inovarea UE la nivel global și pot sprijini calitatea, performanța întreprinderilor, în special a IMM-urilor și protecția consumatorilor, a lucrătorilor și a mediului;

H.  întrucât în Europa coexistă două sisteme diferite de elaborare a standardelor, și anume unul bazat pe principiului delegării naționale implementat de Comitetul European de Standardizare (CEN) și Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică (CENELEC) și celălalt, bazat pe calitatea de membru contra cotizației părților interesate dezvoltat de Institutul European de Standardizare în Telecomunicații (ETSI); întrucât este necesar să se evalueze sistemele de elaborare a standardelor în raport cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 pentru a se identifica problemele și bunele practici existente;

I.  întrucât Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 a îmbunătățit procesul de standardizare prin integrarea, pentru prima dată, a părților interesate din societate și a IMM-urilor în cadrul temeiului juridic al sistemului european de standardizare;

J.  întrucât standardele din domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC), care sunt dezvoltate îndeosebi la nivel global, fac posibilă crearea unor soluții interoperabile pentru produse complementare și pentru diferitele părți ale unui anumit produs, fapt deosebit de important pentru dezvoltarea „internetului obiectelor” (IO); întrucât fragmentarea standardelor și soluțiile brevetate sau semiînchise împiedică creșterea și utilizarea IO și este, așadar, necesar să se elaboreze o abordare strategică față de standardizarea din domeniul TIC, pentru a răspunde nevoilor deceniului următor, permițând UE să-și păstreze un rol de lider în cadrul sistemului mondial de standardizare;

K.  întrucât publicarea de documente și de date face parte din responsabilitățile și obiectivele de transparență ale guvernelor, inclusiv răspunderea, posibilitatea reproducerii, sustenabilitatea și fiabilitatea acțiunilor guvernamentale; întrucât documentele sau datele trebuie publicate în formate deschise și standardizate pentru a se evita situațiile de blocaj în cazul în care un produs informatic sau un furnizor nu mai există din punct de vedere comercial și pentru a le permite astfel entităților independente să aplice aceste formate în diverse modele de dezvoltare și de afaceri, inclusiv în cele bazate pe sursa deschisă, astfel încât să se asigure continuitatea proceselor guvernamentale și administrative;

L.  întrucât sectorul transporturilor s-a situat în prima linie a dezvoltării și implementării standardelor necesare pentru crearea spațiului european unic al transporturilor,

Considerații generale

1.  salută pachetul cuprinzător al Comisiei privind standardizarea care, împreună cu Comunicarea privind standardele TIC și cu inițiativa comună privind standardizarea, urmărește crearea unei politici europene coerente și simple în materie de standardizare pentru a conserva multiplele elemente de succes ale acesteia, a-i soluționa deficiențele și a găsi echilibrul just între dimensiunile europeană, națională și internațională; subliniază că orice viitoare revizuire a sistemului european de standardizare (SES) ar trebui să se bazeze pe punctele forte ale sistemului actual, care reprezintă o bază solidă pentru realizarea unor îmbunătățiri, fără a se opera modificări radicale care să submineze valorile fundamentale ale sistemului;

2.  recunoaște caracterul specific și importanța SES din perspectiva tuturor părților interesate, inclusiv a sectorului industrial, IMM-urilor, consumatorilor și a lucrătorilor și solicită Comisiei să se asigure că sistemul european va continua să existe și că dispune de resurse suficiente pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1025/2012, contribuind, printre altele, la interoperabilitatea, securitatea juridică și aplicarea unor garanții corespunzătoare pentru întreprinderi și consumatori, precum și pentru libera circulație a tehnologiilor informației; invită Comisia să garanteze, în cursul revizuirii cadrului financiar multianual (CFM), un buget sustenabil pentru SES;

3.  salută Masa rotundă pe tema relevanței pentru piață a standardelor (SMARRT) din cadrul Inițiativei comune privind standardizarea, care permite desfășurarea unui dialog între Comisie și sectorul industrial, pe deplin transparent pentru părțile interesate, cu privire la subiectele din programul de lucru al Comitetului pentru standarde;

4.  ia act de faptul că standardele constituie un instrument voluntar și adaptat la condițiile de pe piață care oferă cerințe tehnice și orientări, a căror utilizare facilitează conformitatea bunurilor și serviciilor cu legislația europeană și sprijină politicile europene atunci când sunt elaborate în mod responsabil, transparent și favorabil incluziunii; subliniază însă că standardele nu pot fi considerate ca făcând parte din dreptul UE, deoarece legiuitorul stabilește legislația și politicile cu privire la nivelul de protecție a consumatorului, sănătății, siguranței, mediului și a datelor, precum și nivelul incluziunii sociale;

5.  recunoaște rolul pe care îl au formatele deschise și standardizate în îndeplinirea de către guverne, administrații și instituțiile europene a obligațiilor de transparență; invită statele membre să încerce să aplice standarde comune în domeniul administrației digitale, axându-se mai ales pe organismele sistemului judiciar și pe autoritățile locale; subliniază că standardele deschise sunt esențiale pentru elaborarea în continuare a datelor guvernamentale deschise și a politicilor privind orașele inteligente; evidențiază că documentele și datele trebuie, prin urmare, să fie publicate în formate deschise și standardizate, care pot fi implementate cu ușurință pentru a facilita reutilizarea datelor; subliniază rolul achizițiilor publice și al soluțiilor bazate pe standarde deschise pentru a evita dependența de un anumit furnizor;

6.  este ferm convins că datele deschise continuă să reprezinte un element esențial, în special în sectorul transporturilor, pentru a beneficia de toate avantajele pieței unice digitale, cum ar fi promovarea și dezvoltarea transportului multimodal; subliniază, prin urmare, că trebuie consolidată securitatea juridică, în special în ceea ce privește proprietatea și responsabilitatea; solicită Comisiei, în consecință, să publice, fără întârziere, o foaie de parcurs privind dezvoltarea de standarde menite să armonizeze datele legate de transport și interfețele de programare finanțate din fonduri publice pentru a stimula inovațiile care utilizează intensiv datele și furnizarea de noi servicii de transport;

7.  subliniază faptul că actualul sistem de acreditare a instituțiilor de testare nu garantează întotdeauna că produsele și serviciile de pe piață care aplică în mod voluntar standardele europene sunt conforme cu standardele respective; regretă faptul că inițiativa comună privind standardizarea (ICS) și programul de lucru anual al Uniunii privind standardizarea europeană (PLAU) nu acorda atenție acreditării instituțiilor și standardelor de testare și solicită Comisiei să țină seama de acest aspect atunci când propune noi inițiative;

8.  consideră că standardele deschise trebuie să se bazeze pe deschiderea procesului de standardizare și dezvoltarea și disponibilitatea unor standarde de implementare și utilizare, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 și cu principiile OMC; ia act de intenția Comisiei, exprimată în Foaia de parcurs privind brevetele esențiale pentru standarde (BES), de a clarifica problemele legate de FRAND și acordarea licențelor BES; încurajează Comisia, împreună cu organizațiile de standardizare europene (OSE) și comunitățile Open Source să caute modalități adecvate de a conlucra;

9.  subliniază că sistemul european de standardizare trebuie să-și aducă contribuția la inovarea europeană, să sporească nivelul de competitivitate al Uniunii, să consolideze poziția Europei în cadrul comerțului internațional și să fie în beneficiul bunăstării cetățenilor săi; prin urmare, consideră important ca Europa să își mențină rolul-cheie în sistemul internațional de standardizare și subliniază importanța promovării standardelor europene la nivel mondial în procesul de negociere a acordurilor comerciale cu țările terțe; subliniază că sistemul european de standardizare poate beneficia, de asemenea, de acordurile de parteneriat stabilite de organismele europene de standardizare cu organizațiile de standardizare din țări terțe și ia act de faptul că articolele 13 și 14 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 prevăd deja implicarea a numeroase organizații care dezvoltă standarde (ODS) pentru achizițiile publice în domeniul TIC; recomandă organismelor europene de standardizare să ia în considerare o cooperare mai strânsă cu organismele naționale de standardizare (ONS), inclusiv cu organismele de standardizare asociate, în cazul în care există posibilități de apropiere; încurajează Comisia, statele membre și organismele europene de standardizare să continue să depună eforturi pentru crearea unor standarde globale, acordând totodată atenție contextului regional și relevanței standardului atunci când se implică în activitățile de standardizare;

10.  subliniază faptul că cooperarea internațională în materie de standarde contribuie la asigurarea transparenței, a eficienței și a coerenței și creează un context favorabil concurenței pentru sectorul industrial - un bun exemplu fiind Forumul mondial pentru armonizarea regulamentelor privind vehiculele al Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite (CEE-ONU, WP.29), care a fost constituit pentru sectorul TIC;

11.  subliniază că standardele adoptate de organizațiile internaționale sunt elaborate de obicei în afara sferei Regulamentului (UE) nr. 1025/2012 și recomandă organizațiilor de standardizare europene să le aprobe numai în urma unui proces intern de omologare în care să fie implicate părțile interesate, cum ar fi organizațiile menționate în anexa III, mai ales în cazul standardelor armonizate care sprijină punerea în aplicare a legislației europene;

12.  consideră că OSE ar trebui să elaboreze în toate circumstanțele standarde cuprinzătoare, sustenabile, sigure și de înaltă calitate, care să asigure accesul și tratamentul echitabil al tuturor părților interesate, precum și un impact redus la minimum asupra mediului și protecția adecvată a datelor cu caracter personal și a vieții private;

13.  consideră că implicarea Comisiei și a statelor membre în industria europeană este esențială pentru a facilita adoptarea unor standarde globale cu o amprentă europeană în definirea și lansarea de tehnologii 5G;

14.  regretă faptul că diferențele dintre standardele naționale, precum cele din sectorul transportului de marfă și al logisticii, rămân o barieră pe piața internă și, de aceea, invită Comisia și organizațiile de standardizare europene să elaboreze standarde corespunzătoare pentru a armoniza condițiile la nivel național, acolo unde se consideră necesar, cu scopul de a înlătura orice bariere posibile de pe piața internă; subliniază, în acest sens, necesitatea de a urmări o armonizare intermodală a standardelor;

15.  evidențiază, în plus, că, pe lângă a preveni fragmentarea pieței, standardizarea poate contribui semnificativ la reducerea sarcinilor administrative și a costurilor de transport pentru toate întreprinderile (de exemplu, prin documente în format electronic) și pentru IMM-uri în special, și poate facilita punerea în aplicare corectă a legislației UE (de exemplu, prin tahografe digitale sau sisteme electronice de taxare);

16.  ia act de faptul că Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 a îmbunătățit caracterul favorabil incluziunii al SES, permițând IMM-urilor, consumatorilor, lucrătorilor și organizațiilor de protecție a mediului să participe activ la procesul de standardizare și încurajează continuarea acestei direcții pentru ca toți să fie reprezentanți în mod adecvat și să poată participa la sistemul de standardizare și, prin urmare, să valorifice toate beneficiile standardizări; invită Comisia și organismele europene și naționale de standardizare să identifice cele mai bune modalități de a realiza acest obiectiv și să abordeze provocările legate de implicarea mai profundă, inclusiv lipsa sensibilizării;

17.  salută eforturile ETSI de a oferi acces facil IMM-urilor europene, precum și strategia pe termen lung (2016-2021) a Institutului, care abordează în mod specific colaborarea intersectorială;

18.  recunoaște că s-a îmbunătățit viteza de introducere a standardelor și reamintește că este important să se ajungă la echilibrul adecvat între necesitatea de a se asigura elaborarea în timp util a standardelor și necesitatea ca acestea să fie de o înaltă calitate;

19.  consideră că, în plus față de bunele practici existente în comunitățile din domeniul standardizării, transparența și răspunderea sistemului de standardizare pot fi îmbunătățite și mai mult prin sporirea gradului de cunoaștere de către public a standardelor propuse, implicarea corespunzătoare și din timp a tuturor părților interesate vizate și îmbunătățirea calității cererilor de standardizare;

20.  invită, de asemenea, Comisia să acorde atenție și să ofere asistență țărilor candidate în eforturile acestora de armonizare a standardelor lor cu standardele europene, pentru a reduce la minimum blocajele existente;

Standardele din domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC)

21.  salută Comunicarea privind prioritățile de standardizare în sectorul TIC, care stabilește o abordare strategică a standardizării pentru tehnologiile TIC, dar îi solicită Comisiei să identifice în mod clar alinierea dintre această comunicare și planul de acțiune privind TIC, pachetul „Standarde pentru secolul XXI” și programul anual de lucru;

22.  observă că procesul recent de convergență a tehnologiilor și digitalizarea societății, întreprinderilor și serviciilor publice estompează separarea tradițională dintre standardizarea generală și standardizarea TIC; consideră că standardizarea în domeniul TIC ar trebui să facă parte dintr-o strategie europeană în domeniul digital pentru a genera economii de scară, economii la buget și o mai bună competitivitate și inovare a întreprinderilor europene, precum și pentru a îmbunătăți interoperabilitatea transsectorială și transfrontalieră a bunurilor și serviciilor prin elaborarea mai rapidă, în mod deschis și competitiv a unor standarde voluntare, care să poată fi adoptate cu ușurință de IMM-uri;

23.  subliniază nevoia unei cooperări sporite în cadrul comunității de standardizare din sectorul TIC, îndeosebi între organismele de standardizare europeană, și invită aceste organisme să elaboreze un program de lucru anual comun, în care să identifice domenii transversale de interes comun;

24.  subliniază că procesele de standardizare deschise, voluntare, favorabile incluziunii și axate pe consens și-au demonstrat eficacitatea ca vector al inovării, interconectivității și implementării de tehnologii și reamintește că este la fel de important să se asigure investiții adecvate și cunoștințe specializate în domeniul tehnologiilor de vârf, precum și dezvoltarea acestora din urmă și să fie sprijinite IMM-urile;

25.  îndeamnă Comisia să solicite OSE să contribuie la standarde de înaltă calitate, interoperabile și deschise pentru a combate fragmentarea și a încuraja adoptarea lor pe scară largă și să recunoască mediul existent și diversele modele de afaceri care sprijină dezvoltarea tehnologiilor digitale, aceasta urmând să contribuie la sustenabilitatea din punct de vedere social, economic și de mediu a lanțurilor valorice TIC și să confirme angajamentul față de interesul public de a asigura protecția datelor cu caracter personal și a vieții private;

26.  subliniază că este extrem de necesar ca politica de standardizare în sectorul TIC să fie adaptată evoluțiile de pe piață și cele în materie de politici, ceea ce va duce la realizarea unor obiective europene importante în materie de politici pentru care este nevoie de interoperabilitate, cum ar fi accesibilitatea, securitatea, e-business, e-guvernarea, e-sănătatea și transporturile; recomandă Comisiei și OES să acorde prioritate standardelor în domeniile 5G, cloud computing-ului, internetului obiectelor, datelor și securității cibernetice, precum și în domeniile verticale, cum ar fi „conducerea automată și conectată a vehiculelor și sistemele inteligente de transport”, „orașele inteligente”, „energia inteligentă”, „sistemele avansate de fabricație” și „mediile de locuit inteligente”;

27.  subliniază necesitatea de a crea un ecosistem TIC deschis, interoperabil, bazat pe cele cinci standarde TIC prioritare, încurajând concurența în crearea de valoare, pe baza căreia să se dezvolte inovarea; consideră că:

–  standardele în domeniul 5G ar trebui să permită un veritabil schimb de generații în ceea ce privește capacitatea, fiabilitatea și viteza, permițând tehnologiei 5G să facă față creșterii preconizate a traficului de date și diferitelor cerințe ale serviciilor ce se vor baza pe aceasta;

–  standardele de securitate cibernetică ar trebui să facă posibilă securitatea de la stadiul conceperii și să respecte principiile de protejare a vieții private începând cu momentul conceperii, să sprijine rezistența rețelelor și gestionarea riscurilor și să facă față înmulțirii rapide a amenințărilor cibernetice din toate evoluțiile TIC;

–  standardele în domeniul cloud ar trebui să fie convergente pentru a permite interoperabilitatea în toate aspectele acestei tehnologii, permițând astfel portabilitatea;

–  standardele în materie de date ar trebui să sprijine fluxurile de date interdisciplinare transsectoriale pentru a obține o mai bună interoperabilitate a datelor și a metadatelor, inclusiv semantificarea, și să contribuie la construirea unei arhitecturi de referință pentru volume mari de date;

–  standardele în domeniul internetului obiectelor ar trebui să contracareze actuala fragmentare fără să obstrucționeze inovarea într-un sector în dezvoltare rapidă;

28.  recunoaște că rețelele eficiente de comunicații 5G depind în mod esențial de existența unor standarde comune pentru a asigura interoperabilitatea și securitatea, însă reamintește faptul că dezvoltarea unei rețele de foarte înaltă capacitate constituie coloana vertebrală a unei rețele 5G fiabile;

29.  observă că, pentru a avea succes, o economie bazată pe date depinde de un ecosistem TIC mai extins, inclusiv de experți cu un nivel înalt de educație și de persoane calificate pentru a elimina decalajul digital și excluziunea digitală;

30.  încurajează Comisia să elaboreze statistici pentru a evalua mai bine impactul digitalizării și al TIC asupra transporturilor și turismului;

31.  este conștient de creșterea numărului platformelor, grupurilor, reuniunilor și canalelor destinate standardelor TIC; invită Comisia să raționalizeze numărul platformelor și mecanismelor de coordonare care se ocupă de standardizare și să implice organizațiile de standardizare în noile inițiative, pentru a se evita dublarea eforturilor depuse de părțile interesate; subliniază necesitatea unei mai bune coordonări a standardelor TIC și a priorităților de standardizare între diferite organizații și îndeamnă Comisia să informeze prompt părțile interesate cu privire la stadiul în care au ajuns inițiativele în curs în materie de standarde în domeniul TIC;

32.  evidențiază faptul că digitalizarea se desfășoară într-un ritm rapid și este un factor important al economiei; subliniază importanța digitalizării eficace a industriilor verticale pentru a aduce beneficii IMM-urilor și, în special, consumatorilor la nivel european, național, regional și local, precum și necesitatea de a reprezenta în mod corespunzător preocupările lor în cadrul standardizării TIC la nivel internațional;

33.  sprijină intenția Comisiei de a examina inițiative precum un sistem de etichetare și certificare sigur pentru IO, care poate contribui la întărirea încrederii în nivelul de protecție a vieții private și de securitate de la un capăt la altul al unui dispozitiv IO, oferind clasificări măsurabile și comparabile privind eventualele riscuri legate de funcționarea și utilizarea unui dispozitiv sau a serviciu IO; consideră că acestea ar trebui să fie elaborate dacă sunt relevante și dacă dispozitivele IO ar putea avea un impact asupra infrastructurii pertinente în temeiul cerințelor prevăzute în Directiva privind securitatea rețelelor și a informației, care ar trebui să servească drept bază pentru definirea cerințelor de securitate; ia act de faptul că o astfel de etichetă trebuie să poată fi adaptată la schimbările tehnologice viitoare și să țină seama de standarde globale acolo unde este cazul;

34.  invită Comisia să preia rolul de lider în promovarea standardelor intersectoriale și translingvistice și în sprijinirea serviciilor fiabile, sigure și care respectă dreptul la viața privată;

35.  pentru aceasta, sprijină elaborarea unor cerințe minime specifice și măsurabile care să ia în considerare sustenabilitatea și fiabilitatea pe termen lung ale dispozitivelor și serviciilor IO, precum și standardele din acest sector ce vizează securitatea informatică și standardele de sustenabilitate; o astfel de listă ar trebui să includă, de exemplu, angajamentul de a pune la dispoziție actualizări într-o perioadă de timp minimă după cumpărare, angajamentul fabricantului sau al furnizorului ca, după constatarea și notificarea unei vulnerabilități, să pună la dispoziție o actualizare într-o anumită perioadă de timp; în acest scop, Comisia ar trebui să analizeze posibilitatea autoreglementării în cadrul sectorului, având în vedere rapiditatea cu care evoluează standardele și tehnologiile în sectorul TIC și diversitatea modelelor de dezvoltare și de afaceri, incluzând cele bazate pe sursă deschisă, întreprinderile nou înființate și IMM-urile;

36.  ia act de preocupările privind securitatea cibernetică și de caracteristicile specifice ale amenințărilor din sectorul transporturilor; îndeamnă Comisia să abordeze aceste caracteristici specifice în momentul adoptării recomandărilor privind standardele pentru securitatea cibernetică, preconizate pentru sfârșitul anului 2017, ca un prim pas spre o strategie cuprinzătoare privind securitatea cibernetică în sectorul transporturilor;

37.  constată că standardizarea în sectorul TIC va aduce beneficii pentru dezvoltarea serviciilor legate de transport și turism, precum și a soluțiilor de transport multimodal; invită Comisia ca, acționând împreună cu OSE, să acorde o mai mare importanță acestei evoluții, atunci când pune în aplicare planul său de acțiune prioritară pentru standardizare în sectorul TIC și, în special, să analizeze rolul potențial al standardizării în sprijinirea schimbărilor tehnologice și a noilor modele de afaceri care apar în sectorul turismului; invită Comisia să ia rapid măsuri pentru promovarea dezvoltării serviciilor integrate și inteligente de emitere a titlurilor de călătorie și de informare, precum și a noilor concepte de mobilitate, precum „mobilitatea ca serviciu” (Mobility-as-a-Service);

38.  observă că, odată cu utilizarea tot mai intensă a internetului, a serviciilor bancare online, a rețelelor de socializare și a inițiativelor de tip e-sănătate, cetățenii se simt tot mai preocupați de securitatea și de viața lor privată; observă, prin urmare, că standardele din domeniul TIC trebuie să reflecte principiile protecției persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date;

39.  invită Comisia să includă în rândul priorităților de standardizare a domeniului TIC integrarea digitală a proceselor de fabricație și încurajează elaborarea de standarde deschise pentru protocolul de comunicare și pentru formatele de date în vederea integrării digitale a echipamentelor de fabricare, astfel încât să se asigure o interoperabilitate deplină între echipamente și dispozitive;

40.  recunoaște existența anumitor preocupări, în special în ceea ce privește TIC și brevetele esențiale pentru standarde (BES) și recunoaște că o politică solidă, echitabilă și rezonabilă în domeniu DPI va încuraja investițiile și inovarea și va facilita implementarea pieței unice digitale și a noilor tehnologii, îndeosebi în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G și a dispozitivelor IO, deoarece acestea depind în mare măsură de standardizare; subliniază că este esențial să se mențină un cadru de standardizare echilibrat și practici eficiente de acordare a licențelor pentru BES bazate pe metodologia FRAND (practici echitabile, rezonabile și nediscriminatorii) și să fie abordate preocupările legitime ale licențiatorilor BES, cât și ale beneficiarilor acestor licențe, asigurându-se, în același timp, că procesul de standardizare oferă condiții de concurență echitabile, în care toate societățile, indiferent de mărime, inclusiv IMM-urile, să poată colabora în mod reciproc avantajos; încurajează eforturile Comisiei de a garanta că interoperabilitatea între componentele digitale poate fi realizată prin diferite tipuri de soluții de acordare a licențelor și de modele de afaceri;

41.  îndeamnă Comisia să clarifice fără întârziere elementele de bază ale unei metodologii echitabile, eficiente și executorii de acordare a licențelor structurată pe principiile FRAND, luând în considerare interesele titularilor de drepturi și ale celor care implementează standarde, care includ BES, de a avea o rentabilitate corectă a investiției și o amplă disponibilitate a tehnologiilor dezvoltate într-un proces de standardizare sustenabil și deschis; invită Comisia să ia act de hotărârea CJUE în cauza C-170/13 (Huawei v. ZTE) prin care se găsește echilibrului corect între interesele deținătorilor de BES și entitățile care pun în aplicare standardele pentru a fi evitate încălcările brevetelor și a asigura soluționarea eficientă a litigiilor; invită, de asemenea, Comisia să îmbunătățească definiția privind informațiile referitoare la domeniul de aplicare al brevetelor și să abordeze problemele legate de asimetria informațiilor dintre IMM-uri și marile întreprinderi, să îmbunătățească transparența declarațiilor privind brevetele esențiale pentru standarde și să amelioreze calitatea informațiilor cu privire la relația dintre BES și produse; consideră că orice compensație acordată dezvoltatorilor de standarde trebuie să se bazeze pe condiții echitabile, proporționale și nediscriminatorii și pe redevențe transparente, rezonabile, previzibile și sustenabile, cu excepția cazului în care dezvoltatorii decid să ofere standardul disponibil fără compensații financiare; recunoaște, cu toate acestea, că există diverse modele de afaceri, cum ar fi acordarea de licențe fără redevențe și implementarea soluțiilor software cu sursă deschisă și, în consecință, dezbaterile și legislația ar trebui să recunoască în continuare folosirea tuturor modelelor pe o bază care include drepturile tuturor sectoarelor pieței și ale titularilor de DPI;

42.  subliniază necesitatea de a adopta o abordare bazată pe dovezi privind supravegherea și dezvoltarea ulterioară a cadrului de acordare a licențelor cu scopul de a garanta un ecosistem dinamic care să genereze valoare adăugată și locuri de muncă;

43.  invită Comisia să publice rapoarte bianuale ilustrând cazuri depistate de: (a) utilizare neautorizată a BES (adică încălcări) pe o perioadă de minimum 18 luni; și (b) probleme legate de accesul la standarde din cauza nerespectării sistematice a angajamentelor FRAND;

44.  invită Comisia să încheie dezbaterea privind „necesitatea percepută” a unui cloud în domeniul științei și să ia imediat măsuri, în strânsă cooperare cu statele membre, privind Cloudul european deschis în domeniul științei care ar trebui să integreze perfect rețelele, datele și sistemele informatice extrem de performante existente și serviciile legate de e-infrastructură din diferite domenii științifice într-un cadru de politici și standarde TIC comune;

Standardele europene pentru secolul 21

45.  salută pachetul de măsuri privind standardizarea elaborat de Comisie și intitulat „Standarde pentru secolul XXI” și este de părere că sistemul de standardizare ar trebui să capete un caracter mai transparent, deschis și favorabil incluziunii, pentru a integra pe deplin preocupările cetățenilor, ale consumatorilor și ale IMM-urilor;

46.  își exprimă regretul că nu a fost consultat înainte de adoptarea pachetului și îndeamnă instituțiile europene să alinieze diferitele inițiative într-un singur program de lucru strategic și global pentru a se evita dublarea acțiunilor și a politicilor; subliniază că comisia competentă din cadrul Parlamentului European poate juca un rol important în controlul public al standardelor armonizate comandate de Comisie;

47.  solicită o mai mare consolidare, coerență și îmbunătățire a exactității PLAU;

48.   subliniază că următorul PLAU trebuie să abordeze în mod specific acțiunile de ameliorare a coordonării între regimurile standardelor TIC și non-TIC, să contribuie la îmbunătățirea normelor diferitelor ONS și să promoveze caracterul favorabil incluziunii al OSE prin acordarea unui atenții sporite rolului jucat de părțile interesate enumerate la articolul 5;

49.  subliniază importanța dialogului interinstituțional pentru pregătirea PLAU și încurajează eforturile de implicare, înainte de adoptarea PLAU, a tuturor părților interesate relevante în cadrul unui forum anual privind standardizarea pentru a discuta despre noile domenii, despre provocările actuale și despre îmbunătățirile necesare în procesul de standardizare;

50.  încurajează statele membre să investească în strategii naționale de standardizare, ceea ce va ajuta și va încuraja sectorul public, organismele de standardizare, părțile interesate din cadrul societății, IMM-urile și mediul academic de la nivel național să elaboreze și să pună în practică planuri de acțiune individuale privind standardizarea;

51.  salută ICS și recomandă ca și Parlamentul să fie invitat să participe și să contribuie la aceasta și subliniază că normele unor astfel de parteneriate de tip public-privat trebuie respectate de toate părțile implicate, inclusiv de instituțiile UE; invită Comisia să preia inițiativa în ceea ce privește punerea în practică a principalelor măsuri și recomandări din ICS și să informeze Parlamentul până la sfârșitul lui 2017 cu privire la progresele realizate;

52.  salută angajamentul asumat în cadrul ICS privind elaborarea unui studiu referitor la impactul economic și social al standardelor și al utilizării acestora, inclusiv informații despre politicile, riscurile și rezultatele în ceea ce privește calitatea vieții, aspectele sociale și cele care îi privesc pe angajați; invită Comisia să își întemeieze studiul pe date cantitative și calitative și să analizeze atât modelul de afaceri al procesului de standardizare, cât și diferitele modele financiare, inclusiv oportunitățile și provocările pentru a furniza acces facil la standardele armonizate;

53.  subliniază că standardizarea este recunoscută tot mai mult drept un factor cu o contribuție semnificativă la cercetare și dezvoltare, care îndeplinește un rol important în reducerea decalajelor dintre cercetare și piață, promovează diseminarea și valorificarea rezultatelor cercetării și creează bazele pentru continuarea inovării;

54.  solicită Comisiei să adopte politici care să elimine obstacolele excesive din sectoarele inovatoare pentru a stimula investițiile în cercetare și dezvoltare, precum și în standardizarea UE; observă că industriile verticale ar trebui să își elaboreze propriile foi de parcurs pentru standardizare, bazându-se pe procese conduse de sectoarele industriale, care, dacă vor fi animate de ideea de a obține standarde comune, au potențialul de a deveni standarde la nivel mondial; consideră că organismele UE de standardizare ar trebui să joace un rol special în acest proces;

55.  îndeamnă părțile la ICS să coreleze într-un mod mai eficace cercetarea și inovarea cu prioritățile de standardizare;

56.  consideră că licențele și cunoștințele deschise constituie cele mai bune instrumente pentru stimularea inovării și a dezvoltării tehnologiei; încurajează institutele de cercetare care beneficiază de fonduri din partea UE să utilizeze brevete și licențele deschise, pentru a asigura un rol mai important în stabilirea standardelor;

57.  sprijină măsurile al căror scop este îmbunătățirea sinergiei dintre comunitățile de standardizare și cele de cercetare și promovarea standardelor într-o etapă timpurie a proiectelor de cercetare; încurajează organismele naționale de standardizare să promoveze standardizarea în rândul cercetătorilor și al comunității de inovare, inclusiv în rândul organizațiilor guvernamentale și al agențiilor de finanțare pertinente și recomandă ca în cadrul Orizont 2020 să fie elaborat un capitol specific dedicat standardizării;

58.  îndeamnă Comisia să încurajeze OSE să asigure că standardele în domeniul serviciilor relevante pentru piață reflectă ponderea tot mai mare a serviciilor în cadrul economiei și sunt elaborate cu scopul de a îmbunătăți siguranța și calitatea serviciilor și de a acorda prioritate domeniilor în care sunt aduse cele mai mari prejudicii consumatorilor, fără a se încălca cerințele naționale de reglementare existente, mai ales dispozițiile privind dreptul muncii sau acordurile și contractele colective de muncă; recunoaște, de asemenea, faptul că standardele pentru servicii răspund adesea împrejurărilor naționale specifice, iar elaborarea lor depinde de nevoile pieței, de interesele consumatorilor și de interesul public; subliniază că dezvoltarea standardelor europene pentru servicii ar trebui să contribuie la funcționarea pieței interne a serviciilor, crescând, în același timp, transparența, calitatea și competitivitatea și promovând concurența, inovarea și protecția consumatorilor;

59.  subliniază faptul că procesul de standardizare din Europa trebuie să includă standarde care să îmbunătățească accesibilitatea fără obstacole a transporturilor și a serviciilor de transport pentru persoanele cu handicap și persoanele în vârstă;

60.  consideră că evoluția rapidă a lumii moderne, cu creșterea complexității tehnice, duce la dezvoltarea unui număr tot mai mare standarde și de platforme pentru procesarea specificațiilor care nu corespund organismelor de standardizare recunoscute în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 și că în prezent există mai multe cereri în ceea ce privește implicarea IMM-urilor și a microîntreprinderilor; subliniază că este important să se sprijine măsurile menite să îmbunătățească accesul IMM-urilor la mijloacele de elaborare și de utilizare a standardelor;

61.  subliniază importanța interconectării platformelor și a bazelor de date la nivel european, permițând o mai bună interoperabilitate a rețelelor și a sistemelor;

62.  consideră că standardizarea sectorului TIC presupune nu doar stabilirea cerințelor privind produsele, ci și dezvoltarea de tehnologii inovatoare;

63.  subliniază faptul că măsurile (tehnice) uniforme contribuie la reducerea costurilor de dezvoltare, producție și certificare și la evitarea dublării sarcinilor;

64.  subliniază că îmbătrânirea demografică înregistrată în Europa impune integrarea sistematică în procesul de elaborare a standardelor a nevoilor persoanelor în vârstă și ale persoanelor cu handicap și ale altor membri vulnerabili ai societății, standardele reprezentând un instrument adecvat pentru asigurarea existenței unei societăți active și sănătoase în Europa și pentru îmbunătățirea accesibilității produselor și serviciilor pentru cetățeni;

65.  subliniază că inovarea în sectorul transporturilor și turismului oferă oportunități enorme și are un efect pozitiv asupra societății și întreprinderilor europene, în special asupra IMM-urilor și întreprinderilor nou înființate și insistă asupra nevoii de dezvoltare a unor noi standarde, acolo unde este posibil, prin adoptarea unei abordări intersectoriale și de susținere a standardizării pentru a asigura punerea în aplicare corectă a inițiativelor UE în domeniul digitalizării, cum ar fi sistemele inteligente de transport cooperative (C-STI) și dezvoltarea aplicațiilor de transport în cadrul sistemelor de navigație prin satelit ale UE (Galileo și EGNOS);

Organizațiile de standardizare europene

66.  salută rolul jucat de OSE, dar încurajează adoptarea de noi inițiative menite să le îmbunătățească gradul de deschidere, de accesibilitate și de transparență și recomandă ca activitatea lor să se orienteze în funcție de interesele europene;

67.  recunoaște că principiul delegării naționale este fundamental pentru sistemul european, dar avertizează că există diferențe în privința resurselor, a cunoștințelor tehnice și a implicării părților interesate la nivel național și recomandă ca activitatea delegațiilor naționale să fie completată;

68.  recunoaște importanța introducerii la timp a standardelor, precum și a includerii trimiterilor în Jurnalului Oficial al Uniunii Europene (JO) în cazul standardelor armonizate; este conștient de faptul că trimiterile la standarde apar din ce în ce mai rar în JO și solicită Comisiei să investigheze și să soluționeze motivele care stau la baza acestui lucru și să elimine sarcinile inutile; recomandă, în acest sens, o mai mare implicare a experților Comisiei și a consultanților privind noua abordare în procesul de standardizare și solicită Comisiei să dezvolte, în cooperare cu OSE, orientările referitoare la evaluare pentru a ajuta diferitele departamente din cadrul Comisiei, OSE și consultanții privind noua abordare să evalueze standardele într-un mod coerent;

69.  reiterează că existența unor căi de atac transparente și accesibile dezvoltă încrederea în OSE și în procesele de stabilire a standardelor;

70.  încurajează utilizarea noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor în vederea îmbunătățirii accesibilității și transparenței proceselor de standardizare, cum ar fi instrumentul de instruire electronic al CEN și CENELEC destinat IMM-urilor; consideră că utilizarea instrumentelor digitale poate înlesni participarea părților interesate la elaborarea de standarde și poate asigura informații privind activitățile de standardizare prevăzute, cele aflate în curs și cele finalizate;

Recomandări strategice

71.  solicită Comisiei să consolideze sinergiile și coordonarea dintre instituțiile europene, OSE, ONS și toate organizațiile relevante ale părților implicate prin intermediul forumului anual privind standardizarea, recunoscând totodată contextul internațional al standardelor; recunoaște că marea majoritate a standardelor sunt elaborate voluntar ca răspuns la nevoile pieței și ale consumatorilor și se pronunță în favoarea acestui model;

  solicită aplicarea strictă a Regulamentului (UE) nr. 1025/2012 în ceea ce privește recunoașterea organizațiilor din anexa III, precum și publicarea rapoartelor prevăzute la articolul 24 din regulament;

73.  îndeamnă Comisia să armonizeze în totalitate condițiile pentru organizațiile din anexa III și să asigure eliminarea de facto a obstacolelor din calea implicării lor efective în procesul de standardizare;

  recomandă ca statutul, drepturile și obligațiile organizațiilor din anexa III care decurg din calitatea de membru, cum ar fi dreptul la o cale de atac, competențe consultative, dreptul la un aviz înainte ca un standard să fie adoptat și accesul la comitetele tehnice și grupurile de lucru, să fie revizuite în cadrul OSE pentru a evalua dacă acestea îndeplinesc cerințele Regulamentului (CE) nr. 1025/2012;

  invită OSE să se asigure că acordurile ISO-CEN (Viena) și CENELEC (Frankfurt) nu vor împiedica și nici nu vor periclita participarea organizațiilor din anexa III sau a ONS la procesele de standardizare;

76.  invită Comisia și statele membre să promoveze, să faciliteze finanțarea și să accelereze dezvoltarea infrastructurii necesare, inclusiv prin modernizare, transformare și retehnologizare, pentru introducerea pe piață a unor noi tehnologii susținute de standardele europene (de exemplu, infrastructura pentru combustibili alternativi), în conformitate cu cerințele în materie de siguranță, sănătate și protecție a mediului; subliniază faptul că infrastructura este o investiție pe termen lung și că standardizarea acesteia ar trebui prin urmare să asigure un nivel maxim de interoperabilitate și să permită evoluțiile tehnologice viitoare și aplicarea acestora;

  invită Comisia să colaboreze OSE și ONS pentru a promova puncte de contact ușor de utilizat pentru accesul la standarde, care să poată acorda asistență și informații utilizatorilor de standarde cu privire la standardele disponibile și specificațiile generale ale acestora și care să îi poată ajuta să identifice standardele care se potrivesc cel mai bine nevoilor lor, precum și îndrumări cu privire la aplicarea lor; recomandă, de asemenea, să fie organizate campanii de informare și educare la nivel național și la nivelul UE pentru a promova rolul standardelor și încurajează statele membre să includă în sistemele lor naționale de învățământ cursuri pertinente de formare profesională privind standardele;

78.  solicită Comisiei să dezvolte activități de supraveghere tehnologică în scopul de a stabili utilitatea standardizării în ceea ce privește viitoarele evoluții ale activității TIC, să faciliteze fluxul și transparența informațiilor necesare în vederea pătrunderii pe piață a acestor tehnologii și a funcționării lor și, în acest sens, să promoveze mecanisme de evaluare ușor accesibile și ușor de utilizat prin internet;

79.  recomandă ca ONS să examineze posibilitatea acordării accesului la standarde în măsura în care utilizatorul standardelor poate să aprecieze pertinența acestora; recomandă insistent ca, atunci când stabilesc nivelul taxelor pentru standarde, ONS și OSE să țină seama de nevoile IMM-urilor și ale părților interesate care nu le utilizează în scopuri comerciale;

80.  invită Comisia să elaboreze un registru european în care să fie enumerate, în toate limbile oficiale ale UE, standardele europene existente, fiind incluse, de asemenea, informații cu privire la activitățile de standardizare aflate în curs în cadrul OSE, mandatele de standardizare existente, progresele realizate și deciziile care conțin obiecții formale;

  solicită Comisiei să monitorizeze evoluțiile internaționale în privința standardizării în domeniul TIC și, dacă este necesar, să sprijine participarea și coordonare părților interesate europene care dețin poziții de frunte în cadrul organismelor de standardizare competente și în proiecte de standardizare importante din punct de vedere strategic, pentru a promova modelul și interesele europene în privința reglementării; încurajează folosirea Forumului multipartit privind standardizarea în domeniul TIC pentru a reuni OSE și organismele internaționale de standardizare în domeniul TIC;

82.  încurajează adoptarea de către UE a Modelului de arhitectură de referință pentru industrie 4.0 pentru digitalizarea industriei europene;

83.  solicită statelor membre să utilizeze standardele europene din domeniul TIC în procedurile de achiziții publice pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor publice și pentru a promova tehnologiile inovatoare; subliniază însă că prin utilizarea standardelor nu ar trebui să se impună bariere suplimentare, în special pentru micile întreprinderi care doresc să participe la procedurile de achiziții publice;

  solicită instituțiilor UE, guvernelor naționale și OSE să elaboreze orientări privind formarea pentru a ajuta factorii de decizie să elimine inconsecvențele rezultate în urma utilizării unor metode de lucru disparate în diferite departamente și instituții, precum și să creeze o cultură a standardizării și o înțelegere a modului în care funcționează procesele de standardizare și a situațiilor în care pot fi utilizate standardele;

  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO C 70 E, 8.3.2012, p. 56.

(2)

https://ec.europa.eu/info/european-commissions-open-source-strategy_ro


EXPUNERE DE MOTIVE

1. Context

La 1 iunie 2016, Comisia Europeană a prezentat un pachet de comunicări care prezintă viziunea Comisiei asupra modului în care ar trebui să evolueze în următorii câțiva ani procesul de elaborare a standardelor europene.

Pachetul este alcătuit din patru comunicări: Comunicarea intitulată „Standarde europene pentru secolul XXI”, Orientările specifice cu privire la standardizarea serviciilor: „Valorificarea potențialului standardelor europene în domeniul serviciilor în beneficiul consumatorilor și al întreprinderilor din Europa”, Raportul în temeiul articolului 24 și documentul de lucru al serviciilor Comisiei „Evaluarea REFIT”, precum și Programul de lucru anual al Uniunii privind standardizarea europeană pentru 2017.

Pachetul cuprinde și o decizie a Comisiei care oferă cadrul pentru inițiativa comună privind standardizarea, care reprezintă un parteneriat strâns între organizațiile publice și cele private în scopul abordării provocărilor actuale din procesul de elaborare a standardelor, precum și în scopul promovării unei platforme europene de standardizare, în cadrul căreia standardele să fie elaborate în timp util și în mod deschis, transparent și favorabil incluziunii.

Inițiativa comună privind standardizarea este completată de Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Priorități de standardizare în sectorul TIC pentru piața unică digitală”, care a fost adoptată în aprilie 2016. Comunicarea privind TIC propune măsuri concrete pentru accelerarea procesului de stabilire a standardelor TIC prin concentrarea asupra cinci domenii prioritare: tehnologiile 5G, tehnologiile de tip cloud computing, internetul obiectelor, tehnologiile de date și securitatea cibernetică.

Pachetul global privind standardizarea elaborat de Comisie, împreună cu Comunicarea privind standardele TIC și cu inițiativa comună privind standardizarea urmăresc stabilirea unui sistem european de standardizare (SES) unic și coerent care să se adapteze mediului în schimbare, să susțină politici multiple și să aducă avantaje și previzibilitate consumatorilor și întreprinderilor.

În prezent, politica europeană de standardizare este elaborată prin mai multe instrumente de politică, cum ar fi Programul de lucru anual al Uniunii privind standardizarea europeană pentru 2017 (PLAU) și planul de acțiune TIC, precum și prin intermediul diferitelor platforme, cum ar fi Comitetul pentru standarde și Forumul european multipartit privind standardizarea în domeniul TIC.

În pachetul său, Comisia recunoaște că se impune alinierea respectivelor inițiative. În acest sens, Comisia propune adoptarea PLAU în luna iulie a fiecărui an, aceasta fiind precedată, începând cu 2017, de un dialog interinstituțional cu implicarea deplină a Parlamentului European și a altor instituții ale UE. Dialogul interinstituțional anual se va baza de fiecare dată pe un raport unic elaborat de Comisie privind punerea în aplicare a inițiativelor menționate anterior.

Raportul Parlamentului European este menit să contribuie la ideea unei politici unice și coerente a UE de standardizare, care să ocupe un loc mai important pe agenda politică și ale cărei priorități să fie discutate periodic cu Parlamentul European.

Raportorul își propune să contribuie la dezbaterea în curs și să stabilească prioritățile Parlamentului European ca răspuns la pachetul privind standardizarea elaborat de Comisie, la inițiativa comună privind standardizarea și la comunicarea privind TIC. De asemenea, raportul va contribui la primul dialog interinstituțional care urmează a avea loc în primăvara anului 2017 și la PLAU 2018, care va fi adoptat de Comisie în iulie 2017.

II. Considerații generale ale raportorului

Prezentul raport se bazează pe câteva aspecte pe care raportorul le consideră esențiale în discuția referitoare la viitorul sistemului european de standardizare.

Raportorul este de părere că standardele constituie un instrument important pentru funcționarea pieței unice, pentru consolidarea competitivității, creșterii și inovării europene, pentru sprijinirea calității, a performanței și a protecției consumatorilor, a mediului de afaceri, a lucrătorilor și a mediului și pentru dezvoltarea interoperabilității rețelelor și a sistemelor.

Cu toate acestea, datorită noilor tehnologii și integrării treptate a soluțiilor digitale în lanțurile valorice industriale globale, precum și datorită contextului internațional în rapidă evoluție, mediul de standardizare se schimbă rapid, fiind deci necesar un nou impuls pentru a se răspunde cu eficiență nevoilor în privința standardelor ale sectorului industrial, consumatorilor, lucrătorilor și organizațiilor de protecție a mediului, precum și ale altor părți interesate.

Raportorul salută pachetul global privind standardizarea elaborat de Comisie, alături de Comunicarea privind standardele TIC și de inițiativa comună privind standardizarea. Raportorul consideră însă că există o serie de obstacole practice care trebuie abordate, mai ales în legătură cu caracterul favorabil incluziunii, deschis și transparent al sistemului și cu reprezentarea organizațiilor părților interesate din anexa III.

Raportorul este de părere că standardele cu cel mai mare succes sunt cele care au fost elaborate cu sprijinul larg al sectorului industrial, al autorităților publice, al consumatorilor, al lucrătorilor și al cetățenilor. Prin urmare, raportorul sprijină sistemul european unic care ține seama nu numai de contribuțiile din partea marilor întreprinderi și a autorităților publice, dar și din partea IMM-urilor, a consumatorilor și a cetățenilor.

Raportorul consideră că un sistem european de standardizare eficient trebuie să se bazeze pe un parteneriat și o cooperare strânse între sectorul industrial, autoritățile publice, organismele de standardizare și alte părți interesate care colaborează în cadrul unui sistem bazat pe participarea tuturor, pe deschidere, pe transparență și pe definirea prin consens a cerințelor tehnice sau de calitate cu caracter strategic ale produselor, proceselor de producție, serviciilor sau metodelor curente sau viitoare.

De asemenea, raportorul recunoaște că standardele constituie un instrument voluntar, determinat de piață care oferă orientări și cerințe tehnice care pot contribui la punerea în aplicare a legislației și a politicilor europene atunci când sunt elaborate în mod transparent și deschis, dar subliniază că deciziile politice referitoare la nivelul de protecție a sănătății, siguranței și mediului ar trebui luate de legiuitor.

Nu în ultimul rând, raportul recunoaște importanța promovării standardelor europene și a sistemului european de standardizare la nivel mondial și invită Comisia și statele membre să depună eforturi în această direcție, acordând mai multă atenție rolului și relevanței pe plan mondial ale standardelor atunci când se implică în activitatea de standardizare.

III. Standardele din domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC)

Raportul recunoaște că atât interoperabilitatea, cât și standardizarea joacă un rol esențial în transformarea digitală. Deși convergența tehnologiilor și digitizarea societății, a mediului de afaceri și a serviciilor publice estompează separarea tradițională dintre standardizarea generală și standardizarea în domeniul TIC, Comisia propune încă instrumente de politică diferite pentru activitățile de planificare a standardizării TIC și pentru activitățile de standardizare din afara domeniului TIC.

În consecință, raportul solicită Comisiei să identifice în mod clar alinierea dintre planul de acțiune și planul de standarde TIC prioritare, pachetul „Standarde pentru secolul XXI” și programul de lucru anual, și face unele propuneri legate de modul de îmbunătățire a Internetului obiectelor (IT).

Raportorul subliniază că Europa ar trebui să susțină procesele de standardizare deschise ca forță motrice a inovării, a interconectivității și a implementării de tehnologii pe baza unor condiții de acordare a licențelor echitabile, rezonabile și nediscriminatorii („angajamentul FRAND”), pentru a satisface interesele legitime atât ale deținătorilor de brevete esențiale pentru standarde, cât și ale potențialilor beneficiari de licențe și pentru a garanta că standardizarea se desfășoară în condiții echitabile, permițând colaborarea tuturor întreprinderilor, indiferent de dimensiunea lor, în mod reciproc avantajos.

IV. Necesitatea unei abordări holistice pentru standardele europene pentru secolul XXI

Raportorul este de părere că procesul de standardizare nu trebuie raportat exclusiv la aspectele economice. Raportorul subliniază că părțile interesate implicate în elaborarea standardelor trebuie să adopte o abordare holistică și comună în cadrul căreia obiectivele IMM-urilor, ale consumatorilor și ale cetățenilor, mai ales cele legate de preocupări economice, sociale, de sănătate și de mediu, să fie pe deplin integrate în procesul de standardizare.

De asemenea, raportorul regretă faptul că Parlamentul European nu a fost consultat în mod corespunzător înainte de adoptarea pachetului de către Comisie și îndeamnă Comisia ca împreună cu celelalte instituții europene, cu OSE și cu alte părți interesate relevante să alinieze diferitele inițiative într-un singur program de lucru strategic global.

De asemenea, raportul propune o mai mare consolidare, îmbunătățire și coerență a PLAU, în special alinierea activităților de standardizare în domeniul TIC și a celor din afara domeniului TIC și crearea unui forum anual de standardizare înainte de adoptarea PLAU pentru o mai mare implicare a diferitelor părți interesate în cadrul dialogului interinstituțional.

Raportorul salută inițiativa comună privind standardizarea și propune ca studiul privind impactul economic și social să includă și date privind impactul modelului comercial al procesului de standardizare, precum și privind diferitele modelele financiare.

În comunicarea sa privind standardele în domeniul serviciilor, Comisia promovează elaborarea unor standarde în domeniul serviciilor. Raportorul sprijină abordarea Comisiei, dar consideră că pentru aceasta ar trebui să se urmărească o mai bună înțelegere a nevoilor părților interesate și acordarea de prioritate domeniilor în care sunt aduse cele mai mari prejudicii consumatorilor, fără a se încălca cerințele naționale de reglementare existente, și mai ales dispozițiile privind dreptul muncii, acordurile și contractele colective de muncă.

De asemenea, raportorul subliniază importanța sprijinirii participării IMM-urilor la procesul de elaborare a standardelor și la utilizarea standardelor disponibile.

V. Organizațiile de standardizare europene (OSE)

În același timp, raportorul face unele propuneri privind modul de îmbunătățire a accesibilității și a transparenței procedurilor de standardizare în cadrul CEN, CENELEC și ETSI și privind modul de consolidare a sistemului prin garantarea faptului că elaborarea standardelor rămâne un proces deschis, transparent și bazat pe interesele europene, oferind un acces egal și luând în considerare interesele tuturor părților interesate care doresc să influențeze procesul de standardizare și să participe la elaborarea standardelor.

VI. Recomandări strategice

Raportul formulează o serie de recomandări strategice care trebuie să fie luate în considerare de Comisia Europeană în cadrul dialogului interinstituțional și al programului de lucru anual pentru 2018.

Raportorul sugerează că Comisia trebuie să consolideze sinergiile și coordonarea dintre OSE și organizațiile părților interesate și să adopte un plan de acțiune pentru eliminarea obstacolelor de facto care împiedică implicarea efectivă a organizațiilor din anexa III. Raportul cuprinde propunerea strategică ca organizațiilor din anexa III să li se acorde statutul specific de membru cu drepturi și obligații specifice și să se armonizeze pe deplin condițiile respectivelor organizații la nivel național și european.

Pentru a se îmbunătăți și mai mult accesul IMM-urilor la procesul de standardizare, raportorul propune instituirea unor puncte unice de acces, ușor de utilizat, care să acorde asistență și informații utilizatorilor standardelor.

Pentru a se îmbunătăți rolul esențial al SES la nivel mondial, raportorul îi propune Comisiei să monitorizeze standardizarea internațională în domeniul TIC și, dacă este necesar, să finanțeze participarea experților europeni la nivel internațional pentru a promova modelul și interesele europene în privința reglementării.

În cele din urmă, raportorul propune creșterea nivelului de conștientizare și de cunoaștere în privința standardelor prin elaborarea unor orientări pentru formarea și educarea factorilor de decizie, pentru a se explica modul în care funcționează activitățile de standardizare și situațiile în care pot fi utilizate standardele.


AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (29.3.2017)

destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

referitor la standardele europene - punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1025/2012

(2016/2274(INI))

Raportor pentru aviz (*): Hans-Olaf Henkel

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că standardizarea sectorului tehnologiei informațiilor și comunicațiilor ar trebui să aibă loc la inițiativa actorilor de pe piață, să se desfășoare pe baze voluntare și prin consens, să se bazeze pe principiile deschiderii, transparenței, imparțialității, coerenței și includerii, pentru a fi efectivă și de succes, în beneficiul consumatorilor europeni, al lucrătorilor și al sectorului propriu-zis;

2.  subliniază că standardele în acest domeniu sunt esențiale pentru definitivarea pieței unice digitale, pentru facilitarea tranziției către o economie digitalizată și bazată pe date și pentru stimularea competitivității la nivel global a sectorului european; subliniază că standardizarea sectorului TIC trebuie să fie o componentă esențială a strategiei industriale europene, dat fiind că interoperabilitatea permite economii de scară, inovarea și facilitează accesul la piață și crearea de locuri de muncă;

3.  ia act de contextul actual plin de provocări pe care îl prezintă digitalizarea pentru toate sectoarele și ritmul tot mai alert al schimbărilor tehnologice și proliferarea forurilor de stabilire a standardelor și, de asemenea, recunoaște necesitatea adaptării proceselor UE de stabilire a standardelor la aceste noi realități;

4.  recunoaște importanța strategică a standardizării în sectorul TIC și îndeamnă la un dialog constant între Parlament, Comisie, Consiliu și organismele de standardizare europeană;

5.  subliniază nevoia unei cooperări sporite în cadrul comunității de standardizare din sectorul TIC, îndeosebi între organismele de standardizare europeană, și invită aceste organisme să elaboreze un program de lucru anual comun, în care să identifice domenii transversale de interes comun;

6.  recunoaște importanța strategică a unei prezențe UE coordonate și optimizate în forumurile globale TIC și în organizațiile de standardizare internaționale;

7.  solicită Comisiei să raționalizeze numărul de platforme și mecanisme de coordonare;

8.  invită Comisia să promoveze în mod activ standardele europene la nivel internațional și să elaboreze o agendă pentru o cooperare mai strânsă bazată pe domenii specifice de interes comun cu partenerii internaționali;

9.  subliniază caracterul global al standardelor și specificațiilor tehnice din sectorul TIC și solicită un angajament continuu în rândul organismelor de standardizare europeană pentru introducerea de standarde globale în Europa și pentru cooperare intensificată cu țările terțe printr-un proces transparent, incluziv, orientat către consens, și solicită Comisiei să identifice standarde optime demonstrate în domeniul achizițiilor publice, cu respectarea legislației și politicilor europene; invită Comisia să accelereze procedura de publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a standardelor europene din sectorul TIC;

10.  subliniază faptul că acordurile comerciale echitabile între statele UE și cele din afara UE pot contribui la formularea de norme comune internaționale de standardizare;

11.  subliniază faptul că cooperarea internațională în materie de standarde contribuie la asigurarea transparenței, a eficienței și a coerenței și creează un context concurențial favorabil pentru sectorul industrial - un bun exemplu este Forumul mondial pentru armonizarea regulamentelor privind vehiculele al Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite (CEE-ONU, WP.29), care a fost constituit pentru sectorul TIC;

12.  consideră că implicarea Comisiei și a statelor membre în industria europeană este esențială pentru a facilita adoptarea unor standarde globale cu o amprentă europeană în definirea și lansarea de tehnologii 5G;

13.  îndeamnă Comisia să aibă în vedere convergența cu țări terțe în domeniul comunicațiilor 5G, al cloud computing-ului, al datelor și al securității cibernetice;

14.  încurajează Comisia și organizațiile de standardizare europeană să furnizeze asistență tehnică suplimentară și în afara UE în sprijinul internaționalizării standardelor europene, a structurilor instituționale și a proceselor de standardizare;

15.  invită Comisia să procedeze la transpunerea inițiativei comune privind standardizarea cât mai curând posibil, dat fiind că aceasta este prevăzută în strategia privind piața unică;

16.  subliniază că standardizarea este recunoscută tot mai mult drept un factor cu o contribuție semnificativă la cercetare și dezvoltare, care îndeplinește un rol important în reducerea decalajelor dintre cercetare și piață, promovează diseminarea și valorificarea rezultatelor cercetării și creează bazele pentru continuarea inovării;

17.  solicită Comisiei să adopte politici care să elimine obstacolele excesive din sectoarele inovatoare, să stimuleze investițiile în cercetare și dezvoltare, precum și în standardizarea europeană; observă că industriile verticale ar trebui să își elaboreze propriile foi de parcurs pentru standardizare, bazându-se pe procese conduse de sectoarele industriale, care dacă vor fi animate de ideea de standarde comune, au potențialul de a deveni standarde la nivel mondial; consideră că organismele de standardizare europeană ar trebui să joace un rol special în acest proces;

18.  îndeamnă părțile la inițiativa comună să coreleze într-un mod mai eficace cercetarea și inovarea cu prioritățile de standardizare;

19.  invită Comitetul European de Standardizare, Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică și Institutul European de Standardizare în Telecomunicații să continue și să promoveze cooperarea transsectorială și să faciliteze procese de standardizare ușoară, rapidă, transparentă și accesibilă, îndeosebi pentru standardele TIC care vizează sectoarele industriale tradiționale, cu implicarea corespunzătoare a părților interesate, precum industriile prelucrătoare, IMM, actori sociali și reprezentanți ai societății civile, autorități publice;

20.  evidențiază faptul că digitalizarea se desfășoară într-un ritm rapid și este un factor important al economiei; subliniază importanța digitalizării eficace a industriilor verticale pentru a aduce beneficii IMM și, în special, consumatorilor la nivel european, național, regional și local, precum și necesitatea de a reprezenta în mod corespunzător preocupările lor în cadrul standardizării TIC la nivel internațional;

21.  ia act de obstacolele încă existente la participarea IMM la standardizare și la adoptarea standardelor, printre care lipsa de informare a acestora; îndeamnă la crearea unui cadru simplu și accesibil pentru standardizare, care să vină în sprijinul IMM, destinat tuturor organizațiilor de standardizare europeană;

22.  salută eforturile ETSI de a facilita accesul IMM europene, precum și strategia pe termen lung (2016-2021) a Institutului, care abordează în mod specific tema colaborării intersectoriale;

23.  subliniază faptul că standardizarea în domeniile bunurilor, serviciilor și TIC îmbunătățește accesul pe piață, în special pentru IMM;

24.  subliniază faptul că standardizarea TIC presupune o politică echilibrată și efectivă în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală și subliniază că sistemul FRAND de autorizare (respectiv aplicarea unor condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii) contribuie la importantul echilibru dintre inovatori și utilizatorii de tehnologie; salută recenta hotărâre-reper a Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza Huawei/ZTE și invită Comisia să asigure o soluționare eficientă a diferendelor, să sprijine profitabilitatea investițiilor și să asigure un acces larg la tehnologia standardizată; subliniază preocupările legate de faptul că lipsa de claritate juridică poate submina corectitudinea sistemului; evidențiază că în special IMM sunt dezavantajate în procesul de autorizare și sugerează că o transparență sporită și mai multe orientări cu privire la condițiile de autorizare ar genera o mai amplă utilizare a standardelor;

25.  subliniază că revine părților interesate negocierea unui acord FRAND de autorizare aplicabil portofoliului de brevete necesar pentru punerea în aplicare a unui standard și că redevențele corecte reflectă valoarea cu care tehnologia brevetată contribuie la produsul în cauză;

26.  invită Comisia să publice rapoarte bianuale ilustrând cazuri depistate de: (a) utilizare neautorizată a brevetelor esențiale standard (încălcări) pe o perioadă de minimum 18 luni; și (b) probleme legate de accesul la standarde din cauza nerespectării sistematice a angajamentelor FRAND;

27.  subliniază necesitatea de a adopta o abordare bazată pe dovezi privind supravegherea și dezvoltarea ulterioară a cadrului de acordare a autorizațiilor cu scopul de a garanta un ecosistem dinamic care să genereze valoare adăugată și locuri de muncă;

28.  consideră că autorizațiile și cunoașterea deschise constituie cele mai bune instrumente pentru stimularea inovării și a dezvoltării tehnologiei; încurajează institutele de cercetare care beneficiază de fonduri din partea UE să utilizeze brevete și autorizații deschise, pentru a putea juca un rol mai important în stabilirea standardului;

29.  salută îmbunătățirile înregistrate în procesul de anticipare a standardizării TIC; subliniază faptul că adoptarea și publicarea rapidă și la timp a standardelor TIC este esențială și solicită părților vizate să ia toate măsurile necesare pentru a îmbunătăți procesele și pentru a aduce un plus de certitudine;

30.  reiterează că participarea Comisiei este esențială pentru rapiditatea cu care standardele pot fi pregătite pentru introducerea pe piață și încurajează Comisia să stabilească, împreună cu organizațiile de standardizare europeană, un proces clar, care să garanteze publicarea promptă a standardelor în JOUE;

31.  subliniază faptul că este esențial să se acționeze în mod oportun pentru elaborarea standardelor, inclusiv cu trimiteri la referințele acestora din JOUE în cazul standardelor armonizate;

32.  recunoaște succesul „noii abordări” și îndeamnă la conservarea principiilor acesteia;

33.  salută cele cinci domenii prioritare TIC identificate de Comisie: comunicațiile 5G, tehnologiile de tip cloud computing, internetul obiectelor, securitatea cibernetică și a datelor, toate acestea constituind pietre de temelie tehnologice esențiale pe care se vor baza domenii la fel de importante precum e-sănătatea, utilizarea eficientă și inteligentă a energiei, sistemele de transport inteligente și sistemele avansate de fabricație;

34.  subliniază necesitatea de a crea un ecosistem TIC deschis, interoperabil bazat pe cele cinci standarde TIC prioritare, încurajând concurența în crearea de valoare, pe baza căreia să se dezvolte inovarea; consideră că:

–  standardele în domeniul 5G ar trebui să permită un veritabil schimb de generații în ceea ce privește capacitatea, fiabilitatea și viteza, permițându-le să facă față traficului de date în viitor și diferitelor cerințe pentru serviciile ce se vor baza pe acestea;

–  standardele de securitate cibernetică ar trebui să prevadă securitate de la stadiul conceperii și să respecte principiile de protejare a vieții private începând cu momentul conceperii, să sprijine rezistența rețelelor și să facă față rapidelor schimbări din domeniul securității cibernetice și al tehnologiilor TIC;

–  standardele în domeniul cloud ar trebui să fie convergente pentru a permite interoperabilitatea în toate aspectele, permițând astfel și portabilitatea;

–  standardele în materie de date ar trebui să sprijine fluxurile interdisciplinare transsectoriale, înspre o mai bună interoperabilitate a datelor și a metadatelor, inclusiv semantificare, și să contribuie la construirea unei arhitecturi de referință pentru volume mari de date;

–  standardele în domeniul internetului obiectelor ar trebui să contracareze actuala fragmentare fără să obstrucționeze inovarea într-un sector în dezvoltare rapidă;

35.  recunoaște că rețelele eficiente de comunicații 5G depind în mod esențial de existența unor standarde comune pentru a asigura interoperabilitatea și securitatea, însă reamintește faptul că dezvoltarea unei rețele de foarte înaltă capacitate constituie coloana vertebrală a unei rețele 5G fiabile;

36.  observă că, pentru a avea succes, o economie condusă de date depinde de un ecosistem TIC mai extins, inclusiv de experți cu un nivel înalt de educație și de persoane calificate, care să elimine decalajul și excluziunea digitală;

37.  încurajează adoptarea la nivel european a Modelului de arhitectură de referință pentru industrie 4.0 pentru digitalizarea industriei europene;

38.  subliniază importanța interconectării platformelor și a bazelor de date la nivel european, permițând o mai bună interoperabilitate a rețelelor și a sistemelor;

39.  subliniază că interoperabilitatea și performanțele echipamentelor, soluțiilor tehnice și serviciilor se află în centrul standardizării sectorului TIC;

40.  consideră că standardizarea sectorului TIC presupune nu doar stabilirea cerințelor privind produsele, ci și dezvoltarea de tehnologii inovatoare;

41.  invită Comisia să promoveze standarde europene, care să sprijine instrumente cu sursă deschisă, capabile să asigure accesul egal la titlurile de capital existente la nivel european;

42.  invită Comisia să preia rolul de lider în promovarea standardelor intersectoriale și interlingve și în sprijinirea serviciilor ce respectă dreptul la viața intimă, fiabile și sigure;

43.  subliniază faptul că măsurile (tehnice) uniforme contribuie la reducerea costurilor de dezvoltare, producție și certificare și la evitarea dublării sarcinilor;

44.  subliniază că standardizarea presupune, de asemenea, desfășurarea unui proces unitar durabil și transferabil tuturor statelor membre;

45.  solicită Comisiei să transmită Parlamentului o actualizare anuală, sub forma unor schimburi informale periodice, cu privire la progresele realizate în standardizarea TIC și la contribuția acesteia la competitivitatea UE și creșterea economică în UE.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

22.3.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

61

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Nikolay Barekov, Bendt Bendtsen, Xabier Benito Ziluaga, José Blanco López, Cristian-Silviu Bușoi, Reinhard Bütikofer, Jerzy Buzek, Angelo Ciocca, Edward Czesak, Pilar del Castillo Vera, Fredrick Federley, Ashley Fox, Adam Gierek, András Gyürk, Rebecca Harms, Eva Kaili, Kaja Kallas, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Peter Kouroumbashev, Zdzisław Krasnodębski, Miapetra Kumpula-Natri, Janusz Lewandowski, Paloma López Bermejo, Edouard Martin, Angelika Mlinar, Nadine Morano, Dan Nica, Angelika Niebler, Morten Helveg Petersen, Michel Reimon, Herbert Reul, Paul Rübig, Massimiliano Salini, Algirdas Saudargas, Neoklis Sylikiotis, Dario Tamburrano, Evžen Tošenovský, Claude Turmes, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Henna Virkkunen, Martina Werner, Lieve Wierinck, Anna Záborská, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

Membri supleanți prezenți la votul final

Mario Borghezio, Soledad Cabezón Ruiz, Jens Geier, Françoise Grossetête, Benedek Jávor, Olle Ludvigsson, Sofia Sakorafa, Anne Sander, Maria Spyraki, Marco Zullo

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Arndt Kohn, Maria Noichl, Pavel Poc

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

61

+

ALDE

Fredrick Federley, Kaja Kallas, Angelika Mlinar, Morten Helveg Petersen, Lieve Wierinck

ECR

Nikolay Barekov, Edward Czesak, Ashley Fox, Zdzisław Krasnodębski, Evžen Tošenovský

EFDD

Isabella Adinolfi, Dario Tamburrano, Marco Zullo

ENF

Mario Borghezio, Angelo Ciocca

GUE

Xabier Benito Ziluaga, Paloma López Bermejo, Sofia Sakorafa, Neoklis Sylikiotis

PPE

Bendt Bendtsen, Jerzy Buzek, Cristian-Silviu Bușoi, Françoise Grossetête, András Gyürk, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Janusz Lewandowski, Nadine Morano, Angelika Niebler, Herbert Reul, Paul Rübig, Massimiliano Salini, Anne Sander, Algirdas Saudargas, Maria Spyraki, Vladimir Urutchev, Henna Virkkunen, Anna Záborská, Pilar del Castillo Vera

S&D

José Blanco López, Soledad Cabezón Ruiz, Jens Geier, Adam Gierek, Eva Kaili, Arndt Kohn, Peter Kouroumbashev, Miapetra Kumpula-Natri, Olle Ludvigsson, Edouard Martin, Dan Nica, Maria Noichl, Pavel Poc, Kathleen Van Brempt, Martina Werner, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

VERTS/ALE

Reinhard Bütikofer, Rebecca Harms, Benedek Jávor, Michel Reimon, Claude Turmes

0

-

 

 

0

0

 

 

Legendă:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru transport și turism (11.4.2017)

destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

referitor la standardele europene – punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1025/2012

(2016/2274(INI))

Raportor pentru aviz: Pavel Telička

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât sectorul transporturilor s-a situat în prima linie în dezvoltarea și implementarea standardelor necesare pentru crearea spațiului european unic al transporturilor;

1.  salută comunicarea Comisiei intitulată „Priorități de standardizare în sectorul TIC pentru piața unică digitală”; consideră că încurajarea standardizării la nivelul UE va contribui la eliminarea barierelor de pe piața internă, atingerea obiectivelor de politică ale UE și abordarea provocărilor actuale din sectorul transporturilor și din cel al turismului, precum:

a.   îndeplinirea obiectivelor în materie de climă, de mediu și de eficiență energetică prin dezvoltarea și sprijinirea unor soluții de transport și de turism sustenabile, cum ar fi automobilele electrice și hibride, combustibilii alternativi și serviciile lanțului intermodal din poartă în poartă, precum și sprijinirea de inițiative ca Clean Sky;

b.  îmbunătățirea siguranței prin sprijinirea în continuare a automatizării și prin sporirea eficienței sistemelor de management al traficului, atât la nivel local, cât și internațional, cum ar fi Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS), sistemele globale de navigație prin satelit europene (EGNOS și GALILEO), serviciile de informații fluviale (RIS), sistemul de transport inteligent (ITS), sistemele de monitorizare și informare privind traficul navelor maritime (VTMIS) și sistemul european de nouă generație pentru gestionarea traficului aerian (SESAR);

c.  crearea unui spațiu european unic al transporturilor competitiv prin eliminarea obstacolelor, promovarea integrării sistemelor pentru toate mijloacele de transport, prin consolidarea interoperabilității, intermodalității și interconectivității și prin includerea soluțiilor de transport care apar din economia colaborativă;

d.  creșterea atractivității, accesibilității, a calității și a alegerii serviciilor de transport și de turism pentru toți pasagerii și consumatorii, prin punerea la dispoziția acestora de produse și informații mai personalizate și mai ușor de utilizat;

2.  subliniază că inovarea în sectorul transporturilor și turismului oferă oportunități enorme și are un efect pozitiv asupra societății și întreprinderilor europene, în special asupra IMM-urilor și întreprinderilor nou înființate, și insistă asupra nevoii de dezvoltare a unor noi standarde, acolo unde este posibil, prin adoptarea unei abordări intersectoriale, și de susținere a standardizării pentru a asigura punerea în aplicare corectă a inițiativelor UE în domeniul digitalizării, cum ar fi sistemele inteligente de transport cooperative (C-STI) și dezvoltarea aplicațiilor de transport în cadrul sistemelor de navigație prin satelit ale UE (Galileo și EGNOS);

3.  constată că standardizarea în sectorul TIC va aduce beneficii pentru dezvoltarea serviciilor legate de transport și turism, precum și a soluțiilor de transport multimodal; invită Comisia, împreună cu organizațiile de standardizare europene, să acorde o mai mare importanță acestei dezvoltări atunci când pune în aplicare planul său de acțiune prioritară pentru standardizare în sectorul TIC și, în special, să analizeze rolul potențial al standardizării în a sprijini schimbările tehnologice și noile modele de afaceri care apar în sectorul turismului; invită Comisia să ia rapid măsuri pentru promovarea dezvoltării sistemelor integrate și inteligente de emitere a biletelor și de transmitere a informațiilor, precum și a noilor concepte de mobilitate, precum „mobilitatea ca serviciu” (Mobility-as-a-Service);

4.  invită Comisia și statele membre să promoveze, să faciliteze finanțarea și să accelereze dezvoltarea infrastructurii necesare, inclusiv prin modernizare, transformare și retehnologizare, pentru introducerea pe piață a unor noi tehnologii susținute de standardele europene (de exemplu, infrastructura pentru combustibili alternativi), în conformitate cu cerințele în materie de siguranță, sănătate și protecție a mediului; subliniază faptul că infrastructura este o investiție pe termen lung și că standardizarea acesteia ar trebui prin urmare să asigure un nivel maxim de interoperabilitate și să permită evoluțiile tehnologice viitoare și aplicarea acestora;

5.  subliniază că, având în vedere contextul concurenței la nivel mondial și caracterul internațional al transporturilor, dezvoltarea standardelor internaționale este indispensabilă atât pentru a asigura interoperabilitatea, cât și pentru a extinde oportunitățile de piață pentru industriile din UE; invită Comisia să continue promovarea activă a dezvoltării standardelor europene în cadrul forurilor internaționale;

6.  regretă faptul că diferențele dintre standardele naționale, precum cele din sectorul transportului de marfă și al logisticii, reprezintă încă o barieră pe piața internă și, de aceea, invită Comisia și organizațiile de standardizare europene să elaboreze standarde corespunzătoare pentru a armoniza condițiile la nivel național, acolo unde se consideră necesar, cu scopul de a înlătura orice bariere posibile de pe piața internă; subliniază, în acest sens, necesitatea de a urmări o armonizare intermodală a standardelor;

7.  menționează, în plus, că, pe lângă a preveni fragmentarea pieței, standardizarea poate contribui semnificativ la reducerea sarcinii administrative și a costurilor de transport pentru toate întreprinderile (de exemplu, documente în format electronic), și pentru IMM-uri în special, și poate facilita punerea în aplicare corectă a legislației UE (de exemplu, tahografe digitale, sisteme electronice de taxare);

8.  invită, de asemenea, Comisia să acorde atenție și să ofere asistență țărilor candidate în eforturile acestora de armonizare a standardelor lor cu standardele europene, pentru a reduce la minimum blocajele existente;

9.  consideră că „standardele disponibile în mod public” din sectorul TIC previn blocarea consumatorilor, reduc costurile, stimulează concurența și inovarea și garantează interoperabilitatea; subliniază importanța proceselor de standardizare disponibile în mod public, transparente și incluzive; încurajează Comisia și organizațiile de standardizare europene (ESO) să promoveze în continuare standardele disponibile în mod public ca pilon al structurii spațiului european unic al transporturilor, cu respectarea deplină a necesităților specifice în ceea ce privește sectorul transporturilor;

10.  este ferm convins că datele deschise continuă să reprezinte un element esențial, în special în sectorul transporturilor, pentru a beneficia de toate avantajele pieței unice digitale, cum ar fi promovarea și dezvoltarea transportului multimodal; subliniază, prin urmare, că este nevoie de mai multă securitate juridică, în special în ceea ce privește proprietatea și responsabilitatea; solicită Comisiei, în consecință, să publice, fără întârziere, o foaie de parcurs privind dezvoltarea de standarde menite să armonizeze datele de transport finanțat din fonduri publice și interfețele de programare cu scopul de a stimula inovațiile care utilizează intensiv datele și furnizarea de noi servicii de transport;

11.  ia act de preocupările privind securitatea cibernetică și de caracteristicile specifice ale amenințărilor din sectorul transporturilor; îndeamnă Comisia să abordeze aceste caracteristici specifice în momentul adoptării recomandării privind standardele pentru securitatea cibernetică, prevăzută pentru sfârșitul anului 2017, ca un prim pas spre o strategie cuprinzătoare privind securitatea cibernetică în sectorul transporturilor;

12.  încurajează Comisia să elaboreze statistici pentru a evalua mai bine impactul digitalizării și al TIC asupra transporturilor și turismului;

13.  subliniază faptul că procesul de standardizare din Europa trebuie să includă standarde care să îmbunătățească accesibilitatea fără obstacole a transporturilor și a serviciilor de transport pentru persoanele cu dizabilități și persoanele în vârstă.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

11.4.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

43

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Lucy Anderson, Inés Ayala Sender, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Andor Deli, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Dieter-Lebrecht Koch, Merja Kyllönen, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Marian-Jean Marinescu, Cláudia Monteiro de Aguiar, Jens Nilsson, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Tomasz Piotr Poręba, Gabriele Preuß, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, David-Maria Sassoli, Claudia Schmidt, Claudia Țapardel, Keith Taylor, Pavel Telička, István Ujhelyi, Peter van Dalen, Wim van de Camp, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Janusz Zemke, Roberts Zīle, Kosma Złotowski, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

Membri supleanți prezenți la votul final

Jakop Dalunde, Maria Grapini, Matthijs van Miltenburg, Henna Virkkunen

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Jiří Maštálka

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

43

+

ALDE

Izaskun Bilbao Barandica, Dominique Riquet, Pavel Telička, Matthijs van Miltenburg

ECR

Jacqueline Foster, Tomasz Piotr Poręba, Roberts Zīle, Kosma Złotowski, Peter van Dalen

EFDD

Daniela Aiuto

GUE/NGL

Merja Kyllönen, Jiří Maštálka

PPE

Georges Bach, Deirdre Clune, Andor Deli, Dieter-Lebrecht Koch, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Marian-Jean Marinescu, Cláudia Monteiro de Aguiar, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Massimiliano Salini, Claudia Schmidt, Henna Virkkunen, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Luis de Grandes Pascual, Wim van de Camp

S&D

Lucy Anderson, Inés Ayala Sender, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Maria Grapini, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Jens Nilsson, Gabriele Preuß, David-Maria Sassoli, Claudia Țapardel, István Ujhelyi, Janusz Zemke

Verts/ALE

Michael Cramer, Jakop Dalunde, Keith Taylor

2

-

EFDD

Peter Lundgren, John Stuart Agnew

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

30.5.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

34

0

2

Membri titulari prezenți la votul final

Dita Charanzová, Carlos Coelho, Anna Maria Corazza Bildt, Daniel Dalton, Nicola Danti, Dennis de Jong, Pascal Durand, Ildikó Gáll-Pelcz, Evelyne Gebhardt, Sergio Gutiérrez Prieto, Robert Jarosław Iwaszkiewicz, Liisa Jaakonsaari, Antonio López-Istúriz White, Eva Maydell, Marlene Mizzi, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Olga Sehnalová, Jasenko Selimovic, Igor Šoltes, Ivan Štefanec, Catherine Stihler, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Mylène Troszczynski, Mihai Țurcanu, Anneleen Van Bossuyt, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Biljana Borzan, Birgit Collin-Langen, Edward Czesak, Anna Hedh, Kaja Kallas, Franz Obermayr, Adam Szejnfeld, Marc Tarabella, Sabine Verheyen


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

34

+

ALDE

ECR

EFDD

GUE/NGL

PPE

 

 

S&D

 

 

Verts/ALE

 

 

Dita Charanzová, Kaja Kallas, Jasenko Selimovic

Edward Czesak, Daniel Dalton, Anneleen Van Bossuyt

Robert Jarosław Iwaszkiewicz, Marco Zullo

Dennis de Jong

Carlos Coelho, Birgit Collin-Langen, Anna Maria Corazza Bildt, Ildikó Gáll-Pelcz, Antonio López-Istúriz White, Eva Maydell, Andreas Schwab, Ivan Štefanec, Adam Szejnfeld, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Mihai Ţurcanu, Sabine Verheyen

Biljana Borzan, Nicola Danti, Evelyne Gebhardt, Sergio Gutiérrez Prieto, Anna Hedh, Liisa Jaakonsaari, Marlene Mizzi, Christel Schaldemose, Olga Sehnalová, Catherine Stihler, Marc Tarabella

Pascal Durand, Igor Šoltes

0

-

 

 

2

0

ENF

Franz Obermayr, Mylène Troszczynski

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Notă juridică