Procedură : 2016/2035(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0221/2017

Texte depuse :

A8-0221/2017

Dezbateri :

PV 03/07/2017 - 27
CRE 03/07/2017 - 27

Voturi :

PV 04/07/2017 - 6.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0280

RAPORT     
PDF 786kWORD 80k
15.6.2017
PE 597.467v02-00 A8-0221/2017

referitor la rolul turismului legat de pescuit în diversificarea activităților de pescuit

(2016/2035(INI))

Comisia pentru pescuit

Raportoare: Renata Briano

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru transport și turism
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la rolul turismului legat de pescuit în diversificarea activităților de pescuit

(2016/2035(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(2),

–  având în vedere Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (Directiva-cadru privind apa)(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 noiembrie 2012 referitoare la pescuitul costier la scară mică, pescuitul artizanal și reforma politicii comune în domeniul pescuitului(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 iulie 2013 referitoare la Creșterea albastră: consolidarea creșterii durabile în sectoarele de transport marin, maritim și de turism ale UE(5),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 mai 2014 intitulată „Inovarea în economia albastră: exploatarea potențialului mărilor și oceanelor noastre de a genera creștere economică și locuri de muncă” (COM(2014)0254),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 iunie 2010 intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european” (COM(2010)0352),

–  având în vedere Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2020 și în special obiectivul 4: „Creșterea sustenabilității pescuitului și asigurarea unor mări mai sănătoase”, prin care UE se angajează, printre altele, să elimine efectele negative asupra stocurilor de pește, speciilor, habitatelor și ecosistemelor, inclusiv „oferind stimulente financiare prin intermediul viitoarelor instrumente financiare pentru politica în domeniul maritim și al pescuitului pentru zonele marine protejate (inclusiv zone Natura 2000 și cele stabilite prin acorduri internaționale sau regionale). Aceasta ar putea include refacerea ecosistemelor marine, adaptarea activităților de pescuit și promovarea implicării sectorului în activități alternative, cum ar fi ecoturismul, monitorizarea și gestionarea biodiversității marine și combaterea deșeurilor marine”.

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 septembrie 2012 intitulată „«Creșterea albastră»: oportunități pentru o creștere sustenabilă în domeniul marin și maritim” (COM(2012)0494),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 februarie 2014 intitulată „O strategie europeană pentru stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă în turismul maritim și costier” (COM(2014)0086),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit și avizul Comisiei pentru transport și turism (A8-0221/2017),

A.  întrucât sectorul pescuitului tradițional a suferit o deteriorare progresivă;

B.  întrucât diversificarea a devenit o necesitate pentru mulți pescari care practică pescuitul artizanal pentru ca aceștia să aibă mai multe surse de venit, dat fiind că veniturile lor sunt adesea inadecvate;

C.  întrucât, atunci când se vorbește de diversificare în sectorul pescuitului, este necesar să se țină seama de faptul că o mare parte din sectorul pescuitului depinde aproape în totalitate de formele tradiționale de pescuit;

D.  întrucât majoritatea regiunilor de coastă și insulare se confruntă cu un declin economic sever, care conduce la depopulare, dat fiind că locuitorii acestora se mută în zone în care există oportunități mai bune în materie de angajare și de educație;

E.  întrucât, deși anumite regiuni unde se practică pescuitul costier sunt situate în apropierea unor destinații turistice, acestea nu reușesc să obțină o creștere economică convenabilă, chiar dacă pescuitul și turismul sunt sectoare compatibile;

F.  întrucât turismul legat de pescuit poate contribui la crearea de locuri de muncă, poate promova incluziunea socială, poate îmbunătăți calitatea vieții și poate revitaliza comunitățile care depind de pescuit, mai ales în zonele în care există puține alte activități economice; întrucât aceste posibilități variază în mare măsură în funcție de regiune sau de tipul activității de pescuit ori de dimensiunea navei;

G.  întrucât turismul legat de pescuit poate contribui la reducerea impactului asupra stocurilor de pește și asupra mediului, precum și la îmbunătățirea cunoștințelor și a gradului de sensibilizare a publicului cu privire la nevoia de a proteja mediul și de a conserva patrimoniul cultural; întrucât, în special, pescuitul turistic și serviciile turistice oferite de pescari la țărm pot reprezenta o formă pertinentă de îmbogățire și diversificare a activității de bază în multe regiuni europene;

H.  întrucât activitățile turistice conexe pescuitului pot contribui la creșterea vizibilității pescarilor și la o mai bună apreciere și înțelegere a domeniului lor complex de activitate; întrucât pescuitul turistic și celelalte activități de pescuit legate de turism (serviciile turistice oferite de pescari la țărm, pescuitul de agrement etc.) sunt încă puțin cunoscute de publicul larg, iar consumatorii trebuie sensibilizați cu privire la importanța consumului de pește local obținut în cadrul unui lanț scurt de aprovizionare;

I.  întrucât turismul legat de pescuit poate reprezenta o oportunitate pentru a atrage turiștii prin intermediul unei oferte ample, care să includă de la produse locale la forme de întreprindere compatibile cu mediul;

J.  întrucât gastronomia tradițională asociată cu produsele pescărești și industriile tradiționale de conservare și prelucrare ar putea reprezenta un atu major pentru turismul dezvoltat în jurul industriei pescuitului;

K.  întrucât pescuitul cu undița conferă diverse beneficii sociale și are un impact pozitiv asupra sănătății și a bunăstării umane;

L.  întrucât beneficiile socioeconomice ale turismului legat de pescuit depind intrinsec de variațiile sezoniere, dat fiind că ele sunt obținute în principal pe perioada lunilor de vară; întrucât se pot observa, de-a lungul anului, efectele pozitive ale unei fidelizări îmbunătățite a clienților, fenomen menționat adesea;

M.  întrucât 2018 este Anul european al patrimoniului cultural, care are drept obiectiv sensibilizarea cetățenilor cu privire la istoria europeană și la valorile patrimoniului lor cultural ca resursă comună; întrucât pescuitul tradițional face parte din patrimoniul cultural bogat al Europei și contribuie la identitatea comunităților locale, nu în ultimul rând având în vedere modul în care a ajutat la formarea gusturilor, alimentelor, tradițiilor, istoriei și peisajelor; întrucât acest aspect este amplificat în mod considerabil prin contactele cu turiști;

N.  întrucât Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) sprijină investițiile care ajută pescarii să își diversifice veniturile prin dezvoltarea unor activități complementare, inclusiv prin investiții în echipamente suplimentare de securitate la bordul ambarcațiunilor, pescuitul turistic, serviciile turistice oferite de pescari la țărm, restaurație, serviciile furnizate pentru pescuitul sportiv și de agrement și activitățile didactice legate de pescuit;

O.  întrucât nu există nici o definiție comună, nici un temei juridic pentru turismul legat de pescuit; întrucât, de exemplu, în timp ce în Italia acesta este considerat o activitate profesională, în Franța este clasificat drept activitate ocazională; întrucât, în funcție de statutul său juridic, pot exista diferențe semnificative în ceea ce privește regimul fiscal, procedurile de autorizare, obligațiile în materie de calificare, echipamentele de securitate etc.;

P.  întrucât Directiva-cadru a UE privind apa și Directiva-cadru a UE privind strategia pentru mediul marin impun statelor membre obligația de a asigura o stare bună a apelor costiere și marine; întrucât Directiva privind habitatele impune statelor membre să identifice și să mențină habitatelor marine și costiere prin crearea de situri Natura 2000 și prin administrarea acestora;

Q.  întrucât, în majoritatea zonelor marine protejate (ZMP) și a zonelor marine și costiere Natura 2000, sectorul turismului este deosebit de important; întrucât există multe exemple pozitive de gestiune partajată și de parteneriate dintre organismele de gestionare a ZMP și pescarii care practică pescuitul artizanal pentru promovarea pescuitului turistic și a altor mijloace de punere în valoare a pescuitului tradițional pentru scopuri turistice și culturale;

R.  întrucât datele privind turismul legat de pescuit în Europa și în afara acesteia sunt deficitare și nu sunt nici coerente, nici comparabile;

S.  întrucât, în conformitate cu strategia „Creșterea albastră” din 2012, UE a identificat turismul costier și maritim drept un sector-cheie pentru dezvoltarea unei economii sustenabile și bazate pe solidaritate;

T.  întrucât, în 2010, în cadrul comunicării „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european”, Comisia a exprimat necesitatea de a elabora o strategie pentru un turism costier și marin sustenabil;

U.  întrucât, în 2012, Comisia Europeană a lansat o consultare publică cu privire la provocările și oportunitățile pentru turismul costier și maritim în Europa și, în consecință, a emis, la 20 februarie 2014, o comunicare întitulată „O strategie europeană pentru stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă în turismul maritim și costier”;

V.  întrucât activitățile de pescuit legate de turism sunt realizate de pescari în scopuri comerciale, atât pentru a-și diversifica activitatea, cât și pentru a-și promova și pune în valoare profesia și patrimoniul sociocultural, precum și pentru a îmbunătăți utilizarea sustenabilă a ecosistemelor acvatice, obiective realizate uneori prin transportarea turiștilor pe navele de pescuit; întrucât, deși aceste activități de pescuit implică în mod clar un element turistic și un scop de recreere, nu există nicio definiție clară și normativă a acestora;

W.  întrucât prin termenul de „pescuit turistic” (pescaturismo în limba italiană) se înțeleg activitățile de pescuit turistice și de agrement realizate de către pescarii care își desfășoară activitatea în scop comercial și care primesc un număr de turiști la bordul navelor lor pentru a le arăta lumea pescuitului;

X.  întrucât serviciile turistice oferite de pescari la țărm (ittiturismo în limba italiană) cuprind inițiative gastronomice și în materie de ospitalitate gestionate de pescari care își desfășoară activitatea în scop comercial; întrucât una dintre principalele diferențe dintre cele două tipuri de turism menționate este faptul că ultimul nu poate să se petreacă la bordul navelor de pescuit;

Y.  întrucât pescuitul de agrement este activitatea desfășurată exclusiv în scopuri de agrement și/sau de competiție, unde se exploatează resursele acvatice vii, dar se interzice vânzarea de produse pescărești sub orice formă; întrucât, deși scopul pescuitului de agrement nu este de a genera profit, acesta este inclus printre activitățile turistice care generează o economie paralelă, care ar trebui să fie exploatată sub administrarea pescarilor profesioniști prin intermediul serviciilor, structurilor și infrastructurii oferite celor care practică pescuitul de agrement; întrucât, cu toate acestea, pescuitul de agrement necontrolat și intensiv în anumite zone poate avea un efect negativ asupra resurselor piscicole;

Z.  întrucât nu există statistici fiabile în domeniul socioeconomic sau al mediului privind impactul pescuitului de agrement asupra stocurilor, în special în zonele în care pescuitul de agrement este intensiv, și întrucât nu există norme clare sau verificări exhaustive cu privire la capturi, și cu atât mai puțin cu privire la vânzările ilicite ale capturilor realizate prin pescuitul de agrement folosind căi informale, în general legate de restaurante;

Pescuitul turistic în statele membre ale UE

AA.  întrucât, potrivit unui studiu efectuat în 2015 de Grupul de acțiune costieră (GAC) „Marea din Alpi”(6) privind obiceiurile și opiniile cetățenilor în cadrul bazinului hidrografic GAC, s-a constatat că o treime dintre respondenți consumă pește de mai multe ori pe săptămână, și anume doar patru produse alimentare pescărești, două constând din pești de apă dulce și restul din pești marini (lufăr, somon, merluciu și păstrăv); întrucât pescuitul turistic sensibilizează populația mai bine cu privire la varietatea speciilor de pește și a tradițiilor gastronomice, care adesea nu sunt cunoscute de consumatori în general; întrucât efectul asupra diversificării efortului de pescuit este evident;

AB.  întrucât în Italia s-a înregistrat o creștere constantă a numărului de cereri de autorizare pentru efectuarea de activități turistice legate de pescuit; întrucât, potrivit unui sondaj efectuat recent, regiunile din Italia cu cel mai mare număr de autorizații sunt Liguria (290), Emilia-Romagna, (229), Sardinia (218), Calabria (203), Campania (200) și Sicilia (136); întrucât, în total, numărul autorizațiilor înregistrate între 2002 și 2012 s-a ridicat la 1 600; întrucât în 2003 regiunile cu cel mai mare număr de autorizații au fost Campania (63), Liguria (62), Sicilia (60) și Sardinia (59); după acestea urmează imediat Apulia (46), Calabria (39) și Toscana (37)2;

AC.  întrucât o treime din flota autorizată să desfășoare activități turistice legate de pescuit nu are dreptul să îmbarce mai mult de patru pasageri, 29 % din flotă poate primi la bord un număr cuprins între 5 și 8 pasageri, iar restul de 37 % poate să ia la bord între 9 și 12 pasageri1;

AD.  întrucât un număr ridicat de turiști vin aproape exclusiv în iulie și august, motiv pentru care turismul asociat sectorului pescuitului are un pronunțat caracter sezonier și este important să fie impulsionată diversificarea;

AE.  întrucât, asemenea grupelor de vârstă, se observă un nivel de educație mai ridicat în rândul operatorilor din domeniul pescuitului turistic decât în rândul celor care practică doar pescuitul profesional; întrucât peste 30 % dintre comandanți dețin un certificat sau o calificare profesională și au cel puțin cunoștințe de bază de limba engleză (64 %), franceză (34 %), spaniolă (16 %) sau germană (7 %)(7);

AF.  întrucât în Italia a fost realizat un sondaj care a vizat operatorii cu activități în domeniul pescuitului turistic și s-a constatat că acestea pot avea o influență pozitivă asupra eforturilor de conservare a stocurilor de pește și a ecosistemelor marine, în special prin capturile reduse, dar și, din punct de vedere social, asupra bunăstării fizice și mentale a pescarilor și a familiilor lor prin reducerea orelor de lucru ale pescarilor pe mare1;

AG.  întrucât s-a înregistrat o mai mare implicare a femeilor, nu doar în activitățile conexe pescuitului, ci și în dezvoltarea de activități proprii în sectorul turismului legat de pescuit;

AH.  întrucât tinerii pot fi, de asemenea, considerați unul dintre grupurile-țintă pentru dezvoltarea unor destinații turistice de pescuit;

AI.  întrucât pescuitul tradițional este în prezent cea mai puțin cunoscută activitate din sectorul primar și cel puțin studiată și utilizată ca instrument educațional la niveluri de școlarizare de bază și intermediare;

AJ.  întrucât există multe posibilități de introducere a unor activități educaționale referitoare la pescuitul tradițional pe baza unor modele cum ar fi cel al „fermelor pedagogice”;

AK.  întrucât dezvoltarea activităților de pescuit legate de turism depinde în mod fundamental de parteneriate, de grupurile locale de acțiune în sectorul pescuitului (FLAG), în cadrul cărora actorii din domeniul pescuitului și alte părți interesate publice și private de la nivel local elaborează și pun în aplicare o strategie ascendentă, care să fie adaptată și să răspundă la exigențele economice, sociale și de mediu din zona în cauză; întrucât, deși FLAG din UE operează în medii foarte diferite și adoptă strategii foarte diverse, toate, aproape fără excepție, au identificat turismul ca fiind un element esențial pentru dezvoltare;

AL.  întrucât Comisia a înființat Unitatea de sprijin a Rețelei europene a zonelor de pescuit (FARNET) pentru a ajuta la punerea în aplicare a axei 4 a Fondului european pentru pescuit (FEP); întrucât FARNET este o platformă de relaționare pentru zonele de pescuit și sprijină FLAG în elaborarea strategiilor, inițiativelor și proiectelor locale;

AM.  întrucât actorii locali au învățat, datorită FLAG, modul în care oferta turistică a unei zone de pescuit poate evolua pentru a include un pachet complet de activități, putând astfel rămâne atractivă chiar și într-un segment turistic în care concurența este acerbă; întrucât turismul poate deveni, astfel, o importantă sursă de venituri suplimentare pentru comunitățile pescărești, contribuind, în cele din urmă, la dezvoltarea generală a zonelor costiere și insulare;

AN.  întrucât exemple de succes stau mărturie pentru asistența neprețuită asigurată de FLAG pentru comunitățile de pescuit artizanal din Grecia, Italia și Spania; întrucât, în plus, rețeaua FARNET a evidențiat bune practici în Franța, Belgia, Spania, Croația și Italia(8);

AO.  întrucât în Finlanda s-a adoptat un model de evaluare a impactului activităților turistice conexe pescuitului în funcție de durata călătoriilor, de locurile de ședere și numărul călătorilor; întrucât rezultatele evaluărilor au evidențiat probleme referitoare la definiția termenului de „turist în domeniul pescuitului”, precum și în ceea ce privește modalitatea în care ar trebui să se numere călătoriile realizate(9);

AP.  întrucât se organizează festivaluri în diverse sate costiere din state membre în care este important să se integreze alte mijloace pentru a crește atracția turistică, cum ar fi prin combinarea lor cu alte oferte de calitate în sectorul primar: diseminarea de cunoștințe cu privire la pescuitul artizanal și viața pescarilor, precum și asigurarea contactelor cu culturile tradiționale, inclusiv în ceea ce privește alimentele și vinurile regionale, și cu produse de calitate superioară fabricate de industria de prelucrare și conservare, care să reflecte diversitatea Uniunii Europene;

AQ.  întrucât în Spania s-au creat agenții specializate, cum ar fi „Turismo marinero - Costa del Sol”, pentru a promova industria tradițională a pescuitului și a ajuta localnicii să dezvolte activități turistice legate de acest sector și să facă publicitate la acestea; întrucât agenția respectivă organizează cursuri de gătit la bordul navelor utilizate de pescarii locali, tururi pentru observarea speciilor de pești și activități de pescuit de agrement; întrucât se organizează și vizite ghidate la „Bioparc”, un parc-muzeu creat în mod specific pentru copii, unde aceștia pot învăța noțiuni despre biologia marină, practicile tradiționale de pescuit (unelte și tehnici de pescuit tradiționale) și cultura locală; întrucât reproducerea unor astfel de inițiative și schimbul de expertiză în acest domeniu între statele membre ar fi benefice pentru comunitățile costiere și rurale, în special în regiunile periferice(10);

AR.  întrucât Comisia, Parlamentul și statele membre nu trebuie, prin urmare, să interzică toate tehnicile tradiționale familiale de pescuit artizanal, ci trebuie, în primul rând, să facă o evaluare de impact corespunzătoare, pentru a evita să devină imposibil să se practice forme emergente de pescuit turistic artizanal și autentic cu unelte de pescuit tradiționale;

AS.  întrucât festivalurile de pescuit din Croația, care au loc în timpul lunilor de vară în centrele turistice costiere și insulare, ajută la promovarea tradițiilor de pescuit, a patrimoniului cultural și istoric, a gastronomiei locale și a modului de viață tradițional,

1.  consideră că este esențial să se restructureze și să se adapteze navele de pescuit în vederea desfășurării de activități turistice, având în vedere faptul că navele trebuie renovate pentru a se garanta siguranța turiștilor și pentru a nu se împiedica desfășurarea activităților de pescuit, asigurând, în același timp, confortul necesar pentru a oferi o experiență plăcută, fără a crește capacitatea lor de pescuit; adaugă, totuși, că modificările de acest tip nu trebuie totuși să genereze restricții pentru pescuitul profesionist, în special atunci când sunt desfășurate în afara sezonului turistic;

2.  subliniază potențialul încă neexploatat al turismului legat de pescuit, care poate aduce beneficii considerabile comunităților costiere prin diversificarea surselor de venituri la nivel local; consideră, în această privință, că pescuitul turistic și serviciile turistice oferite de pescari la țărm pot reprezenta activități complementare pescuitului comercial și pot genera venituri suplimentare pentru comunitățile pescărești;

3.  consideră că obiectivul strategic al inițiativei Comisiei ar trebui să fie promovarea la nivelul UE a activităților din domeniul pescuitului turistic, a serviciilor turistice oferite de pescari la țărm și a turismului legat de pescuitul sportiv și ar trebui să permită dezvoltarea deplină a acestora prin crearea unei rețele și a unui cadru comune, special concepute în acest scop;

4.  invită Comisia să promoveze, prin intermediul Comisiei europene a turismului și prin portalul său visiteurope.com, destinațiile turistice de pescuit de agrement sustenabil în Europa și să desfășoare o campanie de informare cu scopul de a sensibiliza întreprinderile care se ocupă cu pescuitul cu privire la potențialul acestor noi modele de afaceri sustenabile și la oportunitățile de creștere pe care le oferă;

5.  solicită Comisiei să sprijine apariția și dezvoltarea turismului din domeniul pescuitului, cu scopul de a aplica o strategie comercială diferențiată care să fie adaptată potențialului acestui segment și care să poată răspunde de o manieră mai eficace nevoilor sale, depunând eforturi în vederea creării unei noi forme de turism în care chestiunile esențiale să fie, printre alte aspecte, calitatea, flexibilitatea, inovarea și conservarea patrimoniului istoric și cultural al zonelor de pescuit, precum și mediul și sănătatea; solicită Comisiei, de asemenea, să promoveze și să sprijine investițiile din domeniul pescuitului în sectorul turistic pentru a crea capacități diferențiate în sectorul turismului prin promovarea unei gastronomii legate de produsele piscicole artizanale, a activităților turistice din domeniul pescuitului cu undița, a turismului centrat pe activități de scufundare etc., profitând, astfel, în mod sustenabil de patrimoniul din domeniul pescuitului și de caracteristicile recognoscibile ale unei regiuni de pescuit specifice;

6.  solicită Comisiei ca, pentru a sprijini apariția și dezvoltarea turismului din domeniul pescuitului, să încurajeze și să sprijine activ investițiile orientate spre diversificarea activităților din sectorul pescuitului din punct de vedere cultural și artistic, ca parte a patrimoniului tradițional (produse neindustriale, muzică, dans etc.) și să sprijine investițiile în promovarea tradiției, a istoriei și a patrimoniului din domeniul pescuitului în general (echipamente de pescuit, tehnici, documente istorice etc.) prin deschiderea de muzee și organizarea unor expoziții strâns legate de pescuitul costier;

7.  invită Comisia să analizeze posibilitatea de a permite utilizări multiple ale navelor destinate activităților legate de capturarea peștelui, astfel încât, menținându-și această utilizare, să poată realiza și alte tipuri de activități legate de sectorul turismului și de activitățile de agrement, cum ar fi organizarea unor zile de informare în domeniul nautic sau a unor activități legate de procesare, activități educaționale sau gastronomice etc., după modelul sistemului care se aplică în sectorul rural și care implică ferme pedagogice sau agroturismul;

8.  consideră că este, prin urmare, necesar să se creeze o rețea europeană a activităților de pescuit legate de turism și o rețea europeană a serviciilor turistice legate de pescuitul sportiv sau de agrement, pe baza exemplului de succes al FARNET, care oferă un sprijin considerabil FLAG-urilor;

9.  consideră că există o nevoie urgentă de a orienta cu atenție politicile de sprijin și de a evalua rezultatele lor în mod corespunzător, precum și de a sistematiza, standardiza și îmbunătăți colectarea de date statistice privind contribuția acestor activități de diversificare la veniturile din zonele de pescuit europene; subliniază, totodată, că este important să se controleze impactul real al pescuitului de agrement ca activitate economică, impactul acestuia asupra stocurilor și orice concurență potențială cu sectorul profesionist din cauza mecanismelor informale de vânzare; solicită Comisiei să asigure că sectorul pescuitului participă la conceperea acestor măsuri de monitorizare;

10.  invită Comisia și statele membre să dezvolte și să sprijine parteneriatele cu sectorul turismului de pescuit promovate de organismele de gestionare a ZMP în ZMP și în siturile Natura 2000 în vederea combinării protecției resurselor naturale cu promovarea și dezvoltarea culturii prin folosirea resurselor în mod responsabil; 

11.  consideră că este esențial să se armonizeze la nivelul UE definiția activităților de pescuit legate de turism, punând accentul în mod deosebit pe pescuitul turistic, serviciile turistice oferite de pescari la țărm, turismul legat de acvacultură și turismul legat de pescuitul sportiv sau de agrement; această definiție ar trebui să țină seama de marea diversitate a formelor pe care le pot lua aceste activități, să garanteze consultarea tuturor părților interesate și să asigure că turismul legat de pescuit este considerat ca o activitate auxiliară, care permite pescarilor să își completeze activitatea de pescuit principală fără a-și schimba sectorul de activitate;

12.  subliniază importanța de a face distincția între diferitele forme de turism legate de pescuit, care includ pescuitul turistic (turismul piscicol și serviciile turistice oferite de pescari la țărm), activități acvatice maritime și de coastă, pescuitul de agrement (inclusiv turismul pentru pescuitul cu undița), pescuitul în apele interioare și activitățile bazate pe patrimoniu și cultură ce încurajează crearea de sinergii cu inițiativele de comercializare ale produselor primare de înaltă calitate, respectând totodată patrimoniul natural și necesitatea de a asigura protecția animalelor și biodiversitatea;

13.  invită Comisia, având în vedere diferențele enorme dintre operatorii UE din domeniul pescuitului implicați în sectorul turistic, să adopte norme comune privind siguranța navigației, cerințe în materie de igienă și de sănătate în ceea ce privește navele utilizate pentru desfășurarea de activități de pescuit turistic și eventuale avantaje fiscale, cu condiția ca măsurile menționate mai sus să fie suficient de flexibile pentru a ține seama de diferențele majore dintre diversele activități de pescuit și nave de pescuit, precum și să țină seama de caracteristicile regionale specifice;

14.  recomandă ca principiul privind decarbonizarea și eficiența energetică a navelor cu motor să fie inclus printre adaptările care trebuie aduse acestor nave atunci când sunt convertite pentru a fi utilizate în aceste activități;

15.  consideră că este oportun să se asigure o infrastructură adecvată pentru transportarea și cazarea turiștilor respectivi, precum și să se întrețină și să se îngrijească spațiile publice, atunci când este necesar, pentru a asigura succesul pe termen lung al activităților turistice;

16.  invită statele membre să respecte obligațiile care le revin în temeiul Directivei-cadru a UE privind apa și al Directivei-cadru privind strategia pentru mediul marin pentru a garanta starea bună a apelor costiere și marine, în special printr-o utilizare mai eficientă a resurselor, precum și printr-o mai bună prevenire și gestionare eficace a poluării și a deșeurilor;

17.  invită statele membre să reducă sarcinile administrative prin simplificarea procedurilor de autorizare, precum și a altor proceduri birocratice;

18.  subliniază necesitatea ca aceste activități să fie compatibile cu protecția biodiversității, siturile Natura 2000 și ZMP (Strategia UE privind biodiversitatea, Directiva privind păsările și Directive privind habitatele) și, prin urmare, cu necesitatea de a consolida dialogul și sinergiile cu celelalte state membre vizate;

19.  consideră că este necesar să se ofere cursuri de formare pentru pescari și piscicultori, ca și pentru familiile acestora și pentru toate persoanele implicate la nivel local, pentru a se garanta că dețin competențele lingvistice și cunoștințele necesare pentru a primi turiștii și a le garanta siguranța, precum și pentru a se promova cunoștințele privind biologia marină, speciile de pești locale, mediul și tradițiile culturale; solicită Comisiei și Consiliului să recunoască rolul jucat de femei în sectorul pescuitului turistic, precum și în domeniul dezvoltării durabile a zonelor dependente de pescuit, cu scopul de a garanta participarea acestora în condiții de egalitate;

20.  invită statele membre și autoritățile regionale și locale să disemineze pe scară largă informații cu privire la EURES, Portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă al Comisiei, care oferă informații persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și angajatorilor cu privire la locurile de muncă disponibile, aptitudinile și formarea necesare pentru locurile de muncă „albastre” și să promoveze cursurile online deschise care vizează perfecționarea sau reorientarea abilităților legate de managementul turistic și pescuitul turistic inovator;

21.  invită Comisia să includă o secțiune specifică în Portalul european pentru IMM-uri care să ajute antreprenorii/pescarii să obțină finanțare pentru activitățile din domeniul turismului legat de pescuit;

22.  consideră că dobândirea de competențe profesionale în domenii precum marketingul digital, gestionarea și întreținerea platformelor de comunicare socială, managementul sociocultural și competențele lingvistice reprezintă o prioritate în zonele de pescuit, astfel încât să se promoveze crearea și difuzarea de oferte turistice legate de pescuit;

23.  consideră că este important ca ofertele turistice individuale să aibă propria lor identitate distinctă, care să se întemeieze, în fiecare caz în parte, pe o strategie bazată pe particularitățile locale, pe specializarea asociată cu acestea și pe resursele disponibile: în acest scop, invită Comisia și statele membre să promoveze formele de turism sustenabil și turismul ecologic, inclusiv prin strategii de marketing inovatoare, care ar trebui să se concentreze asupra aspectelor tradiționale și a aspectelor legate de sustenabilitate și care ar trebui să fie monitorizate în mod constant, cu scopul de a se asigura un echilibru între cerere și ofertă;

24.  solicită conceperea unor oferte integrate, care să ofere consumatorilor experiențe complete, bazate pe combinația structurată și sinergetică a tuturor opțiunilor pe care le poate oferi o anumită zonă, precum și crearea unor parteneriate pentru a atrage consumatorii prin intermediul dinamicilor turistice care există deja în zonele adiacente zonelor de pescuit tradiționale, cum ar fi turismul de conferință și/sau de carieră;

25.  invită Comisia să sprijine și să promoveze implicarea sectorului pescuitului și a lucrătorilor din acest sector inclusiv în proiecte legate de turismul cultural și istoric, cum ar fi redescoperirea activităților marinărești și a locurilor și meseriilor legate de pescuitul tradițional;

26.  observă importanța colaborării dintre operatorii turistici și pescari pentru a maximiza potențialul turismului legat de pescuit;

27.  subliniază importanța activităților turistice legate de observarea faunei sălbatice, în special observarea balenelor, respectând, în același timp, habitatele naturale ale faunei sălbatice și nevoile biologice; întrucât aceste activități ar putea avea multe beneficii educaționale, de mediu, științifice și alte beneficii socioeconomice și ar putea contribui la creșterea gradului de sensibilizare și de apreciere a populației față de aceste specii unice și mediul valoros în care trăiesc;

28.  invită statele membre și autoritățile regionale și locale să asigure infrastructuri inovatoare și durabile, inclusiv conexiunea la internet și tehnologiile informației, să contribuie la încurajarea dezvoltării turismului legat de pescuit și a refacerii infrastructurii existente pe lângă mări, lacuri și ape curgătoare;

29.  invită Comisia, statele membre și autoritățile regionale și locale să intensifice campaniile de promovare și comunicare, de exemplu în contextul inițiativelor precum „Destinații europene de excelență” și „Anul european al patrimoniului cultural 2018”, care vizează îmbunătățirea nivelului de cunoștințe și de conștientizare în domeniul culturii tradiționale a pescuitului și a acvaculturii; în acest sens, încurajează părțile interesate să profite de potențialul prezentat de turiști, precum și de persoanele care pot călători în extrasezon;

30.  consideră că modelele de afaceri responsabile și sustenabile axate pe diversificarea activităților de pescuit trebuie să aibă în vedere respectarea culturii comunităților locale de pescari și conservarea identităților lor; subliniază, în special, că pescuitul de agrement asociat turismului ar trebui să țină seama de interesele micilor întreprinderi locale ce desfășoară activități de pescuit artizanal;

31.  consideră că este important să se dezvolte pescuitul turistic și serviciile turistice oferite de pescari la țărm ca experiență de „vacanță activă” cu beneficii majore, cum ar fi promovarea culturii maritime și a tradițiilor legate de pescuit, precum și educația în spiritul respectului față de mediu și față de conservarea speciilor;

32.  subliniază că este nevoie să se caute modalități de a extinde cererea potențială de ambarcațiuni modificate, lărgind oferta astfel încă să devină interesantă, de exemplu, pentru sectorul învățământului, care are experiență în valorificarea pedagogică a sectorului agricol, prin programele de tipul „ferme pedagogice”;

33.  subliniază că diversificarea produselor necesită eforturi promoționale adecvate și că este necesară o strategie în materie de vizibilitate pentru grupul-țintă de pescari, inclusiv inițiative de promovare transfrontaliere;

34.  consideră, prin urmare, că localitățile de pescari ar trebui să ia în considerare lansarea unor campanii de marketing împreună cu alte destinații din aceeași regiune, așa cum a fost propus în Rezoluția Parlamentului referitoare la noile provocări și concepte pentru promovarea turismului în Europa(11), precum și promovarea unor platforme comune de comercializare, acordând o atenție deosebită promovării și vânzărilor online, pe baza cooperării internaționale;

35.  consideră că, în cadrul acestei strategii de comercializare, ar trebui create sinergii între inițiativele de comercializare a produselor proaspete sau transformate de înaltă calitate, gastronomie și oferta turistică, grupate pe domenii teritoriale care sunt coerente din punct de vedere cultural ori din punctul de vedere al producției sau al mediului și/sau al sinergiilor existente;

36.  consideră că este necesar să se mențină utilizarea tehnicilor și practicilor tradiționale, cum ar fi almadraba și xeito, dat fiind că acestea sunt strâns legate de identitatea și modul de viață al regiunilor de coastă, precum și pentru ca acestea să fie recunoscute ca făcând parte din patrimoniul cultural;

37.  subliniază importanța de a investi în diversificarea activităților de pescuit pentru a promova tradiția, istoria și patrimoniul pescuitului în ansamblu (inclusiv uneltele de pescuit și tehnicile tradiționale);

38.  subliniază importanța investițiilor orientate spre diversificarea activităților din sectorul pescuitului pentru a promova prelucrarea produselor pescărești locale;

39.  invită statele membre să adopte strategii care să abordeze problema caracterului sezonier al activităților turistice, de exemplu prin crearea unor festivaluri și evenimente gastronomice, târguri portuare și rurale(12), sate tematice și muzee (a se vedea Spania și Cetara), astfel încât activitățile să poată fi desfășurate pe tot parcursul anului, indiferent de condițiile meteorologice pe mare;

40.  își exprimă convingerea că o combinație echilibrată de produse turistice alternative și specifice, precum și promovarea și comercializarea adecvată a acestora pot contribui la soluționarea problemelor legate de caracterul sezonier;

41.  consideră că este esențial ca statele membre, regiunile și părțile interesate să facă schimb de bune practici, având în vedere lipsa de sinergie între întreprinderile din bazinele maritime ale UE, ceea ce conduce la fragmentare și avantaje economice limitate; observă că ar trebui să se promoveze cooperarea dintre institutele de cercetare, muzee, întreprinderile turistice, administratorii siturilor Natura 2000 și a ZMP, industriile tradiționale de conservare și prelucrare a peștelui, precum și alte părți interesate pentru a dezvolta produse inovatoare și sustenabile, care nu doar să aducă valoare adăugată economică, ci și să răspundă așteptărilor vizitatorilor; subliniază necesitatea ca aceste activități să fie incluse într-un cadru general coerent de promovare a turismului durabil și responsabil în bazinele vizate consideră că, în acest context, FLAG pot juca un rol important, motiv pentru care trebuie să primească o finanțare adecvată;

42.  invită statele membre și Comisia să consolideze legăturile între UE și autoritățile locale, regionale și naționale pentru a promova forme de guvernanță care să permită aplicarea unor politici transversale cu scopul de a contribui la realizarea obiectivelor din diverse sectoare de activitate, printre care creșterea durabilă și favorabilă incluziunii;

43.  invită Comisia să promoveze, în cadrul FARNET și al FLAG, un dialog paneuropean cu porturile, cu părțile interesate din domeniul turismului și cu experții din domeniul mediului;

44.  invită autoritățile și agențiile naționale să colaboreze mai îndeaproape cu agențiile de turism și să acorde o prioritate ridicată diversificării economiei albastre, în special în ceea ce privește turismul maritim și sectoarele sale complementare; ia act de faptul că acest lucru ar trebui să includă, de asemenea, integrarea pescuitului cu undița pe mare, acolo unde este cazul, în pachete turistice și campaniile de marketing, îndeosebi în cazul insulelor și al zonelor de coastă; subliniază că acordarea de licențe pentru dubla utilizare a navelor de pescuit - atât pentru navele de pescuit comerciale, la scară mică și artizanale, cât și pentru navele de turism maritim, inclusiv de turism pentru pescuitul cu undița - ar trebui să fie considerată o prioritate și ar trebui să se acorde granturi pentru a ajuta la conversia acestora;

45.  invită Comisia, statele membre, autoritățile locale și regionale, industria vizată și alte părți interesate să întreprindă acțiuni specifice în concordanță cu politicile UE care au un impact asupra sectorului pescuitului și al acvaculturii; subliniază, în această privință, că este necesar să se adopte un manual de bune practici, care să acopere cele mai importante exemple de astfel de activități și să încurajeze alte întreprinderi să le urmeze; reamintește că este, de asemenea, indispensabil să se implice comunitatea științifică locală în vederea prevenirii problemelor de mediu;

46.  subliniază importanța modelelor de afaceri ecologice și recomandă, așadar, ca experții de mediu să aibă permanent legături strânse cu grupurile de acțiune locală [spre exemplu cu FLAG și cu grupurile locale de acțiune din zonele rurale (LAG)];

47.  solicită alocarea finanțării necesare pentru înființarea unei rețele europene de schimb de bune practici, precum și pentru cartografierea activităților de pescuit, incluzând informații privind punctele de interes și caracteristicile fiecărei comunități de pescari;

48.  speră că vor fi utilizate mecanisme de sprijin specifice (în cadrul FEPAM și/sau al altor instrumente), care să poată fi activate în caz de urgență (de exemplu în cazul unei catastrofe naturale) în zonele în care pescuitul și pescuitul turistic reprezintă singura sursă de venit;

49.  consideră că este necesar să se încurajeze finanțarea unor astfel de acțiuni prin FEPAM, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE), și Fondul de coeziune, programul-cadru pentru cercetare și Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), în strânsă cooperare cu consilieri din partea Băncii Europene de Investiții (BEI), și să se favorizeze liniile de credite preferențiale, care să permită depășirea dificultăților specifice cu care se confruntă femeile pentru a găsi finanțare pentru proiectele eligibile să fie incluse în programele naționale;

50.  subliniază că, în perioada de programare 2007-2013, FLAG au avut la dispoziție 486 de milioane de euro din FEP și că, în perioada respectivă, au fost sprijinite aproximativ 12 000 de proiecte locale;

51.  încurajează statele membre și FLAG să utilizeze fondurile disponibile cât mai eficient și să combine, în măsura în care este posibil, finanțarea din mai multe fonduri [în comun cu FEDR, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) sau FSE];

52.  invită statele membre să înființeze puncte de contact la nivel regional pentru a furniza sprijin și informații adecvate;

53.  recomandă ca FLAG să coopereze îndeaproape cu experți în domeniul turismului pentru a identifica proiecte și o finanțare corespunzătoare prin intermediul axei 4 a FEPAM în vederea diversificării în zonele de pescuit;

54.  evidențiază faptul că FEPAM oferă sprijin financiar specific pentru inițiativele promovate de femei în comunitățile de pescari;

55.  solicită statelor membre să asigure, prin stabilirea unor criterii de selecție pentru operațiunile din cadrul FEPAM, buna integrare și promovarea egalității de gen prin toate acțiunile finanțate (de exemplu, acordând prioritate acțiunilor destinate special femeilor sau întreprinse de acestea);

56.  invită Comisia să realizeze un studiu privind impactul ecologic și socioeconomic probabil al acestor activități;

57.  invită Comisia să analizeze impactul socioeconomic al pescuitului de agrement asupra turismului în interiorul unei țări, în special în zonele rurale, și să propună eventuale măsuri pentru regiunile în care potențialul pescuitului de acest tip este insuficient exploatat;

58.  invită statele membre și Comisia să îmbunătățească colectarea și gestionarea datelor referitoare la turismul legat de pescuit;

59.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, precum și guvernelor statelor membre și consiliilor consultative.

(1)

JO L 354, 28.12.2013, p. 22.

(2)

JO L 149, 20.5.2014, p. 1.

(3)

JO L 327, 22.12.2000, p. 1.

(4)

JO C 419, 16.12.2015, p. 167.

(5)

JO C 75, 26.2.2016, p. 24.

(6)

Indagine sulle abitudini e opinioni dei cittadini nel comprensorio del GAC „il mare delle Alpi” – Analisi della pescaturismo in Italia come strumento di sviluppo sostenibile (Sondaj privind obiceiurile și opiniile cetățenilor din regiunea cuprinsă în proiectul GAC „Marea din Alpi”: Analiză a pescuitului turistic în Italia ca instrument al dezvoltării durabile).

(7)

‘L’integrazione della pesca con altre attività produttive – La pescaturismo come modello sociale e culturale’, Cenasca Cisl et al., (2005).

(8)

Socio-economic analysis on fisheries-related tourism in EUSAIR – Nemo project 1M-MED14-11, WP2, Action 2.3.

(9)

„Perspectives for the development of tourism activities related to fishing” (Perspectivele de dezvoltare a activităților turistice conexe pescuitului), Parlamentul European, IP/B/PECH/IC/2013-103 (2014).

(10)

„Perspectives for the development of tourism activities related to fishing” (Perspectivele de dezvoltare a activităților turistice conexe pescuitului), Parlamentul European, IP/B/PECH/IC/2013-103 (2014).

(11)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0391.

(12)

De exemplu, Zilele flotei de hering și Zilele portului în Țările de Jos.


EXPUNERE DE MOTIVE

Context: necesitatea de a se diversifica spre alte domenii decât activitatea de pescuit tradițională

În cursul ultimelor decenii, multe dintre comunitățile tradiționale de pescuit din întreaga Uniune Europeană se află sub o presiune tot mai mare din cauza mai multor factori negativi, precum pescuitul excesiv și diminuarea stocurilor de pește, schimbările climatice, poluarea, scăderea populației, scăderea atractivității profesiei de pescar etc.

În plus, în timp ce în unele zone de pescuit pescuitul rămâne o opțiune atractivă ca activitate profesională, în multe locuri devine din ce în ce mai dificil pentru pescari să își câștige traiul decent. Declinul ocupării forței de muncă în sectorul pescuitului și profitabilitatea în declin a sectorului sunt adesea percepute ca fapt obișnuit. Aceasta determină o scădere și mai mare a viabilității modului de viață tradițional în numeroase comunități costiere din Europa.

Prin urmare, din ce în ce mai multe comunități tradiționale de pescuit din Europa nu mai pot depinde doar de activitatea de pescuit tradițională. Pentru ca acestea să își revină și să rămână viabile, este necesar să se găsească soluții noi fără întârziere.

Diversificarea spre alte domenii decât activitățile economice tradiționale, printre altele spre domeniul turismului legat de pescuit, devine inevitabilă și are potențialul de a contribui la crearea de locuri de muncă, la incluziunea socială, precum și la revitalizarea comunităților dependente de pescuit.

Turismul legat de pescuit, o posibilă soluție

Zonele maritime de coastă europene, în special în regiunea mediteraneeană, dar și Oceanul Atlantic, Marea Baltică și Marea Neagră, deja reprezintă cele mai populare destinații turistice și atrag milioane de vizitatori în fiecare an.

Din păcate, majoritatea acestor turiști sunt aduși în zonele costiere de către marii operatori turistici și relativ puțini dintre aceștia găsesc drumul spre satele în care se practică pescuitul tradițional. Același lucru se poate spune și despre diferitele activități și alte atracții care pot fi oferite vizitatorilor de majoritatea comunităților tradiționale de pescari. Pe de altă parte, în ultimii ani a existat un interes tot mai mare pentru turismul sustenabil și ar trebui exploatat potențialul de atragere a turiștilor sensibili la chestiunile de mediu.

Este necesar să se ajute comunitățile de pescari și turiștii să se descopere reciproc și să se asigure generarea unui interes suficient de ambele părți pentru a crea parteneriate benefice durabile.

Cu toate acestea, pentru a utiliza acest potențial ar trebui abordate mai multe aspecte.

Infrastructură

Sunt necesare investiții la nivel național, regional și local pentru a asigura infrastructura necesară, de la o mai bună conectivitate la internet și construirea de drumuri noi și mai bune, care să asigure un acces bun la satele de pescari îndepărtate, la reînnoirea infrastructurii maritime și de pescuit, garantând, în același timp, că aceasta se realizează într-un mod sustenabil și respectuos față de mediu.

Caracterul sezonier

Caracterul sezonier reprezintă, de asemenea, o problemă majoră, care ar putea fi abordată, spre exemplu, prin organizarea de festivaluri și de evenimente culinare locale, prin deschiderea de muzee și parcuri de distracții, oferind vizitatorilor accesul la activități diverse pe durata întregului an, indiferent de condițiile meteorologice. Campaniile de comunicare și de promovare sunt deosebit de importante în acest sens.

Statutul juridic

Nu există un temei juridic comun pentru turismul legat de pescuit. De exemplu, deși acesta este considerat o activitate profesională în Italia, Franța îl clasifică drept o activitate ocazională. În funcție de statutul său juridic în diverse state membre, pot exista diferențe semnificative în ceea ce privește sistemul de impozitare, procedurile de autorizare, obligațiile în materie de calificări etc. Armonizarea este necesară pentru a stabili condiții de concurență echitabile.

Siguranța navelor de pescuit pentru pasageri

Ieșirile în larg pentru pescuit sau recreere, serviciu oferit de pescari în propriile lor nave de pescuit atunci când acestea nu sunt utilizate pentru activitatea lor principală, reprezintă una dintre cele mai evidente atracții care pot fi oferite turiștilor. Cu toate acestea, reglementările în materie de siguranță aplicate pentru această activitate prezintă mari variații de la un stat membru la altul. Prin urmare, este necesar să se identifice o soluție pentru întrebarea referitoare la modul în care să se exploateze flotele de pescuit existente, în special flotele de pescuit artizanal, fără cheltuieli prea mari și, în același timp, fără a compromite siguranța pasagerilor. Ar trebui armonizate reglementările în materie de siguranță și ar trebui să se asigure atât accesul ușor la finanțări prin instrumentele financiare disponibile, cum ar fi FEPAM, cât și folosirea lor cu ușurință.

Armonizarea unei definiții a turismului legat de pescuit

În ciuda imensului potențialul economic și social evident și a diversității aspectelor, multe dintre care ar putea fi soluționate la nivel european, în prezent legislația UE nu prevede o definiție a „turismului legat de pescuit”. Armonizarea acesteia ar putea fi primul pas către o politică mai coerentă a UE în acest domeniu.

Cadrul de politică

Pare evident că turismul legat de pescuit ar putea beneficia foarte mult de un cadru de politică ambițios. Prin urmare, Comisia Europeană, dar și statele membre, autoritățile locale și regionale, industria și alte părți interesate trebuie să întreprindă acțiuni specifice în concordanță cu politicile UE care au un impact asupra acestui sector. Sinergiile ar trebui valorificate la maxim și ar trebui să se îmbunătățească dialogul și cooperarea dintre părțile interesate prin intermediul unor parteneriate, rețele, clustere etc. Deși FEPAM și alte instrumente financiare sunt disponibile pentru a furniza sprijin pentru investițiile care contribuie la diversificarea veniturilor pescarilor prin activități complementare cum ar fi turismul legat de pescuit, fondurile nu sunt utilizate eficient, iar accesul ar trebui să fie facilitat.

Un studiu efectuat de Comisie, care să examineze diverse aspecte legate în mod specific de turismul legat de pescuit (impactul socioeconomic și de mediu) și bunele practici deja aplicate de către diversele state membre, ar reprezenta un progres foarte pozitiv.


AVIZ al Comisiei pentru transport și turism (11.10.2016)

destinat Comisiei pentru pescuit

referitor la rolul turismului legat de activitățile de pescuit în diversificarea acestora

(2016/2035(INI))

Raportor pentru aviz: István Ujhelyi

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru pescuit, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază importanța elaborării unor strategii care pot contribui la diversificarea economiei zonei locale, oferă mai multe locuri de muncă și venituri pentru familii și ajută la stoparea declinului ocupării forței de muncă în comunitățile care depind de sectorul pescuitului;

2.  subliniază importanța de a face distincția între diferitele forme de turism legate de pescuit, care includ pescuitul turistic, activități acvatice maritime și de coastă, pescuitul de agrement (inclusiv turismul pentru pescuitul cu undița), pescuitul în apele interioare și activitățile bazate pe patrimoniu și cultură ce încurajează crearea de sinergii cu inițiativele de comercializare ale produselor primare de înaltă calitate, respectând totodată patrimoniul natural, protecția animalelor și biodiversitatea;

Investițiile în produse inovatoare, sustenabile și personalizate

3.  reamintește că unul din principalele obiective pentru turismul european, stabilit în comunicarea din 2010 privind turismul, este dezvoltarea turismului sustenabil, responsabil și de înaltă calitate, cu scopul de a încuraja crearea locurilor de muncă și creșterea economică;

4.  subliniază că, întrucât turiștii din prezent sunt mult mai bine informați decât erau în trecut, dacă localitățile turistice doresc să prospere, acestea trebuie să fie mai atente la necesitatea de a asigura calitatea, autenticitatea și un raport bun între calitate și preț;

5.  consideră, prin urmare, că este necesară adaptarea ofertelor la noile cereri de produse personalizate, atât în stațiunile litorale mai cunoscute, cât și în destinațiile rurale, costiere și insulare neexplorate și că trebuie dezvoltate mijloace de comercializare adaptate la această potențială cerere;

6.  subliniază importanța susținerii mijloacelor comerciale adaptate pentru tipul de client care caută această experiență turistică de excelență, motiv pentru care, printre inițiativele publice și activitățile eligibile, formarea de abilități în acest domeniu și crearea de infrastructuri tehnologice și de mijloace de difuzare digitală trebuie să reprezinte o prioritate;

7.  consideră că modelele de afaceri responsabile și sustenabile axate pe diversificarea activităților de pescuit trebuie să aibă în vedere respectarea culturii comunităților locale de pescari și conservarea identităților lor; subliniază, în special, că pescuitul de agrement asociat turismului ar trebui să țină seama de interesele micilor întreprinderi locale ce desfășoară activități de pescuit artizanal;

8.   consideră că este important să se dezvolte pescuitul turistic ca experiență de „vacanță activă” cu beneficii majore, cum ar fi promovarea culturii maritime și a tradițiilor legate de pescuit, precum și educația în spiritul respectului față de mediu și față de conservarea speciilor;

9.  subliniază importanța modelelor de afaceri ecologice și recomandă, așadar, ca experții de mediu să aibă permanent legături strânse cu grupurile de acțiune locală (de exemplu, cu grupurile locale de acțiune în domeniile pescuitului și acvaculturii și cu grupurile locale de acțiune din zonele rurale);

10.  subliniază că unul dintre principalele obstacole cu care se confruntă pescuitul turistic și care limitează potențialele avantaje pentru pescari este povara în materie de reglementare la care este supusă navigația comercială la scară redusă și costul ridicat al reutilării navelor de pescuit pentru a respecta standardele din turism;

11.  recomandă stabilirea unor definiții și norme comune pentru pescuitul turistic la nivel național, pentru a evita situațiile în care statele membre adoptă diferite tipuri de legislație și reglementare;

12.  atrage atenția asupra faptului că trebuie simplificată sarcina administrativă a întreprinderilor ce se ocupă cu pescuitul, în special în ceea ce privește normele de siguranță, legislația în construcții și siguranța navelor, pentru a facilita investițiile necesare;

13.  își exprimă dezacordul cu demersurile de a introduce taxe excesive la nivel național sau regional pentru căpitanii de ambarcațiuni de agrement care folosesc căile navigabile interioare, întrucât astfel de taxe reprezintă un impediment birocratic și o piedică pentru pescuitul turistic și navigația în scopuri turistice practicate responsabil;

14.  subliniază că este nevoie să se examineze modalități de a extinde cererea potențială legată de ambarcațiunile modificate, lărgind oferta astfel încă să devină interesantă, de exemplu, pentru sectorul învățământului, care are experiență în valorificarea pedagogică a sectorului agricol, prin programele de tipul „ferme-școală”;

15.  salută propunerile la nivel regional și național care vizează introducerea unor autorizații de pescuit turistic, cu condiția ca acestea să garanteze un nivel minim de specializare, care să asigure conformitatea cu dispozițiile în materie de pescuit, utilizarea corectă a undițelor și tratamentul corespunzător al peștilor prinși, cu respectarea legislației privind pescuitul și bunăstarea animalelor;

16.  subliniază că pescuitul turistic este important pentru păstrarea tradițiilor culturale și culinare și a stilurilor de viață tradiționale în zonele de coastă și de țărm;

17.  reamintește Comisiei că stimularea pescuitului turistic poate crește vizibilitatea unor noi zone turistice neexploatate încă;

18.  subliniază că, cu scopul de a încuraja ecoturismul pescăresc, pentru localitățile pescărești, ar trebui create infrastructuri specifice cum ar fi locuri de campare, facilități de acostare pentru ambarcațiuni, parcări și locuri de agrement;

19.  ia act de faptul că turismul pentru pescuitul cu undița este un sector de activitate bine dezvoltat și în creștere în unele state membre, în timp ce în altele acesta reprezintă un potențial neexploatat; subliniază importanța turismului pentru pescuitul de agrement cu undița în zonele de coastă și în cele rurale, precum și în apele interioare, ca activitate de dezvoltare durabilă și cu valoare ridicată;

20.  subliniază necesitatea evaluării impactului asupra pescuitului al activităților de pescuit de agrement ca formă de turism;

21.  invită Comisia să analizeze impactul socioeconomic al pescuitului de agrement asupra turismului în interiorul unei țări, în special în zonele rurale, și să propună eventuale măsuri pentru regiunile în care potențialul pescuitului de acest tip este insuficient exploatat;

Utilizarea la maximum a sprijinului financiar din partea UE

22.  invită Comisia să analizeze eficiența acțiunilor UE întreprinse pentru dezvoltarea zonelor de pescuit și diversificarea economică a sectorului pescuitului, inclusiv acțiunile desfășurate în cadrul fondurilor structurale europene și în special în cadrul Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM); invită Comisia să publice periodic prezentări generale care să arate ce proiecte au fost sprijinite și cu ce sume;

23.  se așteaptă, în special, ca următoarea evaluare realizată de către Comisia dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității să contribuie la o mai bună înțelegere a impactului socioeconomic al măsurilor de diversificare luate în cadrul FEPAM, precum și în cadrul strategiilor comune întreprinse de grupurile locale de acțiune din zonele rurale și de grupurile locale de acțiune în domeniul pescuitului și acvaculturii;

24.  subliniază că, în perioada de programare 2007-2013, grupurile locale de acțiune în domeniul pescuitului și acvaculturii au avut la dispoziție 486 de milioane de euro din Fondul european pentru pescuit și că, în perioada respectivă, au fost sprijinite aproximativ 12 000 de proiecte locale;

25.subliniază, în plus, că în cadrul actualei perioade financiare, finanțarea totală disponibilă din FEPAM a crescut la 514 milioane de euro pentru măsurile aferente dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității;

26.  încurajează statele membre și grupurile locale de acțiune în domeniul pescuitului și acvaculturii să utilizeze fondurile disponibile cât mai eficient și să combine, în măsura în care este posibil, finanțarea din mai multe fonduri (în comun cu FEDR, FEADR și FSE);

27.  solicită statelor membre să utilizeze corect fondurile disponibile în cadrul FEPAM pentru a reutila și a moderniza navele de pescuit și pentru proiectele întreprinderilor care se ocupă cu pescuitul și să creeze puncte de contact la nivel regional care să ofere informații și sprijin adecvate;

28.  recomandă ca grupurile locale de acțiune în domeniul pescuitului și acvaculturii să coopereze îndeaproape cu experți în domeniul turismului pentru a identifica proiectele și finanțarea corespunzătoare, prin intermediul axei 4 a FEPAM, în vederea diversificării în zonele de pescuit;

29.  evidențiază faptul că FEPAM oferă sprijin financiar specific pentru inițiativele promovate de femei în comunitățile de pescari;

30.  solicită statelor membre să asigure, prin stabilirea unor criterii de selecție pentru operațiunile din cadrul FEPAM, buna integrare și promovarea egalității de gen prin toate acțiunile finanțate (de exemplu, prin considerarea acțiunilor destinate special femeilor sau întreprinse de acestea ca o prioritate);

31.  recomandă să se ofere sprijin financiar specific autorităților locale din zonele de pescuit pentru deschiderea de „puncte de informare” care vor avea rolul de a prezenta, promova și oferi informații despre comunitățile de pescari, produsele tradiționale și despre obiectivele turistice din zonele respective;

32.  recomandă să se ofere sprijin financiar specific, pentru stimularea spiritului antreprenorial și a inovării, prin finanțarea de activități care depind de sectorul pescuitului;

33.  recomandă Comisiei și statelor membre să creeze o denumire adecvată care să identifice comunitățile de pescari din Uniune sau din sub-bazinele hidrografice, având ca exemplu comunitățile din satele maritime din Portugalia (Aldeias do Mar), cu participarea grupurilor de acțiune locală în sectorul pescuitului și acvaculturii; solicită să se asigure resursele necesare pentru înființarea la nivel european a unei rețele de schimb de bune practici, cartografiere în scopul localizării activităților legate de pescuit și a punctelor de interes și a caracteristicilor fiecărui sat de pescari;

Promovarea diversificării produselor

34.  își exprimă convingerea că o combinație echilibrată de produse turistice alternative și specifice, precum și promovarea și comercializarea adecvată a acestora pot contribui la soluționarea problemelor legate de caracterul sezonier;

35.  subliniază că, pentru atingerea obiectivului de diversificare, toate inițiativele antreprenoriale trebuie să aibă o bază locală și să garanteze menținerea controlului societăților, al companiilor sau al cooperativelor la acest nivel; în acest sens, sunt recomandate în mod special inițiativele de economie socială;

36.  încurajează sprijinirea platformelor de comercializare gestionate de întreprinzătorii locali, pentru ca aceștia să mențină nivelul maxim de implicare, control și participare pe parcursul întregului lanț valoric;

37.  subliniază faptul că diversificarea produselor necesită o promovare adecvată și este necesară o strategie cu scopul de a asigura vizibilitatea pentru grupul țintă de pescari, inclusiv inițiative de promovare transfrontaliere;

38.  consideră, prin urmare, că localitățile de pescari ar trebui să ia în considerare lansarea unor campanii de marketing împreună cu alte destinații din aceeași regiune, așa cum a fost propus în raportul Parlamentului privind noile provocări și concepte pentru promovarea turismului în Europa, și să promoveze platforme comune de comercializare, acordând o atenție deosebită promovării și vânzărilor online, pe baza cooperării internaționale;

39.  consideră că, în cadrul acestei strategii de comercializare, ar trebui create sinergii între inițiativele de comercializare a produselor proaspete sau transformate de înaltă calitate, gastronomie și oferta turistică, grupate pe domenii teritoriale care sunt coerente din punct de vedere cultural, din punctul de vedere al producției sau al mediului și/sau al sinergiilor existente;

40.  solicită Comisiei să promoveze și să sprijine în mod activ investițiile orientate spre diversificarea activităților din sectorul pescuitului în ceea ce privește comercializarea și prelucrarea produselor pescărești locale, precum și să stimuleze dezvoltarea canalelor locale de distribuție;

41.  reamintește Comisiei nevoia de promovare și certificare a produselor pescărești tradiționale, crearea de mărci locale specifice zonelor pescărești.

42.  solicită Comisiei să sprijine investițiile orientate spre diversificarea activităților din sectorul pescuitului, prin dezvoltarea unor activități complementare, inclusiv investiții în nave, în formare, în echipamente de siguranță și în activități culturale și educaționale;

43.  solicită Comisiei să sprijine în mod activ investițiile orientate spre diversificarea activităților din sectorul pescuitului în domeniul cultural și artistic, ca parte a patrimoniului tradițional, și să sprijine investițiile în promovarea tradițiilor și a patrimoniului în sectorul pescuitului în general (tehnici și unelte de pescuit);

44.  invită statele membre, precum și autoritățile regionale și locale să facă schimb de bune practici, pentru a face cunoscute în toate regiunile produsele turistice inovatoare legate de pescuit care s-au dovedit a fi de succes din punct de vedere economic, social și ecologic;

45.  invită Comisia să promoveze, în cadrul Rețelei europene a zonelor de pescuit (FARNET) și al grupurilor locale de acțiune în domeniul pescuitului și al acvaculturii, un dialog paneuropean cu porturile, cu părțile interesate din domeniul turismului și cu experții de mediu;

46.  invită Comisia să promoveze, prin intermediul Comisiei europene a turismului și prin portalul său visiteurope.com, destinațiile turistice de pescuit de agrement sustenabil în Europa și să desfășoare o campanie de informare, cu scopul de a sensibiliza întreprinderile care se ocupă cu pescuitul în legătură cu potențialul acestor noi modele de afaceri sustenabile și cu oportunitățile de creștere pe care le oferă;

Cunoștințe și aptitudini

47.  invită statele membre și autoritățile regionale și locale să disemineze pe scară largă informațiile cu privire la Portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă al Comisiei, EURES, care oferă informații persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și angajatorilor cu privire la locurile de muncă disponibile, aptitudinile și formarea necesare pentru locurile de muncă „albastre” și să promoveze cursurile online deschise în vederea perfecționării sau reorientării competențelor în ceea ce privește gestionarea turismului și pescuitul turistic inovator;

48.  invită Comisia să includă o secțiune specifică în Portalul european pentru IMM-uri care să ajute antreprenorii/pescarii să găsească finanțare pentru activitățile în domeniul turismului legate de pescuit;

49.  insistă asupra necesității sensibilizării și formării întreprinzătorilor locali în privința noilor platforme comune online de promovare și de vânzare a produselor turistice și a turismului axat pe experiențe și să îi încurajeze să introducă acești parametri în activitatea lor comercială, pentru a garanta că profiturile obținute în urma diversificării rămân în comunitățile locale.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

11.10.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

38

4

2

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Lucy Anderson, Marie-Christine Arnautu, Inés Ayala Sender, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Andor Deli, Isabella De Monte, Jacqueline Foster, Dieter-Lebrecht Koch, Merja Kyllönen, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Marian-Jean Marinescu, Georg Mayer, Gesine Meissner, Cláudia Monteiro de Aguiar, Renaud Muselier, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Tomasz Piotr Poręba, Gabriele Preuß, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, David-Maria Sassoli, Claudia Schmidt, Jill Seymour, Claudia Țapardel, Keith Taylor, Pavel Telička, Wim van de Camp, Roberts Zīle, Kosma Złotowski, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

Membri supleanți prezenți la votul final

Knut Fleckenstein, Maria Grapini, Werner Kuhn

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Olle Ludvigsson


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

30.5.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

24

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Clara Eugenia Aguilera García, Renata Briano, Alain Cadec, David Coburn, Richard Corbett, Diane Dodds, Linnéa Engström, João Ferreira, Sylvie Goddyn, Mike Hookem, Ian Hudghton, Carlos Iturgaiz, António Marinho e Pinto, Gabriel Mato, Norica Nicolai, Liadh Ní Riada, Ulrike Rodust, Annie Schreijer-Pierik, Remo Sernagiotto, Ricardo Serrão Santos, Isabelle Thomas, Ruža Tomašić, Peter van Dalen, Jarosław Wałęsa

Membri supleanți prezenți la votul final

Ole Christensen, Rosa D’Amato, Norbert Erdős, Jens Gieseke, Seán Kelly, Verónica Lope Fontagné, Francisco José Millán Mon

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Paloma López Bermejo


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

1.1 Votul final

24

+

ALDE

António Marinho e Pinto, Norica Nicolai

ECR

Remo Sernagiotto, Ruža Tomašić, Peter van Dalen

EFDD

Rosa D'Amato

ENF

Gilles Lebreton

GUE/NGL

Paloma López Bermejo

PPE

Alain Cadec, Jens Gieseke, Carlos Iturgaiz, Verónica Lope Fontagné, Gabriel Mato, Annie Schreijer-Pierik, Jarosław Wałęsa

S&D

Clara Eugenia Aguilera García, Renata Briano, Ole Christensen, Ulrike Rodust, Ricardo Serrão Santos, Isabelle Thomas

Verts/ALE

Marco Affronte, Linnéa Engström, Ian Hudghton

1

-

EFDD

John Stuart Agnew

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Notă juridică