Procedură : 2016/2250(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0226/2017

Texte depuse :

A8-0226/2017

Dezbateri :

PV 05/07/2017 - 16
CRE 05/07/2017 - 16

Voturi :

PV 06/07/2017 - 11.11
CRE 06/07/2017 - 11.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0316

RAPORT     
PDF 618kWORD 76k
14.6.2017
PE 597.418v03-00 A8-0226/2017

referitor la promovarea coeziunii și a dezvoltării în regiunile ultraperiferice ale Uniunii: aplicarea articolului 349 din TFUE

(2016/2250(INI))

Comisia pentru dezvoltare regională

Raportor: Younous Omarjee

EXPUNERE DE MOTIVE – REZUMATUL FAPTELOR ȘI CONSTATĂRILOR
 PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

EXPUNERE DE MOTIVE – REZUMATUL FAPTELOR ȘI CONSTATĂRILOR

Deși sunt pe deplin integrate în Uniunea Europeană, regiunilor ultraperiferice li s-a conferit prin articolul 349 din TFUE un statut specific, acordându-se Uniunii capacitatea juridică de a adapta pentru aceste regiuni toate politicile și programele sale, precum și legislația sa. Acesta este sensul pe care și Curtea de Justiție a Uniunii Europene l-a dat acestui articol prin hotărârea sa din 5 decembrie 2015, confirmând legalitatea deplină a abordării privind RUP.

Prin acest raport, Parlamentul dorește să facă un bilanț al punerii în aplicare a articolul 349, să analizeze modul în care poate fi aprofundată adaptarea politicilor și legislației europene în favoarea RUP, și să elaboreze o viziune pentru o mai bună integrare și luare în considerare a RUP de către Uniunea Europeană.

Considerații generale

Chiar dacă în prezent Uniunea Europeană ține seama de RUP, acest lucru rămâne incomplet, diferă extrem de mult în funcție de considerațiile diferitelor direcții generale ale Comisiei Europene și este încă lipsit de coerență. Se pare că este necesară impulsionarea armonizării și integrării abordării privind RUP în cadrul Comisiei Europene. Armonizarea și integrarea sunt pentru raportor și pentru Parlamentul European cu atât mai importante, având în vedere faptul că de ele depind atât șansele de succes, cât și optimizarea investițiilor europene în RUP.

Pentru Parlamentul European, Hotărârea Curții de Justiție oferă Uniunii Europene, instituțiilor acesteia și statelor membre atât platforma necesară, cât și temeiul juridic pentru a acționa în vederea deschiderii unui nou capitol european și stabilirii unei noi ambiții europene pentru a sprijini dezvoltarea regiunilor ultraperiferice.

Analiza efectuată recent pentru Comisia Europeană privind POSEI (Programul de măsuri specifice în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii) în domeniul agriculturii completează această interpretare și susține relevanța pe care o poate avea adaptarea unui program european în favoarea RUP și capacitatea sa de a atinge în sfârșit obiectivele vizate de politica agricolă comună prin metode diferite.

Prin urmare, în prezentul raport se solicită Comisiei, Consiliului, statelor membre vizate și regiunilor ultraperiferice să acționeze în comun pentru ca RUP să fie de acum mai bine integrate în Uniune, ținând pe deplin seama de particularitățile acestora și de nevoile lor specifice și, de asemenea, să găsească în orice situații soluții concrete și adaptări necesare pentru a garanta accesul RUP la toate programele orizontale europene, după cum se precizează clar la articolul 349; nici mai mult, nici mai puțin.

Axe tematice și propunerile raportului

Mai multe axe și domenii prioritare de acțiuni concrete, care trebuie puse în aplicare rapid, sunt propuse de Parlamentul European.

Începând cu politica agricolă, raportul precizează, menținând abordarea privind RUP, cu bazele în POSEI, că pot fi găsite soluții pentru stimularea și mai mult a: (1) diversificării agricole necesare, (2) unei mai bune luări în considerare a particularităților sectoarelor agricole așa-numite tradiționale, în special prin organizarea comună a pieței, (3) promovării etichetelor de origine și de calitate, (4) luării în considerare a caracterului tropical, în special în ceea ce privește toate aspectele legate de producția ecologică. Parlamentul European solicită, de asemenea, o coerență a politicilor, pentru ca eforturile depuse de sectoarele agricole din RUP pentru modernizarea și consolidarea competitivității să nu fie afectate de acordurile de liber schimb încheiate între Uniune și țări terțe.

În ceea ce privește politica comercială și politica externă a Uniunii, raportul constată că numeroase acorduri de liber schimb au slăbit sectoarele agricole din RUP. Parlamentul European solicită în acest context ca Uniunea să țină seama de acum încolo de particularitățile și de producțiile sensibile ale RUP înaintea negocierilor și solicită Comisiei să își îndeplinească, de asemenea, angajamentul asumat de a realiza studii de impact.

În ceea ce privește pescuitul, creșterea albastră și dimensiunea maritimă a UE, raportul amintește contribuția fundamentală reprezentată de RUP. Zonele economice exclusive (ZEE) ale RUP acoperă 2 500 000 km2, adică echivalentul tuturor ZEE continentale ale Uniunii Europene. Este timpul ca Uniunea să devină conștientă de dimensiunea sa maritimă și să depășească viziunea sa despre sine ca o entitate continentală, pentru a percepe puterea maritimă pe care o reprezintă, fiind prima putere maritimă la nivel mondial. În acest scop, Parlamentul consideră că este nevoie să se depună eforturi pentru dezvoltarea sustenabilă a pescuitului local și artizanal, punându-se în aplicare toate măsurilor recomandate de Rezoluția Parlamentului European din 27 aprilie 2017 referitoare la gestionarea flotelor de pescuit în regiunile ultraperiferice, și consideră că este, în același timp, necesar să se facă mai mult de atât și să i se ofere Uniunii un program veritabil pentru creșterea albastră, pentru gestionarea și exploatarea sustenabilă a mărilor și oceanelor.

În ceea ce privește politica de coeziune, deși salută contribuția esențială a acestei politici la dezvoltarea economică, socială și sustenabilă a RUP și solicită consolidarea sa în următorul cadru financiar multianual, Parlamentul European amintește că articolul 349 TFUE prevede un acces specific al RUP la fondurile structurale și că, în acest sens, toate RUP ar trebui considerate „regiuni mai puțin dezvoltate”. Conștient de rolul fundamental și indispensabil al statelor membre, Parlamentul European le solicită și acestora să aplice pe deplin condițiile prealabile, în special în ceea ce privește investițiile în domeniile ce țin de competența lor, pentru a asigura o performanță optimă a fondurilor și a politicilor europene în RUP.

În ceea ce privește politica fiscală, concurența, ajutoarele de stat și piața comună, raportul reamintește că articolul 107 alineatul (3) din TFUE prevede că ajutoarele destinate favorizării dezvoltării economice a RUP, având în vedere situația lor structurală, economică și socială, pot fi considerate compatibile cu piața internă, și că, având în vedere caracterul îndepărtat și dimensiunile reduse ale piețelor lor, consolidarea derogărilor în materie de concurență obținute în acest temei sau în temeiul articolului 349 din TFUE și al articolul 42 din TFUE nu sunt de natură să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre și nici să perturbe piața internă.

Referitor la accesul și participarea efectivă a RUP la programele orizontale care vizează în special cercetarea, mediul, educația, cultura, transporturile, energia și telecomunicațiile, Parlamentul consideră că marjele de progres sunt încă extrem de largi. Raportul solicită stabilirea unor condiții specifice de acces pentru RUP, pentru a încuraja participarea lor, și solicită Comisiei să se bazeze pe articolul 349 în acest sens. Raportul solicită, de asemenea integrarea RUP în rețelele transeuropene de transport, energie și telecomunicații, integrare care este în prezent limitată. În ceea ce privește mediul, Parlamentul consideră că a sosit momentul să se consolideze programele pregătitoare puse în aplicare și ca RUP franceze să fie integrate cu adevărat în programele europene de protecție a naturii și să fie evaluate în mod concret posibilitățile de punere în aplicare a programului Natura 2000 în RUP franceze. De asemenea, raportorul constată și subliniază că toate RUP sunt teritorii de origine vulcanică și că reprezintă în acest sens, alături de toate celelalte teritorii de origine vulcanică, un potențial european de explorat.

Stimularea noii economii a RUP trebuie să fie verde, la fel ca extraordinara sa biodiversitate, și albastră, la fel ca oceanele sale.


PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la promovarea coeziunii și a dezvoltării în regiunile ultraperiferice ale Uniunii: aplicarea articolului 349 din TFUE

(2016/2250(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 52 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) care prevede la alineatul (1) că tratatele se aplică statelor membre și la alineatul (2) că domeniul de aplicare teritorială a tratatelor este prevăzut la articolul 355 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 355 primul paragraf punctul 1 din TFUE, astfel cum a fost modificat prin Decizia Consiliului European din 29 octombrie 2010 de modificare a statutului în raport cu Uniunea Europeană al Insulei Saint-Barthélemy (2010/718/UE) și prin Decizia din 11 iulie 2012 de modificare a statutului Mayotte în raport cu Uniunea Europeană (2012/419/UE), care prevede că dispozițiile tratatelor se aplică în regiunile ultraperiferice în conformitate cu dispozițiile articolului 349 din TFUE,

–  având în vedere articolul 349 din TFUE, care recunoaște statutul special al regiunilor ultraperiferice (RUP), dispune adoptarea de „măsuri specifice care urmăresc să stabilească, în special, condițiile de aplicare a tratatelor în regiunile respective, inclusiv în ceea ce privește politicile comune” și prevede că măsurile menționate se referă în special, dar nu exclusiv „la politicile vamale și comerciale, politica fiscală, zonele libere, politicile din domeniul agriculturii și pescuitului, condițiile de aprovizionare cu materii prime și bunuri de consum de primă necesitate, ajutoarele de stat și condițiile de acces la fondurile structurale și la programele orizontale ale Uniunii”,

–  având în vedere articolul 107 alineatul (3) litera (a) din TFUE, care prevede că ajutoarele destinate să favorizeze dezvoltarea economică a RUP pot fi compatibile cu piața internă,

–  având în vedere titlul XVIII din TFUE, care instituie obiectivul unei coeziuni economice, sociale și teritoriale și definește instrumentele financiare structurale necesare pentru realizarea acestuia,

–  având în vedere articolul 7 din TFUE, care prevede că Uniunea asigură coerența între diferitele sale politici și acțiuni, ținând seama de ansamblul obiectivelor sale și respectând principiul de atribuire a competențelor,

–  având în vedere toate comunicările Comisiei Europene referitoare la RUP,

–  având în vedere rezoluțiile sale privind RUP, în special raportul lui Nuno Teixeira din 29 martie 2012 referitor la rolul politicii de coeziune în regiunile ultraperiferice din Uniunea Europeană în contextul Strategiei Europa 2020 și raportul lui Younous Omarjee din 26 februarie 2014 referitor la dezvoltarea optimă a potențialului regiunilor ultraperiferice prin crearea de sinergii între fondurile structurale și alte programe ale Uniunii Europene(1),

–  având în vedere hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 15 decembrie 2015(2),

–  având în vedere raportul Comisiei privind punerea în aplicare a programului de măsuri specifice în domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii (POSEI), din 15 decembrie 2016 (COM(2016)0797),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor privind modernizarea ajutoarelor de stat în UE (COM(2012)0209),

  având în vedere memorandumul din 5 martie 1999 semnat la Cayenne de regiunile ultraperiferice, completat cu memorandumul comun între Spania, Franța, Portugalia și regiunile ultraperiferice semnat în mai 2010, care prevede că UE ar trebui să promoveze dezvoltarea sustenabilă a regiunilor ultraperiferice prin valorificarea numeroaselor active naturale și culturale ale acestora, promovând totodată principiile egalității de șanse, parteneriatului, proporționalității și coerenței politicilor UE,

–  având în vedere declarația finală a celei de-a XXI-a Conferințe a președinților regiunilor ultraperiferice din Uniunea Europeană și memorandumul comun al regiunilor ultraperiferice semnat cu ocazia celui de-al patrulea Forum al RUP din Uniunea Europeană din 30 și 31 martie 2017 de la Bruxelles,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat(3),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0226/2017),

A.  întrucât articolul 349 din TFUE recunoaște situația economică și socială specială a RUP, care este agravată la nivel structural de anumiți factori (depărtare, caracterul insular, suprafața redusă, relieful și clima dificile, dependența economică de un număr redus de produse etc.) a căror persistență și combinare dăunează grav dezvoltării acestora;

B.  întrucât Curtea de Justiție, reunită în Marea Cameră a inclus, în hotărârea sa din 15 decembrie 2015, o interpretare riguroasă a articolului 349 din TFUE;

C.  întrucât, în această hotărâre, Curtea a confirmat în special că actele având ca obiect stabilirea unor măsuri specifice pentru RUP pot fi adoptate în temeiul juridic al articolului 349, că acest temei juridic permite derogări atât de la dreptul primar, cât și de la dreptul derivat și că lista domeniilor vizate prin modul de redactare a articolului 349 nu este exhaustivă, deoarece „autorii TFUE nu au înțeles să stabilească lista exhaustivă a tipurilor de măsuri care pot fi adoptate în temeiul acestui articol”;

D.  întrucât, atunci când este vorba despre aplicarea tratatelor UE în RUP, articolul 52 din TUE și articolele 349 și 355 din TFUE sunt interconectate, întrucât, în temeiul articolului 355 primul paragraf punctul 1 din TFUE, dispozițiile tratatelor se aplică în RUP, în conformitate cu dispozițiile articolului 349 din TFUE și întrucât această trimitere „la tratate” include legislația secundară;

E.  întrucât articolul 349 din TFUE trebuie coroborat cu alte articole din tratat, în special cu articolul 7, care afirmă că „Uniunea asigură coerența între diferitele sale politici și acțiuni, ținând seama de ansamblul obiectivelor Uniunii”;

F.  întrucât principiile egalității și nediscriminării justifică un tratament diferențiat în cazul unor situații specifice, pentru a permite in fine o aplicare egală a dreptului UE;

G.  întrucât obiectivul articolului 349 din TFUE este să asigure dezvoltarea RUP și integrarea acestora atât în spațiul european, cât și în propriul lor spațiu geografic, permițându-le să beneficieze de politici și, acolo unde este cazul, de măsuri specifice adaptate realităților și necesităților lor;

H.  întrucât RUP ocupă poziții privilegiate în domeniul geostrategic și în domenii de cercetare legate de schimbările climatice și biodiversitate;

I.  întrucât, potrivit estimărilor Comisiei Europene, economia albastră a UE cuprinde aproximativ 5,4 milioane de locuri de muncă și are o valoare adăugată brută de aproximativ 500 de miliarde EUR pe an,

1.  reamintește că articolul 7 din TUE îi conferă Comisiei rolul de gardian al tratatelor; subliniază că RUP sunt pe deplin integrate în Uniunea Europeană și asimilate sistemului juridic al acesteia, situația lor specifică fiind recunoscută în tratate, în special la articolul 349 din TFUE, care stabilește un principiu și un drept de adaptare la nivelul diferitelor politici ale UE;

2.  subliniază faptul că, deși se confruntă cu un dezavantaj semnificativ din cauza distanței geografice față de Uniune, regiunile ultraperiferice beneficiază și de o serie de avantaje importante, precum potențialul dezvoltării activităților legate de turism, creșterea albastră, exploatarea unor resurse semnificative de energie din surse regenerabile, dezvoltarea economiei circulare, precum și valorificarea bogatului lor patrimoniu natural și a biodiversități lor semnificative;

3.  consideră că articolul 349 din TFUE a fost utilizat într-o măsură limitată și că acesta ar putea fi interpretat într-un mod mai inovator și pozitiv, în special în vederea creării unor programe ad hoc și a unor noi politici specifice, bazate pe avantajele RUP, pentru a le oferi acestora mijloace pentru a le exploata, în special în domenii precum energia din surse regenerabile, creșterea albastră, cercetarea și dezvoltarea, turismul sustenabil, protecția biodiversității sau adaptarea la schimbările climatice; reamintește, în acest context, rolul pe care îl are Uniunea pentru a le permite regiunilor ultraperiferice să depășească dificultățile cu care se confruntă și să își valorifice potențialul, însă subliniază totodată necesitatea ca statele membre în cauză să își asume o responsabilitate mai mare în ceea ce privește utilizarea instrumentelor europene care le pot sprijini în garantarea unei dezvoltări sustenabile a RUP;

Situația actuală a punerii în aplicare a articolului 349 din TFUE

4.  își exprimă preocuparea cu privire la faptul că articolele din tratate referitoare la RUP nu au fost puse în aplicare până în prezent în cea mai mare măsură posibilă, ceea ce a limitat capacitatea acestor regiuni de a-și valorifica pe deplin apartenența la Uniune și de a-și crește competitivitatea în zonele lor geografice;

5.  consideră că o punere în aplicare mai extinsă a articolul 349 din TFUE ar favoriza o mai bună integrare a RUP în Uniune și dezvoltarea acestora și valorificarea potențialul lor, ținându-se seama pe deplin de particularitățile și de constrângerile lor structurale, dar și avantajele lor;

6.  reamintește voința politică a legiuitorilor, transpusă în articolul 299 al doilea paragraf și în articolul 349 din TFUE, de a elabora o strategie globală, susținută de măsuri specifice în cadrul unor diferite politici și instrumente;

7.  reiterează faptul că programul de măsuri specifice în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii (POSEI) este un program care ține seama pe deplin de particularitățile RUP datorită unui regulament dedicat, care se bazează atât pe articolul 349 din TFUE, cât și pe articolul 42 primul paragraf și articolul 43 alineatul (2) și care recunoaște dublul principiu al apartenenței RUP la Uniune și al adaptării depline a unei politici europene comune la realitățile RUP, precum și că, prin urmare, este esențial să fie urmărit un astfel de program și că ar trebui să se prevadă noi programe POSEI legate de alte politici ale Uniunii;

8.  consideră că succesul POSEI arată că este necesară menținerea dispozițiilor specifice RUP, mai degrabă decât slăbirea lor prin integrarea în programele europene orizontale;

9.  constată că Comisia Europeană a adoptat mai multe comunicări referitoare la RUP; regretă faptul că, până în prezent, diversele strategii europene pentru RUP nu au fost decât parțial puse în aplicare și concretizate;

10.  solicită acum Comisiei să propună un plan de acțiune însoțit, după caz, de inițiative legislative care să permită punerea în aplicare a unei strategii coerente și eficiente pentru RUP, care să valorifice pe deplin posibilitățile oferite de articolul 349 din TFUE, în special pentru crearea unor programe și politici specifice, în mod deosebit în ceea ce privește inovarea și investițiile pe termen lung, adaptate nevoilor lor de dezvoltare sustenabilă; subliniază necesitatea de a colabora îndeaproape cu autoritățile regionale ale RUP și cu părțile interesate; prin urmare, solicită instituțiilor UE ca, împreună cu autoritățile regionale din RUP, să deschidă un nou capitol în relațiile UE-RUP;

11.  salută activitatea Comisiei în ceea ce privește o strategie reînnoită privind RUP, care va fi adoptată cel târziu la finalul anului 2017; invită Comisia să includă în strategia sa o abordare detaliată privind RUP și cadre strategice care să vizeze necesitățile în materie de investiții, însoțite de obiective specifice, realizabile și care pot fi evaluate; încurajează Franța, Spania și Portugalia să ofere un sprijin mai mare regiunilor lor ultraperiferice;

12.  reamintește că articolul 349 din TFUE permite RUP să beneficieze de ajutoare de exploatare nelimitate în timp și care nu sunt degresive, pe baza unor proceduri suple, pentru a compensa costurile suplimentare pe care trebuie să le acopere; reamintește că aceste derogări se referă atât la instrumentele financiare ale UE, cât și la ajutoarele de stat;

13.  subliniază necesitatea de a asigura longevitatea mecanismelor, a dispozițiilor și a derogărilor aplicate pentru a menține stabilitatea propice dezvoltării structurale a RUP, ținându-se seama de evaluările realizate;

14.  invită Comisia să efectueze o evaluare detaliată a abordării privind RUP și să examineze situația economică și socială a fiecărei RUP, pentru a garanta realizarea într-o mai mare măsură a obiectivelor politicii de dezvoltare regională europeană, în special în ceea ce privește recuperarea întârzierilor și dezvoltarea sustenabilă, astfel încât să se permită RUP să se apropie de nivelurile medii de dezvoltare din UE;

15.  solicită Comisiei să consolideze coordonarea între diferitele sale direcții generale în privința dosarelor -de interes pentru RUP, pentru a include o abordare adecvată a problematicilor RUP în cadrul politicilor și strategiilor europene; subliniază, în acest sens, rolul determinant al Secretariatului General în ceea ce privește asigurarea aplicării corespunzătoare a articolului 349 din TFUE, având în vedere că adaptările politicilor Uniunii Europene la caracteristicile RUP impun ca deciziile să fie luate la cel mai înalt nivel politic;

Politica agricolă

16.  salută raportul recent al Comisiei(4), care concluzionează că performanța globală a programelor POSEI (2006-2014) este pozitivă, consideră că aceste programe se dovedesc a fi esențiale pentru menținerea producțiilor RUP și sunt conforme cu noile obiective ale politicii agricole comune (PAC) și recomandă menținerea actualului regulament de bază, ținând însă cont de faptul că ar putea fi necesare adaptări bugetare ca urmare a intrării în vigoare a acordurilor de liber schimb care afectează sau riscă să afecteze în mod serios producțiile RUP;

17.  consideră că POSEI s-a bucurat de un real succes încă de la instituirea sa;

18.  sprijină concluzia raportului, care solicită consolidarea caracteristicilor de bază ale programului POSEI, punându-se un accent deosebit pe sprijinul specific pentru transportul de pasageri și de mărfuri, astfel încât să se evite riscul de abandonare a producției agricole și toate efectele negative pe care aceasta le poate avea asupra ocupării forței de muncă, mediului și dimensiunii teritoriale a regiunilor ultraperiferice;

19.  consideră că este necesar să se furnizeze un sprijin mai eficient pentru diversificarea producției în RUP și să introducă măsuri menite să soluționeze crizele de pe piață cu care se confruntă anumite sectoare, cum ar fi cel al tomatelor și al zootehniei, precum și pentru a facilita dezvoltarea producțiilor la scară mică, cum ar fi cele legate de produse lactate;

20.  reamintește faptul că reformele succesive ale organizării comune a piețelor agricole (OCP) nu au luat suficient în considerare particularitățile RUP, și solicită să se țină mai bine seama de acestea în viitor,;

21.  constată că eliminarea cotelor și a prețurilor garantate inițiată de reforma OCP în sectorul zahărului din 2005 slăbește poziția producătorilor de zahăr din trestie de zahăr din RUP; subliniază necesitatea de a menține toate dispozitivele specifice instituite în cadrul articolului 349 din TFUE, pentru a permite competitivitatea sustenabilă a acestui sector; solicită crearea unui mecanism de sprijinire a cultivatorilor de trestie în caz de scădere a prețurilor zahărului pe plan mondial;

22.  invită Comisia să țină seama de importanța vitală a producției de lapte în Insulele Azore, să mențină sprijinul pentru producători și să prevadă măsuri suplimentare în caz de criză;

23.  reamintește că producția de banane are un rol esențial în cadrul structurii socioeconomice a anumitor regiuni; solicită, prin urmare, menținerea și, dacă este necesar, creșterea sprijinului acordat producătorilor;

24.  solicită Comisiei să introducă, în instrumentele sale de gestionare și de identificare a crizelor care afectează piața în diferitele sectoare agricole, precum cel al bananelor, al zahărului, al romului, al pescuitului sau al laptelui, ultimul cu concursul Observatorului pieței laptelui, o definiție clară a crizei pieței din RUP și să-și adapteze indicatorii la realitatea acestor regiuni;

25.  îndeamnă Comisia să aibă în vedere o alocare financiară specifică pentru RUP atunci când sunt acordate ajutoare excepționale și de urgență sectorului agricol ca urmare a crizelor grave de pe piață;

26.  regretă faptul că diferența dintre normele aplicabile certificării ecologice în țările terțe și în statele membre ale UE creează o denaturare a concurenței pe această piață, în detrimentul producătorilor europeni care își desfășoară activitatea în RUP, dar și al consumatorilor europeni, induși în eroare cu privire la condițiile reale de producție ale acestor produse; solicită, prin urmare, ca în cadrul negocierilor în curs privind viitoarele norme europene în domeniul producției și al etichetării produselor ecologice, să se înlocuiască conformitatea cu regimul de echivalare aflat în vigoare în prezent, pentru a asigura o concurență echitabilă între RUP și țările terțe;

27.  consideră că este necesar să se adopte, în temeiul articolul 349 din TFUE, un cadru juridic pentru producțiile etichetate ca fiind ecologice și un cadru juridic în ceea ce privește aspectele sanitare și fitosanitare, care să țină seama de caracteristicile agriculturii din RUP în context tropical;

28.  solicită Comisiei Europene să încurajeze agricultorii din RUP să-și promoveze produsele de înaltă calitate, sprijinind utilizarea logoului RUP și a altor forme de certificare a calității;

29.  subliniază faptul că diferențierea și specializarea produselor pot stimula și promova și mai mult producția locală, prelucrarea și comercializarea produselor alimentare și pot, prin urmare, reduce disparitățile dintre regiunile ultraperiferice și celelalte regiuni ale UE;

30.  subliniază, în scopul asigurării coerenței politicilor, că eforturile depuse în RUP pentru modernizarea și consolidarea competitivității sectoarelor lor nu trebuie compromise de acordurile de liber schimb încheiate între Uniune și țări terțe;

Politica comercială a Uniunii Europene

31.  reamintește că articolul 207 alineatul (3) din TFUE prevede obligativitatea de a asigura „compatibilitatea acordurilor negociate [cu țările terțe] cu politicile și normele interne ale Uniunii”;

32.  constată că creșterea numărului de acorduri comerciale cu țările terțe, printre care se numără cei mai importanți producători de banane și de zahăr din lume, modifică împărțirea pieței, generează presiuni asupra prețurilor și amenință competitivitatea producătorilor comunitari ai acestor produse;

33.  consideră, prin urmare, că politica comercială a Uniunii nu ar trebui să pună în pericol sectoarele RUP, deoarece acestea joacă un rol esențial la nivel economic, social și de mediu;

34.  solicită ca negocierile comerciale desfășurate de Uniune să țină seama de acum încolo de caracteristicile specifice și de producțiile sensibile ale RUP, în special de cea de banane, de zahăr, de rom, de tomate sau de produse pescărești;

35.  solicită Comisiei și statelor membre să fie atente și vigilente la apărarea intereselor RUP în cadrul negocierilor privind Brexit;

36.  solicită Comisiei, în conformitate cu angajamentul luat în comunicarea sa din 20 iunie 2012, să însoțească propunerile de acorduri comerciale, cum ar fi acordurile de parteneriat economic, cu evaluări ale impactului care ar trebui să țină seama, după caz, de dimensiunea ultraperiferică și ca acestea să includă efectele ecologice, sociale, economice și teritoriale asupra RUP; solicită ca aceste evaluări ale impactului să măsoare, de asemenea, efectele cumulate ale acordurilor comerciale asupra RUP;

37.  regretă că până în prezent nu a fost efectuat niciun studiu cu privire la consecințele acordurilor de liber schimb în sectoarele agricole ale RUP; regretă, de asemenea, faptul că în raportul Comisiei Europene cu privire la efectele cumulate ale acordurilor comerciale din 15 decembrie 2016 nu au fost luate în considerare RUP, în pofida cerințelor reglementare prevăzute de POSEI;

38.  solicită să se țină seama în cadrul politicilor comerciale ale Uniunii de dezavantajele concurențiale ale RUP; solicită, după caz, menținerea barierelor tarifare și netarifare, indispensabile pentru protecția producțiilor din RUP și activarea efectivă a clauzelor de salvgardare și a mecanismelor de stabilizare în cazul afectării sau al riscului de afectare gravă a producțiilor din RUP;

39.  subliniază limitele principiului echivalenței, în special pentru produsele care provin din agricultura ecologică, care permite intrarea în Uniunea Europeană a unor produse originare din țări terțe care nu respectă toate cerințele europene; solicită punerea în aplicare imediată a principiului conformității și consolidarea măsurilor de control;

40.  încurajează promovarea rolului RUP în cadrul politicii externe a Uniunii Europene cu țările învecinate, cu scopul de a consolida politica externă în domeniul combaterii sărăciei, al sustenabiliății mediului, al consolidării democrației, al schimburilor culturale și al egalității între femei și bărbați;

O politică sustenabilă în domeniul maritim, al pescuitului și al creșterii albastre

41.  reamintește că articolul 349 din TFUE prevede posibilitatea propunerii de către Comisie a unor măsuri specifice pentru RUP, inclusiv în ceea ce privește politica din domeniul pescuitului;

42.  solicită Comisiei să aibă în vedere instituirea unui sistem de sprijin pentru pescuitul sustenabil în RUP, în temeiul articolul 349 din TFUE, astfel cum se întâmplă în domeniul agriculturii cu programul POSEI;

43.  îndeamnă Comisia Europeană și Consiliul European să pună în aplicare toate recomandările stabilite în Rezoluția Parlamentului European din 27 aprilie 2017 privind gestionarea flotelor de pescuit înregistrate în regiunile ultraperiferice;

44.  invită UE să se definească împreună cu RUP ca putere maritimă la nivel mondial;

45.  subliniază faptul că atât bogăția oceanelor, cât și progresele tehnologice actuale și viitoare sunt în măsură să deschidă noi posibilități inedite de creștere pentru RUP; consideră că o creștere albastră sustenabilă constituie o oportunitate pentru reducerea inegalităților structurale existente între RUP și Europa continentală și că aceasta poate ajuta regiunile ultraperiferice să devină epicentrul unei politici europene de viitor;

46.  reamintește că, datorită situației lor geografice, RUP ocupă o poziție importantă în ceea ce privește guvernanța maritimă, gestionarea apelor de coastă, combaterea pescuitului ilegal și îmbunătățirea siguranței transporturilor;

47.  încurajează Uniunea și statele membre în cauză să investească mai mult în domeniul mărilor și oceanelor, în special în ceea ce privește RUP, cu scopul de a asigura dezvoltarea economică sustenabilă și eficientă a zonelor economice exclusive ale acestora;

48.  salută studiul lansat de Comisie cu privire la potențialul creșterii albastre sustenabile în RUP și solicită lansarea unui veritabil program european adresat RUP, încercând, de asemenea, să răspundă provocărilor legate de securitatea alimentară, de cercetarea marină și maritimă și de bioeconomie; subliniază, totuși, că unele activități, precum extracția petrolului și a gazelor din subsolul marin și explorarea minereurilor din depozitele submarine, pot avea efecte grave asupra zonelor maritime sensibile și pot perturba speciile și ecosistemele vulnerabile;

49.  reamintește importanța zonelor maritime protejate în RUP;

Politica de coeziune

50.  reamintește faptul că articolul 349 din TFUE prevede un acces specific al RUP la fondurile structurale și că, în acest sens, toate RUP ar trebui considerate „regiuni mai puțin dezvoltate”; salută măsurile adoptate de Comisiei în favoarea RUP într-o serie de patru comunicări privind RUP (2004, 2007, 2008 și 2012); subliniază importanța sprijinului financiar din partea UE pentru toate RUP, care se ridică la 13 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020;

51.  reiterează că politica de coeziune trebuie să rămână unul dintre principalele instrumente de acțiune europeană după 2020, în special în ceea ce privește RUP, în cazul cărora disparitățile regionale sunt în continuare semnificative;

52.  le reamintește statelor membre, având în vedere principiul subsidiarității și responsabilitățile care le revin, să aplice pe deplin condițiile prealabile, în special în ceea ce privește investițiile în domeniile ce țin de competența lor, pentru a asigura o performanță optimă a fondurilor și a politicilor europene în RUP;

53.  consideră că pentru următoarea perioadă de programare ar putea fi avută în vedere o flexibilitate mai mare în cadrul concentrării tematice pentru RUP, în ceea ce privește definirea unor axe prioritare pentru utilizarea fondurilor structurale, în măsura în care se urmărește dezvoltarea sustenabilă; solicită menținerea alocărilor bugetare pentru RUP, compensarea costurilor suplimentare, precum și toate măsurile de derogare justificate corespunzător menite să compenseze dezavantajele lor structurale;

54.  solicită, în contextul următorului cadru financiar multianual (CFM), aplicarea strictă a criteriilor definite de regulamentul general de stabilire a pachetelor financiare;

55.  reamintește obiectivul comun al dublei integrări a RUP; solicită aprofundarea și punerea în funcțiune a tuturor mecanismelor destinate cooperării transfrontaliere dintre RUP, țările și teritoriile de peste mări și țările terțe din cadrul bazinului lor geografic, în special prin menținerea și îmbunătățirea sinergiilor dispozitivelor juridice și financiare din cadrul regulamentelor privind FED și FEDR;

56.  subliniază că trebuie adaptate strategiile de cooperare teritorială europeană pentru a atenua efectele negative asupra regiunilor, cauzate de natura ultraperiferică a acestora, și trebuie promovată cooperarea;

57.  recomandă o mai mare atenție în punerea în aplicare a Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) pentru RUP, regiunile mai puțin dezvoltate și cele mai izolate;

58.  subliniază, în legătură cu ratele șomajului în rândul tinerilor din RUP, necesitatea intensificării acțiunilor Uniunii pentru sprijinirea și formarea tinerilor din RUP, în special prin intermediul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;

59.  reamintește că cel mai important fond pentru formare și ocuparea forței de muncă este Fondul social european (FSE); având în vedere caracterul structural și ratele critice ale șomajului în RUP și în temeiul articolului 349 din TFUE care recunoaște regiunilor ultraperiferice dreptul la un acces specific la fondurile structurale, invită Comisia să instituie o alocare suplimentară în cadrul FSE pentru a sprijini capacitatea de inserție profesională, mobilitatea și formarea în RUP;

60.  subliniază importanța utilizării unor strategii de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă (RIS3) în regiunile ultraperiferice, acestea fiind un element-cheie în punerea în aplicare a politicii de coeziune;

61.  reamintește importanța unor instrumente de dezvoltare locală, precum dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) și investițiile teritoriale integrate (ITI), ca o abordare ascendentă, pentru a răspunde unor provocări structurale locale, promovând totodată proprietatea comunitară; prin urmare, solicită Comisiei și statelor membre în cauză să exploreze modalități de consolidare a utilizării DLRC ca un răspuns flexibil și inovator la nevoia de adaptare exprimată de regiunile ultraperiferice;

62.  subliniază că este necesar să se țină seama de diferențele demografice din RUP, ca factor determinant în stabilirea politicilor lor, în special în domeniile educației, formării și ocupării forței de muncă;

Politica în domeniul concurenței și ajutorul de stat

63.  reamintește că articolul 349 din TFUE prevede posibilitatea ca Comisia să propună măsuri specifice pentru RUP, în special cu privire la politicile vamale și comerciale, politica fiscală, zonele libere, condițiile de aprovizionare cu materii prime și bunuri de consum de primă necesitate și ajutoarele de stat;

64.  reamintește, în plus, că articolul 107 alineatul (3) din TFUE prevede că pot fi considerate compatibile cu piața internă ajutoarele menite să favorizeze dezvoltarea economică a RUP, având în vedere situația lor structurală, economică și socială;

65.  invită Comisia să se bazeze în primul rând pe articolul 107 alineatul (3) litera (a) și pe articolul 349 din TFUE în ceea ce privește orientările privind ajutoarele de stat regionale (ASR) și Regulamentul general de exceptare pe categorii (RGEC), pentru a contribui la dezvoltarea economică și socială a RUP și a asigura faptul că acestea sunt mai bine avute în vedere;

66.  subliniază că, având în vedere caracterul îndepărtat și dimensiunile reduse ale piețelor lor, consolidarea derogărilor în materie de concurență obținute în temeiul articolului 349 din TFUE și al articolul 42 din TFUE nu sunt de natură să afecteze schimburile comerciale între statele membre și nici să perturbe piața internă;

67.  regretă că, în scopul simplificării RGEC și a ASR, propunerile inițiale nu au vizat încă de la început și în amonte adaptarea normelor pentru RUP pentru a asigura în mod efectiv dezvoltarea lor economică și socială;

68.  solicită Comisiei să își intensifice acțiunile de combatere a marilor monopoluri în RUP care contribuie la creșterea costului vieții pentru populația locală, în special în domeniul importurilor, care fac concurență dezvoltării economiei locale, a energiei, a transporturilor și a telecomunicațiilor;

69.  invită Comisia să prelungească după 2020 regimurile fiscale derogatorii pentru RUP, pe baza unei evaluări riguroase a situației acestora, asigurând realizarea de progrese în ceea ce privește sistemele fiscale echitabile și eficiente și consolidarea combaterii fraudei fiscale în Uniune și în țările terțe;

70.  atrage atenția asupra faptului că unele practici comerciale precum cele ale debușeelor pot destabiliza micro-piețele insulare ale economiilor locale;

Cercetare, mediu, educație, cultură, transporturi, energie și telecomunicații

71.  reamintește că articolul 349 din TFUE prevede că Comisia poate să propună măsuri specifice pentru RUP, inclusiv în ceea ce privește condițiile de acces pentru acestea la programele orizontale ale Uniunii;

72.  consideră că programele orizontale ale Uniunii ar trebui să prevadă condiții de acces specifice pentru RUP pentru a asigura participarea efectivă și pentru ca avantajele acestor regiuni să poată fi valorificate, în special în cadrul programelor Orizont 2020, LIFE, COSME, „Europa creativă” etc.;

73.  solicită Comisiei integrarea efectivă a RUP în rețelele transeuropene de transport, energie și telecomunicații;

74.  reamintește necesitatea de a transforma autonomia energetică sustenabilă a RUP într-o prioritate; subliniază faptul că RUP beneficiază de numeroase avantaje în ceea ce privește dezvoltarea energiei din surse regenerabile, eficiența energetică și economia circulară;

75.  evidențiază potențialul semnificativ al dezvoltării de activități de cercetare și inovare pentru o dezvoltare solidă și durabilă; solicită optimizarea accesului RUP la fondurile ESI și la programul Orizont 2020, pentru a conecta mai bine universitățile, centrele de cercetare și întreprinderile inovatoare respective din RUP, a le permite acestor regiuni să devină teritorii atractive și a promova, totodată, dezvoltarea schimburilor dintre cetățeni și instituții, nu numai în RUP, ci și cu continentul european, țările și teritoriile de peste mări și țările terțe;

76.  reamintește rolul central jucat de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) în RUP în ceea ce privește dezvoltarea economică și socială; invită, deci, Comisia să țină mai mult seama de situația RUP în cadrul programelor COSME sau al Programului Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI);

77.  consideră că schimburile și cooperarea între RUP și țările terțe învecinate în domeniile cercetării și inovării, culturii și educației ar trebui să fie încurajate mai mult pentru a favoriza integrarea lor regională;

78.  salută faptul că noul program Erasmus + sprijină mobilitatea studenților și a tinerilor antreprenori din RUP, oferind valoarea maximă a ajutorului; solicită includerea unor dispoziții identice în programul Europa creativă; dorește, cu toate acestea, să se țină seama mai bine, în cadrul programului ERASMUS, de caracteristicile comune ale RUP, promovându-se în special schimburile între RUP; regretă faptul că, în pofida considerentul 37 din Regulamentul ERASMUS +, care prevede că „[c]onstrângerile impuse de îndepărtarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii și a TTPM ar trebui luate în considerare la punerea în aplicare a programului”, valoarea alocațiilor ERASMUS pentru mobilitate este adesea insuficientă în raport cu costurile reale ale călătoriei către metropolă a studenților beneficiari proveniți din RUP;

79.  invită Comisia să extindă noul program de mobilitate pentru tineri „Move2Learn, Learn2Move” la cetățenii europeni care locuiesc în RUP și să adapteze sumele oferite pentru acoperirea deplasării la costurile reale pe care le implică deplasarea între RUP și Europa continentală; salută decizia Comisiei de a nu limita acest dispozitiv la transportul feroviar, care ar marginaliza de fapt tinerii din regiunile de peste mări;

80.  ia act de faptul că programul Natura 2000 nu se aplică RUP franceze, deși acestea beneficiază de o biodiversitate extraordinară, dar slăbită, în special de efectele schimbărilor climatice; solicită, prin urmare, să se instituie mecanisme specifice de protecție și să se perpetueze acțiunea pregătitoare a sistemului BEST prin crearea unui mecanism sustenabil pentru finanțarea proiectelor privind biodiversitatea, valorificarea serviciilor ecosistemice și adaptarea la schimbările climatice în teritoriile europene de peste mări;

81.  propune efectuarea unui studiu de impact în ceea ce privește posibilitățile de punere în aplicare a programului Natura 2000 în RUP franceze pentru a defini instrumentele cele mai potrivite pentru protejarea biodiversității și a mediului din aceste regiuni;

82.  reamintește că evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei UE în domeniul biodiversității, publicată de Comisie în octombrie 2015 și menționată de Curtea de Conturi Europeană în Raportul său special nr. 01/2017, a concluzionat că, în pofida progreselor semnificative înregistrate începând cu 2011 în punerea în aplicare a unor măsuri legate de obiectivul nr. 1, principalele provocări rămân realizarea componentei maritime a rețelei Natura 2000 și asigurarea unei gestionări eficiente a siturilor și a finanțării necesare pentru a sprijini rețeaua Natura 2000, ambele aspecte fiind factori importanți pentru RUP;

83.  reamintește că Curtea de Conturi Europeană, în Raportul special nr. 1/2017, considera că sunt necesare progrese semnificative din partea statelor membre și eforturi suplimentare din partea Comisiei pentru a contribui în mai mare măsură la obiectivele ambițioase ale Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2020;

84.  reamintește că Curtea de Conturi Europeană, în raportul special din ianuarie 2017, considera că „sunt necesare eforturi suplimentare pentru implementarea rețelei Natura 2000, astfel încât să se valorifice pe deplin potențialul acesteia”;

85.  reamintește rolul pe care trebuie să îl joace în mod obligatoriu îmbunătățirea conectivității la internet asupra coeziunii teritoriale și a promovării egalității de șanse, asupra creării de locuri de muncă și a îmbunătățirii condițiilor de viață ale populațiilor din RUP;

86.  îndeamnă Comisia să țină seama de particularitățile RUP atunci când abordează aspectele legate de acoperirea rețelei digitale;

87.  solicită crearea unui program specific pentru transporturi, similar programului „POSEI”, în scopul promovării coeziunii teritoriale, sociale și economice a acestor regiuni și al atenuării caracterului insular sau dublu insular al anumitor RUP; subliniază faptul că acest program ar trebui să prevadă sprijinirea transportului de persoane și de mărfuri între RUP, între RUP și continent și între RUP apropiate, precum Insulele Azore, Madeira și Canare; subliniază faptul că acest program ar trebui să promoveze, de asemenea, schimburile comerciale între aceste regiuni;

88.  subliniază faptul că RUP sunt regiuni turistice privilegiate și că investițiile într-o rețea de transporturi de calitate și la prețuri accesibile sunt esențiale, în special în ceea ce privește piața internă;

89.  solicită Uniunii Europene să se angajeze în mod decisiv în internaționalizarea accesibilității RUP, prin infrastructuri și rute de transport, menite să lege aceste regiuni de continentul european, de țările terțe învecinate și de restul lumii;

90.  solicită aplicarea în RUP a unei veritabile strategii industriale europene care să genereze locuri de muncă care nu pot fi relocate și care să fie întemeiată pe capacitatea întreprinderilor de a-și consolida rădăcinile locale;

91.  consideră că RUP pot constitui spații privilegiate pentru lansarea unor proiecte-pilot ale căror măsuri ar trebui aplicate orizontal în diferite state membre;

92.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, statelor membre și regiunilor acestora, precum și Comitetului Regiunilor.

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0133.

(2)

Hotărârea Curții de Justiție din 15 decembrie 2015, Parlamentul European și Comisia/Consiliul, C-132/14 - C-136/14, ECLI:EU:C:2015:813.

(3)

JO L 187, 26.6.2014, p. 1.

(4)

Raportul Comisiei privind punerea în aplicare a programului de măsuri specifice în domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii (POSEI), 15 decembrie 2016 (COM(2016)0797).


AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (4.5.2017)

destinat Comisiei pentru dezvoltare regională

referitor la promovarea coeziunii și a dezvoltării în regiunile ultraperiferice ale UE: punerea în aplicare a articolului 349 din TFUE

(2016/2250(INI))

Raportor pentru aviz: Ricardo Serrão Santos

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că, la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, Consiliul poate adopta măsuri specifice, în scopul adaptării anumitor dispoziții cuprinse în dreptul și politicile Uniunii la particularitățile și constrângerile specifice regiunilor ultraperiferice (RUP) (în special costurile suplimentare) generate, printre altele, de caracteristici precum depărtarea, insularitatea, clima, suprafața redusă și dependența economică de un număr redus de produse;

B.  întrucât Programului de opțiuni specifice depărtării și insularității (POSEI) constituie instrumentul esențial pentru aplicarea articolului 349 din TFUE în domeniul agriculturii și contribuie în mod eficient la atingerea obiectivelor generale ale PAC, și anume asigurarea și menținerea unei producții alimentare viabile, susținerea unei dezvoltări regionale echilibrate și contribuția la gestionarea sustenabilă a resurselor naturale;

C.  întrucât ajutorul disponibil în temeiul POSEI, în special, reprezintă o parte semnificativă din venitul agricultorilor și demonstrează importanța unor astfel de măsuri pentru menținerea viabilității exploatațiilor agricole și pentru generarea de venituri pentru producători;

D.  întrucât există numeroase sinergii între POSEI, politica de dezvoltare rurală a UE și sistemele naționale de încurajare a formării și de acordare de asistență tinerilor fermieri în începerea activității, de promovare a investițiilor și sprijinire a producției;

E.  întrucât există o complementaritate puternică între POSEI, sistemele naționale de ajutoare și alte măsuri din cadrul PAC, în special în cadrul organizării comune unice a piețelor (OCP unică) pentru sectorul vinului și al fructelor și legumelor, și acest lucru ar trebui subliniat;

F.  întrucât produsele agricole tropicale, în special bananele, din RUP se confruntă cu concurența din partea produselor cu costuri scăzute provenite din agricultura ecologică din țările terțe, în cadrul sistemului de recunoaștere a echivalenței cu standardele UE; întrucât producătorii europeni nu pot să dezvolte producție ecologică în temeiul legislației relevante în vigoare;

G.  întrucât dimensiunea piețelor din RUP este insuficientă pentru a încuraja întreprinderile să depună cereri pentru introducerea pe piață a unor produse specifice împotriva dăunătorilor și a altor produse de protecție a culturilor,

1.  subliniază importanța hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 15 decembrie 2015, care stabilește că articolul 349 din TFUE este temeiul juridic adecvat pentru adoptarea și adaptarea măsurilor legislative ale UE, consolidând astfel statutul RUP și confirmând necesitatea de a adopta măsuri specifice și diferențiate în ceea ce privește toate politicile UE, cu scopul de a atenua constrângerile permanente sau temporare, structurale sau ciclice, care le afectează, permițând astfel economiilor lor să concureze în condiții egale cu restul Uniunii;

2.  subliniază că activitatea agricolă are nevoie de sprijin la nivel european pentru dinamizarea economiilor regiunilor ultraperiferice și crearea de locuri de muncă, menținând coeziunea economică și socială și utilizând în continuare terenurile în aceste regiuni și protejând totodată mediul, biodiversitatea și valorile ecologice și culturale; constată, totuși, că sectoarele exportatoare tradiționale (de exemplu, cel al exporturilor de banane și zahăr pentru unele dintre RUP și cel al exporturilor de lapte și carne pentru Insulele Azore), sunt în marea lor majoritate bine susținute, în timp ce așa-numitele sectoare de diversificare, cum ar fi sectorul fructelor și legumelor, precum și cel al producției animale, au rămas în urmă în ciuda potențialului lor;

3.  subliniază contribuția programului POSEI la dezvoltarea, la diversificarea și la menținerea agriculturii în RUP; atrage atenția că raportul Comisiei privind punerea în aplicare a programului POSEI, publicat la 15 decembrie 2016, consideră că acest program contribuie la îndeplinirea obiectivelor PAC și că nu a fost demonstrată capacitatea măsurilor și a instrumentelor actuale ale PAC de a acoperi nevoile specifice ale RUP; sprijină concluzia raportului care solicită consolidarea caracteristicilor de bază ale programului POSEI, punându-se un accent deosebit pe sprijinul specific pentru transportul de pasageri și de mărfuri, astfel încât să se evite riscul de abandonare a producției agricole și toate efectele negative pe care aceasta le poate avea asupra ocupării forței de muncă, mediului și dimensiunii teritoriale a RUP;

4.  solicită să se ia în considerare elaborarea unui program POSEI specific, conceput pentru a sprijini transportul între insule și între insule și continent, având în vedere că dubla insularitate constituie principalul obstacol în calea dezvoltării;

5.  subliniază importanța pe care o are flexibilitatea pentru statele membre în cadrul sistemului POSEI, în procesul de definire a programelor lor și solicită totodată strategii mai clare, care, pe de o parte, să ia în considerare nevoile specifice ale statelor membre și, pe de altă parte, să respecte obiectivele cuprinzătoare ale UE;

6.  subliniază faptul că programele de dezvoltare rurală și POSEI sunt instrumente esențiale pentru a reacționa în timp util la provocările de natură economică, socială și teritorială, tot mai grave și mai imprevizibile, și că, în conformitate cu principiul subsidiarității, aceste programe trebuie să fie în continuare prezentate, definite și gestionate de organismele reprezentative ale regiunilor;

7.  susține că eliminarea sistemului cotelor din sectorul laptelui, pierderea unor oportunități comerciale odată cu instituirea embargoului asupra Rusiei, volatilitatea din ce în ce mai mare a prețurilor, globalizarea aprovizionării cu alimente, scăderea bruscă a ratei de creștere în China și contextul crizei actuale contribuie toate la subminarea sustenabilității producției de lapte în Insulele Azore, aceasta fiind unul dintre principalele motoare ale structurii socioeconomice a regiunii; subliniază, prin urmare, necesitatea adoptării unor măsuri extraordinare care să susțină și să dezvolte acest sector, dublate de resurse adecvate, pentru a contribui la continuitatea producției de lapte în Insulele Azore și a atenua efectele dereglementării, constrângerilor și limitărilor rezultate din schimbările care au loc pe piață și din dificultățile în ceea ce privește comercializarea producției;

8.  consideră că Comisia și statele membre ar trebui să utilizeze programul POSEI pentru a mări sprijinul acordat sectorului produselor lactate sub formă de plăți directe și măsuri de piață, pe lângă măsuri complementare de dezvoltare rurală;

9.  solicită urgent adoptarea de mecanisme care să mențină dreptul de a produce în regiunile ultraperiferice în cauză;

10.  avertizează cu privire la posibilul impact negativ al acordurilor de liber schimb asupra produselor tradiționale din RUP (printre altele, laptele, carnea, piersicile, zahărul, bananele și romul) observând că, întrucât UE a eliminat treptat numeroase măsuri de protecție a pieței pentru produse agricole și alimentare și a semnat numeroase acorduri de acces preferențial cu țările în curs de dezvoltare, avantajul oferit de scutirea de taxe vamale este sin ce în ce mai mic; îndeamnă Comisia să își respecte angajamentul, în temeiul Regulamentului POSEI, de a analiza impactul negocierilor comerciale privind problemele de interes pentru RUP și de a implica aceste regiuni în procesul de negociere și a le informa cu privire la acesta; reiterează importanța mecanismelor de susținere a sectoarelor laptelui, bananelor și zahărului; subliniază importanța măsurilor transparente de monitorizare și a clauzelor de protecție eficiente și ușor de activat; susține că tipurile speciale de zahăr trebuie excluse din negocierile comerciale și solicită introducerea unor clauze de protecție comercială pentru laptele provenind din RUP;

11.  consideră că programului POSEI trebuie să i se atribuie o finanțare sporită în cadrul financiar multianual următor, pentru a face față crizelor de pe piață și invită Comisia să țină seama de articolul 349 din TFUE atunci când pune în practică măsurile extraordinare pentru a combate astfel de crize și când promovează măsuri și finanțare specifice pentru RUP, în special pentru crizele de pe piață în sectoarele lor tradiționale, inclusiv cele ale laptelui, roșiilor, animalelor de producție și vitei;

12.  îndeamnă Observatorul pieței laptelui să includă RUP în mod independent și autonom în evaluarea sa privind prețul pieței la lapte și să stabilească criterii clare pentru declararea situației de criză în acest sector în regiunile în cauză, în cooperare cu Comisia, organizațiile de producători și statele membre;

13.  îndeamnă Comisia să efectueze analize periodice ale piețelor din RUP afectate de acordurile comerciale și să consulte autoritățile naționale și regionale și producătorii din RUP în cauză pentru a decide cu privire la măsurile de sprijin potrivite, inclusiv contribuții financiare, în cazul în care se produce sau este posibil să se producă o deteriorare gravă a situației producătorilor sau a piețelor din cauza concesiilor comerciale acordate țărilor terțe;

14.  subliniază faptul că programele POSEI prezintă, în mod regulat, rate anuale de execuție de aproximativ 100 %, iar bugetul alocat pentru majoritatea acestor măsuri este în mod clar insuficient pentru a răspunde nevoilor sectorului agriculturii în aceste regiuni;

15.  consideră că bugetul POSEI trebuie majorat pentru a oferi un sprijin mai mare pentru măsurile de diversificare agricolă și pentru bunurile produse la scară mică, precum produsele lactate provenite de la caprine și ovine, mierea, florile, sfecla de zahăr, ceaiul, ananasul, fructul pasiunii etc.;

16.  solicită ca POSEI să fie consolidat și să i se aloce resursele financiare adecvate în cadrul negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual (CFM) și subliniază că, în niciun caz, nu poate fi acceptată o reducere a pachetului financiar actual;

17.  subliniază rolul sistemelor europene de calitate, în special al sistemelor de indicații geografice pentru denumirea de origine protejată (DOP) și indicația geografică protejată (IGP), precum și oportunitățile pe care acestea le oferă la nivel național, european și internațional; atrage atenția asupra rolului acestor sisteme de etichetare în crearea și menținerea mijloacelor de trai și în dezvoltarea și menținerea forței de muncă, nu numai în RUP, cât și în regiunile montane și defavorizate; solicită, în acest sens, acordarea de fonduri suplimentare direcționate, în cadrul programelor UE de promovare a produselor protejate de indicații geografice;

18.  invită Comisia să propună măsuri pentru adaptarea normelor europene în vigoare, în temeiul articolului 349 din TFUE, pentru a permite dezvoltarea sectorului agriculturii ecologice pentru producțiile tropicale din UE;

19.  invită Comisia să negocieze clauze de salvgardare eficiente și operaționale și mecanisme de stabilizare pentru sectorul bananelor și să le aplice în mod eficient;

20.  subliniază importanța majoră a producției de banane în structura socioeconomică a regiunilor ultraperiferice și, prin urmare, este în favoarea creșterii sprijinului pentru producători;

21.  îndeamnă Comisia, având în vedere că deficitul de terenuri și problemele legate de consolidarea terenurilor constituie un obstacol în calea pătrunderii unor noi fermieri în sectorul agricol din regiunile ultraperiferice, să sprijine sistemele de pensionare anticipată însoțite de stimulente pentru încurajarea tinerilor fermieri să înceapă activitatea agricolă;

22.  subliniază faptul că îmbunătățirea cunoștințelor și progresul tehnologic, producția ecologică și măsurile care ajută mediul contribuie la consolidarea practicilor agricole sustenabile, rezolvând astfel probleme socioeconomice, permițând creșterea competitivității în cadrul pieței unice și consolidând activitățile agricole tradiționale din RUP;

23.  subliniază faptul că diferențierea și specializarea produselor pot stimula și promova în continuare producția locală, prelucrarea și comercializarea produselor alimentare și pot, prin urmare, reduce disparitățile dintre RUP și alte regiuni ale UE;

24.  regretă că acest raport nu este însoțit de un aviz al Comisiei pentru pescuit, având în vedere faptul că agricultura și pescuitul aparțin sectorului primar din aceste regiuni și, de asemenea, ținând seama de importanța mării și a resurselor marine în promovarea coeziunii și dezvoltării în RUP și în punerea în aplicare a articolului 349 din TFUE; îndeamnă, în acest context, Comisia să respecte articolul 349 și în ceea ce privește pescuitul, reinstituind programul POSEI în domeniul pescuitului, care a fost eliminat ca urmare a reformării actualului Fond european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM);

25.  subliniază că distanța mare care separă RUP de piețele de bunuri de consum implică necesitatea asigurării unui spațiu dublu de depozitare, ca urmare a organizării logistice moderne; prin urmare, invită Comisia să ia în considerare, în contextul reglementărilor privind investițiile în aceste regiuni, admisibilitatea unor structuri de depozitare în afara teritoriului RUP;

26.  subliniază importanța programelor de dezvoltare rurală în RUP, în primul rând ca urmare a rolului lor în ceea ce privește completarea ajutoarelor directe și punerea în aplicare a orientărilor elaborate de UE, și anume: (1) promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale, (2) promovarea organizării lanțurilor alimentare, a calității vieții animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură, (3) stimularea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, silvicultură și zonele rurale, (4) creșterea viabilității și competitivității tuturor tipurilor de agricultură și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării sustenabile a pădurilor și (5) promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

3.5.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

35

4

3

Membri titulari prezenți la votul final

Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Richard Ashworth, José Bové, Daniel Buda, Nicola Caputo, Viorica Dăncilă, Michel Dantin, Paolo De Castro, Jean-Paul Denanot, Albert Deß, Diane Dodds, Jørn Dohrmann, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Edouard Ferrand, Luke Ming Flanagan, Beata Gosiewska, Martin Häusling, Anja Hazekamp, Esther Herranz García, Jan Huitema, Peter Jahr, Ivan Jakovčić, Jarosław Kalinowski, Elisabeth Köstinger, Zbigniew Kuźmiuk, Philippe Loiseau, Mairead McGuinness, Nuno Melo, Ulrike Müller, James Nicholson, Maria Noichl, Marijana Petir, Laurențiu Rebega, Bronis Ropė, Maria Lidia Senra Rodríguez, Ricardo Serrão Santos, Czesław Adam Siekierski, Tibor Szanyi, Marc Tarabella

Membri supleanți prezenți la votul final

Franc Bogovič, Stefan Eck

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

James Carver

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

35

+

ALDE

Ulrike Müller

ECR

Richard Ashworth, Jørn Dohrmann, Beata Gosiewska, Zbigniew Kuźmiuk, James Nicholson

ENF

Edouard Ferrand, Philippe Loiseau, Laurențiu Rebega

GUE/NGL

Luke Ming Flanagan, Maria Lidia Senra Rodríguez

NI

Diane Dodds

PPE

Daniel Buda, Michel Dantin, Albert Deß, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Esther Herranz García, Peter Jahr, Jarosław Kalinowski, Elisabeth Köstinger, Mairead McGuinness, Nuno Melo, Marijana Petir, Czesław Adam Siekierski

S&D

Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Nicola Caputo, Paolo De Castro, Jean-Paul Denanot, Viorica Dăncilă, Maria Noichl, Ricardo Serrão Santos, Tibor Szanyi, Marc Tarabella

4

-

ALDE

Jan Huitema

EFDD

James Carver

GUE/NGL

Stefan Eck, Anja Hazekamp

3

0

Verts/ALE

José Bové, Martin Häusling, Bronis Ropė

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

30.5.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

23

2

0

Membri titulari prezenţi la votul final

Mercedes Bresso, Andrea Cozzolino, Rosa D’Amato, Iratxe García Pérez, Michela Giuffrida, Krzysztof Hetman, Constanze Krehl, Iskra Mihaylova, Jens Nilsson, Younous Omarjee, Konstantinos Papadakis, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák, Liliana Rodrigues, Monika Smolková, Ruža Tomašić, Ramón Luis Valcárcel Siso, Ángela Vallina, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan

Membri supleanți prezenți la votul final

Ivana Maletić, Dimitrios Papadimoulis, Davor Škrlec, Milan Zver


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

23

+

ALDE

Iskra Mihaylova, Matthijs van Miltenburg

ECR

Ruža Tomašić

EFDD

Rosa D'Amato

GUE/NGL

Younous Omarjee, Dimitrios Papadimoulis, Ángela Vallina

PPE

Krzysztof Hetman, Ivana Maletić, Stanislav Polčák, Ramón Luis Valcárcel Siso, Milan Zver, Lambert van Nistelrooij

S&D

Mercedes Bresso, Andrea Cozzolino, Iratxe García Pérez, Michela Giuffrida, Constanze Krehl, Jens Nilsson, Liliana Rodrigues, Monika Smolková, Derek Vaughan

VERTS/ALE

Davor Škrlec

2

-

ECR

Mirosław Piotrowski

NI

Konstantinos Papadakis

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Notă juridică