Raport - A8-0243/2017Raport
A8-0243/2017
Parlamentul European

RAPORT referitor la relațiile politice ale UE cu ASEAN

28.6.2017 - (2017/2026(INI))

Comisia pentru afaceri externe
Raportor: Reinhard Bütikofer


Procedură : 2017/2026(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A8-0243/2017
Texte depuse :
A8-0243/2017
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la relațiile politice ale UE cu ASEAN

(2017/2026(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere fondarea Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) la 8 august 1967,

–  având în vedere cadrul juridic principal pentru relațiile UE-ASEAN, respectiv Acordul de cooperare ASEAN-CEE, semnat în martie 1980[1],

–  având în vedere Carta ASEAN, semnată în noiembrie 2007, care conferă personalitate juridică și instituie un cadru juridic și instituțional pentru ASEAN, incluzând crearea Comitetului Reprezentanților Permanenți (CRP) pentru a sprijini și a coordona activitatea ASEAN,

–  având în vedere Forumul regional al ASEAN (ARF) instituit în 1993 pentru a promova dialogul și consultarea privind aspecte politice și de securitate și pentru a contribui la consolidarea încrederii și la diplomația preventivă în regiunea Asia-Pacific,

–  având în vedere diferitele cadre ASEAN în favoarea consolidării încrederii la nivel regional: ARF, Reuniunea miniștrilor apărării din ASEAN (ADMM-Plus), Summitul Asiei de Est (EAS), ASEAN plus trei (ASEAN plus China, Japonia și Coreea de Sud) și ASEAN plus șase (ASEAN plus China, Japonia, Coreea de Sud, India, Australia și Noua Zeelandă),

–  având în vedere acordurile comerciale existente încheiate de ASEAN cu Japonia, China, Coreea de Sud, India, Australia și Noua Zeelandă,

–  având în vedere negocierile în desfășurare și/sau încheierea a șapte acorduri de parteneriat și cooperare între Uniunea Europeană și anumite state membre ale ASEAN, respectiv Brunei Darussalam, Indonezia, Malaysia, Filipine, Singapore, Thailanda și Vietnam,

–  având în vedere negocierile privind acorduri de liber schimb (ALS) în curs de desfășurare cu Indonezia și Filipine, negocieri privind ALS cu Malaysia și Thailanda, ambele fiind în prezent suspendate, preconizata încheiere a unor ALS cu Singapore și Vietnam în următoarele luni, precum și negocierile pentru un acord de investiții cu Myanmar;

–  având în vedere întâlnirea dintre comisarul pentru comerț, Cecilia Malmström, și miniștrii de finanțe ai ASEAN, care a avut loc la Manila la 10 martie 2017,

–  având în vedere cea de a 9-a Reuniune a parteneriatului parlamentar Asia-Europa (ASEP9), care a avut loc la Ulan Bator, Mongolia, la 21-22 aprilie 2016,

–  având în vedere Declarația de la Nürnberg privind un parteneriat consolidat între UE și ASEAN din martie 2007 și planul său de acțiune din noiembrie 2007,

–  având în vedere planul de acțiune de la Bandar Seri Begawan de îmbunătățire a parteneriatului consolidat între UE și ASEAN (2013-2017), adoptat în Brunei Darussalam la 27 aprilie 2012,

–  având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 18 mai 2015 adresată Parlamentului European și Consiliului, intitulată „UE și ASEAN: un parteneriat cu un obiectiv strategic” (JOIN(2015)0022),

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe privind relațiile UE-ASEAN din 22 iunie 2015,

–  având în vedere Declarația de la Bangkok din 14 octombrie 2016 privind promovarea unui parteneriat global între UE și ASEAN pentru Obiectivele strategice comune,

–  având în vedere aderarea Uniunii Europene la Tratatul de prietenie și cooperare în Asia de Sud-Est (TAC) la Phnom Penh la 12 iulie 2012[2],

–  având în vedere cel de al 11-lea summit al Reuniunii Asia-Europa (ASEM11), care a avut loc la Ulan Bator, Mongolia, la 15-16 iulie 2016,

–  având în vedere Fundația Asia-Europa (ASEF), constituită în februarie 1997 pentru a asigura un forum pentru dialogul neguvernamental,

–  având în vedere Programul ASEAN-UE de sprijin pentru integrarea regională (APRIS), Programul de sprijin pentru integrarea regională ASEAN (ARISE) și Instrumentul de dialog regional UE-ASEAN (READI) de sprijin pentru armonizarea politicilor și a reglementărilor din sectoarele aferente necomerciale,

–  având în vedere planul privind comunitatea economică ASEAN aprobat în 2007,

–  având în vedere cel de al 14-lea summit ASEAN organizat în 2009 și stabilirea unei foi de parcurs pentru crearea unei comunități economice ASEAN (AEC) cu o piață unică, a unei comunități ASEAN de politică și securitate (APSC) și a unei comunități ASEAN socioculturală (ASCC),

–  având în vedere cel de al 28-lea și cel de al 29-lea summit ASEAN, care au avut loc la Vientiane, Laos, în perioada 6-7 septembrie 2016 și cel de al 30-lea summit ASEAN care a avut loc la Manila, Filipine în perioada 26-29 aprilie 2017,

–  având în vedere cea de a 24-a reuniune a Comitetului mixt de cooperare (CMC) între UE și ASEAN, care a avut loc la Jakarta, Indonezia, la 2 martie 2017,

–  având în vedere Viziunea Comunității ASEAN pentru 2025, adoptată în cadrul celui de al 27-lea summit ASEAN, desfășurat la Kuala Lumpur, Malaysia, la 18-22 noiembrie 2015, și anunțul privind înființarea, la 31 decembrie 2015, a Comunității Economice ASEAN, cu scopul de a crea o piață internă pentru peste 600 de milioane de persoane,

–  având în vedere cel de al 11-lea summit al Asiei de Est (EAS) organizat la Vientiane, Laos, la 8 septembrie 2016, care a reunit liderii a 18 țări – statele membre ale ASEAN, China, Japonia și Coreea de Sud (ASEAN+3), India, Australia și Noua Zeelandă (ASEAN+6) și Rusia și SUA,

–  având în vedere prima Declarație ASEAN a drepturilor omului din 18 noiembrie 2012 și instituirea Comisiei interguvernamentale a ASEAN privind drepturile omului (AICHR) în 2009,

–  având în vedere grupul de parlamentari ASEAN pentru drepturile omului (APHR), organism înființat în 2013 cu obiectivul de a promova democrația și drepturile omului în toate statele membre ale ASEAN,

–  având în vedere Institutul ASEAN pentru Pace și Reconciliere (AIPR),

–  având în vedere Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei, Convenția cu privire la drepturile copilului și Convenția privind drepturile persoanelor cu handicap, care au fost ratificate de toate statele membre ale ASEAN,

–  având în vedere Principiile directoare privind afacerile și drepturile omului: aplicarea cadrului de referință „protecție, respect și remediere” al Organizației Națiunilor Unite, adoptat de Consiliul pentru Drepturile Omului la 16 iunie 2011,

–  având în vedere Convenția ASEAN împotriva traficului de persoane, în special de femei și de copii, semnată de toate statele membre ASEAN în noiembrie 2015,

–  având în vedere evaluările periodice universale (UPR) ale Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, la care au participat toate statele membre ale ASEAN,

–  având în vedere rezoluțiile sale recente referitoare la ASEAN, în special cea din 15 ianuarie 2014 referitoare la viitorul relațiilor UE-ASEAN[3],

–  având în vedere rezoluțiile sale recente referitoare la statele membre ale ASEAN, în special cea din 9 iunie 2016 referitoare la Vietnam[4], cea din 17 decembrie 2015 referitoare la Acordul-cadru global de parteneriat și cooperare UE-Vietnam (rezoluție)[5], cea din 17 decembrie 2015 referitoare la Acordul-cadru global de parteneriat și cooperare UE-Vietnam (procedura de aprobare)[6], cea din 8 iunie 2016 referitoare la Acordul-cadru de parteneriat și cooperare UE-Filipine (procedura de aprobare)[7]și cea din 8 iunie 2016 referitoare la Acordul-cadru de parteneriat și cooperare UE-Filipine (rezoluție)[8],

–  având în vedere rezoluțiile sale recente de urgență privind drepturile omului referitoare la statele membre ale ASEAN, în special cea din 6 octombrie 2016 referitoare la Thailanda, în special la situația lui Andy Hall[9], cea din 9 iunie 2016 referitoare la Cambodgia[10], cea din 26 noiembrie 2015 referitoare la situația politică din Cambodgia[11], cea din 9 iulie 2015 referitoare la proiectele legislative din Cambodgia privind ONG-urile și sindicatele[12], cea din 8 octombrie 2015 referitoare la situația din Thailanda[13], cea din 21 mai 2015 referitoare la situația critică a refugiaților Rohingya, inclusiv la gropile comune din Thailanda[14], cea din 15 decembrie 2016 referitoare la etnicii rohingya din Myanmar/Birmania[15], cea din 7 iulie 2016 referitoare la Myanmar, în special la situația populației Rohingya[16], cea din 17 decembrie 2015 referitoare la Malaysia[17], cea din 19 ianuarie 2017 referitoare la Indonezia, în special cazul lui Hosea Yeimo și Ismael Alua și cel al guvernatorului din Jakarta[18]și cea din 15 septembrie 2016[19] și din 15 martie 2017[20] referitoare la Filipine,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0243/2017),

A.  întrucât anul acesta sărbătorim cea de-a 50-a aniversare a ASEAN, cea de-a 60-a aniversare a Tratatelor de la Roma și aniversarea a 40 de ani de relații oficiale între UE și ASEAN;

B.  întrucât regiunea ASEAN a devenit, la nivel mondial, una dintre cele mai dinamice regiuni și una dintre regiunile cu cea mai rapidă creștere, în special în ceea ce privește economia, tehnologia și cercetarea, are o poziție strategică din punct de vedere geopolitic și geoeconomic, resurse abundente, urmărește un obiectiv de integrare economică sporită și o agendă ambițioasă legată de obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), în special în ceea ce privește educația, și este un susținător fervent al multilateralismului; întrucât eliminarea deficitului de dezvoltare în cadrul ASEAN va fi esențială pentru continuarea integrării și pentru asigurarea securității, stabilității și protecției drepturilor sociale, economice și politice;

C.  întrucât procesele de integrare ale UE și ASEAN sunt diferite, provenind din contexte diferite și având viziuni și misiuni diferite; întrucât fiecare își urmează propria logică, dar cele două sunt comparabile, întrucât ambele organizații au fost bazate pe norme, încurajând coexistența pașnică, integrarea regională și cooperarea și dezvoltarea internațională, și au avut ca scop consolidarea încrederii în rândul membrilor lor timp de mai multe decenii; ca atare, UE este un tip unic de partener pentru ASEAN;

D.  întrucât cele două regiuni au atins un nivel considerabil de interacțiune, iar relațiile UE-ASEAN sunt cuprinzătoare și acoperă o gamă largă de sectoare, printre care comerțul și investițiile, dezvoltarea, economia și afacerile politice; în timp ce ASEAN este cel de-al treilea partener comercial al UE, iar UE al doilea partener comercial al ASEAN, în condițiile unui comerț bilateral cu bunuri în valoare de peste 200 de miliarde EUR pe an, iar UE este primul furnizor de investiții străine directe (ISD) în regiunea ASEAN; întrucât pentru întreprinderile europene ASEAN reprezintă o cale de acces pentru întreaga regiune; întrucât, în perioada 2014-2020, UE și statele sale membre sunt primul furnizor de asistență pentru dezvoltare în regiune, iar UE s-a angajat să aloce peste 3 miliarde EUR pentru a reduce sărăcia și a aborda lacunele în materie de dezvoltare în țările ASEAN cu venituri mici;

E.  întrucât experiența UE a servit în trecut drept sursă de inspirație pentru alte procese de integrare regională;

F.  întrucât UE a sprijinit în mod constant activitatea ASEAN și în special a Secretariatului ASEAN și a numit, în semn de recunoaștere a importanței ASEAN, un șef dedicat al Delegației UE la ASEAN, care a intrat în funcție în 2015,

G.  întrucât, la ora actuală, procesele de integrare din ambele regiuni se confruntă cu provocări, dar în același timp deschid noi oportunități; întrucât UE se confruntă cu mai multe crize; întrucât ASEAN, în pofida obiectivului de încurajare a centralității ASEAN, s-a confruntat cu un declin al comerțului intra-ASEAN în 2016 și se confruntă cu probleme, inclusiv orientări divergente ale politicii externe și efecte de contagiune care decurg din probleme interne legate de amenințările la adresa democrației și a statului de drept, relațiile interreligioase, minoritățile etnice, inegalitățile sociale și încălcările drepturilor omului, acestea având și implicații transfrontaliere;

H.  întrucât UE a stabilit că va plasa drepturile omului în centrul relațiilor sale cu țările terțe;

I.  întrucât UE a acordat Republicii Filipine statutul SPG+ în decembrie 2014, Republica Filipine fiind prima țară din ASEAN care beneficiază de astfel de preferințe comerciale; întrucât acest lucru permite Republicii Filipine să exporte 66 % din produsele sale către UE fără a suporta nicio constrângere tarifară;

J.  întrucât retragerea SUA din Parteneriatul Transpacific (TPP) poate da un nou impuls negocierilor privind un parteneriat economic regional cuprinzător (RCEP); întrucât China dă dovadă de hotărâre, lansând inițiative precum „O centură, un drum”, care constituie o provocare pentru toate țările din vecinătatea sa și dincolo de aceasta;

K.  întrucât tensiunile din Marea Chinei de Sud (MCS) constituie o amenințare și un risc pentru securitatea și stabilitatea regiunii; întrucât cea mai îngrijorătoare tendință este militarizarea MCS; întrucât dialogul ASEAN-China privind un cod de conduită rămâne principalul mecanism al ASEAN pentru schimburile cu China referitoare la MCS; întrucât activitățile Chinei – de la patrulele și exercițiile militare până la activitățile de construcție fără a ține seama de principiile enunțate în Declarația privind conduita părților în Marea Chinei de Sud din 2002 – rămân un motiv de îngrijorare,

1.  felicită statele membre ale ASEAN cu ocazia celei de a 50-a aniversări a ASEAN și susține pe deplin toate eforturile de integrare regională; își exprimă, de asemenea, aprecierea pentru cei 40 de ani de relații UE-ASEAN și își reiterează recomandarea ca relațiile să fie ridicate la rangul de parteneriat strategic bazat pe acțiuni concrete, rezultate clare și o cooperare substanțială mai solidă; subliniază interesul UE în consolidarea cooperării sale cu acest actor principal într-o regiune de importanță strategică; subliniază faptul că parteneriatul strategic va oferi o ocazie pentru UE de a-și consolida contribuția la punerea în aplicare de obiective comune în Indo-Pacific;

2.  evidențiază valoarea politică a relațiilor comerciale și de investiții puternice dintre UE și ASEAN și îndeamnă ambii parteneri să își consolideze în continuare relațiile economice și politice; subliniază faptul că există un potențial semnificativ pentru intensificarea relațiilor comerciale UE-ASEAN; evidențiază faptul că UE este cel mai mare investitor străin din ASEAN; evidențiază, de asemenea, posibilitățile de cooperare cu privire la punerea în aplicare a ODD; solicită intensificarea cooperării în vederea eliminării deficitului de dezvoltare care există în cadrul ASEAN; consideră că această cooperare și schimbul de bune practici ar putea fi consolidate în diverse domenii, cum ar fi abordarea provocărilor globale, inclusiv schimbările climatice, crima organizată transnațională și terorismul, gestionarea frontierelor, securitatea maritimă, dezvoltarea sectorului financiar, transparența și politicile macroeconomice; pune accent pe urmărirea unui nivel ridicat al cooperării UE-ASEAN în instituțiile multilaterale precum ONU, dar și în cadrul OMC, cu referire la conservarea, consolidarea și dezvoltarea în continuare a arhitecturii comerțului internațional multilateral și a relațiilor de comerț echitabil;

3.  felicită VP/ÎR și Comisia pentru adoptarea unei comunicări comune, aprobate de statele membre, care stabilește o foaie de parcurs pentru aprofundarea parteneriatului în domeniul politic, economic și de securitate, precum și în materie de conectivitate, mediu, resurse naturale și alte domenii, cum ar fi promovarea și protejarea drepturilor omului; subliniază importanța consolidării dialogului politic între UE și ASEAN; reamintește că sprijinul activ al UE pentru aprofundarea integrării ASEAN contribuie la reziliența sa, precum și la stabilitatea regiunii; subliniază faptul că UE acordă asistență tehnică și asigură consolidarea capacităților în vederea creării unei piețe interne;

4.  salută numirea unui șef al Delegației UE la ASEAN și deschiderea unei misiuni a UE la ASEAN în 2015, evoluție menită să recunoască importanța relațiilor dintre UE și ASEAN;

5.  constată că, având în vedere că, de-a lungul anilor, Regatul Unit a jucat un rol important și valoros în promovarea legăturilor UE-ASEAN, va fi nevoie și oportun ca ASEAN și UE și statele sale membre să consolideze activ relațiile din perspectiva noii realități a Brexitului; invită Regatul Unit să continue să coopereze îndeaproape cu parteneriatul UE-ASEAN; solicită consolidarea angajamentului UE față de forurile existente aflate sub conducerea ASEAN; consideră că UE ar trebui să își consolideze și intensifice eforturile diplomatice cu ASEAN pentru a contribui la o stabilitate și o securitate mai mari în zonele de conflict cu tensiuni reînnoite, în strânsă colaborare cu partenerii din regiune și cu respectarea dreptului internațional;

6.  își exprimă regretul cu privire la reacția târzie și limitată a UE la hotărârea UNCLOS (Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării) în legătură cu litigiul privind Marea Chinei de Sud și îndeamnă UE să promoveze respectarea și conformitatea cu dispozițiile UNCLOS; reiterează faptul că UE sprijină soluțiile pașnice negociate aduse diferendelor internaționale; insistă asupra libertății de navigație; invită China să accepte hotărârea tribunalului; încurajează părțile să urmărească o soluționare pașnică a litigiilor bazată pe principiile dreptului internațional în temeiul UNCLOS; sprijină eforturile depuse de statele membre ale ASEAN de a acționa în direcția încheierii rapide a unui cod de conduită eficace (COC) în Marea Chinei de Sud;

7.  regretă acțiunile precum recuperarea extensivă a terenului și plasarea de instalații și arsenale militare pe terenuri recuperate, care riscă să militarizeze conflictul; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la creșterea cheltuielilor în domeniul apărării în regiune și în vecinătatea sa și cu privire la tendința accentuată de militarizare a conflictelor, în special în Marea Chinei de Sud și în Marea Chinei de Est; remarcă necesitatea ca UE să continue să sprijine dezvoltarea unor relații pașnice între China și vecinii săi din jurul Mării Chinei de Sud, prin intermediul unor mecanisme multilaterale favorabile incluziunii; sprijină toate acțiunile care fac posibil ca Marea Chinei de Sud să devină o „mare a păcii și cooperării”; solicită statelor membre să respecte cu strictețe Codul de conduită al UE privind exporturile de arme; insistă asupra importanței neproliferării armelor de distrugere în masă, în special având în vedere cele mai recente evoluții din RPDC;

8.  sprijină parteneriatul de securitate dintre UE și ASEAN și schimbul de experiențe și bune practici cu privire la o serie de aspecte în cea mai mare parte neconvenționale legate de securitate, în vederea consolidării capabilităților regionale, în special în ceea ce privește dialogul consolidat și cooperarea privind securitatea maritimă, pirateria, lupta împotriva crimei organizate și sprijinirea cooperării între Europol și Poliția Inter-ASEAN (Aseanapol), combaterea terorismului, securitatea cibernetică, securitatea climatică, măsuri de consolidare a încrederii, diplomația preventivă și medierea, gestionarea crizelor, pregătirea pentru intervenție în caz de dezastre și ajutor și asistența umanitară; sprijină o mai mare contribuție și implicare a UE în cadrul ARF;

9.  salută organizarea celui de al 3-lea Dialog la nivel înalt între ASEAN și UE privind cooperarea în domeniul securității maritime în Thailanda, în perioada 15-16 septembrie 2016, care a identificat și a propus domenii viitoare de cooperare concretă între ASEAN și UE în ceea ce privește securitatea maritimă și diplomația preventivă; așteaptă cu interes convocarea celui de al 4-lea Dialog la nivel înalt între ASEAN și UE privind cooperarea în domeniul securității maritime, care va avea loc în 2017, în Filipine;

10.  reafirmă sprijinul UE pentru rolul central al ASEAN și pentru rolul important al acesteia în promovarea dialogului și a cooperării pentru pace, securitate, stabilitate și prosperitate, în regiunea Asia-Pacific și în afara acesteia; solicită crearea unor mecanisme de soluționare a litigiilor operaționale și eficiente, așa cum este prevăzut în capitolul 8 din Carta ASEAN și într-un protocol din 2010 la Cartă, inclusiv măsuri și reglementări cu caracter obligatoriu; atrage atenția asupra experiențelor care au fost acumulate în peste 40 de ani pe continentul european cu o abordare a securității care, pe lângă o dimensiune politică și militară, vizează și dimensiunile economice, de mediu și umane; își exprimă convingerea că această experiență poate fi exploatată în cadrul eforturilor ASEAN vizând dezvoltarea pașnică a regiunii din care face parte; subliniază interesul UE pentru continuarea angajamentului său în regiune prin intermediul tuturor proceselor conduse de ASEAN;

11.  subliniază experiența deosebită a UE în ceea ce privește consolidarea instituțională, piața unică, convergența în materie de reglementare, gestionarea conflictelor și a crizelor, securitatea maritimă, medierea, ajutorul umanitar și ajutorul în caz de dezastre, precum și recentele progrese realizate în ceea ce privește integrarea în domeniul apărării și experiența sa de succes în ceea ce privește instituirea de norme la nivel regional și arhitectura regională solidă în domeniul drepturilor omului și al democrației și dorința UE de a împărtăși această experiență atunci când este utilă; evidențiază negocierile privind Acordul cuprinzător privind transportul aerian (CATA) dintre UE și ASEAN și agenda mai largă legată de conectivitate; remarcă faptul că în perioada 2014-2020 UE alocă ASEAN jumătate din asistența sa financiară pentru a sprijini conectivitatea ASEAN;

12.  subliniază necesitatea de a colabora la nivel multilateral cu alte jurisdicții din regiune, cum ar fi observatorii ASEAN Papua Noua Guinee și Timorul de Est, precum și China, Japonia și Taiwan;

13.  consideră că din punct de vedere geopolitic există motive întemeiate pentru a susține relansarea negocierilor cu privire la un acord regional de liber schimb UE-ASEAN și salută concluziile recentei reuniuni dintre comisarul UE pentru comerț, Cecilia Malmström și miniștrii economiei din cadrul ASEAN referitoare la un studiu preliminar în acest sens, precum și măsurile adoptate în vederea atingerii obiectivului final privind un acord interregional; încurajează la nivel strategic orice eforturi de a explora opțiunile pentru încheierea acordurilor de liber schimb cu toate țările ASEAN; reamintește că ASEAN reprezintă, ca mărime, cel de-al treilea partener comercial al UE din afara Europei, și că UE este al doilea partener comercial al ASEAN;

14.  solicită întreprinderilor naționale și străine care își desfășoară activitatea în țările ASEAN să pună în aplicare principiile responsabilității sociale a întreprinderilor (RSI); îndeamnă țările ASEAN să se asigure că drepturile sociale, de mediu și ale lucrătorilor sunt pe deplin respectate; solicită punerea în aplicare deplină și eficace a convențiilor OIM, precum și respectarea standardelor fundamentale de muncă; invită ASEAN și statele sale membre să pună în aplicare în mod eficace Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, pentru a promova o protecție adecvată a muncii și accesul la condiții decente de muncă, precum și pentru a stabili un mediu mai benefic în ceea ce privește dezvoltarea sindicatelor; invită Comisia și SEAE să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru a spori gradul de respectare a celor de mai sus; subliniază, în continuare, necesitatea de a asigura eliminarea tuturor formelor de muncă forțată sau obligatorie și de muncă a copiilor;

15.  solicită întreprinderilor europene care investesc în regiunea ASEAN să se ridice la înălțimea responsabilităților lor sociale și să respecte standardele europene privind drepturile consumatorilor, drepturile de muncă și de mediu, precum și să apere drepturile populațiilor indigene;

16.  invită Comisia și statele membre să faciliteze un dialog social instituționalizat între forumul popular Asia-Europa (AEPF) și structurile societății civile corespunzătoare din UE;

17.  observă că ASEAN a declarat că prioritatea sa o reprezintă oamenii și că legitimitatea și relevanța proceselor de integrare regională, atât în UE, cât și în ASEAN, depind de asocierea în cadrul procesului a cât mai multor părți interesate posibil și de comunicarea realizărilor acestuia; consideră contactele interumane, în special pentru tineri, drept un instrument foarte important de schimburi culturale și solicită o extindere considerabilă a facilității Erasmus+ pentru ASEAN; subliniază numeroasele posibilități de formare profesională din țările ASEAN și scoate în evidență perspectivele de cooperare în domeniul sistemului de formare duală utilizat în anumite state membre ale UE; de asemenea, îndeamnă să se realizeze activități de diplomație culturală, în conformitate cu Comunicarea privind o strategie a UE pentru relațiile culturale internaționale din iunie 2016 și cu recentul raport al Parlamentului pe aceeași temă; subliniază funcția importantă a Fundației Asia-Europa și consideră că sprijinul pentru activitatea acesteia ar trebui extins;

18.  subliniază ideea că schimburile structurate și cooperarea la nivelul regiunilor și al localităților (înfrățiri între orașe) oferă un instrument interesant pentru îmbunătățirea experienței reciproce practice și atrage atenția asupra inițiativelor concrete, cum ar fi Convenția primarilor sau Under2 MOU, care ar trebui promovate în mod activ;

19.  propune sărbătorirea în acest an a aniversării ASEAN-UE printr-o inițiativă a UE privind un program de schimb pentru tineri lideri UE-ASEAN, care urmează să fie concretizat în cursul președinției ASEAN deținute de Singapore în 2018; în cazul în care acesta va avea succes, sugerează crearea unui forum anual pentru a le permite tinerilor lideri din UE și ASEAN să facă schimb de idei și să stabilească legături pentru a sprijini relațiile UE-ASEAN în viitor; propune, de asemenea, examinarea, împreună cu partenerii din ASEAN, a domeniului practic de aplicare pentru finanțarea reciprocă a institutelor de cercetare sau a programelor universitare, al căror scop ar fi să studieze procesele de integrare și experiența dobândită în urma acestor procese în regiunile partenere respective;

20.  subliniază necesitatea de a promova egalitatea de gen, precum și emanciparea femeilor și de a îmbunătăți viața fetelor și a femeilor; evidențiază faptul că accesul la educație este, prin urmare, esențial și ar putea conduce la o transformare socială și economică;

21.  subliniază că UE ar trebui, de asemenea, să intensifice dialogurile politice și cooperarea privind aspecte precum drepturile fundamentale, inclusiv drepturile minorităților etnice și religioase și subiecte de interes comun, inclusiv statul de drept și securitatea, protejarea libertății de exprimare și libera circulație a informațiilor, lupta împotriva criminalității transnaționale, a corupției, a evaziunii fiscale, a spălării de bani, a traficului de persoane și de droguri, combaterea terorismului, neproliferarea, dezarmarea, securitatea maritimă și securitatea cibernetică;

22.  salută organizarea primului dialog politic UE-ASEAN privind drepturile omului în octombrie 2015 și așteaptă cu interes alte dialoguri de acest fel; își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la erodarea democrației și încălcarea drepturilor omului și ale minorităților și represiunea și discriminarea continuă în anumite țări din regiune, precum și cu privire la nealocarea unui spațiu suficient pentru refugiați și apatrizi sau pentru societatea civilă, îndeosebi pentru activiștii de mediu, pentru drepturile de proprietate asupra terenurilor și pentru drepturile lucrătorilor, pentru apărătorii drepturilor omului și pentru lucrătorii din mass-media; avertizează că neabordarea problemelor legate de marginalizarea minorităților ar periclita sustenabilitatea și succesul pe termen lung al ASEAN; regretă faptul că o atitudine represivă față de consumatorii de droguri a dus la costuri umane ridicate și execuții extrajudiciare; subliniază necesitatea de a capacita societatea civilă din cadrul ASEAN prin asigurarea unei consultări semnificative cu ONG-urile și cu mișcările la nivel local în contextul elaborării politicilor regionale;

23.  este preocupat de regresele înregistrate în ceea ce privește abolirea pedepsei cu moartea în regiune și invită toate țările ASEAN să evite restaurarea pedepsei cu moartea și să-și respecte obligațiile internaționale; salută eforturile depuse în combaterea traficului de ființe umane și a muncii forțate și invită toate guvernele să intensifice protecția victimelor, precum și cooperarea transnațională;

24.  solicită ASEAN să aloce resurse adecvate Comisiei sale interguvernamentale privind drepturile omului (AICHR); își exprimă speranța că se vor include ținte și măsuri specifice și verificabile în planul de lucru pe cinci ani al AICHR și că mandatul său va fi consolidat astfel încât să poată să monitorizeze activ, să ancheteze, să urmărească penal și să prevină încălcările drepturilor omului; încurajează AICHR să analizeze și să poarte discuții cu privire la înființarea unei Curți complementare a drepturilor omului a ASEAN, după un model similar celor existente deja în alte regiuni ale lumii;

25.  îndeamnă UE și statele sale membre să caute toate posibilitățile de cooperare cu țările ASEAN în ceea ce privește consolidarea democrației; sprijină activitatea Biroului pentru Instrumentul de dialog regional UE-ASEAN privind drepturile omului, care are scopul de a face cunoscute publicului chestiunile și acțiunile legate de drepturile omului și de a spori gradul de conștientizare cu privire la drepturile omului; îndeamnă toate statele membre ale ASEAN să ratifice în continuare convențiile ONU privind drepturile omului și protocoalele opționale ale acestora, precum și Statutul Curții Penale Internaționale (CPI) și să sprijine inițiativele privind o justiție tranzițională, reconcilierea și lupta împotriva impunității în întreaga regiune;

26.  este preocupat de faptul că un milion de apatrizi locuiesc în state membre ale ASEAN; ia act de faptul că populația Rohingya din Myanmar constituie cel mai mare grup de apatrizi din lume, cu peste un milion de persoane, conform mandatului UNHCR privind apatridia, dar comunități importante de apatrizi se găsesc și în Brunei, Vietnam, Filipine, Thailanda, Malaysia și în alte părți; încurajează statele membre ale ASEAN să colaboreze și să facă schimb de exemple și de eforturi pozitive pentru a pune capăt apatridiei în întreaga regiune;

27.  recunoaște importanța rolului UE în progresele atinse până în prezent de către statele ASEAN și îndeamnă UE să păstreze mereu deschis dialogul, cu scopul de a susține regiunea în procesul de democratizare, dezvoltare și integrare;

28.  este preocupat de faptul că schimbările climatice vor avea un impact major asupra ASEAN; reamintește că regiunea ASEAN rămâne una dintre cele mai vulnerabile regiuni în fața acestui fenomen; îndeamnă statele membre ale ASEAN să accelereze tranziția către economii cu emisii scăzute de carbon și să reducă rapid despăduririle, să reducă în mod eficace incendiile forestiere și să adopte tehnologii mai ecologice pentru transport și clădiri; salută inițiativa UE privind un dialog specific UE-ASEAN pe chestiuni de dezvoltare durabilă; ia act, în acest context, de sprijinul acordat de UE în ceea ce privește sarcina de a distruge munițiile neexplodate din unele țări din regiune; îndeamnă UE-ASEAN să coopereze în privința turismului sustenabil, a securității alimentare, a protecției diversității biologice, în special a recifelor de corali și a pădurilor de mangrove și să abordeze în mod eficace pescuitul excesiv din regiune; subliniază necesitatea de a acorda asistență țărilor ASEAN pentru a spori protecția și utilizarea sustenabilă a biodiversității, precum și reabilitarea sistematică a ecosistemelor forestiere; îndeamnă statele membre ale ASEAN să depună eforturi pentru a-și consolida capacitatea de răspuns rapid în caz de dezastre naturale în temeiul Acordului ASEAN privind gestionarea dezastrelor și intervenția în situații de urgență (AADMER);

29.  invită instituțiile UE și statele membre să acorde prioritate în mod adecvat sporirii contactelor politice, în special la nivel ministerial, și să apeleze ori de câte ori este necesar la statul membru al ASEAN responsabil pentru coordonarea relațiilor de dialog ale ASEAN cu UE și președinția ASEAN; reamintește solicitările referitoare la o adunare parlamentară interregională UE-ASEAN și îndeamnă la consolidarea diplomației publice parlamentare în diferite domenii de politică; insistă, între timp, asupra consolidării cooperării cu Adunarea Interparlamentară a ASEAN (AIPA) prin schimburi regulate și structurate; invită instituțiile și statele membre ale UE să valorifice, de asemenea, posibilitățile pentru realizarea de schimburi intense pe temele de interes regional prezentate în cadrul Forumului anual de dialog Shangri-La;

30.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, Adunării Interparlamentare a ASEAN, Secretariatului ASEAN și guvernelor și parlamentelor statelor membre ale ASEAN.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

20.6.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

58

2

6

Membri titulari prezenți la votul final

Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Nikos Androulakis, Francisco Assis, Petras Auštrevičius, Bas Belder, Mario Borghezio, Victor Boștinaru, Elmar Brok, James Carver, Lorenzo Cesa, Arnaud Danjean, Georgios Epitideios, Knut Fleckenstein, Anna Elżbieta Fotyga, Eugen Freund, Iveta Grigule, Sandra Kalniete, Tunne Kelam, Janusz Korwin-Mikke, Andrey Kovatchev, Ilhan Kyuchyuk, Ryszard Antoni Legutko, Barbara Lochbihler, Sabine Lösing, Andrejs Mamikins, Ramona Nicole Mănescu, Tamás Meszerics, Francisco José Millán Mon, Clare Moody, Javier Nart, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Tonino Picula, Kati Piri, Julia Pitera, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Sofia Sakorafa, Jordi Solé, Jaromír Štětina, Dubravka Šuica, Charles Tannock, Miguel Urbán Crespo, Ivo Vajgl, Elena Valenciano, Geoffrey Van Orden, Anders Primdahl Vistisen

Membri supleanți prezenți la votul final

Laima Liucija Andrikienė, Reinhard Bütikofer, Luis de Grandes Pascual, Neena Gill, María Teresa Giménez Barbat, Ana Gomes, Marek Jurek, Patricia Lalonde, Javi López, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Igor Šoltes, Renate Sommer, Ernest Urtasun, Marie-Christine Vergiat

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Pál Csáky, Dietmar Köster, Costas Mavrides, Alex Mayer

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

58

+

ALDE

Petras Auštrevičius, María Teresa Giménez Barbat, Iveta Grigule, Ilhan Kyuchyuk, Patricia Lalonde, Javier Nart, Jozo Radoš, Ivo Vajgl

ECR

Bas Belder, Anna Elżbieta Fotyga, Marek Jurek, Ryszard Antoni Legutko, Charles Tannock, Geoffrey Van Orden, Anders Primdahl Vistisen

PPE

Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Laima Liucija Andrikienė, Elmar Brok, Lorenzo Cesa, Pál Csáky, Arnaud Danjean, Sandra Kalniete, Tunne Kelam, Andrey Kovatchev, Francisco José Millán Mon, Ramona Nicole Mănescu, Julia Pitera, Cristian Dan Preda, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Renate Sommer, Luis de Grandes Pascual, Jaromír Štětina, Dubravka Šuica

S&D

Nikos Androulakis, Francisco Assis, Victor Boștinaru, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Neena Gill, Ana Gomes, Dietmar Köster, Javi López, Andrejs Mamikins, Costas Mavrides, Alex Mayer, Clare Moody, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Tonino Picula, Kati Piri, Elena Valenciano

Verts/ALE

Reinhard Bütikofer, Barbara Lochbihler, Tamás Meszerics, Jordi Solé, Ernest Urtasun, Igor Šoltes

2

-

EFDD

James Carver

NI

Georgios Epitideios

6

0

ENF

Mario Borghezio

GUE/NGL

Sabine Lösing, Sofia Sakorafa, Miguel Urbán Crespo, Marie-Christine Vergiat

NI

Janusz Korwin-Mikke

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Aviz juridic - Politica de confidențialitate