RAPORT referitor la Strategia spațială pentru Europa

5.7.2017 - (2016/2325(INI))

Comisia pentru industrie, cercetare și energie
Raportoare: Constanze Krehl

Procedură : 2016/2325(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A8-0250/2017

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la Strategia spațială pentru Europa

(2016/2325(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 4 și 189 de la titlul XIX din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 octombrie 2016 intitulată „O strategie spațială pentru Europa” (COM(2016)0705),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 februarie 2013 intitulată „Politica industrială spațială a UE” (COM(2013)0108),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 aprilie 2011 intitulată „Către o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului” (COM(2011)0152),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 14 septembrie 2016 intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă - către o societate europeană a gigabiților” (COM(2016)0587) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2016)0300),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 septembrie 2016, intitulată „Un plan de acțiune privind 5G în Europa” (COM(2016)0588) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2016)0306),

–  având în vedere propunerea Comisiei de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (COM(2016)0590) din 14 septembrie 2016,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 iunie 2010 referitoare la un Plan de acțiune privind aplicațiile Sistemului global de radionavigație prin satelit (GNSS) (COM(2010)0308),

–  având în vedere Acordul de la Paris, Decizia 1/CP.21, precum și cea de a 21-a Conferință a părților (COP 21) la CCONUSC și cea de a 11-a Conferință a părților care servește drept reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto (CMP 11), desfășurate la Paris, Franța, între 30 noiembrie și 11 decembrie 2015,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 377/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 de instituire a programului Copernicus și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 911/2010[1],

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind punerea în aplicare și exploatarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 876/2002 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului[2],

  având în vedere Decizia nr. 541/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a unui cadru de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială[3],

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 512/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 912/2010 de instituire a Agenției GNSS European[4],

–  având în vedere concluziile Consiliului pe această temă și Declarația ministerială de la Amsterdam din 14 aprilie 2016 privind cooperarea în materie de sisteme de conducere automată și conectată,

–  având în vedere Manifestul de la Haga din iunie 2016 privind politica spațială,

–  având în vedere declarația comună a Uniunii Europene și a Agenției Spațiale Europene privind o viziune comună și obiective comune pentru viitorul Europei în spațiu, semnată de Comisie și de agenție la 26 octombrie 2016,

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2016 referitoare la capabilitățile spațiale pentru securitatea și apărarea europeană[5],

  având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2016 referitoare la dezvoltarea unei piețe spațiale[6],

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 decembrie 2013 referitoare la politica industrială spațială a UE – Valorificarea potențialului de creștere economică în sectorul spațial[7],

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2012 referitoare la o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului[8],

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 iunie 2011 referitoare la aplicațiile din domeniul transportului ale Sistemului global de radionavigație prin satelit - o politică UE pe termen scurt și mediu[9],

–  având în vedere studiul din ianuarie 2016 privind dezvoltarea unei piețe spațiale în Europa[10],

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru transport și turism și Comisiei pentru pescuit (A8-0250/2017),

A.  întrucât beneficiile pe care spațiul le oferă societății sunt multiple și pot conduce la o economie mai competitivă pentru Europa prin stimularea dezvoltării multor produse și servicii noi și prin sprijinirea agriculturii, silviculturii, pescuitului și transportului maritim; întrucât tehnologia prin satelit poate asigura un acces mai bun la tehnologiile de comunicații, sisteme de observare a Pământului de înaltă rezoluție, care permit schimbul de informații în timp real, un răspuns rapid la catastrofele naturale și controale mai eficiente în ceea ce privește frontierele și securitatea;

B.  întrucât tehnologiile, datele și serviciile spațiale pot sprijini numeroase politici publice și priorități politice esențiale ale UE, cum ar fi consolidarea pieței unice digitale, stimularea economiei europene și combaterea schimbărilor climatice;

C.  întrucât pentru cetățenii europeni spațiul nu reprezintă un cost, ci o investiție, și întrucât o strategie ambițioasă în domeniul spațiului poate asigura autonomia și poziționarea UE în domeniul strategic al spațiului, dând avânt, totodată, creșterii economice, competitivității și creării de locuri de muncă asociate cu producția, operațiunile și serviciile conexe din sectorul spațial;

D.  întrucât deciziile politice luate de Parlamentul European și de Consiliu în 2007 au dus la alocarea unui buget pentru programele europene de navigație prin satelit – EGNOS (Serviciul european geostaționar mixt de navigare) și Galileo – și au rezultat într-un acord cu privire la structura de guvernanță a programelor,

1.  salută Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie spațială pentru Europa” și susține angajamentul deplin al Comisiei privind maximizarea beneficiilor economice și societale ale spațiului, creșterea gradului de utilizare a tehnologiilor și a aplicațiilor spațiale pentru sprijinirea politicilor publice, promovarea unui sector spațial european inovator și competitiv la nivel mondial, întărirea autonomiei Europei în spațiu și consolidarea rolului Europei ca actor pe scena mondială și a cooperării internaționale în domeniul spațial;

2.  reamintește Comisiei că este imperativ să se asigure continuitatea programelor spațiale ale UE și să se reflecteze asupra evoluției viitoare a programelor Galileo și Copernicus, în special cu scopul de a crea un mediu previzibil și favorabil investițiilor în sectorul din aval; consideră că acest lucru poate fi realizat doar dacă finanțarea publică a programelor spațiale emblematice și o infrastructură de date în aval sunt garantate pe termen lung, recunoscând în același timp necesitatea unui implicări importante a sectorului privat;

3.  subliniază succesele în domeniul spațial înregistrate de statele membre, Agenția Spațială Europeană (ESA) și Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT), care au fost posibile grație tehnologiilor noi, misiunilor de explorare și capacităților din domeniul observării Pământului și al meteorologiei;

4.  consideră că este necesar să se evalueze programele Galileo și Copernicus înaintea prezentării de către Comisie a noilor sale propuneri legislative ca parte a următorului CFM; consideră că această evaluare ar trebui să abordeze, printre alte chestiuni: viitorul rol al Agenției GNSS European (GSA) în cadrul programului Galileo și rolul său potențial în cadrul programului Copernicus; modalitățile de simplificare a relației GSA cu ESA; și separarea actuală dintre sarcinile principale și cele delegate ale agenției; îndeamnă, în acest sens, Comisia să se asigure, înainte de a conferi orice sarcini GSA, că aceasta are capacitatea de a asuma noi sarcini;

5.  evidențiază că rezultatul evaluării ar trebui, de asemenea, să contribuie la viitoarele discuții privind relația dintre UE și ESA, ținând seama de declarația comună UE-ESA semnată la 26 octombrie 2016; solicită Comisiei să analizeze, în cooperare cu ESA, diferite opțiuni de simplificare a peisajului instituțional complicat al guvernanței spațiale europene, îmbunătățind astfel atribuirea responsabilităților pentru o mai mare eficiență și rentabilitate;

6.  subliniază că este necesar ca GSA să dispună de suficient personal, astfel încât să se garanteze funcționarea și exploatarea în bune condiții a programelor GNSS European; solicită Comisiei să revizuiască gradul de adecvare a resurselor alocate GSA, luând în considerare sarcinile sale actuale și viitoare; consideră că politica de personal și procedura de selecție a personalului ar trebui să fie adaptate în funcție de noile sarcini atribuite GSA în conformitate cu Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013;

7.  subliniază că, pentru a face față provocărilor actuale și viitoare, următorul buget al UE ar trebui să includă un buget pentru spațiu mai mare decât cel actual pentru a sprijini întregul lanț valoric (segmentul spațial și terestru, observarea Pământului, navigație și comunicații) și că acest lucru trebuie să fie asigurat în cursul viitoarei revizuiri a CFM; reiterează faptul că dezvoltarea cu succes a piețelor din aval depinde în special de punerea în aplicare în timp util și de evoluția permanentă a programelor Galileo și Copernicus, a căror finanțare adecvată ar trebui să constituie o prioritate; subliniază necesitatea de a menține și de a dezvolta valoarea adăugată europeană și contribuția unică a programelor spațiale ale UE la stabilirea deciziilor bugetare în cadrul următorului CFM;

8.  invită Comisia să examineze posibilitatea de a valorifica sinergiile dintre programele spațiale ale UE, astfel încât să sporească eficacitatea și eficiența din punctul de vedere al costurilor; consideră, de asemenea, că schimbul de informații între agențiile UE implicate în politica spațială a UE ar trebui să fie intensificat în scopul obținerii de efecte de sinergie; subliniază că domeniile de activitate sunt din ce în ce mai convergente; solicită Comisiei să publice un raport anual cu privire la natura și amploarea cooperării dintre agențiile UE;

9.  subliniază importanța identificării și abordării eventualelor obstacole existente în calea funcționării pieței interne în domeniul produselor și serviciilor spațiale;

Maximizarea beneficiilor spațiului pentru societate și economia UE

10.  subliniază că programele spațiale și serviciile aferente constituie elemente esențiale în domenii de politică și sectoare economice precum energia, clima, mediul, securitatea și apărarea, sănătatea, agricultura, silvicultura, pescuitul, transporturile, turismul, piața digitală, comunicațiile mobile, politica regională și planificarea locală; consideră că există un potențial uriaș în abordarea unor provocări cum ar fi migrația, gestionarea frontierelor și dezvoltarea durabilă; subliniază, de asemenea, importanța unei strategii spațiale europene pentru o politică maritimă cuprinzătoare a UE; ia act, de asemenea, de importantele beneficii pentru societate aduse de exploatarea economică a sateliților și a sistemelor de teledetecție;

11.  invită Comisia să accelereze deplina exploatare economică a programelor EGNOS, Galileo și Copernicus prin: stabilirea unor obiective adecvate pentru dezvoltarea pieței; îmbunătățirea accesului la datele Copernicus și a prelucrării acestora, pentru a permite întreprinderilor, în special IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate, să dezvolte aplicații bazate pe date spațiale; asigurarea unei mai bune integrări în relație cu alte servicii digitale, precum sistemele de transport inteligente, Sistemul european de management al traficului feroviar, serviciile de informații fluviale, SafeSeaNet, precum și sistemele de navigație convenționale, și creșterea potențialului soluțiilor spațiale; subliniază beneficiile pe care serviciile de navigație prin satelit și de observare a Pământului le pot aduce cetățenilor și întreprinderilor;

12.  salută acțiunile Comisiei în ceea ce privește achiziționarea de platforme de tip cloud pentru datele de observare a Pământului, pentru a asigura faptul că Europa exploatează pe deplin beneficiile economice create de programele sale spațiale emblematice și pentru a stabili un acces durabil al utilizatorilor și a dezvolta competențe; îndeamnă Comisia să își accelereze activitatea în acest domeniu, astfel încât primele platforme de date să fie funcționale în 2018; consideră că toate ofertele pentru aceste platforme ar trebui să fie deschise operatorilor economici privați;

13.  solicită Comisiei să evalueze funcționarea entităților însărcinate cu programul Copernicus, în special în scopul simplificării și eficientizării procedurilor de licitație, pentru a facilita candidaturile IMM-urilor;

14.  subliniază necesitatea unei legislații orientate către spațiu și își reiterează solicitarea, formulată în rezoluția menționată mai sus referitoare la dezvoltarea unei piețe spațiale, privind efectuarea sistematică de către Comisie a unei „verificări din perspectivă spațială” înainte de a prezenta noi propuneri legislative și nelegislative; solicită Comisiei să elimine barierele din calea utilizării tehnologiilor spațiale de către sectorul public, de exemplu, pentru monitorizarea conformității cu legislația europeană nouă și în vigoare; consideră că politica publică poate fi îmbunătățită în mod semnificativ prin utilizarea tehnologiei spațiale, bazându-se pe exemple precum sistemul eCall și tahograful digital; solicită Comisiei și statelor membre să stimuleze adoptarea tehnologiilor spațiale de către autoritățile europene, naționale, regionale și locale, de exemplu prin achiziția de date sau servicii de observare a Pământului, pentru a îndeplini obiectivele de politică;

15.  atrage atenția asupra proiectului-pilot privind un spațiu mai curat prin operațiuni de retragere de pe orbită și materiale inovatoare pentru echipamentele spațiale, care este menit să testeze fezabilitatea și eficacitatea unei viitoare inițiative comune în domeniul tehnologiei, implementată în sectorul spațial; recunoaște că resursele adecvate, atât publice, cât și private, sunt esențiale pentru a asigura durabilitatea și competitivitatea sectorului spațial european și pentru a dezvolta rolul UE ca actor global în spațiu;

16.  consideră că programul Copernicus ar trebui să contribuie și mai mult la combaterea schimbărilor climatice; invită Comisia să stabilească, cât mai curând posibil, capacitățile bazate pe Copernicus de a monitoriza emisiile de gaze cu efect de seră, inclusiv emisiile de CO2, care sunt în curs de dezvoltare în cadrul programului Orizont 2020[11], în vederea abordării nevoilor prevăzute în acordul COP21 și punerii eficiente în aplicare a acestuia; sprijină dezvoltarea viitorilor sateliți dedicați monitorizării CO2 și a metanului;

17.  salută declarația din 15 decembrie 2016 privind serviciile inițiale Galileo; subliniază că utilizarea la sacră largă a semnalului Galileo este o condiție prealabilă pentru dezvoltarea unui piețe în aval solide pentru aplicațiile și serviciile spațiale și că ar trebui luate măsuri adecvate, inclusiv, atunci când este cazul, măsuri de reglementare, pentru a face ca dispozitivele vândute în UE să fie compatibile în mod standard cu Galileo și EGNOS și pentru a încuraja adoptarea pe piața mondială a dispozitivelor compatibile cu EGNOS și Galileo; invită, de asemenea, Comisia să ia în considerare măsuri de consolidare a competitivității industriei din aval a GNSS European;

18.  invită Comisia să se asigure că ceasurile bazate pe GNSS din infrastructura critică pot fi conectate cu Galileo și EGNOS, acest lucru fiind foarte important din perspectiva securității;

19.  evidențiază capacitatea sateliților de a asigura o conectivitate neîntreruptă de foarte mare capacitate, în special în regiunile îndepărtate și cele ultraperiferice, care este esențială pentru depășirea decalajului digital, dezvoltarea rețelelor de mare viteză și extinderea rețelelor internetului obiectelor, făcând posibile servicii precum conducerea autonomă a autovehiculelor, gestionarea inteligentă a flotei și a mărfurilor, e-guvernanța, e-învățarea și e-sănătatea; subliniază complementaritatea tehnologiilor terestre și spațiale pentru furnizarea rețelelor de foarte mare capacitate; insistă ca Comisia să recunoască acest lucru și să țină seama în mod corespunzător de contribuția sateliților în acest domeniu; subliniază, de asemenea, necesitatea de a rezerva benzi de frecvență adecvate pentru operarea acestor servicii prin satelit; solicită ca acest aspect să fie abordat în cadrul activității legislative curente privind rețelele de telecomunicații, făcându-se investiții adecvate în cercetare și dezvoltare; consideră, de asemenea, că Strategia spațială pentru Europa ar trebui pusă în aplicare în coordonare cu strategiile digitale ale Comisiei, cu sprijinul statelor membre și al sectorului industrial, pentru a promova utilizarea eficientă și bazată pe cerere a comunicațiilor prin satelit, cu scopul de a promova o conectivitate omniprezentă pe întreg teritoriul UE;

20.  subliniază rolul important al fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) în stimularea piețelor spațiale în aval, în special prin intermediul achizițiilor publice, inclusiv în țări care nu dispun încă de un sector spațial important, precizând că acest aspect ar trebui abordat în cadrul dezbaterilor în curs cu privire la viitorul politicii de coeziune; sprijină introducerea unor măsuri specifice pentru consolidarea capacităților, care să asiste statele membre și regiunile cu capacități spațiale emergente; subliniază faptul că dimensiunea regională este esențială pentru ca beneficiile spațiului să ajungă la cetățeni și că implicarea autorităților locale și regionale poate crea sinergii cu strategiile de specializare inteligentă și cu Agenda urbană a UE; sprijină, prin urmare, implicarea sporită a autorităților locale și regionale pentru o politică spațială a UE de succes, inclusiv a celor din regiunile ultraperiferice și din țările și teritoriile de peste mări; subliniază faptul că Comitetul Regiunilor ar trebui să fie membru cu drepturi depline în cadrul forumului utilizatorilor Copernicus pentru a pune în evidență importanța actorilor regionali și locali ca utilizatori ai datelor Copernicus;

21.  subliniază că utilizatorii precum IMM-urile și autoritățile locale și regionale nu sunt încă suficient de conștienți de oportunitățile de finanțare, inclusiv cele din partea Băncii Europene de Investiții, pentru proiecte care au legătură cu Galileo sau Copernicus, și că difuzarea către grupurile-țintă a informațiilor cu privire la aceste oportunități trebuie îmbunătățită fără întârziere;

22.  recunoaște rolul tehnologiilor spațiale și al celor două programe spațiale emblematice ale UE în cadrul efortului de a face transporturile terestre, maritime, aeriene și spațiale mai inteligente, mai sigure, mai sustenabile și mai integrate în viitoarele sectoare strategice, precum cel al vehiculelor autonome și conectate sau cel al aeronavelor fără pilot; consideră că strategia spațială poate contribui la satisfacerea noilor nevoi ale sectorului transporturilor legate de conectivitatea sigură și neîntreruptă, precum și la o poziționare, intermodalitate și interoperabilitate mai solide; încurajează Comisia să includă părțile interesate din sectorul transporturilor în dialogul cu sectorul spațial pentru a asigura transparența și să faciliteze introducerea tehnologiei spațiale europene pe piața transporturilor în vederea consolidării competitivității serviciilor de transport ale UE pe piața europeană și pe cea mondială; solicită Comisiei și statelor membre să acorde atenție dezvoltării turismului spațial;

23.  invită Comisia să sprijine implementarea aterizărilor în conformitate cu procedura EGNOS atât în aeroporturile mici, cât și în cele mari; reiterează avantajele financiare și plusul de precizie, reziliență și siguranță pe care l-ar putea asigura EGNOS în utilizarea aplicațiilor critice din punctul de vedere al siguranței, precum aterizările aeronavelor, și reafirmă importanța de a extinde acoperirea sistemului EGNOS, care ar trebui să includă, cu titlu prioritar, zona sud-estică și zona de est a Europei și, ulterior, Africa și Orientul Mijlociu; consideră că programul Galileo ar putea juca un rol esențial în ceea ce privește controlul traficului aerian, reprezentând o piatră de temelie pentru trecerea de la supravegherea pe bază de radar la cea prin satelit;

24.  subliniază, de asemenea, că este important ca aeronavele să fie dotate cu tehnologie ADS-B [transmisiune (radio) de supraveghere automată dependentă] spațială, iar operatorilor să li se ceară să instaleze tehnologia ADS-B, pentru a garanta precizia și fiabilitatea urmăririi în timp real a aeronavelor și pentru a realiza economii de combustibil;

25.  subliniază importanța programelor spațiale ale UE pentru aspectele marine și maritime, activitățile de pescuit și economia albastră în general, de exemplu pentru: combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat; supravegherea și evaluarea stării de sănătate a oceanelor și a stocurilor de pește; sprijinirea productivității fermelor piscicole; facilitarea cercetării în domeniul maritim; și promovarea serviciilor de căutare și de salvare, precum și a conexiunilor pentru echipamentele medicale la bord; subliniază, în acest sens, necesitatea unor capacități de supraveghere oceanică spațiale și necesitatea unei bune coordonări între serviciile Galileo, EGNOS și Copernicus;

Încurajarea unui sector spațial european competitiv și inovator la nivel mondial

26.  subliniază că succesul și competitivitatea sectorului spațial, precum și dezvoltarea tehnologiilor revoluționare depind foarte mult de cercetare și inovare; solicită consolidarea și extinderea liniei bugetare dedicate spațiului în temeiul celui de-al 9-lea program-cadru; subliniază importanța cooperării depline între UE, ESA și statele membre pentru a asigura eficiența și a evita dublările, în special în domenii în care mai mulți actori acordă finanțare pentru cercetare; consideră că cercetarea și inovarea ar trebui stimulate și finanțate în beneficiul unei game largi de tehnologii spațiale; îndeamnă Comisia să extindă utilizarea instrumentului pentru IMM-uri în cadrul Orizont 2020 și al viitoarelor programe-cadru, pentru a spori oportunitățile de afaceri în sectorul produselor și al serviciilor spațiale;

27.  invită Comisia să asigure, în contextul achizițiilor publice, un tratament echitabil al întreprinderilor din UE în raport cu întreprinderile din țări terțe, în special prin luarea în considerare a prețurilor pe care societățile le impun altor clienți din întreaga lume, în efortul de a se asigura că sunt respectate normele, iar actorii de pe piață utilizează practici corecte, în vederea asigurării unor condiții de concurență echitabile; subliniază că industria spațială europeană se confruntă cu o concurență internațională din ce în ce mai acerbă; salută propunerea Comisiei de a consolida utilizarea sistemelor de achiziții inovatoare;

28.  subliniază importanța consolidării bazei industriale europene și a garantării autonomiei strategice a UE prin diversificarea surselor de aprovizionare și utilizarea optimă a mai multor furnizori din UE; consideră, prin urmare, că implicarea industriei la toate nivelurile trebuie să fie promovată în mod echilibrat și invită Comisia să sprijine sectorul spațial european de-a lungul întregului lanț valoric; consideră că clusterele pot juca un rol util în cadrul unei strategii industriale spațiale;

29.  solicită Comisiei să sprijine dezvoltarea la nivel european a unor noi tehnologii și modele de afaceri în domeniul spațial, capabile să revoluționeze sectorul și să reducă costurile (de exemplu, tehnologiile europene care permit trimiterea în spațiu a unor sateliți de mici dimensiuni, cum ar fi baloane sau lansatoare reutilizabile);

30.  solicită Comisiei, pentru a crea condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din domeniul spațial, să ia în considerare situația și nevoile IMM-urilor atunci când stabilește durata contractelor publice în domeniul infrastructurii și serviciilor spațiale;

31.  subliniază necesitatea de a investi mai ferm în educația și formarea profesională a cetățenilor europeni în domeniul spațial, inclusiv pentru a putea exploata pe deplin oportunitățile create de spațiu pe perioada tranziției către o societate digitală; subliniază importanța realizărilor în domeniul politicii spațiale ca sursă de inspirație pentru generațiile viitoare și în vederea promovării unui sentiment de identitate europeană; subliniază, prin urmare, necesitatea de a continua și de a extinde o abordare coordonată pentru educația spațială europeană, care să poată atrage tinerii să urmeze o carieră în domeniul științei și tehnologiei spațiale;

32.  subliniază că participarea la programele opționale ale ESA, în cadrul cărora întreprinderile și universitățile sau institutele de cercetare europene pot contribui la pregătirea tehnologiilor de vârf pentru misiunile și sistemele spațiale, este un instrument de bază și esențial pentru dezvoltarea capacității industriei spațiale europene; subliniază că implicarea în astfel de programe deschide calea către antreprenoriat în acest domeniu și facilitează accesul la proiecte științifice intensive din punct de vedere tehnologic și științific, care pot avea un impact pozitiv și în sectorul transporturilor;

Întărirea autonomiei Europei în ceea ce privește accesul la spațiu și utilizarea acestuia în condiții de securitate și siguranță

33.  reamintește că programele spațiale ale UE sunt de natură civilă și își reafirmă angajamentul față de nemilitarizarea spațiului; recunoaște, totuși, dimensiunea strategică a sectorului spațial pentru Europa și necesitatea de a îmbunătăți sinergiile dintre aspectele civile și cele de securitate/apărare și de a utiliza capacitățile spațiale pentru satisfacerea nevoilor în materie de securitate și siguranță, ținând seama totodată de mediul geopolitic și de politica de securitate și apărare comună; consideră că Comisia ar trebui să analizeze sinergiile dintre programele spațiale europene și planul de acțiune european în domeniul apărării propus în noiembrie 2016 pentru a asigura o coerență generală în acest domeniu strategic;

34.  solicită Comisiei agregarea cererii clienților instituționali din Uniunea Europeană și din statele membre pentru a asigura un acces independent, rezonabil ca preț și fiabil la spațiu prin folosirea lansatoarelor europene Ariane, Vega și a versiunilor ulterioare ale acestora; consideră că acest aspect este de cea mai mare importanță strategică pentru capacitățile de gestionare a cazurile de urgență și de criză, precum și pentru o politică europeană rezilientă de securitate și apărare;

35.  sprijină obiectivul Comisiei de a evalua diferitele modalități de a sprijini infrastructura europeană de lansare în ceea ce privește autonomia, securitatea și competitivitatea, în cazul în care acest lucru este necesar pentru a îndeplini obiectivele și necesitățile politicii UE; subliniază, prin urmare, importanța strategică a Centrului spațial european de la Kourou (Guyana Franceză) și necesitatea de a acorda o atenție deosebită avantajelor economice și sociale pentru teritoriul pe care acesta este situat;

36.  reamintește că noțiunea de acces independent la spațiu nu poate fi separată de capacitatea independentă a Europei de a concepe, dezvolta, lansa, opera și exploata sisteme spațiale;

37.  constată o lipsă de vizibilitate cu privire la continuarea în Europa a programului privind lansatoarele de vehicule spațiale în perioada ulterioară următorilor trei-patru ani (Ariane 6 și Vega C), precum și la situația financiară a acestui program; își exprimă preocuparea cu privire la lipsa unui program pe termen mediu și lung privind lansatoarele de vehicule spațiale; îndeamnă Comisia să prezinte un program de lucru privind lansatoarele de vehicule spațiale în Europa pentru următorii 20 de ani;

38.  solicită Comisiei să încurajeze dezvoltarea de tehnologii de lansare alternative și includerea de principii de proiectare ecologică pentru toate lansatoarele și infrastructurile spațiale;

39.  consideră că, în următoarele generații de sisteme prin satelit, ar trebui dezvoltate într-o mai mare măsură securitatea infrastructurii Galileo, inclusiv a segmentului terestru, și capacitatea de dublă utilizare a programelor Galileo și Copernicus, precum și o mai mare precizie și o mai bună criptare; reamintește că serviciul public reglementat (PRS) al Galileo, a cărui utilizare este rezervată utilizatorilor autorizați de guverne, ar putea juca un rol important în viitor, pentru a răspunde amenințărilor mereu noi, îndeosebi în cazul unei crize;

40.  atrage atenția asupra vulnerabilității infrastructurii spațiale în fața intruziunilor sau a atacurilor din partea actorilor guvernamentali și neguvernamentali și în fața multor alte amenințări, inclusiv coliziunile cu deșeuri spațiale sau cu alți sateliți; reafirmă importanța de a securiza infrastructurile și mijloacele de comunicare de importanță vitală, precum și dezvoltarea unor tehnologii reziliente; recunoaște rolul din ce în ce mai important al spațiului și al tehnologiilor spațiale cu dublă utilizare, în special al comunicațiilor, informațiilor, supravegherii și recunoașterii, reacției la dezastre și controlului asupra armelor, și subliniază rolul esențial al capacităților spațiale în lupta împotriva terorismului; încurajează, de asemenea, realizarea de investiții pentru a accelera dezvoltarea de noi capabilități și tehnologii spațiale; consideră că este necesar să se consolideze capacitățile pentru a aborda noile amenințări din domeniul spațial, ceea ce, la rândul său, ar spori capacitatea sectorului spațial european de a face față piețelor, actorilor și tehnologiilor în schimbare;

41.  invită Comisia să atenueze riscurile pe care le prezintă deșeurile spațiale prin consolidarea serviciilor de supraveghere și urmărire spațială (SST) actuale cu scopul de a institui un program pentru un sistem independent capabil să recunoască amenințările reprezentate de deșeurile spațiale la adresa infrastructurii spațiale europene, să sprijine măsuri pentru evitarea coliziunilor și, pe termen lung, să elimine deșeurile în mod activ; sprijină planul de a extinde domeniul de aplicare al SST al UE pentru a include previziunile meteorologice spațiale și propune să se acorde o atenție suplimentară obiectelor din apropierea Pământului pentru a contracara riscul potențial catastrofic de coliziune a unui astfel de obiect cu Pământul; subliniază că expertiza și capacitățile din aceste domenii, inclusiv cele disponibile în cadrul ESA, ar trebui să fie dezvoltate și extinse; reafirmă necesitatea de a furniza cât mai multe date deschise cu putință pentru a promova cercetarea și inovarea;

42.  reamintește importanța tot mai mare a securității cibernetice pentru programele spațiale și indică faptul că această problemă este deosebit de gravă, având în vedere că o mare parte din economia noastră se bazează pe serviciile spațiale; solicită Comisiei să atenueze riscurile pentru activele spațiale ale UE prin adoptarea unor măsuri adecvate, inclusiv, atunci când este cazul, prin utilizarea criptării, pentru protejarea infrastructurii spațiale împotriva amenințărilor cibernetice; solicită, în plus, Comisiei să se asigure că toate agențiile relevante dispun de planuri de intervenție de urgență în cazul unor eventuale atacuri cibernetice;

43.  consideră că inițiativa Govsatcom planificată este o măsură promițătoare în ceea ce privește asigurarea accesului la servicii sigure, eficiente și rentabile pentru actorii instituționali europeni, răspunzând nevoilor utilizatorilor dintr-o gamă largă de domenii și, în același timp, stimulând creșterea, competitivitatea și inovarea în întregul sector european de telecomunicații prin satelit; invită Comisia, în cazul în care evaluarea impactului este suficient de pozitivă, să elaboreze inițiativa planificată Govsatcom într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, care ar putea include gruparea și utilizarea în comun a capabilităților sau achiziționarea de servicii de la sateliții comerciali de comunicații, și să se asigure că inițiativa creează o valoare adăugată semnificativă și evită duplicarea structurilor existente;

44.  subliniază importanța unei politici spațiale europene cuprinzătoare, care să contribuie în mod eficient la consolidarea politicii externe și de securitate comune prin furnizarea de informații independente instituțiilor competente, cum ar fi cunoașterea situației în timp real;

Consolidarea rolului Europei ca actor pe scena mondială și promovarea cooperării internaționale

45.  invită Comisia să promoveze capacitatea industrială spațială și activele spațiale ale UE în toate aspectele relevante ale relațiilor sale externe;

46.  consideră că asigurarea unui mediu spațial pașnic și sigur va necesita colaborarea cu partenerii internaționali pentru a promova norme ale unui comportament responsabil și ale sustenabilității, în special în ceea ce privește explorarea spațială, și invită Comisia să colaboreze îndeaproape cu SEAE și cu statele membre în această privință;

47.  evidențiază necesitatea unei coordonări internaționale privind gestionarea traficului și a deșeurilor spațiale, care urmează să crească ca urmare a instalării planificate a așa-numitelor „megaconstelații” și ca urmare a congestionării orbitelor din apropierea Pământului, care ar putea rezulta din reducerea în continuare a costurilor de lansare a sateliților;

48.  solicită Comisiei să monitorizeze obiectivele actuale ale sectorului privat în domenii precum mineritul spațial și să analizeze impactul pe care acestea l-ar putea avea asupra cadrului juridic în vigoare, în special asupra Tratatului privind spațiul cosmic; consideră că trebuie respectate principiile de bază din tratat și că este necesar să se evite o cursă pentru resurse spațiale epuizabile; îndeamnă statele membre să acționeze în direcția unei abordări europene coordonate și invită Comisia să preia inițiativa și să intermedieze un consens; recunoaște că spațiul este un patrimoniu comun al umanității;

49.  salută călduros intenția Comisiei de a utiliza diplomația economică cu scopul de a deschide noi oportunități de afaceri pentru industria spațială europeană; subliniază că actorii europeni de pe piețele țărilor terțe ar trebui să fie sprijiniți de Comisie și, atunci când este cazul, de autoritățile din statele membre, fie individual, fie prin intermediul ESA, precum și de organisme precum Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA); recomandă ca planurile pentru acest sprijin coordonat să fie întocmite în prealabil;

Asigurarea unei puneri în aplicare eficiente

50.  evidențiază faptul că Parlamentul ar trebui să joace un rol activ în dezvoltarea politicii spațiale a UE și că ar trebui să fie implicat în toate schimburile efectuate de Comisie, Consiliu, SEAE și ESA cu privire la subiecte legate de spațiu;

51.  consideră că sprijinul democratic este important pentru investițiile în spațiu; solicită Comisiei să prezinte o strategie de comunicare bine concepută și cuprinzătoare privind beneficiile tehnologiilor spațiale pentru cetățeni și întreprinderi; îndeamnă cu tărie Comisia ca, la punerea în aplicare a acestei strategii, să se bazeze pe următorii trei piloni, fiecare dintre aceștia vizând un grup-țintă important: (a) sensibilizarea opiniei publice cu privire la necesitatea investițiilor în spațiu; (b) informarea IMM-urilor și a antreprenorilor cu privire la oportunitățile programelor emblematice în domeniul spațial; (c) includerea domeniului spațial în educație pentru a elimina lacunele în materie de competențe; solicită Comisiei să prezinte, cât mai curând posibil, Parlamentului o foaie de parcurs cu privire la crearea acestei strategii de comunicare;

52.  invită Comisia să elaboreze un calendar pentru punerea în aplicare a măsurilor propuse în cadrul strategiei, să prezinte în mod periodic rapoarte privind punerea în aplicare a acesteia, să propună acte legislative atunci când este necesar și să conceapă acțiuni concrete și realizabile suplimentare, care sunt necesare pentru a atinge în timp util obiectivele evidențiate în cadrul strategiei;

53.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre și Agenției Spațiale Europene.

AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe (31.5.2017)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la O strategie spațială pentru Europa

(2016/2325(INI))

Raportor pentru aviz: Geoffrey Van Orden

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  recunoaște rolul din ce în ce mai important al spațiului și al tehnologiilor spațiale în cadrul operațiunilor din domeniul securității și apărării, în special al comunicațiilor, informațiilor, supravegherii și recunoașterii, inclusiv al supravegherii frontierelor și maritime, al reacției la dezastre și al controlului asupra armelor, cât și al activităților comerciale și civile, și subliniază rolul esențial al capacităților spațiale în lupta împotriva terorismului; încurajează, de asemenea, realizarea de investiții pentru a accelera dezvoltarea de noi capabilități și tehnologii spațiale;

2.  atrage atenția asupra vulnerabilității securității mondiale, infrastructurii și tehnologiilor spațiale în fața intruziunilor sau a atacurilor din partea actorilor guvernamentali și neguvernamentali, a atacurilor cibernetice și a cercetării ofensive în domeniul armelor spațiale, precum și asupra riscului de coliziune cu deșeuri spațiale sau sateliți; subliniază din nou rolul important al securizării infrastructurii și comunicațiilor critice, precum și al dezvoltării unor tehnologii solide și al revizuirii Tratatului privind spațiul cosmic din 1967 pentru a ține seama de progresele tehnologice realizate începând din anii '60;

3.  avertizează cu privire la faptul că țări precum Rusia, Coreea de Nord și Iran realizează cercetări în materie de arme spațiale și la riscurile pe care aceasta le-ar putea implica pentru infrastructura și comunicațiile de bază, precum și pentru sistemele spațiale actuale și cele aflate în stadiu de planificare;

4.  reamintește că, pentru a menține și consolida securitatea, apărarea și stabilitatea Europei, este important să se prevină exportul de tehnologie spațială sensibilă spre țări care amenință securitatea și stabilitatea regională sau globală; susține dezvoltarea capacităților de lansare, cum ar fi Vega C sau Ariane 6, și investițiile în acest sens pentru ca țările europene să aibă acces autonom și fiabil la spațiu;

5.  invită UE să dobândească mai multă autonomie în domeniul spațial; consideră, în această privință, că, de exemplu în ceea ce privește lansarea sateliților Galileo și Copernicus, cooperarea dintre UE și Rusia ar putea submina securitatea sistemelor spațiale sensibile;

6.  încurajează investițiile în măsuri de protecție pentru tehnologiile, bunurile și capacitățile spațiale, atât în contextul programelor sprijinite de UE, cât și al supravegherii și urmăririi spațiale (SST);

7.  consideră că relațiile bilaterale actuale dintre țările europene și marile puteri spațiale cu o atitudine pozitivă, între care se numără Statele Unite, India și Japonia, ar trebui să fie folosite, dacă e cazul, pentru a consolida interesele comune în materie de securitate și apărare, precum și capacitățile esențiale de a identifica și descuraja amenințările care apar în spațiu și de a reacționa în consecință, precum și pentru a îmbunătăți politica spațială, ceea ce ar crește capacitatea sectorului spațial european de a face față piețelor, actorilor și tehnologiilor în schimbare, și de a promova conformitatea cu tratatele și convențiile legate de activitățile din spațiul cosmic;

8.  încurajează statele membre să își înnoiască eforturile din cadrul Națiunilor Unite de a ajunge la un acord privind propunerea de cod de conduită pentru activitățile din spațiul cosmic, pentru a promova o serie de principii internaționale vizând comportamentul responsabil, transparent și pașnic și, în cele din urmă, pentru a consolida siguranța, securitatea și sustenabilitatea și a împiedica înarmarea în spațiu; subliniază că în acest sens ar trebui subliniat faptul că activitățile spațiale ar trebui să implice un grad înalt de atenție, diligență și transparență corespunzătoare, pentru a genera încredere în rândul actorilor, având în vedere creșterea rapidă din domeniul activităților spațiale din ultimii ani, peste 70% din țări deținând sateliți și 9 țări având capacități de lansare;

9.  recunoaște că investițiile în cercetarea și dezvoltarea capacităților spațiale au o rentabilitate economică foarte ridicată și sinergii cu dublă utilizare în programele spațiale și între aspectele civile și cele de apărare; încurajează dezvoltarea unor sisteme cu dublă utilizare care să fie aliniate obiectivelor statelor membre ale UE privind securitatea spațială și subliniază nevoia de a promova comportamentul pașnic în spațiu; remarcă, de asemenea, că unele state membre folosesc deja sisteme prin satelit cu dublă utilizare pentru susținerea operațiunilor civile și a celor guvernamentale/militare și atrage atenția asupra riscului de piraterie informatică implicat de sistemele cu dublă utilizare; încurajează industria și operatorii să pună la dispoziție sisteme foarte sigure care să facă o diferență clară între utilizarea publică și cea nepublică;

10.  recunoaște faptul că, cu excepția serviciului public reglementat (PRS) al programului Galileo și Copernicus, responsabilitatea de a dezvolta capacități spațiale civile și militare este în continuare una națională; remarcă faptul că obiectivele Uniunii Europene din domeniul securității și apărării se realizează parțial prin Acordul administrativ dintre Agenția Spațială Europeană interguvernamentală și Agenția Europeană de Apărare.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

30.5.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

54

6

3

Membri titulari prezenți la votul final

Michèle Alliot-Marie, Nikos Androulakis, Petras Auštrevičius, Mario Borghezio, Victor Boștinaru, Klaus Buchner, James Carver, Fabio Massimo Castaldo, Javier Couso Permuy, Andi Cristea, Arnaud Danjean, Georgios Epitideios, Knut Fleckenstein, Anna Elżbieta Fotyga, Eugen Freund, Michael Gahler, Iveta Grigule, Sandra Kalniete, Manolis Kefalogiannis, Janusz Korwin-Mikke, Eduard Kukan, Ilhan Kyuchyuk, Ryszard Antoni Legutko, Sabine Lösing, Ulrike Lunacek, Andrejs Mamikins, Ramona Nicole Mănescu, David McAllister, Tamás Meszerics, Francisco José Millán Mon, Javier Nart, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Alojz Peterle, Tonino Picula, Kati Piri, Julia Pitera, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Jordi Solé, Jaromír Štětina, Dubravka Šuica, Charles Tannock, Miguel Urbán Crespo, Ivo Vajgl, Geoffrey Van Orden, Anders Primdahl Vistisen, Boris Zala

Membri supleanți prezenți la votul final

Laima Liucija Andrikienė, Angel Dzhambazki, Neena Gill, Ana Gomes, Marek Jurek, Antonio López-Istúriz White, David Martin, Norica Nicolai, Soraya Post, Marietje Schaake, Jean-Luc Schaffhauser, Igor Šoltes, Bodil Valero, Marie-Christine Vergiat

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Vladimir Urutchev

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

54

+

ALDE

Petras Auštrevičius, Iveta Grigule, Ilhan Kyuchyuk, Javier Nart, Norica Nicolai, Jozo Radoš, Marietje Schaake, Ivo Vajgl

ECR

Angel Dzhambazki, Anna Elżbieta Fotyga, Marek Jurek, Ryszard Antoni Legutko, Charles Tannock, Geoffrey Van Orden, Anders Primdahl Vistisen

EFDD

Fabio Massimo Castaldo

PPE

Michèle Alliot-Marie, Laima Liucija Andrikienė, Arnaud Danjean, Michael Gahler, Sandra Kalniete, Manolis Kefalogiannis, Eduard Kukan, Antonio López-Istúriz White, David McAllister, Francisco José Millán Mon, Ramona Nicole Mănescu, Alojz Peterle, Julia Pitera, Cristian Dan Preda, Vladimir Urutchev, Jaromír Štětina, Dubravka Šuica

S&D

Nikos Androulakis, Victor Boștinaru, Andi Cristea, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Neena Gill, Ana Gomes, Andrejs Mamikins, David Martin, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Tonino Picula, Kati Piri, Soraya Post, Boris Zala

VERTS/ALE

Klaus Buchner, Ulrike Lunacek, Tamás Meszerics, Jordi Solé, Bodil Valero, Igor Šoltes

6

-

ENF

Jean-Luc Schaffhauser

GUE/NGL

Javier Couso Permuy, Sabine Lösing, Miguel Urbán Crespo, Marie-Christine Vergiat

NI

Georgios Epitideios

3

0

EFDD

James Carver

ENF

Mario Borghezio

NI

Janusz Korwin-Mikke

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (9.6.2017)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la o strategie spațială pentru Europa

(2016/2325(INI))

Raportoare pentru aviz: Evelyne Gebhardt

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât în Comunicarea sa intitulată „O strategie spațială pentru Europa” Comisia atrage atenția că industria spațială europeană ia tot mai mult parte la lanțul creării de valoare, ea dezvoltând produse și servicii inovatoare, mai ales în domeniul produselor internetului obiectelor, care sunt de o mare relevanță și pentru întreprinderile din afara sectorului spațial, putând fi puse în slujba consumatorilor;

B.  întrucât pentru cetățenii europeni spațiul nu reprezintă un cost, ci o investiție, iar printr-o strategie ambițioasă în domeniul spațiului UE poate asigura autonomia și poziționarea Europei în domeniul strategic al spațiului, dând avânt, totodată, creșterii economice, competitivității și creării de locuri de muncă asociate cu producția, operațiunile și serviciile conexe din sectorul spațial;

1.  îi cere Comisiei Europene să încurajeze competitivitatea și inovarea sectorului spațial prin formule bazate nu doar pe fondurile structurale și de investiții, ci și pe sectorul privat, acolo unde implicarea acestuia este importantă; subliniază că cercetarea ambițioasă în domeniul spațiului ar trebui sprijinită printr-o abordare generoasă și orientată spre viitor care ține cont de faptul că pe termen lung garantarea infrastructurii și a serviciilor este vitală pentru a crea un mediu de investiții pozitiv în sectoarele din aval și care, de asemenea, găsește mijloace, atât financiare, cât și nefinanciare, cu scopul de a oferi sprijin pentru activitățile de cercetare din domeniul științei apropiate industriei și aplicate și pentru cercetarea fundamentală spațială, care are o influență directă asupra tehnicii aplicate, îi furnizează, totodată, sectorului lucrători înalt calificați, ceea ce reprezintă de altfel principalul factor de inovare;

2.  îi cere Comisiei să analizeze funcționarea pieței asociate spațiului, atât în sectorul lansărilor și infrastructurii spațiale, cât și al serviciilor care le utilizează; îi cere Comisiei să conceapă un cadru propice unei abordări competitive, care să îi ajute pe furnizorii europeni să pătrundă pe alte piețe;

3.  subliniază că utilizarea de către întreaga societate a rezultatelor cercetării publice în domeniul tehnologiilor spațiale poate duce la găsirea unor soluții competitive și transsectoriale la diferite priorități politice de prim rang, ajutând, astfel, la punerea laolaltă de o manieră coerentă a soluțiilor politice oferite, mai ales în domenii ca schimbările climatice, gestionarea sustenabilă a resurselor, migrația, controlul frontierelor, conectarea persoanelor din regiunile izolate ale Uniunii și asigurarea conectivității neîntrerupte în viitoarele rețele 5G;

4.  îi cere Comisiei să asigure fonduri corespunzătoare pentru programele EGNOS, Galileo și Copernicus și să stabilească obiective cuantificabile și măsuri viabile vizând valorificarea lor de către piață și să susțină dezvoltarea de aplicații bazate pe datele și serviciile spațiale din aval pentru a promova o piață unică integrată și unificată în acest sector, având în vedere mai ales că potențialul soluțiilor spațiale nu a fost încă valorificat la maximum și că sectorul spațial trebuie să fie mai bine conectat la alte politici și sectoare economice la nivelul UE și la nivelul statelor membre; evidențiază, în acest context, faptul că utilizarea tehnologiei spațiale poate da un imbold creșterii economice și creării de locuri de muncă;

5.  îi cere Comisiei să încurajeze dezvoltarea de tehnologii de lansare alternative și includerea de principii de proiectare ecologică pentru toate lansatoarele și infrastructurile spațiale;

6.  constată că toate sistemele de navigare spațială se bazează pe tehnologii ale informației care au fost din ce în ce mai expuse la intruziunile unor softuri neautorizate, ceea ce poate pune în pericol fiabilitatea datelor, inclusiv a fotografiilor din satelit, a informațiilor legate de geo-poziționare și comunicării prin satelit;

7.  de aceea invită Comisia să conlucreze cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și statele membre care sunt și semnatare ale Tratatului spațial din 1967 și ale Convenției asociate asupra răspunderii internaționale să promoveze principiile internaționale ale unui comportament responsabil în spațiul extraterestru pornind de la recunoașterea faptului că spațiul este un patrimoniu comun al umanității și să militeze pentru acceptarea universală a Tratatului privind spațiul cosmic și a Tratatului privind Luna, în cadrul Națiunilor Unite și al altor foruri multilaterale adecvate;

8.  scoate în lumină nevoia urgentă de a astupa lacunele existente la articolul 2 din Convenția asupra răspunderii internaționale și de a face în așa fel încât statele care tolerează, finanțează, încurajează sau incită la atacuri informatice asupra sistemelor spațiale să fie considerate direct responsabile; insistă ca statele care nu respectă această obligație să fie considerate direct responsabile în sensul articolului VI din Convenția asupra răspunderii internaționale;

9.  le cere statelor membre să asigure folosirea pe scară largă a metodelor avansate de criptare pentru toate infrastructurile spațiale și de la sol și să ia toate măsurile pentru a asigura securitatea comunicațiilor și soliditatea infrastructurii;

10.  constată că exploatarea economică a sateliților și a sistemelor de teledetecție a ajuns să facă parte din cotidian și a adus avantaje semnificative pentru societate;

11.  insistă că trebuie avut grijă ca în Uniunea Europeană comercializarea sistemelor de teledetecție să aducă avantaje pentru consumatori și întreprinderi, mai ales pentru IMM-uri; mai subliniază, de asemenea, că pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a pieței interne și a promova securitatea, siguranța, sustenabilitatea și dezvoltarea economică a activităților spațiale trebuie introduse norme uniforme pentru ca nu cumva normele divergente să denatureze concurența pe piața internă și să nu se creeze amenințări asimetrice la adresa securității; cere să se creeze un cadru juridic cu norme uniforme care să permită ca datele obținute de sistemele de teledetecție să fie disponibile pe piața internă pentru a fi reutilizate în procese care pot genera valoare adăugată și care să protejeze datele respective de accesul neautorizat.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

8.6.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

29

2

1

Membri titulari prezenți la votul final

Dita Charanzová, Carlos Coelho, Anna Maria Corazza Bildt, Daniel Dalton, Nicola Danti, Evelyne Gebhardt, Sergio Gutiérrez Prieto, Robert Jarosław Iwaszkiewicz, Liisa Jaakonsaari, Antonio López-Istúriz White, Morten Løkkegaard, Jiří Pospíšil, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Olga Sehnalová, Igor Šoltes, Ivan Štefanec, Catherine Stihler, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Mylène Troszczynski, Anneleen Van Bossuyt

Membri supleanți prezenți la votul final

Lucy Anderson, Pascal Arimont, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Kaja Kallas, Julia Reda, Marc Tarabella, Lambert van Nistelrooij, Sabine Verheyen

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Georges Bach, Peter Jahr, Markus Pieper

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

29

+

ALDE

ECR

ENF

PPE

 

S&D

 

VERTS/ALE

Dita Charanzová, Kaja Kallas, Morten Løkkegaard

Daniel Dalton, Anneleen Van Bossuyt

Mylène Troszczynski

Pascal Arimont, Georges Bach, Carlos Coelho, Anna Maria Corazza Bildt, Peter Jahr, Antonio López-Istúriz White, Jiří Pospíšil, Ivan Štefanec, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Lambert van Nistelrooij

Lucy Anderson, Nicola Danti, Evelyne Gebhardt, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Sergio Gutiérrez Prieto, Liisa Jaakonsaari, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Olga Sehnalová, Catherine Stihler, Marc Tarabella

Julia Reda, Igor Šoltes

2

-

PPE

Markus Pieper, Sabine Verheyen

1

0

EFDD

Robert Jarosław Iwaszkiewicz

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

AVIZ al Comisiei pentru transport și turism (2.6.2017)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la Strategia spațială pentru Europa

(2016/2325(INI))

Raportoare pentru aviz: Gesine Meissner

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  recunoaște rolul tehnologiilor spațiale în cadrul efortului de a face transporturile terestre, maritime, aeriene și spațiale mai inteligente, mai sigure, mai sustenabile și mai integrate; salută comunicarea Comisiei și consideră că poate contribui la satisfacerea noilor nevoi ale sectorului de transport legate de conectivitatea sigură și neîntreruptă, poziționarea mai solidă, intermodalitate și interoperabilitate;

2.  reamintește că spațiul și accesul la spațiu depind în primul și în primul rând de mijloacele de transport (sateliți, lansatoare de vehicule spațiale, rachete); recunoaște că, prin urmare, tehnologiile și serviciile spațiale (datele satelitare, geolocalizarea) prezintă un interes strategic pentru numeroase sectoare, precum transporturile, telecomunicațiile, agricultura și apărarea;

3.  subliniază că sectorul transporturilor prezintă un potențial deosebit de a crea oportunități de afaceri noi și inovatoare în sectoarele din aval care se ocupă de siguranță, eficiența ecologică, transmisiile de date, navigația, serviciile de căutare și salvare și supravegherea și gestionarea traficului, printre altele; subliniază că întreprinderile se bazează pe accesul la date și pe cooperarea între universități, oameni de știință, sectorul public și sectorul privat;

4.  subliniază rolul important al formării și al dezvoltării competențelor profesionale pentru un sector spațial al UE cu adevărat independent și autonom; solicită Comisiei să furnizeze în continuare sprijin, în cadrul Orizont 2020 și al viitoarelor programe de cercetare și dezvoltare, pentru acțiuni de promovare a educației și a formării și pentru diseminarea rezultatelor din domeniul spațial;

5.  subliniază că participarea la programele opționale ale Agenției Spațiale Europene (ESA), în cadrul cărora întreprinderile și universitățile sau institutele de cercetare europene pot contribui la pregătirea tehnologiilor de vârf pentru misiunile și sistemele spațiale, este un instrument de bază și esențial pentru dezvoltarea capacității industriei spațiale europene; subliniază că implicarea în astfel de programe deschide calea către antreprenoriat în acest domeniu și facilitează accesul la proiecte științifice intensive din punct de vedere tehnologic și științific, care pot avea un impact pozitiv și în sectorul transporturilor;

6.  recunoaște potențialul programelor spațiale ale UE, Galileo și Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS), și nevoia de a promova utilizarea datelor acestora și de a crea oportunități de piață prin examinarea și eventuala reformare a legislației existente și prin verificarea sistematică a compatibilității programelor spațiale;

7.  solicită Comisiei să sprijine dezvoltarea la nivel european a modelelor de afaceri în domeniul spațial și a tehnologiilor care revoluționează sectorul și reduc costurile, de exemplu, tehnologiile europene care permit trimiterea în spațiu a unor sateliți de mici dimensiuni, cum ar fi baloane sau lansatoare reutilizabile;

8.  ia act de faptul că sectorul transporturilor din UE, în special gestionarea traficului, sistemele de urmărire și observația prin satelit, depinde de tehnologia spațială și capacitatea acesteia de a determina cu acuratețe o poziție în orice moment dat; subliniază avantajele unei poziționări și localizări prin satelit mai exacte și precise prin utilizarea tehnologiilor precum Întreprinderea comună pentru Programul de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european (SESAR) în domeniul aviației și Sistemul global de navigație prin satelit (GNSS) în sectorul maritim;

9.  subliniază importanța serviciilor publice reglementate (PRS) oferite de Galileo pentru sprijinirea autorităților guvernamentale ale statelor membre ale UE prin furnizarea de servicii de siguranță publică și de urgență, îndeosebi în cazul unei crize;

10.  reamintește succesul programelor precum eCall și tahograful digital în urma reglementărilor care au impus obligativitatea implementării serviciului de poziționare bazat pe GNSS și consideră că strategia spațială va mări siguranța rutieră; observă că datele obținute prin satelit pot fi importante pentru pilotarea autonomă a vehiculelor;

11.  sprijină inițiativa Comisiei privind comunicarea guvernamentală prin satelit (GOVSATCOM) de a asigura servicii fiabile, securizate și rentabile de comunicații prin satelit pentru instituțiile și infrastructurile europene și ale statelor membre; subliniază importanța acesteia pentru transporturi, în special transporturile maritime din zona arctică, gestionarea traficului aerian și controlul și comanda vehiculelor aeriene fără pilot;

12.  consideră că strategia ar trebui să conducă la accesul independent și sigur la servicii spațiale și de date și la independența tehnologică față de țările terțe; subliniază, cu toate acestea, că parteneriatele internaționale sunt un factor succes pentru industria europeană și că cooperarea cu alți parteneri strategici globali poate ajuta la evitarea dublării sau suprapunerii activităților de cercetare și dezvoltare și, prin urmare, poate contribui la rentabilizarea investițiilor; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să deruleze programe de cooperare internațională, cooptând și alte agenții și organisme din state care nu fac parte din UE, pentru a promova pe piața mondială tehnologia spațială de fabricație europeană și competitivitatea acesteia, prin dezvoltarea și punerea în practică a unei adevărate strategii de diplomație economică pentru sector;

13.  invită Comisia să pună rapid în aplicare strategia spațială pentru a permite sectorului transporturilor să beneficieze imediat de progresele realizate în supravegherea maritimă, multimodalitate, serviciile pentru pasageri, livrarea de colete, dirijarea dronelor civile și condusul autonom și să mărească siguranța, acordând atenția cuvenită protecției datelor și a vieții private; consideră că programele Galileo și EGNOS pot contribui într-o foarte mare măsură la punerea în aplicare corectă a legislației UE privind transporturile; este convins că navigația prin satelit ar trebui integrată în alte servicii digitale, precum Sistemele de transport inteligente (STI), Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS), serviciile de informații fluviale (RIS), SafeSeaNet, precum și în sisteme de navigație convenționale;

14.  invită Comisia să sprijine sectorul spațial al UE anticipând punerea în aplicare deplină a Galileo și salută intenția Comisiei de a lua măsuri concrete, inclusiv de reglementare, pentru a asigura preluarea de către piață a serviciilor Galileo, stimulând dezvoltarea de produse compatibile, precum chipseturi și receptoare și insistă ca aceste măsuri să acopere toate modurile de transport (aerian, rutier, maritim și pe căi navigabile interioare);

15.  consideră că, pentru promovarea aplicării unor soluții spațiale europene în domeniul transporturilor, este nevoie de dispoziții de reglementare în vederea asigurării compatibilității cu Galileo a receptoarelor anumitor infrastructuri de transport, în special în viitoarele sectoare strategice precum cel al vehiculelor autonome și conectate sau cel al aeronavelor fără pilot;

16.  consideră că, pentru următoarele generații de sisteme prin satelit, ar trebui dezvoltată mai mult securitatea infrastructurii Galileo;

17.  subliniază că precizia și integritatea asigurate de EGNOS sunt esențiale pentru navigația aeriană, maritimă, feroviară și rutieră; reiterează că EGNOS ar trebui extins în mod prioritar la Europa de Sud-Est și de Est pentru o acoperire totală a teritoriului UE, iar ulterior la Africa și Orientul Mijlociu;

18.  reiterează avantajele financiare și plusul de precizie, reziliență și siguranță pe care l-ar putea asigura EGNOS în utilizarea aplicațiilor critice din punctul de vedere al siguranței, precum aterizările aeronavelor, precum și pentru urmărirea zborurilor și reducerea numărului de zboruri anulate și a zgomotului; invită deci Comisia să asigure punerea în aplicare a EGNOS în toate aeroporturile europene;

19.  subliniază importanța programului Copernicus pentru siguranța transporturilor și a pasagerilor, în special pentru serviciile de direcționare a traficului naval, dezvoltarea rețelelor de transport urban și monitorizarea poluării aerului; este de acord cu Comisia cu privire la nevoia de a facilita și promova în continuare utilizarea datelor Copernicus și roagă Comisia să extindă în continuare infrastructura acestuia;

20.  consideră că ar trebui dezvoltate în continuare capacitatea de dublă utilizare a programelor Galileo și Copernicus, precum și precizia și criptarea;

21.  reamintește că este esențial să se accelereze transformarea controlului traficului aerian, trecându-se de la actuala supraveghere pe bază de radar la cea prin satelit, dat fiind că supravegherea în timp real nu poate fi garantată decât pentru 30 % din planeta noastră, și consideră că tehnologia GNSS European ar putea juca un rol esențial în această tranziție;

22.  subliniază, de asemenea, că este important ca aeronavele să fie dotate cu sistem ADS-B [transmisiune (radio) de supraveghere automată dependentă] spațial, iar operatorilor să li se ceară să instaleze sistemul ADS-B, pentru a garanta precizia și fiabilitatea urmăririi în timp real a aeronavelor, precum și pentru economii de combustibil;

23.  subliniază că este important să se protejeze infrastructura spațială europeană și, prin urmare, sprijină înființarea unui set de servicii de supraveghere și urmărire spațială (SST) pe deplin operaționale; subliniază importanța deosebită a unor anchete adecvate și a evitării sau reducerii poluării spațiale, în general, și a deșeurilor, în special; subliniază în acest context, importanța proiectului-pilot privind un spațiu mai curat prin dezorbitare și utilizarea unor materialele inovatoare pentru echipamentele spațiale, pentru a limita acumularea de reziduuri spațiale pe orbită și a identifica soluții de înlocuire durabilă pe termen lung a materialelor spațiale prin intermediul inovării; reiterează faptul că acest proiect-pilot își propune să testeze fezabilitatea și eficiența unei viitoare inițiative tehnologice comune (ITC), aplicate în sectorul spațial, cu scopul de a atrage investiții;

24.  constată o lipsă de vizibilitate cu privire la continuarea în Europa a programului de lansatoare de vehicule spațiale în perioada de după următorii 3-4 ani (Ariane 6 și Vega C), precum și la situația financiară a acestui program; își exprimă preocuparea cu privire la lipsa unui program pe termen mediu și lung privind lansatoarele de vehicule spațiale; îndeamnă Comisia să prezinte un program de lucru privind lansatoarele de vehicule spațiale în Europa pentru următorii 20 de ani;

25.  subliniază că industria spațială europeană se confruntă cu o concurență internațională neloială și din ce în ce mai acerbă, anumite piețe instituționale ale țărilor terțe fiind închise actorilor europeni, ceea ce constituie un dezavantaj pentru aceștia din urmă;

26.  consideră că în acest context dovedit de nereciprocitate în privința deschiderii piețelor instituționale în sectorul lansărilor de sateliți, care este de o mare importanță strategică, UE trebuie, de asemenea, împreună cu partenerii săi, să acorde prioritate lansatoarelor europene de vehicule spațiale pe piețele sale instituționale pentru lansări de sateliți în cadrul programelor europene;

27.  sprijină propunerea Comisiei de agregare a cererii clienților instituționali europeni pentru a asigura un acces la spațiu independent, eficient din punctul de vedere al costurilor și fiabil; îi recomandă cu convingere Comisiei să devină un client instituțional fundamental al sectorului european al lansatoarelor de vehicule spațiale și să investigheze mijloace de sprijinire a infrastructurii europene de lansare, astfel încât sectorul spațial al UE să poată face față concurenței din partea altor actori mondiali;

28.  invită Comisia să țină seama de sinergiile dintre Galileo și Copernicus și, după caz, cu celelalte activități spațiale ale sale, pentru o aplicare rentabilă a acestora (folosind, de exemplu, capacitățile existente ale Agenției Sistemului Global de Navigație prin Satelit European (GSA)) și pentru a mări la maximum beneficiile pentru economia europeană; solicită Comisiei să încurajeze investițiile în activitățile spațiale pentru sectorul transportului printr-o finanțare inteligentă (de exemplu, prin Fondul european pentru investiții strategice, FEIS) a acestui sector și să aibă grijă să le finanțeze în mod adecvat în următorul Cadru financiar multianual (CFM); invită Comisia ca, în următorul CFM 2014-2020, să garanteze finanțarea pentru modernizarea infrastructurii programelor Galileo, EGNOS și Copernicus și pentru sprijinirea aplicațiilor GNSS din aval și din amonte și a activităților de observare a Pământului prin intermediul bugetelor destinate programului cadru (PC) 9 și programului GNSS European;

29.  invită Comisia să stimuleze și să sprijine o mai mare implicare a IMM-urilor și a întreprinderilor nou înființate în activitățile spațiale și în cercetarea aferentă; insistă ca Comisia să includă părțile interesate din sectorul transporturilor în dialogul cu sectorul spațial pentru a facilita introducerea tehnologiei spațiale europene pe piața transporturilor și, de asemenea, pentru a asigura transparența; invită Comisia să pună la dispoziția părților interesate europene din domeniul transporturilor cercetările și datele științifice din domeniul spațial legate de transporturi, pentru a promova utilizarea pe scară mai largă a noilor tehnologii inovatoare, mărind astfel competitivitatea serviciilor de transport pe piața europeană și mondială;

30.  solicită Comisiei și statelor membre să acorde atenție dezvoltării tot mai mari a turismului spațial.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

30.5.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

40

1

1

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Lucy Anderson, Inés Ayala Sender, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Andor Deli, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Bruno Gollnisch, Tania González Peñas, Dieter-Lebrecht Koch, Merja Kyllönen, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Marian-Jean Marinescu, Georg Mayer, Gesine Meissner, Jens Nilsson, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, David-Maria Sassoli, Claudia Schmidt, Jill Seymour, Claudia Țapardel, Keith Taylor, Pavel Telička, Wim van de Camp, Janusz Zemke, Kosma Złotowski

Membri supleanți prezenți la votul final

Jakop Dalunde, Kateřina Konečná, Peter Kouroumbashev, Patricija Šulin, Evžen Tošenovský

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Barbara Kudrycka, Maria Noichl, Flavio Zanonato

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

40

+

ALDE

Izaskun Bilbao Barandica, Gesine Meissner, Dominique Riquet, Pavel Telička

ECR

Jacqueline Foster, Evžen Tošenovský, Kosma Złotowski

EFDD

Daniela Aiuto

ENF

Georg Mayer

GUE/NGL

Tania González Peñas, Kateřina Konečná, Merja Kyllönen

PPE

Georges Bach, Deirdre Clune, Andor Deli, Dieter-Lebrecht Koch, Barbara Kudrycka, Marian-Jean Marinescu, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Massimiliano Salini, Claudia Schmidt, Wim van de Camp, Patricija Šulin

S&D

Lucy Anderson, Inés Ayala Sender, Ismail Ertug, Peter Kouroumbashev, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Jens Nilsson, Maria Noichl, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, David-Maria Sassoli, Flavio Zanonato, Janusz Zemke, Claudia Țapardel

Verts/ALE

Michael Cramer, Jakop Dalunde, Keith Taylor

1

-

EFDD

Jill Seymour

1

0

NI

Bruno Gollnisch

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

AVIZ al Comisiei pentru pescuit (27.4.2017)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la o strategie spațială pentru Europa

(2016/2325(INI))

Raportor pentru aviz: Ricardo Serrão Santos

SUGESTII

Comisia pentru pescuit recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât Manifestul de la Baveno din 1998 a creat programul Monitorizare globală pentru mediu și securitate cu obiectivul de a stabili rolul de monitorizare al Europei la nivel mondial în domeniul mediului și al securității; întrucât, din 2012, această inițiativă poartă numele de Copernicus;

B.  întrucât deciziile politice luate de Parlamentul European și de Consiliu în 2007 au dus la alocarea unui buget pentru programele europene de navigație prin satelit EGNOS (Serviciul european geostaționar mixt de navigare) și Galileo și au rezultat într-un acord cu privire la structura de guvernanță a programelor;

C.  întrucât Galileo va face parte din sistemul spațial de căutare a navelor în pericol - urmărirea cu ajutorul satelitului în scopul căutării și salvării (COSPAS-SARSAT);

D.  întrucât pescuitul este o ocupație cu grad crescut de risc, în care se pot întâmpla oricând accidente și supraviețuirea pescarilor depinde, de obicei, de primirea de asistență medicală cât mai rapid posibil;

E.  întrucât pentru a dispune de o mai bună analiză a stocurilor și a mediului marin sunt necesare mai multe date, obținute mai rapid,

1.  salută strategia spațială pentru Europa, care are o importanță semnificativă pentru chestiunile marine și maritime și activitățile de pescuit și are un potențial ridicat de dezvoltare a activității umane pe mare și de conservare a mediului marin;

2.  recunoaște importanța strategiei spațiale pentru Europa în ceea ce privește acțiunea coordonată a organelor administrative și a altor părți interesate;

3.  atrage atenția asupra absenței oricărei mențiuni referitoare la relația dintre aer și mare, fapt demonstrat de inexistența cuvintelor „ocean” și „marin”;

4.  recunoaște că tehnologiile spațiale, datele și serviciile spațiale „contribuie deja la o serie de politici publice și sectoare economice”, inclusiv la controlul activităților de pescuit, prognoza și monitorizarea rutelor de transport maritim și detectarea și monitorizarea deversărilor de petrol și de alte substanțe poluante, operațiunile de căutare și de salvare pe mare, pescuitul ilegal și pirateria;

5.  recunoaște că permiterea faptului ca autoritățile publice să beneficieze de capacități spațiale de supraveghere a oceanelor mai permanente și mai receptive le va oferi acestora posibilitatea să reacționeze mai rapid și să facă economii substanțiale, printr-o mai bună direcționare a acțiunilor lor și în special să combată pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN);

6.  subliniază importanța utilizării celei mai recente tehnologii și a încurajării dezvoltării de noi sisteme pentru o monitorizare și combatere mai eficace a pescuitului INN;

7.  subliniază importanța programelor Galileo și EGNOS pentru securitatea maritimă și navigație prin rolul lor în consolidarea și îmbunătățirea altor sisteme internaționale, precum și contribuția acestora la independența tehnologică a Europei;

8.  reamintește Comisiei importanța unei mai bune coordonări între Galileo și EGNOS și serviciile Copernicus conexe inclusiv în ceea ce privește îmbunătățirea siguranței;

9.  recunoaște necesitatea de a dezvolta sisteme de comunicații prin satelit sigure care să satisfacă nevoile existente și viitoare din cadrul comunității maritime europene, inclusiv supravegherea maritimă bazată pe sisteme de aeronave pilotate de la distanță, care depind în foarte mare măsură de comunicațiile prin satelit;

10.  salută inițiativa Comisiei privind comunicarea guvernamentală prin satelit (GOVSATCOM);

11.  subliniază importanța programului Copernicus pentru a înțelege pe deplin clima și vremea, procesele biologice naturale ale oceanelor și intervențiile antropice agresive, toate reprezentând aspecte esențiale pentru pescuit;

12.  salută recenta lansare a serviciului marin Copernicus intitulat „Raport privind starea oceanelor", un efort susținut de 80 de experți științifici europeni din peste 25 de instituții, ceea ce reprezintă un pas înainte în dezvoltarea raportării anuale periodice privind starea și sănătatea oceanelor globale și a mărilor europene;

13.  subliniază nevoia ca datele imagistice să fie ușor accesibile pentru diferite industrii, diverse agenții guvernamentale, organizații internaționale, diverși urbaniști locali și utilizatori privați, inclusiv graficele de temperatură pentru suprafața oceanului în sectorul pescuitului, precum și datele despre mediul marin; subliniază că sistemul Copernicus de monitorizare a mediului marin, furnizat de Mercator Ocean, sistemul Copernicus de monitorizare a atmosferei și serviciul Copernicus privind schimbările climatice, furnizate de Centrul european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu, ar trebui să dispună de instrumente specifice pentru pescarii europeni și să fie disponibile în toate limbile europene relevante;

14.  subliniază necesitatea de a consolida în mod substanțial instrumentele educaționale și de formare care să permită utilizarea deplină a beneficiilor create de instrumentele din domeniul spațial;

15.  consideră că dezvoltarea tehnologiilor spațiale va permite analizarea și evaluarea stocurilor de pește într-o manieră mai eficace în viitor;

16.  consideră că strategia spațială pentru Europa trebuie să manifeste mai multă ambiție în privința schimbărilor climatice și a impactului acestora asupra mediului marin;

17.  recunoaște importanța rețelelor Copernicus Relay („Antenele Copernicus”) și Copernicus Academy („Academia Copernicus”) în stimularea implicării părților interesate, în integrarea dimensiunii utilizatorului regional și în creșterea razei de acțiune a eforturilor de promovare a utilizării datelor și serviciilor Copernicus;

18.  recunoaște că furnizarea mai rapidă și mai precisă a datelor va determina creșterea productivității piscicultorilor, datorită monitorizării înfloririi algelor dăunătoare;

19.  recunoaște că este important să se asigure că activitățile de cercetare viitoare integrează mai bine capacitățile tehnologice spațiale cu alte domenii de politică ce abordează provocări globale și societale;

20.  este de acord cu faptul că potențialul programelor Galileo, EGNOS și Copernicus nu a fost încă pe deplin explorat și recunoaște potențialul pe care o alianță între sectorul public și cel privat îl poate avea în ceea ce privește strategia spațială;

21.  subliniază că este nevoie de bugete mari pentru tehnologia spațială, precum și pentru componentele sale in situ și că este extrem de important să se aloce în continuare resursele necesare pentru acest sector din bugetul UE;

22.  subliniază faptul că industria spațială a UE asigură locuri de muncă pentru peste 200 000 de specialiști, generează o valoare adăugată de cel puțin 46 de miliarde de euro și contribuie la inovarea și explorarea socioeconomică în domeniul pescuitului și al economiei albastre;

23.  încurajează achiziția centralizată de date prin satelit și crearea, în acest context, a unui sistem centralizat dedicat de achiziție, pentru a încuraja partajarea de date și a genera economii de scară; consideră că achiziția de date de către Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, în beneficiul diferitelor agenții ale Uniunii, inclusiv al Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului, reprezintă o bună practică;

24.  ia act de faptul că Comisia propune să „încurajeze adoptarea soluțiilor spațiale”, în special prin acordarea de asistență tehnică în utilizarea achizițiilor publice inovatoare și transfrontaliere pentru soluțiile din domeniul spațiului;

25.  subliniază importanța îmbunătățirii constante a capacităților de căutare și salvare și încurajează, prin urmare, continuarea integrării satelitului Galileo în aceste tipuri de sisteme;

26.  consideră că consolidarea capacităților existente și viitoare într-un adevărat sistem european spațial de supraveghere maritimă – care va aduce beneficii unui număr de utilizatori instituționali și ale cărui servicii ar putea fi exploatate în scopuri comerciale pentru export – ar putea reprezenta un studiu de caz pentru ambițiile inovatoare ale Comisiei în sectorul spațial;

27.  sprijină dezvoltarea de conexiuni prin satelit de mare viteză și fiabile pentru echipamentele medicale, atât pentru nave, cât și pentru echipele de căutare și salvare, care ar trebui să poată comunica cu spitalele, trimițând și primind date medicale pentru a decide cu privire la cel mai bun plan de acțiune cât mai repede posibil;

28.  reamintește că regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de peste mări oferă Europei o dimensiune extraordinară și posibilități geografice, permițând dezvoltarea stațiilor de implementare, a instalațiilor de monitorizare și a sistemelor de colectare a datelor de pe teren (ground-truth) din întreaga lume; regretă faptul că regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de peste mări nu sunt menționate în strategie;

29.  subliniază faptul că prioritățile privind utilizarea publică a spațiului, inclusiv observarea, ar trebui să fie legate de nevoile legislative ale inițiativelor europene, cum ar fi Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”;

30.  recunoaște potențialul oferit de infrastructurile spațiale și de serviciile derivate de a contribui în mod eficient la obiectivele unei guvernări internaționale a oceanelor, de exemplu, de a pune în aplicare acordul COP21 și de a atenua impactul schimbărilor climatice asupra oceanelor, țărmurilor și ecosistemelor, de a combate deșeurile marine sau de a promova amenajarea spațiului maritim la nivel mondial;

31.  reamintește importanța satisfacerii „nevoilor diferitelor agenții ale UE”, precum Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă și Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, și subliniază faptul că aceste instituții vor contribui, de asemenea, la îndeplinirea obiectivelor strategiei spațiale pentru Europa; insistă asupra cooperării și a partajării de informații prin satelit între agențiile Uniunii, în special între Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului și poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european;

32.  solicită Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului să utilizeze pe deplin noile sale competențe sporite, prin furnizarea de servicii de supraveghere și comunicații bazate pe tehnologii de ultimă generație, în special infrastructuri spațiale, pentru a detecta navele care transportă migranți și pentru a preveni dezastrele pe mare;

33.  subliniază potențialul aplicațiilor prin satelit de a îmbunătăți controlul pescuitului și de a contribui la protejarea mediului marin;

34.  reamintește faptul că unul dintre principalele active ale sectorului privat privind explorarea spațială este dezvoltarea de brevete și informații proprietare, care ar trebui subliniată în elaborarea strategiei spațiale pentru Europa;

35.  reamintește faptul că dezvoltarea tehnologică și industrială este un avantaj major pentru strategia spațială pentru Europa și consideră că aceasta nu este exploatată în întregime în cadrul strategiei;

36.  subliniază faptul că viitorul al nouălea program-cadru (PC9) pentru perioada de după 2021 trebuie să includă, printre obiectivele sale, atât integrarea strategiei spațiale, a pescuitului și a creșterii albastre la nivelul UE, cât și implicarea instituțiilor de cunoaștere specializate din aceste domenii;

37.  avertizează că dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii care se bazează pe inteligență augmentată, calcul cognitiv și sisteme neuronale, nu sunt menționate în strategia spațială pentru Europa;

38.  consideră că strategia spațială pentru Europa are în vedere numai viitorul apropiat și că îi lipsește ambiția pentru noi proiecte inovatoare și mobilizatoare, inclusiv în beneficiul gestionării inteligente a pescuitului;

39.  consideră că Europa trebuie să devină lider mondial în domeniul tehnologiei spațiale „albastre”, derulând, punând în aplicare și îmbunătățind în continuare:

  –  Copernicus, care este important pentru salvarea de vieți pe mare și în legătură cu inundațiile,

  –  Galileo, sistemul european de navigare prin satelit la nivel mondial,

  –  EGNOS, un sistem european diferențial de poziționare globală, care oferă deja servicii de navigare utilizatorilor aflați pe mare, în legătură cu siguranța vieților omenești,

  –  dronele „albastre” controlate folosind date prin satelit, care pot fi utilizate pentru operațiuni de salvare pe mare, pe coastă și în apele interioare ale Uniunii, după cum a demonstrat câștigătorul Premiului Satnav din anul 2015.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

25.4.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

16

1

3

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Clara Eugenia Aguilera García, Renata Briano, Alain Cadec, Richard Corbett, Linnéa Engström, Sylvie Goddyn, Carlos Iturgaiz, António Marinho e Pinto, Gabriel Mato, Norica Nicolai, Ulrike Rodust, Remo Sernagiotto, Ricardo Serrão Santos, Isabelle Thomas, Ruža Tomašić, Peter van Dalen

Membri supleanți prezenți la votul final

Jens Gieseke, Verónica Lope Fontagné

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

John Stuart Agnew

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

16

+

ALDE Group

António Marinho e Pinto

ENF Group

Sylvie Goddyn

PPE Group

Alain Cadec, Jens Gieseke, Carlos Iturgaiz, Werner Kuhn, Verónica Lope Fontagné, Gabriel Mato, Jarosław Wałęsa

S&D Group

Clara Eugenia Aguilera García, Renata Briano, Richard Corbett, Ulrike Rodust, Ricardo Serrão Santos

Verts/ALE Group

Marco Affronte, Linnéa Engström

1

-

EFDD Group

John Stuart Agnew

3

0

ECR Group

Remo Sernagiotto, Ruža Tomašić, Peter van Dalen

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

21.6.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

54

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Pilar Ayuso, Bendt Bendtsen, Xabier Benito Ziluaga, José Blanco López, David Borrelli, Cristian-Silviu Bușoi, Jerzy Buzek, Angelo Ciocca, Edward Czesak, Jakop Dalunde, Christian Ehler, Fredrick Federley, Francesc Gambús, Adam Gierek, Theresa Griffin, Françoise Grossetête, András Gyürk, Rebecca Harms, Hans-Olaf Henkel, Eva Kaili, Kaja Kallas, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Jaromír Kohlíček, Peter Kouroumbashev, Zdzisław Krasnodębski, Constanze Krehl, Miapetra Kumpula-Natri, Werner Langen, Janusz Lewandowski, Paloma López Bermejo, Olle Ludvigsson, Florent Marcellesi, Edouard Martin, Angelika Mlinar, Csaba Molnár, Dan Nica, Angelika Niebler, Aldo Patriciello, Morten Helveg Petersen, Miroslav Poche, Michel Reimon, Herbert Reul, Paul Rübig, Anne Sander, Algirdas Saudargas, Davor Škrlec, Dario Tamburrano, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Henna Virkkunen, Lieve Wierinck, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

54

+

ALDE Group

Fredrick Federley, Kaja Kallas, Angelika Mlinar, Morten Helveg Petersen, Lieve Wierinck

ECR

Edward Czesak, Hans-Olaf Henkel, Zdzisław Krasnodębski, Evžen Tošenovský

EFDD Group

David Borrelli, Dario Tamburrano

ENF Group

Angelo Ciocca

GUE/NGL Group

Jaromír Kohlíček

PPE Group

Pilar Ayuso, Bendt Bendtsen, Jerzy Buzek, Cristian-Silviu Bușoi, Christian Ehler, Francesc Gambús, Françoise Grossetête, András Gyürk, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Werner Langen, Janusz Lewandowski, Angelika Niebler, Aldo Patriciello, Herbert Reul, Paul Rübig, Anne Sander, Algirdas Saudargas, Vladimir Urutchev, Henna Virkkunen

S&D Group

José Blanco López, Adam Gierek, Theresa Griffin, Eva Kaili, Peter Kouroumbashev, Constanze Krehl, Miapetra Kumpula-Natri, Olle Ludvigsson, Edouard Martin, Csaba Molnár, Dan Nica, Miroslav Poche, Patrizia Toia, Kathleen Van Brempt, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

Verts/ALE Group

Jakop Dalunde, Rebecca Harms, Florent Marcellesi, Michel Reimon, Davor Škrlec

1

-

GUE/NGL Group

Paloma López Bermejo

1

0

GUE/NGL Group

Xabier Benito Ziluaga

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri