RAPORT referitor la învățământul superior complementar și la distanță ca parte a strategiei europene de învățare pe tot parcursul vieții
11.7.2017 - (2016/2142(INI))
Comisia pentru cultură și educație
Raportor: Milan Zver
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la învățământul superior complementar și la distanță ca parte a strategiei europene de învățare pe tot parcursul vieții
Parlamentul European,
– având în vedere articolele 8, 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 14,
– având în vedere Declarația de la Copenhaga din 30 noiembrie 2002 privind cooperarea europeană consolidată în domeniul educației și formării profesionale,
– având în vedere Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”)[1],
– având în vedere Raportul comun pentru 2012 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) - „Educația și formarea într-o Europă inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”[2],
– având în vedere Concluziile Consiliului din 20 mai 2014 privind formarea eficace a profesorilor,
– având în vedere Raportul comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) - „Noi priorități pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale”[3],
– având în vedere Rezoluția Consiliului din 20 decembrie 2011 privind un plan european reînnoit pentru învățarea în rândul adulților[4],
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 noiembrie 2012, intitulată „Regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socio-economice mai bune” (COM(2012)0669)[5],
– având în vedere concluziile Consiliului din 17 februarie 2014 privind investițiile în educație și formare - o reacție la „Regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socio-economice mai bune” și „Analiza anuală a creșterii pentru 2013”[6],
– având în vedere Decizia nr. 1720/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2006 de stabilire a unui program de acțiune în domeniul învățării continue[7],
– având în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, ratificată de UE în 2010,
– având în vedere Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții[8],
– având în vedere Concluziile Consiliului din 19 noiembrie 2010 privind educația în spiritul dezvoltării sustenabile[9],
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale[10],
– având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții (EQF-LLL)[11],
– având în vedere concluziile Consiliului din 20 mai 2014 privind asigurarea calității în sprijinul educației și formării profesionale[12],
– având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la Erasmus+ și alte instrumente de promovare a mobilității în cadrul învățământului profesional și tehnic - o abordare bazată pe învățarea pe toată durata vieții[13],
– având în vedere Rezoluția sa din 23 iunie 2016 referitoare la măsurile întreprinse ca urmare a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020)[14],
– având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 31 ianuarie 2014 întitulat „Deschiderea educației”[15],
– având în vedere studiul Comisiei pe tema Educație și formare 2020: îmbunătățirea politicii și a cadrului pentru învățare în rândul adulților în Europa)[16],
– având în vedere Rezoluția sa din 10 septembrie 2015 referitoare la crearea unei piețe a muncii competitive în UE pentru secolul XXI: corelarea competențelor și a calificărilor cu cererea și oportunitățile de angajare, ca mijloc de redresare în urma crizei[17],
– având în vedere Concluziile Consiliului privind Pactul european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru perioada 2011-2020[18],
– având în vedere proiectul de concluzii ale Consiliului din 20 februarie 2017 pe tema „Consolidarea competențelor femeilor și bărbaților pe piața forței de muncă din UE”[19],
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 noiembrie 2011 privind un plan european reînnoit pentru învățarea în rândul adulților,
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și poziția exprimată sub formă de amendamente a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0252/2017),
A. întrucât sistemele de învățământ se confruntă cu provocări semnificative în urma transformării digitale, fapt care afectează procesele de predare și de învățare, fiind necesară consolidarea capacității de incluziune socială, de participare civică și de dezvoltare personală, precum și promovarea valorilor democratice europene și a toleranței, pentru a încuraja un spirit deschis și a prevenirii intoleranța de orice tip; întrucât autonomizarea digitală și încrederea în sine reprezintă condiții prealabile esențiale pentru construirea unor societăți puternice și pentru susținerea unității și a proceselor de integrare în UE;
B. întrucât Strategia europeană de învățare pe tot parcursul vieții ar trebui întărită; întrucât fiecare persoană ar trebui să aibă, în fiecare etapă a vieții, oportunități de educație permanentă, pentru a dobândi cunoștințele și competențele necesare pentru dezvoltarea personală și evoluția profesională; întrucât educația permanentă, în contexte formale, neformale și informale, care promovează cetățenia activă și capacitatea de inserție profesională, constituie unul dintre aspectele esențiale ale educației afectat de aceste schimbări;
C. întrucât trebuie depuse mai multe eforturi pentru a consolida sinergiile dintre învățământ și ocuparea forței de muncă, atât prin facilitarea intrării pe piața forței de muncă, cât și prin oferirea unor posibilități de actualizare constantă a competențelor sau de dobândire a unor noi competențe pe parcursul întregii cariere; întrucât statele membre trebuie să găsească modalități de protecție și de promovare a investițiilor pe termen lung în educație, cercetare și inovație;
D. întrucât învățământul superior complementar și la distanță contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea personală și la formarea capitalului uman și ar trebui să devină o parte integrantă a Strategiei europene de învățare pe tot parcursul vieții;
E. întrucât învățământul superior complementar și la distanță joacă un rol tot mai important în facilitarea adaptării lucrătorilor la schimbările economice și tehnologice pe tot parcursul vieților lor profesionale; întrucât, până în 2025, 49 % din totalul locurilor de muncă vacante din UE (incluzând locurile de muncă noi și cele de înlocuire) vor necesita calificări de nivel înalt, 40 % vor necesita calificări de nivel mediu, în timp ce numai 11 % vor necesita un nivel scăzut de calificare sau nicio calificare;
F. întrucât educația la distanță și învățământul superior complementar sunt instrumente importante, care oferă oportunități educaționale flexibile și personalizate pentru toți, fără nicio discriminare[20]; subliniază, în acest sens, importanța extinderii strategiilor de acces;
G. întrucât învățământul superior complementar și la distanță și utilizarea noilor tehnologii pot contribui la creșterea gradului de conștientizare, în rândul fetelor și femeilor, a noilor opțiuni de carieră, în special în domenii unde sunt slab reprezentate; întrucât, chiar dacă multe femei dețin diplome de învățământ secundar avansat și de învățământ superior, este necesară creșterea prezenței femeilor atât în formarea profesională, cât și în sectoarele legate de STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică);
H. întrucât învățământul superior la distanță reprezintă o oportunitate, în contextul unui învățământ complementar academic, care, în special datorită flexibilității sale, permite atingerea echilibrului între studiu, viață profesională și familie;
I. întrucât termenul „învățământ la distanță”[21] se referă la o formă de organizare a predării care, prin utilizarea tehnologiilor educaționale digitale, oferă un grad ridicat de flexibilitate, nu pentru a înlocui învățământul la zi, ci ca alternativă pentru cursanții care nu pot participa la învățământul la zi;
J. întrucât educația la distanță se referă la o metodă de predare care oferă flexibilitate în procesul de învățare, prin utilizarea tehnologiilor emergente, nu pentru a înlocui învățământul la zi, ci ca alternativă pentru cursanții care nu pot participa la acesta și pentru lucrătorii care doresc să îmbine munca cu educația; întrucât, așadar, digitalizarea ar putea fi utilizată ca instrument care oferă noi modalități de acces la învățământul superior;
K. întrucât egalitatea între femei și bărbați este un principiu fundamental al UE, consacrat în tratate și este unul dintre obiectivele și responsabilitățile Uniunii; întrucât egalitatea în educație oferă femeilor oportunități mai mari și contribuie la dezvoltarea socială, culturală și economică a societății, întrucât educația reprezintă un instrument fundamental pentru lupta împotriva stereotipurilor de gen;
L. întrucât rata medie de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor este direct legată de nivelul lor de educație, femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și 49 de ani care au absolvit învățământul terțiar având o rată de ocupare a forței de muncă cu 20 % mai mare decât femeile cu studii pre-primare, primare și secundare inferioare;
M. întrucât învățământul la distanță poate avea un efect pozitiv asupra competențelor digitale ale femeilor; întrucât intrarea unui număr mai mare de femei în sectorul TIC va stimula o piață în care se așteaptă o penurie de forță de muncă și în care participarea egală a femeilor ar conduce la un câștig anual de aproximativ nouă miliarde de euro pentru PIB-ul UE; întrucât femeile sunt, în continuare, foarte slab reprezentate în studiile universitare din domeniul TIC, unde reprezintă doar aproximativ 20% dintre absolvenții în domeniu, iar doar 3% dintre absolvente dețin o diplomă în TIC;
N. întrucât programele la distanță ajung la un număr semnificativ de femei din cadrul unor societăți în care femeile nu se bucură de posibilități egale în ceea ce privește participarea la forme convenționale de educație și formare, dat fiind faptul că femeile petrec în continuare mai mult timp decât bărbații efectuând activități casnice și de îngrijire a familiei neplătite; întrucât astfel de cursuri le oferă flexibilitate în vederea atingerii echilibrului dintre viața personală și cea profesională și întrucât învățământul la distanță se adresează în special categoriilor netradiționale de studenți;
O. întrucât învățământul complementar academic face parte din sarcinile de autoritate publică ale universităților și se referă la ofertele educaționale ale instituțiilor academice care pot fi absolvite în paralel cu un loc de muncă cu normă întreagă, fiind în general bazate pe experiență profesională și care, de regulă, presupun o diplomă de studii superioare;
P. întrucât adaptarea la schimbările economice și tehnologice tot mai rapide reprezintă o provocare semnificativă pentru forța de muncă în curs de îmbătrânire și întrucât reacția la această provocare va fi unul dintre elementele esențiale pentru competitivitatea pe termen lung a economiei UE;
Q. întrucât politicile pentru educația permanentă și evoluția carierei ar putea fi stimulate prin recunoașterea învățării anterioare;
R. întrucât, atunci când persoanelor li se permite să dispună de timp liber pentru dezvoltare personală și formare, în contextul educației permanente, acest lucru le favorizează starea de bine și contribuția la societate, dobândind competențe personale și profesionale mai bine definite; întrucât învățământul superior la distanță prevede formate de studiu flexibile, care ajută cursanții să realizeze un echilibru mai bun între viața personală și cea profesională; întrucât învățământul universitar pe tot parcursul vieții (ULLL) ar trebui să fie inclus în Strategia europeană pentru digitalizare;
S. întrucât digitalizarea permite flexibilitatea și interactivitatea procesului educațional și reprezintă un factor esențial pentru continuarea dezvoltării învățământului superior complementar și la distanță;
T. întrucât evoluția tehnologică impune legături mai solide și mai durabile între învățământ și piața forței de muncă;
U. întrucât tendința instituțiilor de învățământ superior de a fi statice face dificilă reforma programelor de învățământ, a regulilor privind cursurile și examenele și a cerințelor de intrare;
V. întrucât sectorul învățământului superior complementar și la distanță se extinde rapid, având un potențial semnificativ din punctul de vedere al creșterii economice și al creării de locuri de muncă;
W. întrucât continuă să existe multe obstacole pentru cursurile din învățământul superior complementar și la distanță[22];
Un învățământul complementar și la distanță care să însoțească schimbările economice și societale
1. recunoaște că educația deschisă și online schimbă modul în care educația este concepută, predată și asimilată; subliniază, în acest sens, importanța resurselor educaționale deschise (RED), care asigură accesul tuturor la educație, crescând capacitatea de inserție profesională prin sprijinirea procesului de învățare pe tot parcursul vieții;
2. ia act de faptul că un număr ridicat de instituții de învățământ și de formare se confruntă cu dificultăți încercând să răspundă în mod adecvat la schimbările profunde și complexe prin care trec societățile și economiile noastre și că trebuie să facă schimbări în ceea ce privește guvernarea, structura organizatorică și modul de funcționare; subliniază că noile forme de educație permanentă, flexibile și accesibile, potrivite pentru persoane de toate vârstele, pot răspunde cu succes unor provocări precum excluziunea socială, părăsirea timpurie a școlii și necorelarea competențelor;
3. recunoaște că digitalizarea și stabilirea unor platforme educaționale în scopul cooperării și al schimbului de bune practici sunt esențiale pentru a răspunde acestor provocări;
4. invită Comisia și statele membre să depună mai multe eforturi pentru a elimina decalajul tehnologic actual dintre instituțiile de învățământ bine dotate cu echipamente și cele care nu sunt, ca parte a strategiilor naționale privind competențele digitale;
5. subliniază că măsurile vizând învățarea pe tot parcursul vieții sunt esențiale pentru a le oferi femeilor competențe care să le permită întoarcerea pe piața muncii sau să își îmbunătățească calitatea locului de muncă, venitul și condițiile de muncă; subliniază nevoia îmbunătățirii în continuare a prezenței femeilor și a accesului lor la niveluri superioare de învățământ;
6. subliniază importanța educației în combaterea stereotipurilor de gen; invită, prin urmare, Comisia să promoveze inițiative care oferă sprijin pentru implementarea unor programe de educație profesională la distanță pentru femei, inclusiv programe de învățământ superior în domeniul științei, al tehnologiei și al TI, dezvoltând programe de instruire privind egalitatea de gen pentru persoanele care lucrează în domeniul educației și prevenind transmiterea de stereotipuri prin programele școlare și materialele pedagogice;
7. subliniază că instituțiile de învățământ superior trebuie să pregătească studenții pentru societăți bazate pe cunoaștere și pentru economii în continuă schimbare, să îi doteze cu know-how-ul necesar pentru a învăța în mod independent, cu un spirit de întreprinzător și cu competențe transversale, cum ar fi soluționarea problemelor și adaptabilitatea, care să le permită să-și exploreze propriile căi de devenire și să-și valorifice pe deplin potențialul;
8. subliniază, de asemenea, că instituțiile de învățământ superior dețin un rol important în întărirea cetățeniei active și trebuie să ofere studenților competențe transversale, cum sunt cele civice, sociale și de cetățean;
9. recunoaște că o abordare axată pe cursanți în ceea ce privește educația reduce ratele de abandon școlar și permite cursanților să își valorifice pe deplin potențialul[23]; subliniază, în această privință, importanța orientării profesionale pe tot parcursul vieții pentru toți;
10. recunoaște potențialul prezentat de punerea în comun a cunoștințelor pentru a îmbunătăți participarea activă și înțelegerea internațională a cetățenilor în societățile aflate într-o continuă schimbare;
11. recunoaște necesitatea de a se consolida cooperarea strânsă între instituții de învățământ și de formare, comunități locale și economie; subliniază în continuare nevoia unor mai bune sinergii între furnizorii de învățare formală, neformală și informală în vederea stimulării oportunităților de educație permanentă pentru toți;
12. consideră că, în orice etapă a vieții, fiecare persoană trebuie să aibă dreptul de a avea acces la oportunități de învățare și de formare pentru a dobândi competențe transversale, cum ar fi competențele numerice, digitale și în domeniul mass-mediei, gândirea critică, competențele sociale și alte aptitudini pertinente, utile în viață, în vederea unei mai bune adaptări la viitor;
13. subliniază nevoia implementării unui sprijin adaptat pentru cursanți, ucenici și angajați la locul de muncă, pentru a asigura includerea tuturor persoanelor pe piața forței de muncă; consideră că este esențial să se includă noile tehnologii în procesul de predare și de învățare, în scopul înzestrării persoanelor cu un set adecvat de calificări, competențe și cunoștințe, pentru ca a avea capacitatea de a utiliza tehnologiile digitale într-un mod inovator și creativ;
14. solicită o mai bună integrare a cetățenilor pe piața muncii, susținută de ameliorări ale competențelor lor prin învățământul superior complementar și la distanță și prin educație și formare profesionale și educaționale (VET); subliniază necesitatea de a crește atractivitatea, precum și accesul la informații privind posibilitățile de VET pentru tineri și pentru familiile lor; reamintește, în această privință, că obiectivul mobilității în scop educațional în sectorul educației și formării profesionale din cadrul programului Erasmus+ este departe de a fi atins și că ar trebui să i se acorde o mai multă atenție;
15. subliniază importanța programului Erasmus+ și Orizont 2020 pentru stimularea învățării pe tot parcursul vieții; solicită, prin urmare, statelor membre să exploreze pe deplin potențialul acestor programe; și subliniază că ar trebui să existe programe specifice pentru continuarea studiilor universitare cu un accent pus pe găsirea unui loc de muncă;
16. recunoaște că accesul la o educație de calitate favorabilă incluziunii este de o importanță majoră și, prin urmare, este necesar să se susțină învățământul deschis și la distanță, care să răspundă nevoilor speciale ale celor care nu pot urma sistemele clasice de învățământ, în special pentru grupurile dezavantajate; invită statele membre să canalizeze investiții în acest scop;
Importanța calității și flexibilității în educație
17. consideră că progresele continue ale educației, atât ale educației formale, cât și ale celei non-formale, sunt esențiale pentru eforturile UE de a asigura coeziunea socială, competitivitatea și o creștere susținută;
18. subliniază că, pentru a rămâne competitive și pentru a oferi lucrătorilor slab sau înalt calificați cele mai bune șanse de succes, întreprinderile, împreună cu instituțiile de învățământ și de formare trebuie să ofere lucrătorilor formare și educație profesională pe tot parcursul vieții lor profesionale;
19. subliniază importanța specială a metodelor de calitate de transmitere a cunoștințelor și a competențelor pentru rezultatele procesului educațional; subliniază nevoia de a investi și de a sprijini dezvoltarea profesională și reciclarea continuă a cadrelor didactice; subliniază, în acest context, necesitatea garantării unor standarde ridicate în învățământul la distanță, precum și importanța elaborării unor noi modele de predare și de învățare ca parte a procesului de inovare și a digitalizării treptate a educației; recunoaște, în acest sens, că o infrastructură și resurse adecvate reprezintă elemente vitale pentru îmbunătățirea calității predării;
20. ia act de faptul că pentru acest lucru este necesar să se ia în considerare și să se pună în valoare cadrele didactice, o remunerare și condiții de lucru atractive, precum și îmbunătățirea accesului la formare suplimentară pe durata programului de lucru, în special în didactica digitală;
21. solicită universităților să pună accentul pe învățământul la distanță într-o măsură din ce în ce mai mare, extinzându-l și la cursurile profesionale gratuite de scurtă durată;
22. subliniază că, în cazul în care urmează cursuri de învățământ la distanță, cursanții ar trebui să aibă posibilitatea de a comunica cu profesorii, precum și de a fi evaluați de către aceștia, astfel încât cursanții să se bucure de sprijinul, îndrumarea și încurajarea corespunzătoare pe toată durata studiilor lor;
23. recunoaște că modelele de învățare flexibile, precum învățarea la distanță și învățarea mixtă, permit persoanelor ce dețin un loc de muncă să beneficieze de un mai bun echilibru între viața profesională și/sau educațională și viața de familie și privată;
24. recunoaște rolul esențial pe care îl joacă învățământul la distanță pentru persoanele a căror condiție fizică îi împiedică să participe la cursurile in situ;
25. promovează ideea de organiza modalități de învățare personalizate și cursuri pasarelă pentru persoanele care doresc să înceapă învățământul terțiar și care au nevoie să obțină noi calificări pentru a îndeplini cerințele de admitere;
26. subliniază faptul că sunt necesare eforturi pentru o mai mare flexibilitate și o abordare personalizată a dezvoltării carierei și a educației și formării pe tot parcursul vieții, de-a lungul întregului parcurs profesional; recunoaște contribuția pe care o pot aduce în acest sens în principal actorii publici, dar și cei privați, recunoscând, în același timp, că orientările și consilierea care răspund nevoilor și preferințelor individuale și se concentrează pe evaluarea și extinderea competențelor individuale trebuie să constituie un element central al politicilor în materie de educație și competențe încă din primele etape;
27. subliniază importanța interactivității în ceea ce privește îmbunătățirea calității învățământului la distanță prin utilizarea metodelor moderne de comunicare care permit exerciții practice, implicarea cursanților în procesul de predare și dezvoltarea abilităților de comunicare;
28. promovează ideea asigurării accesului la învățarea pe tot parcursul vieții, în special în vederea facilitării reintegrării pe piața forței de muncă, inclusiv a femeilor și îngrijitorilor;
29. subliniază necesitatea monitorizării continue a învățământului la distanță ca parte a modernizării continue a metodelor și instrumentelor de predare;
30. subliniază necesitatea ca tinerii să dezvolte competențe de învățare independente (inclusiv organizarea muncii, prelucrarea informației, gândirea critică și motivația), astfel încât, pe viitor, aceștia să poată utiliza în mod eficient tehnologii avansate pentru a-și dezvolta competențele prin intermediul învățământului la distanță;
Învățământul complementar și la distanță - instrument de dezvoltare pentru universități
31. recunoaște că învățământul superior complementar și la distanță creează oportunități de dezvoltare pentru instituțiile de învățământ superior, astfel încât acestea să-și extindă domeniul de competențe, să-și diversifice programele pe care le oferă pentru a viza noi categorii de public și să-și diversifice veniturile, ținând seama de faptul că costurile învățământului la distanță sunt mai mici decât costurile cursurilor din învățământul la zi;
32. recunoaște că învățământul la distanță încurajează dezvoltarea domeniilor interdisciplinare și urmarea studiilor internaționale;
33. invită universitățile să își extindă oferta de învățământ la distanță;
34. recunoaște rolul jucat de strategia de specializare inteligentă (RIS3) în dezvoltarea potențialului regional cheie pe baza nevoilor de pe piața forței de muncă;
Provocările de natură tehnologică
35. recunoaște necesitatea de a ține pasul cu schimbările tehnologice rapide, în special pentru învățământul la distanță, și că importanța TIC și dependența de acesta nu pot fi subestimate; este de părere că TIC reprezintă un instrument prin intermediul căruia provocările majore în materie de educație și dezvoltare ar putea fi abordate la un nivel optim și într-un mod rentabil; consideră că aceste eforturi ar trebui să fie sprijinite, de asemenea, prin investiții majore în domeniul educației, inclusiv prin intermediul Fondului social european, pentru a dezvolta competențele digitale și alfabetizarea în domeniul media la toate nivelurile;
36. constată cu regret că lipsa de competențe în domeniul TIC reprezintă o problemă majoră în prezent, atât în rândul cadrelor didactice, cât și al cursanților; reiterează importanța competențelor tehnologice pentru a putea valorifica potențialul învățării la distanță și pentru a putea facilita implementarea de noi metode de predare și de învățare;
37. subliniază nevoia de a aborda decalajul digital și de a asigura oportunități egale pentru ca toți să dobândească acces la tehnologiile digitale, precum și competențele, atitudinile și motivația necesare pentru o participare digitală semnificativă;
38. subliniază că numai un sfert dintre școlarii din Europa au profesori care stăpânesc mediul digital, lucru care reprezintă un obstacol major în calea dezvoltării unor noi metode de predare; invită, prin urmare, statele membre să susțină mai mult școlile și să ofere posibilități de modernizare a competențelor, inclusiv prin formări de alfabetizarea în TI și media și prin oportunități permanente de carieră pentru cadrele didactice;
39. subliniază necesitatea de a susține și a investi în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice din toate sectoarele educaționale și de a crea servicii de orientare profesională în toate etapele carierei;
40. recunoaște importanța unor noi platforme digitale în educație, evidențiind, de asemenea, aspectele referitoare la securitate și viața privată cu care se confruntă atât instituțiile de învățământ universitar, cât și studenții;
41. subliniază importanța competențelor în sectorul STIM și își reafirmă regretul în ceea ce privește dezechilibrul de gen din acest domeniu;
Provocările financiare
42. recunoaște necesitatea asigurării unei finanțări adecvate pentru o educație de calitate și pentru o învățare personalizată; subliniază faptul că învățământul la distanță poate asigura o educație axată pe cursant, de înaltă calitate și la un cost mai mic; subliniază importanța unei mai mari implicări financiare și practice a acestui sector și a întreprinderilor în formarea profesională;
43. subliniază necesitatea recunoașterii cheltuielilor în domeniul educației ca pe o investiție pe termen lung, care aduce beneficii durabile;
44. consideră că aceste costuri nu trebuie să constituie un obstacol pentru înscrierea și urmarea programelor de educație, recunoscând în același timp problemele subiacente care determină costurile ridicate și incapacitatea cetățenilor de a plăti taxele de înscriere în unele state membre; încurajează, prin urmare, Comisia și statele membre să ofere o mai bună susținere și să promoveze învățarea la distanță ca opțiune educațională de calitate, flexibilă, personalizată și cu prețuri rezonabile;
Provocări în ceea ce privește cadrul de reglementare
45. recunoaște că există diferențe între cadrele de reglementare pentru formarea profesională clasică și pentru învățământul superior complementar și la distanță; subliniază că învățământul la distanță ar trebui acreditat în temeiul acelorași reguli ca și învățământul la zi, cu ajustarea corespunzătoare a indicatorilor și a criteriilor pertinente;
46. recunoaște importanța unei guvernări active și a implicării părților interesate;
47. recunoaște importanța asigurării calității și a omologării competențelor dobândite în cadrul învățământului la distanță;
48. reamintește că multe instrumente europene de transparență existente, precum Cadrul european al calificărilor (CEC) și Sistemul european de credite pentru educație și formare profesională (SECEFP), au fost elaborate în mod izolat; recunoaște că, pentru a permite persoanelor să realizeze o măsurare mai bună a progresului și a oportunităților lor, precum și pentru a valorifica rezultatele învățării obținute în diferite contexte, acestea trebuie să fie mai bine coordonate, sprijinite de sisteme de asigurare a calității și încorporate într-un cadru de calificări naționale pentru a consolida încrederea la nivelul sectoarelor și al actorilor, inclusiv la nivelul angajatorilor;
49. recunoaște că atât învățarea mixtă, cât și cea online continuă să fie importante, în special în contextul educației și formării profesionale; subliniază faptul că o combinare a tehnologiilor digitale de înaltă calitate cu oportunitățile de învățare față în față conduc la rezultate mai bune ale cursanților și, prin urmare, încurajează Comisia și statele membre să ofere o mai bună susținere și să promoveze învățarea mixtă;
50. solicită Comisiei să consolideze Strategia europeană privind învățarea pe tot parcursul vieții și să integreze în aceasta învățământul superior complementar și la distanță pentru a promova adaptarea forței de muncă în proces de îmbătrânire la schimbările economice și tehnologice; invită, în plus, Comisia să analizeze posibilitatea de a majora fondurile pentru învățământul superior complementar și la distanță prin programele existente și viitoare;
51. recunoaște nevoia unei abordări cuprinzătoare multisectoriale și multidisciplinare a educației și a formării, inclusiv a învățării pe tot parcursul vieții, și nevoia unei cooperări transsectoriale în vederea dezvoltării și implementării de politici în materie de educație;
Recomandări la nivel european
52. subliniază nevoia de a încuraja cooperarea și schimbul de bune practici între sistemele de învățământ; încurajează, în plus, schimburile de bune practici între agențiile naționale de asigurare a calității în cadrul elaborării criteriilor privind recunoașterea noilor moduri de predare și de învățare;
53. solicită revizuirea Cadrului european al calificărilor (CEC) pentru a promova caracterul comparabil al calificărilor în rândul țărilor cuprinse în CEC și al altor țări, în special în țările din vecinătate și în țări cu cadre de calificări dezvoltate, pentru a înțelege mai bine calificările obținute în străinătate și a integra persoanele provenite din familii de migranți și refugiații în programe de învățare pe tot parcursul vieții și în câmpul muncii;
54. solicită Comisiei să accentueze în mod semnificativ sprijinul acordat învățământului superior complementar și la distanță cu ajutorul programului Erasmus+ prin promovarea dezvoltării de rețele europene și prin facilitarea schimbului de bune practici, a creării de proiecte care implică instituții din mai multe state membre și a creșterii accesibilității pentru studenții din alte țări europene și din țări terțe;
55. încurajează crearea unei platforme online ușor de utilizat care să servească drept instrument unic și care să faciliteze schimbul de bune practici între cadrele didactice și cursanți;
56. invită Comisia să dezvolte o platformă de învățare sigură și integrată, concepută special pentru instituțiile de învățământ europene și oferită gratuit acestora, stimulând astfel utilizarea învățării on-line în întreaga UE;
57. recunoaște necesitatea de a dezvolta în continuare platformele eTwinning și School Education Gateway pentru a sprijini schimburile constructive între profesori și alți specialiști;
58. solicită consolidarea legăturilor între educația academică continuă (care nu este axată doar pe cercetare) și educația și formarea profesională care vizează dobândirea competențelor, și adoptarea de măsuri care să garanteze utilizarea și cererea continuă a acestora;
59. recomandă coroborarea eforturilor de învățare pe tot parcursul vieții cu o strategie europeană în domeniul digitalizării și evaluarea impactului de gen al măsurilor propuse care urmează să fie pregătite;
60. salută planul ambițios de a furniza internet ultrarapid în școlile primare și gimnaziale și în biblioteci până în 2025, întrucât o conectivitate mai rapidă și mai bună oferă posibilități considerabile de ameliorare a metodelor de predare, de promovare a cercetării și de dezvoltare a unor servicii de educație de înaltă calitate online; subliniază faptul că dezvoltarea acestor tehnologii creează oportunități mai bune pentru învățarea la distanță, în special în zonele rurale și în regiunile ultraperiferice; evidențiază faptul că aceste posibilități vor îmbunătăți competențele digitale ale copiilor și ale elevilor, precum și alfabetizarea lor în domeniul mass-mediei;
61. subliniază faptul că adaptarea sistemelor de educație și de formare este de o importanță vitală pentru a răspunde cererii tot mai mari de profesioniști cu competențe digitale în UE; subliniază că, pentru realizarea unei adevărate piețe unice digitale în Europa, este necesar să se depună în continuare eforturi în vederea îmbunătățirii educației în domeniul mass-mediei în rândul cetățenilor, în special în rândul minorilor;
62. subliniază importanța intensificării eforturilor la nivel european pentru ca strategia de învățare pe tot parcursul vieții să devină o realitate pentru toți, împreună cu obiectivul de a oferi, de asemenea, o serie de posibilități de învățare utile pentru dezvoltarea și împlinirea pe plan personal; încurajează Comisia și statele membre să promoveze și să investească în învățarea pe tot parcursul vieții, în special în țările cu o rată de participare sub valoarea de referință de 15 %;
63. invită statele membre să promoveze cooperarea și să consolideze sinergiile între organismele de educație formală, neformală și informală, pentru a atinge un grup mai larg de persoane și pentru a lua mai bine în considerare nevoile specifice ale acestora;
64. recomandă ca profesorii care predau cursuri de învățământ la distanță să aibă o formare profesională specifică certificată;
Recomandări la nivelul statelor membre
65. invită statele membre să asigure o abordare holistică a educației și să ofere studenților oportunități de învățare autentice, diverse și egale, care să le dezvolte aspirațiile și competențele necesare pentru a prospera atât într-o economie globală în continuă schimbare, cât și într-o societate democratică;
66. încurajează statele membre să se bazeze pe mecanismele existente de validare pentru a evalua și a certifica competențele dobândite prin parcursuri de modernizare a competențelor și să asigure recunoașterea acestora în vederea obținerii unei calificări, în concordanță cu cadrul și sistemele naționale de calificări;
67. subliniază faptul că dezvoltarea în continuare a infrastructurii digitale, în special în regiunile mai puțin populate, promovează integrarea socială și culturală, procesele educaționale și de informare moderne, precum și o economie culturală regională;
68. solicită statelor membre să ofere oportunități de formare în domeniul TIC și de dezvoltare a competențelor digitale și în domeniul mass-mediei la toate nivelurile educației;
69. reiterează faptul că este important ca instituțiile de învățământ și de formare să răspundă prompt la schimbările care au loc în societate și pe piața forței de muncă, să se adapteze și să-și modernizeze modul de funcționare, și să permită studenților să-și dezvolte competențele în mod corespunzător ; subliniază că educația este un proces de capacitare care durează întreaga viață și care ar trebui să îi ajute pe cetățeni să se împlinească pe plan personal, să-și dezvolte creativitatea și să se bucure de condiții decente de viață;
70. invită insistent instituțiile de învățământ superior să anticipeze schimbările care au loc în societate și pe piața forței de muncă și să-și adapteze modul de lucru în consecință; constată că dezvoltarea sectoarelor orientate spre viitor, în special economia verde și cea circulară, joacă un rol determinant în ceea ce privește natura competențelor necesare;
71. invită, de asemenea, instituțiile de învățământ superior, să ofere programe de studii multilingve, adecvate competențelor migranților, favorizând accesul lor la programele de învățământ;
72. subliniază necesitatea unei mai mari flexibilități în sistemele de învățământ ale statelor membre, pentru a permite o utilizare mai eficientă a metodelor de predare online și deschise;
73. invită insistent statele membre să îmbunătățească disponibilitatea datelor privind ocuparea forței de muncă și situația socială a absolvenților („urmărirea parcursului absolvenților”), inclusiv a datelor privind sectorul educației și formării profesionale;
74. invită Uniunea Europeană și statele membre să conceapă și să pună în aplicare „coridoare educative” prin promovarea unor acorduri cu universitățile europene, cum ar fi Uniunea universităților din zona mediteraneeană (UNIMED) și cu rețelele de universități la distanță care primesc studenți refugiați provenind din zonele de conflict, inclusiv prin programe de învățământ superior la distanță;
75. subliniază importanța, pentru învățământul superior complementar și la distanță, a activităților de formare de cadre didactice specializate pentru învățământul primar, secundar și universitar, pentru ca acestea să răspundă nevoilor studenților lor;
76. subliniază necesitatea recunoașterii, printr-un sistem de asigurare a calității și de acreditare, a competențelor și a aptitudinilor dobândite în afara sistemului de învățământ formal, în special în scopul capacitării persoanelor aflate într-o situație vulnerabilă sau defavorizată, precum adulții sau refugiații cu un nivel de calificare redus; insistă asupra importanței validării învățării neformale și informale pentru a se adresa cursanților și a le permite realizarea capacităților personale;
77. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
- [1] JO C 119, 28.5.2009, p. 2.
- [2] JO C 70, 8.3.2012, p. 9.
- [3] JO C 417, 15.12.2015, p. 25.
- [4] JO C 372, 20.12.2011, p. 1.
- [5] http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52012DC0669&from=RO
- [6] JO C 64, 5.3.2013, p. 5.
- [7] JO L 327, 24.11.2006, p. 45.
- [8] JO L 394, 30.12.2006, p. 10.
- [9] JO C 327, 4.12.2010, p. 11.
- [10] JO C 398, 22.12.2012, p. 1.
- [11] JO C 111, 6.5.2008, p. 1.
- [12] JO C 183, 14.6.2014, p. 30.
- [13] Texte adoptate, P8_TA(2016)0107.
- [14] Texte adoptate, P8_TA(2016)0291.
- [15] JO C 126, 26.4.2014, p. 20.
- [16] http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/education/library/reports/policy-provision-adult-learning_en.pdf
- [17] Texte adoptate, P8_TA(2015)0321.
- [18] http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52011XG0525(01)&from=RO
- [19] http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-6268-2017-INIT/ro/pdf
- [20] în concordanță cu articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
- [21] În țările germanofone, de exemplu, în învățământul la distanță se face distincția între domeniile universitare și cele neuniversitare.
- [22] O programă de învățământ la distanță în domeniul omniprezenței calculatoarelor; https://www.researchgate.net/publication/312312226_A_distance_learning_curriculum_on_pervasive_computing
- [23] Economics of Education, editori: Dominic J. Brewer, Patrick J. McEwan Equity and Quality in Education Supporting disadvantaged students and schools (Echitatea și calitatea în educație și sprijinirea studenților defavorizați în școli) https://www.oecd.org/education/school/50293148.pdf
EXPUNERE DE MOTIVE
Educația și formarea sunt o reflecție a societății. Ele aduc o contribuție esențială la formarea capitalului uman. În Europa, de mai multe decenii, în contextul învățării pe tot parcursul vieții, o serie întreagă de activități didactice au fost elaborate pe baza sistemelor educaționale clasice, în temeiul recunoașterii faptului că, fie la nivel formal, neformal sau ocazional, educația permanentă este esențială în contextul actual al unei societăți dinamice, complexe și pline de riscuri, care, din punct de vedere tehnologic, este din ce în ce mai exigentă.
Îmbunătățirea continuă a cunoștințelor, a experienței și a competențelor este esențială nu numai la locul de muncă, ci și în viața privată și în viața publică a unei persoane.
Sistemele de învățământ trebuie, așadar, să acorde o atenție deosebită unor circumstanțe aflate în schimbare rapidă și să se adapteze la acestea. Trebuie să fie puse la dispoziție parcursuri suplimentare către educație prin intermediul învățământului și a formării superioare profesionale continue, care să permită participanților să își îmbunătățească în continuare capacitățile. Sistemele educaționale trebuie nu doar să facă posibil învățământul complementar, ci și să recunoască rezultatele învățării, nu doar la nivel național, ci și în sens mai larg.
Un acces limitat la oportunitățile educaționale poate reduce competitivitatea persoanelor pe piața forței de muncă și poate provoca dificultăți în viața lor privată, putând duce chiar la o inerție permanentă, la excluderea din societate și, după cum am văzut în ultimii ani, la o radicalizare violentă, în special în rândul tinerilor, care este segmentul cel mai vulnerabil la risc.
Facilitarea accesului la educație este, prin urmare, standardul care ar trebui să fie aplicat la nivel global; în realitate, însă, acest lucru nu se întâmplă. Multe persoane întâmpină dificultăți: de exemplu, tinerele mame găsesc că este dificil să împace viața de familie și chiar angajamentele profesionale, cu educația; pentru persoanele mai sărace poate fi dificil să își permită studiile pe care și le doresc, în special dacă sunt costisitoare sau se desfășoară foarte departe. Este dificil pentru o persoană dintr-o regiune îndepărtată, de exemplu, să-și permită să studieze la universitatea pe care a ales-o, din cauza distanței. De asemenea, persoanele cu nevoi speciale se confruntă adesea cu dificultăți în ceea ce privește participarea la activitățile clasice de studii (de exemplu, obligația de a fi prezent la curs). Acesta este motivul pentru care educația la distanță este atât de importantă, având în vedere că asigură unui acces mai ușor pentru toți și că reduce costurile studiilor. Învățământul on-line sau la distanță poate constitui o formă mai potrivită și mai accesibilă de educație deoarece evită costurile normale de funcționare a instituțiilor de învățământ. Învățământul la distanță poate îmbunătăți accesibilitatea pentru toți, fără discriminare pe criterii de naționalitate, regiune, statut social, vârstă sau sex.
Raportorul are convingerea că, prin noile forme de învățare pe tot parcursul vieții, se poate face față cu succes provocărilor prezentate de societățile moderne, inclusiv prin reducerea șomajului, care este în continuare prea ridicat, în special în rândul tinerilor. În unele țări, acesta a atins proporții dramatice (peste 40 %). A face față tuturor acestor provocări va necesita sisteme educaționale foarte flexibile. În zece ani, aproape jumătate din numărul total al locurilor de muncă vor fi noi, și vor necesita abilități noi. Mai mult de jumătate din aceste locuri de muncă vor fi disponibile numai pentru lucrătorii cu înaltă calificare. Pe scurt, învățământul complementar și la distanță poate avea o contribuție importantă la abordarea cu succes a provocărilor prezentate de societățile moderne.
Raportorul subliniază că învățământul complementar și la distanță pune accentul pe personalizare, și anume pe educația personalizată. Acest tip de flexibilitate ajută, de asemenea, să se ajungă la o învățare mai eficace, de mai bună calitate și să se reducă rata de abandon școlar, care este încă o problemă majoră în Europa.
Procesul de digitalizare acționează în mod continuu în educație, ca și în alte domenii. În prezent, numai un sfert dintre elevii din Europa au ca profesori cadre didactice care au competențe digitale. Prin urmare, toți participanții la educație au nevoie de urgență să fie dotați cu competențe corespunzătoare la toate nivelurile procesului educațional. De asemenea, în acest context, este foarte important ajutorul UE pentru a elabora o singură platformă digitală, sau o clasă digitală, care ar asigura un răspuns efectiv și rapidă al UE la provocările digitalizării, ar risipi temerile și ar asigura calitatea instituțiilor de învățământ care doresc să își extindă serviciile de învățământ pentru a include educația la distanță.
Raportorul dorește să pună în evidență în special necesitatea ca toate sistemele educaționale din statele membre să creeze un cadru de reglementare care să permită FDE să funcționeze în mod corespunzător, inclusiv în ceea ce privește recunoașterea și validarea rezultatelor obținute prin educație formală și neformală.
Raportorul recomandă întărirea cooperării între sistemele educaționale ale statelor membre și dezvoltarea unei platforme online ușor de folosit pentru a facilita schimbul de bune practici. El recomandă, de asemenea, îmbunătățirea cooperării cu mediul de afaceri, în special în ceea ce privește studiile cu un nivel ridicat de valoare aplicată. În viitor, ar trebui să se exploateze mai bine potențialul învățământului complementar și la distanță în cadrul programelor Erasmus+, în special în ceea ce privește schimbul de bune practici și dezvoltarea de cunoștințe de specialitate în domeniul învățământului la distanță și al cercetării unor metode de predare inovatoare. Raportorul consideră că statele membre ar trebui să adopte o abordare holistică cu privire la educație prin care instituțiile de învățământ să fie mai bine echipate să se adapteze la schimbările care au loc în societate și pe piața forței de muncă. Este, de asemenea, foarte important ca acestea să acorde mai multă atenție formării continue a cadrelor didactice.
\
AVIZ aL Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (2.5.2017)
destinată Comisiei pentru cultură și educație
referitoare la învățământul superior complementar și la distanță ca parte a strategiei europene de învățare pe tot parcursul vieții
Raportoare: Vilija Blinkevičiūtė
SUGESTII
Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru cultură și educație, competentă în fond, să ia în considerare următoarele amendamente:
Amendamentul 1 Proiect de raport Referirea 1 | |||||||||||||
|
Proiectul de raport |
Amendamentul | ||||||||||||
|
– având în vedere articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), |
– având în vedere articolele 8, 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), | ||||||||||||
Amendamentul 2 Proiect de raport Considerentul B | |||||||||||||
|
Proiectul de raport |
Amendamentul | ||||||||||||
|
B. întrucât învățarea pe tot parcursul vieții, care promovează atât cetățenia activă, cât și capacitatea de inserție profesională, constituie un aspect esențial al educației afectat de aceste schimbări; |
B. întrucât învățarea pe tot parcursul vieții, în contexte formale, non-formale și informale, care promovează egalitatea de gen, cetățenia activă și capacitatea de inserție profesională, constituie un aspect esențial al educației afectat de aceste schimbări; | ||||||||||||
Amendamentul 3 Proiect de raport Considerentul Ba (nou) | |||||||||||||
|
Proiectul de raport |
Amendamentul | ||||||||||||
|
|
Ba. întrucât, pentru a atinge obiectivul din 2020, vizând participarea, în medie, a cel puțin 15% dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani la învățarea pe tot parcursul vieții, trebuie adoptate măsuri active pentru a reduce obstacolele din calea acestei participări, inclusiv măsuri care să echilibreze obligațiile familiale, în special pentru femei; | ||||||||||||
Amendamentul 4 Proiect de raport Considerentul Da (nou) | |||||||||||||
|
Proiectul de raport |
Amendamentul | ||||||||||||
|
|
Da. întrucât formarea continuă și la distanță și utilizarea noilor tehnologii pot contribui la creșterea gradului de conștientizare, în rândul fetelor și femeilor, cu privire la noi opțiuni de carieră, în special în domenii unde sunt slab reprezentate; întrucât, deși numărul femeilor care sunt absolvente ale unei forme de învățământ mediu sau superior este mai mare decât cel al bărbaților, este necesar să crească prezența femeilor atât în învățământul profesional, cât și în sectoarele legate de STIM (știință, tehnologie, inginerie și matematică); | ||||||||||||
Amendamentul 5 Proiect de raport Considerentul Da (nou) | |||||||||||||
| |||||||||||||
Amendamentul 6 Proiect de raport Considerentul Db (nou) | |||||||||||||
|
Proiectul de raport |
Amendamentul | ||||||||||||
|
|
Db. întrucât învățământul la distanță poate avea un efect pozitiv asupra competențelor digitale ale femeilor; întrucât intrarea mai multor femei în sectorul TIC ar stimula o piață pe care se anunță o penurie a forței de muncă și în care participarea egală a femeilor ar conduce la un câștig anual de aproximativ 9 miliarde EUR pentru PIB-ul UE; întrucât femeile sunt, în continuare, foarte slab reprezentate în studiile universitare din domeniul TIC, unde reprezintă doar aproximativ 20% dintre absolvenții în domeniu, iar doar 3% dintre toate absolventele dețin o diplomă în TIC; | ||||||||||||
Amendamentul 7 Proiect de raport Considerentul J | |||||||||||||
|
Proiectul de raport |
Amendamentul | ||||||||||||
|
J. întrucât femeile reprezintă majoritatea persoanelor care se înscriu la cursurile din cadrul învățământului la distanță, dat fiind că astfel de cursuri le oferă flexibilitate în vederea atingerii echilibrului dintre viața personală și cea profesională; |
J. întrucât femeile reprezintă majoritatea persoanelor care se înscriu la cursurile din cadrul învățământului la distanță, dat fiind faptul că femeile dedică, în continuare, mai mult timp decât bărbații muncilor domestice neremunerate și îngrijirii familiei și dat fiind faptul că astfel de cursuri le oferă flexibilitate în vederea atingerii echilibrului dintre viața personală și cea profesională; | ||||||||||||
Amendamentul 8 Proiect de raport Considerentul Ja (nou) | |||||||||||||
|
Proiectul de raport |
Amendamentul | ||||||||||||
|
|
Ja. întrucât, în 2010, bărbații reprezentau 60% din personalul instituțiilor academice în toate statele membre; | ||||||||||||
Amendamentul 9 Proiect de raport Considerentul K | |||||||||||||
|
Proiectul de raport |
Amendamentul | ||||||||||||
|
K. întrucât egalitatea între femei și bărbați este un principiu fundamental al Uniunii Europene, care este consacrat în tratate și care este unul dintre obiectivele și responsabilitățile Uniunii; întrucât egalitatea în educație oferă femeilor oportunități mai mari și contribuie la dezvoltarea socială, culturală și economică a societății, |
K. întrucât egalitatea între femei și bărbați este un principiu fundamental al Uniunii Europene, care este consacrat în tratate și care este unul dintre obiectivele și responsabilitățile Uniunii; întrucât egalitatea în educație oferă femeilor oportunități mai mari și contribuie la dezvoltarea socială, culturală și economică a societății; întrucât educația este un instrument fundamental pentru combaterea stereotipurilor de gen; | ||||||||||||
Amendamentul 10 Proiect de raport Punctul 3 | |||||||||||||
|
Proiectul de raport |
Amendamentul | ||||||||||||
|
3. recunoaște că digitalizarea și stabilirea unor platforme educaționale comune sunt esențiale pentru a răspunde acestor provocări; |
3. recunoaște că digitalizarea și stabilirea unor platforme educaționale comune sunt esențiale pentru a răspunde acestor provocări și solicită acordarea unei atenții sporite furnizării unei educații de calitate femeilor, ca parte a platformelor digitale, pentru a le îmbunătăți poziția pe piața de muncă și a le actualiza și adapta competențele la nevoile economiei digitalizate; | ||||||||||||
Amendamentul 11 Proiect de raport Punctul 3 a (nou) | |||||||||||||
|
Proiectul de raport |
Amendamentul | ||||||||||||
|
|
3a. subliniază că măsurile privind învățarea pe tot parcursul vieții sunt esențiale pentru a oferi femeilor competențe care să le permită reintegrarea în forța de muncă sau obținerea unui loc de muncă mai bun, a unui venit mai mare și a unor condiții de muncă mai bune; invită Comisia să promoveze inițiative care oferă sprijin în aplicarea programelor de formare profesională la distanță pentru femei, inclusiv învățământ superior în domeniile științei, tehnologiei și TI, în dezvoltarea programelor de formare privind egalitatea de gen pentru personalul din învățământ și în combaterea transmiterii stereotipurilor prin programele de învățământ și materialul pedagogic;
| ||||||||||||
Amendamentul 12 Proiect de raport Punctul 3 b (nou) | |||||||||||||
|
Proiectul de raport |
Amendamentul | ||||||||||||
|
|
3b. subliniază importanța educației în combaterea stereotipurilor de gen; invită, prin urmare, Comisia să promoveze inițiative vizând dezvoltarea programelor de formare privind egalitatea de gen pentru personalul din învățământ și combaterea transmiterii stereotipurilor prin programele de învățământ și materialul pedagogic; | ||||||||||||
Amendamentul 13 Proiect de raport Punctul 4 | |||||||||||||
|
Proiectul de raport |
Amendamentul | ||||||||||||
|
4. subliniază că instituțiile de învățământ superior trebuie să pregătească studenții să se confrunte cu incertitudini și să le ofere instrumente cum ar fi capacitatea antreprenorială și abilități de adaptabilitate care să le permită să-și exploreze propriile căi de devenire; |
4. subliniază că instituțiile de învățământ superior trebuie să pregătească studenții, inclusiv femeile, să se confrunte cu incertitudini și să le ofere instrumente cum ar fi capacitatea antreprenorială și abilități de adaptabilitate care să le permită să-și exploreze propriile căi de devenire; | ||||||||||||
Amendamentul 14 Proiect de raport Punctul 5 a (nou) | |||||||||||||
|
Proiectul de raport |
Amendamentul | ||||||||||||
|
|
5a. subliniază faptul că sunt necesare îmbunătățiri suplimentare în ceea ce privește prezența și accesul femeilor la nivelurile mai înalte ale mediului academic, în special ca un mijloc de soluționare a subreprezentării lor continue în funcțiile de conducere din mediul academic; | ||||||||||||
Amendamentul 15 Proiect de raport Punctul 8 | |||||||||||||
|
Proiectul de raport |
Amendamentul | ||||||||||||
|
8. solicită o mai bună incluziune și reținere a persoanelor pe piața muncii, susținute de îmbunătățirea competențelor lor prin intermediul educației și formării profesionale; |
8. solicită o mai bună incluziune și reținere a persoanelor pe piața muncii, inclusiv a femeilor, susținute de îmbunătățirea competențelor lor prin intermediul educației și formării profesionale; | ||||||||||||
Amendamentul 16 Proiect de raport Punctul 10 | |||||||||||||
|
Proiectul de raport |
Amendamentul | ||||||||||||
|
10. recunoaște că accesul la educație este o preocupare majoră, în special pentru persoanele vulnerabile, pentru persoanele care provin din medii defavorizate și pentru persoanele cu nevoi speciale; |
10. recunoaște că accesul la educație este o preocupare majoră, în special pentru persoanele vulnerabile, pentru persoanele care provin din medii defavorizate, migranți și persoanele cu nevoi speciale; | ||||||||||||
Amendamentul 17 Proiect de raport Punctul 13 | |||||||||||||
|
Proiectul de raport |
Amendamentul | ||||||||||||
|
13. recunoaște că modelele de învățare flexibile permit persoanelor ce dețin un loc de muncă să beneficieze de un mai bun echilibru între viața personală și cea profesională; |
13. recunoaște că modelele de învățare flexibile permit persoanelor ce dețin un loc de muncă să beneficieze de un mai bun echilibru între viața personală și cea profesională; solicită furnizarea unor structuri de îngrijire accesibile și la un preț convenabil care să permită îngrijitorilor, deseori femei, să participe la învățarea și formarea pe tot parcursul vieții; subliniază faptul că formatele flexibile de învățare trebuie să fie, de asemenea, accesibile persoanelor cu dizabilități, în special femeilor și fetelor; | ||||||||||||
Amendamentul 18 Proiect de raport Punctul 13 a (nou) | |||||||||||||
|
Proiectul de raport |
Amendamentul | ||||||||||||
|
|
13a. subliniază faptul că formatele flexibile de învățare oferă oportunitatea de a furniza acces la educație pentru femeile și fetele care provin din comunități vulnerabile sau marginalizate, cum ar fi femeile refugiate sau migrante, femeile rome, mamele singure, femeile care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială și femeile din zonele rurale, precum și de a depăși obstacolele cu care se confruntă acestea; | ||||||||||||
Amendamentul 19 Proiect de raport Punctul 14 a (nou) | |||||||||||||
|
Proiectul de raport |
Amendamentul | ||||||||||||
|
|
14a. promovează ideea asigurării accesului la învățarea pe tot parcursul vieții, în special în scopul facilitării reintegrării femeilor și îngrijitorilor în forța de muncă; | ||||||||||||
Amendamentul 20 Proiect de raport Punctul 18 a (nou) | |||||||||||||
|
Proiectul de raport |
Amendamentul | ||||||||||||
|
|
18a. subliniază faptul că femeile și fetele se confruntă deseori cu stereotipuri de gen în privința tehnologiilor digitale; subliniază, de asemenea, că alfabetizarea digitală adecvată, inclusiv a femeilor, este esențială pentru asigurarea unui acces egal la învățământul la distanță; | ||||||||||||
Amendamentul 21 Proiect de raport Punctul 31 | |||||||||||||
|
Proiectul de raport |
Amendamentul | ||||||||||||
|
31. recomandă coroborarea eforturilor de învățare pe tot parcursul vieții cu o strategie europeană în domeniul digitalizării; |
31. recomandă coroborarea eforturilor de învățare pe tot parcursul vieții cu o strategie europeană în domeniul digitalizării și pregătirea unei evaluări a impactului măsurilor din perspectiva genului; | ||||||||||||
Amendamentul 22 Proiect de raport Punctul 31 a (nou) | |||||||||||||
|
Proiectul de raport |
Amendamentul | ||||||||||||
|
|
31a. subliniază necesitatea adoptării unor măsuri active pentru abordarea și eliminarea stereotipurilor de gen și a segregării din învățământ și formare, inclusiv prin asigurarea unor programe de învățământ care să ia în considerare dimensiunea de gen, furnizarea consilierii profesionale și desfășurarea unor campanii mass-media care să încurajeze băieții și fetele, femeile și bărbații să urmeze cariere în acord cu abilitățile și competențele lor; | ||||||||||||
Amendamentul 23 Proiect de raport Punctul 32 | |||||||||||||
|
Proiectul de raport |
Amendamentul | ||||||||||||
|
32. subliniază importanța intensificării eforturilor depuse la nivel european pentru a transforma strategia privind învățarea pe tot parcursul vieții într-o realitate accesibilă tuturor; |
32. subliniază importanța intensificării eforturilor depuse la nivel european pentru a transforma strategia privind învățarea pe tot parcursul vieții într-o realitate accesibilă tuturor și solicită ca egalitatea de gen să fie integrată în strategiile privind învățarea pe tot parcursul vieții; | ||||||||||||
Amendamentul 24 Proiect de raport Punctul 33 | |||||||||||||
|
Proiectul de raport |
Amendamentul | ||||||||||||
|
33. invită statele membre să asigure o abordare holistică a educației și să ofere studenților oportunități reale de învățare, care să le dezvolte aspirațiile și competențele necesare pentru a supraviețui într-o economie globală; |
33. invită statele membre să asigure o abordare holistică și care ia în considerare dimensiunea de gen a educației și să ofere studenților oportunități reale de învățare, care să le dezvolte aspirațiile și competențele necesare pentru a supraviețui într-o economie globală; recomandă statelor membre să dezvolte programe de învățământ care să ia în considerare dimensiunea de gen și materiale pedagogice nediscriminatorii, care să poată influența parcursul educațional al studenților și carierele lor profesionale într-o etapă ulterioară. | ||||||||||||
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
|
Data adoptării |
25.4.2017 |
|
|
|
|
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
|
Data adoptării |
21.6.2017 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
24 1 5 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Silvia Costa, Angel Dzhambazki, Jill Evans, María Teresa Giménez Barbat, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Svetoslav Hristov Malinov, Curzio Maltese, Stefano Maullu, Morten Messerschmidt, Luigi Morgano, Momchil Nekov, John Procter, Michaela Šojdrová, Martin Sonneborn, Yana Toom, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Dietmar Köster, Emma McClarkin, Martina Michels |
||||
|
Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final |
David Borrelli |
||||
VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
|
24 |
+ |
|
|
ALDE |
María Teresa Giménez Barbat, Yana Toom |
|
|
EFDD |
David Borrelli |
|
|
GUE/NGL |
Curzio Maltese, Martina Michels |
|
|
PPE |
Andrea Bocskor, Svetoslav Hristov Malinov, Stefano Maullu, Sabine Verheyen, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Michaela Šojdrová |
|
|
S&D |
Silvia Costa, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Dietmar Köster, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Julie Ward, Krystyna Łybacka |
|
|
Verts/ALE |
Jill Evans, Helga Trüpel |
|
|
1 |
- |
|
|
NI |
Martin Sonneborn |
|
|
5 |
0 |
|
|
ECR |
Angel Dzhambazki, Emma McClarkin, Morten Messerschmidt, John Procter |
|
|
ENF |
Dominique Bilde |
|
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri