Procedură : 2016/0207(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0261/2017

Texte depuse :

A8-0261/2017

Dezbateri :

PV 29/11/2017 - 21
CRE 29/11/2017 - 21

Voturi :

PV 14/09/2017 - 8.12
CRE 14/09/2017 - 8.12
PV 30/11/2017 - 8.18
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0469

RAPORT     ***I
PDF 1126kWORD 112k
17.7.2017
PE 601.194v02-00 A8-0261/2017

referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 230/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace.

(COM(2016)0447 – C8-0264/2016 – 2016/0207(COD))

Comisia pentru afaceri externe

Raportor: Arnaud Danjean

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 OPINIE MINORITARĂ
 AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI JURIDICE PRIVIND BAZA JURIDICĂ
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare
 PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE ÎN FOND
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 230/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace

(COM(2016)0447 – C8-0264/2016 – 2016/0207(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0447),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 209 alineatul (1) și articolul 212 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0264/2016),

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 59 și 39 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0261/2017),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Amendamentul    1

Propunere de regulament

Considerentul 6 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6a)  Utilizarea acestui instrument ar trebui monitorizată îndeaproape și ar trebui să se prezinte periodic situații actualizate Parlamentului European privind activitățile finanțate în conformitate cu dispozițiile acestuia. Ar trebui remarcat faptul că durata acestui instrument se limitează strict la sfârșitul perioadei aferente cadrului financiar multianual actual, iar Comisia ar trebui să realizeze o evaluare interdisciplinară cuprinzătoare a acțiunilor finanțate în conformitate cu dispozițiile privind consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare („CBSD”) prevăzute de prezentului regulament și cu instrumentele relevante utilizate de statele membre pentru finanțarea CBSD. Această evaluare ar trebui să examineze coerența acțiunilor CBSD finanțate de Uniune și de statele membre ale acesteia cu Strategia globală a UE și cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Orice viitor instrument creat pentru a aborda legătura dintre securitate și dezvoltare ar trebui să se bazeze pe concluziile acestei evaluări, să fie lansat numai după o amplă consultare publică, la care să participe mai multe părți interesate, și să faciliteze cooperarea civilă dintre Uniune, structurile interguvernamentale sau publice de la nivel local și regional și ONG-uri, pentru a veni în sprijinul țărilor terțe.

Amendamentul    2

Propunere de regulament

Articolul 1 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 1a

 

Asistența care intră sub incidența articolului 3a se finanțează prin redistribuirea în cadrul rubricii IV a bugetului general al Uniunii pentru cadrul financiar multianual 2014-2020, fără a se mobiliza resurse suplimentare. Această realocare exclude utilizarea creditelor alocate pentru măsuri prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului1a.

 

__________________

 

1a Regulamentul (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare în perioada 2014-2020.


EXPUNERE DE MOTIVE

La 5 iulie 2016, Comisia Europeană a publicat o propunere legislativă ce urmărește să sprijine consolidarea capacităților de securitate și apărare din țările partenere. Obiectivul acestei propuneri este de a permite UE să finanțeze din bugetul propriu atât activități de instruire, cât și furnizarea de echipamente neletale pentru forțele de securitate din țările terțe. Acest sprijin oferit de Uniune partenerilor săi urmărește să sprijine eficacitatea pe termen lung a acțiunilor de instruire asigurate de Uniune și dezvoltarea statului de drept.

Inițiativa Comisiei urmărește consolidarea legăturii dintre securitate și dezvoltare, prevăzută din 2003 în Strategia europeană de securitate(1) („securitatea este o condiție prealabilă pentru dezvoltare”) și reamintită explicit în toate documentele strategice, globale sau tematice(2).

Legătura dintre securitate și dezvoltare este înțeleasă ca reprezentând un principiu de bază care susține abordarea integrată a UE cu privire la crizele și conflictele externe. În timp ce politica de dezvoltare are ca obiectiv reducerea și, în cele din urmă, eradicarea sărăciei („fără dezvoltare și fără eradicarea sărăciei nu poate exista pace durabilă”), consolidarea capacităților în domeniul securității reprezintă în mod clar o contribuție esențială la obiectivele de dezvoltare durabilă.

Parlamentul European a susținut dintotdeauna această poziție. În raportul său referitor la abordarea globală a UE(3), Parlamentul salută, așadar, „atenția pe care o acordă legăturii dintre securitate și dezvoltare, care ar trebui să fie un principiu-cheie de bază în aplicarea unei abordări cuprinzătoare a UE”.

Totodată, trebuie remarcat că viitoarea direcție a legăturii dintre securitate și dezvoltare va fi reafirmată fără echivoc în „Consensul european privind dezvoltarea”, care este în prezent în curs de revizuire.

Prezenta propunere contribuie la o mai mare coerență a acțiunii Uniunii Europene.

Ea permite realizarea obiectivelor Strategiei globale a UE pentru politica externă și de securitate, prezentată în iunie 2016 de Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. Prioritatea numărul 4 din strategie, „De la viziune la acțiune”, subliniază că trebuie consolidate capacitățile partenerilor săi pentru a face față crizelor externe.

Această necesitate este, de asemenea, reamintită în Rezoluția Parlamentului European referitoare la operațiunile de menținere a păcii(4), în care Parlamentul „salută comunicarea comună privind consolidarea capacităților și se alătură Consiliului solicitând implementarea urgentă a acesteia”.

Acest text se înscrie, în cele din urmă, în linia măsurilor luate ca urmare a comunicării comune din aprilie 2015(5), care a identificat lacunele Uniunii Europene în consolidarea capacităților din țările partenere, precum și la nivelul reformei sectorului de securitate (RSS). UE face în prezent o evaluare a nevoilor țărilor fragile, în special în Africa, iar Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (IcSP) finanțează deja activități în cadrul RSS.

Propunerea îi permite UE să își respectă angajamentele internaționale în materie de dezvoltare. Propunerea ține seama de Directivele de raportare revizuite ale OCDE-CAD privind asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) în domeniul păcii și securității, fapt care aduce sectorul de securitate în domeniul de aplicare al normelor AOD, precum și de adoptarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU și a Obiectivului de dezvoltare durabilă (ODD) nr. 16 referitor la pace și justiție, care subliniază necesitatea de a sprijini instituțiile naționale responsabile de securitate în țările fragile și afectate de conflicte.

Propunerea răspunde unei nevoi urgente, dar și așteptărilor părților interesate locale. De peste trei ani se formulează orientări politice, dar nu s-a luat nicio măsură concretă pentru a le transpune în practică. Încă din decembrie 2013, Consiliul European a lansat un apel pentru un program de „instruire și echipare”, care a devenit apoi inițiativa CBSD („Consolidarea capacităților pentru securitate și dezvoltare”). În decembrie 2016, în concluziile Consiliului European s-a subliniat că propunerea legislativă a Comisiei Europene trebuie adoptată înainte de sfârșitul primului semestru din 2017.

Textul legislativ îmbracă forma unei modificări a Regulamentului (UE) nr. 230/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace. Revizuirea regulamentului se limitează numai la adăugarea unor elemente care să permită eliminarea deficiențelor existente, sprijinirea tuturor actorilor din domeniul securității (inclusiv a forțelor armate) pentru a permite punerea la dispoziție a unor cursuri de instruire și echipamente pentru satisfacerea nevoilor urgente, pe termen scurt și pe termen mediu, ca parte a eforturilor de îndeplinire a obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Transpunerea rapidă în practică a inițiativei CBSD în țările partenere ar completa și ar îmbunătăți sistemul existent.

Uniunea Europeană dispune deja de mai multe instrumente de susținere a forțelor civile de securitate (poliția) și a justiției, prin finanțarea unor echipamente (vehicule, echipamente radio etc.).

Însă Uniunea nu poate susține forțele militare, deși, în anumite cazuri, numai forțele armate sunt capabile să stabilizeze zonele, participând la reinstaurarea securității și la restabilirea administrației publice și a serviciilor de bază.

Uniunea nu are, așadar, un instrument financiar care să poată fi activat rapid și eficient pentru a-și sprijini direct partenerii din țările terțe în domeniul securității atunci când este nevoie. Fără o capacitate de sprijinire a activităților programelor coordonate relevante în materie de echipamente, este extrem de dificil să se obțină rezultate pozitive continue în instruirea și consilierea forțelor armate din terțe țările terțe pe termen mediu și lung.

Această asistență urgent necesară, propusă de Comisie, ar permite eliminarea decalajelor din sistemul existent, decalaje între programele care urmăresc să consolideze forțele „civile” de securitate și celelalte programe de dezvoltare, dintre instruirea care poate fi oferită de elementele europene și lipsa de echipamente a forțelor locale. Uniunea Europeană trebuie să aibă capacitatea să echipeze forțele de securitate ale țărilor partenere pe care le instruiește în cadrul misiunilor sale.

De exemplu, prin sprijin european s-ar putea permite finanțarea unor infrastructuri medicale în garnizoanele din Mali, UE fiind deja prezentă aici prin misiunea militară EUTM Mali. S-ar urmări reabilitarea infrastructurilor medicale existente de tip infirmerii, pentru a le aduce la un standard de îngrijire acceptabil. Aceste infirmerii ar trebui să poată oferi asistență medicală de bază, inclusiv acțiuni pentru protecția mamei și a copilului, și să ofere prim ajutor.

Participarea la construcția spitalelor pentru îngrijirea răniților ar aduce Uniunii o valoare adăugată reală și ar contribui la succesul misiunii europene.

În prezent, lipsa finanțării afectează credibilitatea acțiunii externe a Uniunii, în timp ce alți actori, precum China, Rusia sau Turcia, își consolidează acțiunile în țările africane, mai ales în domeniul militar, fără a condiționa acordarea sprijinului de respectarea principiilor bunei guvernări promovate de Uniune.

Comisia a luat în considerare diverse posibilități de finanțare a unor astfel de inițiative. În studiul său de impact(6), Comisia concluzionează că revizuirea IcSP ar reprezenta, într-o primă etapă, opțiunea cea mai adecvată și mai eficientă pentru consolidarea capacităților, în sprijinul securității și al dezvoltării. Acest instrument foarte flexibil ar permite finanțarea unui mare număr de acțiuni, fără restricții geografice.

Finanțarea inițială, de proporții modeste, de 100 de milioane de euro ar permite completarea acțiunilor aflate deja în curs de desfășurare, cu consecințe pozitive asupra securității, dezvoltării și economiei. În această etapă, nu se prevede niciun impact asupra bugetelor naționale ale statelor membre, chiar dacă ar putea fi nevoie de investiții mai mari din cauza cerințelor de securitate mondială și a activităților legate de RSS.

Acțiunile ce vor urma acestei inițiative vor fi luate în considerare în discuțiile privind cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada după 2020 și în evaluarea la jumătatea perioadei a instrumentelor de finanțare externă ale UE, în curs de pregătire pentru decembrie 2017.

Cadrul juridic al propunerii este clar și definit precis și va permite să se prevină orice deviere.

Au fost definite atent garanții pentru a se asigura o folosire corectă a regulamentului:

•  Sprijinul pentru armatele țărilor terțe ar urma să se aplice numai în cazul anumitor țări partenere, în situații bine definite, în care consolidarea capacităților forțelor armate servește unui obiectiv de dezvoltare.

•  Condițiile în care s-ar putea acorda acest sprijin financiar sunt precise: sprijinul trebuie să fie justificat de situația din țara respectivă și de un acord între țara terță și UE.

•  Asistența însăși este supusă unor restricții bine delimitate: ea nu va putea fi folosită pentru cheltuieli militare recurente (salarii și pensii), pentru achiziția de echipamente letale, cum ar fi armele sau munițiile, și nu poate fi folosită pentru activități de instruire concepute în scopuri precise de luptă.

În final, este esențial să se acorde o atenție deosebită alocării corecte a fondurilor respective.

Pe de altă parte, regulamentul modificat de Parlamentul European trebuie să fie pe deplin în conformitate cu cerințele juridice prevăzute de tratate. Dacă este necesar în contextul obiectivelor cooperării pentru dezvoltare a Uniunii, este posibilă finanțarea consolidării capacităților în sectorul de securitate, în temeiul articolelor 209 și 212 din TFUE (de exemplu, atât în cadrul cooperării pentru dezvoltare, cât și în cadrul cooperării economice, financiare și tehnice).

Acest temei juridic permite includerea în domeniul de aplicare a tuturor țărilor în curs de dezvoltare și a altor țări vulnerabile, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute. Instrumentul ar face posibil ajutorul pentru țări precum Mali, Somalia, Republica Centrafricană sau alte țări fragile, cu nevoi reale (Niger, care se confruntă cu efectele terorismului din Mali, Ciad și Camerun).

În ceea ce privește programarea și punerea în aplicare a dispozițiilor modificate recent, ar trebui să se sublinieze că vor fi respectate dispozițiile existente ale Regulamentului privind IcSP din 2014. Este vorba despre măsuri excepționale de asistență și de programe de răspuns interimar (articolul 7), de documente de strategie tematice și de programe orientative multianuale (articolul 8). Se urmărește de asemenea, ca obligația de a aplica măsuri de asistență în conformitate cu dreptul internațional să fie extinsă la măsurile de asistență legate de consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare (articolul 10).

În ceea ce privește rolul Parlamentului, dispozițiile aplicabile pentru IcSP se vor aplica tuturor dispozițiilor modificate prin prezentul regulament. În cazul măsurilor neprogramabile, Parlamentul este informat prin note de informare trimise regulat Comitetului politic și de securitate de către Comisie. În cazul măsurilor programabile, Parlamentul examinează proiectele de acte de punere în aplicare (documentele de strategie, programele indicative multianuale, programele de acțiune anuale), precum și dialogurile strategice cu serviciile Comisiei și cu SEAE înaintea fiecărui exercițiu multianual de programare.

Raportorul consideră că propunerea Comisiei reprezintă abia prima etapă a unei politici mai ambițioase a Uniunii de consolidare a capacităților UE în țările partenere. La aproape un an după publicarea propunerii Comisiei Europene, Parlamentul European trebuie să își asume responsabilitatea și să adopte rapid acest text, un instrument esențial pentru sprijinirea, pe termen lung, a stabilității țărilor terțe, a dezvoltării statului de drept, precum și a eficienței acțiunii externe a Uniunii Europene.

(1)

Strategia europeană de securitate (documentul Consiliului 15895/03 din 8.12.2003).

(2)

Exemplu: Strategia UE pentru dezvoltare și securitate în Sahel, din 2011

(3)

Rezoluția Parlamentului European din 3 aprilie 2014 referitoare la Abordarea globală a UE și consecințele acesteia asupra coerenței acțiunii sale externe (2013/2146(INI)). Texte adoptate, P7_TA(2014)0286.

(4)

Rezoluția Parlamentului European din 7 iunie 2016 referitoare la operațiunile de menținere a păcii – colaborarea UE cu ONU și cu Uniunea Africană (2015/2275(INI)) Texte adoptate, P8_TA(2016)0249.

(5)

Comunicarea comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant către Parlamentul European și Consiliu, intitulată „Consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare – Înzestrarea partenerilor pentru prevenirea și gestionarea crizelor”, JOIN(2015)0017, din 28.4.2015.

(6)

Studiu de impact, „Consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare”, care însoțește documentul: Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 230/2014 din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace (SWD(2016)0222).


OPINIE MINORITARĂ

depusă în conformitate cu articolul 52a alineatul (4) din Regulamentul de procedură, de Grupul GUE/NGL: Sabine Lösing, Miguel Urban Crespo, Javier Couso Permuy, Takis Hadjigeorgiou

Raportul sprijină inițiativa Comisiei de a extinde instrumentul care contribuie la stabilitate și pace pentru a include consolidarea capacităților militare. Scopul acestui raport este de a eluda normele existente în materie de finanțare din bugetul UE, care exclud activitățile menite să finanțeze sectorul apărării și actorii militari din țările terțe.

Formulăm obiecții cu privire la raport, deoarece acesta:

•  sprijină utilizarea ajutorului pentru dezvoltare în scopuri militare;

•  solicită să se finanțeze consolidarea capacităților pentru forțele armate;

•  solicită să se plătească echipamente și instruire pentru forțe armate din țările terțe;

•  stimulează industria apărării și întreprinderile ce țin de aceasta, care se vor dezvolta prin programe de consolidare a capacităților finanțate de UE;

•  încurajează legătura dintre securitate și dezvoltare;

•  încalcă dispozițiile articolului 41 alineatul (2) din TUE, care interzic utilizarea bugetului Uniunii pentru finanțarea cheltuielilor legate de operațiile având implicații militare sau din domeniul apărării.

Cerem următoarele:

•  o utilizare strict civilă a Instrumentului care contribuie la stabilitate;

•  ca ajutorul pentru dezvoltare să nu fie utilizat în scopuri militare;

•  să se sprijine eradicarea sărăciei, prevenirea conflictelor, neproliferarea și dezarmarea;

•  absența oricărei finanțări militare de la bugetul UE și interpretarea strictă a articolului 41 alineatul (2) din TUE.


AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI JURIDICE PRIVIND BAZA JURIDICĂ

Domnului Elmar Brok

Președinte

Comisia pentru afaceri externe

BRUXELLES

Subiect:  Aviz referitor la temeiul juridic al propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 230/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace (COM(2016)447 - 2016/0207(COD))

Domnule Președinte,

În cursul reuniunii coordonatorilor din 11 iulie 2016, Comisia pentru afaceri juridice a hotărât să examineze din proprie inițiativă, în conformitate cu articolul 39 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, temeiul juridic al propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 230/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace (COM(2016)447). De asemenea, prin scrisoarea din 15 noiembrie 2016, președintele Comisiei pentru dezvoltare a solicitat Comisiei pentru afaceri juridice, în temeiul articolului 39 din Regulamentul de procedură, să verifice temeiul juridic al propunerii legislative menționate anterior. Propunerea se bazează pe articolele 209 alineatul (1) și 212 alineatul (2) din TFUE referitoare la adoptarea măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a politicii de cooperare pentru dezvoltare și, respectiv, a măsurilor de cooperare economică, financiară și tehnică cu țări terțe, altele decât țările în curs de dezvoltare.

Comisia a examinat chestiunea menționată mai sus în cursul reuniunii sale din 13 iulie 2017.

I - Context

Regulamentul (UE) nr. 230/2014 (denumit, în continuare, „IcSP”)(1) stabilește măsuri de asistență tehnică și financiară în scopul de a preveni crizele și de a reacționa la crize, precum și de a contribui la consolidarea stabilității și păcii. Modificările propuse la IcSP intenționează să adauge un nou tip de asistență din partea Uniunii, concepută în mod specific pentru a dezvolta capacitatea actorilor militari din țările terțe atunci când apar circumstanțe excepționale. Propunerea Comisiei pornește de la o presupusă legătură strânsă între securitate și dezvoltare, ce implică sprijinirea sistemelor de securitate ale țărilor partenere, ca parte a unui proces de reformă mai larg, pentru a asigura o securitate eficace și responsabilă statului și persoanelor fizice, contribuind astfel la realizarea obiectivelor UE de dezvoltare durabilă și favorabilă incluziunii și de instaurare a statului de drept.

Legătura practică dintre securitate și dezvoltare poate fi identificată în Regulamentul 1717/2006 de instituire a unui instrument de stabilitate (denumit în continuare IdS)(2) și care este predecesorul IcSP. IdS viza adoptarea unor măsuri de cooperare pentru dezvoltare și de cooperare financiară, economică și tehnică cu țări terțe(3) și cuprindea inițial operații de monitorizare militară și de menținere a păcii în cadrul domeniului său de aplicare.(4) Dispoziția relevantă - care a fost ulterior retrasă în cursul perioadei de negociere a regulamentului între Comisie, Consiliu și Parlament - a fost inclusă în articolul 2 litera (a) și avea următorul text:

„operațiile de monitorizare militară și de menținere sau de sprijinire a păcii (inclusiv cele cu o componentă civilă) desfășurate de organizații regionale și subregionale și de alte coaliții sau state care își desfășoară activitatea cu aprobarea Organizației Națiunilor Unite; măsuri de consolidare a capacității unor astfel de organizații și a membrilor lor participanți pentru a planifica, executa și asigura un control politic efectiv asupra acestor operațiuni.”

II – Articolele pertinente din tratat

Articolul 209 alineatul (1) din TFUE în coroborare cu articolul 212 alineatul (1) din TFUE, din Partea a cincea intitulată „Acțiunea externă a Uniunii”, sunt prezentate ca temei juridic al propunerii Comisiei și au următorul conținut (sublinierea noastră):

Articolul 209 din TFUE

(ex-articolul 179 TCE)

(1) Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, stabilesc măsurile necesare pentru punerea în aplicare a politicii de cooperare pentru dezvoltare, măsuri care pot consta în programe multianuale de cooperare cu țări în curs de dezvoltare sau în programe având o abordare tematică. [...]

Articolul 212 din TFUE

(ex-articolul 181 A TCE)

(2) Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, stabilesc măsurile necesare pentru punerea în aplicare a alineatului (1). [...]

Alineatul (1) al articolul 212 din TFUE este formulat după cum urmează (sublinierea noastră):

Articolul 212 din TFUE

(ex-articolul 181 A TCE)

(1) Fără a aduce atingere celorlalte dispoziții ale tratatelor, în special articolelor 208 - 211, Uniunea desfășoară acțiuni de cooperare economică, financiară și tehnică, inclusiv de asistență, în special în domeniul financiar, cu țări terțe, altele decât țările în curs de dezvoltare. Aceste acțiuni sunt în concordanță cu politica de dezvoltare a Uniunii și se desfășoară cu respectarea principiilor și a obiectivelor acțiunii sale externe. Acțiunile Uniunii și ale statelor membre se completează și se susțin reciproc.

Articolul 208 din TFUE care stabilește condițiile în care pot fi adoptate măsuri de cooperare pentru dezvoltare este formulat după cum urmează (sublinierea noastră):

Articolul 208 din TFUE

(ex-articolul 177 TCE)

(1) Politica Uniunii în domeniul cooperării pentru dezvoltare se desfășoară cu respectarea principiilor și a obiectivelor acțiunii externe a Uniunii. Politica de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii și politicile statelor membre se completează și se susțin reciproc.

Obiectivul principal al politicii Uniunii în acest domeniu îl reprezintă reducerea și, în cele din urmă, eradicarea sărăciei. Uniunea ține seama de obiectivele cooperării pentru dezvoltare la punerea în aplicare a politicilor care pot afecta țările în curs de dezvoltare. […]

Dată fiind trimiterea la principiile și la obiectivele acțiunii externe a Uniunii Europene, ar trebui analizat articolul 21 din TUE (sublinierea noastră):

Articolul 21 din TUE

(1) Acțiunea Uniunii pe scena internațională are la bază principiile care au inspirat crearea, dezvoltarea și extinderea sa și pe care intenționează să le promoveze în lumea întreagă: democrația, statul de drept, universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectarea demnității umane, principiile egalității și solidarității, precum și respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional. […]

(2) Uniunea definește și desfășoară politici comune și acțiuni și acționează pentru asigurarea unui nivel înalt de cooperare în toate domeniile relațiilor internaționale, în scopul:

(a) apărării valorilor, a intereselor fundamentale, a securității, a independenței și integrității sale;

(b) consolidării și sprijinirii democrației, a statului de drept, a drepturilor omului și a principiilor dreptului internațional;

(c) menținerii păcii, prevenirii conflictelor și consolidării securității internaționale, în conformitate cu scopurile și principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite, precum și cu principiile Actului final de la Helsinki și cu obiectivele Cartei de la Paris, inclusiv cele privind frontierele externe;

(d) promovării dezvoltării durabile pe plan economic, social și de mediu a țărilor în curs de dezvoltare, cu scopul primordial de a eradica sărăcia;

(e) încurajării integrării tuturor țărilor în economia mondială, inclusiv prin eliminarea treptată a barierelor în calea comerțului internațional;

(f) participării la elaborarea unor măsuri internaționale pentru conservarea și îmbunătățirea calității mediului și gestionarea durabilă a resurselor naturale mondiale, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile;

(g) acordării de asistență populațiilor, țărilor și regiunilor care se confruntă cu dezastre naturale sau provocate de om; și

(h) promovării unui sistem internațional bazat pe o cooperare multilaterală mai puternică și pe o bună guvernare globală.

(3) Uniunea respectă principiile și urmărește obiectivele prevăzute la alineatele (1) și (2) în elaborarea și aplicarea acțiunii sale externe în diferitele domenii reglementate în prezentul titlu și în partea a cincea din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și a aspectelor externe ale celorlalte politici ale sale.

Uniunea asigură coerența între diferitele domenii ale acțiunii sale externe precum și între acestea și celelalte politici ale sale. Consiliul și Comisia, asistate de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, asigură această coerență și cooperează în acest scop.

Articolul 24 alineatul (1) din TUE este, de asemenea, considerat a fi relevant pentru analiza și stabilirea temeiului juridic adecvat și este formulat după cum urmează (sublinierea noastră):

Articolul 24 din TUE

(ex-articolul 11 TUE)

(1) Competența Uniunii în materie de politică externă și de securitate comună include toate domeniile politicii externe, precum și toate chestiunile referitoare la securitatea Uniunii, inclusiv la definirea treptată a unei politici de apărare comune care poate conduce la o apărare comună.

Politica externă și de securitate comună face obiectul aplicării unor norme și proceduri speciale. Aceasta este definită și pusă în aplicare de Consiliul European și de Consiliu, hotărând în unanimitate, cu excepția cazului în care tratatele dispun altfel. Adoptarea de acte legislative este exclusă. Politica externă și de securitate comună este pusă în aplicare de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și de statele membre, în conformitate cu tratatele. Rolurile specifice ale Parlamentului European și Comisiei în acest domeniu sunt definite prin tratate. Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu este competentă cu privire la aceste dispoziții, cu excepția competenței de a controla respectarea articolului 40 din prezentul tratat și de a controla legalitatea anumitor decizii menționate la articolul 275 al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. [...]

Articolul 40 din TUE este formulat după cum urmează:

Articolul 40 din TUE

Punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune nu aduce atingere aplicării procedurilor și domeniului de aplicare corespunzător al atribuțiilor instituțiilor prevăzute în tratate în vederea exercitării competențelor Uniunii prevăzute la articolele 3-6 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

De asemenea, punerea în aplicare a politicilor prevăzute la articolele respective nu aduce atingere aplicării procedurilor și domeniului de aplicare corespunzător al atribuțiilor instituțiilor prevăzute în tratate în vederea exercitării competențelor Uniunii în temeiul prezentului capitol.

III - Temeiul juridic propus

Comisia a propus articolele 209 alineatul (1) și 212 alineatul (2) din TFUE ca temei juridic adecvat pentru modificarea Regulamentului (UE) nr. 230/2014. Ambele dispoziții sunt incluse în Titlul III, „Cooperarea cu țările terțe și ajutorul umanitar”, în cadrul acțiunii externe a Uniunii, care a reunit fostele titluri XX (articolele 177-181 TCE) și XXI (articolul 181 A TCE) din partea a treia din Tratatul de instituire a Comunității Europene, care permite Comunității (în prezent, Uniunea) să adopte măsuri în domeniul politicii de cooperare atât cu țări în curs de dezvoltare (articolele 177-188 TCE), cât și cu țări dezvoltate (articolul 188 A TCE).

Alegerea temeiului juridic adecvat a fost o chestiune recurentă în domeniul acțiunii externe a UE, în special în ceea ce privește legătura dintre politica de securitate și apărare comună și politicile de cooperare pentru dezvoltare, economice, financiare și tehnice. Acest lucru se datorează diferențelor juridice substanțiale dintre seturile de dispoziții care reglementează aceste domenii, precum și strânsei interacțiuni între politicile elaborate în practică de instituțiile Uniunii. În mod specific, cooperarea pentru dezvoltare și cea economică, financiară și tehnică este efectuată pe baza modelului tradițional de integrare, prin care Parlamentul European participă în mod activ la procesul de luare a deciziilor, în conformitate cu procedura legislativă ordinară, în urma unei propuneri a Comisiei, competența revenindu-i Curții de Justiție.(5) Dimpotrivă, în conformitate cu politica de securitate și apărare comună, Consiliul adoptă măsuri în principal în unanimitate, doar menținând Parlamentul informat și excluzând în mod explicit competența Curții de Justiție.(6)

În acest context, Comisia pentru afaceri juridice a hotărât să examineze temeiul juridic corect pentru modificarea propusă a Regulamentului nr. 230/2014. Ar trebui Uniunea să adopte măsura propusă, care vizează, pe de o parte, cooperarea pentru dezvoltare și cooperarea economică, financiară și tehnică și, pe de altă parte, politica de securitate și apărare, în temeiul dispozițiilor care o reglementează pe cea dintâi, sau a celor care o reglementează pe cea din urmă? Răspunsul la această problemă juridică ar defini nu doar procedura de urmat pentru adoptarea măsurii propuse, ci și caracteristicile și implicațiile sale juridice.

IV — Jurisprudența CJUE cu privire la alegerea temeiului juridic

Curtea de Justiție a considerat în mod tradițional problema temeiului juridic adecvat ca fiind o chestiune de o importanță constituțională, care garantează respectarea principiului competențelor atribuite (articolul 5 TUE) și stabilește natura și domeniul de aplicare ale competenței Uniunii.(7) În conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de Justiție, „alegerea temeiului juridic pentru o măsură comunitară trebuie să se bazeze pe factori obiectivi care pot fi supuși controlului juridic, printre care figurează în special scopul și conținutul măsurii”.(8) Prin urmare, alegerea unui temei juridic incorect poate justifica anularea actului în cauză. În acest context, dorința unei instituții de a participa mai activ la adoptarea unei anumite măsuri, împrejurările în care un act a fost adoptat, precum și eforturile depuse în alte privințe în sfera de acțiune la care se referă măsura sunt irelevante pentru a identifica temeiul juridic corect.(9)

Dacă examinarea unui act al Uniunii indică faptul că acesta servește unui scop dublu sau că are o componentă dublă și că unul dintre scopuri sau una dintre componente poate fi identificat(ă) ca principal(ă) sau predominant(ă), în timp ce celălalt (cealaltă) este doar indirect(ă), actul trebuie să fie întemeiat pe un temei juridic unic, mai exact cel necesar în vederea scopului sau componentei principal(e) sau predominant(e).(10) Cu toate acestea, în cazul în care un act are mai multe obiective sau componente simultane, care sunt legate în mod indisolubil, fără ca vreuna să fie accesorie și indirectă în raport cu cealaltă, actul în cauză va trebui să fie întemeiat pe diferitele temeiuri juridice corespunzătoare,(11) dacă procedurile prevăzute de temeiurile juridice respective nu sunt incompatibile cu dreptul Parlamentului European și nu îl subminează.(12)

V - Scopul și conținutul măsurii propuse

Obiectivul prezentei propuneri, așa cum afirmă Comisia în expunerea sa de motive, este introducerea „unui nou articol în titlul II din Regulamentul (UE) nr. 230/2014, pentru a extinde, în circumstanțe excepționale, asistența Uniunii destinată consolidării capacității actorilor militari din țările partenere, cu scopul de a contribui la dezvoltarea durabilă și, în special, la construirea unor societăți pașnice și favorabile incluziunii”.(13) În conformitate cu evaluarea impactului care însoțește propunerea Comisiei, obiectivele generale ale acestei inițiative sunt de două tipuri: pe de o parte, garantarea faptului că situațiile de instabilitate și conflict nu subminează asistența pentru dezvoltare acordată de UE țărilor fragile și în curs de dezvoltare, prin sprijinirea tuturor actorilor din domeniul securității, inclusiv a forțelor armate, în eforturile lor de a asigura stabilitatea, pacea și respectarea legii și a ordinii; pe de altă parte, promovarea dezvoltării durabile pe plan economic, social și de mediu a țărilor în curs de dezvoltare, cu scopul primordial de a eradica sărăcia.(14)

În acest context, considerentul 3 prevede că sprijinirea actorilor din sectorul de securitate, inclusiv, în circumstanțe excepționale, a forțelor armate în contextul prevenirii conflictelor, al gestionării sau stabilizării situațiilor de criză, este esențială pentru a asigura condiții adecvate pentru eradicarea sărăciei și dezvoltare. De asemenea, subliniază faptul că aceste acțiuni sunt menite să asigure protecția populației civile din zonele afectate de conflict, de criză sau de fragilitate, contribuind la buna guvernanță și controlul democratic eficace, precum și la respectarea drepturilor omului și a statului de drept. Considerentele 2, 4 și 5 reiterează legătura strânsă dintre securitate și dezvoltarea durabilă, făcând trimitere în acest scop la Agenda 2010 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă,(15) Concluziile Consiliului European din 19-20 decembrie 2013, precum și la Comunicarea comună intitulată „Consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare - Înzestrarea partenerilor pentru prevenirea și gestionarea crizelor”.(16)

În mod specific, propunerea prevede că asistența acordată de Uniune actorilor din sectorul de securitate poate include, în situații excepționale, și actorii militari, în contextul mai larg al procesului de reformă a sectorului de securitate și în conformitate cu obiectivul general de realizare a dezvoltării durabile [nou paragraf la articolul 1 alineatul (2)]. Articolul 3a reiterează, în primul paragraf, obiectivul de a contribui la dezvoltarea durabilă și la realizarea unor societăți stabile, pacifiste și favorabile incluziunii, prin furnizarea de asistență din partea Uniunii în circumstanțe excepționale pentru a dezvolta capacitatea actorilor militari din țările partenere. Alineatul (2) prevede că asistența acordată de Uniune în acest scop ar trebui să aibă loc sub forma unor programe de consolidare a capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare, inclusiv prin formare, mentorat și consiliere, precum și furnizarea de echipamente, îmbunătățirea infrastructurii și furnizarea de alte servicii. Această formă de asistență ar trebui să fie utilizată numai în ultimă instanță, în cazul în care recurgerea la actori nemilitari nu poate garanta în mod adecvat realizarea unor societăți stabile, pacifiste și favorabile incluziunii. Ea va fi activată fie în cazul unei amenințări grave la adresa existenței unor instituții de stat funcționale, precum și la adresa protecției drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fie atunci când instituțiile de stat nu mai pot face față acestei amenințări grave; și cu condiția să existe un acord între țara în cauză și comunitatea internațională și/sau Uniunea Europeană că sectorul militar este esențial pentru stabilitate, pace și dezvoltare, în special în contexte fragile și în situații de criză. Alineatul (4) limitează și mai mult domeniul de aplicare pentru acordarea de asistență militară, care nu ar trebui să fie utilizată pentru a finanța nici cheltuielile militare recurente, nici achiziționarea de arme și muniție și nici formarea care este destinată exclusiv să contribuie la capacitatea de luptă a forțelor armate. În sfârșit, alineatul (5) reiterează faptul că asistența militară ar trebui să aibă ca obiectiv promovarea asumării responsabilității de către țara parteneră și elaborarea elementelor și a bunelor practici necesare pentru a asigura sustenabilitatea pe termen mediu și lung și pentru a promova statul de drept și principiile dreptului internațional.

Alte modificări minore la articolele 7 alineatul (1), 8 alineatul (1) și 10 alineatul (1) din IcSP vizează introducerea unei referințe încrucișate la noul articol 3 litera (a). În cele din urmă, articolul 13 alineatul (1) este modificat pentru a crește pachetul financiar pentru punerea în aplicare a regulamentului cu 100 000 000 EUR.

V - Analiza și stabilirea temeiului juridic adecvat

Comisia a propus articolele 209 alineatul (1) și 212 alineatul (2) din TFUE ca temei juridic adecvat pentru modificarea Regulamentului (UE) nr. 230/2014. Potrivit articolului 209 alineatul (1) din TFUE, colegiuitorii Uniunii, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, pot adopta măsurile necesare pentru punerea în aplicare a politicii de cooperare pentru dezvoltare, care, potrivit articolului 208 alineatul (1) din TFUE, se desfășoară cu respectarea principiilor și a obiectivelor acțiunii externe a Uniunii și al cărei obiectiv principal îl reprezintă reducerea și, pe termen lung, eradicarea sărăciei. Eradicarea sărăciei reprezintă un obiectiv care este, de asemenea, avut în vedere la articolul 21 alineatul (2) din TUE — dispoziția generală privind întreaga gamă de obiective ale Uniunii în materie de acțiune externă. În semnalizarea acestui obiectiv, articolul 208 alineatul (1) din TFUE sugerează, probabil, că celelalte obiective prevăzute la articolul 21 alineatul (2) din TUE pot fi urmărite prin măsuri în domeniul cooperării pentru dezvoltare, dar numai în măsura în care acestea sunt secundare.(17)

Sfera largă de înțelegere a politicii de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii, în ceea ce privește acordurile de cooperare pentru dezvoltare, a fost confirmată în cauza Portugalia/Consiliul, în care Curtea de Justiție a considerat că (sublinierea noastră):(18)

„Trebuie să se considere, prin urmare, că prezența, într‑un acord de cooperare pentru dezvoltare, a unor clauze referitoare la diferite materii specifice nu poate să modifice calificarea acestui acord, care trebuie realizată în considerarea obiectului esențial al acestuia, iar nu în funcție de clauzele speciale, cu condiția ca aceste clauze să nu conțină obligații de o asemenea importanță în materiile specifice vizate încât aceste obligații să constituie în realitate obiective distincte de cele ale cooperării pentru dezvoltare.

În cauza C-403/05, Parlamentul/Comisia, Curtea a reafirmat că cooperarea pentru dezvoltare urmărește (sublinierea noastră):(19)

nu numai dezvoltarea economică și socială durabilă a acestor țări, integrarea armonioasă și progresivă în economia mondială, precum și combaterea sărăciei, ci și dezvoltarea și consolidarea democrației și a statului de drept, precum și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cu respectarea angajamentelor luate în cadrul Organizației Națiunilor Unite și al altor organizații internaționale”.

În conformitate cu nota redactată de Serviciul juridic al Parlamentului în 2004 cu privire la alegerea temeiului juridic al predecesorului IcSP - care conținea inițial o dispoziție similară cu privire la consolidarea capacităților militare în situații excepționale:(20)

„măsurile legate de menținerea sau sprijinirea păcii pot fi considerate în mod clar ca menite să contribuie la obiectivul legat de dezvoltarea democrației și a statului de drept. Formularea din articolele 179 [acum, articolul 209 alineatul (1) din TFUE] și 181 A [acum, articolul 212 alineatul (2) din TFUE] din Tratatul CE nu exclude finanțarea măsurilor de menținere a păcii în vederea îndeplinirii obiectivelor lor. În plus, jurisprudența Curții de Justiție a stabilit că politica pentru dezvoltare a Uniunii ar trebui interpretată într-un sens larg.(21)

Serviciul juridic al Parlamentului a confirmat, în nota sa din 6 ianuarie 2017, că circumstanțele excepționale în care ar fi prevăzute măsuri privind CBSD în cadrul IcSP modificat ar putea permite o interpretare alternativă, potrivit căreia componenta militară de la articolul 3a este atât conexă, cât și necesară. Acest lucru este susținut și de excluderea sprijinului de natură strict militară, în temeiul articolului 3a alineatul (4), care ar putea fi consolidat în continuare prin crearea unei legături mai strânse în mod explicit cu politica de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii.(22) Astfel cum s-a confirmat în nota din 2 februarie 2017 a serviciilor Comisiei privind temeiul juridic în procedura nr. 2016/0207(COD), care a fost emisă la cererea Comisiei pentru afaceri juridice, propunerea urmărește un obiectiv de dezvoltare prin intermediul unui actor suplimentar implicat - sectorul militar - în circumstanțele limitate în care actorul nu acționează în capacitatea sa militară, ci urmărește exclusiv obiective civile.(23)

Potrivit Comunicării comune a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 28 aprilie 2015 intitulată „Consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare”(24) , în sectorul securității, consolidarea capacităților poate viza forțele civile sau de poliție, dar și armata. Strategia europeană de securitate din 2003 prevede că securitatea este o condiție prealabilă pentru dezvoltare, întrucât conflictele distrug infrastructura, inclusiv infrastructura socială, încurajând, în același timp, criminalitatea și descurajând investițiile și activitățile economice normale.(25) În cele din urmă, în conformitate cu Consensul european privind dezvoltarea, obiectivul esențial al cooperării pentru dezvoltare a UE este eradicarea sărăciei în contextul dezvoltării durabile, aceasta din urmă cuprinzând „buna guvernare, drepturile omului, precum și aspecte politice, economice, sociale și de mediu”.(26) În plus, Consensul european este prevăzut să „orienteze planificarea și punerea în aplicare a componentei ce ține de asistența în domeniul cooperării pentru dezvoltare prezentă în toate instrumentele comunitare și strategiile de cooperare cu țările terțe” - componenta ce ține de asistența pentru dezvoltare fiind „definită ca toate acțiunile de ajutor pentru dezvoltare, așa cum au fost convenite de către Comitetul de asistență pentru dezvoltare al OCDE”.(27) În contextul directivelor AOD (asistența oficială pentru dezvoltare) revizuite, finanțarea sectorului militar din țările partenere este posibilă numai în cazul în care circumstanțe excepționale impun furnizarea de servicii de dezvoltare prin intermediul sectorului militar atunci când acesta îndeplinește rolul de a reinstaura statul de drept. Pe de altă parte, participarea directă la cheltuieli în domeniul militar rămâne neeligibilă.(28) Ca urmare, situația în care instituțiile de stat au devenit disfuncționale pentru realizarea unor societăți pașnice și favorabile incluziunii nu intră sub incidența directivelor AOD revizuite și regulamentul propus a considerat posibil să se meargă dincolo de AOD prin utilizarea sectorului militar în calitate de furnizor de servicii de dezvoltare.(29) Din punct de vedere juridic, directivele AOD nu constituie, ca atare, limite obligatorii din punct de vedere juridic la domeniul de aplicare al articolului 208 din TFUE, iar punerea în aplicare a Regulamentului IcSP nu este condiționată de AOD.(30)

Cu toate acestea, așa cum se arată în evaluarea impactului anexată propunerii, construirea de capacități militare și de apărare în scopuri ce nu țin de cooperarea pentru dezvoltare ar aduce, într-adevăr, atingere PESC, încălcând, de asemenea, articolul 40 din TUE, care a introdus principiul „neafectării reciproce” între acțiunile externe ale Uniunii din cadrul PESC și cele din afara PESC.(31) În același mod, o măsură care se concentrează, în primul rând, asupra finanțării sectorului militar din țări terțe în scopuri legate de apărare ar trebui să intre sub incidența PESC a Uniunii și nu poate fi combinată cu un temei juridic din afara PESC. Acest lucru a fost confirmat de Curte în cauza C-263/14, Parlamentul/Consiliul,

„În ceea ce privește actele adoptate în temeiul unei dispoziții referitoare la PESC, incumbă Curții sarcina de a asigura, în special în temeiul articolului 275 al doilea paragraf prima teză TFUE și al articolului 40 TUE, că punerea în aplicare a acestei politici nu afectează aplicarea procedurilor și întinderea atribuțiilor instituțiilor prevăzute de tratate pentru exercitarea competențelor Uniunii în temeiul Tratatului FUE. Alegerea temeiului juridic adecvat al unui act al Uniunii are o importanță de natură constituțională, recurgerea la un temei juridic eronat fiind susceptibilă să invalideze un astfel de act, în special în cazul în care temeiul juridic adecvat prevede o procedură de adoptare diferită de cea care a fost efectiv urmată. Potrivit unei jurisprudențe constante, alegerea temeiului juridic al unui act al Uniunii […] trebuie să fie fondată pe elemente obiective, care pot fi supuse controlului jurisdicțional, printre care figurează finalitatea și conținutul acestui act ”.(32)

În acest sens, componenta militară a regulamentului propus ar trebui să fie privită în contextul mai larg al obiectivelor și conținutului IcSP. În acest sens, caracterul „de ultimă instanță” al reformei propuse și situațiile strict delimitate în care recurgerea la asistență militară ar putea fi considerată drept singurul mijloc eficient de a contribui la realizarea unor societăți pașnice și favorabile incluziunii ar trebui să fie luate în considerare. În plus, propunerea interzice asistența Uniunii pentru finanțarea formării militare menite să contribuie exclusiv la capacitatea de luptă a forțelor armate, a cheltuielilor militare recurente și a achiziționării de arme și muniție, ceea ce ar putea indica faptul că obiectivul propunerii este acela de a contribui la securitatea și siguranța populației civile din țări terțe.(33) Această posibilitate este limitată și de obligația care îi revine Comisiei de a stabili procedurile de evaluare adecvată a riscurilor, de monitorizare și de evaluare pentru măsurile adoptate [alineatul (6) din aceeași dispoziție]. Modalitățile de monitorizare și de evaluare sunt prevăzute, de asemenea, la articolele 12 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 236/2014, care se aplică tuturor instrumentelor de finanțare externă ale UE, inclusiv IcSP.

Având în vedere cele de mai sus, s-ar putea argumenta că regulamentul propus este menit să contribuie la dezvoltarea durabilă și la realizarea unor societăți stabile, pașnice și favorabile incluziunii printr-o mai bună guvernanță în administrația publică, inclusiv în ministerele de apărare și ale forțelor armate, care fac parte integrantă din ramura executivă a guvernului, deși sub condiția unui control civil și doar în cazuri excepționale, atunci când dezvoltarea durabilă nu poate fi realizată doar prin recurgerea la actori nemilitari.

VII - Concluzie și recomandare

Având în vedere cele de mai sus, deși propunerea Comisiei introduce obligații care vizează dezvoltarea și consolidarea statului de drept și a bunei guvernanțe prin consolidarea controlului civil și al supravegherii forțelor militare din țările terțe, fiind, astfel, legată de PESC și PSAC, ea urmărește, cu toate acestea, ca obiective principale și preponderente, politici de cooperare pentru dezvoltare, economice, financiare și tehnice, axate pe contribuția la instaurarea unor societăți pașnice și favorabile incluziunii, considerate indispensabile pentru o dezvoltare durabilă. Dat fiind faptul că aceste obiective principale sunt legate în mod indisolubil, fără ca vreunul să fie accesoriu și indirect în raport cu celălalt,(34) articolul 209 alineatul (1) din TFUE în coroborare cu articolul 212 alineatul (2) din TFUE ar trebui să constituie temeiul juridic valid și adecvat al propunerii.

Prin urmare, în cursul reuniunii sale din 13 iulie 2017, Comisia pentru afaceri juridice a hotărât, cu 10 voturi pentru, 7 împotrivă și 6 abțineri(35), să recomande ca temei juridic corect al propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 230/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace articolul 209 alineatul (1) din TFUE și articolul 212 alineatul (2) din TFUE.

Cu deosebită considerație,

Pavel Svoboda

(1)

Regulamentul (UE) nr. 230/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace, JO L 77, 15.3.2014, pp. 1 - 10.

(2)

[2006], JO L 327/1.

(3)

Articolul 1 alineatul (1).

(4)

COM(2004)0630, „Propunere de regulament al Consiliului de instituire a unui instrument de stabilitate”, Bruxelles, 29 septembrie 2004, p. 15.

(5)

Articolul 209 alineatul (1) din TFUE.

(6)

Articolul 24 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE și articolul 275 din TFUE.

(7)

Avizul 2/00, [2001] Rec. I-9713, punctul 5.

(8)

Cauza C-45/86, Comisia/Consiliul (Preferințele tarifare generalizate), Rec., 1987, p. 1439, punctul 5; Cauza C-411/06, Comisia/Parlamentul European și Consiliul, Rep., 2009, p. I-7585.

(9)

Cauza C-269/97, Comisia/Consiliul, Rep., 2000, p. I-2257, punctul 44.

(10)

Cauza C-137/12, Comisia/Consiliul, EU:C:2013:675, punctul 53; Cauza C-490/10, Parlamentul/Consiliul, EU:C:2012:525, punctul 45; Cauza C-155/07, Parlamentul/Consiliul, Rep., 2008, p. I -08103, punctul 34;

(11)

Cauza C-211/01, Comisia/Consiliul, Rep., 2003, p. I-08913, punctul 40; Cauza C-178/03 Comisia v Parlamentul European și Consiliul [2006] ECR I-107, punctele 43-56.

(12)

Cauza C-300/89, Comisia/Consiliul, (Dioxidul de titaniu), Rec., 1991, p. I-2867, punctele 17-25; Cauza C-268/94, Portugalia/Consiliul [1996] ECR I-6177.

(13)

COM(2016)0447, p. 2.

(14)

SWD(2016)0222, p. 16.

(15)

Organizația Națiunilor Unite, A/RES/70/1, rezoluție adoptată de Adunarea Generală a ONU la 25 septembrie 2015.

(16)

JOIN(2015) 17 final, 28 aprilie 2015.

(17)

A se vedea cauza C-91/05, Comisia/Consiliul (ECOWAS), Rec., 2008, p. I-3651, punctul 73. Cauza C-377/12, Comisia/Consiliul, ECLI:EU:C:2014:1903, p. 37. P. Koutrakos, The EU Common Security and Defence Policy (2013 OUP), pp. 211-212.

(18)

Cauza C-268/94 Republica Portugheză/Consiliul Uniunii Europene [1996], Rec. I-6177, punctul 39.

(19)

cauza C-403/05, Parlamentul/Comisia, Rep., 2007, p. I-9045, punctul 56.

(20)

SJ-0746/04, p. 7.

(21)

A se vedea cauza C-268/94 Portugalia/Consiliul [1996] ECR I-6177, punctul 37.

(22)

SJ-0729/16, p. 10.

(23)

Sj.i(2017)303958, p. 2.

(24)

A se vedea JOIN(2015) 17 final.

(25)

A se vedea O Europă sigură într-o lume mai bună — Strategia europeană de securitate (Bruxelles, 12 decembrie 2003), pp. 11-13.

(26)

JO 2006 C 46/1, pp. 5, 7 și 42. A se vedea, de asemenea, cauza C-377/12, Avizul AG Mengozzi (2014), punctul 40.

(27)

JO 2006 C 46/1, p. 8.

(28)

A se vedea directivele de raportare din 17 februarie 2016, documentul OCDE DCD/DAC(2016)3/FINAL din 8 aprilie 2016, punctele 96-98.

(29)

A se vedea Sj.i(2017)303958, p.3.

(30)

SJ-0729/16, p. 7-8.

(31)

A se vedea P. van Elsuwege, „EU External Action after the Collapse of the Pillar Structure: in Search of a new Balance between Delimitation and Consistency”, 47 Common Market Law Review 2010, p.1002.

(32)

Hotărârea din 14 iunie 2016, Parlamentul/Consiliul, C-263/14, ECLI:EU:C:2016:435, punctele 42-43.

(33)

Pentru o argumentare similară elaborată de Serviciul juridic al Parlamentului în contextul IdS, predecesorul IcSP, a se vedea: SJ-0746/04, p. 7.

(34)

A se vedea cauza C-411/06, Comisia/Parlamentul European și Consiliul, Rep., 2009, p. I-7585.

(35)

La votul final au fost prezenți: Pavel Svoboda (președinte), Jean-Marie Cavada (vicepreședinte, raportor), Mady Delvaux (vicepreședintă), Lidia Joanna Geringer de Oedenberg (vicepreședintă), Axel Voss (vicepreședinte), Isabella Adinolfi, Max Andersson, Joëlle Bergeron, Marie-Christine Boutonnet, Lynn Boylan, Daniel Buda, Angel Dzhambazki, Kostas Chrysogonos, Rosa Estaràs Ferragut, Heidi Hautala, Mary Honeyball, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Gilles Lebreton, António Marinho e Pinto, Angelika Niebler, Evelyn Regner, Tiemo Wölken, Tadeusz Zwiefka.


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (5.7.2017)

destinat Comisiei pentru afaceri externe

referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 230/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace

(COM(2016)0447 – C8‑0264/2016 – 2016/0207(COD))

Raportoare pentru aviz: Linda McAvan

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Această propunere legislativă are ca obiectiv modificarea Regulamentului (UE) nr. 230/2014 din 11 martie 2014 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace pentru a introduce un nou articol care să permită UE să acorde, în circumstanțe excepționale, asistență în scopul consolidării capacității actorilor militari din țările partenere, având ca principale scopuri declarate dezvoltarea sustenabilă și edificarea unor societăți pașnice și favorabile includerii.

Raportorul sprijină direcția generală a propunerii Comisiei, dar solicită o monitorizare atentă a activităților care urmează să fie finanțate în cadrul noului instrument și subliniază că este necesar să existe o evaluare completă, transparentă și interdisciplinară a activităților CBSD (Consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare).

Raportorul reamintește, de asemenea, că obiectivul principal al politicii Uniunii în domeniul cooperării pentru dezvoltare este reducerea și, pe termen lung, eradicarea sărăciei [articolul 208 alineatul (1) din TFUE], și că, prin urmare, finanțarea prin intermediul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD) sau al Fondului european de dezvoltare (FED) nu ar trebui să contribuie la activitățile privind CBSD.

AMENDAMENTE

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru afaceri externe, competentă în fond, să ia în considerare următoarele amendamente:

Amendamentul    1

Propunere de regulament

Referirea 1 a (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 24, articolul 40 și articolul 41 alineatul (2),

Justificare

Referiri la articolele pertinente din tratat privind PESC

Amendamentul    2

Propunere de regulament

Considerentul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1)  Consensul european privind dezvoltarea din 2005 a recunoscut legătura dintre securitate și dezvoltare16.

(1)  Consensul european privind dezvoltarea din 2005 a recunoscut legătura dintre securitate și dezvoltare, evidențiind caracterul lor complementar,16 iar agenda schimbării din 201116 a a subliniat corelația dintre dezvoltare și securitate.

__________________

__________________

16 Declarația comună a Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului, a Parlamentului European și a Comisiei privind politica de dezvoltare a Uniunii Europene intitulată „Consensul european”, Jurnalul Oficial, C 46 din 24.2.2006.

16 Declarația comună a Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului, a Parlamentului European și a Comisiei privind politica de dezvoltare a Uniunii Europene intitulată „Consensul european”, JO C 46, 24.2.2006.

 

16 a Comunicarea Comisiei: „Creșterea impactului politicii UE în domeniul dezvoltării: o agendă a schimbării”, 13 octombrie 2011, (COM(2011)0637).

Amendamentul    3

Propunere de regulament

Considerentul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a)  Politica de dezvoltare a Uniunii trebuie să aibă ca obiectiv principal reducerea și, pe termen lung, eradicarea sărăciei, după cum se afirmă în mod clar în articolul 208 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și trebuie să se bazeze pe principiile eficacității dezvoltării; fondurile de finanțare pentru activitățile curente privind întărirea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare (CBSD) create prin prezentul regulament ar trebui, prin urmare, să provină din alte instrumente decât instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) sau Fondul european de dezvoltare (FED), pentru a păstra aceste fonduri în principal pentru reducerea și eradicarea sărăciei;

Justificare

Instrumentele de securitate trebuie să fie finanțate prin linii bugetare specifice consacrate securității. ICD și FED trebuie să-și îndeplinească obligația care decurge din tratat de a fi utilizate pentru eradicarea sărăciei.

Amendamentul    4

Propunere de regulament

Considerentul 1 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1b)  Uniunea ar trebui să țină seama de obiectivele cooperării pentru dezvoltare în politicile pe care le pune în aplicare și care sunt susceptibile de a afecta țările în curs de dezvoltare, astfel cum se prevede la articolul 208 din TFUE; prin urmare, având în vedere că orice subordonare a ajutorului pentru dezvoltare și cooperare față de politica de securitate sau apărare trebuie evitată în mod imperios, instrumentele financiare externe, inclusiv Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace, trebuie aplicate din această perspectivă.

Amendamentul    5

Propunere de regulament

Considerentul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(2)  Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă, adoptată în septembrie 2015, subliniază importanța promovării unor societăți pacifiste și favorabile incluziunii, atât ca Obiectiv de dezvoltare durabilă (ODD 16), cât și în vederea atingerii altor rezultate în domeniul politicii de dezvoltare. ODD 16 solicită în mod explicit „consolidarea instituțiilor naționale relevante, inclusiv prin intermediul cooperării internaționale pentru consolidarea capacităților la toate nivelurile, în special în țările în curs de dezvoltare, pentru a preveni violența și a combate terorismul și criminalitatea”.17

(2)  Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă, adoptată în septembrie 2015, prezintă obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), primul dintre acestea fiind eradicarea sărăciei (ODD 1). ODD 16 subliniază importanța promovării unor societăți pacifiste și favorabile includerii. ODD 16 solicită în mod explicit „consolidarea instituțiilor naționale relevante, inclusiv prin intermediul cooperării internaționale pentru consolidarea capacităților la toate nivelurile, în special în țările în curs de dezvoltare, pentru a preveni violența și a combate terorismul și criminalitatea”.17

__________________

__________________

17 Organizația Națiunilor Unite, A/RES/70/1, rezoluție adoptată de Adunarea Generală a ONU la 25 septembrie 2015.

17 Organizația Națiunilor Unite, A/RES/70/1, rezoluție adoptată de Adunarea Generală a ONU la 25 septembrie 2015.

Amendamentul    6

Propunere de regulament

Considerentul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3)  Sprijinirea actorilor din sectorul de securitate, inclusiv, în circumstanțe excepționale, a forțelor armate din țări terțe în contextul prevenirii conflictelor, al gestionării sau stabilizării situațiilor de criză, este esențială pentru a asigura condiții adecvate pentru eradicarea sărăciei și dezvoltare. Aceste acțiuni sunt cu precădere necesare pentru a se asigura protecția populației civile din zonele afectate de conflict, de criză sau de fragilitate. Buna guvernanță, un control democratic eficace și o supraveghere civilă a sistemului de securitate, inclusiv a forțelor armate, precum și respectarea drepturilor omului și a statului de drept sunt principii esențiale ale unui stat funcțional în orice context și ar trebui să fie promovate printr-o sprijinire mai amplă a reformei sectorului securității din țările terțe.

(3)  Reforma sectorului de securitate, inclusiv, în circumstanțe excepționale, sprijinirea forțelor armate din țări terțe în contextul prevenirii conflictelor, al gestionării sau stabilizării situațiilor de criză, este esențială pentru a asigura condiții adecvate, inclusiv o bună guvernanță pentru utilizarea efectivă a cooperării pentru dezvoltare, al cărei obiectiv principal este eradicarea sărăciei. Aceste acțiuni sunt cu precădere necesare pentru a se asigura protecția populației civile din zonele afectate de conflict, de criză sau de fragilitate. Buna guvernanță, un control democratic eficace și o supraveghere civilă a sistemului de securitate, inclusiv a forțelor armate, precum și respectarea drepturilor omului și a statului de drept, sunt principii esențiale ale unui stat funcțional în orice context. Utilizarea acestui instrument ar trebui monitorizată îndeaproape și ar trebui să se prezinte periodic situații actualizate Parlamentului European privind activitățile finanțate în conformitate cu dispozițiile acestuia. Ar trebui remarcat faptul că durata acestui instrument se limitează strict la sfârșitul perioadei aferente cadrului financiar multianual actual, iar Comisia ar trebui să realizeze o evaluare interdisciplinară cuprinzătoare a acțiunilor finanțate în conformitate cu dispozițiile privind CBSD instituit în temeiul prezentului regulament și instrumentele pertinente utilizate de statele membre pentru finanțarea CBSD. Această evaluare ar trebui să evalueze coerența acțiunilor CBSD, finanțate de Uniune și de statele membre ale acesteia cu strategia globală a UE și cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Orice viitoare instrumente create pentru a aborda legătura dintre securitate și dezvoltare ar trebui să se bazeze pe concluziile acestei evaluări, să fie lansate numai după o amplă consultare publică, la care să participe mai multe părți interesate, și ar trebui să înlesnească cooperarea civilă dintre Uniune, structuri interguvernamentale sau publice, locale și regionale, și ONG-uri, pentru a veni în sprijinul țărilor terțe.

Amendamentul    7

Propunere de regulament

Considerentul 6

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(6)  Concluziile Consiliului privind politica de securitate și apărare comună (PSAC) din 18 mai 2015 au solicitat examinarea opțiunilor de îmbunătățire a coerenței și coordonării dintre acțiunile de dezvoltare și cele de securitate ale UE, precum și de îmbunătățire a consolidării capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare, în special în ceea ce privește instrumentele de finanțare.19 Acestea au invitat, de asemenea, la elaborarea unui cadru strategic la nivelul UE pentru reforma sectorului de securitate, care să reunească PSAC și toate celelalte instrumente relevante ale politicii externe și de securitate comune (PESC), precum și instrumente de cooperare pentru dezvoltare și actori din domeniul libertății, securității și justiției.

(6)  Concluziile Consiliului privind politica de securitate și apărare comună (PSAC) din 18 mai 2015 au solicitat examinarea opțiunilor de îmbunătățire a coerenței și coordonării dintre acțiunile de dezvoltare și cele de securitate ale UE, precum și de îmbunătățire a consolidării capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare, în special în ceea ce privește instrumentele de finanțare.19Acestea au invitat, de asemenea, la elaborarea unui cadru strategic la nivelul UE pentru reforma sectorului de securitate, care să reunească PSAC și toate celelalte instrumente relevante ale politicii externe și de securitate comune (PESC), precum și actori din domeniul libertății, securității și justiției.

__________________

__________________

19 Concluziile Consiliului Afaceri Externe (Formare în domeniul apărării) privind PSAC, documentul 8971/15 din 18 mai 2015.

19 Concluziile Consiliului Afaceri Externe (Formare în domeniul apărării) privind PSAC, documentul 8971/15 din 18 mai 2015.

Amendamentul    8

Propunere de regulament

Considerentul 6 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6a)  Concluziile Consiliului European din 7 și din 8 februarie 2013 arată că cel puțin 90 % din ajutorul extern global acordat de Uniune trebuie considerat drept asistență oficială pentru dezvoltare, în conformitate cu definiția dată de Comitetul de asistență pentru dezvoltare (CAD) al OCDE. Prin urmare, este esențial ca, în măsura posibilului, alocarea finanțării în temeiul Regulamentului (UE) nr. 230/2014 revizuit să reflecte această proporție.

Justificare

În prezent, circa 90 % din sumele vărsate în cadrul Instrumentului care contribuie la stabilitate și pace (IcSP) îndeplinesc criteriile CAD.

Amendamentul    9

Propunere de regulament

Considerentul 6 b (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6b)  Obiectivul principal al asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) nu este să finanțeze instrumente legate de securitate.

Justificare

Instrumentele de securitate trebuie să fie finanțate prin linii bugetare specifice consacrate securității. ICD și FED trebuie să-și îndeplinească obligația care decurge din tratat de a fi utilizate pentru eradicarea sărăciei.

Amendamentul    10

Propunere de regulament

Considerentul 6 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6c)  Concluziile Consiliului1a privind planul de acțiune privind drepturile omului și democrația 2015-2019 din 20 iulie 2015, în special Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația anexat și punctul 21 litera (c), invită Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și Consiliul să elaboreze și să pună în aplicare până în 2017 o politică de diligență necesară prin care să se asigure faptul că sprijinul acordat de UE forțelor de securitate este conform cu punerea în aplicare a politicii Uniunii în domeniul drepturilor omului și contribuie la aceasta și este în concordanță cu promovarea, protejarea și asigurarea respectării drepturilor internaționale ale omului și ale dreptului internațional umanitar, după caz.

 

__________________

 

1a http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10897-2015-INIT/en/pdf

Justificare

Înainte de intrarea în vigoare a regulamentului modificat privind IcSP, este extrem de important să se pună în aplicare o politică de diligență necesară care să asigure că sprijinul acordat de UE forțelor de securitate în temeiul noului articol 3a este în conformitate cu politica UE în domeniul drepturilor omului.

Amendamentul    11

Propunere de regulament

Considerentul 6 d (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6d)  În ceea ce privește opțiunile disponibile în cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC), Rezoluția Parlamentului European din 22 noiembrie 2016 referitoare la Uniunea Europeană a Apărării a subliniat la punctul 47 o posibilă reformă a mecanismului ATHENA care vizează extinderea potențialului său de repartizare a costurilor și de finanțare comună, în special în ceea ce privește consolidarea capacității actorilor militari din țările partenere (cu privire la formare, îndrumare, consiliere, furnizarea de echipamente, îmbunătățirea infrastructurii și alte servicii). Un mecanism similar a fost elaborat în afara bugetului Uniunii prin intermediul Instrumentului financiar pentru pace în Africa.

Justificare

Este important să se sublinieze faptul că în cadrul PESC sunt disponibile opțiuni pentru implementarea programelor de consolidare a capacității militare în țările terțe. Una dintre aceste opțiuni ar putea fi reforma mecanismului ATHENA, deja promovată și susținută de o rezoluție recentă a Parlamentului European.

Amendamentul    12

Propunere de regulament

Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 1

Regulamentul (UE) nr. 230/2014

Articolul 1 – alineatul 2 – paragraful 1 a

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Atunci când Uniunea asigură asistență actorilor din sectorul de securitate, aceasta poate include, în situații excepționale, și actorii militari, astfel cum se prevede la articolul 3a, în special în contextul mai larg al reformei sectorului de securitate și/sau al consolidării capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare în țări terțe, în conformitate cu obiectivul general de realizare a dezvoltării durabile.

Atunci când Uniunea asigură asistență actorilor din sectorul de securitate, aceasta poate include, în situații excepționale, și actorii militari, astfel cum se prevede la articolul 3a, în special în contextul mai larg al reformei sectorului de securitate și/sau al consolidării capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare în țări terțe, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă și cu principiile eficacității ajutorului și coerenței politicilor.

Amendamentul    13

Propunere de regulament

Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 2

Regulamentul (UE) nr. 230/2014

Articolul 3 a – titlu

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Consolidarea capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare

Consolidarea capacităților în contextul reformei sectorului de securitate

Justificare

Orice măsură în contextul noului articol 3a ar trebui să facă parte dintr-o inițiativă mai amplă privind reforma sectorului de securitate (RSS), în concordanță cu noul concept al UE privind RSS și măsurile pertinente în materie de RSS în contextul instrumentelor de cooperare pentru dezvoltare. Astfel de măsuri ar trebui să se concentreze pe reformarea structurilor guvernamentale pertinente, astfel încât supravegherea parlamentară, controlul civil, transparența, răspunderea și eficiența să fie întărite. Măsurile prevăzute la articolul 3a nu ar trebui să fie înțelese ca un răspuns la criză, ci ca elemente ale unei politici de reformă structurală pe termen mediu și lung.

Amendamentul    14

Propunere de regulament

Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 2

Regulamentul (UE) nr. 230/2014

Articolul 3 a – alineatul 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.  Asistența poate acoperi în special furnizarea de programe de consolidare a capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare, inclusiv prin formare, mentorat și consiliere, precum și furnizarea de echipamente, îmbunătățirea infrastructurii și furnizarea de alte servicii.

2.  Asistența este eligibilă să acopere în special furnizarea de programe de consolidare a capacităților ca sprijin pentru securitate și dezvoltare, inclusiv prin formare, mentorat și consiliere, precum și furnizarea de echipamente, îmbunătățirea infrastructurii și furnizarea de alte servicii.

 

Ajutorul care intră sub incidența prezentului articol va fi finanțat prin redistribuirea în cadrul rubricii IV a bugetului general al Uniunii pentru cadrul financiar multianual 2014-2020 fără a se mobiliza resurse suplimentare. Această realocare exclude utilizarea creditelor alocate pentru măsuri prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului1a.

 

__________________

 

1a Regulamentul (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare în perioada 2014-2020.

Justificare

Parlamentul solicită o listă pozitivă închisă de activități admisibile pentru asistență în cadrul IcSP, și reamintește că fondurile din cadrul ICD nu pot fi utilizate pentru a finanța activitățile privind CBSD.

Amendamentul    15

Propunere de regulament

Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 2

Regulamentul (UE) nr. 230/2014

Articolul 3 a – alineatul 3 – partea introductivă

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.  Asistența în temeiul prezentului articol se acordă numai în următoarele situații:

3.  Asistența în temeiul prezentului articol rămâne excepțională și se acordă în următoarele două condiții:

Amendamentul    16

Propunere de regulament

Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 2

Regulamentul (UE) nr. 230/2014

Articolul 3 a – alineatul 3 – litera b

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)  în cazul în care există un consens între țara în cauză și comunitatea internațională și/sau Uniunea Europeană că sectorul de securitate și, în special, sectorul militar, este esențial pentru stabilitate, pace și dezvoltare, în special în contexte fragile și în situații de criză

(b)  în cazul în care există un consens între țara în cauză și Uniune că sectorul de securitate, inclusiv forțele armate ale țării sunt esențiale pentru menținerea, stabilirea sau restabilirea condițiilor esențiale pentru dezvoltarea durabilă.

Justificare

Obiectivul principal nu poate fi reorientat spre stabilitate, pace și gestionarea crizei fără schimbarea centrului de gravitație.

Amendamentul    17

Propunere de regulament

Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 2

Regulamentul (UE) nr. 230/2014

Articolul 3a – alineatul 4 – litera b

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)  achiziționarea de arme și muniție;

(b)  achiziționarea de arme, piese de schimb și muniție sau orice alte echipamente concepute pentru propagarea forței cu efecte letale;

Amendamentul    18

Propunere de regulament

Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 2

Regulamentul (UE) nr. 230/2014

Articolul 3 a – alineatul 5

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

5.  La conceperea și punerea în aplicare a măsurilor în conformitate cu prezentul articol, Comisia promovează dreptul de proprietate al țării partenere. Aceasta elaborează, de asemenea, elementele și bunele practici necesare pentru a asigura sustenabilitatea pe termen mediu și lung și a promova statul de drept și principiile dreptului internațional.

5.  La conceperea și punerea în aplicare a măsurilor în conformitate cu prezentul articol, Comisia și SEAE asigură complementaritatea deplină cu alte instrumente de asistență externă ale Uniunii, precum și cu coerența cu ansamblul acțiunii externe, inclusiv cu PESC, și promovează dreptul de proprietate al țărilor partenere. Aceasta elaborează, de asemenea, elementele și bunele practici necesare pentru a asigura sustenabilitatea pe termen mediu și lung și a promova statul de drept și principiile dreptului internațional.

Amendamentul    19

Propunere de regulament

Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 2

Regulamentul (UE) nr. 230/2014

Articolul 3 a – alineatul 6

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

6.  Comisia întocmește procedurile de evaluare adecvată a riscurilor, de monitorizare și de evaluare pentru măsurile adoptate în conformitate cu prezentul articol.

6.  Comisia întocmește procedurile de evaluare adecvată a riscurilor, de monitorizare și de evaluare pentru măsurile adoptate în conformitate cu prezentul articol și, fără întârziere, pune aceste informații la dispoziția publicului. Parlamentul European este întotdeauna informat în mod direct.

Amendamentul    20

Propunere de regulament

Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 3

Regulamentul (UE) nr. 230/2014

Articolul 7 – alineatul 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(3)  La articolul 7, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

eliminat

„1.  Asistența Uniunii în conformitate cu articolul 3 și, după caz, cu articolul 3a, se acordă prin intermediul unor măsuri excepționale de asistență și al unor programe de răspuns interimare.”

 

Justificare

Nu ar trebui să se ia decizii cu privire la noul articol 3a privind consolidarea capacităților militare utilizând procedurile prevăzute pentru articolul 3 din prezentul regulament care sunt destinate pentru luarea unor decizii rapide pentru măsuri excepționale și urgente de asistență. Procedura pentru articolul 3 nu implică participarea Parlamentului European, în timp ce procedura pentru articolele 4 și 5 presupune această participare.

Amendamentul    21

Propunere de regulament

Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4

Regulamentul (UE) nr. 230/2014

Articolul 8 – alineatul 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.  Documentele de strategie tematică constituie cadrul general de punere în aplicare a asistenței prevăzute la articolele 4 și 5, precum și la articolul 3a, după caz. Documentele de strategie tematică asigură un cadru de cooperare între Uniune și țările sau regiunile partenere în cauză.

1.  Documentele de strategie tematică constituie cadrul general de punere în aplicare a asistenței prevăzute la articolele 4 și 5, precum și la articolul 3a. Documentele de strategie tematică asigură un cadru de cooperare între Uniune și țările sau regiunile partenere în cauză.

Justificare

Procedura prevăzută pentru articolele 4 și 5 din prezentul regulament este procedura adecvată pentru noul articol 3a. Această procedură garantează faptul că Parlamentul este implicat în acest proces și că măsurile de consolidare a capacității militare sunt concepute ca așa-numite măsuri pe termen lung care abordează problemele structurale în contextul unui efort mai amplu de reformă a sectorului de securitate.

Amendamentul    22

Propunere de regulament

Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 5

Regulamentul (UE) nr. 230/2014

Articolul 10 – alineatul 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.   Comisia se asigură că măsurile adoptate în temeiul prezentului regulament și care privesc combaterea terorismului și a criminalității organizate, precum și măsurile prevăzute la articolul 3a, sunt puse în aplicare în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv cu dreptul umanitar internațional.

1.  Comisia se asigură că măsurile adoptate în temeiul prezentului regulament și care privesc combaterea terorismului și a criminalității organizate, precum și măsurile prevăzute la articolul 3a, sunt puse în aplicare în conformitate cu principiul „să nu faci rău”, precum și cu dreptul internațional, inclusiv cu dreptul umanitar, cu dreptul în materia drepturilor omului și cu politica de diligență necesară a Uniunii pentru a se asigura că sprijinul acordat de Uniune forțelor de securitate este conform cu punerea în aplicare a politicii Uniunii în domeniul drepturilor omului și contribuie la aceasta, și este în concordanță cu promovarea, protejarea și asigurarea respectării dreptului internațional al drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar. Comisia pune, fără întârziere, evaluările sale pertinente la dispoziția publicului.

Justificare

Trebui făcută o mențiune specială cu privire la principiul „să nu faci rău” și la legislația în domeniul drepturilor omului.

Amendamentul    23

Propunere de regulament

Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 6 a (nou)

Regulamentul (UE) nr. 230/2014

Articolul 13 – alineatul 3 – litera ba (nouă)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6a)  La articolul 13 alineatul (3), se adaugă următoarea literă:

 

„(ba)   21 de puncte procentuale din pachetul financiar se alocă măsurilor care intră sub incidența articolului 5;”

Justificare

La articolul 13 din prezentul regulament se precizează că măsurile prevăzute la articolul 3 pot consuma 70 % din pachetul financiar, iar măsurile prevăzute la articolul 4 pot consuma 9 %. Pentru a se asigura că articolul 5 continuă să primească cel puțin 21 %, este important să se adauge această formulare. În caz contrar, există riscul ca noul articol 3a să consume nu numai 100 de milioane EUR, dar și finanțarea prevăzută pentru articolul 5, dar care nu este alocată în mod corespunzător.

Amendamentul    24

Propunere de regulament

Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 6 b (nou)

Regulamentul (UE) nr. 230/2014

Articolul 13 – alineatul 3 – litera bb (nouă)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6b)  La articolul 13 alineatul (3), se adaugă următoarea literă:

 

„(bb)   asistența care intră sub incidența articolului 3a este limitată la o valoare maximă de 100 000 000 EUR.”

Justificare

Este important să se garanteze faptul că, în urma introducerii noului articol 3a privind întărirea capacităților militare, fondurile disponibile pentru articolele 3, 4 și 5 deja existente nu se reduc.

PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ

Titlu

Instituirea unui instrument care contribuie la stabilitate și pace

Referințe

COM(2016)0447 – C8-0264/2016 – 2016/0207(COD)

Comisie competentă în fond

       Data anunțului în plen

AFET

12.9.2016

 

 

 

Aviz emis de către

       Data anunțului în plen

DEVE

12.9.2016

Raportoare pentru aviz:

       Data numirii

Linda McAvan

10.2.2017

Raportoare pentru aviz substituită

Paavo Väyrynen

Examinare în comisie

25.4.2017

29.5.2017

 

 

Data adoptării

3.7.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

13

8

1

Membri titulari prezenți la votul final

Beatriz Becerra Basterrechea, Ignazio Corrao, Doru-Claudian Frunzulică, Enrique Guerrero Salom, Heidi Hautala, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Arne Lietz, Linda McAvan, Maurice Ponga, Cristian Dan Preda, Lola Sánchez Caldentey, Elly Schlein, Paavo Väyrynen, Bogdan Brunon Wenta, Joachim Zeller, Željana Zovko

Membri supleanți prezenți la votul final

Frank Engel, Ádám Kósa, Judith Sargentini

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Jean-Paul Denanot, Estefanía Torres Martínez

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

13

+

PPE

Frank Engel, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Ádám Kósa, Maurice Ponga, Cristian Dan Preda, Bogdan Brunon Wenta, Željana Zovko

S&D

Jean-Paul Denanot, Doru-Claudian Frunzulică, Enrique Guerrero Salom, Arne Lietz, Linda McAvan, Elly Schlein

8

-

ALDE

Beatriz Becerra Basterrechea, Paavo Väyrynen

EFDD

John Stuart Agnew, Ignazio Corrao

GUE/NGL

Lola Sánchez Caldentey, Estefanía Torres Martínez

Verts/ALE

Heidi Hautala, Judith Sargentini

1

0

PPE

Joachim Zeller

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE ÎN FOND

Titlu

Instituirea unui instrument care contribuie la stabilitate și pace

Referințe

COM(2016)0447 – C8-0264/2016 – 2016/0207(COD)

Data prezentării la PE

5.7.2016

 

 

 

Comisie competentă în fond

       Data anunțului în plen

AFET

12.9.2016

 

 

 

Comisii sesizate pentru aviz

       Data anunțului în plen

DEVE

12.9.2016

INTA

12.9.2016

BUDG

12.9.2016

 

Avize care nu au fost emise

       Data deciziei

INTA

31.8.2016

BUDG

31.8.2016

 

 

Raportori

       Data numirii

Arnaud Danjean

13.12.2016

 

 

 

Contestarea temeiului juridic

       Data avizului JURI

JURI

13.7.2017

 

 

 

Data adoptării

11.7.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

48

14

4

Membri titulari prezenți la votul final

Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Francisco Assis, Petras Auštrevičius, Bas Belder, Mario Borghezio, Victor Boștinaru, Elmar Brok, Klaus Buchner, James Carver, Fabio Massimo Castaldo, Lorenzo Cesa, Aymeric Chauprade, Javier Couso Permuy, Andi Cristea, Arnaud Danjean, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Michael Gahler, Iveta Grigule, Sandra Kalniete, Tunne Kelam, Janusz Korwin-Mikke, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Ryszard Antoni Legutko, Arne Lietz, Barbara Lochbihler, Sabine Lösing, Andrejs Mamikins, Alex Mayer, David McAllister, Tamás Meszerics, Francisco José Millán Mon, Javier Nart, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Alojz Peterle, Tonino Picula, Julia Pitera, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Sofia Sakorafa, Jordi Solé, Jaromír Štětina, Charles Tannock, László Tőkés, Miguel Urbán Crespo, Ivo Vajgl, Elena Valenciano, Geoffrey Van Orden, Hilde Vautmans, Anders Primdahl Vistisen, Boris Zala

Membri supleanți prezenți la votul final

Brando Benifei, Luis de Grandes Pascual, András Gyürk, Javi López, Marietje Schaake, Eleni Theocharous, Ernest Urtasun, Bodil Valero, Paavo Väyrynen, Marie-Christine Vergiat

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Inés Ayala Sender, Ádám Kósa

Data depunerii

17.7.2017


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

48

+

ALDE

 

Petras Auštrevičius, Javier Nart, Jozo Radoš, Marietje Schaake, Ivo Vajgl, Hilde Vautmans

ECR

Bas Belder, Ryszard Antoni Legutko, Charles Tannock, Eleni Theocharous, Geoffrey Van Orden, Anders Primdahl Vistisen

NI

Aymeric Chauprade

PPE

Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Elmar Brok, Lorenzo Cesa, Arnaud Danjean, Michael Gahler, András Gyürk, Sandra Kalniete, Tunne Kelam, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Ádám Kósa, David McAllister, Francisco José Millán Mon, Alojz Peterle, Julia Pitera, Cristian Dan Preda, László Tőkés, Luis de Grandes Pascual, Jaromír Štětina

S&D

Francisco Assis, Inés Ayala Sender, Brando Benifei, Victor Boștinaru, Andi Cristea, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Javi López, Andrejs Mamikins, Alex Mayer, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Tonino Picula, Elena Valenciano, Boris Zala

14

-

EFDD

James Carver, Fabio Massimo Castaldo

GUE/NGL

Javier Couso Permuy, Sabine Lösing, Sofia Sakorafa, Miguel Urbán Crespo, Marie-Christine Vergiat

NI

Janusz Korwin-Mikke

Verts/ALE

Klaus Buchner, Barbara Lochbihler, Tamás Meszerics, Jordi Solé, Ernest Urtasun, Bodil Valero

4

0

ALDE

Iveta Grigule, Paavo Väyrynen

ENF

Mario Borghezio

S&D

Arne Lietz

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Notă juridică