Procedură : 2017/2029(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0264/2017

Texte depuse :

A8-0264/2017

Dezbateri :

PV 12/09/2017 - 12
CRE 12/09/2017 - 12

Voturi :

PV 13/09/2017 - 9.14
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0344

RAPORT     
PDF 634kWORD 66k
18.7.2017
PE 604.505v02-00 A8-0264/2017

referitor la exportul de arme: punerea în aplicare a Poziției comune 2008/944/PESC

(2017/2029(INI))

Comisia pentru afaceri externe

Raportoare: Bodil Valero

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la exportul de arme: punerea în aplicare a Poziției comune 2008/944/PESC

(2017/2029(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere principiile consacrate în articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special promovarea democrației și a statului de drept și menținerea păcii, prevenirea conflictelor și consolidarea securității internaționale,

–  având în vedere Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar (denumită în continuare „Poziția comună”)(1),

–  având în vedere cel de al 17-lea(2) și cel de al 18-lea(3) Raport anual elaborat în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Poziția comună,

–  având în vedere Decizia 2015/2309/PESC a Consiliului din 10 decembrie 2015 privind promovarea controlului eficace al exporturilor de arme(4) și Decizia 2017/915/PESC a Consiliului din 29 mai 2017 privind activitățile Uniunii de informare în sprijinul punerii în aplicare a Tratatului privind comerțul cu arme(5),

–  având în vedere Lista comună actualizată a Uniunii Europene cuprinzând produsele militare, adoptată de Consiliu la 6 martie 2017(6),

–  având în vedere Ghidul de utilizare a Poziției comune a Consiliului de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar,

–  având în vedere Cadrul strategic al UE și Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația, din 25 iunie 2012, și punctul 11 litera (e) din acesta, precum și Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația (2015-2019) din 20 iulie 2015 și punctul 21 litera (d) din acest,

–  având în vedere Tratatul privind comerțul cu arme (TCA) adoptat de Adunarea Generală a ONU la 2 aprilie 2013(7) și intrat în vigoare la 24 decembrie 2014;

–  având în vedere Decizia 2013/768/PESC a Consiliului din 16 decembrie 2013 privind activitățile UE de susținere a punerii în aplicare a Tratatului privind comerțul cu arme, în cadrul Strategiei europene de securitate(8),

–  având în vedere Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 de simplificare a clauzelor și condițiilor de transfer al produselor din domeniul apărării în interiorul Comunității(9),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare(10), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 599/2014 din 16 aprilie 2014, precum și o listă de produse și tehnologii cu dublă utilizare în anexa I (denumit în continuare „Regulamentul privind dubla utilizare”),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 2016/2134 al Consiliului din 23 noiembrie 2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1236/2005 al Consiliului privind comerțul cu anumite bunuri susceptibile de a fi utilizate pentru a impune pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante(11),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare pe această temă, în special cea din 17 decembrie 2015 referitoare la punerea în aplicare a poziției comune(12), cea din 25 februarie 2016 referitoare la situația umanitară din Yemen(13), cea din 14 decembrie 2016 referitoare la Raportul anual 2015 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință(14), precum și cea din 27 februarie 2014 referitoare la utilizarea dronelor înarmate(15),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie 2017 referitoare la societățile de securitate private(16),

–  având în vedere articolul 52 și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0264/2017),

A.  întrucât dreptul inerent la autoapărare individuală sau colectivă este prevăzut la articolul 51 din Carta Organizației Națiunilor Unite;

B.  întrucât cele mai recente date(17) arată că transferurile internaționale de arme majore au atins în 2012-2016 cel mai mare volum pentru orice interval de cinci ani de după sfârșitul Războiului Rece și au fost cu 8,4 % mai mari decât cifrele pentru perioada 2007-2011;

C.  întrucât exporturile și transferurile de arme afectează securitatea umană, drepturile omului, democrația, buna guvernanță și dezvoltarea socioeconomică; întrucât exporturile de arme contribuie, de asemenea, la înrăutățirea situațiilor care obligă oamenii să fugă din țările lor; întrucât acest lucru necesită un sistem de control al armelor strict, transparent, eficient, precum și acceptat și definit de comun acord;

D.  întrucât cele mai recente cifre(18) arată că exporturile din UE28 s-au ridicat la 26 % din totalul la nivel mondial în perioada 2012-2016, ceea ce face ca UE28 să fie, în mod colectiv, cel mai mare furnizor de arme la nivel mondial după SUA (33 %) și înaintea Rusiei (23 %); întrucât, potrivit celui mai recent raport al Grupului de lucru pentru exportul de arme convenționale (COARM), țările din UE au primit în 2014 licențe de export de arme în valoare totală de 94,40 de miliarde de euro;

E.  întrucât cele mai recente cifre(19) arată că exporturile de arme către Orientul Mijlociu au crescut cu 86 % și au reprezentat 29 % din importurile la nivel mondial în 2012-2016;

F.  întrucât cele mai recente date oficiale la nivelul UE indică faptul că Orientul Mijlociu a fost cea mai importantă regiune în care UE28 a exportat arme în 2015, cu un total de 78,8 miliarde EUR în licențele de export de armament autorizate;

G.  întrucât o serie de transferuri de arme din statele membre ale UE către țări instabile și regiuni expuse crizelor au fost folosite în conflicte armate sau pentru represiuni interne; întrucât unele dintre aceste transferuri au ajuns în mâinile unor grupări teroriste, de exemplu în Siria și Irak; întrucât, în unele cazuri, armele exportate către anumite țări, de exemplu, Arabia Saudită, au fost utilizate în conflicte cum este cel din Yemen; întrucât aceste exporturi încalcă în mod clar Poziția comună privind exporturile de arme, subliniind, astfel, necesitatea unei transparențe sporite și a unui control mai riguros;

H.  întrucât nu există niciun sistem standardizat de verificare și raportare care să indice dacă și în ce măsură exporturile statelor membre individuale încalcă cele opt criterii, și nici mecanisme de sancționare în cazul în care un stat membru realizează exporturi incompatibile în mod evident cu cele opt criterii;

I.  întrucât anchetele realizate de Centrul Internațional de Conversie de la Bonn (BICC) au arătat, de exemplu, că numai în Germania, în 2015, au fost emise 4 256 de licențe de export de arme pentru exporturi către 83 de țări care au fost considerate problematice în raport cu Poziția comună privind exporturile de arme(20);

J.  întrucât mediul de securitate la nivel mondial și regional s-a schimbat radical, în special în vecinătatea sudică și estică a Uniunii, iar acest lucru reliefează nevoia urgentă de a îmbunătăți și de a face mai sigure metodologiile de producere de informații pentru evaluările de risc pentru acordarea licențelor de export;

K.  întrucât unele state membre au semnat recent cu țări nedemocratice din Orientul Mijlociu și Africa de Nord acorduri strategice privind cooperarea militară, care includ transferuri semnificative de tehnologie militară de înaltă calitate;

L.  întrucât, în temeiul Tratatului de la Lisabona, eradicarea sărăciei este obiectivul principal al politicii UE pentru dezvoltare și întrucât una dintre prioritățile acțiunii externe a UE este consolidarea unei lumi mai stabile și mai prospere; întrucât furnizarea de arme către țările aflate în conflict, pe lângă faptul că facilitează comiterea de acte violente la o scară mai mare, are un impact negativ asupra perspectivelor de dezvoltare ale acestor țări;

M.  întrucât peisajul industriei de apărare în Europa reprezintă un sector de o importanță majoră și, în același timp, este caracterizat de supracapacitate, suprapunere și fragmentare, ceea ce acționează ca o barieră în calea competitivității industriei de apărare și a dus la extinderea politicilor de export;

N.  întrucât Rezoluția Parlamentului European din 25 februarie 2016 referitoare la situația umanitară din Yemen a invitat Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședintă a Comisiei să lanseze o inițiativă care să impună Arabiei Saudite un embargo al UE asupra armelor;

O.  întrucât situația din Yemen s-a deteriorat și mai mult, inclusiv din cauza acțiunilor militare desfășurate de coaliția condusă de Arabia Saudită; întrucât unele state membre au încetat să furnizeze arme Arabiei Saudite din cauza acțiunilor sale în Yemen, în timp ce altele au continuat să furnizeze tehnologie militară, contrar criteriilor 2, 4, 6, 7 și 8;

P.  întrucât Rezoluția Parlamentului European din 14 decembrie 2016 referitoare la Raportul anual pe 2015 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință a subliniat că drepturile omului ar trebui să reprezinte o prioritate și a invitat statele membre să convină asupra adoptării unei politici de export mai moderne, mai flexibile și bazate pe drepturile omului, mai ales față de țările cunoscute pentru actele lor de represiune internă violentă și pentru încălcările drepturilor omului;

Q.  întrucât Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene ar trebui să servească la îmbunătățirea coerenței politicilor privind controlul exporturilor de arme,

1.  remarcă faptul că statele au dreptul legitim de a achiziționa tehnologie militară pentru propria apărare; subliniază că menținerea industriei de apărare face parte din apărarea proprie a statelor membre și din apărarea colectivă a UE; reamintește că una dintre motivațiile care stau la baza stabilirii poziției comune a fost aceea de a preveni folosirea armelor europene împotriva forțelor armate ale statelor membre, precum și de a preveni încălcările drepturilor omului și prelungirea conflictelor armate; reamintește că Poziția comună reprezintă un cadru juridic obligatoriu, care stabilește cerințele minime pe care statele membre trebuie să le aplice în domeniul controlului exporturilor de arme și că include obligația de a analiza cererile de acordare a licențelor de export plecând de la toate cele opt criterii enumerate în poziție;

2.  observă că dezvoltarea echipamentului de apărare este un instrument important pentru industria apărării și că o bază industrială și tehnologică de apărare europeană care urmează să fie dezvoltată ar trebui să servească drept instrument pentru a garanta securitatea și apărarea statelor membre și a cetățenilor Uniunii și a contribui la implementarea politicii externe și de securitate comune (PESC) și, în special, a politicii de securitate și apărare comune (PSAC); face apel la statele membre să depășească actuala lipsă de eficiență a cheltuielilor cu apărarea cauzată de suprapunere, fragmentare și lipsa interoperabilității și să își propună ca UE să devină un furnizor de securitate și printr-un control mai bun al exporturilor de arme; reiterează faptul că articolul 10 din Poziția comună prevede că considerațiile privind interesele economice, comerciale și industriale ale statelor membre nu trebuie să afecteze aplicarea celor opt criterii de reglementare a exporturilor de arme;

3.  observă, totuși, că uneori tehnologia militară ajunge la destinații și la utilizatori finali care nu îndeplinesc criteriile din Poziția comună; este preocupat de faptul că proliferarea sistemelor de armament în timpul războiului și în situații marcate de tensiuni politice semnificative poate afecta în mod disproporționat civilii; este alarmat de cursele pentru înarmare de la nivel mondial și de abordările militare în vederea soluționării conflictelor și tulburărilor politice; subliniază că conflictele ar trebui rezolvate cu prioritate prin mijloace diplomatice;

4.  îndeamnă statele membre și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să îmbunătățească în mod semnificativ uniformitatea aplicării Poziției comune, pentru a consolida securitatea civililor care suferă în urma conflictelor și a încălcărilor drepturilor omului în țările terțe, securitatea Uniunii și a cetățenilor săi, precum și să creeze condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din UE; subliniază, în această privință, că aplicarea uniformă a Poziției comune este esențială pentru credibilitatea UE ca actor mondial care se bazează pe valori;

5.  încurajează țările aflate în procesul de obținere a statutului de candidat sau țărilor care doresc să se angajeze în alt mod pe calea aderării la UE să aplice dispozițiile Poziției comune; salută faptul că Albania, Bosnia și Herțegovina, Canada, Georgia, Islanda, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Norvegia au aderat la criteriile și principiile Poziției comune și urmăresc astfel, de asemenea, o aliniere aprofundată la PESC și PSAC; îndeamnă statele membre să coopereze îndeaproape cu țările terțe care au aderat în mod oficial la criteriile Poziției comune, în special cu scopul de a îmbunătăți schimbul de informații și de a asigura o mai mare transparență în acordarea licențelor; solicită, de asemenea, SEAE să încurajeze în special țările europene să se alinieze la Poziția comună pentru a asigura un spațiu european mai extins și mai sigur;

6.  îndeamnă statele membre și SEAE să coopereze îndeaproape pentru a preveni riscurile pe care le implică deturnările și depozitarea de arme, precum traficul ilegal de arme și contrabanda; subliniază riscul ca armele exportate către țări terțe să fie reintroduse în UE tocmai prin contrabandă și trafic de arme;

7.  remarcă gradul ridicat de responsabilitate al Uniunii în ceea ce privește riscul la adresa securității care rezultă din absența unui sprijin și a unui angajament mai puternic din partea UE în ceea ce privește dezafectarea numeroaselor stocuri de arme care există încă în Bosnia și Herțegovina, Albania sau Ucraina;

8.  consideră că metodologia de evaluare a riscurilor pentru acordarea de licențe de export ar trebui să conțină principiul precauției și că statele membre, în plus față de evaluarea pentru a vedea dacă tehnologia militară specifică ar putea fi folosită pentru represiune internă sau în alte scopuri nedorite (abordare funcțională) ar trebui, de asemenea, să evalueze riscurile pe baza situației generale în țara de destinație (abordare bazată pe principii);

9.  observă că, în contextul Brexitului, ar fi important ca Regatul Unit să rămână sub incidența Poziției comune și să aplice dispozițiile operative ale acesteia, la fel cum procedează alte țări terțe europene;

10.  solicită statelor membre și SEAE să elaboreze o strategie specifică pentru a proteja în mod oficial persoanele care denunță practicile desfășurate de organizații și societăți din industria de armament, care contravin criteriilor și principiilor Poziției comune;

11.  subliniază importanța coerenței între toate regimurile de control al exporturilor din Uniune, în special în ceea ce privește interpretarea criteriilor de control; reiterează, de asemenea, importanța coerenței dintre controlul exporturilor și alte instrumente de politică externă, precum și instrumentele comerciale, cum ar fi sistemul generalizat de preferințe tarifare și Regulamentul privind minereurile din zone de conflict;

12.  reiterează efectele negative pe care exportul necontrolat de tehnologii de supraveghere cibernetică practicat de întreprinderile din UE le poate avea asupra securității infrastructurii digitale a UE și asupra drepturilor omului; subliniază, în această privință, importanța unei actualizări rapide, eficiente și cuprinzătoare a Regulamentului UE privind produsele cu dublă utilizare și invită Consiliul să adopte un calendar ambițios în această chestiune;

13.  subliniază importanța limitării efective a exporturilor de arme către societățile de securitate private ca utilizatori finali, precum și că orice astfel de licență ar trebui acordată numai în cazul în care, după efectuarea unor verificări temeinice, se stabilește că societatea privată de securitate în cauză nu a fost implicată în încălcări ale drepturilor omului; subliniază că trebuie instituite mecanisme de asumare a răspunderii pentru a se asigura utilizarea responsabilă a armamentului de către societățile de securitate private;

Implementarea criteriilor din Poziția comună

14.  remarcă faptul că, în conformitate cu rapoartele anuale, criteriul 1 a fost invocat de 81 ori pentru respingerea cererilor în 2014, respectiv de 109 ori în 2015;

15.  invită din nou VP/ÎR să lanseze o inițiativă menită să impună un embargo al UE asupra armelor împotriva țărilor care sunt acuzate de încălcări grave ale dreptului umanitar internațional, în special în ceea ce privește atacarea deliberată a infrastructurilor civile; subliniază încă o dată că autorizarea în continuare a vânzărilor de arme către aceste țări constituie o încălcare a Poziției comune;

16.  remarcă faptul că, în conformitate cu rapoartele anuale, criteriul 2 a fost invocat de 72 ori pentru respingerea cererilor în 2014, respectiv de 89 ori în 2015; regretă faptul că datele indică lipsa unei abordări comune cu privire la situația din Siria, Irak și mai ales Yemen; încurajează statele membre și SEAE să se angajeze într-o dezbatere privind extinderea criteriului 2 astfel încât să includă indicatori vizând guvernarea democratică, deoarece astfel de criterii de evaluare ar putea contribui la stabilirea unor garanții suplimentare împotriva consecințelor negative neprevăzute ale exporturilor; consideră, în plus, că o abordare mai principială a evaluării riscurilor s-ar concentra pe respectarea generală a dreptului umanitar internațional și a drepturilor omului de către beneficiar;

17.  consideră că exporturile către Arabia Saudită nu respectă cel puțin criteriul 2 privind implicarea țării în încălcări grave ale dreptului umanitar, astfel cum au fost stabilite de autoritățile competente ale ONU; își reiterează apelul din 26 februarie 2016 privind necesitatea urgentă de a impune un embargo asupra armelor împotriva Arabiei Saudite;

18.  remarcă faptul că, în conformitate cu rapoartele anuale, criteriul 3 a fost invocat de 99 ori pentru respingerea cererilor în 2014, respectiv de 139 ori în 2015; subliniază că, în contextul criteriului 3, trebuie evaluate recentele transferuri de arme de către statele membre către actorii nestatali, inclusiv furnizarea de asistență tehnică și instruire, având în vedere Acțiunea comună 2002/589/CFSP din 2002 privind contribuția Uniunii Europene la combaterea acumulării și proliferării destabilizatoare a armelor ușoare și de calibru mic (SALW); reamintește că această acțiune comună prevede că nicio armă de tip SALW nu ar trebui transferată actorilor nestatali de către statele membre;

19.  remarcă faptul că, în conformitate cu rapoartele anuale, criteriul 4 a fost invocat de 57 ori pentru respingerea cererilor în 2014, respectiv de 85 ori în 2015; regretă faptul că tehnologia militară exportată de statele membre este utilizată în conflictul din Yemen; îndeamnă statele membre să respecte în mod constant Poziția comună pe baza unei evaluări profunde a riscurilor pe termen lung;

20.  remarcă faptul că, în conformitate cu rapoartele anuale, criteriul 5 a fost invocat de 7 ori pentru respingerea cererilor în 2014, respectiv de 16 ori în 2015; reamintește că acest criteriu vizează interesele de securitate ale statelor membre și ale țărilor aliate, recunoscând, totodată, că aceste interese nu pot afecta aplicarea criteriilor privind drepturile omului și pacea, securitatea și stabilitatea în regiune;

21.  remarcă faptul că, în conformitate cu rapoartele anuale, criteriul 6 a fost invocat de 6 ori pentru respingerea cererilor în 2014, iar în 2015 nu s-a raportat nicio respingere; își exprimă preocuparea în legătură cu rapoartele de deturnare a exporturilor de armament ale statelor membre către actorii nestatali, inclusiv către grupări teroriste, și avertizează că aceste arme ar putea fi folosite împotriva populației civile, în interiorul și în afara teritoriului UE; reamintește importanța unui control mai strict al armelor în vederea îndeplinirii angajamentelor internaționale privind lupta împotriva terorismului și a crimei organizate;

22.  își exprimă preocuparea cu privire la eventualele deturnări ale exporturilor destinate Arabiei Saudite și Qatarului către actori nestatali înarmați din Siria care comit încălcări grave ale legislației în domeniul drepturilor omului și ale dreptului umanitar și solicită COARM să rezolve urgent această chestiune; recunoaște că majoritatea armelor aflate în mâinile insurgenților și grupurilor teroriste au provenit din surse non-europene;

23.  remarcă faptul că, în conformitate cu rapoartele anuale, criteriul 7 a fost invocat de 117 ori pentru respingerea cererilor în 2014, respectiv de 149 ori în 2015; își exprimă preocuparea, printre altele, față de presupusele deturnări ale exporturilor de arme de tip SALW din țările europene către anumite destinații din care aceste exporturi au fost deviate pentru a înarma actori nestatali și alți utilizatori finali care nu respectă Poziția comună, în țări precum Siria, Irak, Yemen și Sudanul de Sud; subliniază nevoia urgentă de a pune la baza evaluării riscurilor de deturnare mai multe elemente decât simpla acceptare a angajamentelor asumate de un stat beneficiar în certificatul de utilizator final; subliniază necesitatea unor mecanisme eficiente de control după expediere pentru a asigura că armele nu sunt reexportate către utilizatori finali neautorizați; subliniază rolul potențial pe care SEAE l-ar putea juca în sprijinirea eforturilor statelor membre în acest domeniu;

24.  remarcă faptul că, în conformitate cu rapoartele anuale, criteriul 8 a fost invocat o singură dată pentru respingerea cererilor în 2014, iar în 2015 nu s-a raportat nicio o respingere; recunoaște că o mai bună aplicare a criteriului 8 ar constitui o contribuție decisivă la obiectivele coerenței politicilor în favoarea dezvoltării ale UE și la obiectivele de dezvoltare (ODD), în special obiectivul nr. 16.4; invită statele membre și SEAE să actualizeze Ghidul de utilizare a Poziției comune a Consiliului 2008/944/PESC în această privință și să se concentreze asupra posibilelor daune asupra dezvoltării provocate de utilizarea armelor;

25.  solicită statelor membre și SEAE să adauge un criteriu nou la Poziția comună pentru a se asigura că, la acordarea licențelor, riscul de corupție în ceea ce privește exporturile este luat în considerare în mod corespunzător;

Stimularea schimbului de informații între statele membre

26.  invită statele membre și SEAE să îmbunătățească uniformitatea în aplicarea Poziției comune și să consolideze mecanismele care permit schimbul de informații prin punerea la dispoziție a unor informații mai bune din punct de vedere calitativ și cantitativ pentru evaluarea riscurilor licențelor de export, pe baza unei digitalizări sigure și la scară largă a sistemului actual, după cum urmează:

a)  oferind sistematic și în timp util mai multe informații despre licențele de export și exporturile efective, inclusiv despre utilizatorii finali care prezintă motive de îngrijorare, cazurile de deviere, certificatele de utilizator final care sunt falsificate sau care prezintă motive de suspiciune, precum și despre brokeri sau companii de transport asupra cărora planează suspiciuni, în conformitate cu legislația națională;

b)  menținând o listă a entităților și persoanelor condamnate pentru încălcarea legislației privind exportul de arme, a cazurilor identificate de deturnare și a persoanelor care sunt cunoscute sau suspectate că ar fi implicate în comerțului ilegal cu arme sau în activități care reprezintă o amenințare pentru securitatea internațională și națională;

c)  comunicând cele mai bune practici adoptate pentru aplicarea celor opt criterii;

d)  transformând Ghidul de utilizare actual într-o resursă online interactivă;

e)  transformând raportul anual al UE într-o bază de date accesibile online, până la sfârșitul anului 2018, cu noul format ce urmează să fie aplicat datelor din 2016;

f)   încurajând proceduri clare și bine stabilite de colaborare între forțele de ordine și autoritățile de frontieră, bazate pe schimbul de informații, în scopul de a consolida cooperarea în materie de securitate și de a eradica fenomenul traficului ilicit de arme, care constituie un element de risc pentru securitatea UE și a cetățenilor săi;

27.  salută intenția COARM de a implica mai sistematic SEAE atunci când pregătește discuțiile despre situația din țările de destinație și despre posibilii utilizatori finali; insistă asupra importanței unor consultări regulate cu Grupul de lucru pentru drepturile omului (COHOM) în acest proces;

28.  remarcă faptul că schimbul efectiv de informații și cooperarea necesită, de asemenea, reuniuni ale personalului responsabil pentru politici, acordarea de licențe și aplicarea legii și încurajează asigurarea de resurse suficiente în acest scop; consideră că un factor esențial pentru consolidarea punerii în aplicare a Poziției comune este extinderea capacităților relevante ale statelor membre; solicită statelor membre și SEAE să crească numărul personalului care lucrează în domenii legate de export, atât la nivel național, cât și la nivelul UE; încurajează crearea de fonduri UE care să fie utilizate pentru consolidarea capacităților în rândul autorităților de acordare a licențelor și de aplicare a legii în statele membre;

29.  subliniază că trebuie elaborată o abordare pentru soluționarea situațiilor în care statele membre interpretează diferit criteriul 8 din Poziția comună pentru exporturile de produse care sunt, în esență, asemănătoare pentru destinații și utilizatori finali similari, pentru a menține condiții de concurență echitabile și credibilitatea UE în străinătate; consideră că este, de asemenea, timpul să se ia în considerare un rol mai puternic al instituțiilor UE în procesul de acordare a licențelor la nivelul statelor membre, în special în astfel de situații; solicită statelor membre să sprijine, în acest sens, crearea unei autorități europene de control al armelor sub auspiciile VP/ÎR; consideră că statelor membre care intenționează să acorde o licență care a fost respinsă de un alt stat membru sau alte state membre ar trebui să li se adreseze un aviz;

30.  subliniază necesitatea urgentă de a consolida rolul delegațiilor UE în sprijinirea statelor membre și a SEAE în ceea ce privește evaluările riscurilor legate de acordarea licențelor de export și punerea în aplicare a controalelor utilizatorilor finali, a controalelor ulterioare expedierii și a inspecțiilor la fața locului;

31.  îndeamnă statele membre să introducă o dispoziție în Poziția comună pentru a se asigura faptul că un embargo al UE împotriva unei țări terțe ar revoca în mod automat licențele deja acordate pentru produsele care fac obiectul embargoului;

32.  îndeamnă toate statele membre să sprijine în continuare țările din afara UE în elaborarea, actualizarea și punerea în aplicare, după caz, a măsurilor legislative și administrative menite să garanteze un sistem de control al exporturilor de armament și tehnologie militară;

Consolidarea respectării obligațiilor de raportare

33.  consideră regretabilă publicarea cu foarte mare întârziere a celui de al 17-lea raport anual al UE, care s-a făcut la cel puțin 17 luni după ce au fost emise licențele sau au avut loc exporturile; regretă, de asemenea, că cel de al 18-lea raport anual al UE a fost făcut public de abia în martie 2017;

34.  critică încălcările celor opt criterii de către statele membre; consideră că ar trebui promovată o aplicare uniformă și consecventă a celor opt criterii; remarcă lipsa unor dispoziții privind sancțiunile pentru statele membre care nu respectă cele opt criterii de acordare a licențelor și recomandă statelor membre să adopte dispoziții pentru realizarea de controale independente; consideră că este timpul să se lanseze un proces care să conducă la un mecanism de sancționare a statelor membre care nu respectă Poziția comună;

35.  reamintește că, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Poziția comună, toate statele membre au obligația de a raporta despre exporturile de arme și solicită tuturor statelor membre să își respecte obligațiile; regretă că pentru cel de-al 17-lea raport anual al UE doar 21 de state membre au oferit informații complete, prezentând date dezagregate privind licențele și exportul efectiv, iar pentru al 18-lea raport, numai 20 de state membre au oferit informații complete; invită toate statele membre, inclusiv principalele trei state membre exportatoare de arme, Franța, Germania și Regatul Unit, care nu au prezentat informații complete, să furnizeze date complete cu privire la exporturile lor trecute în vederea întocmirii următorului raport anual;

36.  solicită garantarea unei proceduri de raportare și depunere mai standardizate și oportune, prin stabilirea unui termen-limită strict pentru prezentarea datelor cel târziu în luna ianuarie din anul următor anului în care au avut loc exporturile, precum și prin stabilirea unei date fixe de publicare nu mai târziu de luna februarie a anului care urmează anului în care s-au făcut exporturile;

37.  consideră că Poziția comună ar trebui să fie completată cu o listă actualizată în permanență și accesibilă publicului, însoțită de justificări cuprinzătoare, care să indice în ce măsură exporturile către anumite țări destinatare sunt sau nu în conformitate cu cele opt criterii;

38.  consideră necesară crearea unui sistem standardizat de verificare și raportare, care să indice dacă și în ce măsură exporturile statelor membre ale Uniunii Europene încalcă cele opt criterii;

39.  îndeamnă toate statele membre să își respecte pe deplin obligațiile de raportare prevăzute în Poziția comună; subliniază că, pentru înțelegerea modului în care sunt aplicate cele opt criterii, sunt esențiale date de calitate privind livrările efective; invită statele membre și SEAE să analizeze modul în care se pot utiliza datele generate de autoritățile vamale, inclusiv prin crearea unor coduri vamale specifice pentru bunurile militare;

40.  recunoaște că toate statele membre ale UE sunt semnatare ale Tratatului privind comerțul cu arme (TCA); solicită universalizarea TCA și o mai mare concentrare asupra țărilor care nu sunt semnatare, inclusiv asupra Rusiei și Chinei; salută totodată eforturile de informare referitoare la TCA și sprijină punerea sa efectivă în aplicare;

Modernizarea instrumentelor conexe

41.  cere revizuirea Listei comune cuprinzând produsele militare și a listelor anexate Regulamentului privind produsele cu dublă utilizare, astfel încât să se asigure acoperirea integrală a tuturor sistemelor fără pilot; reamintește Rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la utilizarea dronelor înarmate, în special punctul 2 litera (c) care a solicitat ca dronele înarmate să fie incluse în regimurile aplicabile de control al armelor;

42.  încurajează statele membre să efectueze o examinare mai detaliată a producției sub licență de către țările terțe și să asigure garanții mai solide împotriva utilizărilor nedorite; solicită aplicarea strictă a Poziției comune în ceea ce privește producția sub licență în țările terțe; încurajează statele membre să ia în considerare atitudinea și statutul țării terțe în ceea ce privește TCA atunci când decid cu privire la transferurile care ar crește capacitatea de export și/sau de producție a țării respective în ceea ce privește echipamentele militare;

43.  constată că punerea în aplicare a Directivei 2009/43/CE de simplificare a clauzelor și condițiilor de transfer al produselor din domeniul apărării în interiorul Comunității ar trebui să fie în concordanță cu punerea în aplicare a Poziției comune, inclusiv în ceea ce privește piesele de schimb și componentele; remarcă faptul că Poziția comună nu prevede limitări ale domeniului de aplicare și, astfel, cele opt criterii se aplică și exporturilor în interiorul UE;

44.  este preocupat de provocările din domeniul securității cibernetice, îndeosebi de progresele majore înregistrate în ceea ce privește metodele de piratare utilizate pentru a accesa informațiile și datele autorităților naționale de licențiere; îndeamnă statele membre și Comisia să investească suficiente fonduri în tehnologie și resurse umane pentru a forma angajații în programe și metode specifice din domeniul securității cibernetice, în scopul de a preîntâmpina și a elimina aceste provocări în materie de securitate cibernetică;

Rolul parlamentelor și al opiniei publice

45.  remarcă faptul că nu toate parlamentele naționale din UE examinează deciziile guvernamentale de acordare a licențelor, întocmind, printre altele, rapoarte anuale privind exporturile de arme și, în acest sens, solicită o intensificare generală a monitorizării din partea parlamentelor și a publicului; subliniază că Regulamentul de procedură al Parlamentului European prevede posibilitatea de a oferi răspunsuri periodice la rapoartele anuale ale UE privind exporturile de arme;

46.  salută consultările periodice cu parlamentele naționale, autoritățile naționale de control al exporturilor de arme, asociațiile de resort și societatea civilă drept elemente esențiale ale unei transparențe semnificative; invită COARM, toate statele membre și SEAE să consolideze dialogul cu societatea civilă și consultările cu parlamentele naționale și cu autoritățile naționale de control al exporturilor de arme; încurajează parlamentele naționale, societatea civilă și mediul academic să exercite o monitorizare independentă a comerțului cu arme și invită statele membre și SEAE să sprijine astfel de activități, inclusiv prin mijloace financiare;

o

o  o

47.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

JO L 335, 13.12.2008, p. 99.

(2)

JO C 163, 4.5.2016, p. 1.

(3)

Nepublicat încă.

(4)

JO L 326, 11.12.2015, p. 56.

(5)

JO L 139, 30.5.2017, p. 38.

(6)

JO C 97, 28.3.2017, p. 1.

(7)

Tratatul privind comerțul cu arme, UN, 13-27217.

(8)

JO L 341, 18.12.2013, p.56.

(9)

JO L 146, 10.6.2009, p. 1.

(10)

JO L 134, 29.5.2009, p. 1.

(11)

JO L 338, 13.12.2016, p. 1.

(12)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0472.

(13)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0066.

(14)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0502.

(15)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0172.

(16)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0289.

(17)

„Tendințe în transferurile internaționale de arme”, 2016 (Fișă de informare SIPRI, februarie 2017).

(18)

ibid.

(19)

ibid.

(20)

Raportul pe 2016 privind exporturile de arme, Gemeinsame Konferenz Kirche und Entwicklung (GKKE - Conferința comună privind biserica și dezvoltarea), p. 54.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

11.7.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

36

14

14

Membri titulari prezenți la votul final

Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Francisco Assis, Petras Auštrevičius, Bas Belder, Mario Borghezio, Victor Boștinaru, Elmar Brok, Klaus Buchner, James Carver, Fabio Massimo Castaldo, Lorenzo Cesa, Aymeric Chauprade, Javier Couso Permuy, Andi Cristea, Arnaud Danjean, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Michael Gahler, Iveta Grigule, Sandra Kalniete, Tunne Kelam, Janusz Korwin-Mikke, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Ryszard Antoni Legutko, Arne Lietz, Barbara Lochbihler, Sabine Lösing, Andrejs Mamikins, Alex Mayer, David McAllister, Tamás Meszerics, Francisco José Millán Mon, Javier Nart, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Alojz Peterle, Tonino Picula, Julia Pitera, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Sofia Sakorafa, Jordi Solé, Jaromír Štětina, Charles Tannock, László Tőkés, Miguel Urbán Crespo, Ivo Vajgl, Elena Valenciano, Geoffrey Van Orden, Hilde Vautmans, Boris Zala

Membri supleanți prezenți la votul final

Brando Benifei, Luis de Grandes Pascual, Javi López, Miroslav Poche, Eleni Theocharous, Ernest Urtasun, Bodil Valero, Paavo Väyrynen, Marie-Christine Vergiat

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Inés Ayala Sender, Ádám Kósa


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

36

+

ALDE

Petras Auštrevičius, Iveta Grigule, Javier Nart, Jozo Radoš, Ivo Vajgl, Hilde Vautmans, Paavo Väyrynen

EFDD

Fabio Massimo Castaldo

GUE/NGL

Javier Couso Permuy, Sabine Lösing, Sofia Sakorafa, Miguel Urbán Crespo, Marie-Christine Vergiat

S&D

Francisco Assis, Inés Ayala Sender, Brando Benifei, Victor Boștinaru, Andi Cristea, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Arne Lietz, Javi López, Andrejs Mamikins, Alex Mayer, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Tonino Picula, Miroslav Poche, Elena Valenciano, Boris Zala

VERTS/ALE

Klaus Buchner, Barbara Lochbihler, Tamás Meszerics, Jordi Solé, Ernest Urtasun, Bodil Valero

14

-

ECR

Bas Belder, Ryszard Antoni Legutko, Charles Tannock, Eleni Theocharous, Geoffrey Van Orden

EFDD

James Carver

NI

Aymeric Chauprade

PPE

Michèle Alliot-Marie, Elmar Brok, Lorenzo Cesa, Arnaud Danjean, Ádám Kósa, Cristian Dan Preda, Luis de Grandes Pascual

14

0

ENF

Mario Borghezio

NI

Janusz Korwin-Mikke

PPE

Lars Adaktusson, Michael Gahler, Sandra Kalniete, Tunne Kelam, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, David McAllister, Francisco José Millán Mon, Alojz Peterle, Julia Pitera, Jaromír Štětina, László Tőkés

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Notă juridică