Procedură : 2017/2011(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0294/2017

Texte depuse :

A8-0294/2017

Dezbateri :

PV 24/10/2017 - 18
CRE 24/10/2017 - 18

Voturi :

PV 25/10/2017 - 7.7
CRE 25/10/2017 - 7.7

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0413

RAPORT     
PDF 866kWORD 98k
11.10.2017
PE 606.242v03-00 A8-0294/2017

referitor la aspecte legate de drepturile fundamentale în ceea ce privește integrarea romilor în UE: combaterea atitudinilor negative față de romi

(2017/2038(INI))

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

Raportoare: Soraya Post

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la aspecte legate de drepturile fundamentale în ceea ce privește integrarea romilor în UE: combaterea atitudinilor negative față de romi

(2017/2038(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE);

–  având în vedere preambulul la TUE, îndeosebi liniuța a doua și liniuțele patru - șapte;

–  având în vedere, printre altele, articolul 2, articolul 3 alineatul (3) liniuța a doua, precum și articolul 6 din TUE:

  având în vedere, printre altele, articolul 10 și articolul 19 alineatul (1) din TFUE;

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000 (denumită în continuare „Cartaˮ), care a fost proclamată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, și a intrat în vigoare în decembrie 2009, odată cu Tratatul de la Lisabona;

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în 1948;

–  având în vedere Convenția ONU privind drepturile copilului, adoptată la New York, la 20 noiembrie 1989, în special articolul 3,

–  având în vedere Rezoluția ONU A/70/L.1, adoptată de Adunarea Generală la 25 septembrie 2015, intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”,

–  având în vedere Rezoluția ONU A/RES/60/7, adoptată de Adunarea Generală la 1 noiembrie 2005, privind comemorarea Holocaustului;

–  având în vedere Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

–  având în vedere Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale a Consiliului Europei;

–  având în vedere Declarația Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind proliferarea în Europa a atitudinilor negative și a violenței rasiste îndreptate împotriva romilor, adoptată la 1 februarie 2012;

–  având în vedere Recomandarea de politică generală nr. 13 a Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) privind combaterea atitudinilor negative și discriminării împotriva romilor;

–  având în vedere Carta partidelor politice europene pentru o societate nerasistă, adoptată de Congresul Autorităților Locale și Regionale din cadrul celei de a 32-a sesiuni a Consiliului Europei, desfășurată în luna martie 2017;

–  având în vedere Rezoluția 1985 (2014) - „Situația drepturilor minorităților naționale în Europa” și Rezoluția 2153 (2017) - „Promovarea incluziunii romilor și nomazilor”, ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei;

–  având în vedere declarația Secretarului General Thorbjorn Jagland din 11 aprilie 2017 privind cele zece obiective pentru următorii zece ani;

–  având în vedere Convenția OIM privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitării profesiei, 1958 (nr. 111);

–  având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică(1);

–  având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă(2);

–  având în vedere Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului(3);

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială(4):

–  având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal;

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre, Concluziile Consiliului din 8 decembrie 2016 referitoare la accelerarea procesului de integrare a romilor și din 13 octombrie 2016 referitoare la Raportul special nr. 14/2016 al Curții de Conturi Europene;

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 15 iunie 2011 privind educația și îngrijirea copiilor preșcolari;

–  având în vedere Comunicările Comisiei privind integrarea romilor [COM(2010)0133, COM(2012)0226, COM(2013)0454, COM(2015)0299, COM(2016)0424], inclusiv Comunicarea privind un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020 [COM(2011)0173];

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, după trei ani” [COM(2016)0646];

–  având în vedere Recomandarea Comisiei din 20 februarie 2013 intitulată „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării”;

–  având în vedere rezoluțiile sale referitoare la romi(5);

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 aprilie 2015 referitoare la Ziua internațională a romilor – atitudini negative împotriva romilor în Europa și recunoașterea de către UE a zilei comemorative a genocidului împotriva romilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial(6);

  având în vedere Rezoluția din 13 decembrie 2016 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană în 2015(7), în special punctele 117-122 privind drepturile romilor;

–  având în vedere Raportul anual pe 2016 privind drepturile fundamentale al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA);

–  având în vedere sondajele EU-MIDIS I și II ale Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și mai multe alte sondaje și rapoarte privind romii;

–  având în vedere Raportul special nr. 14/2016 al Curții de Conturi Europene privind Inițiativele de politică ale UE și sprijinul financiar acordat de aceasta pentru integrarea romilor: s-au înregistrat progrese semnificative în ultimul deceniu, dar sunt necesare eforturi suplimentare pe teren;

–  având în vedere sondajul Eurobarometru intitulat „Discriminarea în UE în 2015”;

–  având în vedere rapoartele și recomandările Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și, printre altele, planul său de acțiune privind îmbunătățirea situației romilor și a populației sinti aflate pe teritoriul OSCE;

–  având în vedere rapoartele și recomandările organizațiilor de supraveghere a respectării drepturilor și cele ale societății civile, îndeosebi ale Centrului European pentru Drepturile Romilor, Fundación Secretariado Gitano, OSF, ERGO și Amnesty International;

–  având în vedere documentul de referință privind atitudinile negative împotriva romilor al Alianței de combatere a atitudinilor negative împotriva romilor;

–  având în vedere raportul Centrului de Studii Politice Europene privind combaterea atitudinilor negative împotriva romilor la nivel instituțional: răspunsuri și practici promițătoare în UE și în statele membre selectate;

  având în vedere recenta înființare a European Roma Institute for Arts and Culture (ERIAC) din Berlin, care urmărește evidențierea prezenței artistice și culturale a celor 12 milioane de romi din Europa, permite exprimarea identității acestora și, astfel, contribuie la combaterea atitudinilor negative împotriva romilor;

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0294/2017);

A.  întrucât, în Europa, romii încă sunt privați de drepturile omului;

B.  întrucât romii fac parte din cultura și valorile europene și au contribuit la bogăția culturală, diversitatea, economia și istoria comună a Uniunii Europene;

C.  întrucât „atitudinile negative împotriva romilor reprezintă o formă specifică de rasism, o ideologie bazată pe superioritate rasială, o formă de dezumanizare și de rasism instituțional, nutrit de discriminare istorică, exprimat, între altele, prin violență, discurs de incitare la ură, exploatare, stigmatizare și prin cea mai flagrantă formă de discriminare”;(8)

D.  întrucât, în ciuda eforturilor depuse la nivel național, european și internațional, atitudinile negative persistente și structurale împotriva romilor(9) pot fi identificate la toate nivelurile societății europene, în mod cotidian, manifestându-se, de exemplu, sub forma neglijării acestora la nivel individual și instituțional, a discriminării, a inegalității, marginalizării, desconsiderării, a stereotipurilor bazate pe diferențe și a blamării, discursurile de incitare la ură și făcând din ei victime ale violenței, sărăciei extreme și ale unei profunde excluziuni sociale; întrucât atitudinile negative împotriva romilor sunt în creștere, iar partidele politice câștigă popularitate prin exprimarea în mod flagrant a ostilității față de romi;

E.  întrucât atitudinile negative împotriva romilor, sub forme diferite, pot fi identificate în munca și activitățile din aproape toate domeniile și de la orice nivel ale autorităților și instituțiilor publice din statele membre, manifestându-se cel mai adesea prin eșecul de a oferi romilor acces egal sau orice fel de acces la utilități și servicii publice, prin neacordarea de tratament egal și de drepturi egale, prin omiterea populației rome de la elaborarea politicilor și din procesele de producere de cunoaștere, prin instituirea de programe discriminatorii și prin deturnarea oportunităților de finanțare destinate îmbunătățirii vieții romilor;

F.  întrucât atitudinile negative inadvertente împotriva romilor se pot observa și în activitatea instituțiilor UE, dat fiind că numeroase programe și fonduri ale UE care ar putea avea un impact pozitiv asupra condițiilor de viață ale romilor nu ajung la aceștia sau îi desemnează în mod simbolic pe romi drept una dintre categoriile de beneficiari, fără să țină însă seama de realitățile acestei etnii și de discriminarea cu care se confruntă în toate situațiile;

G.  întrucât atitudinile negative împotriva romilor, oricât de inconștiente ar fi, pot fi evidențiate în acquis-ul comunitar, care adesea face abstracție de realitățile și provocările cu care se confruntă romii, care, fiind supuși multiplelor forme de discriminare timp de secole, nu beneficiază de aceleași drepturi și oportunități și de același nivel de protecție prevăzut de acquis-ul comunitar ca alți cetățeni ai Uniunii;

H.  întrucât, în societatea noastră, romilor li se acordă un tratament persistent paternalist care poate fi detectat atât în limbaj, cât și în acțiuni, și care doar subliniază necesitatea de a „include” sau de a „integra” romii, în condițiile în care, de fapt, este necesară o modificare fundamentală de abordare; întrucât accesul lor la drepturile fundamentale și la cetățenie, precum și exercitarea deplină a acestor drepturi în societate trebuie să fie asigurat;

I.  întrucât romii sunt în continuare considerați un grup vulnerabil în timp ce, de fapt, privarea lor de drepturile inalienabile ale omului care le revin și refuzul de a li se acorda un tratament și un acces egal la bunăstare, servicii, informații, justiție, educație, îngrijiri medicale, locuri de muncă etc. sugerează că, de fapt, structurile create și menținute de cei aflați la putere sunt discriminatorii, fac din romi un grup vulnerabil; întrucât acest lucru demonstrează că autoritățile competente și-au ignorat responsabilitățile în ceea ce privește drepturile omului;

Apartenență și participare

1.  subliniază că, în vederea combaterii consensului social subconștient de excludere a romilor, combaterii discriminării și excluziunii sociale la care sunt supuși și în vederea eliminării stereotipurilor create și consolidate de literatura populară, presă, arte și limbaj timp de mai multe secole, este esențial ca societățile dominante să fie educate în ceea ce privește diversitatea romilor, istoria și cultura lor, precum și formele, gradul și severitatea atitudinilor negative împotriva etniei lor, cu care se confruntă în viața de zi cu zi; invită statele membre, în acest sens, să își asume responsabilitatea deplină pentru cetățenii romi de pe teritoriul lor și să lanseze campanii de conștientizare pe termen lung și de sensibilizare intersectorială;

2.  consideră participarea activă și semnificativă pe plan social, economic, politic și cultural a romilor esențială pentru combaterea eficace a atitudinilor negative împotriva romilor și pentru crearea încrederii reciproce atât de necesare, spre beneficiul întregii societăți; ia act de responsabilitatea comună a Comisiei și a statelor membre în această privință; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să elaboreze strategii care să conțină atât măsuri proactive, cât și reactive, pe baza unor consultări reale și sistematice cu reprezentanții romilor și cu ONG-urile, și să-i implice în derularea, monitorizarea și evaluarea programelor și proiectelor principale lansate, la toate nivelurile, inclusiv la nivel local; invită Comisia și statele membre să promoveze crearea de organizații civile independente și instituții publice care să reprezinte populația romă, precum și autonomizarea unor lideri romi tineri și progresiști;

Reconcilierea și consolidarea încrederii

3.  îndeamnă Comisia, în interesul creării unei încrederi reciproce esențiale, să înființeze o comisie a adevărului și a reconcilierii la nivelul UE (fie în cadrul structurilor existente, fie ca un organism separat), pentru a recunoaște persecutarea, excluderea și renegarea romilor de-a lungul secolelor, a le documenta într-o carte albă oficială, precum și să colaboreze cu Parlamentul și experții romi în realizarea acestor misiuni;

4.  îndeamnă statele membre să creeze (fie în cadrul structurilor existente, fie ca un organism separat), o comisie a adevărului și a reconcilierii pentru a recunoaște persecutarea, excluderea și renegarea romilor de-a lungul secolelor, implicând membrii ai parlamentului, funcționari guvernamentali, avocați, reprezentanți ai romilor, ONG-uri și organizații locale, pentru a documenta aceste aspecte într-o carte albă oficială, și încurajează statele membre să introducă istoria romilor în programele de învățământ;

5.  invită statele membre să comemoreze victimelor Holocaustului romilor, să marcheze ziua de 2 august ca Zi de comemorare a Holocaustului romilor și să acorde o restituire imediată și adecvată supraviețuitorilor Holocaustului printr-o procedură simplificată, însoțită de o campanie de sensibilizare; invită Comisia și statele membre să includă victimele din rândul romilor în evenimentele comemorative organizate anual la 27 ianuarie, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, și să organizeze cursuri de formare voluntară pe tema Holocaustului romilor pentru funcționarii publici;

Desfășurarea de verificări ale performanței

6.  își exprimă îngrijorarea privind faptul că, deși în statele membre sunt puse în aplicare mai multe programe cu orientare specifică, majoritatea programelor generale, inclusiv cele cuprinse în fondurile structurale, nu ajung la cei mai defavorizați, îndeosebi la romi; invită, prin urmare, Curtea de Conturi să auditeze performanța programelor UE din domeniul ocupării forței de muncă și al educației, precum Erasmus+ și Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”, mai aprofundat și periodic;

7.  solicită Comisiei:

–  să evalueze programele și oportunitățile de finanțare UE pentru a stabili dacă îndeplinesc cerința privind nediscriminarea și participarea și, acolo unde este necesar, să adopte măsuri corective fără întârziere,

–  să aplice un sistem de monitorizare și audit financiar robust, pe termen lung și axat pe calitate pentru a verifica performanțele statelor membre atunci când utilizează programe ale UE,

–  să implice în mod activ destinatarii romi ale proiectelor în monitorizarea lor și procesul de evaluare în mod eficace și transparent,

–  să se asigure că mecanismul de tratare a plângerilor existent este mai accesibil și transparent pentru rezidenți, ONG-uri și autorități, astfel încât să le permită acestora să raporteze fondurile și programele UE discriminatorii;

–  să suspende finanțarea în cazurile de utilizare nejudicioasă;

–  să reformeze fondurile ESI în așa fel încât să ofere sprijin financiar pentru combaterea atitudinilor negative împotriva romilor într-un mod mai proactiv și

–  să extindă programele de finanțare „Europa pentru cetățeni” și „Drepturi, egalitate și cetățenie”, care recunosc rolul important al organizațiilor din cadrul societății civile de supraveghere a respectării drepturilor în monitorizarea atitudinilor negative împotriva romilor și în asigurarea respectării drepturilor fundamentale;

8.  invită Comisia și statele membre:

–  să se asigure că intervențiile finanțate de UE cu implicații cu posibile implicații pentru comunitatea romă sunt favorabile incluziunii și combat segregarea;

–  să se asigure că practicile de segregare sunt descrise în termeni clari și să fie excluse în mod explicit din finanțare;

–  să îmbunătățească oportunitățile de finanțare pentru a se asigura că oportunitățile create în materie de educație și de ocupare a forței de muncă oferă un mijloc real și durabil de evitare a șomajului de lungă durată, aspect necesar pentru o viață demnă;

–  să se asigure că toate resursele disponibile sunt utilizate în mod eficace și

–  să mărească rata de absorbție a fondurilor UE în conformitate cu prioritățile stabilite în cadrul strategiilor naționale de integrare a romilor;

9.  astfel, invită statele membre să intensifice coordonarea dintre autoritățile locale și naționale pentru a elimina obstacolele administrative și politice și pentru a utiliza în mod eficace fondurile UE în scopul îmbunătățirii situației romilor, în special a copiilor;

10.  reamintește Recomandarea Consiliului din 2013, care afirmă că promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei și a discriminării, inclusiv, printre altele, integrarea socioeconomică a comunităților marginalizate, cum este cea a romilor, ar trebui facilitate prin alocarea a cel puțin 20 % din totalul resurselor FSE din fiecare stat membru pentru investiția în oameni;

Garantarea drepturilor egale și combaterea atitudinilor negative împotriva romilor prin formare

11.  reamintește că drepturile minorităților și interzicerea discriminării fac parte integrantă din drepturile fundamentale, intrând astfel în sfera valorilor UE care trebuie respectate în conformitate cu articolul 2 din TUE; reamintește faptul că Uniunea poate lua măsuri în cazul în care există un risc clar de încălcare gravă a acestor valori de către un stat membru, în conformitate cu articolul 7 din TUE; sprijină instituirea unui mecanism solid de monitorizare și de sancționare pentru a asigura respectarea standardelor în domeniul drepturilor fundamentale, care va oferi beneficii importante romilor în sensul combaterii eficiente a manifestării atitudinilor negative împotriva acestora și a încălcării drepturilor lor fundamentale;

12.  invită statele membre ca, pe baza rapoartelor alarmante ale ONG-urilor și organizațiilor de supraveghere a respectării drepturilor omului:

–  să pună în aplicare și să asigure respectarea Directivei 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 pentru a preveni și a elimina în mod eficace toate formele de discriminare împotriva romilor și pentru a se asigura că reglementările administrative naționale, regionale și locale nu sunt discriminatorii și nu conduc la practici segregaționiste;

–  să pună în aplicare și să asigure respectarea Deciziei-Cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 care prevede mijloacele pentru combaterea cu succes a atitudinilor negative împotriva romilor și a violenței împotriva lor;

13.  invită Comisia să ofere asistență statelor membre pentru transpunerea și punerea în aplicare a directivelor privind tratamentul egal și să continue inițierea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva tuturor statelor membre, fără excepție, care încalcă, nu transpun sau nu pun în aplicare directivele privind tratamentul egal, precum Directiva privind egalitatea rasială (2000/43/CE)(10), Directiva privind dreptul la liberă circulație și ședere (2004/38/CE)(11), Directiva privind drepturile victimelor (2012/29/UE)(12), Decizia-cadru a Consiliului (2008/913/JAI) privind rasismul și xenofobia(13), Directiva serviciilor mass-media audiovizuale (2010/13/UE)(14), precum și Directiva Consiliului privind egalitatea de tratament între femei și bărbați (2004/113/CE)(15) și Directiva Consiliului privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (2000/78/CE)(16);

14.  invită Comisia și Consiliul să depășească impasul și să relanseze negocierile privind Directiva privind combaterea discriminării;

15.  condamnă refuzul anumitor state membre de a recunoaște că supun cetățenii romi unui tratament inegal, precum și lipsa lor de voință politică de a remedia incapacitatea de a asigura accesul romilor la drepturile lor fundamentale și exercitarea acestora, precum și pentru învinuirea romilor de excluziunea socială la care sunt supuși și care are drept cauză rasismul structural;

16.  solicită statelor membre:

–  să condamne în mod explicit și să sancționeze negarea Holocaustului romilor, discursul de incitare la ură și blamarea romilor de către politicieni și funcționari publici de la toate nivelurile și prin intermediul tuturor mijloacelor de comunicare în masă, întrucât acestea consolidează atitudinile negative împotriva romilor în societate,

–  să adopte măsuri suplimentare de prevenire, condamnare și combatere a discursului de incitare la ură îndreptat împotriva romilor, inclusiv prin folosirea dialogului cultural;

17.  îndeamnă Comisia și statele membre să își intensifice colaborarea cu ONG-urile pentru a oferi sesiuni de formare în domeniul bunelor practici privind contracararea prejudecăților și campaniile eficace de combatere a discursului ostil, prin identificarea nevoilor și a cererilor specifice ale partenerilor ONG-urilor în această privință; invită Comisia să lanseze societății civile un apel de monitorizare și denunțare a discursurilor de incitare la ură, a infracțiunilor motivate de ură și a negării Holocaustului în statele membre;

18.  invită Președintele să condamne și să sancționeze deputații care proferează un limbaj defăimător, rasist sau xenofob sau afișează astfel de comportamente în Parlament;

19.  regretă încălcarea dreptului la libera circulație al romilor; invită statele membre să recunoască faptul că principiile fundamentale ale Uniunii trebuie să se aplice tuturor cetățenilor acesteia și că Directiva privind libera circulație nu permite expulzările colective și niciun tip de stabilire de profiluri rasiale; invită statele membre de origine să își asume responsabilitatea pentru combaterea sărăciei și a excluziunii în favoarea tuturor cetățenilor lor și, de asemenea, invită statele membre de destinație să intensifice cooperarea transfrontalieră cu scopul de a combate discriminarea și exploatarea și de a preveni continuarea excluziunii în țara de destinație;

20.  invită statele membre să combată prejudecățile împotriva refugiaților și solicitanților de azil romi în contextul migrației; reamintește că statele membre primesc solicitanți de azil din țările Balcanilor de Vest și că un număr mare dintre aceștia sunt romi proveniți din Serbia și din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, iar acest fapt poate fi corelat cu factorii specifici care afectează comunitatea romă din aceste țări; solicită includerea unui capitol specific privind persecuția din cauza atitudinilor negative față de romi în informațiile referitoare la țara de origine pentru țările în cauză;

21.  este profund îngrijorat de numărul de apatrizi romi din Europa, care are drept rezultat refuzul complet al accesului acestora la servicii sociale, de învățământ și medicale și care îi împinge să trăiască la marginea societății; invită statele membre să pună capăt apatridiei și să garanteze exercitarea universală a drepturilor fundamentale ale omului;

22.  invită statele membre să realizeze înregistrarea nașterilor fără discriminare și să asigure emiterea de documente de identitate pentru toți cetățenii lor, pentru a evita refuzarea accesului romilor la toate serviciile de bază esențiale; invită statele membre să adopte măsuri corective urgente pentru a pune capăt înregistrării discriminatorii a nașterilor și, prin intermediul autorităților locale, să facă demersuri active pentru a se asigura că toți copiii sunt înregistrați; invită Comisia să evalueze și să monitorizeze situația din statele membre, să facă schimb de cele mai bune practici privind identificarea și protejarea persoanelor a căror cetățenie nu este recunoscută și care nu au acces la documente de identitate și să lanseze campanii de conștientizare cu privire la importanța înregistrării nașterilor;

23.  este profund îngrijorat de accesul inegal al romilor la informații, servicii și îngrijiri medicale, de lipsa acută a cardurilor de asigurări sociale de sănătate în rândul acestora, precum și de abuzurile pe criterii rasiale cărora le sunt supuși; invită statele membre să adopte măsuri eficace în scopul înlăturării oricăror obstacole în calea accesului la sistemul de sănătate; solicită statelor membre, după caz, să asigure finanțare pentru programe de mediere în domeniul sănătății destinate romilor, să crească gradul de conștientizare în ceea ce privește asistența medicală și să îmbunătățească accesul la vaccinare și la servicii medicale de prevenție în cadrul comunităților rome;

24.  este alarmat de discriminarea împotriva femeilor rome, care sunt plasate adesea în secții de maternitate segregate și sub standarde, sunt supuse abuzului fizic, neglijării, tratamentului inegal și relelor tratamente din partea personalului medical atunci când încearcă să utilizeze serviciile de sănătate sexuală și reproductivă și adesea nu au acces la serviciile mobile de depistare medicală; îndeamnă statele membre să instituie de urgență un mecanism de monitorizare și de corecție în acest sens și să se asigure că personalul medical care încalcă principiile de deontologie profesională este tras la răspundere; invită Comisia și statele membre să intensifice eforturile de promovare a consolidării unor capacități durabile și cuprinzătoare pentru femeile rome, să creeze structuri specializate precum punctele de verificare în vederea furnizării de materiale de informare medicală personalizate și să asigure sprijinul necesar inițiativelor din domeniul sănătății puse în aplicare la nivelul comunităților;

25.  invită statele membre să acorde prioritate copiilor la punerea în aplicare a cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor, în special prin asigurarea accesului la îngrijiri medicale, la condiții de viață demne și la educație pentru copiii romi; subliniază că acțiunile de combatere a analfabetismului în rândul copiilor romi sunt esențiale pentru integrarea și incluziunea mai bune ale romilor în societate, permițând îmbunătățirea accesului generațiilor viitoare la locuri de muncă;

26.  îndeamnă statele membre să condamne sterilizarea forțată și să ofere compensații femeilor rome care au fost supuse unor proceduri sistematice de sterilizare, sprijinite de stat, împreună cu prezentarea publică de scuze victimelor acestei crime împotriva umanității;

27.  este extrem de alarmat de fenomenul îndepărtării ilegale a copiilor romi de lângă părinții lor; invită statele membre să ancheteze fără întârziere astfel de cazuri și să adopte măsurile adecvate pentru prevenirea acestora;

28.  condamnă eșecul statelor membre de a asigura accesul egal al romilor la justiție, precum și egalitatea acestora în fața legii, care ia următoarele forme:

–  eșecul sau lentoarea inacceptabilă a procedurilor de asigurare a justiției în cazul victimelor infracțiunilor motivate de ură, în special a celor comise de agenți de poliție,

–  incriminarea disproporționată a romilor,

–  practicile polițienești abuzive (crearea de profiluri pe criterii etnice, proceduri de oprire și percheziționare excesive, razii nejustificate în cartiere locuite de romi, confiscarea și distrugerea arbitrară a proprietăților, uzul excesiv de forță în timpul arestărilor, agresiuni, amenințări, tratamentul umilitor, abuzul fizic și încălcarea drepturilor în timpul interogatoriilor și reținerii de către forțele de poliție)

–  și cercetarea insuficientă de către forțele de poliție a infracțiunilor comise împotriva romilor, fără să se acorde sau acordându-se insuficientă asistență și protecție (de exemplu, în cazul traficului de persoane și pentru victimele violenței domestice) sau a infracțiunilor denunțate de romi;

29.  solicită statelor membre:

–  să garanteze că toți cetățenii sunt egali în fața legii și să se asigure că toți au acces egal la justiție și acces la drepturile procedurale;

–  să furnizeze formare obligatorie, la locul de muncă, bazată pe drepturile omului și orientată spre servicii, destinată autorităților de aplicare a legii și funcționarilor din sistemul judiciar de la toate nivelurile,

–  să ancheteze și să urmărească penal infracțiunile motivate de ură și să furnizeze bune practici de identificare și anchetare a infracțiunilor motivate de ură, inclusiv a celor motivate în mod specific de atitudinile negative împotriva romilor,

–  să înființeze în cadrul forțelor de poliție unități de anchetare a infracțiunilor motivate de ură, care să cunoască problematica atitudinilor negative împotriva romilor,

–  să încurajeze practicile polițienești corecte și să aplice sancțiuni în cazul abaterilor,

–  să recruteze specialiști în soluționarea disputelor, care să colaboreze cu poliția,

–  să recruteze în mod activ romi pe posturi de agenți de poliție,

–  să garanteze că programele de sprijinire a victimelor abordează nevoile specifice ale romilor și că le este oferită asistență atunci când denunță comiterea de infracțiuni și când depun plângeri,

–  să continue și să extindă domeniul geografic de aplicare al JUSTROM, un program comun Comisie-Consiliul Europei pentru accesul femeilor rome la justiție,

–  să pună în aplicare pe deplin directiva UE împotriva traficului de persoane și să intensifice cooperarea polițienească și judiciară pentru a combate traficul de persoane și

–  să pună în aplicare pe deplin Directiva 2011/92/UE(17) de prevenire și de combatere a abuzului sexual asupra copiilor și a exploatării sexuale a acestora și să protejeze victimele unor astfel de fapte;

30.  solicită Colegiului European de Poliție (CEPOL) să ofere în continuare sesiuni de formare în domeniul drepturilor fundamentale și să facă în continuare demersuri de sensibilizare intersectorială a forțelor de poliție;

31.  este profund îngrijorat de discriminarea răspândită împotriva romilor în materie de locuințe, caracterizată de o piață discriminatorie a vânzării și a închirierii locuințelor, de sisteme discriminatorii de locuințe sociale, de evacuări forțate și demolări ale locuințelor romilor fără asigurarea de locuințe alternative adecvate, de plasarea romilor în tabere segregate și în adăposturi de urgență deconectate de la utilitățile de bază, de ridicarea unor ziduri în jurul cartierelor locuite de romi și de eșecul autorităților publice de a asigura accesul deplin al romilor la surse permanente de apă potabilă și la sisteme de canalizare;

32.  invită statele membre să adopte măsuri eficace pentru a asigura egalitatea de tratament pentru romi în ceea ce privește accesul la locuințe și pentru a utiliza la capacitate maximă fondurile UE în vederea îmbunătățirii situației locative a romilor, în special prin promovarea desegregării, prin eliminarea oricărei segregări teritoriale și prin promovarea dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității și a investițiilor teritoriale integrate sprijinite prin fonduri ESI, precum și printr-o politică consecventă în domeniul locuințelor publice; îndeamnă statele membre să asigure accesul la utilități publice precum apa, energia electrică și gazul și la infrastructura pentru locuințe în conformitate cu cerințele juridice naționale;

33.  invită Comisia să își recunoască competența în contextul evacuărilor forțate pe criterii rasiale; invită statele membre să se asigure că evacuările forțate se desfășoară în deplină conformitate cu dreptul Uniunii, precum și cu alte obligații internaționale în domeniul drepturilor omului, cum ar fi cele care derivă din Convenția europeană a drepturilor omului; îndeamnă, în plus, la creșterea numărului și a disponibilității experților în desegregare din statele membre cele mai vizate, cu scopul de a sprijini autoritățile să garanteze că fondurile structurale și de investiții europene promovează în mod eficient desegregarea și, de asemenea, îndeamnă ca Fondul social european și Fondul european de dezvoltare regională să aloce venituri destinate măsurilor de desegregare teritorială;

34.  salută inițiativele proactive care urmăresc îmbunătățirea situației locative a romilor în orașe; recunoaște inițiativa Eurocities, care colectează probe printr-un exercițiu de cartografiere care explorează caracteristicile comunităților rome care trăiesc în orașe, provocările cu care se confruntă și reacția municipalităților la acestea;

35.  regretă existența continuă a segregării școlare, inclusiv suprareprezentarea copiilor romi în „școlile speciale”, școlile rezervate copiilor romi, clasele separate, „școlile-container” etc.; invită statele membre să elaboreze și să adopte măsuri specifice de desegregare în școală și alte măsuri eficace pentru a asigura egalitatea de tratament și accesul deplin al copiilor romi la un învățământ general și de înaltă calitate și pentru a garanta că toți copiii romi finalizează cel puțin cursurile învățământului obligatoriu; subliniază că este important să se exploreze motivele abandonului școlar timpuriu, în special rolul jucat de atitudinile negative împotriva romilor în acest fenomen; încurajează, în plus, statele membre să exploreze noi modalități de a elimina decalajul educațional cu ajutorul educației adulților, formării profesionale, învățământul profesional și tehnic, precum și învățarea non-formală și formală; insistă că acest lucru ar trebui realizat acordând atenție și discriminării intersectoriale, cu implicarea unor experți și mediatori școlari romi și asigurând resurse adecvate pentru astfel de măsuri;

36.  consideră alarmantă și inacceptabilă discriminarea romilor pe piața muncii, aceasta fiind caracterizată cel mai adesea prin șomaj de lungă durată, contracte de muncă de zero ore, condiții de muncă precare, în care nu se oferă asigurare medicală și socială sau contribuție la sistemul de pensii, obstacole pe piața forței de muncă (existente chiar și pentru romii absolvenți de învățământ terțiar) și lipsa posibilităților de reorientare profesională; îndeamnă, prin urmare, statele membre să adopte măsuri eficace prin care să asigure egalitatea de tratament pentru romi în ceea ce privește accesul la piața forței de muncă și la oportunitățile de angajare și să înlăture obstacolele directe și indirecte, inclusiv discriminarea;

37.  invită statele membre să colaboreze cu sectorul privat pentru a sprijini oportunitățile de formare, de ocupare a forței de muncă și antreprenoriale pentru romi, în special în sectoarele tehnologice aflate în creștere; invită statele membre să exploreze în mod ambițios modalitățile în care noile tehnologii pot asista și contribui la incluziunea socială și economică a romilor și la combaterea atitudinilor negative împotriva romilor; subliniază importanța dezvoltării regionale pentru crearea de locuri de muncă durabile în regiunile cel mai puțin dezvoltate;

38.  invită statele membre să promoveze politici cu impact pozitiv semnificativ dovedit, precum învățământul profesional și formarea la locul de muncă, serviciile de consiliere individuală, activitatea independentă, antreprenoriatul social și programele de dobândire a primei experiențe profesionale, pentru a promova participarea romilor pe piața muncii și a preveni perpetuarea sărăciei de la o generație la alta în comunitățile rome;

39.  condamnă formele multiple și întrepătrunse de discriminare împotriva romilor, care sunt adeseori secrete sau disimulate; subliniază că politicile care vizează un singur motiv de discriminare ar trebui să acorde atenție situației unor grupuri specifice care sunt susceptibile de a fi victime ale discriminării multiple; îndeamnă Comisia și statele membre să acorde o atenție specială îmbunătățirii nivelului de instruire și a participării la educație, a accesului la locuri de muncă, locuințe și îngrijiri medicale și prevenirii discriminării în cazul romilor care se confruntă cu discriminarea multiplă și intersectorială și să includă programe specifice destinate lor în cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor după 2020;

40.  observă cu îngrijorare că femeile de etnie romă sunt expuse discriminării multiple și intersectoriale pentru că sunt femei, și pentru care aparțin grupului minoritar etnic al romilor și, prin urmare, sunt dezavantajate în ceea ce privește participarea în societate la toate nivelurile și în ceea ce privește accesul la servicii de bază și resurse; subliniază că discriminarea este mai acută în raport cu femeile și fetele rome care nu au documente de identitate; subliniază faptul că îmbunătățirea situației femeilor și fetelor rome necesită politici non-discriminatorii specifice și țintite, care permit accesul egal la locuri de muncă și la educație, inclusiv la învățarea pe tot parcursul vieții, și care asigură locuințe de calitate – aceasta fiind cheia pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale acestora și pentru combaterea sărăciei și a excluziunii;

41.  invită statele membre să se asigure că un capitol specific privind drepturile femeilor și egalitatea între femei și bărbați sunt incluse în strategiile naționale de integrare a romilor (SNIR) și ca integrarea principiului egalității între femei și bărbați în cadrul măsurilor care vizează promovarea drepturilor femeilor și perspectiva egalității de gen în fiecare secțiune a acestuia, în special în ceea ce privește alocarea fondurilor, în conformitate cu concluziile Consiliului privind cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor pentru care „o perspectivă de gen trebuie să fie aplicată în cadrul tuturor politicilor și acțiunilor pentru promovarea incluziunii romilor”; solicită guvernelor statelor membre și autorităților locale să implice femeile rome în pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea strategiilor naționale pentru integrarea romilor; subliniază că datele defalcate pe gen trebuie colectate în mod sistematic și trebuie analizate în mod regulat și invită Comisia și statele membre să evalueze dacă politicile conduc la realizarea obiectivului de îmbunătățire a condițiilor pentru femeile și fetele de etnie romă și să ia măsuri în cazul în care există o lipsă de progrese; invită Comisia să sprijine promovarea egalității de gen în punerea în aplicare a tuturor aspectelor ale Strategiei Europa 2020 în conformitate cu Strategia pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015;

42.  invită statele membre să țină seama de provocările specifice cu care se confruntă femeile și fetele de etnie romă în ceea ce privește căsătoriile timpurii și forțate și atacurile la adresa integrității lor fizice și încurajează statele membre să promoveze și să sprijine colectarea și difuzarea de date în domeniul juridic și al altor măsuri luate la nivel național de prevenire și combatere a violenței comise împotriva femeilor și fetelor de etnie romă;

43.  încurajează întreprinderile și autoritățile locale să creeze sisteme de formare profesională și oportunități de muncă pentru femeile rome;

44.  invită statele membre să încurajeze și să sprijine participarea efectivă a femeilor rome la viața publică și politică;

45.  consideră că organismele din domeniul asigurării egalității sunt vitale pentru informarea romilor cu privire la drepturile lor, pentru a-i sprijini în exercitarea drepturilor și în denunțarea discriminării; invită Comisia și statele membre să stabilească standarde pentru a se asigura că organismele din domeniul asigurării egalității dispun de competențele și de resursele adecvate pentru a monitoriza și a acționa în cazul constatării unor atitudini negative împotriva romilor; invită statele membre să sprijine activitatea și capacitatea instituțională a organismelor de promovare a egalității de tratament prin dotarea acestora cu resursele adecvate, astfel încât să poată oferi asistență juridică și judiciară eficace și să consolideze activitatea acestora cu consilierii juridici de etnie romă pentru a facilita denunțarea abuzurilor;

46.  este îngrijorat de nivelul scăzut de participare a romilor în calitate de interlocutori sau de reprezentanți recunoscuți în cadrul autorităților locale, regionale și naționale, precum și incapacitatea guvernelor de a le garanta exercitarea deplină a drepturilor cetățenești; recunoaște rolul esențial al societății civile în acest sens; solicită extinderea cooperării între autoritățile naționale și locale în cauză, UE, Consiliul Europei și ONG-uri; încurajează UE și instituțiile guvernamentale și partidele politice să promoveze activ participarea politică, autonomizarea romilor și recrutarea lor în posturi din administrația publică; solicită instituirea de programe de autonomizare a romilor, inclusiv cele care urmăresc creșterea și asigurarea participării pe termen lung a romilor dintr-o perspectivă intersectorială, în calitate de reprezentanți în cadrul autorităților locale, regionale și naționale; solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri pentru a se asigura că participarea femeilor rome în elaborarea politicilor și luarea deciziilor este îmbunătățită;

47.  invită statele membre să furnizeze cursuri de formare obligatorie, practică și intersectorială privind drepturile fundamentale și nediscriminarea, tuturor funcționarilor publici, care poartă o responsabilitate și reprezintă factori esențiali pentru punerea corectă în aplicare a legislației UE și a statelor membre, pentru a-i înzestra cu cunoștințele și competențele necesare servirii tuturor cetățenilor dintr-o perspectivă bazată pe drepturile omului;

48.  invită statele membre, ținând seama de influența mass-media în influențarea percepției publice a minorităților etnice:

–  să asigure formarea obligatorie a celor care lucrează în serviciul public de radiodifuziune și mass-media pentru a spori gradul de sensibilizare cu privire la provocări și forme de discriminare cu care se confruntă romii și cu privire la stereotipurile dăunătoare,

–  să promoveze recrutarea romilor în mass-media publică și

–  să promoveze reprezentarea romilor în consiliile de administrație ale organizațiilor publice mass-media;

49.  încurajează statele membre, în scopul de a împiedica cu succes perpetuarea atitudinilor negative împotriva romilor, să includă cursuri obligatorii despre drepturile omului, cetățenia democratică și în domeniul culturii politice în programele școlare la toate nivelurile, pentru a pune capăt insecurității legate de identitate a populației rome, pentru a le consolida încrederea în sine și capacitatea lor de a exercita și de a cere drepturi egale;

50.  este profund îngrijorat de reducerea fondurilor din sectorul public, care au afectat dramatic atât activitățile instituțiilor statului, cât și ale ONG-urilor finanțate de stat în domeniul promovării egalității pentru romi, limitând capacitatea acestora de a ajunge la beneficiari; subliniază faptul că statul și instituțiile acestuia joacă un rol fundamental în promovarea egalității, care nu poate fi substituit;

Strategiile naționale de integrare a romilor

51.  ia act cu îngrijorare de faptul că eforturile și mijloacele financiare care au fost investite, precum și numeroasele programe și fonduri europene și naționale care au vizat comunitatea romă, nu au contribuit în mod semnificativ la îmbunătățirea condițiilor lor de viață și nu au adus progrese în integrarea romilor, în special la nivel local; invită, prin urmare, statele membre, în scopul de a combate marginalizarea populației rome, discriminarea și excluziunea și în vederea realizării de progrese în procesul de integrare a romilor și combaterea atitudinilor negative împotriva romilor:

–  să fie ambițioase în punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor, să realizeze mai multe cercetări cu privire la practicile și programele locale de succes cu participarea activă a romilor, pentru a evidenția situația lor, realitățile și provocările cu care se confruntă, și să acorde o atenție deosebită atitudinilor negative împotriva romilor și a consecințelor acestora, cu scopul de a elabora o strategie consolidată, cuprinzătoare și globală pentru această problemă, permițând astfel abordarea aspectelor economice și sociale, dar și combaterea rasismului și depunerea de eforturi pentru construirea încrederii reciproce,

–  să pună în aplicare strategiile lor naționale de integrare a romilor,

–  să evalueze eficacitatea acestora și să le actualizeze periodic, să definească măsuri clare și adaptate și să stabilească obiective și jaloane măsurabile;

–  să coopereze strâns cu fiecare parte interesată, inclusiv cu entitățile regionale și locale, cu mediul academic și cu sectorul privat, cu organizațiile locale și cu ONG-urile și să implice în mod activ persoanele de etnie romă;

–  să dezvolte în continuare activitățile de colectare a datelor bazate pe munca de teren și metodologiile de monitorizare și raportare privind aspectele financiare și de calitate, întrucât acestea sprijină punerea în aplicare a unor politici eficace, bazate pe probe, și pot contribui la îmbunătățirea eficacității strategiilor, a acțiunilor și a măsurilor adoptate și să identifice cauzele pentru care programele și strategiile nu aduc rezultatele atât de așteptate;

–  să consolideze punctele de contact naționale pentru romi prin asigurarea faptului că acestea dispun de un mandat adecvat, de resursele necesare și de condiții corespunzătoare de lucru pentru desfășurarea sarcinilor lor de coordonare;

Atitudinile negative împotriva romilor, o prioritate în cadrul unei strategii post-2020 îmbunătățite

52.  salută eforturile depuse și gama largă de mecanisme și fonduri utile elaborate de Comisie pentru a promova incluziunea socială și economică a romilor, precum și faptul că aceasta a lansat un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020, invitând statele membre să adopte strategii naționale;

53.  solicită Comisiei:

–  să perfecționeze cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor după 2020, plecând de la constatările și recomandările Curții de Conturi, Agenției pentru Drepturi Fundamentale (FRA), ONG-urilor, organizațiilor de monitorizare, precum și toate părțile interesate relevante, pentru a avea o abordare îmbunătățită, actualizată și mai cuprinzătoare,

–  să plaseze atitudinile negative împotriva romilor în prim-planul cadrului UE de după anul 2020, pe lângă incluziunea socială, și să introducă indicatori privind antidiscriminarea în domeniile educației, ocupării forței de muncă, locuințelor, sănătății etc., întrucât atitudinile negative împotriva romilor subminează reușita punerii în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor;

–  să considere atitudinile negative împotriva romilor o problematică orizontală și să elaboreze – în parteneriat cu statele membre, cu FRA și cu ONG-urile – un inventar de măsuri practice destinate statelor membre pentru combaterea atitudinilor negative împotriva romilor;

–  să finalizeze instituirea Grupului operativ privind romii în cadrul serviciilor relevante ale Comisiei prin alcătuirea unei echipe de proiect la nivelul Comisiei pentru problemele legate de romi, care să reunească toți comisarii competenți care lucrează în domeniul egalității în drepturi și al combaterii discriminării, al cetățeniei, al drepturilor sociale, al ocupării forței de muncă, al educației și culturii, al sănătății, al locuințelor, precum și al dimensiunii externe a acestora, cu scopul de a garanta crearea de fonduri și programe ale UE nediscriminatorii și complementare;

–  să consolideze și să completeze activitățile unității de coordonare pentru romi și combaterea discriminării din cadrul Comisiei prin consolidarea echipei, alocând resursele adecvate și prin angajarea de personal suplimentar pentru a-i permite să dispună de suficiente capacități de combatere a atitudinilor negative împotriva romilor, de sensibilizare cu privire la Holocaustul romilor și promovare a comemorării Holocaustului romilor;

54.  invită instituțiile UE să integreze drepturile romilor în contextul relațiilor externe; insistă în mod ferm asupra nevoii de a combate atitudinile negative împotriva romilor și de a promova drepturile romilor în țările candidate și în țările potențial candidate;

55.  invită Comisia și statele membre să aplice și să disemineze activ definiția operațională a atitudinilor negative împotriva romilor elaborată de ECRI, pentru a oferi o orientare clară autorităților statului;

56.  invită toate grupurile politice din Parlament și partidele politice din statele membre să respecte Carta revizuită a partidelor politice europene pentru o societate nerasistă, și le solicită să își reînnoiască periodic angajamentul în acest sens și să condamne și să sancționeze discursul de incitare la ură;

57.  invită Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene să pregătească un studiu privind atitudinile negative împotriva romilor în Uniunea Europeană și în țările candidate și ca, în activitatea sa dedicată romilor, să se axeze pe atitudinile negative împotriva romilor și să monitorizeze acest aspect în toate domeniile relevante;

58.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale țărilor candidate, Consiliului Europei și Organizației Națiunilor Unite.

(1)

JO L 180, 19.7.2000, p. 22.

(2)

JO L 303, 2.12.2000, p. 16.

(3)

JO L 315, 14.11.2012, p. 57.

(4)

JO L 166, 30.4.2004, p. 1.

(5)

JO C 4E, 7.1.2011, p. 7; JO C 308E, 20.10.2011, p. 73; JO C 199 E, 7.7.2012, p. 112; JO C 468, 15.12.2016, p. 36; JO C 468, 15.12.2016, p. 157.

(6)

JO C 328, 6.9.2016, p. 4.

(7)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0485.

(8)

Recomandarea de politică generală nr. 13 a ECRI privind combaterea atitudinilor negative și discriminării împotriva romilor.

(9)

Termenul „Anti-Gypsyism” (atitudini negative împotriva romilor) poate avea grafii diferite și, în diverse state membre, este înlocuit uneori cu un termen ușor diferit, cum ar fi Antiziganismus.

(10)

JO L 180, 19.7.2000, p. 22.

(11)

JO L 158, 30.4.2004, p. 77.

(12)

JO L 315, 14.11.2012, p. 57.

(13)

JO L 328, 6.12.2008, p. 55.

(14)

JO L 95, 15.4.2010, p. 1.

(15)

JO L 373, 21.12.2004, p. 37.

(16)

JO L 303, 2.12.2000, p. 16.

(17)

JO L 335, 17.12.2011, p. 1.


EXPUNERE DE MOTIVE

Nu cerem nici mai mult, dar nici mai puțin pentru romi(1), decât ceea ce cerem pentru societatea majoritară.

Romii au suferit tratamente inimaginabile și inacceptabile timp de secole.

Ei au fost privați de drepturile omului care li se cuvin. Romii au fost făcuți slavi, au fost deposedați de bunuri, persecutați, exterminați și nici măcar emanciparea societăților noastre nu a determinat eradicarea atitudinilor negative împotriva romilor la nivel societal. Atitudinile negative împotriva romilor derivă din convingerea că romii sunt inferiori, mai puțin capabili, lipsiți de perspectiva sau de voința de a se ridica la nivelul celor care nu sunt romi, nedemni să fie buni cetățeni ai țărilor în care locuiesc de secole; iar atitudinile negative împotriva romilor includ și acțiunile care au la bază această convingere.

Cum se manifestă în practică atitudinile negative împotriva romilor ? Potrivit stereotipurilor, dacă romii cerșesc, ei fac acest lucru ca membri ai unei grupări de infractori sau se află în această situație pentru că sunt leneși înnăscuți. Dacă părinții romi au un copil blond, probabil că l-au răpit. Dacă copiii lor nu frecventează școala, motivul este că ei nu suportă disciplina și sunt spirite libere. Dacă sunt obligați să locuiască în tabere rome segregate, lipsite de apă potabilă, canalizare, încălzire și infestate de șobolani, acest lucru este acceptabil întrucât ei sunt obișnuiți să locuiască în astfel de condiții. Este, de asemenea, acceptabil să le fie demolate locuințele fără a li se oferi o alternativă locativă; ei pot locui în frig deoarece au pielea mai groasă. Suntem crescuți și învățați să gândim astfel și să ne raliem acestui proces de dezumanizare acceptat social și instituționalizat politic.

Contează nu doar că atitudinile negative împotriva romilor ne influențează sentimentele , ci și cuvintele prin care se exprimă: romii nu ar trebui tratați ca persoane vulnerabile. Dacă oamenii sunt privați de drepturile fundamentale ale omului care li se cuvin și dacă li se refuză tratamentul egal, accesul la protecție socială, la servicii, la informații, nu ei sunt cei vulnerabili, ci mai curând structurile stabilite și menținute de cei aflați la putere sunt discriminatorii și determină vulnerabilitatea acestora.

Solicităm încetarea tratamentului paternalist al romilor, atât în ceea ce privește limbajul, cât și acțiunile. Întrucât cuvintele chiar contează, solicităm și modificarea felului în care comunicăm despre ei. Pentru ca romii să fie incluși sau integrați, ei ar trebui să aibă acces la drepturile fundamentale ale omului și să și le exercite. Nici mai mult, nici mai puțin.

Cu o întârziere extrem de mare, politicienii trebuie să își asume în egală măsură răspunderea pentru cetățenii lor romi. În caz contrar, retorica politică ce cuprinde mesaje de incitare la ură și blamarea romilor va contamina în continuare societățile noastre, despre care majoritatea încă ne dorim să se bazeze pe valori precum respectul, toleranța și deschiderea.

Statistici privind atitudinile negative împotriva romilor

Pentru a demonstra efectele grave și ample ale atitudinilor negative împotriva romilor, raportoarea dorește să atragă atenția asupra celor mai recente constatări din sondaje și rezultate ale cercetărilor efectuate la nivel european.

Ca urmare a lipsei unui angajament real privind combaterea atitudinilor negative împotriva romilor, timp de decenii, viața majorității romilor din Europa este sumbră și lipsită de perspective.

În pofida faptului că societățile europene au devenit tot mai diverse, sondajul Eurobarometru intitulat „Discriminarea în UE(2) în 2015” arată clar că 20 % dintre respondenți s-ar simți stingheriți dacă ar lucra cu o persoană de etnie romă și numai 45 % nu ar avea rezerve dacă fiul sau fiica sa ar avea o relație cu o persoană romă.

Discriminarea pe criterii etnice este cea mai răspândită formă de discriminare în Uniunea Europeană, fapt demonstrat și de rezultatele sondajului EU MIDIS II(3). Sondajul prezintă o imagine inacceptabilă a realității romilor care trăiesc în UE:

•  80 % dintre părinții romi și copiii lor intervievați sunt expuși riscului sărăciei, spre deosebire de media de 17 % în rândul populației generale;

•  unul din trei copii romi este expus riscului de a merge la culcare flămând cel puțin o dată pe lună;

•  47 % dintre ei nu beneficiază de învățământ la o vârstă timpurie;

•  una din trei gospodării rome dintre cele care au participat la sondaj nu dispune de apă curentă; una din două familii rome trăiește într-o locuință în interiorul căreia nu se găsește toaletă, duș sau baie; una din cinci gospodării se găsește într-o casă cu acoperiș spart, pereți sau fundație cu igrasie sau rame de ferestre afectate de putrezire;

•  63 % dintre tinerii romi cu vârste între 16 și 24 de ani la momentul derulării sondajului EU MIDIS II nu erau încadrați profesional și nu urmau niciun program educațional sau de formare, spre deosebire de media de 12 % la nivel european pentru aceeași grupă de vârstă;

•  41 % dintre romi simt că au fost discriminați în instituții de învățământ, locuri de muncă, în materie de locuințe și în spitale.

Alte organizații, printre care ONG-uri, organizații de supraveghere a respectării drepturilor și cele internaționale, prezintă o imagine asemănătoare a condițiilor de viață ale romilor și diferitele fațete ale atitudinilor negative împotriva romilor în toate aspectele vieții:

Locuințe

•  40 % dintre romii intervievați trebuie să escaladeze garduri, să traverseze autostrăzi sau să înfrunte câini fără stăpân în încercarea de a-și asigura apa zilnică, care adesea nu a fost verificată sanitar sau este expusă unor agenți de poluare. Sarcina aducerii apei le revine îndeosebi femeilor și fetelor. Au fost identificate dovezi potrivit cărora numeroși romi nu dispun de apă și canalizare din cauza discriminării și a eșecului autorităților publice de a le asigura accesul la aceste utilități publice.(4)

•  În Italia, mii de familii rome locuiesc în tabere segregate complet lipsite de servicii de bază, în condiții de viață mult sub standarde și total necorespunzătoare locuirii umane, cum ar fi în apropierea gropilor de gunoi și a pistelor aeroportuare, ceea ce constituie o încălcare atât a normelor naționale privind locuințele, precum și a standardelor internaționale în domeniu.(5)

•  Discriminarea pe piața închirierilor imobiliare din Republica Cehă a obligat aproximativ 100 000 de romi să locuiască în 4 000 de pensiuni și cămine insalubre în care plătesc proprietarilor speculanți chirii de trei ori mai mari decât valoarea pe piață aferentă chiriei pentru un apartament obișnuit.(6)

•  În Franța, peste 10 000 de romi (mai mult de șase din zece familii rome, inclusiv persoane vârstnice și copii de vârstă mică) au fost evacuați forțat din locuințele lor în anul 2016, unii de mai multe ori, mai ales în mijlocul iernii, fără a li se pune la dispoziție alternative locative.(7)

•  În Italia, în perioada 2013 - 2016, aproximativ 2 200 de persoane au fost evacuate din tabere informale fără să li se ofere locuințe alternative corespunzătoare, multe dintre ele fiind cazate temporar în adăposturi de urgență segregate, aglomerate și precare, lipsite de servicii de bază. În medie, fiecare dintre aceste persoane a fost evacuată de cel puțin cinci ori în această perioadă de trei ani.(8)

•  În Bulgaria, începând din luna februarie 2016, au fost emise 514 decizii de demolare a unor imobile rezidențiale, 500 (97 %) dintre ele fiind deținute de romi. 201 dintre aceste ordine fuseseră deja executate. În aceste cazuri, romilor, printre care se numărau copii și membri de familie vulnerabili, nu le-a fost oferită o alternativă locativă, fiind așadar lăsați fără adăpost. Demolările așezărilor rome au avut loc în masă. Romii nu au fost înștiințați cu privire la data exactă a punerii în aplicare a deciziilor și majoritatea nu au reușit să își mute mobilierul și obiectele personale. Unii dintre ei și-au pierdut acte de identitate și alte documente personale.(9)

•  În ultimii ani, în Slovacia, au fost ridicate 14 ziduri și bariere care să despartă romii de restul societății.(10)

Accesul la servicii medicale

•  Cercetările efectuate în Bulgaria, România, Slovacia, Ungaria și Republica Cehă situează rata mortalității infantile în rândul romilor la cote de 2 până la 6 ori mai mari decât în rândul populației generale.(11)

•  Romii au o speranță de viață cu zece ani mai redusă decât media cetățenilor europeni.(12)

•  Mai multe spitale din Ungaria, România și Bulgaria dispun de secții de maternitate segregate și sub standarde, iar pacientele rome sunt supuse abuzurilor rasiale și fizice în timpul travaliului.(13)

Accesul la educație

•  Segregarea școlilor constituie o rușinoasă realitate pe teritoriul Europei. În anul școlar 2016-2017, în Republica Cehă, elevii romi reprezentau 3,7 % din numărul total al elevilor înscriși în școlile elementare, dar constituiau 30,9 % din numărul elevilor care urmau învățământul special adresat copiilor cu handicap mental ușor.(14)

•  Cercetări recente arată că 20 % dintre romii din Republica Cehă și din Slovacia au studiat într-o școală sau într-o clasă atât cu învățământ special, cât și alcătuită exclusiv sau majoritar din romi; un model similar a fost întâlnit și în alte state, inclusiv în Franța, Grecia și Bulgaria. Unul din doi romi din Ungaria și Slovacia a studiat într-o școală sau o clasă alcătuită exclusiv sau majoritar din romi; situația din Grecia, Republica Cehă, Bulgaria, Franța și România nu este foarte diferită.(15)

Accesul la locuri de muncă

•  În Suedia, la nivelul anului 2010, 80 % dintre romi erau șomeri.(16)

•  În Spania, 38,5 % dintre romi au un loc de muncă plătit, în timp ce în rândul populației majoritare, procentul este de 83,6 %. Accesul romilor la locuri de muncă este influențat de factori de discriminare și respingere pe criterii etnice în numeroase sectoare, din cauza prejudecăților și a stereotipurilor adânc înrădăcinate în societate.(17)

Apatridia și lipsa actelor de identitate personale

•  În urma războiului din Balcani, numeroși romi din Italia au devenit apatrizi sau riscă să ajungă în situația de apatridie. Mii de copii romi născuți în Italia se încadrează într-o zonă a invizibilității juridice și sunt lipsiți de drepturile de bază, deși familiile lor locuiesc de decenii în Italia.(18)

•  Se estimează că, în România, aproximativ 15 000 de romi nu dispun de certificat de naștere, motiv pentru care nu au dreptul la identitate și la recunoașterea efectivă a cetățeniei.(19)

Accesul la justiție și operațiuni polițienești juste

•  Timp de mai multe decenii, femeile rome au fost supuse sterilizării forțate în Republica Cehă, Finlanda(20), Germania, Ungaria, Slovacia și Suedia. Mai multe guverne nu au instituit încă mecanisme de despăgubire și nu au recunoscut faptul că sterilizarea femeilor rome fără consimțământul informat al acestora a fost un fenomen sistemic și sprijinit de stat înainte de 1990, dar care s-a menținut în secolul al XXI-lea din cauza eșecului acestor state de a proteja autonomia și drepturile femeilor ce beneficiază în mod specific de servicii de sănătate reproductivă.(21)

•  Probabilitatea ca romii bulgari să denunțe abuzuri în secții de poliție este de două ori mai mare decât în rândul populației de altă etnie, cifră care urcă la 70 % în rândul minorilor romi.(22)

•  Numeroase victime ale violenței, care au fost intervievate în România, au declarat că depunerea unei plângeri ar fi atât anevoioasă, cât și inutilă, având în vedere rasismul și discriminarea prezente la toate nivelurile procesului.(23)

Discursurile de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură

•  Romii sunt victime ale atacurilor violente și ale intimidării din partea grupărilor neonaziste și de extremă dreapta, precum și a protestelor împotriva romilor din întreaga Europă. În Republica Cehă, 32 % dintre romi au fost expuși violenței și discursurilor de incitare la ură; două treimi dintre victime nu au denunțat aceste infracțiuni.

Date istorice pe care rareori le auzim: 25 %-50 % din comunitatea romă la nivel european a fost ucisă în Holocaust. Totuși, în timpul proceselor de la Nuremberg, nimeni nu a fost judecat pentru trimiterea romilor în camerele de gazare, niciun rom nu a fost chemat martor și niciun rom nu a primit despăgubiri pentru crimele comise împotriva romilor.

Holocaustul romilor a fost recunoscut pentru prima dată în 1982, de către cancelarul german de atunci, Helmut Schmidt. La Auschwitz, abia în anul 2001 a fost deschisă o expoziție permanentă intitulată „Exterminarea romilor din Europa”. La Berlin, primul memorial dedicat victimelor rome ale Holocaustului a fost inaugurat abia în anul 2012. Victimele rome ale Holocaustului încă nu au fost despăgubite corespunzător în mai multe state membre ale UE, iar în Republica Cehă, Lety, fostul lagăr nazist pentru romi, este în prezent o fermă de porci.

(1)

Termenul „romˮ este utilizat ca termen generic care include diferite grupuri înrudite din toată Europa, indiferent dacă sunt sedentare sau nu, cum ar fi romii, nomazii, sinti, manouche, kale, romanichel, băieșii, așkalii, „egiptenii”, yéniche, dom și lom, care pot fi diferite din punct de vedere cultural și al stilului de viață.

(2)

http://ec.europa.eu/COMMFrontOffice/publicopinion/index.cfm/Survey/getSurveyDetail/instruments/SPECIAL/surveyKy/2077

(3)

http://fra.europa.eu/en/project/2015/eu-midis-ii-european-union-minorities-and-discrimination-survey/publications

(4)

http://www.errc.org/article/thirsting-for-justice-new-report-reveals-depth-of-discrimination-faced-by-europes-roma-in-accessing-water/4561

(5)

https://www.amnesty.org/en/documents/eur30/5078/2016/en/

(6)

http://www.errc.org/article/errc-submission-to-the-european-commission-on-the-eu-roma-framework-february-2016/4462

(7)

http://www.errc.org/article/thousands-of-roma-forced-onto-streets-of-france-in-2016/4549

(8)

http://www.errc.org/article/errc-submission-to-the-european-commission-on-the-eu-roma-framework-february-2016/4462

(9)

http://www.equalopportunities.eu/docs/REPORT-2017-en.pdf

(10)

http://www.ergonetwork.org/ergo-network/campaigns/wall-free-europe/; http://snslp.sk/CCMS/files/NHRI_Report_ICCPR_SNCHR.pdf;

(11)

http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-11-216_en.htm

(12)

ibid

(13)

http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/etudes/join/2013/493021/IPOL-FEMM_ET(2013)493021_EN.pdf ; http://www.szuleteshaz.hu/wp-content/uploads/2016/05/Roma-women-in-maternity-care.pdf ; https://rm.coe.int/cc151casedoc1-en-complaint/1680725339 ; http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0016/235141/e96931.pdf

(14)

http://www.errc.org/cms/upload/file/czech-upr-march-2017.pdf

(15)

ttp://www.romaeducationfund.hu/sites/default/files/documents/segregation_of_roma_children_in_education_-_successes_and_challenges_-_final.pdf

(16)

http://www.regeringen.se/rattsdokument/statens-offentliga-utredningar/2010/07/sou-201055

(17)

https://www.gitanos.org/que-hacemos/areas/employment/en_cifras.html

(18)

http://www.statelessness.eu/sites/www.statelessness.eu/files/Italy_0.pdf

(19)

http://www.statelessness.eu/sites/www.statelessness.eu/files/Romania.pdf

(20)

https://www.researchgate.net/publication/316474619_On_the_History_of_Alegal_and_Coercive_Sterilization_Some_Legal_and_Ethical_Perspectives

(21)

http://www.errc.org/cms/upload/file/coercive-and-cruel-28-november-2016.pdf ; http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/etudes/join/2013/493021/IPOL-FEMM_ET(2013)493021_EN.pdf

(22)

http://www.errc.org/blog/roma-lives-matter-bulgarian-rom-killed-for-possession-of-pesticides/168

(23)

http://www.ohchr.org/EN/NewsEvents/Pages/DisplayNews.aspx?NewsID=16737&LangID=


AVIZ a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (12.7.2017)

destinată Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

referitoare la aspecte legate de drepturile fundamentale în ceea ce privește integrarea romilor în UE: combaterea atitudinilor negative față de romi

(2017/2038(INI))

Raportoare pentru aviz: Malin Björk

AMENDAMENTE

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, competentă în fond, să ia în considerare următoarele amendamente:

Amendamentul    1

Propunere de rezoluție

Considerentul C

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

C.  întrucât atitudinile negative structurale împotriva romilor pot fi identificate la toate nivelurile societății europene;

C.  întrucât atitudinile negative structurale împotriva romilor pot fi identificate la toate nivelurile societății europene și în toate regiunile geografice ale Europei;

Amendamentul    2

Propunere de rezoluție

Considerentul Da (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

Da.  întrucât discriminarea este mai acută în raport cu femeile și fetele rome care nu au documente de identitate;

Amendamentul    3

Propunere de rezoluție

Considerentul Ga (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

Ga.  întrucât se estimează că romii sunt cel mai numeros grup minoritar din Uniunea Europeană; întrucât discriminarea împotriva romilor și stereotipurile negative la adresa acestora sunt adânc înrădăcinate în Europa; întrucât femeile rome sunt expuse unei discriminări multiple și intersectoriale din cauza identității de gen și a apartenenței la grupul etnic minoritar rom;

Amendamentul    4

Propunere de rezoluție

Considerentul Gb (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

Gb.  întrucât Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene interzice orice formă de discriminare, practicată din orice motiv, inclusiv originea etnică, și consacră respectul față de diversitatea culturală și egalitatea între bărbați și femei; întrucât combaterea excluziunii sociale, a rasismului, a discriminării și a inegalității de gen trebuie să constituie un angajament explicit al Uniunii Europene;

Amendamentul    5

Propunere de rezoluție

Considerentul Gc (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

Gc.  întrucât următoarele aspecte au fost identificate drept mijloace de autonomizare a femeilor și a fetelor rome: investiția în educarea femeilor și a fetelor rome și în dezvoltarea alfabetizării și a competențelor numerice ale acestora, creșterea ratei de încadrare în muncă și accesul mai larg la resurse, de la posibilitatea mai bună de exprimare a opiniei politice la accesul mai bun la credite bancare și la dreptul de proprietate asupra terenurilor;

Amendamentul    6

Propunere de rezoluție

Considerentul Gd (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

Gd.  întrucât Strategia pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015 impune Comisiei să sprijine promovarea egalității de gen în cadrul punerii în aplicare a tuturor aspectelor strategiei Europa 2020; întrucât concluziile Consiliului privind un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor (SNIR) solicită să se aplice „o perspectivă de gen în toate politicile și acțiunile destinate înregistrării de progrese în ceea ce privește incluziunea romilor”;

Amendamentul    7

Propunere de rezoluție

Considerentul Ge (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

Ge.  întrucât rasismul, dezavantajele economice și alte sisteme discriminatorii contribuie la crearea unor niveluri de inegalitate și la marginalizarea dinamică a femeilor rome;

Amendamentul    8

Propunere de rezoluție

Considerentul Gf (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

Gf.  întrucât femeile, în general, și femeile marginalizate, inclusiv femeile rome, în special, încă se confruntă cu numeroase obstacole în calea participării semnificative la nivel politic;

Amendamentul    9

Propunere de rezoluție

Considerentul G (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

Gg.  întrucât, potrivit Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA)1a, în 2016 erau angajate doar 16 % dintre femeile rome, în comparație cu 34 % dintre bărbații romi; întrucât datele au arătat, de asemenea, că, în 2016, 72 % dintre tinerele femei rome cu vârste între 16 și 24 de ani nu erau nici angajate, nici înscrise la studii sau programe de formare profesională, în comparație cu 55 % dintre tinerii bărbați romi; întrucât 71 % dintre femeile rome cu vârste între 18 și 24 de ani abandonează devreme studiile sau formarea profesională;

 

 

1a.http://fra.europa.eu/en/publication/2016/eumidis-ii-roma-selected-findings

Amendamentul    10

Propunere de rezoluție

Considerentul Gh (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

Gh.  întrucât romii sunt deosebit de vulnerabili la traficul de ființe umane, deoarece sunt afectați în mod disproporționat de discriminare și de obstacolele pe care le întâmpină în ceea ce privește accesul la servicii publice precum școlile, serviciile medicale și sociale și oportunitățile de angajare; întrucât copiii romi se confruntă cu un risc deosebit de mare de a face obiectul traficului, inclusiv a traficului repetat, în scopul exploatării sexuale și a infracțiunilor stradale;

Amendamentul    11

Propunere de rezoluție

Considerentul Gi (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

Gi.  întrucât violența, inclusiv cea domestică, căsătoria forțată, sterilizarea forțată și violența verbală împotriva femeilor și fetelor rome rămâne un fenomen răspândit în Europa;

Amendamentul    12

Propunere de rezoluție

Punctul 1 a (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

1a.  regretă profund faptul că romii, în special femeile și fetele rome, continuă să se confrunte cu o discriminare la scară largă și cu atitudini negative, care alimentează ciclul dezavantajării, al excluziunii, al segregării și al marginalizării; subliniază nevoia de a combate rasismul împotriva romilor la fiecare nivel și prin toate mijloacele; subliniază că acest fenomen constituie o formă de rasism deosebit de persistentă, violentă, recurentă și răspândită;

Amendamentul    13

Propunere de rezoluție

Punctul 5 a (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

5a.  invită Comisia să asigure resursele de finanțare necesare pentru aplicarea politicilor de combatere a discriminării și a rasismului; subliniază că programele finanțate din fondurile de coeziune UE trebuie să fie concepute în așa fel încât să garanteze o perspectivă a drepturilor omului; solicită integrarea în acordurile de finanțare a unei perspective de gen și a unei analize intersectoriale; consideră că evaluările de impact din perspectiva genului și integrarea dimensiunii de gen în buget sunt utile pentru evaluarea consecințelor pe care le au asupra femeilor prioritățile de finanțare, alocarea de resurse financiare și specificațiile pentru programele de finanțare; subliniază că datele defalcate pe gen trebuie colectate în mod sistematic și trebuie analizate periodic;

Amendamentul    14

Propunere de rezoluție

Punctul 6 a (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

6a.  solicită adoptarea și punerea rapidă în aplicare a Actului european privind accesibilitatea, pentru a se asigura accesul echitabil la servicii;

Amendamentul    15

Propunere de rezoluție

Punctul 7 a (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

7a.  solicită aprobarea și punerea rapidă în aplicare a Directivei privind combaterea discriminării, recunoscând nevoia de a respecta sensibilitățile specifice, de a combate multiplele niveluri ale discriminării prin acțiuni precis direcționate, precum și necesitatea unor instrumente pentru a aborda în mod orizontal problema discriminării în toate sectoarele societății;

Amendamentul    16

Propunere de rezoluție

Punctul 8

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

8.  invită statele membre să adopte măsuri de prevenire și combatere a discursului de incitare la ură îndreptat împotriva romilor;

8.  invită statele membre să adopte măsuri de prevenire a discursului de incitare la ură îndreptat împotriva romilor și să îl combată în mod similar cu combaterea oricărui alt discurs de incitare la ură rasială;

Amendamentul    17

Propunere de rezoluție

Punctul 13

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

13.  este profund îngrijorat de accesul inegal al romilor la informații, servicii și îngrijiri medicale, precum și de abuzurile pe criterii rasiale cărora le sunt supuși;

13.  este profund îngrijorat de accesul inegal al romilor la informații, servicii și îngrijiri medicale, precum și de abuzurile pe criterii rasiale cărora le sunt supuși; invită Comisia și statele membre să intensifice eforturile de promovare a consolidării unor capacități durabile și cuprinzătoare pentru femeile rome, să creeze structuri specializate precum punctele de verificare în vederea furnizării de materiale de informare medicală personalizate și să asigure sprijinul necesar inițiativelor din domeniul sănătății puse în aplicare la nivelul comunităților;

Amendamentul    18

Propunere de rezoluție

Punctul 13 a (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

13a.  îndeamnă Uniunea și statele membre să intensifice toate eforturile de combatere a inegalităților din domeniul sănătății prin asigurarea accesului egal al comunității rome la servicii de sănătate publică de calitate și prin promovarea sănătății, acordându-se o atenție deosebită nevoilor de îngrijiri medicale ale femeilor și copiilor romi; subliniază importanța asigurării accesului femeilor și al tinerilor romi la servicii de sănătate sexuală și reproductivă și la drepturile conexe;

Amendamentul    19

Propunere de rezoluție

Punctul 13 b (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

13b.  salută recenta semnare de către Comisie, în numele Uniunii Europene, a Convenției de la Istanbul pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice; îndeamnă Consiliul să încheie ratificarea acestei convenții de către UE, iar statele membre să finalizeze punerea sa în aplicare; invită statele membre ca, la punerea în aplicare a convenției, să țină seama de provocările specifice cu care se confruntă femeile și fetele rome în ceea ce privește căsătoriile timpurii și agresiunile împotriva integrității lor fizice, precum sterilizarea forțată;

Amendamentul    20

Propunere de rezoluție

Punctul 14 a (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

14a.  solicită guvernelor statelor membre și autorităților locale să implice femeile rome, prin intermediul organizațiilor femeilor, ONG-urile pentru romi și părțile interesate relevante, în pregătirea, punerea în aplicare, evaluarea și monitorizarea strategiilor naționale de integrare a romilor (SNIR), și să creeze legături între organismele pentru egalitatea de gen, organizațiile pentru drepturile femeilor și strategiile de incluziune socială; solicită, de asemenea, Comisiei, să abordeze egalitatea de gen într-o manieră coerentă la implementarea Strategiei UE 2020 și a programelor naționale de reformă;

Amendamentul    21

Propunere de rezoluție

Punctul 15 a (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

15a.  invită statele membre să intensifice coordonarea și cooperarea cu societatea civilă romă și să dezvolte capacitatea acesteia pentru a aborda problema traficului de persoane în comunitățile rome; invită statele membre să asigure formarea suplimentară a agenților din cadrul serviciilor de aplicare a legii și al pazei de coastă, a procurorilor și a altor reprezentanți ai sistemului judiciar în ceea ce privește diverse aspecte ale traficului de persoane, inclusiv prin sesiuni destinate combaterii stereotipurilor și a atitudinilor negative împotriva romilor, pentru a sublinia faptul că aceștia sunt adesea victime sau potențiale victime ale traficului de persoane;

Amendamentul    22

Propunere de rezoluție

Punctul 15 b (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

15b.  încurajează statele membre să promoveze și să sprijine colectarea și diseminarea de date privind măsurile juridice și de altă natură adoptate la nivel național pentru prevenirea și combaterea violenței comise împotriva femeilor și fetelor rome;

Amendamentul    23

Propunere de rezoluție

Punctul 16 a (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

16a.  îndeamnă Uniunea și statele membre să combată și să prevină încălcarea drepturilor omului și să protejeze victimele, asigurând punerea la dispoziție a asistenței juridice și a unor căi de atac eficiente, precum și să acorde o atenție deosebită situației femeilor, copiilor și persoanelor LGBTI rome, precum și romilor cu dizabilități, care sunt adesea supuși unor forme multiple de discriminare;

Amendamentul    24

Propunere de rezoluție

Punctul 19 a (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

19a.  subliniază faptul că îmbunătățirea situației femeilor și fetelor rome necesită politici non-discriminatorii specifice și țintite, care permit accesul egal la locuri de muncă și la educație, inclusiv la învățarea pe tot parcursul vieții, și care asigură locuințe de calitate – aceasta fiind cheia pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale acestora și pentru combaterea sărăciei și a excluziunii;

Amendamentul    25

Propunere de rezoluție

Punctul 19 b (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

19b.  invită statele membre să pună în aplicare dispozițiile Recomandării Consiliului din 2013 privind promovarea oportunităților de ocupare a forței de muncă în funcții publice a persoanelor cu origine etnică minoritară, precum romii, în special femeile rome;

Amendamentul    26

Propunere de rezoluție

Punctul 19 c (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

19c.  încurajează întreprinderile și autoritățile locale să creeze sisteme de formare profesională și oportunități de muncă pentru femeile rome;

Amendamentul    27

Propunere de rezoluție

Punctul 20 a (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

20a.  subliniază faptul că una dintre condițiile prealabile ale incluziunii care ia în considerare dimensiunea de gen a romilor din UE ar trebui să fie un plan de acțiune la nivelul întregii Uniuni, care se bazează pe aspecte legate de drepturile fundamentale, evidențiază drepturile femeilor și egalitatea de gen, accesul la drepturi (inclusiv la educație, la servicii de sănătate, la locuri de muncă, la locuințe și la protecție socială) și combaterea rasismului și a discriminării și care se întemeiază pe obiectivele, principiile și instrumentele definite de tratatele internaționale în materie de drepturi ale omului, de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și de Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei;

Amendamentul    28

Propunere de rezoluție

Punctul 20 b (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

20b.  solicită elaborarea de statistici privind discriminarea multiplă, care este adesea discretă și ascunsă; solicită instituirea unui program special al UE pentru combaterea discriminării multiple, cu accent special pe grupurile vulnerabile; invită Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) să publice un raport pe această temă;

Amendamentul    29

Propunere de rezoluție

Punctul 20 c (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

20c.  subliniază că sunt necesare politici specifice care vizează combaterea discriminării intersectoriale și multiple cu care se confruntă în special persoanele LGBTI rome;

Amendamentul    30

Propunere de rezoluție

Punctul 21

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

21.  este îngrijorat de nivelul scăzut de participare a romilor în calitate de interlocutori sau de reprezentanți recunoscuți în cadrul autorităților locale, regionale și naționale, precum și incapacitatea guvernelor de a le garanta exercitarea deplină a drepturilor cetățenești;

21.  este îngrijorat de nivelul scăzut de participare a romilor în calitate de interlocutori sau de reprezentanți recunoscuți în cadrul autorităților locale, regionale și naționale, precum și incapacitatea guvernelor de a le garanta exercitarea deplină a drepturilor cetățenești; solicită instituirea de programe de autonomizare orientate, care urmăresc creșterea și asigurarea participării pe termen lung a femeilor, tinerilor și persoanelor LGBTI din comunitatea romă în calitate de reprezentanți în cadrul autorităților locale, regionale și naționale;

Amendamentul    31

Propunere de rezoluție

Punctul 21 a (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

21a.  invită Comisia și statele membre să ia măsuri pentru a asigura creșterea participării femeilor și fetelor rome la elaborarea politicilor și la procesele decizionale, precum și la dezvoltarea tuturor politicilor și acțiunilor, și să promoveze incluziunea organizațiilor de apărare a drepturilor femeilor rome;

Amendamentul    32

Propunere de rezoluție

Punctul 21 b (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

21b.  invită Comisia și statele membre să analizeze dacă și în ce mod politicile ating obiectivele de îmbunătățire urmărite, în special în privința femeilor și fetelor rome; solicită punerea în aplicare a unor măsuri corective în cazul în care se constată lipsa progresului;

Amendamentul    33

Propunere de rezoluție

Punctul 24 a (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

24a.  solicită adoptarea de măsuri orientate, care să urmărească autonomizarea economică a femeilor și a fetelor rome, de exemplu prin programe de antreprenoriat social și de microfinanțare, precum și să îmbunătățească accesul la servicii, astfel încât să fie eradicate sărăcia și excluziunea socială;

Amendamentul    34

Propunere de rezoluție

Punctul 24 b (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

24b.  subliniază nevoia de a încuraja participarea civică și politică a femeilor rome și formarea acestora ca lideri, inclusiv înscrierea acestora în cursele electorale pentru ocuparea de funcții publice; invită Uniunea și statele membre să sprijine crearea de programe orientate în domeniul educației civice și al formării ca lideri pentru femeile și fetele rome;

Amendamentul    35

Propunere de rezoluție

Punctul 25 a (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

25a.  invită statele membre să asigure includerea în SNIR a unui capitol specific privind drepturile femeilor și egalitatea de gen și să garanteze aplicarea în fiecare secțiune a acestor strategii a măsurilor de integrare a perspectivei de gen orientate spre promovarea drepturilor femeilor și a egalității de gen;

Amendamentul    36

Propunere de rezoluție

Punctul 27 a (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

27a.  invită guvernele să încurajeze și să sprijine participarea efectivă a femeilor rome la viața publică și politică printr-o gamă largă de măsuri, inclusiv prin luarea în calcul a stabilirii unor cote minime de reprezentare a femeilor în organismele alese;

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

12.7.2017

 

 

 


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

28.9.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

46

1

3

Membri titulari prezenți la votul final

Jan Philipp Albrecht, Heinz K. Becker, Malin Björk, Michał Boni, Caterina Chinnici, Rachida Dati, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Frank Engel, Cornelia Ernst, Tanja Fajon, Laura Ferrara, Lorenzo Fontana, Kinga Gál, Ana Gomes, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Monika Hohlmeier, Brice Hortefeux, Sophia in ‘t Veld, Dietmar Köster, Barbara Kudrycka, Cécile Kashetu Kyenge, Marju Lauristin, Juan Fernando López Aguilar, Monica Macovei, Roberta Metsola, Louis Michel, Péter Niedermüller, Soraya Post, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Branislav Škripek, Helga Stevens, Traian Ungureanu, Marie-Christine Vergiat, Josef Weidenholzer, Cecilia Wikström

Membri supleanți prezenți la votul final

Marina Albiol Guzmán, Anna Hedh, Lívia Járóka, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Jean Lambert, Gilles Lebreton, Angelika Mlinar, Emil Radev, Christine Revault d’Allonnes Bonnefoy, Jaromír Štětina

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Andrea Bocskor, Maurice Ponga, Cristian Dan Preda


VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

46

+

PPE

Heinz K. Becker, Andrea Bocskor, Michał Boni, Rachida Dati, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Frank Engel, Kinga Gál, Monika Hohlmeier, Brice Hortefeux, Lívia Járóka, Barbara Kudrycka, Roberta Metsola, Maurice Ponga, Cristian Dan Preda, Jaromír Štětina, Traian Ungureanu

S&D

Caterina Chinnici, Tanja Fajon, Ana Gomes, Sylvie Guillaume, Anna Hedh, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Cécile Kashetu Kyenge, Dietmar Köster, Marju Lauristin, Juan Fernando López Aguilar, Péter Niedermüller, Soraya Post, Christine Revault d'Allonnes Bonnefoy, Birgit Sippel, Josef Weidenholzer

ECR

Monica Macovei, Helga Stevens, Branislav Škripek

ALDE

Nathalie Griesbeck, Sophia in 't Veld, Louis Michel, Angelika Mlinar, Cecilia Wikström

GUE/NGL

Marina Albiol Guzmán, Malin Björk, Cornelia Ernst, Marie-Christine Vergiat

Verts/ALE

Jan Philipp Albrecht, Jean Lambert, Judith Sargentini

1

-

ENF

Lorenzo Fontana

3

0

EFDD

Laura Ferrara

ENF

Gilles Lebreton

PPE

Emil Radev

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Notă juridică