Procedură : 2016/0381(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0314/2017

Texte depuse :

A8-0314/2017

Dezbateri :

Voturi :

PV 17/04/2018 - 6.8

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0099

RAPORT     ***I
PDF 1333kWORD 197k
18.10.2017
PE 603.067v02-00 A8-0314/2017

referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor

(COM(2016)0765 – C8-0499/2016 – 2016/0381(COD))

Comisia pentru industrie, cercetare și energie

Raportor: Bendt Bendtsen

AMENDAMENTE
PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 ANEXĂ: LISTA ENTITĂȚILOR SAU A PERSOANELOR DE LA CARE RAPORTORUL A PRIMIT CONTRIBUȚII
 AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
 PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor

(COM(2016)0765 – C8-0499/2016 – 2016/0381(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0765),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 194 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0499/2016),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizele motivate prezentate de către Senatul Țărilor de Jos și de către Camera Reprezentanților a Țărilor de Jos, în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 26 aprilie 2017(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 13 iulie 2017(2),

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0314/2017),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Amendamentul    1

Propunere de directivă

Considerentul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1)  Uniunea este dedicată asigurării unui sistem energetic durabil, competitiv, sigur și decarbonizat. Uniunea energetică și cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 stabilesc angajamente ambițioase ale Uniunii pentru a reduce și mai mult emisiile de gaze cu efect de seră (o reducere de cel puțin 40 % până în 2030, față de 1990), pentru a crește cota energiei din surse regenerabile în cadrul consumului (cu cel puțin 27 %), pentru a economisi cel puțin 27 % din energie, acest obiectiv fiind revizuit în vederea adoptării unui nivel de 30 % pentru Uniune, și pentru a spori securitatea, competitivitatea și durabilitatea energetice ale Europei.

(1)  Uniunea este dedicată asigurării unui sistem energetic durabil, competitiv, sigur și decarbonizat și a unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane. Uniunea energetică și cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 stabilesc angajamente ambițioase ale Uniunii pentru a reduce și mai mult emisiile de gaze cu efect de seră (cu 80 %-95 % până în 2050, față de 1990), pentru a crește cota energiei din surse regenerabile în cadrul consumului, în conformitate cu Directiva .../2018/UE [privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, (COD(2016)0382)] și pentru a realiza economii de energie în conformitate cu Directiva 2012/27/UE, modificată prin Directiva .../2018/UE (COD 2016/0376) și pentru a spori securitatea, competitivitatea, accesibilitatea și durabilitatea energetică a Europei.

Amendamentul    2

Propunere de directivă

Considerentul 6

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(6)  Uniunea este dedicată dezvoltării unui sistem energetic sigur, competitiv și decarbonizat până în 205012. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, statele membre și investitorii au nevoie de stabilirea unor etape pentru a asigura decarbonizarea clădirilor până în 2050. Pentru a asigura obținerea acestui parc imobiliar decarbonizat până în 2050, statele membre ar trebui să identifice etapele intermediare pentru atingerea obiectivelor pe termen mediu (2030) și pe termen lung (2050).

(6)  Uniunea este dedicată dezvoltării unui sistem energetic sigur, competitiv și decarbonizat până în 2050. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, este esențial ca parcul imobiliar existent, care este responsabil pentru aproximativ 36 % din totalul emisiilor de CO2 din Uniune, să aibă un grad ridicat de eficiență energetică și să fie decarbonizat până la standardul de consum de energie aproape egal cu zero până în 2050. Statele membre ar trebui să vizeze un echilibru eficient din punctul de vedere al costurilor între decarbonizarea aprovizionării cu energie și reducerea consumului final de energie. În acest scop, statele membre și investitorii au nevoie de o viziune clară care să le orienteze politicile și deciziile de investiții și care să includă etape și acțiuni naționale bine definite în materie de eficiență energetică pentru atingerea obiectivelor pe termen scurt (2030), pe termen mediu (2040) și pe termen lung (2050).

__________________

12 Comunicare intitulată „Perspectiva energetică 2050”, (COM(2011) 885 final).

 

Amendamentul    3

Propunere de directivă

Considerentul 6 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6a)  Acordul de la Paris din 2015 privind schimbările climatice, încheiat la cea de a 21-a Conferință a părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP 21), trebuie să se reflecte în eforturile Uniunii de decarbonizare a parcului său imobiliar. Având în vedere că aproape 50 % din energia finală din Uniune este utilizată pentru încălzire și răcire, din care 80 % este utilizată în clădiri, atingerea obiectivelor Uniunii în domeniul energiei și al climei depinde în mare măsură de eforturile Uniunii de a-și renova parcurile imobiliare, prin acordarea de prioritate eficienței energetice și economiilor de energie, exploatând la maximum principiul „eficiența energetică pe primul loc”, precum și asigurând utilizarea eficace a surselor regenerabile de energie.

Amendamentul    4

Propunere de directivă

Considerentul 7

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(7)  Dispozițiile referitoare la strategiile de renovare pe termen lung, prevăzute în Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului13, ar trebui mutate în Directiva 2010/31/UE, unde se potrivesc mai bine.

(7)  Dispozițiile referitoare la strategiile de renovare pe termen lung, prevăzute în Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului13, ar trebui mutate în Directiva 2010/31/UE, unde se integrează într-un mod mai coerent, și ar trebui actualizate pentru a preciza clar ambițiile referitoare la un parc imobiliar decarbonizat și cu un grad ridicat de eficiență energetică. Strategiile de renovare pe termen lung și renovările pe care acestea le încurajează vor stimula creșterea și competitivitatea, prin crearea de locuri de muncă locale și care nu pot fi delocalizate, și vor pune la dispoziția cetățenilor clădiri eficiente din punct de vedere energetic, favorabile sănătății și sigure.

Amendamentul    5

Propunere de directivă

Considerentul 7 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(7a)  Pentru a facilita atingerea obiectivelor climatice și energetice ale Uniunii într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, precum și pentru a realiza lucrări rentabile de renovare a clădirilor, strategiile naționale de renovare pe termen lung ar trebui să includă considerații privind îmbunătățirea sănătății și a climatului interior, inclusiv prin combinarea renovării cu eliminarea azbestului și a altor substanțe nocive, prin împiedicarea eliminării ilegale a substanțelor nocive, precum și prin facilitarea respectării actelor legislative în vigoare, cum ar fi Directiva 2009/148/CE1a și Directiva (UE) 2016/22841b.

 

__________________

 

1a Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE.

 

1b Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE.

Amendamentul    6

Propunere de directivă

Considerentul 7 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(7b)  Pentru a avea un parc imobiliar decarbonizat și cu un grad ridicat de eficiență energetică și pentru a se asigura că strategiile de renovare pe termen lung vor avea ca rezultat progresele necesare, în special creșterea numărului de lucrări de renovare majore, statele membre trebuie să ofere orientări clare și să definească acțiuni specifice și măsurabile, inclusiv pentru segmentele cele mai puțin performante din parcul imobiliar național, pentru consumatorii aflați în situație de precaritate energetică, pentru locuințele sociale și pentru gospodăriile care se confruntă cu dilema motivațiilor divergente în ceea ce privește renovările, ținând totodată seama de accesibilitatea financiară a lucrărilor. Pentru a sprijini în continuare îmbunătățirile necesare ale fondului locativ național, statele membre ar trebui să aibă în vedere introducerea sau aplicarea în continuare a cerințelor privind un anumit nivel de performanță energetică al proprietăților de închiriat, în conformitate cu certificatele de performanță energetică.

Amendamentul    7

Propunere de directivă

Considerentul 7 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(7c)  Având în vedere evaluarea de impact realizată de Comisie, în care se precizează că, pentru a îndeplini în mod eficient din punctul de vedere al costurilor obiectivele ambițioase ale Uniunii în materie de eficiență energetică, ar fi nevoie de lucrări de renovare la un procent mediu de 3 %, este esențial ca statele membre să precizeze rezultatele pe care le preconizează și contribuția lor la realizarea obiectivului (obiectivelor) de eficiență energetică globală în 2030 [X%], în conformitate cu Directiva 2012/27/UE, astfel cum a fost modificată prin Directiva .../2018/UE (COD 2016/0376), ținând seama de faptul că fiecare creștere de 1 % a economiei de energie reduce importurile de gaze cu 2,6 % și, prin urmare, contribuie activ la independența energetică a Uniunii.

Amendamentul    8

Propunere de directivă

Considerentul 7 d (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(7d)  Obiectivele ambițioase privind renovarea majoră a parcului imobiliar existent vor crea milioane de locuri de muncă în Uniune, în special în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii. În acest context, este necesar ca statele membre să stabilească o legătură clară între strategiile lor naționale de renovare pe termen lung și inițiativele adecvate pentru a promova dezvoltarea competențelor și educația în sectoarele construcțiilor și eficienței energetice.

Amendamentul    9

Propunere de directivă

Considerentul 8

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(8)  Agenda pieței unice digitale și cea a uniunii energetice ar trebui să fie aliniate și să deservească obiective comune. Digitizarea sistemului energetic modifică rapid peisajul energetic, de la integrarea surselor de energie regenerabile până la rețele inteligente și la clădiri pregătite pentru a deveni inteligente. În vederea digitizării sectorului construcțiilor, ar trebui oferite stimulente specifice pentru a promova sistemele pregătite pentru a deveni inteligente și soluțiile digitale în mediul construit.

(8)   Agenda pieței unice digitale și cea a uniunii energetice ar trebui să fie aliniate și să deservească obiective comune. Digitizarea sistemului energetic modifică rapid peisajul energetic, de la integrarea surselor de energie regenerabile până la rețele inteligente și la clădiri pregătite pentru a deveni inteligente. Aceasta oferă noi oportunități de economisire a energiei, prin furnizarea de informații mai precise consumatorilor cu privire la modelele lor de consum, precum și prin posibilitatea oferită operatorului de sistem de a gestiona mai bine rețeaua. În vederea digitizării sectorului construcțiilor și a promovării dezvoltării sistemice a unor orașe inteligente, ar trebui oferite stimulente specifice pentru a promova sistemele adecvate și pregătite pentru a deveni inteligente și soluțiile digitale în mediul construit, ținând totodată seama și de consumatorii cu mai puține competențe digitale. Aceste stimulente ar trebui să țină seama de obiectivele și ambițiile în materie de conectivitate ale Uniunii, pentru realizarea de rețele de comunicații de mare capacitate, care constituie o condiție prealabilă pentru casele inteligente și pentru comunitățile conectate, garantând, de asemenea, că dezvoltarea unor astfel de rețele nu este împiedicată de soluții de construcții care ar putea avea un impact negativ asupra conectivității.

Amendamentul    10

Propunere de directivă

Considerentul 9

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(9)  Pentru adaptarea prezentei directive la progresul tehnic, Comisiei ar trebui să îi fie delegată competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în vederea completării directivei prin definirea indicatorului de inteligență și prin facilitarea punerii sale în aplicare. Indicatorul de inteligență ar trebui utilizat pentru a măsura capacitatea clădirilor de a utiliza tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) și sistemele electronice pentru a optimiza funcționarea și pentru a interacționa cu rețeaua. Indicatorul de inteligență va sensibiliza proprietarii și ocupanții clădirilor în ceea ce privește valoarea sistemelor de automatizare a clădirilor și de monitorizare electronică a clădirilor tehnice și îi va oferi ocupantului încredere în privința economiilor efective ale acestor noi funcționalități îmbunătățite.

(9)  Pentru adaptarea prezentei directive la progresul tehnic, Comisiei ar trebui să îi fie delegată competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în vederea completării directivei prin definirea indicatorului de inteligență și prin facilitarea punerii sale în aplicare, în conformitate cu metodologia prevăzută în prezenta directivă. Indicatorul de inteligență ar trebui să fie în concordanță cu certificatele de performanță energetică și ar trebui utilizat pentru a măsura capacitatea clădirilor de a utiliza tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) și sistemele electronice pentru a optimiza funcționarea, performanța și confortul interior și pentru a interacționa cu rețeaua. Indicatorul de inteligență va sensibiliza proprietarii și ocupanții clădirilor în ceea ce privește valoarea sistemelor de automatizare a clădirilor și de monitorizare electronică a clădirilor tehnice și îi va oferi ocupantului încredere în privința economiilor efective ale acestor noi funcționalități îmbunătățite.

Amendamentul    11

Propunere de directivă

Considerentul 10

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(10)  Inovația și noile tehnologii fac posibilă, de asemenea, sprijinirea de către clădiri a decarbonizării generale a economiei. Spre exemplu, clădirile pot impulsiona dezvoltarea infrastructurii necesare pentru alimentarea inteligentă a vehiculelor electrice și, de asemenea, pot asigura o bază pentru ca statele membre, dacă doresc acest lucru, să poată folosi bateriile auto ca sursă de energie. Pentru a reflecta acest scop, definiția sistemelor tehnice ale clădirilor ar trebui extinsă.

(10)  Inovația și noile tehnologii fac posibilă, de asemenea, sprijinirea de către clădiri a decarbonizării generale a economiei, incluzând sectorul transporturilor. Spre exemplu, clădirile pot impulsiona dezvoltarea infrastructurii necesare pentru dezvoltarea alimentării inteligente a vehiculelor electrice și, de asemenea, pot asigura o bază pentru ca statele membre, dacă doresc acest lucru, să poată folosi bateriile auto ca sursă de energie. Pentru a reflecta acest scop, definiția sistemelor tehnice ale clădirilor ar trebui extinsă.

Amendamentul    12

Propunere de directivă

Considerentul 10 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(10a)  Precablarea și instalarea prealabilă de tuburi asigură condițiile adecvate pentru instalarea rapidă a punctelor de reîncărcare, dacă și atunci când vor fi necesare. Prin urmare, statele membre ar trebui să asigure dezvoltarea electromobilității într-un mod echilibrat și eficient din punctul de vedere al costurilor. În special în cazul în care are loc o renovare majoră a infrastructurii electrice, ar trebui să se realizeze și instalarea prealabilă adecvată a cablurilor și tuburilor, cu scopul de a pune la dispoziție cabluri, tuburi și putere electrică suficiente, în sensul Directivei 2014/94/UE, pentru instalarea de puncte de reîncărcare în spațiile de parcare.

Amendamentul    13

Propunere de directivă

Considerentul 10 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(10b)  O viziune clară asupra unui parc imobiliar decarbonizat până în 2050 necesită un nivel ridicat de ambiție. Atunci când consumul de energie va fi adus aproape de zero, cota energiei încorporate va fi mai decisivă în întregul ciclu de viață al clădirilor. Energia încorporată a clădirilor ar trebui să fie inclusă în viitoarea viziune privind un parc imobiliar decarbonizat. Prin urmare, construcția cu materiale din lemn are efecte pozitive pentru climă.

Amendamentul    14

Propunere de directivă

Considerentul 10 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(10c)  Ar trebui să se încurajeze cercetarea și testarea de noi soluții care să optimizeze nivelul de performanță energetică a clădirilor și a siturilor istorice, garantând, în același timp, protejarea și conservarea patrimoniului cultural.

Amendamentul    15

Propunere de directivă

Considerentul 10 d (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(10d)  Statele membre ar trebui să țină seama de faptul că inovația și noile tehnologii necesită investiții sporite în educație și în competențe, care sunt necesare pentru implementarea cu succes a unor astfel de tehnologii.

Amendamentul    16

Propunere de directivă

Considerentul 10 e (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(10e)  Prezenta directivă nu poate anticipa dezvoltarea și inovarea în domeniul mobilității electronice, al clădirilor sau al sistemelor inteligente. Prin urmare, principiul neutralității tehnologice ar trebui să se aplice pe tot cuprinsul prezentei directive.

Amendamentul    17

Propunere de directivă

Considerentul 10 f (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(10f)  Soluțiile de tip natural, cum ar fi vegetația stradală bine proiectată, acoperișurile verzi și zidurile care asigură izolația clădirilor și umbră, reduc cererea de energie, limitând necesitatea încălzirii și a răcirii și îmbunătățind performanțele energetice ale clădirilor.

Amendamentul    18

Propunere de directivă

Considerentul 10 g (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(10g)  Cerințele privind infrastructura de electromobilitate prevăzute în prezenta directivă ar trebui să facă parte dintr-o planificare urbană strategică globală în statele membre, pentru promovarea modurilor alternative, sigure și sustenabile de transport și pentru aplicarea unei abordări coerente a infrastructurii electrice, furnizând, spre exemplu, infrastructură specifică de parcare pentru biciclete electrice și pentru persoanele cu mobilitate redusă.

Amendamentul    19

Propunere de directivă

Considerentul 11

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(11)  Evaluarea impactului a identificat două seturi de dispoziții existente, al căror scop ar putea fi realizat într-un mod mai eficient în comparație cu situația actuală. În primul rând, obligația ca, înainte de începerea oricărei lucrări de construcție, să fie realizat un studiu de fezabilitate privind sistemele alternative de eficiență ridicată devine o povară inutilă. În al doilea rând, s-a constatat că dispozițiile privind inspecțiile sistemelor de încălzire și de climatizare nu sunt suficiente pentru a asigura, în mod eficient, performanța inițială și continuă a acestor sisteme tehnice. Chiar și soluțiile tehnice necostisitoare și cu perioade foarte scurte de recuperare a investiției, precum echilibrarea hidraulică a sistemului de încălzire și instalarea/înlocuirea valvelor de control termostatice, sunt considerate în prezent insuficiente. Dispozițiile referitoare la inspecții sunt modificate pentru a asigura un mai bun rezultat al inspecțiilor.

(11)  Evaluarea impactului a identificat dispozițiile existente, al căror scop ar putea fi realizat într-un mod mai eficient în comparație cu situația actuală. S-a constatat că dispozițiile privind inspecțiile sistemelor de încălzire și de climatizare nu sunt suficiente pentru a asigura, în mod eficient, performanța inițială și continuă a acestor sisteme tehnice. În plus, soluțiile tehnice necostisitoare și cu perioade foarte scurte de recuperare a investiției, precum echilibrarea hidraulică a sistemului de încălzire și instalarea/înlocuirea valvelor de control termostatice, nu sunt suficient luate în considerare în prezent și ar trebui să fie explorate în continuare, inclusiv ca soluții pentru a asista consumatorii aflați în situație de precaritate energetică. Dispozițiile referitoare la inspecții sunt modificate pentru a asigura un mai bun rezultat al inspecțiilor.

Amendamentul    20

Propunere de directivă

Considerentul 11 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(11a)  Pentru clădirile noi, statele membre ar trebui să se asigure că, înainte de începerea lucrărilor de construcție, se ia în considerare fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător a sistemelor alternative de înaltă eficiență. Astfel de sisteme ar putea include sisteme descentralizate de alimentare cu energie bazate pe energie din surse regenerabile sau căldură reziduală; cogenerare; sistemele de încălzire sau de răcire centralizate sau colective și pompe de căldură.

Amendamentul    21

Propunere de directivă

Considerentul 11 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(11b)  Orientările OMS din 2009 prevăd faptul că, în ceea ce privește calitatea aerului interior, clădirile cu performanțe mai bune oferă ocupanților lor niveluri de confort și de bunăstare mai mari și îmbunătățesc sănătatea. Punțile termice, izolația neadecvată și căile de aer neplanificate pot genera temperaturi de suprafață sub punctul de rouă al aerului și umezeală. Prin urmare, este esențial să se asigure o izolație completă și omogenă a clădirii, inclusiv a balcoanelor, ferestrelor, acoperișurilor, pereților, ușilor și podelelor.

Amendamentul    22

Propunere de directivă

Considerentul 12

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(12)  În special pentru instalațiile de mari dimensiuni, automatizarea clădirilor și monitorizarea electronică a sistemelor tehnice ale clădirilor s-au dovedit a fi un înlocuitor eficace al inspecțiilor. Ar trebui să fie avută în vedere instalarea de astfel de echipamente, ca cea mai rentabilă alternativă la inspecții, în clădirile nerezidențiale și multifamiliale mari care au dimensiuni suficiente pentru a permite o perioadă de recuperare a investiției mai mică de trei ani. Prin urmare, posibilitatea actuală de a opta pentru măsuri alternative se elimină. Pentru instalațiile de mici dimensiuni, documentarea performanței sistemului de către instalatori și înregistrarea acestor informații în bazele de date privind certificarea performanței energetice vor sprijini verificarea conformității cu cerințele minime stabilite pentru toate sistemele tehnice ale clădirilor și vor consolida rolul certificatelor de performanță energetică. În plus, inspecțiile periodice de siguranță și lucrările de întreținere programată vor rămâne o oportunitate de a oferi sfaturi directe cu privire la îmbunătățirea eficienței energetice.

(12)  Automatizarea clădirilor, gestionarea instalațiilor și monitorizarea electronică a sistemelor tehnice ale clădirilor dețin un potențial considerabil de a asigura economii semnificative și rentabile de energie, atât pentru consumatori, cât și pentru întreprinderi. Pentru instalațiile de mari dimensiuni în special, automatizarea clădirilor și monitorizarea electronică a sistemelor tehnice ale clădirilor s-au dovedit a fi eficiente și pot, în anumite cazuri, să înlocuiască inspecțiile în clădirile nerezidențiale și multifamiliale mari care au dimensiuni suficiente pentru a permite o perioadă de recuperare a investiției mai mică de trei ani, deoarece permit să se acționeze pe baza informațiilor furnizate, asigurând astfel economii de energie de-a lungul timpului. Prin urmare, posibilitatea actuală de a opta pentru măsuri alternative se elimină, dar, cu toate acestea, ar trebui să existe posibilitatea ca sistemele tehnice acoperite în mod explicit de un program SSE să fie exceptate de la cerința privind inspecția. Pentru a evita inspecțiile duble, instalațiile care sunt exploatate de un operator de utilități sau de rețea și care fac obiectul inspecțiilor la nivel de sistem ar trebui exceptate de la această cerință. Pentru instalațiile de mici dimensiuni, documentarea performanței sistemului de către instalatori și înregistrarea acestor informații în bazele de date privind certificarea performanței energetice vor sprijini verificarea conformității cu cerințele minime stabilite pentru toate sistemele tehnice ale clădirilor și vor consolida rolul certificatelor de performanță energetică (CPE). În plus, inspecțiile periodice de siguranță și lucrările de întreținere programată vor rămâne o oportunitate de a oferi sfaturi directe cu privire la îmbunătățirea eficienței energetice.

Amendamentul    23

Propunere de directivă

Considerentul 12 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12a)  Statele membre ar trebui să se asigure că lucrările de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor existente contribuie, de asemenea, la crearea unui mediu interior sănătos, inclusiv prin eliminarea azbestului și a altor substanțe dăunătoare și prin evitarea problemelor cum ar fi mucegaiul, precum și prin consolidarea structurilor fundamentale de siguranță ale clădirilor, în special în ceea ce privește siguranța seismică și în caz de incendii.

Amendamentul    24

Propunere de directivă

Considerentul 12 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12b)  Este important să se garanteze că măsurile de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor nu se concentrează exclusiv pe anvelopa clădirii, ci includ toate elementele și sistemele tehnice ale unei clădiri.

Amendamentul    25

Propunere de directivă

Considerentul 13

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(13)  Pentru a asigura o utilizare optimă în renovarea clădirilor a măsurilor financiare privind eficiența energetică, acestea ar trebui să fie legate de profunzimea renovării, care ar trebui evaluată prin compararea certificatelor de performanță energetică (CPE-uri) eliberate înainte de și după renovare.

(13)  Pentru a se asigura utilizarea lor optimă pentru renovarea clădirilor, măsurile financiare publice privind eficiența energetică ar trebui să fie legate de amploarea renovării și ar trebui să promoveze renovările integrale ale clădirilor drept cel mai bun mod de a asigura un nivel înalt de performanță energetică și de a îmbunătăți confortul interior. Astfel de renovări ar trebui evaluate prin compararea certificatelor de performanță energetică (CPE-uri) eliberate înainte și după renovare, atunci când acestea sunt proporționale cu amploarea renovării, sau prin utilizarea unor metode similare de documentare adecvate și proporționale.

Amendamentul    26

Propunere de directivă

Considerentul 13 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(13a)  Mecanismele și stimulentele financiare ar trebui să ocupe o poziție centrală în strategiile naționale de renovare pe termen lung și să fie promovate în mod activ de către statele membre, inclusiv prin promovarea unor norme în materie de împrumuturi ipotecare care să țină seama de eficiența energetică pentru renovarea clădirilor certificate eficiente din punct de vedere energetic, încurajând investițiile publice într-un parc imobiliar eficient din punct de vedere energetic, cum ar fi prin clarificarea standardelor contabile pentru investiții publice și prin punerea la dispoziția consumatorilor a unor instrumente de consiliere accesibile și transparente privind opțiunile de finanțare de care aceștia pot beneficia pentru lucrări de renovare a clădirilor care au drept obiectiv eficiența energetică.

Amendamentul    27

Propunere de directivă

Considerentul 13 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(13b)  Mecanismele pentru finanțarea clădirilor noi eficiente din punct de vedere energetic, precum și măsurile de eficiență energetică privind parcul imobiliar ar trebui să provină din surse private, din combinația de surse publice și private, precum și din surse publice. Pentru investițiile private, riscul de investiții în modernizarea parcului imobiliar ar trebui să fie redus. În special parteneriatele de tip public-privat ar trebui să fie luate în considerare în privința măsurilor de eficiență energetică în clădirile publice pentru a reduce sarcina financiară asupra orașelor, regiunilor și statelor membre mai mici și mai slabe din punct de vedere financiar. În plus, statele membre ar trebui să încurajeze măsurile de eficiență energetică, în special în domeniul locuințelor sociale și al locuințelor destinate celor mai slabi participanți de pe piață, prin sprijin financiar public pentru care ar putea fi utilizate și fondurile Uniunii.

Amendamentul    28

Propunere de directivă

Considerentul 13 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(13c)  În cazul în care certificatul de performanță energetică atestă îmbunătățirea performanței energetice a clădirii, costurile de certificare ar trebui să poată fi incluse în stimulentul oferit de statul membru în cauză.

Amendamentul    29

Propunere de directivă

Considerentul 14

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(14)  Accesul la finanțare este mai ușor atunci când sunt disponibile informații de bună calitate. Prin urmare, consumul efectiv de energie al clădirilor publice cu o suprafață utilă de peste 250 m² ar trebui să fie comunicat.

(14)  Accesul la finanțare este mai ușor atunci când sunt disponibile informații de bună calitate. Prin urmare, consumul efectiv de energie al clădirilor publice de stat, regionale, municipale sau private de uz public, cu o suprafață utilă de peste 250 m² ar trebui să fie comunicat.

Amendamentul    30

Propunere de directivă

Considerentul 15

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(15)  Actualele sisteme de control independent pentru CPE-uri ar trebui consolidate pentru a se asigura faptul că certificatele sunt de bună calitate și pot fi utilizate pentru verificarea conformității și pentru producerea de statistici privind parcurile imobiliare regionale/naționale. Sunt necesare date de înaltă calitate cu privire la parcul imobiliar, iar aceste date pot fi generate parțial de registrele și de bazele de date pe care aproape toate statele membre le dezvoltă și le administrează în prezent în ceea ce privește CPE-urile.

(15)  Actualele sisteme de control independent pentru CPE-uri ar trebui consolidate pentru a se asigura faptul că certificatele sunt de bună calitate și pot fi utilizate pentru verificarea conformității și pentru producerea de statistici armonizate privind parcurile imobiliare locale/regionale/naționale. Sunt necesare date de înaltă calitate cu privire la parcul imobiliar, iar aceste date pot fi generate parțial de registrele și de bazele de date pe care aproape toate statele membre le dezvoltă și le administrează în prezent în ceea ce privește CPE-urile.

Amendamentul    31

Propunere de directivă

Considerentul 16

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(16)  Pentru a îndeplini obiectivele politicii privind eficiența energetică a clădirilor, ar trebui îmbunătățită transparența CPE-urilor, prin asigurarea stabilirii și aplicării cu consecvență a tuturor parametrilor necesari pentru calcule, atât pentru certificare, cât și pentru cerințele minime de performanță energetică. Statele membre ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a se asigura, de exemplu, că performanța sistemelor tehnice ale clădirilor care au fost instalate, înlocuite sau modernizate este documentată în vederea certificării clădirilor și a verificării conformității.

(16)  Pentru a îndeplini obiectivele politicii privind eficiența energetică a clădirilor, ar trebui îmbunătățită transparența CPE-urilor, prin asigurarea stabilirii și aplicării cu consecvență a tuturor parametrilor necesari pentru calcule, atât pentru certificare, cât și pentru cerințele minime de performanță energetică. Statele membre ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a se asigura, de exemplu, că performanța sistemelor tehnice ale clădirilor care au fost instalate, înlocuite sau modernizate este documentată în vederea certificării clădirilor și a verificării conformității. În vederea asigurării unei bune funcționări a sistemului de CPE-uri, atunci când evaluează punerea în aplicare a prezentei directive, Comisia ar trebui să evalueze necesitatea unei armonizări suplimentare a CPE-urilor.

Amendamentul    32

Propunere de directivă

Considerentul 16 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(16a)  Recunoașterea, promovarea și aplicarea în statele membre a setului de standarde CEN DPEC recent finalizat ar avea un impact pozitiv asupra revizuirii prezentei directive.

Amendamentul    33

Propunere de directivă

Considerentul 17

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(17)  Recomandarea (UE) 2016/1318 a Comisiei din 29 iulie 2016 privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero a prezentat modul în care punerea în aplicare a directivei ar putea asigura, în același timp, transformarea parcului imobiliar și trecerea la o aprovizionare cu energie mai durabilă, ceea ce sprijină de asemenea strategia privind încălzirea și răcirea. Pentru a se asigura că are loc o punere în aplicare adecvată, cadrul general pentru calculul performanței energetice a clădirilor ar trebui actualizat cu sprijinul lucrărilor realizate de Comitetul European de Standardizare (CEN) în temeiul mandatului M/480 acordat de Comisia Europeană.

(17)  Recomandarea (UE) 2016/1318 a Comisiei din 29 iulie 2016 privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero a prezentat modul în care punerea în aplicare a directivei ar putea asigura, în același timp, transformarea parcului imobiliar și trecerea la o aprovizionare cu energie mai durabilă, ceea ce sprijină de asemenea strategia privind încălzirea și răcirea. Pentru a se asigura că are loc o punere în aplicare adecvată, cadrul general pentru calculul performanței energetice a clădirilor ar trebui actualizat cu sprijinul lucrărilor realizate de Comitetul European de Standardizare (CEN) în temeiul mandatului M/480 acordat de Comisia Europeană. Calculul performanței energetice a clădirilor ar trebui să se realizeze în funcție de performanța energetică optimă, în conformitate cu principiul „eficiența energetică pe primul loc” și ar trebui exprimat totodată ca un indicator numeric al consumului de energie primară, exprimat în kWh/(m².an), iar statele membre ar trebui să completeze acest indicator prevăzând un indicator numeric suplimentar pentru nevoile globale de energie ale clădirii.

Amendamentul    34

Propunere de directivă

Considerentul 19

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(19)  Obiectivele prezentei directive, și anume reducerea energiei necesare pentru a face față cererii de energie asociate cu utilizarea tipică a clădirilor, nu pot fi realizate în mod corespunzător de către statele membre acționând singure. Realizarea obiectivelor directivei poate fi asigurată într-un mod mai eficace prin acțiunea la nivelul Uniunii, deoarece aceasta garantează consecvența obiectivelor, a înțelegerii și a voinței politice comune. Prin urmare, Uniunea adoptă măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut de asemenea la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea acestor obiective.

(19)  Deoarece obiectivele prezentei directive, și anume reducerea energiei necesare pentru a face față cererii de energie asociate cu utilizarea tipică a clădirilor, nu pot fi realizate în mod suficient de către statele membre, ci, având în vedere necesitatea de a asigura coerența obiectivului, înțelegerii și impulsului politic comun, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea acestor obiective. Prezenta directivă respectă pe deplin specificul național al statelor membre, diferențele dintre acestea, precum și competențele lor, în conformitate cu articolul 194 alineatul (2) din TFUE. În plus, obiectivul prezentei directive este de a permite schimbul de cele mai bune practici pentru a facilita tranziția către un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică în Uniune.

Amendamentul    35

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul -1 (nou)

Directiva 2010/31/UE

Articolul 1 – alineatul 3 – paragraful 1 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(-1)  La articolul 1 alineatul (3) se adaugă următorul paragraf:

 

„Statele membre pot aplica cerințele minime privind performanța energetică globală a clădirilor pentru un întreg cartier, și nu pentru o singură clădire, pentru a permite o abordare integrată a sistemului energetic și de mobilitate al cartierelor în cadrul unui sistem global de renovare, cu condiția ca fiecare clădire să îndeplinească cerința minimă privind performanța energetică generală.”

Amendamentul    36

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 3

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.  «sistem tehnic al clădirii» înseamnă echipamente tehnice pentru încălzirea spațiului, răcirea spațiului, ventilare, apă caldă menajeră, iluminat încorporat, automatizarea și controlul clădirii, generarea de energie electrică in situ, infrastructură pentru electromobilitate in situ sau o combinație de astfel de sisteme, inclusiv cele care folosesc energie din surse regenerabile, ale unei clădiri sau ale unei unități de clădire;

3.  «sistem tehnic al clădirii» înseamnă echipamente tehnice pentru încălzirea spațiului, răcirea spațiului, ventilare, controlul calității aerului interior, apă caldă menajeră, sisteme de iluminat încorporat interior și exterior, protecție solară, ascensoare și scări rulante, automatizarea și controlul clădirii, transmisia și stocarea de date privind clădirea, generarea și stocarea de energie electrică in situ, infrastructură pentru electromobilitate in situ sau o combinație de astfel de sisteme, inclusiv cele care folosesc energie din surse regenerabile, ale unei clădiri sau ale unei unități de clădire;

Amendamentul    37

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 a (nou)

Directiva 2010/31/CE

Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 3 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a)  la articolul 2, se introduce următorul punct:

 

„(3a)  «prag de declanșare» înseamnă un moment în ciclul de viață al unei clădiri, de exemplu din punctul de vedere al eficacității sau eficienței costurilor sau atunci când apar deficiențe de funcționare, moment oportun pentru realizarea de renovări energetice;”

Amendamentul    38

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 b (nou)

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 3 b (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1b)  la articolul 2, se introduce următorul punct:

 

„(3b)  «pașaport de renovare a clădirii» înseamnă o foaie de parcurs pe termen lung, care se bazează pe criterii de calitate, se întocmește în urma unui audit energetic și prezintă măsurile și renovările adecvate care ar îmbunătăți performanța energetică a unei anumite clădiri;”

Amendamentul    39

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 c (nou)

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 3 c (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1c)  la articolul 2, se introduce următorul punct:

 

„(3c)   «sistem de automatizare și de control al clădirilor» înseamnă un sistem care cuprinde toate produsele, software-ul și serviciile de inginerie pentru controlul automat, inclusiv dispozitive de blocare, monitorizare și optimizare, atât pentru funcționare, cât și pentru intervenția și gestionarea umană, cu scopul de a se ajunge la o funcționare sigură, economică și eficientă din punct de vedere energetic a sistemelor tehnice ale clădirilor;”

Amendamentul    40

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 d (nou)

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 3 d (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1d)  la articolul 2, se introduce următorul punct:

 

„3d.  «element pasiv» înseamnă un element al anvelopei clădirii sau alte elemente folosite la tehnicile pasive, care au ca scop reducerea necesarului de energie pentru încălzire sau răcire și a consumului de energie pentru iluminat și ventilație, îmbunătățind, prin urmare, confortul termic și vizual;”

Amendamentul    41

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 e (nou)

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 17

 

Textul în vigoare

Amendamentul

 

(1e)  La articolul 2, punctul 17 se înlocuiește cu următorul text:

17.  «putere nominală utilă» înseamnă puterea termică maximă, exprimată în kW, specificată și garantată de către producător ca fiind furnizată în timpul unei exploatări continue, cu respectarea randamentului nominal indicat de fabricant;

„17.  «putere nominală utilă» înseamnă puterea termică maximă, exprimată în kW, specificată și garantată de către producător ca fiind furnizată în timpul unei exploatări continue, cu respectarea randamentului nominal indicat de fabricant, unde:

 

(a)  «sarcină completă» înseamnă cererea la capacitate maximă a sistemelor tehnice ale clădirii pentru încălzirea spațiului, pentru răcirea spațiului, pentru ventilație și pentru apă caldă menajeră;” și

 

(b)  «sarcină parțială» înseamnă o parte din sarcina completă, reprezentând condițiile de funcționare medie;”

Amendamentul    42

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 f (nou)

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 19 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1f)  la articolul 2, se adaugă următorul punct:

 

„(19a)  «parc imobiliar decarbonizat» înseamnă un parc imobiliar al cărui consum de energie este aproape zero și care are nivelul maxim posibil de eficiență energetică.”

Amendamentul    43

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera a

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2a – alineatul 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)  primul alineat constă în articolul 4 din Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică16, cu excepția ultimului paragraf al acestuia;

(a)  se introduce următorul alineat (1):

 

„1.   Statele membre stabilesc o strategie pe termen lung pentru transformarea parcului național de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice, cât și private, pentru a obține până în 2050 un parc imobiliar cu o eficiență energetică ridicată și decarbonizat. Strategia include acțiuni pentru mobilizarea de investiții pentru a facilita renovarea necesară pentru realizarea obiectivelor până în 2050. Această strategie cuprinde:

 

(a)  o imagine de ansamblu a parcului imobiliar național care să includă tipologiile relevante de clădiri, bazate, după caz, pe eșantioane statistice;

 

(b)  identificarea unor abordări și acțiuni eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru a stimula renovările neutre din punct de vedere tehnologic, relevante pentru tipul de clădire și zona climatică, ținând cont de pragurile de declanșare corespunzătoare din ciclul de viață al clădirii;

 

(c)  politici și acțiuni pentru a stimula renovarea majoră rentabilă a clădirilor, inclusiv realizarea de renovări majore efectuate în etape și decarbonizarea cererii de încălzire și răcire, de exemplu prin introducerea unui sistem de pașapoarte pentru renovarea clădirilor;

 

(d) politici și acțiuni menite să sprijine măsuri de eficiență energetică și renovări cu cost redus;

 

(e)  politici și acțiuni care să vizeze segmentele din parcul imobiliar național cu cele mai slabe performanțe, gospodăriile aflate în situație de precaritate energetică și gospodăriile care se confruntă cu dilema motivațiilor divergente în ceea ce privește renovările, precum și locuințele multifamiliale care au dificultăți în ceea ce privește efectuarea de renovări, ținând totodată seama de accesibilitatea financiară a lucrărilor;

 

(f)  politici și acțiuni care să vizeze toate clădirile publice, inclusiv locuințele sociale;

 

(g)  politici și acțiuni menite să accelereze tranziția tehnologică spre clădiri și comunități inteligente și bine conectate, precum și instalarea unor rețele de foarte mare capacitate;

 

(h)  o prezentare generală a inițiativelor naționale de promovare a competențelor și a educației în sectoarele construcțiilor și eficienței energetice, precum și a educației privind elementele pasive și tehnologiile inteligente;

 

(i)  o perspectivă de viitor pentru a orienta deciziile de investiții ale persoanelor fizice, ale industriei construcțiilor, ale instituțiilor publice, inclusiv ale autorităților locale, ale cooperativelor locative, precum și ale instituțiilor financiare;

 

(j)  o estimare bazată pe date concrete a economiilor de energie preconizate și a altor beneficii mai mari, cum ar fi cele referitoare la sănătate, siguranță și calitatea aerului.

 

Dezvoltarea și punerea în aplicare a strategiilor de renovare pe termen lung ale statelor membre sunt însoțite de platforme structurate și permanente ale părților interesate, care includ reprezentanți ai comunităților locale și regionale, reprezentanți de dialog social, inclusiv angajați, angajatori, IMM-uri și sectorul construcțiilor, precum și reprezentanți ai minorităților.

 

 

__________________

 

16 JO L 315, 14.11.2012, p. 13

 

Amendamentul    44

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2a – alineatul 2 – paragraful 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

În cadrul strategiei lor de renovare pe termen lung menționate la alineatul (1), statele membre stabilesc o foaie de parcurs cu etape și măsuri clare în vederea îndeplinirii obiectivului pe termen lung pentru 2050 de decarbonizare a parcului lor imobiliar național, cu etape specifice pentru anul 2030.

În cadrul strategiilor lor de renovare pe termen lung menționate la alineatul (1), statele membre stabilesc o foaie de parcurs cu etape și acțiuni clare în vederea îndeplinirii obiectivului pe termen lung pentru 2050 de a asigura un parc imobiliar național decarbonizat și cu un grad ridicat de eficiență energetică, cu etape specifice pentru 2030 și 2040, precum și cu indicatori măsurabili privind progresul.

Amendamentul    45

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2a – alineatul 2 – paragraful 1 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

În cadrul strategiilor lor de renovare pe termen lung, statele membre specifică modul în care etapele stabilite contribuie la îndeplinirea obiectivului (obiectivelor) Uniunii privind eficiența energetică pentru 2030 de [X %], în conformitate cu Directiva 2012/27/UE, modificată prin Directiva .../2018/UE (COD 2016/0376), și la obiectivul Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 80 – 95 % până în 2050.

Amendamentul    46

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2a – alineatul 2 – paragraful 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

În plus, strategia de renovare pe termen lung contribuie la atenuarea sărăciei energetice.

În plus, strategiile de renovare pe termen lung acțiunile relevante care contribuie la atenuarea sărăciei energetice, sprijinind totodată accesul egal la instrumentele de finanțare pentru renovările realizate cu scopul creșterii eficienței energetice pentru gospodăriile vulnerabile.

Amendamentul    47

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2a – alineatul 3

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.  Pentru a ajuta la orientarea deciziilor de investiții menționate la alineatul (1) litera (d) de mai sus, statele membre introduc mecanisme pentru:

3.  Pentru a facilita și ajuta la orientarea deciziilor de investiții menționate la alineatul (1) de mai sus, statele membre introduc sau susțin mecanisme pentru:

(a)  gruparea proiectelor, pentru a facilita finanțarea de către investitori a renovărilor menționate la literele (b) și (c) de la alineatul (1);

(a)  gruparea proiectelor, inclusiv în platforme de investiții, pentru a facilita finanțarea de către investitori a renovărilor menționate la alineatul (1);

(b)  eliminarea riscurilor aferente operațiunilor vizând eficiența energetică pentru investitori și sectorul privat și

(b)  reducerea riscului preconizat al operațiunilor vizând eficiența energetică pentru investitori și sectorul privat, de exemplu prin impunerea, în cerințele de capital, a unei ponderi de risc inferioare pentru factorul referitor la garanția renovărilor certificate eficiente din punct de vedere energetic;

(c)  utilizarea fondurilor publice pentru a mobiliza investiții suplimentare din sectorul privat sau pentru a aborda deficiențe specifice ale pieței.”

(c)  utilizarea fondurilor publice pentru a mobiliza investiții suplimentare din sectorul privat, inclusiv în cadrul inițiativei „Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente” sau pentru a aborda deficiențe specifice ale pieței;

 

(ca)  în conformitate cu orientările și clarificările actuale ale Eurostat în cadrul SEC 2010, orientarea investițiilor într-un parc imobiliar public eficient din punct de vedere energetic și clarificarea interpretării normelor contabile, pentru a sprijini o abordare holistică a investițiilor autorităților publice.”

 

(cb)  sprijin pentru asistență în realizarea de proiecte, precum și facilitarea grupării întreprinderilor mici și mijlocii în grupuri și consorții care să permită pachete de soluții pentru potențialii clienți; și

 

(cc)  instituirea de instrumente de consiliere accesibile și transparente, cum ar fi ghișeele unice pentru consumatori și servicii de consultanță energetică destinate să ofere informații cu privire la renovările care vizează îmbunătățirea eficienței energetice, precum și instrumente financiare disponibile pentru renovările care vizează îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor.

Amendamentul    48

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2a – alineatul 3 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

3a.  Comisia adresează recomandări statelor membre bazându-se pe colectarea și diseminarea celor mai bune practici privind mecanismele de finanțare publice și private de succes pentru renovările ce vizează îmbunătățirea eficienței energetice, precum și pe informații privind schemele pentru agregarea proiectelor la scară mică de renovare care vizează eficiența energetică. Comisia oferă, de asemenea, statelor membre recomandări cu privire la stimulentele financiare destinate renovărilor din perspectiva consumatorului, ținând seama de diferențele raportului cost-eficiență între statele membre;

Amendamentul    49

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2a – alineatul 3 b (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

3b.  Înainte de a prezenta Comisiei strategia sa de renovare pe termen lung, fiecare stat membru realizează o consultare publică ce include toate părțile interesate relevante, cu o durată de cel puțin trei luni, privind proiectul de strategie de renovare pe termen lung. Fiecare stat membru publică un rezumat al rezultatelor consultării publice ca anexă la strategia sa de renovare pe termen lung.

Amendamentul    50

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2a – alineatul 3 c (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

3c.  Fiecare stat membru include informații detaliate referitoare la punerea în aplicare a strategiei sale de renovare pe termen lung în cadrul raportului național integrat privind progresele înregistrate în domeniul energiei și climei, inclusiv privind politicile și măsurile planificate, în conformitate cu obligațiile de raportare [articolul 19 litera (a)] din Regulamentul ... al Parlamentului European și al Consiliului din... [privind guvernanța uniunii energetice (2016/0375(COD) (Regulamentul privind guvernanța)].

Amendamentul    51

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera a

Directiva 2010/31/UE

Articolul 6 – alineatul 1 – paragraful 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)  la alineatul (1), al doilea paragraf se elimină;

(a)  la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

 

„Pentru clădirile noi, statele membre se asigură că, înainte de începerea lucrărilor de construcție, se ia în considerare fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător a sistemelor alternative de înaltă eficiență, dacă există.”

Amendamentul    52

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2010/31/UE

Articolul 7 – paragraful 5

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4)  La articolul 7, al cincilea paragraf se elimină.

(4)  La articolul 7, al cincilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

 

„În ceea ce privește clădirile care fac obiectul unei renovări majore, statele membre se asigură că se iau în considerare sistemele alternative de înaltă eficiență, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic, precum și că se acordă atenția cuvenită protecției împotriva incendiilor și încurajării unui climat interior sănătos.”

Amendamentul    53

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera a

Directiva 2010/31/UE

Articolul 8 – alineatul 1 – paragraful 3

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)  la alineatul (1), al treilea paragraf se elimină;

(a)  la alineatul (1), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

 

„Statele membre impun ca noile clădiri să fie echipate cu dispozitive cu autoreglare, care reglează nivelurile de temperatură din fiecare cameră. În clădirile existente, instalarea de dispozitive cu autoreglare care să regleze temperatura fiecărei camere este obligatorie atunci când se înlocuiesc generatoarele de căldură.”

Amendamentul    54

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 8 – alineatul 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.  Statele membre se asigură că, la toate clădirile nerezidențiale noi și la toate clădirile nerezidențiale existente supuse unor renovări majore, care au peste zece locuri de parcare, cel puțin unul din zece este dotat cu un punct de reîncărcare în sensul Directivei 2014/94/UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi17, care să poată iniția și opri încărcarea ca reacție la semnalele de preț. Această cerință se aplică tuturor clădirilor nerezidențiale cu peste zece locuri de parcare, începând de la 1 ianuarie 2025.

2.  Statele membre impun ca, în toate clădirile nerezidențiale noi și în toate clădirile nerezidențiale existente cu mai mult de zece locuri de parcare, care fac obiectul unor lucrări majore de renovare legate de infrastructura electrică a clădirii sau de parcare, cel puțin un loc de parcare să fie dotat cu un punct de reîncărcare și unul din zece locuri de parcare să dispună de cabluri sau tuburi adecvate instalate în prealabil pentru a permite instalarea unui punct de reîncărcare în sensul Directivei 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului.

 

2a.   Statele membre impun instalarea unui număr minim de puncte de reîncărcare pentru toate clădirile nerezidențiale publice și comerciale cu mai mult de zece locuri de parcare, până la 1 ianuarie 2025.

 

2b.  Statele membre aplică dispozițiile de la alineatul (2) clădirilor cu utilizare mixtă care dispun de mai mult de zece locuri de parcare, cu condiția ca acestea să fie noi sau să facă obiectul unor lucrări majore de renovare legate de infrastructura electrică a clădirii sau de parcare.

Statele membre pot decide să nu stabilească sau să nu aplice cerințele menționate în paragraful anterior în cazul clădirilor deținute și ocupate de întreprinderi mici și mijlocii, astfel cum sunt definite în titlul I din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003.

2c. Statele membre pot decide să nu stabilească sau să nu aplice cerințele menționate la alineatul 2 în cazul clădirilor deținute și ocupate de întreprinderi mici și mijlocii, astfel cum sunt definite în titlul I din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003.

__________________

__________________

17 JO L 307, 28.10.2014, p. 1

 

Amendamentul    55

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 8 – alineatul 3

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.  Statele membre se asigură că noile clădiri rezidențiale construite, precum și cele care sunt supuse unor renovări majore, care au peste zece locuri de parcare, includ cablajul preliminar necesar pentru a permite instalarea de puncte de realimentare a vehiculelor electrice la fiecare loc de parcare.

3.  Statele membre se asigură că noile clădiri rezidențiale, precum și cele care sunt supuse unor renovări majore legate de infrastructura electrică a clădirii sau de parcarea adiacentă sau integrată, care au peste zece locuri de parcare, includ cablurile sau tuburile adecvate instalate în prealabil necesare pentru a permite instalarea de puncte de reîncărcare a vehiculelor electrice la fiecare loc de parcare.

Amendamentul    56

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 8 – alineatul 4

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

4.  Statele membre pot decide să nu stabilească sau nu aplice cerințele menționate la alineatele (2) și (3) în cazul clădirilor publice care fac deja obiectul Directivei 2014/94/UE.

4.  Statele membre pot decide să nu stabilească sau nu aplice cerințele menționate la alineatele (2) și (3) în cazul clădirilor publice cu condiția ca acestea să facă deja obiectul unor cerințe comparabile cu măsurile de transpunere a Directivei 2014/94/UE.

Amendamentul    57

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 8 – alineatul 4 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

4a.  Statele membre se asigură că parcările publice gestionate de entități private fac obiectul cerințelor prevăzute la alineatele (2) și (3).

Amendamentul    58

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 8 – alineatul 4 b (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

4b.  Statele membre înlătură obstacolele normative și se asigură că există proceduri de aprobare și de autorizare simplificate pentru proprietari și locatari pentru a permite instalarea de puncte de reîncărcare în clădirile rezidențiale și nerezidențiale existente.

Amendamentul    59

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 8 – alineatul 4 c (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

4c.  Pe lângă cerințele legate de infrastructura de electromobilitate, statele membre iau în considerare nevoia unor infrastructuri pentru combustibili alternativi în clădiri și instalarea unor infrastructuri specializate, cum ar fi prin intermediul unor coridoare de electromobilitate, precum și nevoia unor politici coerente de mobilitate ușoară și ecologică, multimodalitate și planificare urbană.

Amendamentul    60

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera c

Directiva 2010/31/UE

Articolul 8 – alineatul 5

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

5.  Statele membre se asigură că, la instalarea, înlocuirea sau modernizarea unui sistem tehnic al unei clădiri, performanța energetică generală a sistemului complet modificat este evaluată, documentată și transmisă proprietarului clădirii pentru a fi disponibilă în scopul verificării conformității cu cerințele minime stabilite conform alineatului (1) și al eliberării de certificate de performanță energetică. Statele membre se asigură că aceste informații sunt incluse în baza de date națională privind certificatele de performanță energetică menționată la articolul 18 alineatul (3).

5.  Statele membre se asigură că, la instalarea, înlocuirea sau modernizarea unui sistem tehnic al unei clădiri, performanța energetică generală a sistemului complet modificat este evaluată în condiții de încărcare totală și parțială și, dacă este cazul, se evaluează și impactul asupra calității aerului din interior. Rezultatele acestei evaluări sunt documentate și transmise proprietarului clădirii pentru a fi disponibilă în scopul verificării conformității cu cerințele minime stabilite conform alineatului (1) și al eliberării de certificate de performanță energetică. Statele membre se asigură că aceste informații sunt incluse în baza de date națională privind certificatele de performanță energetică menționată la articolul 18 alineatul (3).

Amendamentul    61

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera c

Directiva 2010/31/UE

Articolul 8 – alineatul 6 – paragraful 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23, prin care să completeze prezenta directivă cu o definiție a «indicatorului de inteligență» și cu condițiile în care «indicatorul de inteligență» ar urma să fie furnizat ca informație suplimentară potențialilor noi locatari sau cumpărători.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23, pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unei definiții a unui «indicator de inteligență», după consultarea părților interesate pertinente și pe baza conceptului prezentat și a metodologiei prevăzute în anexa Ia. Definiția cuprinde informații cu privire la modul în care indicatorul ar putea fi introdus în urma unei faze de test, modul în care indicatorul ar fi asociat certificatelor de performanță energetică menționate la articolul 11 și modul în care acesta ar putea să fie furnizat ca informație suplimentară utilă pentru noii potențiali investitori, chiriași, cumpărători și participanți pe piață.

Amendamentul    62

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera c

Directiva 2010/31/UE

Articolul 8 – alineatul 6 – paragraful 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Indicatorul de inteligență cuprinde aspectele referitoare la flexibilitate, funcționalitățile și capacitățile sporite care rezultă din integrarea în sistemele tehnice convenționale ale clădirilor a unor dispozitive inteligente mai interconectate și încorporate. Aceste aspecte sporesc posibilitatea ca ocupanții și clădirea în sine să reacționeze la cerințele operaționale sau de confort, să participe la răspunsul la cerere și să contribuie la operarea optimă, fără probleme și sigură a diferitelor sisteme energetice și infrastructuri centralizate la care este conectată clădirea.”

Indicatorul de inteligență cuprinde aspectele referitoare la creșterea economiilor de energie, evaluarea comparativă și flexibilitate, funcționalitățile și capacitățile sporite care rezultă din integrarea în sistemele tehnice convenționale ale clădirilor a unor dispozitive inteligente mai interconectate și încorporate. Aceste aspecte sporesc posibilitatea ca ocupanții și clădirea în sine să reacționeze la cerințele operaționale sau de confort, în special în condiții de încărcare parțială, cum ar fi prin adaptarea consumului de energie, să participe la consumul dispecerizabil și să contribuie la operarea optimă, eficientă, fără probleme și sigură a diferitelor sisteme energetice (cum ar fi energia din surse regenerabile generată in situ) și infrastructuri centralizate la care este conectată clădirea.

Amendamentul    63

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 – litera a

Directiva 2010/31/UE

Articolul 10 – alineatul 6

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

6.  Statele membre leagă măsurile lor financiare privind îmbunătățirile în materie de eficiență energetică în cadrul renovării clădirilor de economiile de energie realizate în urma renovării respective. Aceste economii sunt determinate prin compararea certificatelor de performanță energetică eliberate înainte și după renovare.

6.  Statele membre leagă măsurile lor financiare privind îmbunătățirile în materie de eficiență energetică în cadrul renovării clădirilor de economiile de energie realizate în urma renovării respective. Aceste economii, dacă sunt proporționale cu amploarea renovării, sunt determinate printr-un audit energetic sau prin compararea certificatelor de performanță energetică eliberate înainte și după renovare sau prin utilizarea unor valori standard pentru calcularea economiilor de energie ale clădirilor sau a unei alte metodologii de documentare similare, pertinente și transparente.

Amendamentul    64

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 10 – alineatul 6a

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

6a.  Atunci când statele membre instituie o bază de date pentru înregistrarea CPE-urilor, aceasta trebuie să permită urmărirea consumului real de energie al clădirilor vizate, indiferent de dimensiunea și de categoria lor. Baza de date trebuie să conțină date privind consumul real de energie al clădirilor care sunt vizitate frecvent de public și care au o suprafață utilă de peste 250 m²; aceste date se actualizează cu regularitate.

6a.  Atunci când statele membre instituie o bază de date sau utilizează o bază de date existentă pentru înregistrarea CPE-urilor, aceasta trebuie să permită urmărirea consumului real de energie al clădirilor vizate, indiferent de dimensiunea și de categoria lor. Baza de date conține date privind consumul de energie al clădirilor deținute, gestionate sau ocupate de autoritățile publice și care au o suprafață utilă de peste 250 m²; aceste date se actualizează cu regularitate.

Amendamentul    65

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 10 – alineatul 6b

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

6b.  La cerere, se pun la dispoziție date agregate anonimizate conforme cu cerințele UE de protecție a datelor, cel puțin pentru autoritățile publice, în scopuri statistice și de cercetare.”.

6b.  La cerere, se pun la dispoziție date agregate anonimizate conforme cu cerințele UE de protecție a datelor, cel puțin pentru autoritățile publice, în scopuri statistice și de cercetare, iar seturile de date complete sunt disponibile pentru proprietarul clădirii.”;

Amendamentul    66

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera a

Directiva 2010/31/UE

Articolul 14 – alineatul 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.  Statele membre instituie măsurile necesare pentru stabilirea unei inspecții regulate a părților accesibile ale sistemelor utilizate la încălzirea clădirilor, precum generatorul de căldură, sistemul de control și pompa (pompele) de circulație în cazul clădirilor nerezidențiale cu un consum total de energie primară de peste 250 MWh și în cazul clădirilor rezidențiale cu un sistem tehnic centralizat al clădirii care are o putere nominală efectivă cumulată de peste 100 kW. Această inspecție include o evaluare a eficienței cazanului și a dimensionării cazanului în raport cu cerințele de încălzire ale clădirii. Evaluarea dimensionării cazanului nu trebuie repetată atâta vreme cât nu au intervenit modificări în ceea ce privește sistemul de încălzire sau cerințele de încălzire ale clădirii între timp.”

1.  Statele membre instituie măsurile necesare pentru stabilirea unei inspecții regulate a părților accesibile ale sistemelor utilizate la încălzirea clădirilor, precum generatorul de căldură, sistemul de control și pompa (pompele) de circulație în cazul clădirilor nerezidențiale cu un consum total de energie primară de peste 250 MWh și în cazul clădirilor rezidențiale cu un sistem tehnic de încălzire a spațiilor și a apei menajere care are o putere nominală efectivă cumulată de peste 70 kW. Această inspecție include o evaluare a eficienței generatorului de căldură, în condiții de încărcare totală și parțială, și a dimensionării generatorului de căldură în raport cu necesitățile de încălzire ale clădirii. Evaluarea dimensionării generatorului de căldură nu trebuie repetată atâta vreme cât nu au intervenit modificări în ceea ce privește sistemul de încălzire sau cerințele de încălzire ale clădirii între timp.”;

Amendamentul    67

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 14 – alineatul 2 – partea introductivă

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

‘2.  Ca alternativă la alineatul (1), statele membre pot stabili cerințe pentru a se asigura că, în cazul clădirilor nerezidențiale cu un consum total de energie primară de peste 250 MWh pe an, acestea sunt prevăzute cu sisteme de automatizare și de control al clădirilor. Aceste sisteme trebuie să fie capabile:

2.  Statele membre impun ca clădirile nerezidențiale cu un consum total de energie primară de peste 250 MWh pe an să fie prevăzute cu sisteme de automatizare și de control al clădirilor până în 2023. Aceste sisteme trebuie să fie capabile:

Amendamentul    68

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 14 – alineatul 2 – litera a

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)  să monitorizeze, să analizeze și să ajusteze în mod continuu utilizarea energiei;

(a)  să monitorizeze, să înregistreze, să analizeze și să ajusteze în mod continuu utilizarea energiei pentru a permite o performanță energetică optimă în condiții de încărcare totală și parțială;

Amendamentul    69

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 14 – alineatul 3 – partea introductivă

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.  Ca alternativă la alineatul (1), statele membre pot stabili cerințe pentru a se asigura că, în cazul clădirilor rezidențiale cu sisteme tehnice centralizate ale clădirilor având o putere nominală efectivă cumulată de peste 100 kW, aceste clădiri sunt prevăzute cu:

3.  Statele membre pot impune ca clădirile rezidențiale cu sisteme tehnice ale clădirilor având o putere nominală efectivă cumulată de peste 70 kW pentru încălzirea spațiilor și a apei menajere să fie prevăzute cu:

Amendamentul    70

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 14 – alineatul 3 – litera a

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)  monitorizare electronică continuă, care măsoară eficiența sistemelor și informează proprietarii sau administratorii clădirilor atunci când aceasta a scăzut semnificativ și când este necesară o revizie a sistemului; și

(a)  funcționalitate de monitorizare electronică continuă, care măsoară eficiența sistemelor și informează proprietarii sau administratorii clădirilor atunci când aceasta a scăzut semnificativ și când este necesară o revizie a sistemului; și

Amendamentul    71

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 14 – alineatul 3 – litera b

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)  cu funcționalități de control eficace pentru a asigura generarea, distribuția și utilizarea optimă a energiei.”.

(b)  funcționalități de control eficace pentru a asigura generarea, distribuția, stocarea și utilizarea optimă a energiei în condiții de încărcare totală și parțială, inclusiv echilibrarea hidronică.”;

Amendamentul    72

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 14 – alineatul 3 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

3a.  Clădirile care respectă dispozițiile de la alineatul (2) sau (3) sunt scutite de cerințele prevăzute la alineatul (1).

Amendamentul    73

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 14 – alineatul 3 b (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

3b.  Sunt scutite de cerințele prevăzute la alineatul (1) sistemele tehnice ale clădirilor care fac în mod explicit obiectul unui criteriu convenit de performanță energetică sau al unui acord contractual în care se specifică un nivel convenit de îmbunătățire a eficienței energetice, cum ar fi contractele de performanță energetică definite la articolul 2 punctul 27 din Directiva 2012/27/UE sau cele care sunt exploatate de un operator de utilități sau de rețea și, prin urmare, fac obiectul unor măsuri de monitorizare a performanței privind sistemul.”

Amendamentul    74

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 – litera a

Directiva 2010/31/UE

Articolul 15 – alineatul 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.  Statele membre instituie măsurile necesare pentru stabilirea unei inspecții regulate a părților accesibile ale sistemelor de climatizare în cazul clădirilor nerezidențiale cu un consum total de energie primară de peste 250 MWh și în cazul clădirilor rezidențiale cu un sistem tehnic centralizat al clădirii care are o putere nominală efectivă cumulată de peste 100 kW. Această inspecție include o evaluare a eficienței sistemului de climatizare și a dimensionării acestuia în raport cu cerințele de răcire ale clădirii. Evaluarea dimensionării nu trebuie repetată atâta vreme cât nu au intervenit modificări în ceea ce privește sistemul de climatizare sau cerințele de răcire ale clădirii între timp.”

1.  Statele membre instituie măsurile necesare pentru stabilirea unei inspecții regulate a părților accesibile ale sistemelor de climatizare și de ventilație în cazul clădirilor nerezidențiale cu un consum total de energie primară de peste 250 MWh și în cazul clădirilor rezidențiale cu un sistem tehnic al clădirii care are o putere nominală efectivă cumulată pentru climatizare și ventilație de peste 12 kW. Această inspecție include o evaluare a eficienței sistemului de climatizare și ventilație, în condiții de încărcare totală și parțială, și a dimensionării acestuia în raport cu cerințele de răcire ale clădirii. Evaluarea dimensionării nu trebuie repetată atâta vreme cât nu au intervenit modificări în ceea ce privește sistemul de climatizare sau de ventilație sau cerințele de răcire ale clădirii între timp.”

 

Statele membre pot stabili frecvențe de inspecție diferite, în funcție de tipul și puterea nominală utilă a sistemelor de climatizare, ținând seama totodată de costurile de inspecție a sistemelor și de valoarea economiilor de energie estimate care ar putea rezulta în urma inspecției.

Amendamentul    75

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 15 – alineatul 2 – partea introductivă

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.  Ca alternativă la alineatul (1), statele membre pot stabili cerințe pentru a se asigura că, în cazul clădirilor nerezidențiale cu un consum total de energie primară de peste 250 MWh pe an, acestea sunt prevăzute cu sisteme de automatizare și de control al clădirilor. Aceste sisteme trebuie să fie capabile:

2.  Statele membre impun ca clădirile nerezidențiale cu un consum total de energie primară de peste 250 MWh pe an să fie prevăzute cu sisteme de automatizare și de control al clădirilor până în 2023. Aceste sisteme trebuie să fie capabile:

Amendamentul    76

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 15 – alineatul 2 – litera a

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)  să monitorizeze, să analizeze și să ajusteze în mod continuu utilizarea energiei;

(a)  să monitorizeze, să analizeze, să înregistreze și să ajusteze în mod continuu utilizarea energiei pentru a permite o performanță energetică optimă în condiții de încărcare totală și parțială;

Amendamentul    77

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 15 – alineatul 3

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.  Ca alternativă la alineatul (1), statele membre pot stabili cerințe pentru a se asigura că, în cazul clădirilor rezidențiale cu sisteme tehnice centralizate ale clădirilor având o putere nominală efectivă cumulată de peste 100 kW, aceste clădiri sunt prevăzute cu:

3.  Statele membre pot impune ca clădirile rezidențiale cu sisteme tehnice ale clădirilor având o putere nominală efectivă cumulată pentru climatizare și ventilație de peste 12 kW, să fie prevăzute cu:

(a)  monitorizare electronică continuă, care măsoară eficiența sistemelor și informează proprietarii sau administratorii clădirilor atunci când aceasta a scăzut semnificativ și când este necesară o revizie a sistemului; și

(a)  funcționalitate de monitorizare electronică continuă, care măsoară eficiența sistemelor și informează proprietarii sau administratorii clădirilor atunci când aceasta a scăzut semnificativ și când este necesară o revizie a sistemului; și

(b)  cu funcționalități de control eficace pentru a asigura generarea, distribuția și utilizarea optimă a energiei.”

(b)  funcționalități de control eficace pentru a asigura generarea, distribuția, stocarea și utilizarea optimă a energiei în condiții de încărcare totală și parțială, inclusiv echilibrarea hidronică.

Amendamentul    78

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 15 – alineatul 3 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

3a.  Clădirile care respectă dispozițiile de la alineatul (2) sau (3) sunt scutite de cerințele prevăzute la alineatul (1).

Amendamentul    79

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 15 – alineatul 3 b (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

3b.  Sunt scutite de cerințele prevăzute la alineatul (1) sistemele tehnice ale clădirilor care fac în mod explicit obiectul unui criteriu convenit de performanță energetică sau al unui acord contractual în care se specifică un nivel convenit de îmbunătățire a eficienței energetice, cum ar fi contractele de performanță energetică definite la articolul 2 punctul 27 din Directiva 2012/27/UE sau cele care sunt exploatate de un operator de utilități sau de rețea și, prin urmare, fac obiectul unor măsuri de monitorizare a performanței privind sistemul.

Amendamentul    80

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(9)  La articolul 19, „2017” se înlocuiește cu „2028”.

(9)  La articolul 19, „2017” se înlocuiește cu „2024”.

Amendamentul    81

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 a (nou)

Directiva 2010/31/UE

Articolul 19 – alineatul 1 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(9a)  La articolul 19 se adaugă următorul alineat:

 

„Comisia evaluează îndeosebi necesitatea unei armonizări suplimentare a certificatelor de performanță energetică în conformitate cu articolul 11.”

Amendamentul    82

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 b (nou)

Directiva 2010/31/UE

Articolul 19 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

9b.  Se introduce următorul articol:

 

„ Articolul 19a

 

Înainte de 2020, Comisia realizează un studiu de fezabilitate prin care precizează posibilitățile și termenul de introducere a unui pașaport de renovare a clădirilor, eventual ca parte a secțiunii de recomandări din certificatele de performanță energetică, în scopul de a oferi o foaie de parcurs de renovare etapizată și pe termen lung pentru o anumită clădire.”

Amendamentul    83

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10

Directiva 2010/31/UE

Articolul 20 – alineatul 2 – paragraful 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

„În special, statele membre furnizează proprietarilor sau locatarilor clădirilor informații cu privire la certificatele de performanță energetică, inclusiv scopul și obiectivele acestora, la modalitățile rentabile de îmbunătățire a performanței energetice a clădirii și, după caz, la instrumentele financiare disponibile pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirii.

În special, statele membre furnizează informații prin intermediul unor instrumente consultative independente, accesibile și transparente, cum ar fi ghișeele unice pentru proprietarii, administratorii și locatarii clădirilor, privind măsurile rentabile de îmbunătățire a performanței energetice a clădirii, inclusiv prin consultanță în materie de renovare, privind certificatele de performanță energetică, scopul și obiectivele acestora, privind înlocuirea cazanelor cu combustibil fosil cu alternative mai sustenabile și privind instrumentele financiare disponibile pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirii.

Amendamentul    84

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 1 – subpunctul 1 – litera a

Directiva 2010/31/UE

Anexa I – punctul 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

„1.  Performanța energetică a unei clădiri trebuie să reflecte utilizarea sa tipică de energie pentru încălzire, răcire, apă caldă menajeră, ventilație și iluminat.

„1.  Performanța energetică a unei clădiri trebuie să reflecte în mod transparent utilizarea sa tipică de energie pentru încălzire, răcire, apă caldă menajeră, ventilație, iluminat și alte sisteme tehnice ale clădirilor.

Performanța energetică a unei clădiri este exprimată printr-un indicator numeric al consumului de energie primară în kWh/(m².an), armonizat atât în scopul certificării performanței energetice, cât și al conformității cu cerințele minime de performanță energetică. Performanța energetică și metodologia utilizată pentru determinarea acesteia trebuie să fie transparente și deschise pentru inovare.

Performanța energetică a unei clădiri este exprimată printr-un indicator numeric al consumului de energie primară în kWh/(m².an), armonizat atât în scopul certificării performanței energetice, cât și al conformității cu cerințele minime de performanță energetică. Metodologia utilizată pentru determinarea acesteia este transparentă și deschisă pentru inovare.

Statele membre își descriu metodologia națională de calcul pe baza cadrului de anexe naționale la standardele europene conexe elaborate în cadrul mandatului M/480 acordat Comitetului European de Standardizare (CEN) de Comisia Europeană.”

Statele membre își descriu metodologia națională de calcul luând în considerare terminologia și definițiile cuprinse în cadrul de anexe naționale la standardele europene conexe elaborate în cadrul mandatului M/480 acordat Comitetului European de Standardizare (CEN) de Comisia Europeană.;

Amendamentul    85

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 1 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Anexa I – punctul 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

„2.   Se calculează necesarul de energie pentru încălzirea spațiilor, răcirea spațiilor, apa caldă menajeră și o ventilație adecvată, în vederea asigurării nivelurilor minime de sănătate și de confort definite de statele membre.

„2.  Necesarul de energie pentru încălzirea spațiilor, răcirea spațiilor, apa caldă menajeră, iluminat, ventilație și alte sisteme tehnice ale clădirilor se calculează pentru a maximiza nivelurile de sănătate, de calitate a aerului din interior și de confort definite de statele membre la nivel național sau regional. Îndeosebi, temperatura pe orice suprafață interioară a clădirii nu ar trebui să scadă sub temperatura punctului de rouă.

Calculul energiei primare se întemeiază pe factorii de energie primară pentru fiecare vector energetic, care pot fi bazați pe mediile ponderate anuale la nivel național sau regional sau pe informații mai specifice puse la dispoziție pentru fiecare sistem centralizat.

Calculul energiei primare se întemeiază pe factorii de energie primară pentru fiecare vector energetic, care pot fi bazați pe mediile ponderate anuale și eventual și sezoniere sau lunare la nivel național sau regional sau pe informații mai specifice puse la dispoziție pentru fiecare sistem centralizat.

Factorii de energie primară deduc ponderea energiei din surse regenerabile din vectorii energetici, astfel încât calculele tratează în mod egal: (a) energia din surse regenerabile care este generată in situ (în spatele contorului individual, adică neluată în calcul astfel cum e furnizată) și (b) energia din surse regenerabile furnizată prin intermediul vectorului energetic.”;

Calculele efectuate de statele membre analizează în primul rând nevoile în materie de energie și, ulterior, țin seama și de: energia din surse regenerabile care este generată și utilizată in situ (în spatele contorului individual, adică neluată în calcul astfel cum e furnizată) și (b) energia din surse regenerabile furnizată prin intermediul vectorului energetic.

 

La aplicarea factorilor de energie primară se asigură urmărirea performanței energetice optime a clădirii, sprijinind prin aceasta punerea în aplicare la nivel național a cerințelor prevăzute la articolul 9.

Amendamentul    86

Propunere de directivă

Anexa I – punctul 1 – subpunctul 1 a (nou)

Directiva 2010/31/UE

Anexa I a (nouă)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

1a.  Se introduce următoarea anexă:

 

„ANEXA Ia

 

Cadrul metodologic general comun pentru definirea „indicatorului de inteligență” pentru clădiri menționat la articolul 8 alineatul (6)

 

1.  Comisia stabilește un cadru metodologic general comun pentru a determina valoarea indicatorului de inteligență, evaluând capacitatea unei clădiri sau a unei unități de clădire de a-și adapta funcționarea la nevoile ocupantului și ale rețelei și de a-și îmbunătăți eficiența energetică și performanța globală.

 

Metodologia ține seama de o serie de elemente, cum ar fi contoarele inteligente, sistemele de automatizare și de control ale clădirii, termostatele inteligente, aparatele de uz casnic integrate, punctele de reîncărcare pentru vehiculele electrice, stocarea energiei și funcționalitățile detaliate, precum și interoperabilitatea acestor elemente. Impactul se evaluează ținând seama de beneficiile potențiale pentru eficiența energetică și nivelurile de performanță, precum și pentru flexibilitatea permisă, condițiile care caracterizează climatul interior și confortul din clădirea sau unitatea de clădire în cauză.

 

2.  Indicatorul de inteligență se stabilește și se calculează în conformitate cu trei funcții esențiale referitoare la clădiri și la sistemele tehnice ale clădirilor:

 

(a)  capacitatea de a menține, în mod eficient, un nivel înalt de performanță și de funcționare a clădirii prin reducerea cererii de energie și prin utilizarea într-o mai mare măsură a energiei din surse regenerabile (energie electrică și termică), inclusiv capacitatea clădirii de a-și gestiona propria cerere sau generarea in situ printr-o reorganizare a propriilor sale resurse;

 

(b)  capacitatea de a-și adapta modul de funcționare ca răspuns la nevoile ocupanților, asigurând standarde ridicate de sănătate și de climat interior, acordând o atenție deosebită disponibilității sistemelor de afișare ușor de utilizat, posibilității de control la distanță și de comunicare cu privire la calitatea aerului din încăperi și la consumul de energie; și

 

(c)  flexibilitatea cererii de energie electrică totală a unei clădiri, inclusiv capacitatea ei de a permite participarea la răspunsul la cerere activ și pasiv, precum și implicit și explicit, care se măsoară în funcție de nivelul de încărcare al clădirii care poate fi transferat la un moment dat în termeni de vârf în kW, precum și capacitatea în termeni de kWh de a furniza această flexibilitate rețelei, inclusiv prin preluare și injectare.

 

Acest lucru ar facilita și sprijini participarea activă a consumatorilor pe piața furnizării de energie electrică, în conformitate cu Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului *.

 

Cadrul metodologic ține seama de standardele europene, în special de cele elaborate în baza mandatului M/480.

 

3.  Cadrul metodologic asigură interoperabilitatea deplină dintre contoarele inteligente, sistemele de automatizare și de control ale clădirilor, aparatele de uz casnic integrate, termostatele inteligente din clădiri și senzorii pentru calitatea aerului interior și sistemele de ventilație și promovează utilizarea evaluării comparative și a standardelor europene, inclusiv ontologia de referință pentru aparatele inteligente. Indicatorul de inteligență examinează și stabilește o valoare de deschidere către sistemele terților pentru infrastructură, cum ar fi rețeaua de electricitate și cea de încălzire centralizată, infrastructura pentru vehiculele electrice și agregatorii de răspuns la cerere, în scopul de a asigura compatibilitatea în comunicații, controlul sistemelor și transmiterea informațiilor sau a semnalelor pertinente.

 

4.  Cadrul metodologic cuprinde procesul de gestionare a datelor în interiorul unei clădiri sau dincolo de limitele clădirii, care ar putea include date care provin de la clădire, utilizator sau ocupant sau care sunt primite de aceștia. Acest proces se bazează pe protocoale care permit schimburile de mesaje criptate și autentificate între ocupant și produsele sau dispozitivele pertinente din clădire. În special, la prelucrarea datelor cu caracter personal, cum ar fi datele provenind de la contorizarea sau sub-contorizarea frecventă și la distanță sau datele prelucrate de către operatorii de rețele inteligente, se asigură respectarea principiilor referitoare la proprietatea ocupanților asupra datelor, protecția datelor, viața privată și securitatea. Acest cadru metodologic comun acoperă datele în timp real și datele legate de energie care provin din sisteme de tip cloud și asigură securitatea datelor, a citirii contoarelor inteligente și a comunicării datelor, precum și a vieții private a consumatorilor finali, în conformitate cu legislația Uniunii privind protecția datelor și a vieții private și ținând seama de cele mai bune tehnici disponibile în materie de securitate cibernetică.

 

5.  Cadrul metodologic ia în considerare influența pozitivă a rețelelor de comunicare existente, în special existența unei infrastructuri fizice integrate în clădire pregătită pentru rețele de mare viteză, cum ar fi eticheta voluntară „pregătit pentru bandă largă“, precum și existența unui punct de acces pentru clădirile colective, în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2014/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului **.

 

6.  Cadrul metodologic stabilește formatul sau reprezentarea vizuală cea mai adecvată pentru parametrul indicatorului de inteligență și este simplu, transparent și ușor de înțeles pentru consumatori, proprietari, investitori și participanții la piața consumului dispecerizabil. Acesta completează certificatul de performanță energetică în măsura în care există o legătură cu performanța energetică a clădirii.

 

__________________

 

*   Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice (JO L 211, 14.8.2009, p. 55).

 

**   Directiva 2014/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind măsuri de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză (JO L 155, 23.5.2014, p. 1).”

(1)

  JO C 246, 28.7.2017, p. 48.

(2)

  JO C 342, 12.10.2017, p. 119.


EXPUNERE DE MOTIVE

Parcul imobiliar din Uniunea Europeană consumă o parte substanțială din cererea finală de energie la nivelul Europei, în special în ceea ce privește combustibilii fosili. Un parc imobiliar mai performant deține un potențial semnificativ de a îmbunătăți securitatea energetică și de a reduce importurile de energie către Europa, de a reduce facturile la energie pentru consumatorii europeni de energie, de a asigura condiții de viață mai sănătoase, precum și un nivel mai ridicat de creștere economică și mai multe locuri de muncă, în special în cadrul IMM-urilor.

Pentru a ne îndeplini angajamentele internaționale asumate în conformitate cu Acordul COP21 și pentru ca Uniunea să își atingă propriile obiective privind decarbonizarea și eficiența energetică într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, este necesar ca sectoarele care nu intră sub incidența ETS, cum ar fi construcțiile și transporturile, să își realizeze potențialul. Prin urmare, este necesar să se adopte o Directivă privind performanța energetică a clădirilor ambițioasă și orientată spre viitor, pentru a se asigura un parc imobiliar european decarbonizat și cu un nivel ridicat de eficiență energetică.

Consolidarea planificării și a acțiunilor pe termen lung de către statele membre

Strategiile naționale de renovare pe termen lung constituie un element esențial pentru a asigura renovarea necesară a parcului imobiliar, aceste strategii fiind cuprinse în planurile energetice și climatice naționale din Regulamentul privind guvernanța.

Raportorul recomandă întărirea cerințelor referitoare la conținutul strategiilor naționale de renovare pe termen lung, pentru a realiza în special renovarea necesară a parcului imobiliar existent. Statele membre, respectând în mod corespunzător principiul subsidiarității, trebuie să asigure strategii de renovare cuprinzătoare și ambițioase, definind acțiuni specifice care să vizeze parcul imobiliar cu cele mai slabe performanțe, să soluționeze problema stimulentelor divergente, să ia în considerare limitele pertinente din ciclul de viață al unei clădiri, să trateze chestiunea limitelor legale în materie de contabilizare a investițiilor publice și să asigure accesul la informațiile referitoare la instrumentele financiare de care pot beneficia consumatorii pentru reabilitările energetice.

Cerințe proporționale în materie de electromobilitate

Propunerea Comisiei vizează să utilizeze revizuirea directivei pentru a contribui și mai mult la decarbonizarea transporturilor prin utilizarea infrastructurii din jurul clădirilor pentru a înlesni dezvoltarea infrastructurii pentru mobilitatea electrică.

Raportorul propune ca cerințele directivei să se axeze pe instalarea prealabilă de cabluri sau tuburi, pentru a se asigura un nivel de costuri proporționale, iar cerințele să se concentreze numai asupra lucrărilor de renovare aferente, de exemplu, infrastructura electrică sau parcarea, pentru a se asigura că stimulentele acordate pentru renovare nu sunt compromise. În plus, raportorul întărește această cerință în ceea ce privește clădirile publice și parcările publice operate de entități private, pentru a se asigura că autoritățile publice contribuie în mod corespunzător.

O mai bună legiferare și stimulente adecvate pentru renovări

Propunerea inițială a Comisiei cuprinde o serie de recomandări pentru a actualiza directiva existentă în scopul de a reduce sarcinile administrative în cazul renovării și oferă condiții mai bune pentru realizarea de reabilitări energetice.

Raportorul se bazează pe propunerea respectivă pentru a asigura o mai bună reglementare și stimulente corespunzătoare pentru realizarea de reabilitări energetice. Recomandările includ consolidarea elementelor propunerii legate de utilizarea sistemelor de automatizare a clădirii pentru a preciza valoarea acestora și utilizarea lor ca alternativă la inspecțiile în scopul simplificării. De asemenea, raportorul prezintă condițiile specifice, domeniul de aplicare și scopul delegării de competențe Comisiei pentru a dezvolta un indicator de inteligență. Raportorul propune totodată să se precizeze cerințele privind documentația pentru economiile de energie obținute prin renovări în scopul de a asigura proporționalitatea prin introducerea de opțiuni de documentație alternative și securizate în mod adecvat, astfel încât să nu se compromită stimulentele pentru renovare.

O imagine corectă a performanței energetice a clădirilor

Comisia propune ca la calcularea factorului de energie primară (FEP) să se deducă și să se acorde un tratament egal energiei din surse regenerabile produsă in-situ și ex-situ. FEP se folosește pentru calculul performanței energetice a clădirilor.

Raportorul susține menținerea trimiterii la egalitatea de tratament a energiei din surse regenerabile produsă in-situ și ex-situ, pentru a se asigura o dezvoltare eficientă din punctul de vedere al costurilor a surselor regenerabile de energie, dar elimină trimiterea la deducerea obligatorie, deoarece acest lucru presupune riscul de a afecta negativ imaginea corectă a consumului real de energie și a performanței clădirilor. Prin urmare, stimulentele pentru îmbunătățirea eficienței energetice ar putea fi compromise. Toate celelalte aspecte legate de FEP continuă să fie reglementate de Directiva privind eficiența energetică și Directiva privind energia din surse regenerabile.


ANEXĂ: LISTA ENTITĂȚILOR SAU A PERSOANELOR DE LA CARE RAPORTORUL A PRIMIT CONTRIBUȚII

Organization

European Building Automation and Controls Association, EU.bac

Velux

Danish Energy Association

Rockwool

DG Energy

Veolia

Schöck

DONG Energy

Estonian Energy Ministry

Buildings Performance Institute Europe, BPIE

AFCO Worldwide

European Heat Pump Association, EHPA

KREAB

EUFORES

Confederation of Danish Industries, DI

Active House Alliance

European Alliance to Save Energy, EU-ASE

EUROPEAN RENEWABLE ENERGIES FEDERATION asbl

Schneider Electric

EpiCenter

EON

Danish District Heating Association, DANVA

Electric Underfloor Heating Alliance

ENEL SPA

Confederation of Danish Enterprises

Novozymes

Euroheat & Power

UNION FRANCAISE DE L’ELECTRICITE

Bosch

AmCham EU

The Danish Construction Association

Danish Ministry for Climate and Energy

Eco Council Denmark

Smart Energy Demand Coalition EU

WWF

Danish Association of Construction Clients, DACC

Local Government Denmark

European Historic Houses Association

International Union of Property Owners

Director General of the European Property Federation

Council of European Municipalities and Regions

Orgalime

CEZ group

Eni

European Environmental Bureau (EEB)

Climate Action Network Europe

European Energy Forum

HydrogenEurope

GD4S coalition

Eurelectric

SolarPowerEurope

WindEurope

FireSafeEurope

VOEWG

Swedish PermRep

Green Building Council Denmark

Confederation of Norwegian Enterprise

REHVA

ENGIE

Statoil

E.on

Fleishman Hillard

GRDF

Saint Gobain

PlasticsEurope

European Construction Industry Federation

Grace Public Affairs

Smart Energy Demand Coalition

European Forum for Manufacturing

British Chamber of Commerce in Belgium

Council of Gas Detection and Environmental Monitoring (CoGDEM)

European Facility Management Coalition

EuroCommerce

EDSO for Smart Grids

EnerginetDK

EnergyCoalition

Danfoss

Grundfoss

EnergiWatch

Cembreau

EDF

Dalkia

Enel

BDEW - German Association of Energy and Water Industries

EPEE

European Builders Confederation (EBC)

Eurima

EuroAce - European Alliance of Companies for Energy Efficiency in Buildings

FIEC - European Construction Industry Federation

Tesla

CoGen

European Federation of Building and Woodworkers

European Aluminium

Fédération du Commerce et de la Distribution

Knauf Insulation

The European Chemical Industry Council, CEFIC

CableEurope

BASF

ABB

Norsk Hydro ASA

CEMEX

Association of North German Chambers of Commerce and Industry

European Engineering Industries Association

International Energy Agency

European Copper Institute

BDR Thermea

EC Power A/S

Platform for Eletro-Mobility

European Solar Thermal Industry Federation (ESTIF)

German Federation of Companies in the Gas and Water Industry (figawa)

Glass for Europe

Shell

GreenEnergyOptions, GEO

SustainSolutions

European Mortgage Federation

European Construction Industry Federation

Siemens

Vattenfall

EUnited

HSSE

Dow

Renault Group

Transport & Environment

Bellona

Austrian Federal Economic Chamber (WKÖ)

Vestas

Housing Europe

Danish Social Housing Federation

Dutch Social Housing Federation

French Social Housing Federation

German Social Housing Federation

European Union of House builders and Developers

BEUC

World Green Building Council (WorldGBC)

Snam S.p.A.

BDI/BDA The German Business Representation

European Federation of Intelligent Energy Efficiency Services

German Retail Federation

Architects' Council of Europe - Conseil des Architectes d’Europe

Swedish Petroleum and Biofuel Institute

AFEP

Cercle de l'Industrie

ES-SO European Solar Shading Organization

E3G - Third Generation Environmentalism

European Economic and Social Committee

European Heating Industry (EHI)

Federal Chamber of German Architects

European Federation of National Organisations Working with the Homeless

NALCO Water

Avisa Partners

LightingEurope AISBL

BMW Group

Ecofys

Danske Arkitektvirksomheder

United Technologies Corporation UTC

EU association for engineering building services and installers

European Geothermal Energy Council

AEBIOM

EuroFuel

Rud-Pedersen

Client Earth


AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (19.9.2017)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor

(COM(2016)0765 – C8-0499/2016 – 2016/0381(COD))

Raportoare pentru aviz: Anneli Jäätteenmäki

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Propunerea Comisiei încearcă să sporească eficiența energetică a parcului imobiliar european și să contribuie la atingerea obiectivelor Uniunii în materie de climă. Metoda aleasă este de a îmbunătăți punerea în aplicare a directivei existente și de a propune câteva dispoziții care vizează mai mult decât situația actuală. Plasarea eficienței energetice pe primul loc este în mod justificat reenunțată ca principiu director.

Având în vedere rata anuală scăzută de renovare a clădirilor europene (în jur de 0,4-1,2% în funcție de statul membru) și interacțiunea complexă dintre legislația UE, normele naționale din domeniul construcțiilor, practicile de construcție, tendințele economice și structura proprietății în cazul parcului imobiliar, rămâne încă un imens potențial nevalorificat în materie de economii de energie. În lumina tendințelor actuale, următorii ani nu vor schimba radical situația.

Fără măsuri suplimentare, renovările vizând eficiența energetică vor fi efectuate atunci când vor fi rezonabile din punct de vedere economic și când vor exista stimulente adecvate pentru a încuraja atingerea obiectivelor în materie de eficiență energetică.

Este important ca statele membre să își cunoască parcul imobiliar și astfel să ajute diferiții actori să stabilească prioritățile de renovare pe baza rentabilității. Acest lucru este încurajat prin amendamentul la articolul 2 privind strategiile de renovare pe termen lung.

În prezent este nevoie urgentă de produse de finanțare disponibile la scară largă, care să includă și să sprijine aspectele pozitive ale renovărilor vizând eficiența energetică, cum ar fi valoarea superioară a bunului și condițiile de viață mai sănătoase pentru locuitori. Trebuie încurajate eforturile Comisiei care vizează facilitarea finanțării, cum ar fi inițiativa „Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente”.

Raportoarea dorește să sublinieze două aspecte majore: salubritatea clădirilor și propunerea Comisiei privind electromobilitatea.

În ceea ce privește primul aspect, importanța salubrității clădirilor nu poate fi supraestimată. O clădire salubră este proiectată pentru a corespunde nevoilor ocupanților săi și poate fi modificată pentru a fi adaptată la noi necesități. Ea este construită din materiale durabile, reparabile, reciclabile și care nu sunt toxice, este eficientă din punct de vedere energetic și ar putea chiar să producă energie, are suficientă lumină naturală și este ventilată și încălzită corespunzător pentru a menține o bună temperatură și calitate a aerului în încăperi.

În ziua de astăzi, cei mai mulți oameni își petrec o bună parte a timpului în interior. Potrivit estimărilor, zeci de milioane de europeni sunt afectați de proasta calitate a aerului din încăperi, deseori din cauza umidității excesive, care încurajează formarea mucegaiului și poate cauza și daune structurale clădirii.

Gama de clădiri afectate variază de la locuințe private, la clădiri publice. Modul în care sunt construite și întreținute clădirile are efecte enorme asupra sănătății publice și a bunăstării întregii populații.

Casele ineficiente din punct de vedere energetic și sărăcia energetică sunt strâns legate între ele. Dacă în ansamblurile rezidențiale renovările necesare sunt amânate din cauza lipsei finanțării, există riscul deteriorării în continuare a condițiilor de viață și scade valoarea parcului de locuințe.

În opinia raportoarei, al doilea aspect important este propunerea privind electromobilitatea, introdusă la articolul 8 modificat.

Propunerea include toate clădirile nerezidențiale noi și clădirile nerezidențiale existente care fac obiectul unor lucrări de renovare majore, cu mai mult de zece locuri de parcare. Clădirile rezidențiale nou-construite și cele care fac obiectul unor lucrări de renovare majore sunt, de asemenea, incluse. În prima categorie, cel puțin 10% dintre locurile de parcare ar trebui să fie dotate cu un punct de reîncărcare. În a doua categorie, fiecare loc de parcare ar trebui să fie dotat cu pre-cablaj.

În opinia raportoarei, obligațiile legate de infrastructura de încărcare propuse de Comisie afectează alocarea eficientă a fondurilor publice și private.

În prezent, tehnologia de încărcare cunoaște o evoluție rapidă. Multe state membre au luat deja măsuri pentru construirea infrastructurii de încărcare. Costul unui punct de încărcare este în scădere. Companiile private și companiile de utilități publice au planuri de afaceri viabile pentru construirea rețelei și tarifarea încărcării vehiculelor electrice.

În cazul clădirilor noi, atât rezidențiale, cât și nerezidențiale, infrastructura necesară poate fi integrată în procesul de proiectare încă de la început. De aceea, este recomandabil să se asigure viabilitatea noilor clădiri în viitor prin instalarea conductelor. Astfel s-ar lăsa suficientă flexibilitate pentru dimensionarea cablajelor și s-ar asigura faptul că infrastructura de încărcare necesară va putea fi construită ușor atunci când va fi nevoie de ea.

În cazul clădirilor nerezidențiale existente, această obligație ar trebui să fie mai puțin strictă, astfel încât să se aplice numai atunci când renovarea vizează infrastructura electrică a clădirii. În acest mod, randamentul investiției ar fi mai mare în raport cu îmbunătățirile efective ale eficienței energetice.

AMENDAMENTE

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, care este comisie competentă, să ia în considerare următoarele amendamente:

Amendamentul    1

Propunere de directivă

Considerentul 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(1)  Uniunea este dedicată asigurării unui sistem energetic durabil, competitiv, sigur și decarbonizat. Uniunea energetică și cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 stabilesc angajamente ambițioase ale Uniunii pentru a reduce și mai mult emisiile de gaze cu efect de seră (o reducere de cel puțin 40 % până în 2030, față de 1990), pentru a crește cota energiei din surse regenerabile în cadrul consumului (cu cel puțin 27 %), pentru a economisi cel puțin 27 % din energie, acest obiectiv fiind revizuit în vederea adoptării unui nivel de 30 %10 pentru Uniune, și pentru a spori securitatea, competitivitatea și durabilitatea energetice ale Europei.

(1)  Uniunea este dedicată asigurării unui sistem energetic durabil, competitiv, sigur și decarbonizat și a unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane. Uniunea energetică și cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 stabilesc angajamente ambițioase ale Uniunii pentru a reduce și mai mult emisiile de gaze cu efect de seră (o reducere de cel puțin 40 % până în 2030, față de 1990), pentru a crește cota energiei din surse regenerabile în cadrul consumului (cu cel puțin 27%), pentru a economisi cel puțin 27% din energie, acest obiectiv fiind revizuit în vederea adoptării unui nivel de cel puțin 30 % pentru Uniune10, și pentru a spori securitatea, competitivitatea și durabilitatea energetice ale Europei, precum și pentru a promova accesul la energie la prețuri accesibile în vederea reducerii sărăciei energetice.

Amendamentul    2

Propunere de directivă

Considerentul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a)  Comisia a cofinanțat mai multe proiecte care consolidează experiența și bunele practici în domeniul colaborării regionale, practici ce pot fi partajate la nivelul întregii Uniuni în vederea îmbunătățirii punerii în aplicare a prezentei directive. Aceste proiecte includ, de exemplu, MARIE și extensia sa SHERPA, alături de ELIH-MED și PROFORBIOMED.

Amendamentul    3

Propunere de directivă

Considerentul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2a)  Îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor reduce cererea de combustibili pentru încălzire, în special combustibili solizi și, prin urmare, contribuie la îmbunătățirea calității aerului prin reducerea emisiilor de poluanți și la realizarea, într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, a obiectivelor politicii Uniunii privind calitatea aerului, prevăzute în special de Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului1a. Prin urmare, eficiența energetică ar trebui să fie considerată un element al politicii privind calitatea aerului, în special în statele membre în care respectarea limitelor Uniunii privind emisiile de poluanți atmosferici este problematică, iar eficiența energetică ar putea contribui la îndeplinirea acestor obiective.

 

_________________

 

1a Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, pp. 1-31)

Justificare

Sectorul rezidențial este sursa unor importante emisii poluante, cum ar fi BaP, PM2.5 și PM10, în Europa, care provin din fumul generat de arderea combustibililor solizi utilizați pentru încălzirea locuințelor. Acești poluanți cresc mortalitatea, morbiditatea și numărul de spitalizări, mai ales că valorile măsurate ale emisiilor depășesc adesea cu mult limitele prevăzute de legislația UE în domeniul calității aerului.

Amendamentul    4

Propunere de directivă

Considerentul 2 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(2b)  Aproximativ 50 de milioane de gospodării din Uniune sunt afectate de sărăcia energetică. Sărăcia energetică ar trebui considerată ca fiind incapacitatea unei gospodării de a susține un nivel adecvat de aprovizionare cu energie, astfel încât să garanteze niveluri de bază în materie de confort și de sănătate, ca urmare a unei combinații de factori, cum ar fi veniturile mici, prețurile ridicate la energie și calitatea scăzută și performanțele reduse ale fondului locativ. Ratele actuale de renovare a clădirilor sunt insuficiente și cele mai afectate sunt clădirile ale căror proprietari sau locatari sunt cetățeni cu venituri scăzute, expuși riscului de sărăcie energetică.

Amendamentul    5

Propunere de directivă

Considerentul 5 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(5a)  Parcul imobiliar al Uniunii va trebui să fie alcătuit, până în 2050, din „clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero”, în conformitate cu obiectivele COP21 (Acordul de la Paris). Ratele actuale de renovare a clădirilor sunt insuficiente și cele mai afectate sunt clădirile ale căror proprietari sau locatari sunt cetățeni cu venituri scăzute, expuși riscului de sărăcie energetică.

Amendamentul    6

Propunere de directivă

Considerentul 6

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(6)  Uniunea este dedicată dezvoltării unui sistem energetic sigur, competitiv și decarbonizat până în 205012. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, statele membre și investitorii au nevoie de stabilirea unor etape pentru a asigura decarbonizarea clădirilor până în 2050. Pentru a asigura obținerea acestui parc imobiliar decarbonizat până în 2050, statele membre ar trebui să identifice etapele intermediare pentru atingerea obiectivelor pe termen mediu (2030) și pe termen lung (2050).

(6)  Uniunea este dedicată dezvoltării unui sistem energetic sigur, competitiv și decarbonizat până în 205012. În lumina Acordului de la Paris și pentru îndeplinirea acestui obiectiv, statele membre și investitorii au nevoie de obiective ambițioase și de etape și măsuri clare pentru a asigura decarbonizarea clădirilor și consolidarea eficienței energetice globale a clădirilor, în vederea atingerii până în 2050 a standardului privind clădirile cu consum de energie aproape egal cu zero. Pentru a asigura obținerea acestui parc imobiliar decarbonizat până în 2050, statele membre ar trebui să identifice etapele intermediare și traiectoria pentru atingerea obiectivelor pe termen mediu (2030 și 2040) și pe termen lung (2050) și să stimuleze renovarea parcului imobiliar existent, deoarece ratele de renovare actuale a clădirilor sunt insuficiente.

Amendamentul    7

Propunere de directivă

Considerentul 6 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6a)  Pentru realizarea obiectivelor de decarbonizare a parcului imobiliar până în 2050, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a facilita tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon, va fi necesar să se adopte o abordare holistică în ceea ce privește definiția clădirilor eficiente din punct de vedere energetic. La construirea de clădiri noi și la renovarea clădirilor existente ar trebui să se urmărească realizarea unor clădiri care răspund nevoilor locatarilor și care pot fi modificate pentru a fi adaptate la necesitățile viitoare, care sunt construite din materiale durabile, reparabile, reciclabile și care nu sunt toxice, care folosesc energia eficient și care ar putea chiar să producă energie, care dispun de suficientă lumină naturală, respectă normele în materie de securitate, inclusiv în materie de protecție împotriva incendiilor, și sunt ventilate și încălzite corespunzător pentru a menține un aer interior sănătos.

Amendamentul    8

Propunere de directivă

Considerentul 6 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6b)  Acordul de la Paris trebuie să fie reflectat în eforturile Uniunii de a-și decarboniza parcul imobiliar, luând în considerare faptul că aproape 50 % din cererea finală de energie de la nivelul Uniunii se utilizează pentru încălzire și răcire, 80 % din aceasta fiind utilizată în clădiri. Obiectivele Uniunii privind energia și clima trebuie, prin urmare, să fie îndeplinite prin trecerea la o aprovizionare în proporție de aproape 100 % cu energie din surse regenerabile până cel târziu în 2050, lucru care poate fi realizat numai prin reducerea consumului de energie și prin aplicarea deplină a principiului „eficiența energetică pe primul loc”, întrucât măsurile privind eficiența energetică reprezintă modalitatea cea mai eficientă din punctul de vedere al costurilor de a obține reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Amendamentul    9

Propunere de directivă

Considerentul 6 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6c)  Întrucât mediul construit pentru 2050 a fost realizat deja în proporție de aproape 90 %, trebuie intensificate eforturile de accelerare a ritmului de renovare și de decarbonizare a parcului imobiliar existent. Întrucât 30 de ani reprezintă o perioadă relativ scurtă de timp pentru reînnoirea parcului imobiliar existent, stimulentele și standardele stabilite în prezent vor decide în cele din urmă dacă Uniunea își va atinge obiectivele pe termen lung privind clima și energia.

Amendamentul    10

Propunere de directivă

Considerentul 7

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(7)  Dispozițiile referitoare la strategiile de renovare pe termen lung, prevăzute în Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului13, ar trebui mutate în Directiva 2010/31/UE, unde se potrivesc mai bine.

(7)  Dispozițiile referitoare la strategiile de renovare pe termen lung prevăzute în Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului13 ar trebui mutate în Directiva 2010/31/UE, unde se potrivesc mai bine și unde contribuie la realizarea planurilor statelor membre privind un parc imobiliar cu consum de energie aproape egal cu zero până în 2050. Ținând (totodată) seama de acest obiectiv pe termen lung, acestea ar trebui să fie însoțite de etape obligatorii pentru 2030 și 2040. Strategiile de renovare pe termen lung și lucrările de renovare pe care le stimulează vor contribui la încurajarea creșterii prin crearea de locuri de muncă, precum și la furnizarea de energie curată și la prețuri accesibile pentru consumatori. Mecanismele de finanțare și stimulentele financiare ar trebui să ocupe o poziție centrală în strategiile naționale de renovare pe termen lung ale statelor membre și să fie promovate în mod activ de către acestea. În plus, ar trebui să fie inclusă o strategie de promovare a asistenței de specialitate și a consultanței pentru consumatori și pentru formarea de specialiști.

_________________

_________________

13 Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

13 Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

Amendamentul    11

Propunere de directivă

Considerentul 7 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(7a)  Doar sectorul construcțiilor asigură în mod direct 18 milioane de locuri de muncă în Uniune și generează 9% din PIB-ul Uniunii. Măsurile de eficiență energetică din sectorul construcțiilor, cu obiective ambițioase privind renovarea majoră și progresivă a parcului imobiliar existent, au potențialul de a accelera modernizarea acestui sector și a forței de muncă aferente și de a crea milioane de locuri de muncă în Uniune, în special în întreprinderile mici și mijlocii și în microîntreprinderi. Calculele de optimizare a costurilor care stau la baza procesului de elaborare a strategiilor de renovare pe termen lung ale statelor membre și a deciziilor privind criteriile minime de performanță ale acestora ar trebui, de asemenea, să țină seama în mod corespunzător de co-beneficiile economice ale măsurilor privind eficiența energetică, cum ar fi crearea de locuri de muncă, valoarea bunurilor, dependența redusă de importuri, sănătatea sau calitatea aerului interior și exterior, prin intermediul unor valori de referință armonizate, ca parte a orientărilor pentru metodologia Uniunii de calculare a nivelurilor optime ale costurilor.

Amendamentul    12

Propunere de directivă

Considerentul 7 b (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(7b)  Pe măsură ce parcul imobiliar din Uniune este modernizat în vederea atingerii unui nivel mai ridicat de eficiență energetică, acesta devine și mai complex. Necesitatea cooperării dintre diferiții profesioniști implicați în proces este din ce în ce mai mare. Setul corespunzător de competențe profesionale joacă un rol esențial în exploatarea acestui potențial și în îmbunătățirea parcului imobiliar. Încurajarea gândirii sistemice ar trebui să înceapă din sistemul educațional și să continue de-a lungul întregii cariere a constructorilor. În acest context, este necesar ca statele membre să stabilească o legătură clară între strategiile lor naționale de renovare pe termen lung și inițiativele corespunzătoare, să promoveze competențele și educația, învățarea pe tot parcursul vieții, precum și competențele tehnicienilor și ale specialiștilor din sectoarele construcțiilor și eficienței energetice, precum și să informeze și să sensibilizeze grupurile de la nivelul comunității și întreprinderile mici în ceea ce privește consumul de energie, măsurile de eficiență energetică și renovarea clădirilor.

Amendamentul    13

Propunere de directivă

Considerentul 7 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(7c)  Strategiile naționale de renovare ar trebui să precizeze rezultatele preconizate și contribuția la îndeplinirea obiectivului general al eficienței energetice pe termen scurt (2030), mediu (2040) și lung (2050).

Amendamentul    14

Propunere de directivă

Considerentul 9

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(9)  Pentru adaptarea prezentei directive la progresul tehnic, Comisiei ar trebui să îi fie delegată competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în vederea completării directivei prin definirea indicatorului de inteligență și prin facilitarea punerii sale în aplicare. Indicatorul de inteligență ar trebui utilizat pentru a măsura capacitatea clădirilor de a utiliza tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) și sistemele electronice pentru a optimiza funcționarea și pentru a interacționa cu rețeaua. Indicatorul de inteligență va sensibiliza proprietarii și ocupanții clădirilor în ceea ce privește valoarea sistemelor de automatizare a clădirilor și de monitorizare electronică a clădirilor tehnice și îi va oferi ocupantului încredere în privința economiilor efective ale acestor noi funcționalități îmbunătățite.

(9)  Pentru adaptarea prezentei directive la progresul tehnic, Comisiei ar trebui să îi fie delegată competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în vederea completării directivei prin definirea indicatorului de inteligență și prin facilitarea punerii sale în aplicare. Indicatorul de inteligență ar trebui utilizat pentru a măsura capacitatea clădirilor de a utiliza tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) și sistemele electronice pentru a optimiza funcționarea, în special distribuția și utilizarea energiei (de exemplu apă, aer), și pentru a interacționa cu rețeaua. Indicatorul de inteligență va sensibiliza proprietarii și ocupanții clădirilor în ceea ce privește valoarea sistemelor de automatizare a clădirilor și de monitorizare electronică a clădirilor tehnice și îi va oferi ocupantului încredere în privința economiilor efective ale acestor noi funcționalități îmbunătățite.

Amendamentul    15

Propunere de directivă

Considerentul 10

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(10)  Inovația și noile tehnologii fac posibilă, de asemenea, sprijinirea de către clădiri a decarbonizării generale a economiei. Spre exemplu, clădirile pot impulsiona dezvoltarea infrastructurii necesare pentru alimentarea inteligentă a vehiculelor electrice și, de asemenea, pot asigura o bază pentru ca statele membre, dacă doresc acest lucru, să poată folosi bateriile auto ca sursă de energie. Pentru a reflecta acest scop, definiția sistemelor tehnice ale clădirilor ar trebui extinsă.

(10)  Inovația și noile tehnologii fac posibilă, de asemenea, sprijinirea de către clădiri a decarbonizării generale a economiei. Spre exemplu, clădirile pot impulsiona dezvoltarea infrastructurii necesare pentru alimentarea inteligentă a vehiculelor electrice și, de asemenea, pot asigura o bază pentru ca statele membre, dacă doresc acest lucru, să poată folosi bateriile auto ca sursă de energie. Având în vedere obiectivul de eficiență energetică, apa poate, de asemenea, să fie o sursă de energie în clădiri. Unitățile de recuperare a căldurii pot, de exemplu, să permită producerea de căldură pe baza apelor uzate. Pentru a reflecta acest scop de decarbonizare generală, definiția sistemelor tehnice ale clădirilor ar trebui extinsă.

Amendamentul    16

Propunere de directivă

Considerentul 10 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(10a)  Apa este o componentă esențială a numeroase sisteme tehnice ale clădirilor, de exemplu sistemele de încălzire și răcire, sau pentru uzul casnic. Alimentarea sistemelor de pompare și presiune pentru transportul apei necesită o cantitate mare de energie. În plus, scurgerile de apă reprezintă 24 % din cantitatea totală de apă consumată în Uniune, ceea ce generează pierderi de energie și de apă. În consecință, o gestionare mai eficace și o reducere a utilizării apei în clădirile noi și renovate ar contribui la obiectivul de utilizare rațională a resurselor.

Amendamentul    17

Propunere de directivă

Considerentul 10 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(10 b)  Măsurile de îmbunătățire suplimentară a performanței energetice a clădirilor ar trebui să țină seama de criteriile de referință ale UE privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, aplicabile clădirilor noi până în 2021, și de necesitatea ca până în 2050 întreg parcul imobiliar să aibă un consum de energie aproape egal cu zero; în acest context, măsurile ar trebui să țină seama și de condițiile climatice și locale, precum și de climatul din interior, de cerințele în materie de sănătate și securitate, inclusiv protecția împotriva incendiilor, de calitatea aerului interior și exterior și de eficiența din punctul de vedere al costurilor, inclusiv de beneficiile care nu sunt legate de energie.

Justificare

Criteriul de referință al UE pentru clădirile al căror consum este aproape egal cu zero, definit în Recomandarea (UE) 2016/1318 a Comisiei, se utilizează ca orientare pentru statele membre care înregistrează întârzieri în ceea ce privește îmbunătățirea cerințelor în materie de performanță energetică.

Amendamentul    18

Propunere de directivă

Considerentul 10 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(10c)  Promovarea modurilor de transport alternative, sigure și durabile, cum ar fi bicicletele, contribuie, de asemenea, la decarbonizarea generală a economiei și ar trebui să fie integrată de statele membre ca element al strategiilor pe termen lung menite să sporească rata de renovare a parcului imobiliar în întreaga Uniune.

Amendamentul    19

Propunere de directivă

Considerentul 10 d (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(10d)  Statele membre ar trebui să ofere stimulente pentru utilizarea materialelor de construcție naturale cu un conținut scăzut de carbon și montarea de acoperișuri ecologice cu ocazia renovărilor majore ale clădirilor, deoarece acestea pot fi utilizate în mod eficient pentru îmbunătățirea calității aerului, pentru combaterea înrăutățirii condițiilor climatice, în special în zonele urbane, precum și pentru îmbunătățirea performanței energetice generale a clădirilor.

Amendamentul    20

Propunere de directivă

Considerentul 11

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(11)  Evaluarea impactului a identificat două seturi de dispoziții existente, al căror scop ar putea fi realizat într-un mod mai eficient în comparație cu situația actuală. În primul rând, obligația ca, înainte de începerea oricărei lucrări de construcție, să fie realizat un studiu de fezabilitate privind sistemele alternative de eficiență ridicată devine o povară inutilă. În al doilea rând, s-a constatat că dispozițiile privind inspecțiile sistemelor de încălzire și de climatizare nu sunt suficiente pentru a asigura, în mod eficient, performanța inițială și continuă a acestor sisteme tehnice. Chiar și soluțiile tehnice necostisitoare și cu perioade foarte scurte de recuperare a investiției, precum echilibrarea hidraulică a sistemului de încălzire și instalarea/înlocuirea valvelor de control termostatice, sunt considerate în prezent insuficiente. Dispozițiile referitoare la inspecții sunt modificate pentru a asigura un mai bun rezultat al inspecțiilor.

(11)  Evaluarea impactului a identificat două seturi de dispoziții existente, al căror scop ar putea fi realizat într-un mod mai eficient în comparație cu situația actuală. În primul rând, obligația ca, înainte de începerea oricărei lucrări de construcție, să fie realizat un studiu de fezabilitate privind sistemele alternative de eficiență ridicată devine o povară inutilă. În al doilea rând, s-a constatat că dispozițiile privind inspecțiile sistemelor de încălzire și de climatizare nu sunt suficiente pentru a asigura, în mod eficient, performanța inițială și continuă a acestor sisteme tehnice. Soluțiile tehnice necostisitoare și cu perioade foarte scurte de recuperare a investiției, precum echilibrarea hidraulică a sistemului de încălzire și instalarea/înlocuirea valvelor de control termostatice sunt insuficient luate în considerare în prezent și ar trebui să fie pe deplin exploatate, inclusiv ca soluții pentru a ajuta consumatorii aflați în situație de sărăcie energetică. Dispozițiile referitoare la inspecții sunt modificate pentru a asigura un mai bun rezultat al inspecțiilor. Factori precum proiectarea inițială și poziția clădirii ar trebui să fie luați în considerare în vederea obținerii unei eficiențe energetice inițiale mai mari, ceea ce ar duce, la rândul său, la economii la alte elemente de îmbunătățire, precum echipamentele, structura exterioară și iluminatul. De asemenea, este necesar să se dezvolte sisteme de monitorizare pentru a obține date în timp real, astfel încât sistemele să poată fi optimizate atunci când este necesar.

Amendamentul    21

Propunere de directivă

Considerentul 12

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(12)  În special pentru instalațiile de mari dimensiuni, automatizarea clădirilor și monitorizarea electronică a sistemelor tehnice ale clădirilor s-au dovedit a fi un înlocuitor eficace al inspecțiilor. Ar trebui să fie avută în vedere instalarea de astfel de echipamente, ca cea mai rentabilă alternativă la inspecții, în clădirile nerezidențiale și multifamiliale mari care au dimensiuni suficiente pentru a permite o perioadă de recuperare a investiției mai mică de trei ani. Prin urmare, posibilitatea actuală de a opta pentru măsuri alternative se elimină. Pentru instalațiile de mici dimensiuni, documentarea performanței sistemului de către instalatori și înregistrarea acestor informații în bazele de date privind certificarea performanței energetice vor sprijini verificarea conformității cu cerințele minime stabilite pentru toate sistemele tehnice ale clădirilor și vor consolida rolul certificatelor de performanță energetică. În plus, inspecțiile periodice de siguranță și lucrările de întreținere programată vor rămâne o oportunitate de a oferi sfaturi directe cu privire la îmbunătățirea eficienței energetice.

(12)  În special pentru instalațiile de mari dimensiuni, automatizarea clădirilor și monitorizarea electronică a sistemelor tehnice ale clădirilor s-au dovedit a fi un înlocuitor eficace al inspecțiilor și al întreținerii. Ar trebui să fie avută în vedere instalarea de astfel de echipamente, ca cea mai rentabilă alternativă la inspecții, în clădirile nerezidențiale și multifamiliale mari care au dimensiuni suficiente pentru a permite o perioadă de recuperare a investiției mai mică de trei ani. Prin urmare, posibilitatea actuală de a opta pentru măsuri alternative se elimină. Pentru instalațiile de mici dimensiuni, documentarea performanței sistemului de către instalatori și înregistrarea acestor informații în bazele de date privind certificarea performanței energetice vor sprijini verificarea conformității cu cerințele minime stabilite pentru toate sistemele tehnice ale clădirilor și vor consolida rolul certificatelor de performanță energetică. În plus, inspecțiile periodice de siguranță și lucrările de întreținere programată vor rămâne o oportunitate de a oferi sfaturi directe cu privire la îmbunătățirea eficienței energetice.

Amendamentul    22

Propunere de directivă

Considerentul 12 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12a)  Utilizarea sistemelor tehnice pentru clădiri ar trebui să vizeze echipamentele (noile tehnologii, echipamente inteligente), dar și sistemele care asigură funcționarea lor și interacțiunea între acestea. Aceasta privește, în special, transportul energiei în clădiri și sistemele de gospodărire eficace a apei și a aerului.

Amendamentul    23

Propunere de directivă

Considerentul 12 b (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12b)  În cazul renovărilor majore efectuate în etape, sistemele tehnice ale clădirilor și sistemele de automatizare și control ale clădirilor prezintă, de asemenea, o oportunitate de a realiza potențialul de economisire, cu perioade relativ scurte de amortizare, permițând generarea de economii suplimentare pe perioade mai lungi, care vor fi reinvestite în următoarea etapă de renovare.

Amendamentul    24

Propunere de directivă

Considerentul 13

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(13)  Pentru a asigura o utilizare optimă în renovarea clădirilor a măsurilor financiare privind eficiența energetică, acestea ar trebui să fie legate de profunzimea renovării, care ar trebui evaluată prin compararea certificatelor de performanță energetică (CPE-uri) eliberate înainte de și după renovare.

(13)  Pentru a asigura o utilizare optimă în renovarea clădirilor, măsurile financiare publice și private privind eficiența energetică ar trebui să fie legate de amploarea renovării și ar trebui să promoveze o abordare holistică în ceea ce privește renovarea clădirilor, pentru a garanta că toate componentele și sistemele tehnice ale clădirilor, inclusiv întreținerea clădirii, au drept rezultat un nivel ridicat de eficiență energetică și de îmbunătățire a calității aerului din interior, cu impact pozitiv asupra sănătății, bunăstării, confortului și productivității. Aceste renovări ar trebui evaluate prin compararea certificatelor de performanță energetică (CPE-uri) eliberate înainte de și după renovare sau prin utilizarea altei metode transparente și proporționale.

Amendamentul    25

Propunere de directivă

Considerentul 13 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(13a)  Strategiile de renovare pe termen lung, cu etape și măsuri clare, stimulează investițiile sectorului privat în eficiența energetică. Investițiile pe termen lung ar trebui și mai mult stimulate prin facilitarea accesului la refinanțarea portofoliilor ale căror active dețin caracteristici legate de renovările efectuate în scopul creșterii eficienței energetice.

Amendamentul    26

Propunere de directivă

Considerentul 13 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(13b)  Pentru a încuraja renovările, ar trebui promovate instrumente de finanțare privată pe termen lung și instrumente de reducere a riscurilor, prin punerea în aplicare a unor standarde în materie de eficiență energetică pentru împrumuturile ipotecare destinate renovării clădirilor atestate ca fiind eficiente din punct de vedere energetic. Ar trebui recunoscută o pondere mai mică a riscului în cerințele de capital pentru instituțiile financiare care furnizează credite ipotecare destinate eficienței energetice. Cerințele ar trebui să reflecte efectele de diminuare a riscurilor potențiale determinate de eficiența energetică și să fie revizuite în contextul obținerii unor date referitoare la reducerea riscurilor; dacă este cazul, ar trebui avută în vedere o cerință de capital mai scăzută pentru garanțiile ipotecare destinate eficienței energetice.

Amendamentul    27

Propunere de directivă

Considerentul 13 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(13c)  În acest sens, acțiunile la scară mică de îmbunătățire a eficienței realizate în apartamentele individuale sunt în continuare importante. Aceste acțiuni sunt adesea utile în atenuarea sărăciei energetice.

Amendamentul    28

Propunere de directivă

Considerentul 13 d (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(13d)  În cazul în care noul certificat de performanță energetică demonstrează o îmbunătățire în ceea ce privește eficiența clădirii, costul său poate fi inclus în stimulentul acordat de către statul membru.

Amendamentul    29

Propunere de directivă

Considerentul 14

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(14)  Accesul la finanțare este mai ușor atunci când sunt disponibile informații de bună calitate. Prin urmare, consumul efectiv de energie al clădirilor publice cu o suprafață utilă de peste 250 m² ar trebui să fie comunicat.

(14)  Accesul la finanțare este mai ușor atunci când există un cadru stabil și ambițios pe termen lung și atunci când sunt disponibile informații de bună calitate. Aceste informații conțin, de asemenea, certificatele de performanță energetică (CPE), informațiile obținute în urma efectuării operațiunilor de întreținere și de inspecție, precum și bazele de date privind performanța energetică. Clădirile publice, inclusiv cele deținute, gestionate și ocupate de autorități publice, fie că sunt deținute de către statul membru, de regiune sau de oraș sau că se află în proprietate privată, dar sunt utilizate de o instituție publică, ar trebui să-și îndeplinească rolul de exemplu și să devină clădiri al căror consum este aproape egal cu zero, în conformitate cu Directiva 2012/27/UE, și să își prezinte consumul real de energie.

Amendamentul    30

Propunere de directivă

Considerentul 15

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(15)  Actualele sisteme de control independent pentru CPE-uri ar trebui consolidate pentru a se asigura faptul că certificatele sunt de bună calitate și pot fi utilizate pentru verificarea conformității și pentru producerea de statistici privind parcurile imobiliare regionale/naționale. Sunt necesare date de înaltă calitate cu privire la parcul imobiliar, iar aceste date pot fi generate parțial de registrele și de bazele de date pe care aproape toate statele membre le dezvoltă și le administrează în prezent în ceea ce privește CPE-urile.

(15)  Actualele sisteme de control independent pentru CPE-uri ar trebui consolidate pentru a se asigura faptul că certificatele sunt de bună calitate și pot fi utilizate pentru verificarea conformității și pentru producerea de statistici armonizate privind parcurile imobiliare locale, regionale și naționale. Sunt necesare date de înaltă calitate cu privire la parcul imobiliar, iar aceste date pot fi generate parțial de registrele și de bazele de date pe care aproape toate statele membre le dezvoltă și le administrează în prezent în ceea ce privește CPE-urile.

Amendamentul    31

Propunere de directivă

Considerentul 16

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(16)  Pentru a îndeplini obiectivele politicii privind eficiența energetică a clădirilor, ar trebui îmbunătățită transparența CPE-urilor, prin asigurarea stabilirii și aplicării cu consecvență a tuturor parametrilor necesari pentru calcule, atât pentru certificare, cât și pentru cerințele minime de performanță energetică. Statele membre ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a se asigura, de exemplu, că performanța sistemelor tehnice ale clădirilor care au fost instalate, înlocuite sau modernizate este documentată în vederea certificării clădirilor și a verificării conformității.

(16)  Pentru a îndeplini obiectivele privind eficiența energetică a clădirilor, ca parte a obiectivului obligatoriu al Uniunii privind eficiența energetică de cel puțin 40 % până în 2030, ar trebui îmbunătățită transparența CPE-urilor, prin asigurarea stabilirii și aplicării cu consecvență a tuturor parametrilor necesari pentru calcule, atât pentru certificare, cât și pentru cerințele minime de performanță energetică. Statele membre ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a se asigura, de exemplu, că performanța sistemelor tehnice ale clădirilor care au fost instalate, înlocuite sau modernizate este documentată în vederea certificării clădirilor și a verificării conformității.

Amendamentul    32

Propunere de directivă

Considerentul 18

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(18)  Dispozițiile prezentei directive nu ar trebui să împiedice statele membre să stabilească cerințe de performanță energetică mai ambițioase la nivelul clădirilor și al elementelor de clădiri, atât timp cât aceste măsuri sunt compatibile cu dreptul Uniunii. În consecvență cu obiectivele prezentei directive și ale Directivei 2012/27/CE, aceste cerințe pot limita, în anumite circumstanțe, instalarea sau utilizarea de produse care fac obiectul altor acte legislative de armonizare ale Uniunii aplicabile, cu condiția ca aceste cerințe să nu constituie o barieră nejustificată în calea accesului pe piață.

(18)  Dispozițiile prezentei directive nu ar trebui să împiedice statele membre să stabilească cerințe de performanță energetică și de calitate a aerului interior mai ambițioase la nivelul clădirilor și al elementelor de clădiri, atât timp cât aceste măsuri sunt compatibile cu dreptul Uniunii. În consecvență cu obiectivele prezentei directive și ale Directivei 2012/27/CE, aceste cerințe pot limita, în anumite circumstanțe, instalarea sau utilizarea de produse care fac obiectul altor acte legislative de armonizare ale Uniunii aplicabile, cu condiția ca aceste cerințe să nu constituie o barieră nejustificată în calea accesului pe piață.

Amendamentul    33

Propunere de directivă

Considerentul 18 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(18a)  Statele membre ar trebui să își bazeze calculul performanței energetice a unui element de construcție transparent sau translucid al anvelopei clădirii pe bilanțul energetic, ceea ce înseamnă că trebuie luate în considerare pierderile de energie, precum și câștigurile energetice generate de expunerea pasivă la radiația solară.

Amendamentul    34

Propunere de directivă

Considerentul 18 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(18b)  Autoritățile orășenești, regionale și locale dau deja un exemplu prin punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică, prin sisteme de renovare a clădirilor și prin facilitarea producției proprii de energie. Organismele precum Pactul primarilor, orașele și comunitățile inteligente sau comunitățile care utilizează 100 % de energie din surse regenerabile contribuie, prin acțiunile membrilor lor, la îmbunătățirea performanței energetice și permit schimbul de bune practici privind realizarea tranziției energetice. În special proiectele la nivel de cartier scot în evidență necesitatea de a lua în considerare funcția clădirilor integrate într-un sistem energetic local, planul mobilității la nivel local și ecosistemul local în general.

Amendamentul    35

Propunere de directivă

Considerentul 18 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(18c)  Este important să se elaboreze strategii de guvernanță pe mai multe niveluri și să se instituie o colaborare macroregională, ținându-se seama de diversitatea climatică a Uniunii și de provocările cu care se confruntă diferite regiuni în materie de schimbări climatice.

Amendamentul    36

Propunere de directivă

Considerentul 18 d (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(18d)  Prezenta directivă ar trebui să reprezinte un instrument suplimentar în cadrul uniunii energetice și al noii guvernanțe a Uniunii în domeniul energiei pentru combaterea sărăciei energetice. Din acest motiv, încurajează Uniunea să prezinte o definiție comună clară a sărăciei energetice și solicită să se ia în considerare studiile existente în vederea identificării unei posibile definiții cât mai curând cu putință.

Amendamentul    37

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2 – punctul 3

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.  «sistem tehnic al clădirii» înseamnă echipamente tehnice pentru încălzirea spațiului, răcirea spațiului, ventilare, apă caldă menajeră, iluminat încorporat, automatizarea și controlul clădirii, generarea de energie electrică in situ, infrastructură pentru electromobilitate in situ sau o combinație de astfel de sisteme, inclusiv cele care folosesc energie din surse regenerabile, ale unei clădiri sau ale unei unități de clădire;

3.  «sistem tehnic al clădirii» înseamnă echipamente tehnice pentru încălzirea spațiului, răcirea spațiului, calitatea aerului interior, ventilare, sisteme de apă, apă caldă menajeră, iluminat încorporat, automatizarea și controlul clădirii, inclusiv gestionarea energiei, generarea de energie electrică in situ, infrastructură pentru electromobilitate in situ sau o combinație de astfel de sisteme, inclusiv cele care folosesc energie din surse regenerabile, ale unei clădiri sau ale unei unități de clădire;

Amendamentul    38

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 a (nou)

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2 – punctul 3 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1a)  la articolul 2, se introduce următoarea literă:

 

„3a.  «parc imobiliar decarbonizat» înseamnă un parc imobiliar foarte eficient din punct de vedere energetic, care a fost renovat cel puțin până la nivelul consumului de energie aproape egal cu zero și al cărui necesar energetic rămas este asigurat din surse de energie regenerabilă;”

Amendamentul    39

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 b (nou)

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2 – punctul 19 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(1b)  la articolul 2, se introduce următoarea literă:

 

„19a.  «prag de declanșare» înseamnă un moment în ciclul de viață al unei clădiri, de exemplu din punctul de vedere al rentabilității sau atunci când apar perturbări, moment oportun pentru realizarea de renovări energetice;”

Amendamentul    40

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera a

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2a – alineatul 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)  primul alineat constă în articolul 4 din Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică16 , cu excepția ultimului paragraf al acestuia;

(a)  se introduce următorul alineat (1):

 

„1.   Statele membre stabilesc o strategie de renovare pe termen lung pentru a mobiliza investiții în renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și comerciale, atât publice, cât și private, cu scopul de a încuraja și de a ghida transformarea parcului imobiliar într-un parc decarbonizat și foarte eficient din punct de vedere energetic, până în 2050. Această strategie cuprinde:

 

(a)  o imagine de ansamblu a parcului imobiliar național, bazată, după caz, pe eșantioane statistice;

 

(b)  identificarea unor acțiuni de renovare eficiente din punctul de vedere al costurilor și relevante pentru tipul de clădire și zona climatică, ținând cont de pragurile de declanșare de pe durata de viață a unei clădiri;

 

(c)  politici și măsuri de stimulare a renovărilor majore și rentabile ale clădirilor, inclusiv a renovărilor majore efectuate în etape;

 

(d)  o perspectivă de viitor pentru a orienta deciziile de investiții ale persoanelor fizice, ale industriei construcțiilor și ale instituțiilor financiare;

 

(e)  o estimare bazată pe date concrete a economiilor de energie preconizate și a altor beneficii mai generale;

 

(f)  măsuri complementare și/sau alternative la renovare, cum ar fi contractele de performanță energetică, servicii de consultanță independente și ușor accesibile în domeniul energetic, măsuri menite să îmbunătățească practicile consumatorilor și racordarea la sisteme de încălzire și răcire centralizate eficiente;

 

(g)  politici și măsuri cu obiective cuantificabile, care să vizeze segmentele din parcul imobiliar național cu cele mai slabe performanțe, gospodăriile aflate în situație de sărăcie energetică și cele care se confruntă cu dilema stimulentelor divergente pentru renovări;”

Amendamentul    41

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera a (nouă)

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2a – alineatul 1 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(aa)  se adaugă următorul alineat:

 

„1a.  Statele membre își inventariază parcul imobiliar existent în funcție de vechime, tipologie și modalitatea de alimentare cu energie, pentru a elabora etape și măsuri obligatorii pentru necesitățile de renovare, ținând seama de sistemul energetic național.

 

Statele membre își monitorizează progresele în atingerea etapelor. Constatările ar trebui să fie făcute publice cel puțin o dată la trei ani, când o actualizare a strategiei trebuie, de asemenea, transmisă Comisiei.

 

Statele membre realizează o consultare publică privind strategia de renovare pe termen lung cu cel puțin trei luni înainte de a prezenta Comisiei strategia. Rezultatul consultării publice este publicat ca anexă împreună cu strategia.”

Amendamentul    42

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera a b (nouă)

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2a – alineatul 1 b (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ab)  se adaugă următorul alineat:

 

„1b.  Strategiile de renovare pe termen lung sunt însoțite de planuri naționale de acțiune. Statele membre adoptă planuri naționale de acțiune în care stabilesc măsurile de punere în aplicare, de evaluare și de monitorizare a progreselor înregistrate în îndeplinirea obiectivelor stabilite în cadrul strategiilor de renovare pe termen lung. Publicul participă la pregătirea planurilor naționale de acțiune, în conformitate cu cerințele Directivei 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului.”

Justificare

Măsurile pentru realizarea, monitorizarea și evaluarea îndeplinirii obiectivelor privind decarbonizarea stabilite în strategiile de renovare pe termen lung pentru parcul imobiliar național ar trebui să fie clar precizate în planurile de acțiune elaborate la nivel național. Se asigură participarea publicului la pregătirea și adoptarea planurilor naționale de acțiune.

Amendamentul    43

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera a c (nouă)

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2a – alineatul 1 c (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ac)  se adaugă următorul alineat:

 

„1c.  Statele membre specifică modul în care etapele pe care le stabilesc contribuie la îndeplinirea obiectivului Uniunii privind eficiența energetică de 30 % până în 2030, în conformitate cu Directiva 2012/27/UE, a obiectivului Uniunii privind energia din surse regenerabile, în conformitate cu Directiva 2009/28/UE, precum și a obiectivului Uniunii de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 80 % până în 2050.

Amendamentul    44

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2a – alineatul 2 – paragraful 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

În cadrul strategiei lor de renovare pe termen lung menționate la alineatul (1), statele membre stabilesc o foaie de parcurs cu etape și măsuri clare în vederea îndeplinirii obiectivului pe termen lung pentru 2050 de decarbonizare a parcului lor imobiliar național, cu etape specifice pentru anul 2030.

În cadrul strategiei lor de renovare pe termen lung menționate la alineatul (1), statele membre stabilesc o foaie de parcurs cu etape, acțiuni și măsuri clare în vederea îndeplinirii obiectivului pe termen lung pentru 2050 și în vederea îmbunătățirii substanțiale a eficienței energetice și a creării unui parc imobiliar decarbonizat și cu un grad ridicat de eficiență energetică, cu etape specifice pentru 2030 și 2040.

 

La stabilirea acestor etape, statele membre specifică modul în care acestea contribuie la îndeplinirea obiectivului Uniunii privind eficiența energetică până în 2030, în conformitate cu obiectivul Uniunii de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 80% - 95 % până în 2050.

 

În plus, strategia de renovare pe termen lung stabilește măsuri și instrumente de finanțare specifice care să reducă cererea de energie și să contribuie la atenuarea sărăciei energetice.

Amendamentul    45

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2a – alineatul 2 – paragraful 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

În plus, strategia de renovare pe termen lung contribuie la atenuarea sărăciei energetice.

În plus, strategia de renovare pe termen lung contribuie la atenuarea sărăciei energetice și prevede o foaie de parcurs cu etape și măsuri clare de renovare a parcului de locuințe sociale. Pentru a asigura și a menține un climat interior sănătos, statele membre inventariază și abordează efectele secundare neașteptate și nedorite asupra sănătății și a confortului determinate de renovările clădirilor.

Amendamentul    46

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2a – alineatul 2 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

2a.  Strategia pe termen lung încurajează, de asemenea, utilizarea de tehnologii inteligente în sectorul construcțiilor și cuprinde inițiative privind competențele și educația legate de implementarea de tehnologii inteligente și conectate în clădiri, precum și politici și măsuri menite să accelereze tranziția tehnologică la clădiri inteligente și conectate.

Amendamentul    47

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2a – alineatul 3 – litera a

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)  gruparea proiectelor, pentru a facilita finanțarea de către investitori a renovărilor menționate la literele (b) și (c) de la alineatul (1);

(a)  asistarea promotorilor de proiecte în pregătirea, implementarea și monitorizarea proiectelor lor de renovare energetică și mecanisme pentru gruparea proiectelor, pentru a facilita finanțarea de către investitori a renovărilor menționate la literele (b) și (c) de la alineatul (1);

Amendamentul    48

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2a – alineatul 3 – litera b

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)  eliminarea riscurilor aferente operațiunilor vizând eficiența energetică pentru investitori și sectorul privat și

(b)  eliminarea riscurilor aferente operațiunilor vizând eficiența energetică pentru investitori și sectorul privat, de exemplu prin sprijinirea publicării de date privind performanța împrumuturilor pentru renovările energetice, elaborarea unui cadru de evaluare care să asocieze eficiența energetică cu creșterea valorii bunurilor imobile, încurajând refinanțarea portofoliilor de active asociate renovărilor energetice; și

Amendamentul    49

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2a – alineatul 3 – litera b a (nouă)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ba)  punerea la dispoziție de servicii independente și ușor accesibile de consultanță în materie energetică, precum și de instrumente accesibile și transparente, cum ar fi puncte unice de contact pentru consumatori, care să furnizeze informații despre structura și furnizarea de fonduri pentru renovarea clădirilor și care să sprijine utilizatorii în luarea de măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice a clădirilor, inclusiv pentru renovări majore sau renovări majore în etape, alegerea materialelor și tehnologiilor și monitorizarea rezultatelor performanței energetice;

Amendamentul    50

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2a – alineatul 3 – litera b (nouă)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(bb)  facilitarea grupării IMM-urilor pentru a le permite să ofere potențialilor clienți soluții complete; și

Amendamentul    51

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2 a – alineatul 3 – litera c a (nouă)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ca)  crearea unei guvernanțe pe mai multe niveluri, care să includă toate regiunile și, pe cât posibil, administrațiile locale, ținându-se seama de experiența în materie de eficiență energetică a clădirilor obținută în cadrul unor proiecte precum MARIE, SHERPA, ELIH-MED și PROFORBIOMED.

Amendamentul    52

Propunere de directivă

Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 2 – litera b a (nouă)

Directiva 2010/31/UE

Articolul 2a – alineatul 3 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ba)  se adaugă următorul alineat:

 

„3a.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 23, pentru a completa acest articol cu alte criterii privind strategia de renovare pe termen lung.”.

Amendamentul    53

Propunere de directivă

Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 2 a (nou)

Directiva 2010/31/UE

Articolul 4 – alineatul 2 – litera a

 

Textul în vigoare

Amendamentul

 

2a.  La articolul 4 alineatul (2), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

(a)  clădiri protejate oficial ca făcând parte dintr-un sit protejat sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, în măsura în care respectarea anumitor cerințe minime de performanță energetică ar modifica în mod inacceptabil caracterul sau aspectul acestora;

“(a)  clădiri protejate oficial ca făcând parte dintr-un sit protejat sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite ori clădiri rezidențiale neprotejate, construite din materiale naturale, pentru a respecta tradițiile, cu muncă manuală, în număr nesemnificativ în fiecare an1a, în măsura în care respectarea anumitor cerințe minime de performanță energetică ar modifica în mod inacceptabil caracterul, unicitatea sau aspectul acestora;

 

_________________

 

1a Într-un număr ce nu depășește a mia parte din numărul de proiecte de construcții pe an în statul membru respectiv.

Amendamentul    54

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera a

Directiva 2010/31/UE

Articolul 6 – alineatul 1 – paragraful 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)  la alineatul (1), al doilea paragraf se elimină;

(a)  la alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

 

„În conformitate cu cerința de a respecta standardul privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, statele membre garantează, în conformitate cu articolul 15 alineatul (8) din Directiva... * * și cu articolul 14 din Directiva... [Directiva privind eficiența energetică] că, înainte de începerea lucrărilor de construcție, sunt luate în considerare fezabilitatea tehnică, ecologică și economică a sistemelor alternative de înaltă eficiență, cum ar fi sistemele descentralizate de alimentare cu energie bazate pe energie din surse regenerabile, cogenerarea, sistemele de încălzire centralizate sau de bloc bazate pe energie din surse regenerabile, precum și pompele de căldură de înaltă eficiență, astfel cum sunt definite în anexa VII la Directiva 2009/28/CE.

 

_________________

 

* Directiva COM(2016) 767 final/2 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare)”

Justificare

Pentru a reduce sarcina administrativă a statelor membre, asigurând în același timp respectarea articolului 15 alineatul (8) din Directiva privind energia din surse regenerabile (reformare) și a articolului 9 alineatul (3) litera (c) din Directiva 2010/31/UE, dispozițiile privind evaluarea fezabilității sistemelor alternative de eficiență ridicată ar trebui raționalizate. Trebuie remarcat faptul că această cerință reduce riscul efectelor de blocare și activele depreciate, având în vedere faptul că dispozitivele instalate tind să dureze, în medie, peste 25 de ani.

Amendamentul    55

Propunere de directivă

Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 3 a (nou)

Directiva 2010/31/UE

Articolul 7 – alineatul 1 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(3a)  La articolul 7, după primul paragraf se introduce următorul paragraf:

 

„Statele membre se asigură ca îmbunătățirile performanței energetice contribuie la crearea unui climat interior sănătos si confortabil.”

Amendamentul    56

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4

Directiva 2010/31/UE

Articolul 7 – paragraful 5

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(4)  La articolul 7, al cincilea paragraf se elimină.

(4)  La articolul 7, al cincilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

 

„Având în vedere cerința de a atinge standardul privind clădirile cu consum de energie aproape egal cu zero, statele membre se asigură, în conformitate cu articolul 15 alineatul (8) din Directiva ...* și cu articolul 14 din Directiva... [Directiva privind eficiența energetică], că, înainte de începerea lucrărilor de construcție, sunt luate în considerare fezabilitatea tehnică, de mediu și economică a sistemelor alternative de înaltă eficiență, cum ar fi sistemele descentralizate de alimentare cu energie bazate pe energie din surse regenerabile sau pe cogenerare, sistemele de încălzire centralizate sau de bloc bazate pe energie din surse regenerabile, precum și pompele de căldură de înaltă eficiență, astfel cum sunt definite în anexa VII la Directiva 2009/28/CE.

 

_________________

 

* Directiva COM(2016) 767 final/2 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare)”

Justificare

Pentru a reduce sarcina administrativă a statelor membre, asigurând în același timp respectarea articolului 15 alineatul (8) din Directiva privind energia din surse regenerabile (reformare) și a articolului 9 alineatul (3) litera (c) din Directiva 2010/31/UE, dispozițiile privind evaluarea fezabilității sistemelor alternative de eficiență ridicată ar trebui raționalizate. Trebuie remarcat faptul că această cerință reduce riscul efectelor de blocare și activele depreciate, având în vedere faptul că dispozitivele instalate tind să dureze, în medie, peste 25 de ani.

Amendamentul    57

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera a

Directiva 2010/31/UE

Articolul 8 – alineatul 1 – paragraful 3

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)  la alineatul (1), al treilea paragraf se elimină;

(a)  la alineatul (1), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

 

„Statele membre solicită echilibrarea hidraulică a sistemelor de încălzire nou instalate sau înlocuite și oferă stimulente pentru echilibrarea hidraulică a sistemelor de încălzire existente. Statele membre solicită, de asemenea, echilibrarea hidraulică atunci când sunt înlocuite generatoarele de căldură în clădirile existente, cu excepția cazului în care sistemul este deja echilibrat.

 

Statele membre prevăd echiparea clădirilor noi cu dispozitive cu autoreglare, care reglează nivelurile de temperatură din fiecare cameră. În clădirile existente, instalarea de dispozitive cu autoreglare care să regleze temperatura fiecărei camere se va prevedea odată cu înlocuirea generatoarelor de căldură.”

Justificare

Echilibrarea hidraulică împiedică situația în care radiatoarele instalate departe de pompele de încălzire sunt insuficient alimentate cu apă caldă, în timp ce radiatoare aflate aproape de pompă sunt supraalimentate. Aceasta asigură niveluri de temperatură constantă și utilizarea optimă a energiei. Dispozitivele cu autoreglare care reglează temperatura camerei și echilibrarea hidraulică sunt măsuri foarte rentabile pentru economisirea de energie în clădiri. În unele state membre, sunt standard supapele cu termostat pentru radiatoare începând din 1978, iar în alte state sunt utilizate pe scară largă supape simple pentru radiatoare. Înlocuirea supapelor simple care mai sunt folosite ar garanta realizarea a 4% din obiectivele UE de reducere a consumului de energie pentru anul 2020. Înlocuirea supapelor simple de la radiatoare dintr-o clădire conduce la economii medii între 13 % și 19 % din energia necesară pentru încălzirea clădirii. Perioada de amortizare a acestor măsuri este de numai câteva luni.

Amendamentul    58

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b – partea introductivă

Directiva 2010/31/UE

Articolul 8 – alineatul 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

(b)  la sfârșitul alineatului (2) se adaugă următoarele paragrafe:

 

[Scopul amendamentului este de a menține articolul 8 alineatul (2) din Directiva 2010/31/UE.

În conformitate cu Directiva privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice (reformare), în special articolele 19-22, 18 și anexa III.]

Justificare

Contoarele inteligente și fiabile au următoarele avantaje: permit participarea și sensibilizarea consumatorilor și contribuie astfel la economisirea de energie în clădiri. Prin urmare, dispozițiile privind contorizarea inteligentă nu ar trebui eliminate din prezenta directivă. Statele membre continuă să încurajeze introducerea sistemelor de contorizare inteligente, în conformitate cu Directiva revizuită privind energia electrică, ori de câte ori o clădire este construită sau este supusă unei renovări majore, deoarece aceasta va permite, de asemenea, eficientizarea costurilor.

Amendamentul    59

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 8 – alineatul 2 – paragraful 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre se asigură că, la toate clădirile nerezidențiale noi și la toate clădirile nerezidențiale existente supuse unor renovări majore, care au peste zece locuri de parcare, cel puțin unul din zece este dotat cu un punct de reîncărcare în sensul Directivei 2014/94/UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, care să poată iniția și opri încărcarea ca reacție la semnalele de preț. Această cerință se aplică tuturor clădirilor nerezidențiale cu peste zece locuri de parcare, începând de la 1 ianuarie 2025.

Statele membre se asigură că, la toate clădirile nerezidențiale noi care au peste zece locuri de parcare și la toate clădirile nerezidențiale existente supuse unor renovări majore care au peste zece locuri de parcare, în interiorul clădirii sau adiacente acesteia, atunci când renovarea afectează infrastructura electrică a clădirii sau a locurilor de parcare, cel puțin unul din trei locuri de parcare este prevăzut cu pre-cablaj sau cu conducte adecvate, pentru a permite instalarea unui punct de reîncărcare, în sensul Directivei 2014/94/UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, precum și instalarea a cel puțin un punct de reîncărcare în sensul Directivei 2014/94/UE, care să poată reacționa dinamic la semnalele de preț, cu o putere de cel puțin 7 kW la fiecare loc de parcare dotat cu un punct de reîncărcare. Această cerință se aplică tuturor clădirilor nerezidențiale cu peste zece locuri de parcare, începând de la 1 ianuarie 2025.

_________________

_________________

17 JO L 307, 18.6.2010, p. 1.

17 JO L 307, 18.6.2010, p. 1.

Justificare

În cazul clădirilor nerezidențiale noi, infrastructura electronică necesară poate fi integrată în proiect de la început. Prin urmare, este recomandabil să se construiască clădiri pregătite pentru evoluțiile viitoare, prin montarea unui pre-cablaj sau a unor conducte. În cazul clădirilor nerezidențiale existente, obligația ar trebui să fie mai puțin strictă, astfel încât să se aplice numai atunci când renovarea afectează zona de parcare sau infrastructura electrică a clădirii. În spațiile de parcare, ar trebui să se instaleze un punct de încărcare simbolic.

Amendamentul    60

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 8 – alineatul 3

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.  Statele membre se asigură că noile clădiri rezidențiale construite, precum și cele care sunt supuse unor renovări majore, care au peste zece locuri de parcare, includ cablajul preliminar necesar pentru a permite instalarea de puncte de realimentare a vehiculelor electrice la fiecare loc de parcare.

3.  Statele membre se asigură că în noile clădiri rezidențiale, precum și în cele care sunt supuse unor renovări majore și care au peste zece locuri de parcare în interiorul clădirii sau în spații fizic adiacente acesteia, în cazul în care lucrările de renovare vizează și infrastructura electrică sau locurile de parcare, se montează pre-cablaj sau conducte adecvate pentru a permite instalarea de puncte de reîncărcare a vehiculelor electrice la fiecare loc de parcare, în conformitate cu cea mai bună tehnologie disponibilă.

Amendamentul    61

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera c

Directiva 2010/31/UE

Articolul 8 – alineatul 5

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

5.  Statele membre se asigură că, la instalarea, înlocuirea sau modernizarea unui sistem tehnic al unei clădiri, performanța energetică generală a sistemului complet modificat este evaluată, documentată și transmisă proprietarului clădirii pentru a fi disponibilă în scopul verificării conformității cu cerințele minime stabilite conform alineatului (1) și al eliberării de certificate de performanță energetică. Statele membre se asigură că aceste informații sunt incluse în baza de date națională privind certificatele de performanță energetică menționată la articolul 18 alineatul (3).

5.  Statele membre se asigură că, la instalarea, înlocuirea sau modernizarea unui sistem tehnic al unei clădiri, performanța energetică generală și, dacă este cazul, performanța în materie de calitate a aerului interior ale sistemului complet modificat sunt evaluate, documentate și transmise proprietarului clădirii pentru a fi disponibile în scopul verificării conformității cu cerințele minime stabilite conform alineatului (1) și al eliberării de certificate de performanță energetică. Statele membre se asigură că aceste informații sunt incluse în baza de date națională privind certificatele de performanță energetică menționată la articolul 18 alineatul (3).

Amendamentul    62

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera c

Directiva 2010/31/UE

Articolul 8 – alineatul 6 – paragraful 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Indicatorul de inteligență cuprinde aspectele referitoare la flexibilitate, funcționalitățile și capacitățile sporite care rezultă din integrarea în sistemele tehnice convenționale ale clădirilor a unor dispozitive inteligente mai interconectate și încorporate. Aceste aspecte sporesc posibilitatea ca ocupanții și clădirea în sine să reacționeze la cerințele operaționale sau de confort, să participe la răspunsul la cerere și să contribuie la operarea optimă, fără probleme și sigură a diferitelor sisteme energetice și infrastructuri centralizate la care este conectată clădirea.”.

Indicatorul de inteligență cuprinde aspectele referitoare la flexibilitate, funcționalitățile și capacitățile sporite care rezultă din integrarea în sistemele tehnice convenționale ale clădirilor a unor dispozitive inteligente mai interconectate și încorporate. Aceste aspecte sporesc posibilitatea ca ocupanții și clădirea în sine să reacționeze la cerințele operaționale sau de confort termic și de calitate a aerului interior, să participe la răspunsul la cerere și să contribuie la operarea optimă, fără probleme, salubră și sigură a diferitelor sisteme energetice și infrastructuri centralizate la care este conectată clădirea.

Amendamentul    63

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 – litera a

Directiva 2010/31/UE

Articolul 10 – alineatul 6

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

6.  Statele membre leagă măsurile lor financiare privind îmbunătățirile în materie de eficiență energetică în cadrul renovării clădirilor de economiile de energie realizate în urma renovării respective. Aceste economii sunt determinate prin compararea certificatelor de performanță energetică eliberate înainte și după renovare.

6.  Statele membre leagă măsurile lor financiare privind îmbunătățirile în materie de eficiență energetică în cadrul renovării clădirilor de economiile de energie și de beneficii neenergetice, cum ar fi îmbunătățirea aerului interior, îmbunătățiri care vor fi realizate în urma renovării respective. Aceste economii și îmbunătățiri sunt determinate prin compararea certificatelor de performanță energetică eliberate înainte și după renovare sau a rezultatelor unei alte metode relevante, transparente și proporționale care demonstrează îmbunătățirea performanței energetice și a beneficiilor neenergetice, cum ar fi calitatea aerului interior, și care oferă informații semnificative cu scopul de a sprijini mobilizarea finanțării private și publice pentru investiții în clădiri menite să îmbunătățească eficiența energetică sau calitatea aerului din interior. Respectivele certificate sunt furnizate și în versiune digitală, cu posibilitatea de a include informațiile relevante pentru a modela și evalua impactul îmbunătățirilor aduse clădirilor. În cazul în care noul certificat de performanță energetică demonstrează o îmbunătățire a eficienței energetice a clădirii, costul său poate fi inclus în stimulentul oferit de statul membru.

Amendamentul    64

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 10 – alineatul 6a

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

6a.  Atunci când statele membre instituie o bază de date pentru înregistrarea CPE-urilor, aceasta trebuie să permită urmărirea consumului real de energie al clădirilor vizate, indiferent de dimensiunea și de categoria lor. Baza de date trebuie să conțină date privind consumul real de energie al clădirilor care sunt vizitate frecvent de public și care au o suprafață utilă de peste 250 m²; aceste date se actualizează cu regularitate.

6a.  Atunci când statele membre instituie o bază de date pentru înregistrarea CPE-urilor, aceasta trebuie să permită urmărirea consumului real de energie al clădirilor vizate, indiferent de dimensiunea și de categoria lor. Baza de date trebuie să conțină date privind consumul real de energie al clădirilor publice cu suprafața utilă de peste 250 m² și al clădirilor care sunt vizitate frecvent de public și care au o suprafață utilă de peste 250 m²; aceste date se actualizează cu regularitate.

Amendamentul    65

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 a (nou)

Directiva 2010/31/UE

Articolul 11 – alineatul 9 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6a)  La articolul 11 se adaugă următorul alineat:

 

„9a. Comisia evaluează necesitatea unei armonizări suplimentare a certificatelor de performanță energetică, în conformitate cu articolul 11, ținând seama de fezabilitatea introducerii unor sisteme de control prin sondaj la nivel național pentru monitorizarea acestor certificate.”

Amendamentul    66

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera a

Directiva 2010/31/UE

Articolul 14 – alineatul 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.  Statele membre instituie măsurile necesare pentru stabilirea unei inspecții regulate a părților accesibile ale sistemelor utilizate la încălzirea clădirilor, precum generatorul de căldură, sistemul de control și pompa (pompele) de circulație în cazul clădirilor nerezidențiale cu un consum total de energie primară de peste 250 MWh și în cazul clădirilor rezidențiale cu un sistem tehnic centralizat al clădirii care are o putere nominală efectivă cumulată de peste 100 kW. Această inspecție include o evaluare a eficienței cazanului și a dimensionării cazanului în raport cu cerințele de încălzire ale clădirii. Evaluarea dimensionării cazanului nu trebuie repetată atâta vreme cât nu au intervenit modificări în ceea ce privește sistemul de încălzire sau cerințele de încălzire ale clădirii între timp;

1.  Statele membre instituie măsurile necesare pentru stabilirea unei inspecții regulate a părților accesibile ale generatorului de căldură în cazul clădirilor nerezidențiale cu un consum total de energie primară de peste 250 MWh și în cazul clădirilor rezidențiale cu un generator de căldură care are o putere nominală efectivă cumulată de peste 100 kW. Această inspecție include o evaluare a eficienței generatorului de căldură și a dimensionării generatorului de căldură în raport cu cerințele de încălzire ale clădirii, a eficienței controlului individual al temperaturii în fiecare cameră și a echilibrării hidraulice a sistemului de încălzire. Evaluarea dimensionării generatorului de căldură și a echilibrării hidraulice nu trebuie repetată atâta vreme cât nu au intervenit modificări în ceea ce privește sistemul de încălzire sau cerințele de încălzire ale clădirii între timp;

Amendamentul    67

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b

Directiva 2010/31/CE

Articolul 14 – alineatul 2 – litera a

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)  să monitorizeze, să analizeze și să ajusteze în mod continuu utilizarea energiei;

(a)  să monitorizeze, să analizeze și să ajusteze în mod continuu utilizarea energiei, precum și ventilația și/sau alte elemente legate de buna calitate a aerului interior;

Amendamentul    68

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 14 – alineatul 3 – litera b

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)  cu funcționalități de control eficace pentru a asigura generarea, distribuția și utilizarea optimă a energiei.;

(b)  cu funcționalități de control eficace pentru a asigura generarea, distribuția, stocarea și utilizarea optimă a energiei, inclusiv temperatura din fiecare cameră, și funcționalități de echilibrare hidraulică dinamică.

Amendamentul    69

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 14 – alineatul 3 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

3a.  Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (1), statele membre pot decide să ia măsurile necesare pentru ca utilizatorii să primească consultanță adecvată în ceea ce privește înlocuirea generatoarelor de căldură, alte modificări ale sistemului de încălzire și soluțiile alternative pentru evaluarea eficienței și a dimensionării adecvate a generatorului de căldură. Impactul global al acestei abordări este echivalent cu cel care rezultă din măsurile adoptate în conformitate cu alineatul (1).

Justificare

Unele state membre dispun deja de măsuri echivalente cu inspecțiile, cum ar fi sistemele de consultanță existente, care au avut succes în creșterea eficienței energetice a sistemelor de încălzire. Această flexibilitate și măsurile alternative ar trebui menținute în beneficiul statelor membre.

Amendamentul    70

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 14 – alineatul 3 b (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

3b.  Sunt scutite de cerințele prevăzute la alineatul (1) sistemele tehnice ale clădirilor care fac în mod explicit obiectul unui acord contractual privind un nivel convenit de îmbunătățire a eficienței energetice sau al altor criterii de performanță energetică convenite, cum ar fi contractele de performanță energetică astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 27 din Directiva 2012/27/UE.

Justificare

Rolul contractelor de performanță energetică în îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor trebuie sporit, deoarece contractele respective oferă o abordare cuprinzătoare a renovărilor, inclusiv în ceea ce privește finanțarea, realizarea lucrărilor de construcție și gestionarea energiei. La încheierea unui contract de performanță energetică, proprietarul clădirii încheie un contract cu o societate de eficiență energetică privind realizarea unor măsuri de eficiență energetică. Inspecțiile și auditurile fac parte din contract.

Amendamentul    71

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 – litera a

Directiva 2010/31/UE

Articolul 15 – alineatul 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.  Statele membre instituie măsurile necesare pentru stabilirea unei inspecții regulate a părților accesibile ale sistemelor de climatizare în cazul clădirilor nerezidențiale cu un consum total de energie primară de peste 250 MWh și în cazul clădirilor rezidențiale cu un sistem tehnic centralizat al clădirii care are o putere nominală efectivă cumulată de peste 100 kW. Această inspecție include o evaluare a eficienței sistemului de climatizare și a dimensionării acestuia în raport cu cerințele de răcire ale clădirii. Evaluarea dimensionării nu trebuie repetată atâta vreme cât nu au intervenit modificări în ceea ce privește sistemul de climatizare sau cerințele de răcire ale clădirii între timp;

1.  Statele membre instituie măsurile necesare pentru stabilirea unei inspecții regulate și monitorizarea necesității întreținerii părților accesibile ale sistemelor de climatizare în cazul clădirilor nerezidențiale cu un consum total de energie primară de peste 250 MWh și în cazul clădirilor rezidențiale cu un sistem tehnic centralizat al clădirii care are o putere nominală efectivă cumulată de peste 100 kW. Această inspecție include o evaluare a eficienței sistemului de climatizare și a dimensionării acestuia în raport cu cerințele de răcire ale clădirii. Evaluarea dimensionării nu trebuie repetată atâta vreme cât nu au intervenit modificări în ceea ce privește sistemul de climatizare sau cerințele de răcire ale clădirii între timp;

Amendamentul    72

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 – litera b

Directiva 2010/31/CE

Articolul 15 – alineatul 2 – litera a

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)  să monitorizeze, să analizeze și să ajusteze în mod continuu utilizarea energiei;

(a)  să monitorizeze, să analizeze și să ajusteze în mod continuu utilizarea energiei, precum și ventilația și/sau alte elemente legate de buna calitate a aerului interior;

Amendamentul    73

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 15 – alineatul 3 – litera b

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(b)  cu funcționalități de control eficace pentru a asigura generarea, distribuția și utilizarea optimă a energiei.;

(b)  cu funcționalități de control eficace pentru a asigura generarea, distribuția, stocarea și utilizarea optimă a energiei.;

Amendamentul    74

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 15 – alineatul 3 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

3a.  Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (1), statele membre pot lua măsurile necesare pentru a asigura furnizarea de consultanță adecvată pentru utilizatori în ceea ce privește înlocuirea sistemelor de climatizare, alte modificări ale sistemului de climatizare și soluții alternative pentru evaluarea eficienței și a dimensionării adecvate a sistemului de climatizare. Impactul global al acestei abordări este echivalent cu cel care rezultă din alineatul (1).

Justificare

Unele state membre ar trebui să aibă flexibilitatea de a opta pentru măsuri echivalente inspecțiilor, cum ar fi sistemele de consultanță existente. Această flexibilitate și măsurile alternative ar trebui menținute în beneficiul statelor membre.

Amendamentul    75

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Articolul 15 – alineatul 3 b (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

3b.  Sunt scutite de cerințele prevăzute la alineatul (1) sistemele tehnice ale clădirilor care fac în mod explicit obiectul unui acord contractual privind un nivel convenit de îmbunătățire a eficienței energetice sau al altor criterii de performanță energetică convenite, cum ar fi contractele de performanță energetică astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 27 din Directiva 2012/27/UE.

Justificare

Rolul contractelor de performanță energetică în îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor trebuie sporit, deoarece contractele respective oferă o abordare cuprinzătoare a renovărilor, inclusiv în ceea ce privește finanțarea, realizarea lucrărilor de construcție și gestionarea energiei. La încheierea unui contract de performanță energetică, proprietarul clădirii încheie un contract cu o societate de eficiență energetică privind realizarea unor măsuri de eficiență energetică. Inspecțiile și auditurile fac parte din contract.

Amendamentul    76

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9

Directiva 2010/31/UE

Articolul 19

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(9)  La articolul 19, „2017” se înlocuiește cu „2028”.

(9).  Articolul 19 se înlocuiește cu următorul text:

 

„Articolul 19

 

Revizuire

 

Comisia, asistată de comitetul constituit în temeiul articolului 26, evaluează prezenta directivă până la 1 ianuarie 2024, în lumina experienței acumulate și a progreselor înregistrate pe parcursul aplicării sale și, dacă este necesar, prezintă propuneri legislative.

 

Comisia publică, până la sfârșitul lui 2020, o evaluare de impact privind o posibilă extindere a domeniului de aplicare al directivei în vederea unei eventuale revizuiri a acesteia în 2024, pentru a prevedea energia integrată necesară pentru construirea unei clădiri și a componentelor acesteia.”

Amendamentul    77

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11

Directiva 2010/31/UE

Articolul 23 – alineatul 2

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 5, 8 și 22 îi este conferită Comisiei pentru o perioadă nedeterminată începând de la [data intrării în vigoare...].

2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 5, 8 și 22 îi este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci ani începând de la XXX [data intrării în vigoare a directivei]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani.

Amendamentul    78

Propunere de directivă

Anexa I – paragraful 1 – punctul 1 – litera a

Directiva 2010/31/UE

Anexa I – punctul 1 – paragraful 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Performanța energetică a unei clădiri trebuie să reflecte utilizarea sa tipică de energie pentru încălzire, răcire, apă caldă menajeră, ventilație și iluminat.

Performanța energetică a unei clădiri trebuie să fie stabilită pe baza consumului de energie estimat sau efectiv destinat încălzirii, răcirii, apei calde menajere, ventilației și iluminatului și trebuie să reflecte utilizarea sa tipică de energie pentru încălzire, răcire, apă caldă menajeră, ventilație și iluminat.

Justificare

Der Text aus dem aktuellen Anhang I der Richtlinie 2010/31/EU wurde wieder eingeführt. Um die Gesamtenergieeffizienz eines Gebäudes zu bestimmen, ist es nicht ausreichend einzig den Primärenergiebedarf zu evaluieren. Zuerst sollte die Energiemenge berechnet werden, die gebraucht wird, um den typischen Energieverbrauch eines Gebäudes zu decken. Dieser Endenergieverbrauch und der Primärenergiebedarf eines Gebäudes sollten zur Bewertung der Gesamtenergieeffizienz verwendet werden. Die Primärenergie beschreibt vielmehr die Qualität der verwendeten Energie als die Menge der Energie, die zur Deckung des Energiebedarfs eines Gebäudes nötig ist.

Amendamentul    79

Propunere de directivă

Anexa I – paragraful 1 – punctul 1 – litera a

Directiva 2010/31/UE

Anexa I – punctul 1 – paragraful 3

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre își descriu metodologia națională de calcul pe baza cadrului de anexe naționale la standardele europene conexe elaborate în cadrul mandatului M/480 acordat Comitetului European de Standardizare (CEN) de Comisia Europeană.;

În termen de doi ani de la aprobarea prin vot formal în cadrul CEN, statele membre implementează și aplică standardele de performanță energetică a clădirilor în metodologia națională de calcul pe baza cadrului de anexe naționale la standardele europene conexe elaborate în cadrul mandatului M/480 acordat Comitetului European de Standardizare (CEN) de Comisia Europeană.

Justificare

O abordare la nivelul UE menită să accelereze inovarea și economiile de energie în Europa este indispensabilă pentru a evita fragmentarea pieței interne. Standardele de performanță energetică a clădirilor, care au fost aprobate recent de către organismele naționale de standardizare, fac posibilă calcularea performanței energetice a clădirilor în UE prin folosirea acelorași metodologii. Aceste metodologii se bazează pe cele mai recente date, sprijinind adoptarea pe piață a celor mai eficiente tehnologii de încălzire. O perioadă de tranziție de doi ani va permite proiectanților și arhitecților să testeze standardele de performanță energetică a clădirilor și să rezolve inconsecvențele rămase.

Amendamentul    80

Propunere de directivă

Anexa I – paragraful 1 – punctul 1 – litera b

Directiva 2010/31/UE

Anexa I – punctul 2 – paragraful 1

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Se calculează necesarul de energie pentru încălzirea spațiilor, răcirea spațiilor, apa caldă menajeră și o ventilație adecvată, în vederea asigurării nivelurilor minime de sănătate și de confort definite de statele membre.

Se calculează necesarul de energie pentru încălzirea spațiilor, răcirea spațiilor, apa caldă menajeră și o ventilație adecvată, exprimat ca energie furnizată și energie primară, în vederea sporirii la maximum a nivelului cerințelor în materie de sănătate, de calitate a aerului interior și de confort definite de statele membre. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită pentru a evita ca temperatura pe oricare suprafață interioară a clădirii să scadă sub temperatura punctului de rouă și pentru a evita supraîncălzirea.

Justificare

Supraîncălzirea este o problemă la fel de importantă, care afectează sănătatea și confortul utilizatorilor clădirii, precum și performanța energetică a clădirilor.

Amendamentul    81

Propunere de directivă

Anexa I – paragraful 1 – punctul 1 – litera b (nouă)

Directiva 2010/31/UE

Anexa 1 – punctul 2 – paragraful 3 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Statele membre se asigură că metodologiile de calcul și factorii de energie primară pentru diferiții vectori energetici aferenți energiei din surse regenerabile disponibile la fața locului și tehnologiile de conversie reflectă în mod corespunzător caracteristicile vectorului energetic specific în raport cu sistemul energetic global, în special posibila utilizare alternativă a vectorului energetic, care este convertit și consumat la fața locului și potențialul de export pentru utilizarea în altă parte a energiei generate la fața locului.

Justificare

Diferite forme de surse regenerabile disponibile la fața locului au caracteristici diferite, ceea ce înseamnă că au utilizări diferite, interacționează în mod diferit cu sistemul global de energie etc. Prin urmare, în scopul stabilirii cerințelor de performanță energetică, factorii de energie primară ar trebui să fie diferențiați în funcție de două mari categorii: (1) tehnologii de conversie care utilizează energie dintr-o resursă regenerabilă generată la fața locului și care nu poate fi exportată (căldura ambientală) sau tehnologii de conversie care utilizează energie dintr-o resursă regenerabilă generată la fața locului și care poate fi exportată (microturbine); (2) tehnologii de conversie care utilizează energie dintr-o resursă regenerabilă ce nu este generată la fața locului (pelete pentru boilerele cu pelete).

Amendamentul    82

Propunere de directivă

Anexa I – paragraful 1 – punctul 1 – litera c a (nouă)

Directiva 2010/31/UE

Anexa I – punctul 5 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(ca).  se adaugă următoarea literă:

 

„5a. La calcularea performanței energetice a unui element de construcție transparent sau translucid al anvelopei clădirii, statele membre ar trebui să ia în considerare balanța sa energetică, și anume să țină seama de pierderile de energie și de câștigurile energetice datorate iradierii solare pasive, împreună cu toate aspectele relevante de la punctele 3, 4 și 5.”

Justificare

Statele membre nu au primit până în prezent orientări pentru calcularea performanței energetice a elementelor de construcție care fac parte din anvelopa clădirii. Metodele de calcul comune ar putea îmbunătăți condițiile de concurență echitabile de pe piața internă.

PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ

Titlu

Performanța energetică a clădirilor

Referințe

COM(2016)0765 – C8-0499/2016 – 2016/0381(COD)

Comisie competentă în fond

       Data anunţului în plen

ITRE

12.12.2016

 

 

 

Aviz emis de către

       Data anunţului în plen

ENVI

12.12.2016

Raportor/Raportoare pentru aviz:

       Data numirii

Anneli Jäätteenmäki

20.2.2017

Examinare în comisie

29.5.2017

 

 

 

Data adoptării

7.9.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

53

0

6

Membri titulari prezenţi la votul final

Marco Affronte, Catherine Bearder, Ivo Belet, Biljana Borzan, Lynn Boylan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen, Mireille D’Ornano, Miriam Dalli, Seb Dance, Stefan Eck, José Inácio Faria, Karl-Heinz Florenz, Arne Gericke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Jytte Guteland, Anneli Jäätteenmäki, Jean-François Jalkh, Benedek Jávor, Karin Kadenbach, Urszula Krupa, Peter Liese, Norbert Lins, Valentinas Mazuronis, Susanne Melior, Massimo Paolucci, Gilles Pargneaux, Piernicola Pedicini, Bolesław G. Piecha, Pavel Poc, Frédérique Ries, Annie Schreijer-Pierik, Davor Škrlec, Renate Sommer, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Ivica Tolić, Nils Torvalds, Adina-Ioana Vălean, Jadwiga Wiśniewska, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Nicola Caputo, Jørn Dohrmann, Elena Gentile, Jan Huitema, Merja Kyllönen, Stefano Maullu, Mairead McGuinness, Keith Taylor, Carlos Zorrinho

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Bendt Bendtsen, Norbert Erdős, Jill Evans, György Hölvényi, Barbara Lochbihler, Olle Ludvigsson, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

53

+

ALDE

Catherine Bearder, Anneli Jäätteenmäki, Valentinas Mazuronis, Frédérique Ries, Nils Torvalds

ECR

Jørn Dohrmann, Arne Gericke, Julie Girling, Urszula Krupa, Bolesław G. Piecha, Jadwiga Wiśniewska

EFDD

Piernicola Pedicini

ENF

Mireille D'Ornano, Sylvie Goddyn, Jean-François Jalkh

GUE/NGL

Lynn Boylan, Stefan Eck, Merja Kyllönen

PPE

Ivo Belet, Bendt Bendtsen, Birgit Collin-Langen, Norbert Erdős, José Inácio Faria, Karl-Heinz Florenz, György Hölvényi, Peter Liese, Norbert Lins, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Stefano Maullu, Mairead McGuinness, Annie Schreijer-Pierik, Renate Sommer, Ivica Tolić, Adina-Ioana Vălean

S&D

Biljana Borzan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nicola Caputo, Nessa Childers, Miriam Dalli, Seb Dance, Elena Gentile, Jytte Guteland, Karin Kadenbach, Olle Ludvigsson, Susanne Melior, Massimo Paolucci, Gilles Pargneaux, Pavel Poc, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Damiano Zoffoli, Carlos Zorrinho

VERTS/ALE

Benedek Jávor

0

-

 

 

6

0

ALDE

Jan Huitema

VERTS/ALE

Marco Affronte, Jill Evans, Barbara Lochbihler, Davor Škrlec, Keith Taylor


PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE

Titlu

Performanța energetică a clădirilor

Referințe

COM(2016)0765 – C8-0499/2016 – 2016/0381(COD)

Data prezentării la PE

30.11.2016

 

 

 

Comisie competentă

       Data anunţului în plen

ITRE

12.12.2016

 

 

 

Comisii sesizate pentru aviz

       Data anunţului în plen

ENVI

12.12.2016

 

 

 

Raportori

       Data numirii

Bendt Bendtsen

25.1.2017

 

 

 

Examinare în comisie

28.2.2017

29.5.2017

10.7.2017

 

Data adoptării

11.10.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

51

1

11

Membri titulari prezenţi la votul final

Bendt Bendtsen, Xabier Benito Ziluaga, José Blanco López, David Borrelli, Jonathan Bullock, Cristian-Silviu Buşoi, Jerzy Buzek, Edward Czesak, Jakop Dalunde, Christian Ehler, Fredrick Federley, Ashley Fox, Adam Gierek, Theresa Griffin, András Gyürk, Rebecca Harms, Hans-Olaf Henkel, Eva Kaili, Kaja Kallas, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Jeppe Kofod, Jaromír Kohlíček, Peter Kouroumbashev, Zdzisław Krasnodębski, Miapetra Kumpula-Natri, Christelle Lechevalier, Janusz Lewandowski, Paloma López Bermejo, Edouard Martin, Angelika Mlinar, Nadine Morano, Dan Nica, Angelika Niebler, Aldo Patriciello, Morten Helveg Petersen, Miroslav Poche, Carolina Punset, Michel Reimon, Paul Rübig, Massimiliano Salini, Algirdas Saudargas, Sven Schulze, Neoklis Sylikiotis, Dario Tamburrano, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Claude Turmes, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Henna Virkkunen, Martina Werner, Lieve Wierinck, Hermann Winkler, Anna Záborská, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

Membri supleanți prezenți la votul final

Mario Borghezio, Rosa D’Amato, Jude Kirton-Darling, Olle Ludvigsson, Florent Marcellesi, Luděk Niedermayer

Data depunerii

23.10.2017


VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

51

+

ALDE

Fredrick Federley, Kaja Kallas, Angelika Mlinar, Morten Helveg Petersen, Carolina Punset, Lieve Wierinck

GUE/NHL

Jaromír Kohlíček, Paloma López Bermejo, Neoklis Sylikiotis, Xabier Benito Ziluaga

PPE

Bendt Bendtsen, Jerzy Buzek, Cristian-Silviu Buşoi, Christian Ehler, András Gyürk, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Janusz Lewandowski, Nadine Morano, Angelika Niebler, Luděk Niedermayer, Aldo Patriciello, Paul Rübig, Massimiliano Salini, Algirdas Saudargas, Sven Schulze, Vladimir Urutchev, Henna Virkkunen, Anna Záborská

S&D

José Blanco López, Adam Gierek, Theresa Griffin, Eva Kaili, Jude Kirton-Darling, Jeppe Kofod, Peter Kouroumbashev, Miapetra Kumpula-Natri, Olle Ludvigsson, Edouard Martin, Dan Nica, Miroslav Poche, Patrizia Toia, Kathleen Van Brempt, Martina Werner, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

VERTS/ALE

Jakop Dalunde, Rebecca Harms, Florent Marcellesi, Michel Reimon, Claude Turmes

1

-

EFDD

Jonathan Bullock

11

0

ECR

Edward Czesak, Ashley Fox, Hans-Olaf Henkel, Zdzisław Krasnodębski, Evžen Tošenovský

EFDD

David Borrelli, Rosa D'Amato, Dario Tamburrano

ENF

Mario Borghezio, Christelle Lechevalier

PPE

Hermann Winkler

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Notă juridică