Procedură : 2017/0814(NLE)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0338/2017

Texte depuse :

A8-0338/2017

Dezbateri :

Voturi :

PV 15/11/2017 - 13.6

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0432

RAPORT     
PDF 658kWORD 69k
26.10.2017
PE 610.924v01-00 A8-0338/2017

referitor la propunerea de numire a lui Hannu Takkula ca membru al Curții de Conturi

(C8-0330/2017 – 2017/0814(NLE))

Comisia pentru control bugetar

Raportor: Indrek Tarand

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 ANEXA 1: CURRICULUM VITÆ al lui Hannu Takkula
 ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI Hannu Takkula LA ÎNTREBĂRILE COMISIEI
 PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind propunerea de numire a lui Hannu Takkula ca membru al Curții de Conturi

(C8-0330/2017 – 2017/0814(NLE))

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0330/2017),

–  având în vedere articolul 121 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0338/2017),

A.  întrucât Comisia sa pentru control bugetar a evaluat calificările candidatului propus, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

B.  întrucât, în cadrul reuniunii sale din 19 octombrie 2017, Comisia pentru control bugetar l-a audiat pe candidatul propus de Consiliu ca membru al Curții de Conturi,

1.  emite un aviz favorabil privind propunerea Consiliului de numire a lui Hannu Takkula ca membru al Curții de Conturi;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.


ANEXA 1: CURRICULUM VITÆ al lui Hannu Takkula

Studii

Doctor în Științele Educației 2016 (Universitatea din Laponia)

Master în Științele Educației 1993 (Universitatea din Laponia)

Curs privind apărarea națională 1997

Formare în domeniul administrației în politica economică 1997

Carieră profesională

Deputat în Parlamentul European 2004-2014, 2015 -

Deputat în Parlamentul Finlandei 1995-2004

Profesor, Școala primară Anetjärvi, Posio 1992-1995

Redactor-șef pentru postul de radio local „Radio Roy”, Rovaniemi 1990-1992

Jurnalist independent în domeniul cultural 1987-1990

Contabil, Nopan rakennusliike Oy 1985-1986

Membru al corului Operei din Tampere 1984-1986

Crupier, Raha-automaattiyhdistys, RAY 1982-1983

Aprod, Seuturakennus Oy și Oulun Rakennus 1979-1981

Decorații și premii

Cavaler de primă clasă al Ordinului Leului din Finlanda - FL K I 2003

Activități

Vicepreședinte al Partidului de Centru din Finlanda, 2002-2003

Vicepreședinte al Asociației de Volei din Finlanda, 2015-2016

Membru expert în cadrul Consiliului de administrație, Teosto ry, 2014-2016

Contabil Asociația comercială Finlanda-Israel, 2009-2015

Președintele Asociației psoriazisului, Finlanda, 2004-2011

Membru al Consiliului Sportiv de Stat, Finlanda 2002-2007

Membru al Comitetului organizatoric al Campionatului Mondial de Atletism 2005, 2003-2005

Membru al Consiliului de administrație al Fundației Operei Naționale Finlandeze, 1999–2004

Președintele clubului de volei Palloketut Napapiirin, 2000-2007

Președintele Asociației Cluburilor de Tineret din Laponia, 1997-2002

Președintele Festivalului Finlanda Jutajaiset, 1997-2002

Membru al Consiliului local al comunei Rovaniemi, 2000-2004

Comitetul de relații cu publicul al Clubului de Ski Ounasvaara, 1990-1992

Formator junior, Comitetul de relații cu publicul al Posion Pyrintö, 1992-1996

Profesor Sindicatul Studenților din Finlanda SOOL ry Președinte 1990

Competențe lingvistice

Finlandeză (limba maternă), engleză (fluent, limba de lucru), suedeză (intermediar, certificat de competență lingvistică, 1992)

Funcții deținute în Parlamentul Național al Finlandei

Funcții deținute anterior în Parlamentul Național al Finlandei:

Auditor public 1.1.2004-8.9.2004

Delegația finlandeză la Adunarea Parlamentară a OSCE 2.4.2003-20.7.2004

Delegația finlandeză la Consiliul Europei 2.4.2003-20.7.2004

Convenția privind viitorul Europei, membru 1.6.2003-31.12.2003

Auditor în Parlamentul finlandez 11.2.1997-31.12.1999

Delegația la Fondul Casei Naționale de Pensii Publice, membru 16.6.1997-1.4.2003

Delegația finlandeză la Consiliul Nordic 11.2.2000-18.3.2003

Colegiul electoral 31.3.1995-23.3.1999

Marea Comisie 29.4.2003-20.7.2004, (vicepreședinte) 30.4.2003-20.7.2004

Comisia pentru apărare (membru supleant) 2.4.2003-20.7.2004

Comisia pentru afaceri externe 7.4.1999-20.7.2004

Comisia privind viitorul (membru supleant) 27.2.1996-23.3.1999

Comisia pentru mediu 5.4.1995-18.3.2003

Comisia pentru educație și cultură, 5.4.1995-23.3.1999, (membru supleant) 7.4.1999-18.3.2003

Activitatea în cadrul Parlamentului European

Grupuri politice

27.4.2015-    : Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa

14.7.2009–30.6.2014: Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa

20.7.2004–13.7.2009: Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa

Vicepreședinte

1.2.2007–13.7.2009 : Comisia pentru cultură și educație

Membru

1.2.2017-    : Comisia pentru control bugetar

29.4.2015-    : Comisia pentru comerț internațional  

29.4.2015-    : Delegația pentru relațiile cu Statele Unite ale Americii

29.04.2015-     :Grupul director al Conferinței parlamentare privind OMC

13.2.2012-30.6.2014: Delegația pentru relațiile cu Australia și Noua Zeelandă

19.1.2012-30.6.2014: Comisia pentru cultură și educație

16.9.2009-30.6.2014: Delegația la Adunarea Parlamentară a Uniunii pentru Mediterana

16.9.2009-30.6.2014: Delegația pentru relațiile cu Israelul

16.7.2009-18.1.2012: Comisia pentru cultură și educație

14.3.2007-13.7.2009: Delegația pentru relațiile cu Australia și Noua Zeelandă

31.1.2007-31.1.2007: Comisia pentru cultură și educație

15.1.2007-30.1.2007: Comisia pentru cultură și educație

15.9.2004-13.3.2007: Delegația pentru relațiile cu Australia și Noua Zeelandă

21.7.2004-14.1.2007: Comisia pentru cultură și educație

Membru supleant

2.9.2015-     : Delegația pentru relațiile cu Australia și Noua Zeelandă

1.9.2015-     : Delegația pentru relațiile cu Belarusul

1.9.2015-     : Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest

29.4.2015-     : Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală

29.4.2015-     : Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Turcia

29.4.2015-     : Comisia pentru dezvoltare regională

1.9.2015-6.2.2017: Comisia pentru cultură și educație

19.1.2012-30.6.2014: Comisia pentru industrie, cercetare și energie

16.9.2009-12.2.2012: Delegația pentru relațiile cu Australia și Noua Zeelandă

16.7.2009-18.1.2012: Comisia pentru industrie, cercetare și energie

14.3.2007-13.7.2009: Delegația pentru relațiile cu Israelul

31.1.2007-13.7.2009: Comisia pentru comerț internațional

31.1.2007-13.7.2009: Subcomisia pentru drepturile omului

15.1.2007-30.1.2007: Comisia pentru transport și turism

15.9.2004-13.3.2007: Delegația pentru relațiile cu Israelul

15.9.2004-13.7.2009: Delegația la Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE

3.9.2004-14.1.2007: Comisia pentru transport și turism

30.7.2004-2.9.2004: Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară 22.7.2004-29.7.2004: Comisia pentru transport și turism

Intergrupurile

27.4.2015-    Intergrupul pentru sport

20.9.2004-30.6.2014 Intergrupul pentru sport

20.9.2004-30.6.2014 Intergrupul Prietenii Muzicii

Publicații:

Cărți: Tulevaisuuden puolesta, Sydänääniä Euroopasta (2014); Quo vadis, Europe? (2009);

Mistä löytyisi rohkeus? (2007); Aamussa tuoksuu voitto-runosarja (colecție de poezii, 1985)

Articole: Editorialist, 1995-2004, de exemplu, pentru Kaleva, Itä-Häme, Suomenmaa, Koillissanomat, Karjalainen, Forum24, Sanansaattaja

Înregistrări: LP: „Karavaani” (1987); CD: Matkan varrelta… (2013)

Hobby-uri și interese

Activități sportive, muzicale și de organizare


ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI Hannu Takkula LA ÎNTREBĂRILE COMISIEI

Experiența profesională

1.  Experiență profesională în domeniul finanțelor publice. Vă rugăm să indicați experiența dumneavoastră profesională în domeniul finanțelor publice, fie în planificare bugetară, execuția sau gestiunea bugetară, fie în controlul sau auditul bugetar.

Am deținut o serie de poziții diferite în domeniul administrației publice, planificării bugetare, execuției și controlului și auditului bugetar printre responsabilitățile mele. Experiența mea profesională în domeniul finanțelor publice a fost consolidată și mai mult prin activitățile mele în calitate de membru al unui consiliu local și peste 20 de ani de experiență în activitatea parlamentară, în primul rând în parlamentul finlandez și apoi în Parlamentul European. Alături de această experiență, estimarea eficienței activităților financiare a devenit o abordare obișnuită pentru mine în toate contextele mele profesionale.

În 1997, parlamentul finlandez m-a numit în funcția de delegat pentru Institutul pentru asigurări sociale din Finlanda. Institutul pentru asigurări sociale din Finlanda este un organism independent de drept public, iar administrația și activitățile sale sunt supravegheate de delegați numiți de parlament. Sarcinile mele de delegat au inclus monitorizarea calității și a disponibilității serviciilor Institutului pentru asigurări sociale. Delegația verifica conturile anuale ale institutului, precum și justificările aferente și lua decizia de acordare a descărcării de gestiune guvernului, în baza temeiului juridic necesar. În fiecare an, prezentam parlamentului rapoarte de activitate. Eu am deținut timp de șapte ani în total funcția de delegat, ceea ce mi-a permis să mă familiarizez foarte bine cu gestiunea bugetară, controlul bugetar și auditul finanțelor publice.

Am lucrat ca auditor pentru parlamentul finlandez timp de doi ani. Auditorii sunt responsabili de auditarea conturilor și a administrației parlamentului și organelor sale. Următoarele organisme ale parlamentului erau incluse în sfera de aplicare a acestor responsabilități: Cabinetul Parlamentului, Oficiul Ombudsmanului parlamentar, Oficiul Național de Audit al Finlandei și Institutul de cercetare pentru relații internaționale și afaceri europene (Institutul finlandez de afaceri internaționale).

De asemenea, am deținut funcția de auditor public. Îndatoririle mele au inclus monitorizarea legalității și a caracterului adecvat al gestionării și conformității bugetare de stat. În cadrul activității lor de supraveghere, auditorii publici ar trebui să se concentreze asupra situației generale și a gestionării finanțelor publice, precum și asupra subiectelor care ar putea în mod rezonabil să fie aduse la cunoștința parlamentului.

În calitate de auditor public, am exercitat supravegherea vizitând și auditând diferite organisme. Am avut, de asemenea, posibilitatea de a decide care organizații să fie studiate. De exemplu, am inițiat un studiu privind efectele universităților politehnice asupra economiei regionale, ale căror rezultate au consolidat modul în care factorii de decizie de la nivel regional înțeleg importanța investițiilor în educație pentru dezvoltarea regională.

În Parlamentul European, am lucrat în cadrul Comisiei pentru control bugetar, care supraveghează utilizarea resurselor bugetare ale Uniunii. În calitate de membru al acestei comisii, am acționat în calitate de raportor privind Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), printre alte responsabilități. Calitatea mea de membru al Comisiei pentru control bugetar mi-a permis să examinez gestiunea bugetară a Uniunii. Ca urmare a responsabilităților conferite mie în cadrul comisiei, am avut ocazia să mă familiarizez și mai mult cu activitățile și fondurile din diverse programe și instituții din cadrul UE. Activitatea de membru al acestei comisii mi-a accentuat înțelegerea la scară largă a relațiilor dintre obiectivele, activitățile și fondurile Uniunii pe care am dobândit-o în timpul mandatelor mele de deputat în Parlamentul European.

2.  Care sunt cele mai importante realizări din cariera dumneavoastră profesională?

Cea mai mare parte din cariera mea, am activat în politică. Pentru mine, politica a însemnat întotdeauna abordarea unor chestiuni de interes comun, împreună cu colegii mei, astfel încât fiecare succes și realizare a fost obținută cu ajutorul unor rețele solide, precum și prin schimbul de competențe și cunoștințe. Etichetarea deciziilor ca realizări individuale nu este în interesul procesului.

Am lucrat, de asemenea, atât în sectorul public, cât și în cel privat și mi-au fost încredințate funcții în organizații neguvernamentale. Fiecare etapă a carierei mele conține realizări care au fost semnificative în respectiva perioadă.

În primii ani din cariera mea, probabil cea mai importantă realizare a mea a avut loc în timp ce lucram pentru postul de radio local Rovaniemi. Am fost promovat de la poziția de jurnalist specializat în afaceri cotidiene la poziția de redactor-șef și director general. Am fost invitat să îmbunătățesc și să reorganizez activitățile canalului radio, care se confrunta cu dificultăți financiare. Datorită experienței mele de contabil, aveam competențele profesionale necesare pentru a avea succes în îndeplinirea acestei sarcini. Am realizat și depășit obiectivele financiare stabilite de consiliul de administrație destul de rapid. Aceasta a fost o primă indicație privind capacitatea mea de a lucra eficient în domeniul gestiunii financiare. Succesul meu în această misiune și faptul că am primit un feedback foarte bun din partea consiliului de administrație au fost printre cele mai importante realizări din cariera mea în afara sferei politice.

În ceea ce privește etapele carierei mele politice, aș putea menționa promovarea în funcția de vicepreședinte al Partidului de Centru din Finlanda în 2002 și, ca urmare, în funcția de negociator al coaliției în 2003. În timpul formării coaliției, am fost responsabil pentru întregul sector administrativ al Ministerului Educației și Culturii. Aceasta a inclus conceperea programelor politice și a cadrelor bugetare pentru mandatul guvernamental 2003-2007. Am avut sarcina de a conduce procesul de documentare pentru sectorul administrativ al Ministerului Educației și Culturii care a fost finalizat cu succes, acesta fiind unul dintre factorii care au determinat parlamentul să aprobe programul guvernamental. Consider că aceasta a fost una dintre cele mai importante realizări din cariera mea.

În calitate de deputat în Parlamentul European, am participat la numeroase procese de redactare legislativă care afectează viața cetățenilor. Consider că activitatea de raportor pentru programul „Europa pentru cetățeni” este cea mai importantă realizare a mea ca deputat în Parlamentul European. Raportul meu a vizat primul program „Europa pentru cetățeni”. Activitatea într-un domeniu care era nou atât pentru reprezentanții Comisiei, cât și pentru cei ai statelor membre a fost atât stimulantă, cât și plină de satisfacții. În opinia mea, având în vedere reacția pozitivă din statele membre față de acest program și numeroasele reacții pozitive din partea cetățenilor demonstrează capacitatea mea de a controla teme generale și a coordona cooperarea dintre instituții și grupurile de interese.

La nivel personal, probabil cel mai bun feedback primit vreodată a fost de la un fost student care mi-a spus că modul în care am predat eu a însemnat pentru el începutul unui altfel de viitor, mai bun. Am fost emoționat să aud că metodele mele de predare și încurajare au declanșat ceva atât de important în viața studentului meu.

3.  Care este experiența dumneavoastră profesională în cadrul organizațiilor sau instituțiilor internaționale multiculturale și multilingve cu sediul în afara țării dumneavoastră de origine?

În cursul studiilor universitare am fost ales președinte al Sindicatului finlandez al studenților la pedagogie, ceea ce mi-a permis să am primul contact cu Mișcarea studențească nordică și internațională. Mai târziu, în timp ce lucram la disertația de doctorat privind pregătirea cadrelor didactice în Europa, am lucrat în strânsă cooperare cu toate ministerele educației din statele membre și cu mai multe universități.

În calitate de deputat în Parlamentul Finlandei, am luat parte la cooperarea interparlamentară prin Uniunea Interparlamentară. De asemenea, am participat la cooperarea nordică ca membru al Consiliului Nordic. În plus, am reprezentat Finlanda în cadrul Adunării Parlamentare a OSCE, precum și în Consiliul Europei și Comitetul pentru drepturile omului al acestuia.

În calitate de membru al Comisiei pentru afaceri externe a parlamentului finlandez, am participat anual la Delegația finlandeză la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, precum și la reuniunile Consiliului Arcticii și, în calitatea mea de membru al Marii Comisii a Parlamentului, la reuniunile COSAC.

În calitate de deputat în Parlamentul European, am fost membru în Comitetul director al Conferinței parlamentare privind OMC. În calitate de membru al Comisiei pentru comerț internațional a Parlamentului European, am deținut mai multe sarcini de raportare și am urmărit îndeaproape politica comercială a Uniunii Europene și punerea sa în aplicare. Ca deputat în Parlamentul European, am participat în mod activ la cooperarea parlamentară cu țările din zona mediteraneeană și din Orientul Mijlociu și la activitățile delegațiilor care se ocupă cu Noua Zeelandă, Australia și Statele Unite. În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru cultură și educație, am fost președintele juriului pentru premiile Golden Stars acordate de Comisie. Premiile sunt menite să intensifice dialogul intercultural.

Sprijinirea multilingvismului și a limbilor minoritare a fost obiectivul meu pe termen lung în cadrul Parlamentului European. Începând din 2008, am organizat Săptămâna europeană a limbilor străine la Parlamentul European în colaborare cu ESOL, unitatea de testare lingvistică din cadrul Universității din Cambridge. În 2013, Universitatea din Cambridge mi-a acordat un premiu pentru „contribuții deosebite”, în semn de recunoaștere a activității mele de sprijinire a multilingvismului.

Consider că, în calitate de membru al Curții de Conturi, voi avea expertiza de a examina activitățile care au loc în medii culturale diferite și de a înțelege punctele de pornire și provocările lor diferite.

4.  Ați primit descărcarea de gestiune pentru sarcinile de management pe care le-ați îndeplinit anterior, în cazul în care s-a aplicat o astfel de procedură?

În toate pozițiile la care s-a aplicat procedura de descărcare de gestiune, am primit descărcarea de gestiune. Funcțiile de conducere cele mai importante pe care le-am deținut au fost cele de vicepreședinte al Partidului de Centru din Finlanda, de președinte al Asociației finlandeze a psoriazisului, de președinte al Asociației Cluburilor pentru tineret din Laponia și de director general al canalului de radio local Rovaniemi.

5.  Care dintre pozițiile profesionale ocupate de dumneavoastră anterior reprezintă numiri politice?

Înaintea activităților mele parlamentare, am fost ales pentru diferite poziții pe baza calificărilor mele profesionale. Am fost ales în parlamentul finlandez și ulterior în Parlamentul European de pe lista candidaților Partidului de Centru din Finlanda ca urmare a unui proces electoral democratic.

6.  Care sunt cele mai importante trei decizii la care ați luat parte în cadrul carierei dumneavoastră profesionale?

În întreaga mea carieră, am urmărit să consolidez structurile unei societăți civile active, astfel încât toată lumea să aibă posibilitatea de a se dezvolta pe plan personal și de a-și dezvolta competențele profesionale. Acest lucru înseamnă consolidarea valorilor europene fundamentale, cum ar fi democrația, drepturile omului, libertatea de exprimare și statul de drept, astfel încât cetățenii care sunt în situații vulnerabile să poată avea, de asemenea, „plasele de siguranță” de care au nevoie ca bază pentru o viață fericită și sigură.

1. Reformarea legislației finlandeze în materie de educație

Unul dintre elementele de bază ale unei vieți bune și echilibrate pentru cetățeni este accesul la un învățământ de calitate gratuit. În calitate de membru al Comisiei pentru educație și cultură, am avut un rol central în ceea ce privește reformarea legislației noastre în materie de educație între 1995 și1997, contribuind astfel la crearea unei baze puternice pentru viitorul societății finlandeze. Doar câțiva ani mai târziu, îmbunătățirea educației oferite de școlile finlandeze a condus la obținerea unor rezultate mai bune în evaluările bazate pe competențe și cunoaștere și la îmbunătățirea expertizei din societatea noastră. Acesta a fost momentul în care s-au pus bazele succesului sistemului nostru de învățământ în evaluările comparative internaționale, cum ar fi PISA și PIRLS.

Ce a fost important a fost faptul că toate grupurile politice au susținut inițiativa comisiei. Reformele au fost, de asemenea, bine primite în domeniu. Decizia conexă a jucat un rol important în deschiderea unui nou capitol internațional în politicile din domeniul educației din Finlanda. Reforma legislației noastre educaționale a fost un exemplu pentru multe țări atât în interiorul, cât și în afara Uniunii. Prin schimbul de bune practici, această decizie (la nivel național) a servit, de asemenea, pentru a promova și a dezvolta educația, învățarea și competențele la o scară mai largă.

2. Convenția privind viitorul Europei

Ca membru al Parlamentului Finlandei, am participat la Convenția privind viitorul Europei în calitate de reprezentant al grupului meu politic și al Finlandei. Convenția a fost activă în 2002 și 2003. Obiectivul său a fost să simplifice structurile Uniunii și să facă Uniunea să devină mai deschisă și mai democratică.

Am avut sentimentul că a fost deosebit de important să particip la Convenția privind viitorul Europei, pregătind terenul pentru extinderea Uniunii Europene și discutând în legătură cu modul de a defini și planifica structurile UE, luând în considerare în același timp nevoile a până la 30 de state membre. Mi se pare important că, pe lângă crearea condițiilor pentru extinderea Uniunii către est, Convenția a stabilit, de asemenea, faptul că toate țările europene dornice să împărtășească valorile noastre comune și să îndeplinească condițiile de aderare stabilite prin criteriile de la Copenhaga sunt binevenite să adere la Uniune.

Convenția privind viitorul Europei a prezentat un proiect de constituție care definește o nouă fundație pentru Uniune, care face posibilă extinderea. În plus, au fost scoase în evidență valorile fundamentale comune, ancorate în democrație și au fost reafirmate principiile care stau la baza calității de membru. Ca membru al Convenției, am fost implicat în luarea unei decizii fundamentale cu implicații profunde care a pus bazele unei Europe mai mari și mai unite.

Unul dintre principiile esențiale ale acestei extinderi a fost egalitatea de tratament între vechile și noile state membre și cetățenii acestora. Am dorit să punem capăt divizării Europei. Ca factor de decizie european m-am simțit cu adevărat mândru de continentul meu când am pregătit această decizie. În calitate de membru al Curții de Conturi, aș dori să îmi continui activitatea, care a fost inspirată de această experiență, astfel încât să putem fi siguri că toți cetățenii UE se bucură de un tratament egal și de dreptul de a cunoaște modul în care fondurile comune ale Uniunii, care au fost colectate de la ei, sunt utilizate pentru a dezvolta Uniunea în mod echitabil și echilibrat.

3. Dezvoltare și politică comercială în Uniunea Europeană

A treia decizie importantă se referă la politica comercială, care are implicații profunde pentru politicile de dezvoltare. În Comisia de politică externă a Parlamentului finlandez, mi-am reprezentat grupul și m-am ocupat de chestiuni de dezvoltare. În acest rol, am urmărit îndeaproape proiectele bilaterale de dezvoltare ale Finlandei.

În calitate de membru al Comisiei pentru comerț internațional a Parlamentului European, am participat la negocierile finale ale Rundei multilaterale de la Doha derulate la Nairobi în 2015. Această reuniune ministerială a avut ca rezultat o decizie de a elimina subvențiile la export, care este de o mare importanță pentru cooperarea pentru dezvoltare. Eliminarea subvențiilor la export vine în sprijinul dezvoltării agricole în țările în curs de dezvoltare și promovează în consecință stabilitatea financiară. Această decizie reflectă, de asemenea, solidaritatea Uniunii în politica comercială, care este unul dintre instrumentele-cheie pentru a influența și ajuta țările în curs de dezvoltare să creeze condițiile necesare unei vieți mai bune pentru cetățenii lor.

Datorită activității desfășurate în politica comercială sunt, de asemenea, familiarizat cu mecanismele de sprijin în acest domeniu politic, în special prin intermediul mecanismului de asistență macrofinanciară pentru țările din vecinătatea Uniunii. Am sentimentul că aceste decizii privind politicile comerciale și de dezvoltare au fost deosebit de importante, nu numai pentru Uniunea Europeană, dar și pentru omenire în general.

Independența

7.  Tratatul prevede ca membrii Curții de Conturi să își exercite atribuțiile în „deplină independență”. Cum ați respecta această obligație în exercitarea viitoarelor dumneavoastră atribuții?

Independența este o condiție esențială în munca unui membru al Curții de Conturi. Pentru a-și putea derula operațiunile cu succes și în condiții de egalitate, autoritatea de audit are nevoie de imparțialitate și independență și un auditor trebuie să aibă grijă ca judecata sa să fie ferită de orice influențe externe. În calitate de membru al Curții de Conturi ader la acest principiu în mod necondiționat. În îndeplinirea îndatoririlor mele, nu accept instrucțiuni de la guverne sau de la alte părți. Vreau să respect cerința de independență deplină și să refuz orice activități care ar putea-o pune în pericol.

În cazul în care ar apărea o situație în care ar putea exista posibilitatea unui cât de mic conflict de interese, îl voi sesiza imediat pe Președintele Curții de Conturi și îi voi solicita instrucțiuni în legătură cu ce ar trebui să fac. Acționând în acest fel, aș putea face ce îmi stă în puteri pentru a fi sigur că imparțialitatea nu-mi este amenințată, ci rămâne ancorată în toate activitățile.

8.  Sunteți implicat, dumneavoastră sau rudele dumneavoastră apropiate (părinți, frați sau surori, partener legal sau copii), în afaceri, dețineți acțiuni la vreo societate sau aveți alte angajamente care ar putea intra în conflict cu atribuțiile dumneavoastră viitoare?

Nu. Unul dintre fiii mei are un IMM care gestionează servicii de rezervare pentru saune în Finlanda și operațiunile sale nu au și nu vor avea nicio legătură cu activitățile Uniunii sau cu operațiuni finanțate de UE.

9.  Sunteți dispus să-i comunicați Președintelui Curții de Conturi toate interesele dumneavoastră financiare și alte angajamente pe care le aveți și să le faceți publice?

Absolut. Ca deputat în Parlamentul European, mi-am făcut publice interesele financiare. Voi aduce la cunoștința Președintelui Curții de Conturi toate interesele financiare și angajamentele pe care le am și, dacă este necesar, le voi face publice. Acest lucru este important pentru principiul transparenței și întărirea încrederii cetățenilor.

10.  Sunteți implicat în acțiuni în justiție aflate în curs? Dacă da, vă rugăm să furnizați detalii.

Nu, nu sunt.

11.  Aveți vreun rol activ sau executiv în politică. Dacă da, la ce nivel? Ați deținut funcții politice în ultimele 18 luni? Dacă da, vă rugăm să furnizați detalii.

Sunt membru al Parlamentului European și președinte al delegației parlamentare a Partidului de Centru din Finlanda. Sunt, de asemenea, membru supleant în Biroul Executiv al Partidului de Centru din Finlanda.

12.  Sunteți dispus să renunțați la orice post electiv sau funcție activă care comportă responsabilități în cadrul unui partid politic în cazul în care veți fi numit membru al Curții de Conturi?

Da.

13.  Cum ați trata un caz de neregulă gravă sau chiar de fraudă și/sau corupție în care sunt implicate persoane din statul membru din care proveniți?

În calitate de membru al Curții de Conturi, va trebui să acționez în condiții de independență deplină și în mod absolut imparțial în toate activitățile desfășurate. Acest lucru înseamnă că voi trata fiecare caz de neregulă, fraudă și corupție în același mod, indiferent de locul unde s-au înregistrat nereguli sau țara ai cărei cetățeni sunt implicați. În calitate de membru al Curții de Conturi nu pot avea standarde duble în modul în care tratez fiecare chestiune și trebuie să îmi desfășor întotdeauna activitatea în mod imparțial și cu independență totală.

Prevenirea fraudelor, a corupției și a neregulilor este deosebit de importantă pentru menținerea credibilității Uniunii Europene și a încrederii de care aceasta se bucură. În caz de suspiciune de fraudă, aș raporta imediat chestiunea Președintelui Curții de Conturi și Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF). Cetățenii trebuie să poată avea încredere în organismele Uniunii în orice situație și, în special, în Curtea de Conturi și în imparțialitatea membrilor săi.

Îndeplinirea sarcinilor

14.  Care ar trebui să fie caracteristicile principale ale unei culturi a bunei gestiuni financiare în cadrul unui serviciu public? Cum ar putea contribui CCE la încetățenirea acestei culturi?

  O cultură a bunei gestiuni financiare ar trebui să fie o cerință absolută în administrația publică. Gestionarea impecabilă a banilor contribuabililor ar trebui să fie un drept fundamental al cetățenilor Uniunii. În conformitate cu principiul bunei administrări, esențial este nu numai să se acționeze în conformitate cu normele, ci și să existe un schimb de informații suficient.

Buna gestiune financiară impune respectarea conceptului celor trei E-uri: economie, eficiență și eficacitate. Rolul Curții de Conturi în concretizarea acestui principiu este acela de a furniza rapoarte de audit independente cu privire la domeniile relevante și de a le publica în timp util. În acest mod, atât Parlamentul European, cât și cetățenii Uniunii sunt informați la timp cu privire la modul în care le sunt gestionate fondurile. Rapoartele trebuie să prezinte în detaliu atât bunele practici, cât și aspectele care necesită îmbunătățiri. Dezvăluind atât aspectele pozitive, cât și pe cele negative, putem influența și îmbunătăți gestiunea financiară cât mai eficient cu putință.

Respectarea termenelor este garantată prin urmărirea proceselor legislative, permițând, astfel, Curții de Conturi să aleagă subiectele rapoartelor sale speciale, astfel încât acestea să poată servi cel mai bine procesul legislativ și să pună la dispoziția Parlamentului informațiile de care are nevoie. Acest lucru ține și de utilizarea eficientă a resurselor proprii ale CCE.

În primul și în primul rând, trebuie concentrată atenția pe transparența proceselor. Ar trebui să fie clar pentru fiecare contribuabil unde și cum sunt folosiți banii. Difuzarea acestor informații nu ar trebui să fie o excepție, ci regula. Cetățenii trebuie să poată avea încredere că fondurile lor sunt administrate corect.

15.  Potrivit tratatului, Curtea de Conturi trebuie să sprijine Parlamentul în exercitarea atribuțiilor sale de control al execuției bugetare. Cum ați îmbunătăți în continuare cooperarea dintre Curte și Parlamentul European (în special, Comisia pentru control bugetar a acestuia) pentru a întări atât controlul public asupra cheltuielilor generale, cât și eficiența acestora?

Experiența mea profesională în cadrul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European îmi va fi cu siguranță de folos în îmbunătățirea cooperării dintre Curtea de Conturi și Parlamentul European. Furnizarea asistenței menționate la articolul 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (prin care se înființează Curtea de Conturi), cere din partea CCE să aibă în vedere importanța cooperării dintre CCE și Parlamentul European atunci când își planifică activitățile și auditurile proprii.

Pentru ca această cooperare să aibă succes, interacțiunea trebuie să funcționeze. Funcționarea cooperării între două instituții importante presupune planificare din timp: un program anual de lucru pentru Curtea de Conturi și un proiect de calendar pentru viitoarele rapoarte de audit vor face mai ușoară planificarea activităților Parlamentului și Comisiei pentru control bugetar, în special. În acest mod, îndeplinirea la timp a sarcinilor poate fi garantată și putem evita situațiile în care o chestiune nu poate fi dezbătută de Parlament pentru că nu a trecut de examinarea în Comisia pentru control bugetar în procesul legislativ și bugetar. Curtea de Conturi ar trebui să-i transmită Parlamentului European planul său anual cu suficient de mult timp înainte pentru ca Parlamentul să își elaboreze planul și calendarul de lucru.

După cum am subliniat în secțiunea 14, sincronizarea este una dintre cerințele pentru controlul utilizării fondurilor și garantarea unor performanțe deosebite.

16.  În opinia dumneavoastră, care este valoarea adăugată a auditului performanței și cum ar trebui încorporate constatările acestuia în procedurile de gestiune?

Auditurile de performanță oferă o imagine asupra unui aspect central în utilizarea fondurilor, și anume dacă sunt utilizate în mod corespunzător. Fondurile pot fi utilizate absolut în conformitate cu normele, dar aceasta nu înseamnă neapărat că s-a acționat într-un mod economic, eficace sau cu un impact deosebit. Ar trebui să se pună un accent și mai puternic pe obținerea de rezultate, deoarece acest lucru permite cu adevărat să se estimeze dacă fondurile au fost sau nu utilizate în mod corespunzător.

Curtea de Conturi efectuează audituri de performanță și face observații și recomandări; să acționeze pe baza lor este treaba Comisiei, în special a comisarului responsabil pentru domeniul în cauză și a directorului general vizat.

Auditurile și recomandările formulate de Curtea de Conturi ar trebui luate în considerare în activitățile administrative ca parte a operațiunilor în curs. Informațiile furnizate de audituri ar trebui utilizate atât pentru a îmbunătăți procesele administrative existente, cât și pentru a întocmi unele noi. În acest mod pot fi obținute beneficii maxime de pe urma auditurilor efectuate și a informațiilor rezultate.

17.  Cum ar putea fi îmbunătățită cooperarea dintre Curtea de Conturi, instituțiile naționale de control și Parlamentul European (Comisia pentru control bugetar) în ceea ce privește auditarea bugetului Uniunii Europene?

Nu există cooperare fără dialog și interacțiune. Îmbunătățirea cooperării dintre Curtea de Conturi, instituțiile naționale de control și Parlamentul European (Comisia pentru control bugetar) ar putea pleca de la schimbul de bune practici. Împărtășirea celor mai bune practici ale instituțiilor naționale de audit ar facilita simțitor cooperarea între organisme. În conformitate cu observațiile practice prezentate în raportul anual de anul acesta, cele mai bune practici pot fi detectate și partajate la nivel internațional, inclusiv în afara granițelor UE.

Auditurile concertate constituie, de asemenea, o formă de cooperare care permite dezvoltarea de bune practici. Principiul independenței prevăzut de tratate trebuie respectat atunci când se desfășoară activități comune. În special în ceea ce privește distribuirea sarcinilor și evitarea suprapunerii, cooperarea dintre instituțiile naționale de control și Curtea de Conturi ar putea duce la economii importante de resurse.

În activitatea mea ca membru al Curții de Conturi, doresc să port un dialog activ atât cu Parlamentul European, cât și cu autoritățile naționale de audit. Temelia unei bune cooperări o constituie faptul că Curtea de Conturi difuzează activ informații cu privire la activitățile sale și astfel promovează principiul transparenței în relațiile dintre Parlamentul European și instituțiile naționale de audit.

18.  Cum ați îmbunătăți procedura de raportare a CCE pentru a pune la dispoziția Parlamentului European toate informațiile necesare cu privire la corectitudinea datelor furnizate Comisiei Europene de statele membre?

Pentru o bună execuție bugetară trebuie ca statele membre să îi transmită Comisiei informații fiabile și exacte. Fiecare stat membru este responsabil în fața cetățenilor săi pentru conformarea cu normele de gestiune financiară, pentru adoptarea unor principii exemplare de bună guvernanță și pentru furnizarea de informații suficiente și exacte Comisiei cu privire la motivele plăților.

Cunoscând activitatea Parlamentului European și, în special, a Comisiei pentru control bugetar, care colaborează îndeaproape cu Curtea de Conturi, voi lua în considerare cu siguranță aspectul privitor la utilitatea raportării către Parlamentul European. Ar trebui canalizate investiții cu scopul de a îmbunătăți calitatea conținutului rapoartelor și, prin urmare, a oferi informații pertinente pentru deputații în Parlamentul European: scopul ar trebui să fie producerea de valoare adăugată pentru activitatea Parlamentului, mai ales în ce privește rapoartele de descărcare de gestiune. Toate comunicările din partea Curții de Conturi către Parlamentul European trebuie să fie clare și calitatea ar trebui să fie un subiect permanent de preocupare.

Raportul anual al Curții de Conturi nu reprezintă unica ocazie de a face schimb de informații: dimpotrivă, există mai multe modalități de a împărtăși analize ale fiabilității informațiilor. De asemenea, Curtea de Conturi ar putea elabora rapoarte prompte și scurte cu privire la exactitatea informațiilor furnizate de statele membre în anumite domenii de politică.

În cursul anului viitor, UE va plăti un volum record de fonduri de coeziune, care au fost afectate de întârzieri neobișnuite. În astfel de situații, în special, ar trebui să putem să avem încredere că toate informațiile vor fi prezentate în mod sincer și adecvat, garantând, în același timp, că Curtea de Conturi își utilizează resursele în mod eficient pentru a elimina motivele eronate de plată. Cu o presiune din ce în ce mai mare pe operațiunile de audit, alocarea judicioasă a resurselor va fi esențială, iar acest lucru trebuie planificat cu atenție de Curtea de Conturi.

Un aspect pe care l-am menționat de mai multe ori este schimbul de informații. Comisia ar trebui să le comunice în mod clar și activ statelor membre ce informații trebuie să prezinte. Parlamentul a subliniat de mai multe ori că aceste informații sunt disponibile pe internet. Când se pune problema schimbului de informații, apar mereu discuții cu privire la modalitățile de evitare a unei sarcini administrative. Echilibrul urmărit ar trebui să pună un mai mare accent pe disponibilitatea unor informații adecvate și suficiente privind motivele plăților, mai degrabă decât pe simplificarea procedurilor administrative. Toate acestea ne aduc întotdeauna înapoi la principiul de bază că cetățenii Uniunii Europene ar trebui să cunoască modul în care și motivele pentru care sunt cheltuite fondurile Uniunii.

Alte aspecte

19.  Vă veți retrage candidatura în cazul unui aviz nefavorabil al Parlamentului cu privire la numirea dumneavoastră ca membru al Curții?

Da. Tratatul prevede ca membrii Curții de Conturi să își exercite atribuțiile în mod independent și cu profesionalism, în interesul general al Uniunii. Pentru a îndeplini aceste sarcini bine și cu succes, este esențial să se mențină o relație de încredere cu Parlamentul și Comisia pentru control bugetar.


PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE

Titlu

Înlocuirea parțială a membrilor Curții de Conturi Europene - candidatul FI

Referințe

12248/2017 – C8-0330/2017 – 2017/0814(NLE)

Data sesizării

21.9.2017

 

 

 

Comisie competentă

Data anunțului în plen

CONT

5.10.2017

 

 

 

Raportori

Data numirii

Indrek Tarand

2.10.2017

 

 

 

Data adoptării

19.10.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

13

9

2

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Jonathan Arnott, Inés Ayala Sender, Luke Ming Flanagan, Ingeborg Gräßle, Cătălin Sorin Ivan, Arndt Kohn, Bogusław Liberadzki, Monica Macovei, Notis Marias, Petri Sarvamaa, Bart Staes, Indrek Tarand, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Richard Ashworth, Karin Kadenbach, Julia Pitera, Patricija Šulin

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Jan Huitema, Wajid Khan, Momchil Nekov, Monika Smolková, Lieve Wierinck

Data depunerii

26.10.2017

Notă juridică