Procedură : 2016/0404(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0395/2017

Texte depuse :

A8-0395/2017

Dezbateri :

PV 13/06/2018 - 16
CRE 13/06/2018 - 16

Voturi :

PV 14/06/2018 - 7.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0263

RAPORT     ***I
PDF 1012kWORD 144k
8.12.2017
PE 601.007v02-00 A8-0395/2017

referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind efectuarea unui test de proporționalitate înainte de adoptarea unor noi reglementări referitoare la profesii

(COM(2016)0822 – C8-0012/2017 – 2016/0404(COD))

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor

Raportor: Andreas Schwab

ERATE/ADDENDA
AMENDAMENTE
PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
 PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind efectuarea unui test de proporționalitate înainte de adoptarea unor noi reglementări referitoare la profesii

(COM(2016)0822 – C8-0012/2017 – 2016/0404(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0822),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 46, articolul 53 alineatul (1) și articolul 62 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0012/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizele motivate prezentate de către Bundestagul german, Bundesratul german, Adunarea Națională a Franței, Senatul Franței și Consiliul Federal al Austriei în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 31 mai 2017(1),

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0395/2017),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Amendamentul    1

Propunere de directivă

Considerentul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(5)  În urma procesului de evaluare reciprocă a fost identificată lipsa clarității în ceea ce privește criteriile care trebuie utilizate de autoritățile competente naționale în momentul evaluării proporționalității cerințelor care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora; de asemenea, s-a evidențiat controlul inegal al acestor măsuri la toate nivelurile legiferării. Prin urmare, pentru a se evita fragmentarea pieței interne și a se elimina barierele din calea accesului la anumite activități salariate sau independente, precum și obstacolele din calea exercitării acestora, este necesarse stabilească o abordare comună la nivelul Uniunii, care să prevină adoptarea unor măsuri disproporționate.

(5)  În urma procesului de evaluare reciprocă, a fost identificată lipsa clarității în ceea ce privește criteriile care trebuie utilizate de statele membre în momentul evaluării proporționalității cerințelor care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora; de asemenea, s-a evidențiat controlul inegal al acestor măsuri la toate nivelurile legiferării. Prin urmare, pentru a se evita fragmentarea pieței interne și a se elimina barierele din calea accesului la anumite activități salariate sau independente, precum și obstacolele din calea exercitării acestora, ar trebuiexiste o abordare comună la nivelul Uniunii, care să prevină adoptarea unor măsuri disproporționate.

Justificare

Pentru a evita o contradicție cu sintagma „autoritatea competentă” din Directiva 2005/36/CE, este oportun să se permită statelor membre să stabilească ele însele autoritățile competente.

Amendamentul    2

Propunere de directivă

Considerentul 6 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(6a)  Prezenta directivă urmărește să stabilească norme pentru efectuarea evaluării proporționalității înainte de a introduce reglementări profesionale, pentru a asigura buna funcționare a pieței interne, garantând în același timp transparența, o calitate înaltă a serviciilor profesionale oferite și un nivel ridicat de protecție a consumatorilor. Directiva nu trebuie să afecteze competența statelor membre de a decide, în absența unei armonizări, dacă și în ce mod reglementează o profesie, în limitele principiilor nediscriminării și proporționalității.

Amendamentul    3

Propunere de directivă

Considerentul 7

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(7)  Activitățile reglementate de prezenta directivă ar trebui să vizeze profesiile reglementate care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2005/36/CE. Prezenta directivă ar trebui să se aplice în plus față de Directiva 2005/36/CE și fără a aduce atingere altor dispoziții prevăzute într-un act separat al Uniunii referitor la accesul la o anumită profesie reglementată și exercitarea acesteia.

(7)  Activitățile reglementate de prezenta directivă ar trebui să vizeze profesiile reglementate care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2005/36/CE. Directiva ar trebui să se aplice cerințelor care restricționează accesul la profesiile reglementate existente, sau pe care statele membre intenționează să le reglementeze, precum și celor care restricționează exercitarea acestora. Prezenta directivă ar trebui să se aplice în plus față de Directiva 2005/36/CE și fără a aduce atingere altor dispoziții prevăzute într-un act separat al Uniunii referitor la accesul la o anumită profesie reglementată și exercitarea acesteia. În special, în cazul în care cerințele privind accesul la o anumită profesie sau exercitarea acesteia sunt armonizate la nivelul Uniunii, statele membre ar trebui să evite extinderea nenecesară a sferei de aplicare a actelor juridice ale Uniunii și introducerea în exces a unor norme, proceduri administrative, taxe sau penalități, mai ales în cazul în care acestea se aplică la nivel național, regional și local, depășind ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit.

Amendamentul    4

Propunere de directivă

Considerentul 7 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(7a)  Prezenta directivă nu aduce atingere competenței statelor membre de a defini organizarea și conținutul sistemelor lor de educație și de formare profesională, în special în ceea ce privește posibilitatea de a delega organizațiilor profesionale competența de a organiza sau a superviza educația și formarea profesională. Cu toate acestea, în cazul în care perioada de studii sau de formare profesională constă în activități remunerate, ar trebui garantată libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii.

Amendamentul    5

Propunere de directivă

Considerentul 8

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(8)  Statele membre ar trebui să fie în măsură să se bazeze pe un cadru de reglementare comun, bazat pe concepte juridice clar definite în ceea ce privește diversele modalități de a reglementa o anumită profesie pe teritoriul Uniunii. Există mai multe modalități de a reglementa o anumită profesie, de exemplu, rezervând accesul la o anumită activitate sau exercitarea acesteia pentru deținătorii unei calificări profesionale. De asemenea, dispozițiile de drept intern pot reglementa una dintre modalitățile de exercitare a unei profesii, stabilind condiții pentru utilizarea titlurilor profesionale.

(8)  Statele membre ar trebui să fie în măsură să se bazeze pe un cadru de reglementare comun, bazat pe concepte juridice clar definite în ceea ce privește diversele modalități de a reglementa o anumită profesie pe teritoriul Uniunii. Există mai multe modalități de a reglementa o anumită profesie, de exemplu, rezervând accesul la o anumită activitate sau exercitarea acesteia pentru deținătorii unei calificări profesionale. Statele membre ar trebui, de asemenea, să poată adopta și cerințe care să reglementeze una dintre modalitățile de exercitare a unei profesii, stabilind condiții pentru utilizarea titlurilor profesionale sau impunând cerințe de calificare numai persoanelor care desfășoară o activitate independentă, membrilor salariați ai profesiei, managerilor sau reprezentanților legali ai întreprinderilor, în special în cazul în care activitatea este desfășurată în forma unei societăți profesionale.

Amendamentul    6

Propunere de directivă

Considerentul 8 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(8a)  Înainte de a introduce noi dispoziții legislative, de reglementare sau administrative care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora sau înainte de a modifica dispozițiile existente, statele membre trebuie să se asigure că aceste dispoziții sunt nediscriminatorii și proporționale. Sfera acestei verificări ar trebui să fie proporțională cu natura, conținutul și efectele dispoziției care urmează a fi introdusă, ținând seama de contextul reglementar al profesiei reglementate în cauză. Dispozițiile care nu restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora, cum ar fi modificările de redactare, nu ar trebui să facă obiectul unei astfel de verificări.

Amendamentul    7

Propunere de directivă

Considerentul 9

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(9)  Sarcina de a dovedi caracterul justificat și proporționalitatea revine statelor membre. Motivele invocate de un stat membru pentru reglementare trebuie, așadar, să fie însoțite de o analiză a caracterului oportun și a proporționalității măsurii adoptate de statul în cauză, precum și de dovezi specifice care să permită susținerea argumentării sale.

(9)  Sarcina de a dovedi caracterul justificat și nediscriminatoriu și proporționalitatea revine statelor membre. Motivele invocate de un stat membru pentru reglementare trebuie, așadar, să fie însoțite de o verificare a caracterului nediscriminatoriu și a proporționalității dispoziției adoptate de statul membru în cauză, precum și de dovezi specifice care să permită susținerea argumentării sale. Deși nu trebuie neapărat să fie în măsură să prezinte un studiu specific sau un tip specific de probe sau materiale care să stabilească proporționalitatea unei astfel de dispoziții înainte de adoptarea sa, statul membru în cauză trebuie să efectueze o analiză obiectivă și detaliată, ținând seama de circumstanțele sale naționale specifice, pe baza căreia să poată demonstra, cu probe solide, că există un risc real de neîndeplinire a unor obiective de interes public.

Amendamentul    8

Propunere de directivă

Considerentul 10

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(10)  Este necesar să se monitorizeze proporționalitatea dispozițiilor care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora, în mod periodic și cu o frecvență adecvată reglementării în cauză. O revizuire a proporționalității unei legislații naționale restrictive în domeniul profesiilor reglementate ar trebui să se bazeze nu numai pe obiectivul respectivei legislații la momentul adoptării sale, ci și pe efectele legislației, evaluate după adoptarea acesteia. Evaluarea proporționalității legislației naționale ar trebui să se bazeze pe evoluțiile constatate în domeniul în cauză după adoptarea legislației.

(10)  Este necesar să se monitorizeze, după adoptare, proporționalitatea cerințelor care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora cu o frecvență adecvată reglementării în cauză. O revizuire a proporționalității unei legislații naționale restrictive în domeniul profesiilor reglementate ar trebui să se bazeze nu numai pe obiectivul respectivei legislații la momentul adoptării sale, ci și pe efectele legislației, evaluate după adoptarea acesteia. Evaluarea proporționalității legislației naționale ar trebui să se bazeze pe evoluțiile constatate în domeniul profesiilor reglementate după adoptarea legislației.

Amendamentul    9

Propunere de directivă

Considerentul 11

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(11)  Statele membre ar trebui să efectueze evaluări ale proporționalității în mod obiectiv și independent, inclusiv în cazul în care o profesie este reglementată indirect, acordând unei anumite organizații profesionale competența de a face acest lucru. În special, în ceea ce privește evaluarea de către autoritățile locale, organismele de reglementare sau organizațiile profesionale, deși acestea se află mai aproape de condițiile locale și dețin cunoștințe de specialitate care ar putea, în anumite cazuri, să le confere un avantaj pentru identificarea celui mai bun mod de a îndeplini obiectivele de interes public, există un motiv special de îngrijorare în cazurile în care opțiunea de politică aleasă de aceste autorități sau organisme acordă beneficii operatorilor stabiliți, în detrimentul actorilor nou-intrați pe piață.

(11)  Statele membre ar trebui să efectueze evaluări ale proporționalității în mod obiectiv și independent, inclusiv în cazul în care o profesie este reglementată indirect, acordând unei anumite organizații profesionale competența de a face acest lucru. Evaluarea poate include un aviz din partea unui organism independent împuternicit de statele membre în cauză să emită un astfel de aviz. În special, în ceea ce privește evaluarea de către autoritățile locale, organismele de reglementare sau organizațiile profesionale, deși acestea se află mai aproape de condițiile locale și dețin cunoștințe de specialitate care ar putea, în anumite cazuri, să le confere un avantaj pentru identificarea celui mai bun mod de a îndeplini obiectivele de interes public, există un motiv special de îngrijorare în cazurile în care opțiunea de politică aleasă de aceste autorități sau organisme acordă beneficii operatorilor stabiliți, în detrimentul actorilor nou-intrați pe piață.

Amendamentul    10

Propunere de directivă

Considerentul 11 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(11a)  Astfel cum o confirmă și jurisprudența constantă, orice discriminare pe motive de naționalitate sau de reședință rezultând din legislația națională care restricționează libertatea de stabilire este interzisă. La introducerea unor noi dispoziții legislative, de reglementare sau administrative, sau la modificarea dispozițiilor deja existente care restricționează accesul la profesiile reglementate sau la exercitarea acestora, statele membre trebuie să garanteze că aceste dispoziții se bazează pe criterii obiective și nediscriminatorii, cunoscute în prealabil.

Justificare

Ar trebui avută în vedere și nediscriminarea, în conformitate cu jurisprudența constantă și cu articolul 59 din Directiva 2005/36/CE.

Amendamentul    11

Propunere de directivă

Considerentul 12

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(12)  În cazul în care accesul la anumite activități salariate sau independente sau exercitarea acestora sunt condiționate de respectarea anumitor dispoziții referitoare la calificări profesionale specifice, stabilite în mod direct sau indirect de către statele membre, este necesar să se asigure faptul că aceste dispoziții sunt justificate de obiective de interes public, cum ar fi cele în sensul tratatului, și anume ordinea publică, siguranța publică și sănătatea publică sau de motive imperative de interes general, recunoscute ca atare în jurisprudența Curții de Justiție. Este important să se asigure că obiectivele de interes public sunt identificate în mod adecvat în scopul determinării intensității reglementării. De exemplu, pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății publice, statele membre ar trebui să beneficieze de o marjă de apreciere pentru a decide cu privire la nivelul de protecție pe care doresc să îl acorde sănătății publice și la modul în care trebuie obținută această protecție. Este necesar, de asemenea, să se clarifice că, printre motivele imperative de interes general recunoscute de Curtea de Justiție, se numără păstrarea echilibrului financiar al sistemului de securitate socială, protecția consumatorilor, beneficiarilor serviciilor și a lucrătorilor, protecția unei bune administrări a justiției, echitatea tranzacțiilor comerciale, combaterea fraudei și prevenirea cazurilor de evaziune fiscală și de evitare a obligațiilor fiscale, siguranța rutieră, protecția mediului și a mediului urban, sănătatea animalelor, proprietatea intelectuală, protejarea și conservarea patrimoniului național istoric și artistic, obiectivele de politică socială și de politică culturală. Potrivit jurisprudenței constante, motivele de ordin pur economic, care au, în esență, un obiectiv protecționist, precum și motivele strict administrative, precum efectuarea controalelor sau colectarea de statistici nu pot constitui motive imperative de interes general.

(12)  În cazul în care accesul la activități salariate sau independente sau exercitarea acestora sunt condiționate de respectarea anumitor cerințe referitoare la calificări profesionale specifice, stabilite în mod direct sau indirect de către statele membre, este necesar să se asigure faptul că aceste cerințe sunt justificate de obiective de interes public, cum ar fi cele în sensul tratatului, și anume ordinea publică, siguranța publică și sănătatea publică sau de motive imperative de interes general, recunoscute ca atare în jurisprudența Curții de Justiție. Este necesar, de asemenea, să se clarifice că, printre motivele imperative de interes general recunoscute de Curtea de Justiție se numără: păstrarea echilibrului financiar al sistemului de securitate socială; protecția consumatorilor, a beneficiarilor serviciilor și a lucrătorilor; protecția unei bune administrări a justiției; asigurarea unor tranzacții comerciale echitabile; combaterea fraudei, prevenirea cazurilor de evaziune fiscală și de evitare a obligațiilor fiscale și eficacitatea supravegherii fiscale; siguranța transporturilor; garantarea calității activităților meșteșugărești; promovarea cercetării și dezvoltării; protecția mediului și a mediului urban; sănătatea animalelor; proprietatea intelectuală; protejarea și conservarea patrimoniului național istoric și artistic, obiectivele de politică socială și de politică culturală. Potrivit jurisprudenței constante, motivele de ordin pur economic, precum promovarea economiei naționale în dezavantajul libertăților fundamentale, precum și motivele strict administrative, precum efectuarea controalelor sau colectarea de statistici nu pot constitui motive imperative de interes general.

Amendamentul    12

Propunere de directivă

Considerentul 12 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12a)  În vederea determinării nivelului de reglementare adecvat, dacă nu există o armonizare, este important ca obiectivele de interes general să fie identificate în mod corespunzător, în limitele proporționalității. Statele membre ar trebui să dispună de o marjă rezonabilă de apreciere, de exemplu, în cazul agravării riscurilor pentru un obiectiv de interes general, pentru a putea stabili nivelul de protecție pe care doresc să îl asigure și, dacă este nevoie, a consolida reglementările în vigoare. Faptul că un stat membru impune norme mai puțin stricte decât cele impuse de un alt stat membru nu înseamnă că normele acestuia din urmă sunt disproporționate și, prin urmare, incompatibile cu legislația UE. Deși reglementarea profesiilor este de importanță capitală pentru protecția obiectivelor de interes public și asigurarea unei calități înalte a produselor și serviciilor, aceasta ar trebui, printre altele, să contribuie la promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, precum și al educației și formării.

Amendamentul    13

Propunere de directivă

Considerentul 12 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12b)  În privința protecției sănătății publice, în conformitate cu articolul 168 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), la definirea și aplicarea tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii trebuie asigurat un nivel ridicat de protecție a sănătății umane. Aceasta implică asigurarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane și atunci când Uniunea adoptă acte în temeiul altor dispoziții ale tratatului, în special în ceea ce privește reglementarea profesiilor din domeniul sănătății, având în vedere natura specială a serviciilor medicale și faptul că pacienții sunt diferiți de ceilalți beneficiari ai serviciilor.

Amendamentul    14

Propunere de directivă

Considerentul 13

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(13)  În cazul în care un stat membru intenționează să reglementeze o profesie sau să modifice normele existente, ar trebui să se țină seama de natura riscurilor legate de obiectivele de interes public urmărite, în special de riscurile pentru consumatori, profesioniști și părți terțe. În plus, trebuie amintit că, în domeniul serviciilor profesionale, există, de obicei, o asimetrie a informațiilor între consumatori și profesioniști. Profesioniștii un nivel ridicat de competențe tehnice pe care consumatorii nu le au în mod necesar și, prin urmare, consumatorilor le este greu să evalueze calitatea serviciilor care le sunt oferite.

(13)  Pentru ca dispozițiile pe care le introduc și modificările aduse dispozițiilor existente să fie proporționale, statele membre ar trebui să aibă în vedere analizarea unor criterii relevante pentru profesia reglementată. În cazul în care un stat membru intenționează să reglementeze o profesie sau să modifice normele existente, ar trebui să se țină seama de natura riscurilor legate de obiectivele de interes public urmărite, în special de riscurile pentru destinatarii serviciilor, inclusiv consumatori, profesioniști și părți terțe. În plus, trebuie amintit că, în domeniul serviciilor profesionale, există, de obicei, o asimetrie a informațiilor între consumatori și profesioniști, având în vedere faptul că profesioniștii un nivel ridicat de competențe tehnice pe care consumatorii nu le au în mod necesar.

Amendamentul    15

Propunere de directivă

Considerentul 14

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(14)  Pentru a îndeplini cerința proporționalității, măsura trebuie să fie adecvată pentru a garanta îndeplinirea obiectivului urmărit. Măsurile ar trebui să fie considerate adecvate pentru a garanta îndeplinirea obiectivului urmărit numai dacă reflectă cu adevărat o preocupare pentru atingerea obiectivului respectiv într-un mod coerent și sistematic, de exemplu atunci când riscurile similare legate de anumite activități sunt abordate în mod comparabil și atunci când orice excepții de la restricțiile în cauză sunt aplicate în conformitate cu obiectivul declarat. În plus, măsura națională ar trebui să contribuie la realizarea obiectivului urmărit; prin urmare, în cazul în care aceasta nu are niciun efect asupra justificării invocate, aceasta nu ar trebui să fie considerată adecvată.

(14)  Pentru a îndeplini cerința proporționalității, măsura trebuie să fie adecvată pentru a garanta îndeplinirea obiectivului urmărit. Măsurile ar trebui să fie considerate adecvate pentru a garanta îndeplinirea obiectivului urmărit numai dacă reflectă cu adevărat o preocupare pentru atingerea obiectivului respectiv într-un mod coerent și sistematic, de exemplu atunci când riscurile similare legate de anumite activități sunt abordate în mod comparabil și atunci când orice excepții de la restricțiile în cauză sunt aplicate în conformitate cu obiectivul declarat. În plus, măsura națională ar trebui să contribuie efectiv la realizarea obiectivului urmărit; prin urmare, în cazul în care aceasta nu are niciun efect asupra justificării invocate, aceasta nu ar trebui să fie considerată adecvată.

Amendamentul    16

Propunere de directivă

Considerentul 15

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(15)  Cerințele legate de calificările profesionale ar trebui să fie considerate necesare doar atunci când măsurile existente, cum ar fi legislația privind protecția consumatorilor, nu pot fi considerate ca fiind adecvate sau realmente eficiente pentru a atinge scopul urmărit.

(15)  Cerințele legate de calificările profesionale ar trebui să fie considerate necesare doar atunci când măsurile existente, cum ar fi legislația privind siguranța produselor sau privind protecția consumatorilor, nu pot fi considerate ca fiind adecvate sau realmente eficiente pentru a atinge scopul urmărit.

Amendamentul    17

Propunere de directivă

Considerentul 16

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(16)  Printre elementele care trebuie luate în considerare de către autoritățile naționale, următoarele sunt cele mai relevante: legătura dintre sfera de cuprindere a activităților profesionale pe care le implică o profesie și calificarea profesională necesară; complexitatea sarcinilor, în special în ceea ce privește nivelul, natura și durata formării sau a experienței cerute; existența unor căi diferite pentru a obține calificarea profesională; sfera de cuprindere a activităților profesionale rezervate deținătorilor unei anumite calificări profesionale și, în special, dacă activitățile rezervate anumitor profesioniști pot fi partajate cu alți profesioniști; gradul de autonomie în exercitarea unei profesii reglementate, în special în cazul în care activitățile referitoare la o profesie reglementată se desfășoară sub controlul și responsabilitatea unui profesionist calificat corespunzător.

(16)  Statele membre ar trebui să ia în considerare și următoarele elemente: legătura dintre sfera de cuprindere a activităților profesionale pe care le implică o profesie și calificarea profesională necesară; complexitatea sarcinilor, în special în ceea ce privește nivelul, natura și durata formării sau a experienței cerute; existența unor căi diferite pentru a obține calificarea profesională; dacă activitățile rezervate anumitor profesioniști pot fi partajate cu alți profesioniști; gradul de autonomie în exercitarea unei profesii reglementate, în special în cazul în care activitățile referitoare la o profesie reglementată se desfășoară sub controlul și responsabilitatea unui profesionist calificat corespunzător.

Amendamentul    18

Propunere de directivă

Considerentul 17

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(17)  În cazul în care un stat membru reglementează o profesie, ar trebui să se țină seama de faptul că progresul tehnologic ar putea reduce asimetria dintre consumatori și profesioniști la nivelul informațiilor. Având în vedere rapiditatea evoluției tehnologiilor și a progresului științific, actualizarea cerințelor privind accesul poate avea o importanță deosebită pentru o serie de profesii.

(17)  Prezenta directivă promovează progresul științific și tehnologic, care trebuie luat în considerare în mod corespunzător, de exemplu atunci când serviciul este furnizat prin mijloace electronice. În cazul în care un stat membru reglementează o profesie, ar trebui să se țină seama de faptul că progresul tehnologic ar putea reduce sau crește asimetria dintre consumatori și profesioniști la nivelul informațiilor. Având în vedere rapiditatea evoluției tehnologiilor și a progresului științific, actualizarea cerințelor privind accesul poate avea o importanță deosebită pentru o serie de profesii. În cazul în care evoluțiile științifice și tehnologice prezintă un risc ridicat pentru obiectivele de interes public, este de datoria statelor membre să încurajeze profesioniștii, dacă este cazul, să țină pasul cu aceste evoluții.

Amendamentul    19

Propunere de directivă

Considerentul 18

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(18)  Impactul economic al măsurii, inclusiv o analiză costuri/beneficii, în special în ceea ce privește gradul de concurență de pe piață și calitatea serviciilor prestate, precum și impactul asupra dreptului la muncă și asupra liberei circulații a persoanelor și a serviciilor în cadrul Uniunii ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător de către autoritățile competente. Pe baza acestei analize, statele membre ar trebui să examineze, în special, dacă domeniul de aplicare al restricției privind accesul la profesiile reglementate sau al restricției privind exercitarea acestora în cadrul Uniunii este proporțional cu importanța obiectivelor urmărite și cu beneficiile preconizate.

(18)  Impactul măsurii asupra liberei circulații a persoanelor și a serviciilor în cadrul Uniunii, la asupra alegerilor consumatorilor și asupra calității serviciilor furnizate ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător de către statele membre. Pe această bază, statele membre ar trebui să examineze, în special, dacă domeniul de aplicare al restricției privind accesul la profesiile reglementate sau al restricției privind exercitarea acestora în cadrul Uniunii este proporțional cu importanța obiectivelor urmărite și cu beneficiile preconizate.

Amendamentul    20

Propunere de directivă

Considerentul 18 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(18a)  În cazul în care consideră că un anumit criteriu nu este relevant pentru evaluare, statele membre trebuie să își justifice corespunzător decizia atunci când notifică Comisia în conformitate cu prezenta directivă.

Amendamentul    21

Propunere de directivă

Considerentul 19

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(19)  Statele membre ar trebui să efectueze o comparație între măsura națională în cauză și soluțiile alternative și mai puțin restrictive care ar permite atingerea aceluiași obiectiv, dar ar impune mai puține restricții. În cazul în care măsurile sunt justificate de protecția consumatorilor și în cazul în care riscurile identificate sunt limitate la relația dintre profesionist și consumator, fără a afecta în mod negativ părți terțe, obiectivul ar putea fi atins prin mijloace mai puțin restrictive decât rezervarea activităților pentru profesioniști, cum ar fi protecția titlului profesional sau înscrierea într-un registru profesional. Reglementarea prin intermediul activităților rezervate ar trebui să fie folosită numai în cazurile în care măsurile vizează prevenirea unui risc de afectare gravă a obiectivelor de interes public.

(19)  Statele membre ar trebui să efectueze o comparație între măsura națională în cauză și soluțiile alternative și mai puțin restrictive care ar permite atingerea aceluiași obiectiv, dar ar impune mai puține restricții. În cazul în care măsurile sunt justificate de protecția consumatorilor și în cazul în care riscurile identificate sunt limitate la relația dintre profesionist și consumator, fără a afecta în mod negativ părți terțe, obiectivul ar trebui să fie atins prin mijloace mai puțin restrictive decât rezervarea activităților pentru profesioniști. De exemplu, în cazurile în care consumatorii au posibilitatea de a alege sau nu serviciile unor experți calificați, mijloacele folosite ar trebui să fie mai puțin restrictive, cum ar fi protecția titlului profesional sau înscrierea într-un registru profesional. Reglementarea prin intermediul activităților rezervate și a titlurilor profesionale protejate ar trebui să fie luată în considerare în cazurile în care măsurile vizează prevenirea unui risc de afectare gravă a obiectivelor de interes public, cum ar fi sănătatea publică.

Amendamentul    22

Propunere de directivă

Considerentul 20

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(20)  Autoritățile naționale ar trebui să efectueze o evaluare globală a împrejurărilor în care este adoptată și pusă în aplicare măsura restrictivă și să analizeze în special efectul cumulativ al impunerii anumitor cerințe în plus față de calificările profesionale specifice. Accesul la anumite activități și exercitarea acestora pot fi condiționate de respectarea anumitor dispoziții, cum ar fi regulile referitoare la organizarea profesiei, apartenența obligatorie la un organism profesional, etica profesională, supravegherea și răspunderea. Prin urmare, atunci când se evaluează efectul cumulativ al acestor măsuri, autoritățile competente ar trebui să ia în considerare, de asemenea, alte cerințe existente, precum dezvoltarea profesională continuă, apartenența obligatorie la o anumită asociație profesională, regimurile de înregistrare sau de autorizare, restricțiile cantitative, cerințele specifice privind forma juridică și deținerea de capital, restricțiile teritoriale și restricțiile privind activitățile multidisciplinare, normele referitoare la incompatibilitate, cerințele privind asigurarea, precum și cerințele privind cunoștințele lingvistice, în măsura în care sunt necesare pentru a exercita profesia în cauză. O măsură introdusă de un stat membru nu poate fi considerată necesară pentru atingerea obiectivului urmărit în cazul în care, în esență, se suprapune peste cerințe care au fost deja introduse în cadrul altor norme sau proceduri.

(20)  Statele membre ar trebui ar să efectueze o evaluare completă a împrejurărilor în care este adoptată și pusă în aplicare măsura și să analizeze în special efectul combinat al dispozițiilor noi sau modificate atunci când sunt combinate cu alte cerințe care restricționează accesul la profesie sau exercitarea acesteia. Accesul la anumite activități și exercitarea acestora pot fi condiționate de respectarea unei serii de cerințe, cum ar fi regulile referitoare la organizarea profesiei, apartenența obligatorie la un organism profesional, etica profesională, supravegherea și răspunderea. Prin urmare, atunci când evaluează efectul cumulativ al acestor măsuri, statele membre ar trebui să ia în considerare toate cerințele existente, inclusiv dezvoltarea profesională continuă, apartenența obligatorie la o anumită asociație profesională, regimurile de înregistrare sau de autorizare, restricțiile cantitative, cerințele specifice privind forma juridică și deținerea de capital, restricțiile teritoriale și restricțiile privind activitățile multidisciplinare, normele referitoare la incompatibilitate, cerințele privind asigurarea, cerințele privind tarifele minime și/sau maxime fixate, cerințele privind publicitatea, precum și cerințele privind cunoștințele lingvistice, în măsura în care sunt necesare pentru a exercita profesia în cauză.

Amendamentul    23

Propunere de directivă

Considerentul 20 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(20a)  Introducerea unor cerințe suplimentare ar putea fi oportună în vederea realizării obiectivelor de interes public. Simplul fapt că efectele individuale sau combinate ale acestora ar trebui să fie evaluate nu înseamnă că aceste cerințe sunt, de la bun început, disproporționate. De exemplu, obligația de a se supune unor cerințe de dezvoltare profesională continuă ar putea fi adecvată pentru a se asigura că specialiștii sunt la curent cu evoluțiile din domeniile lor de activitate, însă cu condiția să nu fie stabilite condiții discriminatorii și disproporționate, în detrimentul operatorilor nou intrați pe piață. De asemenea, apartenența obligatorie la o asociație profesională poate fi considerată adecvată în cazul în care organizațiile profesionale sunt însărcinate de stat să protejeze obiectivele de interes public relevante, de exemplu, să supravegheze exercitarea legală a profesiei sau să organizeze și să monitorizeze formarea profesională continuă. În cazul în care independența unei profesii nu poate fi garantată în mod corespunzător prin alte mijloace, statele membre pot lua în considerare aplicarea unor măsuri de protecție, cum ar fi limitarea participațiilor deținute de persoane din afara profesiei sau impunerea condiției ca majoritatea drepturilor de vot să fie deținute de persoanele care exercită profesia în cauză, cu condiția ca măsurile de protecție să nu depășească ceea ce este necesar pentru a proteja obiectivul de interes public. Pentru a asigura protecția unor obiective de interes public și calitatea serviciilor prestate, statele membre ar putea lua în considerare instituirea unor cerințe privind o serie de tarife fixe minime și/sau maxime pe care prestatorii de servicii să fie obligați să le respecte, în special în cazul serviciilor în care acest lucru este necesar pentru aplicarea efectivă a principiului rambursării costurilor, cu condiția ca această restricție să fie proporțională și, dacă este necesar, să se prevadă derogări de la tarifele minime și/sau maxime. În cazul în care introducerea de cerințe suplimentare se suprapune cu cerințe deja introduse de un stat membru în contextul altor norme sau proceduri, cerințele în cauză nu pot fi considerate potrivite pentru atingerea obiectivului urmărit.

Amendamentul    24

Propunere de directivă

Considerentul 20 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(20b)  Jurisprudența constantă a confirmat faptul că sănătatea și viața persoanelor ocupă primul loc între interesele protejate prin tratat. Prin urmare, statele membre ar trebui să țină seama în mod corespunzător de obiectivul asigurării unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane atunci când evaluează cerințele pentru profesiile din domeniul sănătății, cum ar fi activitățile rezervate, titlurile profesionale protejate, dezvoltarea profesională continuă sau normele referitoare la distribuția geografică ori la organizarea profesiei, la etica profesională și la supervizare, respectând totodată condițiile minime de formare prevăzute în Directiva 2005/36/CE. Statele membre ar trebui, în special, să se asigure că reglementarea profesiilor medicale, care au implicații pentru sănătatea publică și siguranța pacienților, este proporționată și contribuie la garantarea accesului la servicii medicale, recunoscut ca drept fundamental în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și la îngrijiri sigure, de înaltă calitate și eficiente de sănătate pentru cetățeni pe teritoriul lor. La stabilirea politicilor pentru serviciile medicale ar trebui să se țină seama de densitatea populației, de caracteristicile geografice și de distribuția populației, pentru a asigura accesibilitatea și o calitate înaltă a serviciilor, precum și o furnizare adecvată și sigură a medicamentelor, ținând seama de necesitățile în materie de sănătate publică din teritoriului statului membru în cauză. Ar trebui să se țină seama și de necesitatea de a asigura independența profesională a cadrelor medicale. În plus, conform Directivei 2005/36/CE, statele membre ar trebui să poată refuza accesul parțial pentru profesiile medicale care au implicații pentru siguranța pacienților sau sănătatea publică, dacă refuzul se justifică prin obiectivul de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și este de natură să garanteze realizarea acestui obiectiv. În cazul în care se aplică principiul precauției, statele membre nu pot fi obligate să prezinte dovezi specifice care să justifice necesitatea reglementării.

Amendamentul    25

Propunere de directivă

Considerentul 20 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(20c)  Conform titlului II din Directiva 2005/36/CE, statele membre nu pot impune prestatorilor de servicii stabiliți într-un alt stat membru care oferă servicii profesionale cu caracter temporar sau ocazional cerințe sau restricții interzise de directiva respectivă, cum ar fi autorizarea din partea unei organizații sau a unui organism profesional ori care are reprezentanți pe teritoriul statului membru gazdă, precum și înregistrarea sau afilierea la acestea. Dacă este necesar, statele membre le pot impune prestatorilor de servicii care doresc să ofere servicii temporare să furnizeze o anumită cantitate de informații autorităților, printr-o declarație scrisă întocmită înainte de a presta serviciile pentru prima dată și să o reînnoiască anual. Prin urmare, pentru a facilita furnizarea de servicii profesionale, este necesar să se reitereze, ținând seama de caracterul temporar sau ocazional al serviciului, că cerințele precum înregistrarea temporară automată sau afilierea pro forma la o organizație profesională, legitimațiile profesionale, declarațiile prealabile și cerințele privind documentele, orice formă de spațiu comercial, inclusiv birou, precum și plata unei taxe sau a oricăror costuri, ar trebui să fie proporționale. Aceste cerințe nu trebuie să impună sarcini disproporționate prestatorilor de servicii, nici să împiedice sau să facă mai neatractivă exercitarea libertății de a presta servicii. Statele membre ar trebui, în special, să verifice dacă cerințele de a furniza anumite informații și documente în conformitate cu Directiva 2005/36/CE și posibilitatea de a obține detalii suplimentare prin intermediul cooperării administrative între statele membre prin sistemul IMI sunt proporționate și suficiente pentru a preveni riscurile grave de eludare a normelor aplicabile de către prestatorii de servicii. Prezenta directivă nu ar trebui însă să se aplice măsuri menite să asigure respectarea termenilor și condițiilor de angajare aplicabile.

Amendamentul    26

Propunere de directivă

Considerentul 21

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(21)  Este esențial pentru funcționarea corespunzătoare a pieței interne să se asigure că statele membre furnizează informații cetățenilor, asociațiilor reprezentative sau altor părți interesate relevante înainte de a introduce măsuri noi, de natură să restricționeze accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora și că statele membre le oferă acestora posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere.

(21)  Este esențial pentru funcționarea corespunzătoare a pieței interne să se asigure că statele membre furnizează informații cetățenilor, asociațiilor reprezentative sau altor părți interesate relevante înainte de a introduce măsuri noi sau a modifica cerințele existente, de natură să restricționeze accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora. Statele membre ar trebui să efectueze o consultare publică mai largă, care să implice toate părțile interesate și să le dea posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere, pentru a strânge probele adecvate necesare pentru conceperea unor reforme ale serviciilor profesionale, în special în cazul reformelor cu un impact mai mare.

Amendamentul    27

Propunere de directivă

Considerentul 21 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(21a)  În plus, atunci când evaluează nediscriminarea, justificarea și proporționalitatea, statele membre ar trebui, de asemenea, să țină seama integral de drepturile cetățenilor privind accesul la justiție, garantate în conformitate cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În conformitate cu articolul 47 primul paragraf din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, statele membre au obligația de a garanta căi de atac eficiente în fața unei instanțe judecătorești în domeniile reglementate de dreptul Uniunii. Prin urmare, instanțele naționale ar trebui să poată evalua proporționalitatea dispozițiilor care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive, pentru a garanta pentru toate persoanele fizice sau juridice dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe împotriva restricțiilor la libertatea de a alege o ocupație, de a-și exercita dreptul de stabilire și de a presta servicii. Este de competența instanțelor naționale să stabilească dacă restricțiile depășesc ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivele urmărite, având în vedere toate normele în vigoare și motivele pentru reglementare invocate de un stat membru.

Justificare

Controlul judiciar este fundamental pentru funcționarea testului de proporționalitate, permițându-le cetățenilor și întreprinderilor să beneficieze pe deplin de drepturile lor, în special având în vedere durata în general excesivă a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Amendamentul    28

Propunere de directivă

Considerentul 22

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(22) Pentru a facilita schimbul de bune practici, fiecare stat membru ar trebuiîncurajeze autoritățile competente relevante să facă schimb cu alte state membre de informații adecvate și actualizate în mod regulat, referitoare la reglementarea profesiilor.

(22)  În vederea schimburilor de bune practici, statele membre trebuieia măsurile necesare pentru a încuraja comunicarea reciprocă de informații adecvate și actualizate în mod regulat referitoare la reglementarea profesiilor și la efectele acesteia. Comisia ar trebui să faciliteze schimbul de bune practici între statele membre.

Amendamentul    29

Propunere de directivă

Considerentul 23

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(23)  Pentru a spori transparența și pentru a promova evaluări ale proporționalității bazate pe criterii comparabile, este important ca informațiile prezentate de statele membre să fie ușor accesibile în baza de date a profesiilor reglementate, pentru a permite tuturor părților interesate să își prezinte observațiile.

(23)  Pentru a spori transparența și pentru a promova evaluări ale proporționalității bazate pe criterii comparabile, motivele pentru a considera că dispozițiile sunt nediscriminatorii, justificate și proporționale ar trebui să fie ușor accesibile în baza de date a profesiilor reglementate, pentru ca alte state membre să poată să își prezinte observațiile Comisiei. Aceste observații sunt luate în considerare în mod corespunzător de către Comisie în raportul său de sinteză elaborat în conformitate cu Directiva 2005/36/CE.

Amendamentul    30

Propunere de directivă

Considerentul 24

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(24)  Deoarece obiectivele prezentei directive, și anume înlăturarea restricțiilor disproporționate privind accesul la profesiile reglementare sau exercitarea acestora, nu pot fi realizate în măsură suficientă de către statele membre ci, datorită dimensiunii acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității stabilit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la respectivul articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective,

(24)  Deoarece obiectivele prezentei directive, și anume înlăturarea restricțiilor disproporționate privind accesul la profesiile reglementare sau exercitarea acestora, nu pot fi realizate în măsură suficientă de către statele membre ci, datorită dimensiunii acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității stabilit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul nediscriminării și cu principiul proporționalității, astfel cum sunt enunțate la respectivul articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective,

Amendamentul    31

Propunere de directivă

Articolul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 1

Articolul 1

Obiectul

Obiectul

Prezenta directivă stabilește norme privind un cadru comun pentru efectuarea evaluărilor proporționalității înainte de a introduce noi dispoziții legislative, de reglementare sau administrative care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora, sau înainte de a modifica dispozițiile existente, în vederea asigurării bunei funcționări a pieței interne.

Prezenta directivă stabilește norme privind un cadru comun pentru efectuarea evaluărilor proporționalității înainte de a introduce noi dispoziții sau de a modifica dispozițiile legislative, de reglementare sau administrative existente care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora, în vederea asigurării bunei funcționări a pieței interne, garantând totodată o calitate înaltă a serviciilor profesionale oferite și în nivel ridicat de protecția a consumatorilor.

Amendamentul    32

Propunere de directivă

Articolul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 2

Articolul 2

Domeniul de aplicare

Domeniul de aplicare

1.  Prezenta directivă se aplică cerințelor din sistemele juridice ale statelor membre care restricționează accesul la o profesie reglementată sau exercitarea acesteia, ori una dintre formele de exercitare a acesteia, inclusiv utilizarea titlurilor profesionale și activitățile profesionale permise în temeiul acestor titluri, incluse în domeniul de aplicare al Directivei 2005/36/CE.

1.  Prezenta directivă se aplică cerințelor din sistemele juridice ale statelor membre care restricționează accesul la o profesie reglementată sau exercitarea acesteia, ori una dintre formele de exercitare a acesteia, inclusiv utilizarea titlurilor profesionale și activitățile profesionale permise în temeiul acestor titluri, incluse în domeniul de aplicare al Directivei 2005/36/CE.

2.  În cazul în care într-un act separat al Uniunii sunt stabilite dispoziții specifice privind reglementarea unei anumite profesii, dispozițiile corespunzătoare ale prezentei directive nu se aplică.

2.  În cazul în care într-un act juridic separat al Uniunii sunt stabilite cerințe specifice privind reglementarea unei anumite profesii, dispozițiile corespunzătoare ale prezentei directive nu se aplică.

Amendamentul    33

Propunere de directivă

Articolul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 3

Articolul 3

Definiții

Definiții

În sensul prezentei directive, se aplică definițiile Directivei 2005/36/CE. În plus, se aplică următoarele definiții:

În sensul prezentei directive, se aplică definițiile Directivei 2005/36/CE. În plus, se aplică următoarele definiții:

(a) „titlu profesional protejat” înseamnă o formă de reglementare a unei profesii în cadrul căreia utilizarea titlului într-o activitate profesională sau într-o grupă de activități profesionale face obiectul unei anumite calificări profesionale în domeniul relevant în temeiul unor dispoziții legislative, de reglementare sau administrative, fie direct, fie indirect, și în cadrul căreia utilizarea abuzivă a acestui titlu face obiectul unor sancțiuni sau al unor alte măsuri.

(a) „titlu profesional protejat” înseamnă o formă de reglementare a unei profesii în cadrul căreia utilizarea titlului într-o activitate profesională sau într-o grupă de activități profesionale face obiectul unei anumite calificări profesionale în domeniul relevant în temeiul unor dispoziții legislative, de reglementare sau administrative, fie direct, fie indirect, și în cadrul căreia utilizarea abuzivă a acestui titlu face obiectul unor sancțiuni sau al unor alte măsuri.

(b)  „activități rezervate” înseamnă o formă de reglementare a unei profesii în cadrul căreia accesul la o activitate profesională sau la o grupă de activități profesionale este rezervat, în mod direct sau indirect, în temeiul unor dispoziții legislative, de reglementare sau administrative, membrilor unei profesii reglementate, inclusiv în cazul în care activitatea este partajată cu alte profesii reglementate.

(b)  „activități rezervate” înseamnă o formă de reglementare a unei profesii în cadrul căreia accesul la o activitate profesională sau la o grupă de activități profesionale este rezervat, în mod direct sau indirect, în temeiul unor dispoziții legislative, de reglementare sau administrative, membrilor unei profesii reglementate, care dispun de o anumită calificare profesională, inclusiv în cazul în care activitatea este partajată cu alte profesii reglementate.

Amendamentul    34

Propunere de directivă

Articolul 4

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 4

Articolul 4

Evaluarea ex ante a noilor măsuri

Evaluarea ex ante a noilor măsuri și monitorizarea

1.  Statele membre se asigură că înainte de a introduce noi dispoziții legislative, de reglementare sau administrative care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora, ori înainte de a modifica dispozițiile existente, autoritățile competente relevante efectuează o evaluare a proporționalității lor în conformitate cu normele prevăzute în prezenta directivă.

1.  Statele membre efectuează o evaluare în conformitate cu normele stabilite în prezenta directivă înainte de a introduce noi dispoziții sau de a modifica dispozițiile legislative, de reglementare sau administrative existente care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora.

 

1a.  Extinderea evaluării menționate la alineatul (1) trebuie să fie proporțională cu natura, conținutul și efectul noii dispoziții introduse pentru o anumită profesie reglementată, din perspectiva normelor specifice.

2.  Orice dispoziție menționată la alineatul (1) trebuie să fie însoțită de o fișă detaliată, care să permită evaluarea conformității cu principiul proporționalității.

2.  Orice dispoziție menționată la alineatul (1) trebuie să fie însoțită de o fișă detaliată, care să permită evaluarea conformității cu principiile proporționalității și nediscriminării.

3.  Motivele pentru care se consideră că o anumită dispoziție este justificată, necesară și proporțională se bazează pe dovezi calitative și, ori de câte ori este posibil, cantitative.

3.  Motivele pentru care se consideră că o anumită dispoziție este nediscriminatorie, justificată și proporțională se bazează pe dovezi calitative și, ori de câte ori este posibil, cantitative.

 

3a.  Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că evaluarea menționată la alineatul (1) se desfășoară într-un mod obiectiv și independent.

4.  Statele membre monitorizează în mod regulat și cu o frecvență corespunzătoare reglementării în cauză proporționalitatea dispozițiilor legislative, de reglementare sau administrative care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora, ținând seama în mod corespunzător de evoluțiile care au avut loc de la adoptarea măsurii în cauză.

4.  Statele membre monitorizează conformitatea dispozițiilor legislative, de reglementare sau administrative esențiale care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora cu principiile nediscriminării și proporționalității, ținând seama în mod corespunzător de evoluțiile care au avut loc de la adoptarea dispozițiilor în cauză.

5.  Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că evaluarea proporționalității menționată la alineatul (1) se desfășoară într-un mod obiectiv și independent, inclusiv prin implicarea organismelor independente de control.

5.  În ceea ce privește reglementarea profesiilor din domeniul medical, care au implicații pentru sănătatea și siguranța pacienților, statelor membre trebuie să li se lase o anumită marjă de apreciere, suficientă pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane. În acest scop, statele membre țin seama de acquis-ul comunitar, în special în ceea ce privește caracterul specific al profesiilor care oferă servicii de asistență medicală, recunoscute de legislatorul european și în jurisprudența Curții de Justiție.

Amendamentul    35

Propunere de directivă

Articolul 4 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 4a

 

Nediscriminarea

 

Atunci când introduc dispoziții legislative, de reglementare sau administrative noi care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea profesiilor reglementate sau modifică dispozițiile existente, statele membre se asigură că dispozițiile în cauză nu sunt, în mod direct sau indirect, discriminatorii pe bază de cetățenie sau naționalitate.

Justificare

În conformitate cu cauza C-55/94 Gebhard, atunci când se evaluează o măsură națională, prima etapă este să se verifice dacă aceasta este sau nu discriminatorie. Această obligație se reflectă, de asemenea, la articolul 59 alineatul (3) din Directiva 2005/36/CE.

Amendamentul    36

Propunere de directivă

Articolul 5

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 5

Articolul 5

Justificarea bazată pe obiective de interes public

Justificarea bazată pe obiective de interes public

1.  Statele membre se asigură că dispozițiile legislative, de reglementare sau administrative care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora pe care intenționează să le introducă, precum și modificările pe care intenționează să le aducă dispozițiilor existente sunt justificate de obiective de interes public.

1.  Statele membre se asigură că dispozițiile legislative, de reglementare sau administrative care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora pe care intenționează să le introducă, precum și modificările pe care intenționează să le aducă dispozițiilor existente sunt justificate de obiective de interes public.

2.  Autoritățile competente relevante analizează în special dacă aceste dispoziții sunt justificate în mod obiectiv de motive de ordine publică, de siguranță publică sau de sănătate publică, sau de motive imperative de interes general, cum ar fi păstrarea echilibrului financiar al sistemului de securitate socială, protecția consumatorilor, a beneficiarilor serviciilor și a lucrătorilor, protejarea bunei administrări a justiției, corectitudinea tranzacțiilor comerciale, combaterea fraudei și prevenirea cazurilor de evaziune fiscală și de evitare a obligațiilor fiscale, siguranța rutieră, protecția mediului și a mediului urban, sănătatea animalelor, proprietatea intelectuală, protecția și conservarea patrimoniului național istoric și artistic, obiective de politică socială și de politică culturală.

2.  Statele membre analizează în special dacă aceste dispoziții sunt justificate în mod obiectiv de motive de ordine publică, de siguranță publică sau de sănătate publică, sau de motive imperative de interes general, cum ar fi, de exemplu: păstrarea echilibrului financiar al sistemului de securitate socială; protecția consumatorilor, a beneficiarilor serviciilor și a lucrătorilor; protecția bunei administrări a justiției; asigurarea unor tranzacții comerciale echitabile; combaterea fraudei, prevenirea cazurilor de evaziune fiscală și de evitare a obligațiilor fiscale și asigurarea eficacității supravegherii fiscale; siguranța transporturilor; garantarea calității activităților meșteșugărești; promovarea cercetării și dezvoltării; protecția mediului și a mediului urban; sănătatea animalelor; proprietatea intelectuală; protejarea și conservarea patrimoniului național istoric și artistic, obiectivele de politică socială și de politică culturală.

3.  Motivele de natură pur economică ce au, în esență, un obiectiv protecționist sau efecte protecționiste sau motivele strict administrative nu constituie motive imperative de interes public, care să justifice o restricție privind accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora.

3.  Motivele de natură pur economică sau motivele strict administrative nu constituie motive imperative de interes public, care să justifice o restricție privind accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora.

 

3a.  Statele membre dispun de o marjă de apreciere rezonabilă pentru a determina nivelul de protecție pe care doresc să îl asigure pentru obiectivele de interes public, în limitele proporționalității.

Amendamentul    37

Propunere de directivă

Articolul 6

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 6

Articolul 6

Proporționalitate

Proporționalitate

1.  Înainte de a introduce noi dispoziții legislative, de reglementare sau administrative care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora sau înainte de a modifica dispozițiile existente, statele membre evaluează în ce măsură aceste dispoziții sunt necesare și adecvate pentru a garanta atingerea obiectivului urmărit și dacă acestea nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

1.  Statele membre se asigură că dispozițiile legislative, de reglementare sau administrative care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora sunt adecvate pentru a garanta atingerea obiectivului urmărit și nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

 

1a.  În special, atunci când evaluează reglementarea profesiilor din domeniul sănătății care au implicații pentru sănătatea și siguranța pacienților, statele membre țin seama de acquis-ul comunitar, în special în ceea ce privește caracterul specific al profesiilor care oferă servicii de asistență medicală, recunoscute de legislatorul european și în jurisprudența Curții de Justiție. În ceea ce privește reglementarea acestor profesii, statelor membre trebuie să li se lase o anumită marjă de apreciere, suficientă pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.

2.  Atunci când evaluează necesitatea și proporționalitatea dispozițiilor, autoritățile competente relevante iau în considerare, în special:

2.  Înainte de a adopta dispozițiile menționate la alineatele (1) și (1a), statele membre iau în considerare, dacă este cazul, următoarele:

(a)  natura riscurilor legate de obiectivele de interes public urmărite, în special riscurile pentru consumatori, profesioniști și părți terțe;

(a)  natura riscurilor legate de obiectivele de interes public urmărite, în special riscurile pentru destinatarii serviciilor, inclusiv consumatorii, profesioniștii sau părțile terțe;

(b)  caracterul adecvat al dispoziției, și anume în ceea ce privește aptitudinea sa de a atinge obiectivul urmărit și dacă dispoziția răspunde cu adevărat nevoii de a realiza acest obiectiv în mod coerent și sistematic și, prin urmare, abordează riscurile identificate în același mod ca în activități comparabile;

(b)  caracterul adecvat al dispoziției, și anume în ceea ce privește aptitudinea sa de a atinge obiectivul urmărit și dacă dispoziția răspunde cu adevărat nevoii de a realiza acest obiectiv în mod coerent și sistematic și, prin urmare, abordează riscurile identificate în același mod ca în activități comparabile;

(c)  necesitatea dispoziției în cauză, în special dacă normele în vigoare, de o natură mai generală sau specifică, cum ar fi legislația din domeniul siguranței produselor sau legislația în materie de protecție a consumatorilor, sunt insuficiente pentru a proteja obiectivul urmărit;

(c)  dacă normele în vigoare, de o natură mai generală sau specifică, cum ar fi legislația din domeniul siguranței produselor sau legislația în materie de protecție a consumatorilor, sunt insuficiente pentru a atinge obiectivul urmărit;

(d)  legătura dintre sfera de cuprindere a activităților pe care le implică o profesie sau care sunt rezervate acesteia și calificarea profesională necesară;

(d)  legătura dintre sfera de cuprindere a activităților pe care le implică o profesie sau care sunt rezervate acesteia și calificarea profesională necesară;

(e)  legătura dintre complexitatea sarcinilor și necesitatea deținerii anumitor calificări profesionale specifice, în special în ceea ce privește nivelul, natura și durata formării profesionale sau experiența necesară, precum și existența unor căi diferite de obținere a calificării profesionale;

(e)  legătura dintre complexitatea sarcinilor în cauză și necesitatea deținerii anumitor calificări profesionale specifice, în special în ceea ce privește nivelul, natura și durata formării profesionale sau experiența necesară, precum și existența unor căi diferite de obținere a calificării profesionale;

(f)  sfera de cuprindere a activităților profesionale rezervate deținătorilor unei anumite calificări profesionale, și anume dacă activitățile rezervate anumitor profesii pot fi sau nu pot fi partajate cu alte profesii, și din ce motiv;

(f)  dacă activitățile rezervate anumitor profesii pot fi sau nu pot fi partajate cu alte profesii, și din ce motiv;

(g)  gradul de autonomie în exercitarea unei profesii reglementate și impactul modalităților de organizare și supraveghere asupra atingerii obiectivului urmărit, în special în cazul în care activitățile referitoare la o profesie reglementată se desfășoară sub controlul și responsabilitatea unui profesionist calificat corespunzător;

(g)  gradul de autonomie în exercitarea unei profesii reglementate și impactul modalităților de organizare și supraveghere asupra atingerii obiectivului urmărit, în special în cazul în care activitățile referitoare la o profesie reglementată se desfășoară sub controlul și responsabilitatea unui profesionist calificat corespunzător;

(h)  evoluțiile științifice și tehnologice care pot reduce asimetria dintre profesioniști și consumatori la nivelul informațiilor;

(h)  evoluțiile științifice și tehnologice care pot reduce sau crește asimetria dintre profesioniști și consumatori la nivelul informațiilor;

(i)  impactul economic al măsurii, în special în ceea ce privește gradul de concurență de pe piață și calitatea serviciilor prestate, precum și impactul asupra liberei circulații a persoanelor și a serviciilor în cadrul Uniunii;

(i)  impactul asupra liberei circulații a persoanelor și a serviciilor în cadrul Uniunii, asupra alegerilor consumatorilor și asupra calității serviciilor furnizate;

(j)  posibilitatea de a utiliza mijloace mai puțin restrictive pentru atingerea obiectivului de interes public;

(j)  posibilitatea de a utiliza mijloace mai puțin restrictive pentru atingerea obiectivului de interes public;

(k)  efectul cumulativ al restricțiilor în ceea ce privește atât accesul la profesie, cât și exercitarea acesteia, și în special modul în care fiecare dintre cerințele respective contribuie la atingerea aceluiași obiectiv de interes public și dacă este necesară în acest sens.

(k)  efectul dispozițiilor noi și al celor modificate atunci când sunt combinate cu alte cerințe care restricționează accesul la profesie sau exercitarea acesteia, și în special modul în care fiecare dintre cerințele respective contribuie la atingerea aceluiași obiectiv de interes public și dacă este necesară pentru îndeplinirea acestuia.

 

În cazul în care consideră, în privința cerințelor pentru o anumită profesie reglementată, că un anumit criteriu nu este relevant pentru evaluare, statele membre trebuie să își justifice corespunzător decizia atunci când notifică Comisia în conformitate cu articolul 9 alineatul (1).

3.  În sensul alineatului 2 litera (j), în cazul în care măsurile se justifică din motive de protecție a consumatorilor și în cazul în care riscurile identificate sunt limitate la relația dintre profesionist și consumator, fără a afecta în mod negativ părțile terțe, autoritățile competente relevante evaluează în special dacă obiectivul poate fi atins printr-un titlu profesional protejat, fără rezervarea activităților.

3.  În sensul alineatului 2 litera (j), în cazul în care măsurile se justifică doar din motive de protecție a consumatorilor și în cazul în care riscurile identificate sunt limitate la relația dintre profesionist și consumator, neafectând astfel în mod negativ părțile terțe, statele membre evaluează în special dacă obiectivul poate fi atins prin mijloace mai puțin restrictive decât rezervarea activităților.

4.  În sensul alineatului 2 litera (k), autoritățile competente relevante evaluează în special efectul cumulativ al impunerii uneia dintre următoarele cerințe:

4.  În sensul alineatului 2 litera (k), statele membre evaluează efectele probabile ale dispozițiilor noi și ale celor modificate atunci când sunt combinate cu următoarele cerințe, care restricționează accesul sau exercitarea unor profesii reglementate, ținând seama de faptul că pot exista atât efecte pozitive, cât și negative:

(a)  activități rezervate, care există în paralel cu un titlu profesional protejat;

(a)  activități rezervate, titlul profesional protejat sau orice altă formă de reglementare în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2005/36/CE;

(b)  cerințe privind dezvoltarea profesională continuă;

(b)  cerințe obligatorii privind dezvoltarea profesională continuă;

(c)   norme referitoare la organizarea profesiei, la etica profesională și la supraveghere;

(c)   norme referitoare la organizarea profesiei, la etica profesională și la supraveghere;

(d)  apartenența obligatorie la o anumită asociație profesională, înregistrarea sau regimurile de autorizare, în special în cazul în care aceste cerințe presupun deținerea unei calificări profesionale specifice;

(d)  apartenența obligatorie la o anumită asociație profesională, înregistrarea sau regimurile de autorizare, în special în cazul în care aceste cerințe presupun deținerea unei calificări profesionale specifice;

(e)  restricții cantitative, în special cerințele care limitează numărul de autorizații pentru exercitarea unei profesii sau care stabilesc un număr minim sau maxim de salariați, de cadre de conducere sau de reprezentanți care dețin anumite calificări profesionale;

(e)  restricții cantitative, în special cerințele care limitează numărul de autorizații pentru exercitarea unei profesii sau care stabilesc un număr minim sau maxim de salariați, de cadre de conducere sau de reprezentanți care dețin anumite calificări profesionale;

(f)  cerințe privind o formă juridică specifică sau cerințe care se referă la deținerea de capital sau la conducerea unei societăți, în măsura în care aceste cerințe sunt legate în mod direct de exercitarea profesiei reglementate;

(f)  cerințe privind o formă juridică specifică sau cerințe care se referă la deținerea de capital sau la conducerea unei societăți, în măsura în care aceste cerințe sunt legate în mod direct de exercitarea profesiei reglementate;

(g)  restricții teritoriale, în special în cazul în care profesia este reglementată în mod diferit în anumite părți din teritoriul unui stat membru;

(g)  restricții teritoriale, inclusiv în cazul în care profesia este reglementată în mod diferite în anumite părți din teritoriul unui stat membru față de altele;

(h)  cerințe care restricționează exercitarea în comun sau în parteneriat a unei profesii reglementate, precum și normele în materie de incompatibilitate;

(h)  cerințe care restricționează exercitarea în comun sau în parteneriat a unei profesii reglementate, precum și normele în materie de incompatibilitate;

(i)  cerințe privind asigurarea sau alte mijloace de protecție personală sau colectivă în ceea ce privește răspunderea civilă profesională;

(i)  cerințe privind asigurarea sau alte mijloace de protecție personală sau colectivă în ceea ce privește răspunderea civilă profesională;

(j)  cerințe privind cunoștințele lingvistice, în măsura în care acestea sunt necesare pentru a exercita profesia.

(j)  cerințe privind cunoștințele lingvistice, în măsura în care acestea sunt necesare pentru a exercita profesia.

 

(ja)  cerințe privind tarifele minime și/sau maxime;

 

(jb)   cerințe privind publicitatea.

 

4a.  În cazul în care dispozițiile menționate la alineatul (4) privesc reglementarea profesiilor din domeniul sănătății care au implicații pentru siguranța pacienților, statele membre țin seama de obiectivul de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.

 

4b.  În plus, statele membre asigură respectarea principiului proporționalității cerințelor specifice legate de prestarea transfrontalieră de servicii, prevăzute la titlul II din Directiva 2005/36/CE, inclusiv:

 

(a)  înregistrarea temporară automată sau afilierea pro forma la o organizație sau un organism profesional, menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2005/36/CE, o legitimație profesională sau orice altă cerință echivalentă;

 

(b)  o declarație prealabilă, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2005/36/CE, cerută în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Directiva 2005/36/CE sau orice altă cerință echivalentă;

 

(c)  cerința de a plăti o taxă sau orice alte cheltuieli legate de formalitățile administrative pe care furnizorul de servicii le suportă.

Amendamentul    38

Propunere de directivă

Articolul 7

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 7

Articolul 7

Informarea și implicarea părților interesate

Informarea și implicarea părților interesate

Statele membre informează, prin mijloace adecvate, cetățenii, beneficiarii serviciilor, asociațiile reprezentative și părțile interesate relevante, altele decât membrii profesiei, înainte de a introduce noi dispoziții legislative, de reglementare sau administrative care limitează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora, sau înainte de a modifica dispozițiile existente, și le oferă posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere.

1.   Statele membre informează, prin mijloace adecvate, cetățenii, beneficiarii serviciilor, asociațiile reprezentative, partenerii sociali și părțile interesate relevante, inclusiv membrii profesiei, înainte de a introduce noi dispoziții legislative, de reglementare sau administrative care limitează accesul la profesiile reglementate, sau exercitarea acestora, sau înainte de a modifica dispozițiile existente.

 

2.   Statele membre efectuează consultări publice pentru a implica în mod corespunzător toți actorii și le oferă posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere.

Amendamentul    39

Propunere de directivă

Articolul 7 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

Articolul 7a

 

Controlul judiciar

 

Statele membre se asigură că controlul judiciar este disponibil în legislația națională în ceea ce privește dispozițiile legislative, de reglementare sau administrative care limitează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive.

Justificare

Pentru ca cetățenii și întreprinderile să beneficieze pe deplin de avantajele unor norme adecvate și proporționale, este oportun să se prevadă că normele adoptate recent trebuie supuse controlului judiciar, iar instanța națională însărcinată cu aplicarea principiului proporționalității trebuie să dispună de toate informațiile necesare cu privire la motivele care au stat la baza adoptării noii reglementări.

Amendamentul    40

Propunere de directivă

Articolul 8

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 8

Articolul 8

Schimbul de informații dintre autoritățile competente

Schimbul de informații dintre Statele Membre

1.  În scopul aplicării eficiente a prezentei directive, înainte de introducerea unor noi dispoziții legislative, de reglementare sau administrative care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora, sau înainte de modificarea dispozițiilor existente, statele membre încurajează schimbul de informații cu autoritățile competente din alte state membre cu privire la chestiunile reglementate de prezenta directivă, cum ar fi modul concret în care acestea reglementează o profesie sau efectele reglementării identificate în sectoare de activitate similare, în mod regulat sau, dacă este necesar, ad hoc.

1.  În scopul aplicării eficiente a prezentei directive, înainte de introducerea unor noi dispoziții legislative, de reglementare sau administrative care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora, sau înainte de modificarea dispozițiilor existente, statele membre iau măsurile necesare pentru a încuraja schimbul de informații cu alte state membre cu privire la chestiunile reglementate de prezenta directivă, cum ar fi modul concret în care acestea reglementează o profesie sau efectele reglementării identificate în sectoare de activitate similare, în mod regulat sau, dacă este necesar, ad hoc.

2.  Statele membre informează Comisia cu privire la autoritățile competente responsabile cu transmiterea și primirea informațiilor în scopul aplicării alineatului (1).

2.  Statele membre informează Comisia cu privire la autoritățile de sector responsabile cu transmiterea și primirea informațiilor în scopul aplicării alineatului (1).

Amendamentul    41

Propunere de directivă

Articolul 9

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Articolul 9

Articolul 9

Transparență

Transparență

1.  Motivele pentru care dispozițiile evaluate în conformitate cu prezenta directivă sunt considerate justificate, necesare și proporționale, și care sunt comunicate Comisiei în temeiul articolului 59 alineatele (5) și (6) din Directiva 2005/36/CE, sunt înregistrate de către autoritățile competente relevante în baza de date a profesiilor reglementate, menționată la articolul 59 alineatul (1) din Directiva 2005/36/CE și sunt puse ulterior la dispoziția publicului de către Comisie.

1.  Motivele pentru care dispozițiile evaluate în conformitate cu Directiva 2005/36/CE și cu prezenta directivă sunt considerate nediscriminatorii, justificate și proporționale, și care urmează să fie comunicate Comisiei în temeiul articolului 59 alineatul (5) din Directiva 2005/36/CE, sunt înregistrate de către statele membre în baza de date a profesiilor reglementate, menționată la articolul 59 alineatul (1) din Directiva 2005/36/CE și sunt puse ulterior la dispoziția publicului de către Comisie..

2.  Statele membre și alte părți interesate pot prezenta observații Comisiei sau statului membru care a notificat dispozițiile.

2.  Statele membre și alte părți interesate pot prezenta observații Comisiei privind dispozițiile și motivele pentru care consideră că acestea nu sunt discriminatorii, sunt justificate și proporționale. Aceste observații sunt luate în considerare în mod corespunzător de către Comisie în raportul său de sinteză elaborat în conformitate cu articolul 59 alineatul (8) din Directiva 2005/36/CE.

Amendamentul    42

Propunere de directivă

Articolul 11 – alineatul 1 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la . Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.

Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive în termen de cel târziu 12 luni de la data publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.

(1)

JO C 288, 31.8.2017, p. 43.


EXPUNERE DE MOTIVE

I. Introducere

Principiul proporționalității a fost recunoscut drept un principiu fundamental al dreptului Uniunii prin tratate și de către CJUE, care a definit criterii concrete pentru aplicarea sa. Astfel, nu există nicio îndoială că toate reglementările referitoare la profesii ar trebui să fie proporționale și adecvate scopului pentru care sunt concepute.

În 2013, Directiva privind recunoașterea calificărilor profesionale a aprobat acest principiu, solicitându-le autorităților naționale să evalueze proporționalitatea reglementărilor lor în vigoare și să prezinte Comisiei informațiile relevante. Propunerea Comisiei și modificările la aceasta sugerate de raportor ar trebui examinate în acest context. Comisia are drept scop stabilirea unui cadru comun pentru efectuarea de teste de proporționalitate atunci când introduce noi reglementări cu privire la profesii, pentru a se asigura că autoritățile naționale din toate statele membre evaluează proporționalitatea reglementărilor lor într-un mod la fel de eficient.

Raportorul salută aceste eforturi de aprofundare a pieței unice a serviciilor și consideră că propunerea nu ar trebui să fie doar un instrument de dereglementare. Valoarea adăugată a reglementărilor referitoare la profesii ar trebui recunoscută și ar trebui să se pună accentul pe contribuția pe care o reglementare inteligentă o poate aduce la creșterea economică în statele membre și în UE în ansamblul său.

Prin urmare, în opinia raportorului, pentru ca propunerea Comisiei să devină un instrument de reglementare inteligentă în contextul pieței interne a serviciilor, acesteia trebuie să i se aducă mai multe îmbunătățiri.

II. Poziția raportorului

1. Recunoașterea statutului specific al serviciilor de sănătate și garantarea celui mai ridicat nivel de protecție a sănătății umane la reglementarea profesiilor

Raportorul consideră că este important ca sectorul sănătății și calitatea serviciilor de sănătate să fie protejate, în interesul cetățenilor UE, fără a afecta însă piața internă. Prin urmare, raportorul propune crearea unui statut specific pentru profesiile din domeniul sănătății, asigurând „protecția” acestora, în limitele principiului proporționalității.

2. Măsuri privind practicile de suprareglementare

Întrucât o serie de activități profesionale sunt deja armonizate la nivelul UE, de multe ori statele membre impun cerințe inutile, care nu sunt prevăzute în legislația relevantă a UE. Raportorul propune să se trateze în mod explicit practicile de suprareglementare, și anume cazurile în care normele UE privind profesiile reglementate sunt utilizate ca pretext pentru a impune sarcini nejustificate pentru cetățeni și întreprinderi.

3. Definirea unei marje rezonabile de apreciere pentru statele membre în ceea ce privește autonomia instituțională și procedurală

Reglementarea referitoare la profesii este o competență partajată, în conformitate cu articolul 4, articolul 46, articolul 53 alineatul (1) și articolul 62 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, însă este important să se definească o marjă rezonabilă de apreciere de care dispun statele membre când iau decizii de reglementare. Raportorul propune, prin urmare, să fie eliminată obligația de a consulta un organism de control independent, întrucât aceasta ar putea implica costuri suplimentare importante în cazul în care trebuie create organisme noi. În schimb, se clarifică faptul că este de competența statelor membre să decidă dacă doresc să solicite avizul unui organism independent.

În ceea ce privește autonomia procedurală, raportorul propune ca statele membre să dispună de o marjă rezonabilă de apreciere, sugerând ca studiile sau materialele specifice să nu fie obligatorii. Factorii de decizie ar trebui să poată colecta probe prin orice mijloace (audieri, consultări etc.). Cu toate acestea, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, statele membre ar trebui să prezinte dovezi detaliate (cauza C-148/15).

4. Nediscriminarea

Deși în temeiul jurisprudenței constante și a articolului 59 din Directiva 2005/36/CE este necesară respectarea principiului nediscriminării pe motiv de cetățenie sau reședință, propunerea inițială a Comisiei nu face referire la aceasta. Raportorul propune, prin urmare, ca aceasta să fie una dintre etapele evaluării efectuate de către autoritățile naționale.

5. Completarea listei de motive imperative

Modificările propuse în lista de motive imperative de interes public nu face altceva decât să reflecte jurisprudența CEJ. Raportorul propune completarea listei cu alte două motive, identificate de CEJ, și anume garantarea calității activităților meșteșugărești, precum și a cercetării și dezvoltării, având în vedere faptul că profesii precum cea de meșteșugar, cercetător și cadru didactic generează o valoare adăugată importantă pentru societate și pentru economia UE în general. În plus, în funcție de interesul public ce trebuie protejat și de riscurile la adresa acestuia, raportorul consideră că este important să se clarifice faptul că statele membre pot să ia măsurile necesare și să consolideze cadrul de reglementare în vigoare în cazul în care riscul este în creștere.

6. Clarificarea criteriilor testului de proporționalitate

În conformitate cu jurisprudența constantă, statele membre pot impune cerințe privind accesul la anumite profesii, cum ar fi apartenența obligatorie la o asociație profesională, formarea continuă etc. care pot fi importante pentru atingerea obiectivului de interes public și ar trebui să fie acceptate, cu excepția cazului în care sunt disproporționate. Raportorul propune, prin urmare, o serie de clarificări, indicând cazurile în care consideră cerințele adecvate. În plus, raportorul consideră că progresele tehnologice și științifice ar trebui promovată însă, în multe cazuri, tehnologiile disruptive implică modernizarea profesiilor reglementate, pentru a reduce riscurile pentru consumatori, deci există cazuri în care astfel de evoluții ar putea necesita o formare suplimentară, pentru a facilita utilizarea noilor tehnologii. De asemenea, raportorul consideră că, în loc să se concentreze pe impactul economic drept criteriu în evaluarea proporționalității măsurilor, ar trebui mai degrabă să se urmărească echilibrul dintre restricțiile legate de libertățile fundamentale și obiectivul interesului public. Nu în ultimul rând, potrivit raportorului, prestatorii de servicii în cadrul profesiilor reglementate au deja obligația de a îndeplini standarde mai înalte de calitate legate de independența profesională și de formarea sau învățarea pe tot parcursul vieții. Astfel, aceste profesii ar trebui să se poată baza pe măsuri proporționale impuse de statele membre în care prestează servicii.

7. Posibilitatea ca cetățenii și societățile să își exercite drepturile, prin asigurarea controlului judiciar

Aplicarea adecvată a inițiativei Comisiei ridică semne de întrebare și nu este clar dacă este necesară o acțiune specifică în cazul în care o parte interesată contestă o dispoziție sau evaluare specifică. În consecință, raportorul propune să se prevadă un control judiciar al cerințelor, care să reglementeze accesul la profesii sau exercitarea lor în conformitate cu procedurile naționale.

8. Consultări publice mai ample

Potrivit raportorului, obligația de informare prevăzută în propunerea inițială nu este suficientă și nu pune toate părțile interesate, și anume toți membrii profesiei pe picior de egalitate. Prin urmare, raportorul propune ca toate părțile interesate să fie informate în egală măsură și, în plus, să se introducă posibilitatea de a organiza consultări publice mai ample. Consultările publice reprezintă un element esențial al elaborării unor politici transparente și bazate pe fapte concrete.

9. Clarificarea scopului schimbului de informații între statele membre

Raportorul propune să se clarifice faptul că schimbul de informații între statele membre cu privire la abordările lor normative urmărește doar luarea unor decizii în cunoștință de cauză, însă aceasta nu înseamnă că o anumită concepție reglementară națională poate sau ar trebui să fie transpusă automat în alte state membre. Dimpotrivă, statele membre trebuie să decidă dacă să reglementeze sau nu, în funcție de propriul context normativ.

10. Transparența și consolidarea rolului Comisiei în centralizarea informațiilor

Raportorul salută creșterea transparenței în propunerea inițială, însă sugerează ca Comisia să joace un rol central, primind observațiile din partea autorităților naționale, pentru a evita conflictele bilaterale inutile între statele membre.


AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (13.10.2017)

destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

referitor la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind efectuarea unui test de proporționalitate înainte de adoptarea unor noi reglementări referitoare la profesii

(COM(2016)0822 – C8-0012/2017 – 2016/0404(COD))

Raportoare pentru aviz: Françoise Grossetête

JUSTIFICARE SUCCINTĂ

Comisia dorește să introducă o procedură structurată pentru un test de proporționalitate privind noile măsuri adoptate de statele membre pentru încadrarea profesiilor lor reglementate.

Având în vedere misiunea de serviciu public a membrilor profesiilor medicale, de a căror specificitate, în opinia raportoarei, nu se ține seama în mod corespunzător în proiectul de directivă, proiectul de decizie propune ca aceste profesii să fie excluse din sfera de aplicare a prezentului text.

În aviz se recunoaște obiectivul Comisiei și faptul că cerința proporționalității prevăzută la articolul 59 din Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale se aplică și măsurilor cu privire la membrii profesiilor medicale. Cu toate acestea, raportoarea consideră că dispozițiile directivei menționate anterior sunt suficiente și că nu ar trebui complicate prin introducerea unui test sistematic de proporționalitate ex ante.

Raportoarea este conștientă de dificultățile cu care s-au confruntat anumite state membre în aplicarea principiului proporționalității și înțelege intenția Comisiei de a clarifica normele. Cu toate acestea, în cazul de față, în ceea ce privește membrii profesiilor medicale și obligația imperativă de a proteja sănătatea publică, raportoarea consideră că propunerile Comisiei sunt prea complexe de transpus în practică și prea birocratice. Nu ar trebui adoptată o legislație orizontală atât de restrictivă pentru soluționarea unor probleme specifice.

AMENDAMENTE

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, care este comisie competentă, să ia în considerare următoarele amendamente:

Amendamentul    1

Propunere de directivă

Considerentul 7 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(7a)  Este necesar să se asigure respectarea strictă a responsabilităților statelor membre, definite la articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în ceea ce privește definirea politicii lor în domeniul sănătății și organizarea și prestarea de servicii de sănătate și de îngrijire medicală de către profesiile reglementate din acest domeniu. În acest scop, profesiile reglementate menționate ar trebui excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive.

Amendamentul    2

Propunere de directivă

Considerentul 9

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(9)  Sarcina de a dovedi caracterul justificat și proporționalitatea revine statelor membre. Motivele invocate de un stat membru pentru reglementare trebuie, așadar, să fie însoțite de o analiză a caracterului oportun și a proporționalității măsurii adoptate de statul în cauză, precum și de dovezi specifice care să permită susținerea argumentării sale.

(9)  Sarcina de a dovedi caracterul justificat și proporționalitatea revine statelor membre. Motivele invocate de un stat membru pentru reglementare trebuie, așadar, să fie însoțite de o analiză a caracterului oportun și a proporționalității măsurii adoptate de statul în cauză, precum și de dovezi specifice care să permită susținerea argumentării sale. Acest lucru nu ar trebui să împiedice statele membre să ia imediat măsurile pe care le consideră necesare în domeniul sănătății pentru a asigura protecția sănătății publice.

Amendamentul    3

Propunere de directivă

Considerentul 12

 

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(12)  În cazul în care accesul la anumite activități salariate sau independente sau exercitarea acestora sunt condiționate de respectarea anumitor dispoziții referitoare la calificări profesionale specifice, stabilite în mod direct sau indirect de către statele membre, este necesar să se asigure faptul că aceste dispoziții sunt justificate de obiective de interes public, cum ar fi cele în sensul tratatului, și anume ordinea publică, siguranța publică și sănătatea publică sau de motive imperative de interes general, recunoscute ca atare în jurisprudența Curții de Justiție. Este important să se asigure că obiectivele de interes public sunt identificate în mod adecvat în scopul determinării intensității reglementării. De exemplu, pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății publice, statele membre ar trebui să beneficieze de o marjă de apreciere pentru a decide cu privire la nivelul de protecție pe care doresc să îl acorde sănătății publice și la modul în care trebuie obținută această protecție. Este necesar, de asemenea, să se clarifice că, printre motivele imperative de interes general recunoscute de Curtea de Justiție, se numără păstrarea echilibrului financiar al sistemului de securitate socială, protecția consumatorilor, beneficiarilor serviciilor și a lucrătorilor, protecția unei bune administrări a justiției, echitatea tranzacțiilor comerciale, combaterea fraudei și prevenirea cazurilor de evaziune fiscală și de evitare a obligațiilor fiscale, siguranța rutieră, protecția mediului și a mediului urban, sănătatea animalelor, proprietatea intelectuală, protejarea și conservarea patrimoniului național istoric și artistic, obiectivele de politică socială și de politică culturală. Potrivit jurisprudenței constante, motivele de ordin pur economic, care au, în esență, un obiectiv protecționist, precum și motivele strict administrative, precum efectuarea controalelor sau colectarea de statistici nu pot constitui motive imperative de interes general.

(12)  În cazul în care accesul la anumite activități salariate sau independente sau exercitarea acestora sunt condiționate de respectarea anumitor dispoziții referitoare la calificări profesionale specifice, stabilite în mod direct sau indirect de către statele membre, este necesar să se asigure faptul că aceste dispoziții sunt justificate de obiective de interes public, cum ar fi cele în sensul TFUE, și anume ordinea publică, siguranța publică și sănătatea publică sau de motive imperative de interes general, recunoscute ca atare în jurisprudența Curții de Justiție. În cazul în care aceste obiective se aplică, reglementarea profesiilor ar trebui considerată mai degrabă o protecție necesară a interesului public decât un obstacol în calea concurenței și a liberei circulații. Este important să se asigure că obiectivele de interes public sunt identificate în mod adecvat în scopul determinării intensității reglementării. De exemplu, ar trebui să se țină seama de faptul că sănătatea și viața persoanelor ocupă primul loc printre bunurile și interesele protejate de TFUE. Pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății publice, statelor membre li se acordă o marjă de apreciere pentru a decide cu privire la nivelul de protecție pe care doresc să îl acorde sănătății publice și la modul în care trebuie obținută această protecție. Este necesar, de asemenea, să se clarifice că, printre motivele imperative de interes general recunoscute de Curtea de Justiție, se numără păstrarea echilibrului financiar al sistemului de securitate socială, protecția consumatorilor, a beneficiarilor serviciilor, printre care se numără și pacienții, și a lucrătorilor, protecția unei bune administrări a justiției, echitatea tranzacțiilor comerciale, combaterea fraudei și prevenirea cazurilor de evaziune fiscală și de evitare a obligațiilor fiscale, siguranța rutieră, protecția mediului și a mediului urban, sănătatea animalelor, proprietatea intelectuală, protejarea și conservarea patrimoniului național istoric și artistic, obiectivele de politică socială și de politică culturală. Potrivit jurisprudenței constante, motivele de ordin pur economic, care au, în esență, un obiectiv protecționist, precum și motivele strict administrative, precum efectuarea controalelor sau colectarea de statistici nu pot constitui motive imperative de interes general.

Amendamentul    4

Propunere de directivă

Considerentul 12 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12a)  În cazul în care reglementarea unei profesii este justificată de protecția sănătății publice, ar trebui să se țină cont de caracteristicile speciale ale serviciilor de sănătate. Serviciile de sănătate sunt foarte diferite de alte servicii, iar pacienții sunt foarte diferiți față de beneficiarii altor servicii. Prin urmare, ar trebui să se presupună că profesiile din domeniul sănătății sunt, în mod tipic, supuse reglementării profesiilor.

Amendamentul    5

Propunere de directivă

Considerentul 12 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(12b)  Prezenta directivă urmărește găsirea unui echilibru între asigurarea obiectivelor de interes public și a calității serviciilor, pe de o parte, și îmbunătățirea accesului la profesiile reglementate și a exercitării acestora, ceea ce este în interesul membrilor înșiși ai acestor profesii, pe de altă parte. Este de competența statelor membre să stabilească nivelul de protecție pe care doresc să îl atribuie obiectivelor de interes public și modul proporțional prin care acest nivel urmează să fie atins. Din jurisprudența constantă a Curții de Justiție rezultă în mod clar că, atunci când un stat membru impune norme mai puțin stricte decât cele impuse de un alt stat membru, acest lucru nu înseamnă neapărat că normele mai stricte sunt disproporționate.

Amendamentul    6

Propunere de directivă

Considerentul 18

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(18)  Impactul economic al măsurii, inclusiv o analiză costuri/beneficii, în special în ceea ce privește gradul de concurență de pe piață și calitatea serviciilor prestate, precum și impactul asupra dreptului la muncă și asupra liberei circulații a persoanelor și a serviciilor în cadrul Uniunii ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător de către autoritățile competente. Pe baza acestei analize, statele membre ar trebui să examineze, în special, dacă domeniul de aplicare al restricției privind accesul la profesiile reglementate sau al restricției privind exercitarea acestora în cadrul Uniunii este proporțional cu importanța obiectivelor urmărite și cu beneficiile preconizate.

(18)  Impactul economic al măsurii, inclusiv o analiză costuri/beneficii, în special în ceea ce privește gradul de concurență de pe piață și calitatea serviciilor prestate, precum și impactul asupra dreptului la muncă și asupra liberei circulații a persoanelor și a serviciilor în cadrul Uniunii ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător de către autoritățile competente. Cu toate acestea, niciunul dintre aceste aspecte nu ar trebui să prevaleze asupra siguranței publice, care rămâne elementul cel mai important. Pe baza acestei analize, statele membre ar trebui să examineze, în special, dacă domeniul de aplicare al restricției privind accesul la profesiile reglementate sau al restricției privind exercitarea acestora în cadrul Uniunii este proporțional cu importanța obiectivelor urmărite și cu beneficiile preconizate.

Amendamentul    7

Propunere de directivă

Considerentul 20 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(20a)  În conformitate cu articolul 168 alineatul (1) din TFUE, ar trebui asigurat un nivel ridicat de protecție a sănătății umane în definirea și aplicarea tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii. Aceasta implică, de asemenea, asigurarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane atunci când Uniunea adoptă acte în temeiul altor dispoziții ale TFUE.

Amendamentul    8

Propunere de directivă

Considerentul 20 b (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(20b)  Introducerea unor cerințe suplimentare poate aduce valoare adăugată obiectivului de interes general, iar faptul că efectul lor cumulat ar trebui să fie evaluat nu înseamnă că cerințele în cauză sunt disproporționate. De exemplu, cerințele de dezvoltare profesională continuă ar putea fi adecvate pentru a se asigura că lucrătorii sunt la curent cu evoluțiile din domeniile lor de activitate și ar contribui în același timp la practici sigure în profesii cu riscuri deosebite. În plus, cerințele de dezvoltare profesională continuă ar putea fi adecvate în cazul în care acoperă evoluții tehnice, științifice, etice și în materie de reglementare și motivează lucrătorii din domeniu să participe la programe de formare permanentă relevante pentru profesia lor. În cazul în care este necesar și adecvat pentru îndeplinirea obiectivului de interes public, obligativitatea apartenenței la o asociație profesională poate fi considerată corespunzătoare, în special în cazul în care asociațiile dețin un mandat public.

Amendamentul    9

Propunere de directivă

Considerentul 20 c (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(20c)  Prezenta directivă ar trebui să respecte competența statelor membre de a reglementa profesiile medicale în temeiul articolului 168 alineatul (7) din TFUE, precum și intenția statelor membre de a furniza și de a garanta un nivel ridicat al îngrijirii sănătății și al siguranței pacientului. În acest sens, statele membre ar trebui să poată decide asupra gradului de importanță a motivelor de natură economică în raport cu celelalte criterii de proporționalitate relevante.

Amendamentul    10

Propunere de directivă

Considerentul 20 d (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

(20d)  Criteriul proporționalității, astfel cum este prevăzut în prezenta directivă, ar putea să se aplice în măsura și gradul de intensitate adecvate pe parcursul unei evaluări a proporționalității efectuate înainte de introducerea unor dispoziții noi sau de modificarea celor existente. Măsura și gradul de intensitate aplicate pe parcursul evaluării ar trebui să fie proporționale în raport cu conținutul dispoziției care se introduce și cu impactul acesteia.

Amendamentul    11

Propunere de directivă

Considerentul 24

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(24)  Deoarece obiectivele prezentei directive, și anume înlăturarea restricțiilor disproporționate privind accesul la profesiile reglementare sau exercitarea acestora, nu pot fi realizate în măsură suficientă de către statele membre ci, datorită dimensiunii acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității stabilit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la respectivul articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective,

(24)  Deoarece obiectivele prezentei directive, și anume înlăturarea restricțiilor disproporționate privind accesul la profesiile reglementare sau exercitarea acestora, nu pot fi realizate în măsură suficientă de către statele membre ci, datorită dimensiunii acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității stabilit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul nediscriminării și cu principiul proporționalității, astfel cum sunt enunțate la respectivul articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective,

Amendamentul    12

Propunere de directivă

Articolul 1 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Prezenta directivă stabilește norme privind un cadru comun pentru efectuarea evaluărilor proporționalității înainte de a introduce noi dispoziții legislative, de reglementare sau administrative care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora, sau înainte de a modifica dispozițiile existente, în vederea asigurării bunei funcționări a pieței interne.

Prezenta directivă stabilește norme privind un cadru comun pentru efectuarea evaluărilor proporționalității înainte de a introduce noi dispoziții legislative, de reglementare sau administrative esențiale care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora, sau înainte de a modifica dispozițiile existente, în vederea asigurării bunei funcționări a pieței interne, garantând totodată că protecția cetățenilor, prin standarde și calificări verificate ale tuturor profesiilor reglementate și ale profesioniștilor, rămâne de importanță majoră. Aceasta nu afectează competența și marja de apreciere a statelor membre de a decide dacă și în ce mod reglementează o profesie, în limitele principiilor nediscriminării și proporționalității.

Justificare

Pentru a respecta principiul subsidiarității, pentru a evita birocrația suplimentară și pentru a fi „proporționale”, evaluările proporționalității trebuie să se concentreze doar pe modificările esențiale.

Amendamentul    13

Propunere de directivă

Articolul 2 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.  Prezenta directivă se aplică cerințelor din sistemele juridice ale statelor membre care restricționează accesul la o profesie reglementată sau exercitarea acesteia, ori una dintre formele de exercitare a acesteia, inclusiv utilizarea titlurilor profesionale și activitățile profesionale permise în temeiul acestor titluri, incluse în domeniul de aplicare al Directivei 2005/36/CE.

1.  Prezenta directivă se aplică cerințelor din sistemele juridice ale statelor membre care restricționează accesul la o profesie reglementată sau exercitarea acesteia, ori una dintre formele de exercitare a acesteia, inclusiv utilizarea titlurilor profesionale și activitățile profesionale permise în temeiul acestor titluri, incluse în domeniul de aplicare al Directivei 2005/36/CE, fără a aduce atingere alineatului (1a) de la prezentul articol.

Amendamentul    14

Propunere de directivă

Articolul 2 – alineatul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

 

1a.  Prezenta directivă nu se aplică cerințelor care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea profesiilor reglementate din domeniul sănătății privind furnizarea serviciilor de sănătate, inclusiv serviciile farmaceutice, precum și prescrierea, eliberarea și furnizarea de medicamente și dispozitive medicale, fie că sunt sau nu asigurate în cadrul unităților medicale și indiferent de modul în care sunt organizate și finanțate la nivel național sau dacă sunt de natură publică sau privată.

Amendamentul    15

Propunere de directivă

Articolul 4 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.  Statele membre se asigură că înainte de a introduce noi dispoziții legislative, de reglementare sau administrative care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora, ori înainte de a modifica dispozițiile existente, autoritățile competente relevante efectuează o evaluare a proporționalității lor în conformitate cu normele prevăzute în prezenta directivă.

1.  Statele membre se asigură că, înainte de a introduce noi dispoziții legislative, de reglementare sau administrative care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora, ori înainte de a modifica dispozițiile existente, autoritățile competente relevante efectuează o evaluare a proporționalității lor în conformitate cu normele prevăzute în prezenta directivă, ținând seama în totalitate de natura specifică a fiecărei profesii.

Amendamentul    16

Propunere de directivă

Articolul 4 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Amendamentul

3.  Motivele pentru care se consideră că o anumită dispoziție este justificată, necesară și proporțională se bazează pe dovezi calitative și, ori de câte ori este posibil, cantitative.

3.  Motivele pentru care se consideră că o anumită dispoziție este justificată, necesară și proporțională se bazează pe dovezi calitative și, ori de câte ori este posibil, cantitative și relevante.

Amendamentul    17

Propunere de directivă

Articolul 5 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.  Statele membre se asigură că dispozițiile legislative, de reglementare sau administrative care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora pe care intenționează să le introducă, precum și modificările pe care intenționează să le aducă dispozițiilor existente sunt justificate de obiective de interes public.

1.  Statele membre se asigură că dispozițiile legislative, de reglementare sau administrative care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora pe care intenționează să le introducă, precum și modificările pe care intenționează să le aducă dispozițiilor existente sunt justificate de obiective de interes public, inclusiv de obiectivul de sănătate și siguranță publică.

Amendamentul    18

Propunere de directivă

Articolul 5 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.  Autoritățile competente relevante analizează în special dacă aceste dispoziții sunt justificate în mod obiectiv de motive de ordine publică, de siguranță publică sau de sănătate publică, sau de motive imperative de interes general, cum ar fi păstrarea echilibrului financiar al sistemului de securitate socială, protecția consumatorilor, a beneficiarilor serviciilor și a lucrătorilor, protejarea bunei administrări a justiției, corectitudinea tranzacțiilor comerciale, combaterea fraudei și prevenirea cazurilor de evaziune fiscală și de evitare a obligațiilor fiscale, siguranța rutieră, protecția mediului și a mediului urban, sănătatea animalelor, proprietatea intelectuală, protecția și conservarea patrimoniului național istoric și artistic, obiective de politică socială și de politică culturală.

2.  Autoritățile competente relevante analizează în special dacă aceste dispoziții sunt justificate în mod obiectiv de motive de ordine publică, de siguranță publică sau de sănătate publică, sau de motive imperative de interes general, cum ar fi păstrarea echilibrului financiar al sistemului de securitate socială, protecția consumatorilor, a beneficiarilor serviciilor, inclusiv a pacienților, și a lucrătorilor, protejarea bunei administrări a justiției, corectitudinea tranzacțiilor comerciale, combaterea fraudei și prevenirea cazurilor de evaziune fiscală și de evitare a obligațiilor fiscale, siguranța rutieră, protecția mediului și a mediului urban, sănătatea animalelor, proprietatea intelectuală, protecția și conservarea patrimoniului național istoric și artistic, obiective de politică socială și de politică culturală.

Amendamentul    19

Propunere de directivă

Articolul 6 – alineatul 2 – partea introductivă

Textul propus de Comisie

Amendamentul

2.  Atunci când evaluează necesitatea și proporționalitatea dispozițiilor, autoritățile competente relevante iau în considerare, în special:

2.  Atunci când evaluează necesitatea și proporționalitatea dispozițiilor, autoritățile competente aplică criteriile enunțate la prezentul alineat ținând seama de caracteristicile speciale ale profesiei în cauză, de natura dispoziției și de obiectivul de interes public urmărit. Prin urmare, relevanța fiecărui criteriu poate să depindă de importanța obiectivelor de interes public urmărite. Autoritățile competente relevante iau în considerare, în special:

Amendamentul    20

Propunere de directivă

Articolul 6 – alineatul 2 – litera a

Textul propus de Comisie

Amendamentul

(a)  natura riscurilor legate de obiectivele de interes public urmărite, în special riscurile pentru consumatori, profesioniști și părți terțe;

(a)  natura riscurilor legate de obiectivele de interes public urmărite, în special riscurile pentru consumatori, pentru beneficiarii serviciilor, inclusiv pacienți, pentru profesioniști și pentru părțile terțe;

Amendamentul    21

Propunere de directivă

Articolul 7 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

Statele membre informează, prin mijloace adecvate, cetățenii, beneficiarii serviciilor, asociațiile reprezentative și părțile interesate relevante, altele decât membrii profesiei, înainte de a introduce noi dispoziții legislative, de reglementare sau administrative care limitează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora, sau înainte de a modifica dispozițiile existente, și le oferă posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere.

Pe lângă membrii profesiei, statele membre informează, prin mijloace adecvate, toate părțile interesate relevante, inclusiv cetățenii, beneficiarii serviciilor și asociațiile reprezentative, înainte de a propune noi dispoziții legislative, de reglementare sau administrative care limitează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora, sau înainte de a modifica dispozițiile existente, oferindu-le posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere, care sunt examinate mai apoi în mod corespunzător. Acest proces poate să aibă loc, de exemplu, prin intermediul unei consultări publice, ale cărei rezultate influențează conținutul dispozițiilor adoptate.

Amendamentul    22

Propunere de directivă

Articolul 9 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.  Motivele pentru care dispozițiile evaluate în conformitate cu prezenta directivă sunt considerate justificate, necesare și proporționale, și care sunt comunicate Comisiei în temeiul articolului 59 alineatele (5) și (6) din Directiva 2005/36/CE, sunt înregistrate de către autoritățile competente relevante în baza de date a profesiilor reglementate, menționată la articolul 59 alineatul (1) din Directiva 2005/36/CE și sunt puse ulterior la dispoziția publicului de către Comisie.

1.  Motivele pentru care dispozițiile evaluate în conformitate cu prezenta directivă sunt considerate justificate, necesare și proporționale, care sunt comunicate Comisiei în temeiul articolului 59 alineatele (5) și (6) din Directiva 2005/36/CE, sunt înregistrate cu promptitudine de către autoritățile competente relevante în baza de date a profesiilor reglementate, menționată la articolul 59 alineatul (1) din Directiva 2005/36/CE și sunt puse ulterior la dispoziția publicului de către Comisie în cel mai scurt timp posibil.

PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ

Titlu

Test de proporționalitate înainte de adoptarea unei noi reglementări a profesiilor

Referințe

COM(2016)0822 – C8-0012/2017 – 2016/0404(COD)

Comisie competentă

Data anunțului în plen

IMCO

1.2.2017

 

 

 

Aviz emis de către

Data anunțului în plen

ENVI

1.2.2017

Raportoare pentru aviz:

Data numirii

Françoise Grossetête

5.4.2017

Examinare în comisie

29.6.2017

 

 

 

Data adoptării

12.10.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

57

1

2

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Catherine Bearder, Ivo Belet, Biljana Borzan, Lynn Boylan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen, Miriam Dalli, Angélique Delahaye, Mark Demesmaeker, Stefan Eck, José Inácio Faria, Karl-Heinz Florenz, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Arne Gericke, Jens Gieseke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Jytte Guteland, Jean-François Jalkh, Benedek Jávor, Karin Kadenbach, Urszula Krupa, Jo Leinen, Peter Liese, Norbert Lins, Rupert Matthews, Valentinas Mazuronis, Susanne Melior, Miroslav Mikolášik, Gilles Pargneaux, Piernicola Pedicini, Bolesław G. Piecha, Julia Reid, Daciana Octavia Sârbu, Annie Schreijer-Pierik, Renate Sommer, Ivica Tolić, Nils Torvalds, Adina-Ioana Vălean, Jadwiga Wiśniewska, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Herbert Dorfmann, Luke Ming Flanagan, Elena Gentile, Ulrike Müller, Christel Schaldemose, Bart Staes, Keith Taylor

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

John Howarth, Răzvan Popa, Sven Schulze

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

57

+

ALDE

Catherine Bearder, Gerben-Jan Gerbrandy, Valentinas Mazuronis, Ulrike Müller, Nils Torvalds

ECR

Mark Demesmaeker, Arne Gericke, Julie Girling, Urszula Krupa, Rupert Matthews, Bolesław G. Piecha, Jadwiga Wiśniewska

EFDD

Piernicola Pedicini

ENF

Sylvie Goddyn, Jean-François Jalkh

GUE/NGL

Lynn Boylan, Stefan Eck, Luke Ming Flanagan

NI

Zoltán Balczó

PPE

Pilar Ayuso, Ivo Belet, Birgit Collin-Langen, Angélique Delahaye, Herbert Dorfmann, José Inácio Faria, Karl-Heinz Florenz, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Jens Gieseke, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Peter Liese, Norbert Lins, Miroslav Mikolášik, Sven Schulze, Renate Sommer, Ivica Tolić, Adina-Ioana Vălean

S&D

Biljana Borzan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Miriam Dalli, Jytte Guteland, John Howarth, Karin Kadenbach, Jo Leinen, Susanne Melior, Gilles Pargneaux, Răzvan Popa, Christel Schaldemose, Daciana Octavia Sârbu, Damiano Zoffoli

VERTS/ALE

Marco Affronte, Benedek Jávor, Bart Staes, Keith Taylor

1

-

EFDD

Julia Reid

2

0

PPE

Annie Schreijer-Pierik

S&D

Elena Gentile

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE

Titlu

Test de proporționalitate înainte de adoptarea unei noi reglementări referitoare la profesii

Referințe

COM(2016)0822 – C8-0012/2017 – 2016/0404(COD)

Data prezentării la PE

12.1.2017

 

 

 

Comisie competentă

Data anunțului în plen

IMCO

1.2.2017

 

 

 

Comisii sesizate pentru aviz

Data anunțului în plen

EMPL

1.2.2017

ENVI

1.2.2017

CULT

1.2.2017

JURI

1.2.2017

 

PETI

1.2.2017

 

 

 

Avize care nu au fost emise

Data deciziei

EMPL

21.11.2017

CULT

27.2.2017

JURI

20.6.2017

PETI

28.2.2017

Raportori

Data numirii

Andreas Schwab

25.1.2017

 

 

 

Examinare în comisie

12.7.2017

21.11.2017

 

 

Data adoptării

4.12.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

33

3

0

Membri titulari prezenți la votul final

Pascal Arimont, Sergio Gaetano Cofferati, Lara Comi, Daniel Dalton, Nicola Danti, Pascal Durand, Evelyne Gebhardt, Sergio Gutiérrez Prieto, Robert Jarosław Iwaszkiewicz, Liisa Jaakonsaari, Nosheena Mobarik, Jiří Pospíšil, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Olga Sehnalová, Jasenko Selimovic, Igor Šoltes, Ivan Štefanec, Catherine Stihler, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Mylène Troszczynski, Anneleen Van Bossuyt, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Biljana Borzan, Birgit Collin-Langen, Kaja Kallas, Roberta Metsola, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Sabine Verheyen

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Jonathan Bullock, Andrey Kovatchev, Rupert Matthews, Bogdan Brunon Wenta, Flavio Zanonato

Data depunerii

8.12.2017


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

33

+

ALDE

ECR

EFDD

PPE

 

S&D

 

Verts/ALE

Kaja Kallas, Jasenko Selimovic, Matthijs van Miltenburg

Daniel Dalton, Rupert Matthews, Nosheena Mobarik, Anneleen Van Bossuyt

Robert Jarosław Iwaszkiewicz

Pascal Arimont, Birgit Collin-Langen, Lara Comi, Andrey Kovatchev, Roberta Metsola, Jiří Pospíšil, Andreas Schwab, Ivan Štefanec, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Sabine Verheyen, Bogdan Brunon Wenta, Lambert van Nistelrooij

Biljana Borzan, Sergio Gaetano Cofferati, Nicola Danti, Evelyne Gebhardt, Sergio Gutiérrez Prieto, Liisa Jaakonsaari, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Olga Sehnalová, Catherine Stihler, Flavio Zanonato

Pascal Durand, Igor Šoltes

3

-

EFDD

ENF

Jonathan Bullock, Marco Zullo

Mylène Troszczynski

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Notă juridică