Procedură : 2017/2084(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0005/2018

Texte depuse :

A8-0005/2018

Dezbateri :

PV 05/02/2018 - 23
CRE 05/02/2018 - 23

Voturi :

PV 06/02/2018 - 5.7
CRE 06/02/2018 - 5.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0026

RAPORT     
PDF 836kWORD 94k
23.1.2018
PE 609.590v02-00 A8-0005/2018

referitor la accelerarea inovării în domeniul energiei curate

(2017/2084(INI))

Comisia pentru industrie, cercetare și energie

Raportor: Jerzy Buzek

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
 AVIZ al Comisiei pentru transport și turism
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
 EXPUNERE DE MOTIVE
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la accelerarea inovării în domeniul energiei curate

(2017/2084(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 noiembrie 2016 intitulată „Accelerarea inovării în domeniul energiei curate” (COM(2016)0763),

–  având în vedere Acordul de la Paris privind schimbările climatice, ratificat de Uniunea Europeană la 4 octombrie 2016,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 septembrie 2015 intitulată „Către un Plan strategic integrat privind tehnologiile energetice (SET): accelerarea transformării sistemului energetic european” (C(2015)6317),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 februarie 2015 intitulată „O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice” (COM(2015)0080) și Rezoluția sa din 15 decembrie 2015 intitulată „Către o uniune europeană a energiei”(1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 decembrie 2011 intitulată „Perspectiva energetică 2050” (COM(2011)0885) și Rezoluția sa din 14 martie 2013 referitoare la Perspectiva energetică 2050, un viitor cu energie(2),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Propunerea Comisiei de regulament din 30 noiembrie 2016 privind guvernanța uniunii energetice, în special dimensiunea referitoare la „cercetare, inovare și competitivitate” a uniunii energetice, mai ales articolul 22 referitor la „Raportarea integrată cu privire la cercetare, inovare și competitivitate ” (COM(2016)0759),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020(3),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 18 iulie 2017 intitulată „Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2017)0376),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016 intitulată „Viitorii lideri ai Europei: inițiativa privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora” (COM(2016)0733);

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, precum și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, avizul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0005/2018),

A.  întrucât cercetarea, dezvoltarea și inovarea reprezintă o dimensiune distinctă a uniunii energetice a UE, C&D&I în domeniul energiei fiind factori determinanți pentru poziția de lider în sectorul industrial, competitivitatea la nivel mondial și creșterea economică sustenabilă a Uniunii, pentru crearea de locuri de muncă în UE, precum și pentru securitatea energetică globală a statelor membre și a Uniunii, reducând dependența de importurile de energie și promovând o utilizare eficientă și sustenabilă a tuturor surselor energetice;

B.  întrucât UE rămâne un lider mondial în ceea ce privește inovarea în domeniul energiei cu valoare ridicată și emisii reduse, inclusiv eficiența energetică, sursele regenerabile de energie și tehnologiile ecologice emergente, dispunând astfel de o bază solidă pentru a înregistra noi progrese în cercetarea și inovarea în domeniul energiei curate, inclusiv în domeniul dezvoltării de baterii pentru electromobilitate și stocarea de energie; întrucât politicile climatice și energetice specifice ambițioase, în special prin intermediul cadrului privind clima și energia pentru 2030 și al Perspectivei energetice 2050, au fost principalele motoare ale acestei poziții de lider; întrucât, în acest context, Acordul de la Paris a crescut substanțial nivelul de ambiție la nivel mondial și angajamentele concrete ale semnatarilor în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice; întrucât UE trebuie să rămână la fel de ambițioasă în ceea ce privește politicile și instrumentele sale pentru a transmite semnale de investiții corespunzătoare și pentru a nu-și pierde poziția de lider de piață la nivel mondial în cercetarea și inovarea în domeniul energiei curate;

C.  întrucât progresele în materie de inovare, cercetare și dezvoltare bazate pe eficiența energetică și pe energia din surse regenerabile sunt esențiale pentru competitivitatea viitoare a UE, inclusiv pentru industria europeană; întrucât UE va deveni „numărul unu mondial în domeniul surselor regenerabile de energie” doar prin introducerea de inovații rentabile și prin intensificarea eforturilor în materie de cercetare și dezvoltare din acest sector specific; întrucât punerea în aplicare a principiului „eficiența energetică pe primul loc” trebuie să se bazeze pe o politică solidă de inovare la nivel european, în special în ceea ce privește integrarea sistemului;

D.  întrucât o piață internă a energiei pe deplin funcțională și competitivă, cu un cadru de reglementare corespunzător și o infrastructură adecvată, este esențială pentru stimularea în continuare a C&D&I și maximizarea absorbției pe piață a noilor tehnologii curate în toate regiunile UE, asigurând economii de scară și oferind siguranță în ceea ce privește reglementarea și investițiile, permițând astfel Uniunii să profite de întregul potențial de inovare neutră din punct de vedere tehnologic în domeniul energiei care stimulează eficiența energetică, utilizarea sustenabilă și cu emisii reduse a surselor de energie și soluții și tehnologii descentralizate de generare, stocare și transport;

E.  întrucât inovarea în domeniul energiei curate ar trebui să contribuie, de asemenea, la aprovizionarea cu energie accesibilă din punct de vedere financiar pentru consumatorii europeni, ajutându-i să beneficieze de tarife mai reduse la energie și de un control mai mare asupra consumului și producției lor de energie și oferindu-le produse și servicii care consumă mai puțină energie;

F.  întrucât politica energetică și instrumentele de finanțare ale UE și ale statelor sale membre, inclusiv investițiile publice relevante, ar trebui să fie concepute pentru a profita pe deplin de progresele tehnice accelerate și ar trebui să se axeze în principal pe o tranziție treptată la sisteme energetice curate, de înaltă eficiență, cu emisii reduse; întrucât, din cauza incertitudinilor de pe piață sau de natură tehnologică ori științifică, deseori finanțarea din partea sectorului privat fie este insuficientă, fie nu este disponibilă; întrucât UE trebuie să transmită semnale puternice și coerente și să creeze stimulente, pentru a asigura certitudinea investitorilor și pentru a stimula investițiile private în inovare, cercetare și dezvoltare și în implementare în domeniul energiei curate;

G.  întrucât inovarea este determinată, în primul rând, de inovatori și de cererea de pe piață; întrucât Comisia ar trebui să își concentreze eforturile în primul rând asupra creării unui cadru adecvat pentru inovatori, care să varieze de la simplificarea accesului la finanțarea cercetării și până la transformarea cunoștințelor în produse viabile din punct de vedere comercial; întrucât parteneriatele dintre cercetători și partenerii industriali relevanți pot fi utile în acest context;

H.  întrucât subvențiile pentru energie influențează prețurile pieței, mascând costurile reale ale energiei din diferite surse și costul real al tehnologiilor legate de energie, având, prin urmare, un impact negativ asupra condițiilor pentru cercetare și investiții în inovarea în domeniul energiei curate, precum și asupra implementării ulterioare a inovărilor; întrucât, deși subvențiile ar trebui eliminate treptat, între timp, utilizarea lor ar trebui limitată la instrumente temporare care au scopul de a crea condiții de concurență echitabile și o piață competitivă care să faciliteze adoptarea de noi tehnologii curate, în special în domeniul eficienței energetice și al energiei din surse regenerabile;

I.  întrucât evaluarea ciclului de viață (ECV) al emisiilor de gaze cu efect de seră din surse de energie, rețele de distribuție a energiei și tehnologii energetice ar trebui considerată criteriu de referință atunci când sunt avute în vedere politici concrete și stimulente la nivelul UE care vizează promovarea unor soluții și tehnologii curate, eficiente din punct de vedere energetic și cu emisii reduse, inclusiv furnizarea sustenabilă de materii prime și minerale; întrucât ar trebui să se pună accentul pe inovările în domeniul energiei curate care au un impact direct asupra cetățenilor și a prosumatorilor, permițând participarea acestora la tranziția energetică și făcând mai accesibilă tranziția în sine;

J.  întrucât cercetarea și inovarea în domeniul energetic au fost recunoscute drept prioritate în cadrul programelor PC7 și Orizont 2020 și ar trebui să fie în continuare prioritare în cadrul PC9, având în vedere angajamentele asumate de Uniune în contextul uniunii energetice și al Acordului de la Paris, astfel încât să se mobilizeze într-un mod mai eficient fonduri publice și private pentru C&D și să contribuie la reducerea riscurilor investițiilor în cele mai de viitor inovări în domeniul energiei curate, în special în ceea ce privește eficiența energetică și sursele regenerabile de energie;

K.  întrucât sectorul transporturilor este responsabil de o treime din consumul de energie din UE, are un potențial enorm în ceea ce privește eficiența energetică și reducerea emisiilor de dioxid de carbon și ar trebui, prin urmare, să joace un rol esențial în tranziția către noi soluții în domeniul energiei și către o societate cu emisii scăzute de carbon,

1.  salută comunicarea Comisiei care stabilește cadrul pentru accelerarea inovării în domeniul energiei curate în UE; subliniază că este nevoie de un cadru de reglementare și financiar pentru inovarea în domeniul energiei care să fie coerent cu Perspectiva energetică 2050 a UE și cu angajamentele asumate în temeiul Acordului de la Paris și care să promoveze utilizarea eficientă și sustenabilă a tuturor surselor de energie, conducând astfel la economii de energie și la beneficii mai ample, inclusiv în domenii precum sănătatea, siguranța și calitatea aerului și a apei, asigurând în același timp competitivitatea industriei Uniunii, securitatea aprovizionării sale cu energie și conformitatea cu obligațiile prevăzute în tratatele UE, precum și un răspuns cuprinzător la problemele legate de mediu; recunoaște că acest cadru pentru accelerarea inovării în domeniul energiei curate în UE constituie o parte integrantă a unui set mai larg de propuneri legislative prevăzute în pachetul „Energie curată pentru toți europenii” și ar trebui, prin urmare, să își consolideze diversele elemente, angajamentele asumate de Uniune în cadrul Acordului de la Paris și al legislației și principiilor mai vaste privind uniunea energetică, în special cele reflectate în cadrul privind clima și energia pentru 2030 și în Perspectiva energetică 2050, respectând în același timp dispozițiile articolelor 191 și 194 din TFUE;

2.  recunoaște că punerea în practică cu succes a inovării în domeniul energetic este o provocare multidimensională, care cuprinde chestiuni legate de lanțurile valorice atât din perspectiva ofertei, cât și din cea a cererii, capitalul uman, dinamica pieței, reglementare, inovare și politica industrială; subliniază că această provocare necesită implicarea cetățenilor - atât consumatori, cât și „prosumatori” -, precum și a unei game largi de părți interesate, inclusiv din mediul academic, organizații de cercetare și tehnologie, IMM-uri, întreprinderi nou-înființate, întreprinderi din domeniul energiei și construcțiilor, furnizori de mobilitate, prestatori de servicii, producători de echipamente, întreprinderi din domeniul IT și al telecomunicațiilor, instituții financiare, autorități locale, regionale, naționale și de la nivelul Uniunii, comunități de energie din surse regenerabile, ONG-uri, educatori și lideri de opinie; subliniază valoarea noilor modele de afaceri care utilizează tehnologii digitale inovatoare, printre altele pentru a optimiza producția proprie, stocarea, schimbul și autoconsumul de energie curată produsă la fața locului și pentru a spori accesul la surse regenerabile de energie, inclusiv pentru gospodăriile afectate de sărăcia energetică;

3.  consideră că o tranziție energetică rentabilă către sisteme descentralizate ecologice, orientate către consumatori și cu un grad mai mare de digitalizare și cu prosumatori activi și comunități de prosumatori necesită cercetare și aplicarea inovării în toate sectoarele sistemelor energetice, inclusiv soluții sistemice, care nu sunt specifice unei anume tehnologii, precum, printre altele, soluții care vizează îmbunătățirea eficienței și generarea descentralizată a energiei; recunoaște că această tranziție promovează noi modele organizaționale, în special în ceea ce privește producerea, transportul, distribuția și stocarea energiei, electromobilitatea, gestionarea afacerilor și a nevoilor și furnizarea de servicii; recunoaște necesitatea unor standarde comune pentru a promova un sistem energetic conectat și digitalizat; subliniază rolul pe care îl pot juca proiectele-pilot sustenabile la scară largă, inclusiv cele de la nivelul comunității, în punerea în practică a inovării sistemice în domeniul energiei;

4.  reamintește că eficiența energetică ar trebui să reprezinte o prioritate transversală orizontală în cadrul politicii de cercetare și inovare a UE, care să se aplice tuturor sectoarelor, să nu se limiteze la proiectele legate de energie și să promoveze și stimuleze în mod sistematic producția de procese, servicii și bunuri mai eficiente din punct de vedere energetic, aplicând totodată principiul „eficiența energetică pe primul loc” în întregul lanț energetic, inclusiv în etapele de generare, transport, distribuție și utilizare finală;

5.  recunoaște importanța continuării liberalizării piețelor energetice europene, în special prin eliminarea obstacolelor din calea formării libere a prețurilor și prin eliminarea treptată a subvențiilor pentru energie, pentru a facilita inovarea și utilizarea noilor tehnologii care conduc la o utilizare mai sustenabilă a energiei și care promovează aprovizionarea emergentă cu energie din surse regenerabile, precum și pentru a crea condiții de concurență echitabile și o piață competitivă capabilă să asigure beneficii mai mari pentru consumatorii de energie, prosumatori, comunități și întreprinderi;

Coerența acțiunilor UE

6.  constată că C&D&I în domeniul energiei curate depind de o piață stabilă și de previzibilitatea și siguranța unui cadru de reglementare, ceea ce necesită o viziune politică pe termen lung, ambițioasă și realizabilă, inclusiv obiective și angajamente în domeniul energetic și climatic, stimulente specifice susținute și răbdare în ceea ce privește capitalul propriu pentru a crea un mediu concurențial echitabil pentru tehnologii, facilitând astfel inovarea și aprovizionarea cu energie, reducând barierele de intrare pe piață și contribuind la atingerea de către inovarea în domeniul energiei curate a masei critice necesare pentru lansarea pe piață; salută și încurajează concentrarea asupra tehnologiilor esențiale, astfel cum au confirmat Planul strategic european privind tehnologiile energetice (Planul SET) și Comunicarea Comisiei; reiterează dispozițiile articolului 194 din TFUE și constată că acestea trebuie să se reflecte în politicile și instrumentele financiare care sprijină inovarea în domeniul energiei curate; subliniază că este nevoie să se acorde totuși o mai mare prioritate inovării sistemice, orizontale, transsectoriale în domeniul energetic, precum și promovării educației și spiritului antreprenorial, dat fiind că inovarea nu se bazează numai pe tehnologie; subliniază că este nevoie ca această abordare sistemică să poată integra în mod eficient diferite soluții disponibile sau în curs de dezvoltare, în special în ceea ce privește eficiența energetică și integrarea energiilor din surse regenerabile; solicită să se utilizeze platformele europene de tehnologie și inovare pentru identificarea unor potențiale inovări în domeniul energiei curate, care merită un sprijin specific;

7.  îndeamnă Comisia și statele membre și, după caz, autoritățile regionale, să instituie mecanisme de coordonare a programelor UE, naționale și regionale de cercetare și inovare în domeniul energiei, pentru a stimula sinergiile și a evita dublarea eforturilor, asigurând astfel utilizarea cât mai eficace a resurselor și a infrastructurii existente, precum și a surselor de energie disponibile în statele membre, pentru a maximiza comercializarea noilor tehnologii și inovații și a promova noi modele de afaceri în toată UE; consideră că includerea unor informații relevante în planurile energetice și climatice naționale integrate ar putea să ducă la îndeplinirea acestui obiectiv; subliniază, în acest context, importanța promovării celor mai bune practici și a schimbului de informații, precum și a simplificării normelor privind participarea la programe de inovare energetică pentru toate organizațiile, întreprinderile, universitățile și institutele, atât din UE, cât și din țări terțe;

8.  salută angajamentul Comisiei de a continua să finanțeze cercetarea fundamentală prin intermediul programului Orizont 2020 și al Consiliului European pentru Cercetare; subliniază necesitatea de a consolida în continuare finanțarea cercetării colaborative în cadrul provocărilor societale din programul Orizont în domeniul energetic, dar și de a simplifica inovarea în domeniul energiei în ceea ce privește celelalte provocări societale; ia act de propunerea Comisiei de consolidare a inovațiilor creatoare de piețe prin înființarea unui Consiliu european pentru inovare, în plus față de inițiativa privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora, contribuind astfel la promovarea de inovații revoluționare care să poată capta și crea noi piețe; consideră că crearea unor instrumente de finanțare bazate pe piață (cum ar fi împrumuturile și capitalurile proprii) nu ar trebui să fie în detrimentul finanțării granturilor care permit actorilor non-profit și celor publici, cum ar fi mediul academic, universitățile și societatea civilă, să participe la proiecte transnaționale europene cu o valoare deosebită;

9.  este în continuare îngrijorat cu privire la numărul mare de instrumente financiare existente și la complexitatea acestora și subliniază că este nevoie de o mai mare coerență între fondurile relevante, inclusiv fondurile structurale, dedicate proiectelor din domeniul energiei curate, și, de asemenea, că este nevoie ca instrumentele de finanțare existente la nivelul UE și al statelor membre să devină mai ușor de înțeles; invită Comisia să realizeze un inventar al diferitelor fonduri și instrumente de finanțare de-a lungul lanțului valoric și consideră că ar trebui analizată posibilitatea punerii în comun a diferitelor instrumente, fără prejudicierea complementarității acestora; consideră, de asemenea, că unele state membre nu au capacitatea de a dezvolta acțiuni de sprijin pentru proiecte de inovare în domeniul energetic, în special prin mecanisme naționale de sprijin financiar și, în acest sens, invită Comisia să consolideze în continuare aceste capacități, asigurând totodată un cadru de finanțare coerent și simplificat al UE privind inovarea în domeniul energiei curate;

10.  invită Comisia să efectueze o evaluare a performanței instrumentelor și fondurilor sale financiare legate de energie și să ofere un răspuns accelerat pentru îmbunătățirea instrumentelor în cazul identificării unor obstacole sau incoerențe specifice sau a nevoii de ameliorare, precum și pentru adaptarea instrumentelor și fondurilor menționate la noile obiective UE privind energia;

11.  solicită Comisiei să propună, în cadrul politicii industriale a Uniunii, o dimensiune energetică neutră din punct de vedere tehnologic, orientată și pe termen lung, care să se bazeze pe o eficiență energetică ridicată, o mai mare liberalizare a pieței și o mai mare transparență, pentru a contribui la evitarea investițiilor în active depreciate; subliniază că această dimensiune ar trebui să facă parte integrantă din strategia și planul de acțiune al UE în materie de politică industrială; subliniază rolul pe care îl joacă tehnologiile și procesele inovatoare în vederea îmbunătățirii performanței privind emisiile de către industriile mari consumatoare de energie; invită Comisia să plaseze eficiența energetică și a utilizării resurselor în topul priorităților cercetării și inovării și încurajează statele membre să facă investiții responsabile din veniturile rezultate din licitații în cadrul ETS în eficiența energetică și în tehnologii sustenabile, cu emisii scăzute de dioxid de carbon; subliniază crearea unui Fond pentru inovare care să sprijine inovarea în tehnologii și procese cu emisii scăzute de dioxid de carbon în faza IV a ETS; consideră că este esențială promovarea unui sistem de inovare deschisă în care industria și întreprinderile să pună în comun diversele lor cunoștințe de specialitate și să dezvolte împreună soluții sustenabile de înaltă calitate; recunoaște rolul Forumului privind competitivitatea industrială în domeniul energiei curate în punerea în practică a unor inovații esențiale în domeniul energetic, inclusiv în sectoarele energiei fotovoltaice și eoliene, dar eventual și pentru, printre altele, soluții de stocare, captarea și stocarea dioxidului de carbon și bioprocesele producătoare de energie; salută angajamentul și sprijinul Comisiei față de inițiativele conduse de sectorul industrial de promovare a poziției de lider mondial a UE în domeniul energiei curate și al soluțiilor tehnologice cu emisii scăzute;

12.  amintește că industria fotovoltaică trebuie să se afle în centrul politicii industriale europene pentru a satisface astfel cererile unei piețe globale în creștere, în contextul în care, în prezent, celulele și modulele fotovoltaice sunt în cea mai mare parte fabricate în afara Uniunii Europene, în special în China; subliniază necesitatea ca UE să fie implicată pe deplin în noul ciclu de investiții pentru a-și menține poziția de lider în domeniul cercetării și dezvoltării privind echipamentele de producție fotovoltaice, precum și alte segmente, cum ar fi invertoarele, materiile prime, tehnologia fotovoltaică integrată în clădiri, operațiunile, întreținerea și echilibrul sistemelor; subliniază în continuare necesitatea de a-și păstra competențele în domeniul integrării sistemelor, cum ar fi soluțiile fotovoltaice la scară redusă pentru țările în curs de dezvoltare;

13.  îndeamnă Comisia și statele membre ca, în sectorul energetic și alte sectoare conexe, să își intensifice eforturile în sprijinul inovării în ceea ce privește aprovizionarea sustenabilă cu materii prime, o mai bună proiectare a produselor, reciclarea, refolosirea și utilizarea în cascadă a metalelor și a materialelor existente, în contextul economiei circulare și al economiilor de energie;

14.  recunoaște legăturile dintre digitalizare, tehnologiile IT și cercetarea și inovarea în domeniul energetic, în special în ceea ce privește îmbunătățirea colectării datelor, interoperabilitatea și garanțiile asociate de securitate a datelor și de protecție a vieții private; consideră că tehnologia registrelor distribuite, precum sistemul blockchain, poate juca un rol în îmbunătățirea eficienței proceselor legate de energie și în promovarea implicării cetățenilor în transformarea sistemului energetic, inclusiv prin comerțul inter pares cu energie; invită Comisia, în acest scop, să încurajeze această inițiativă, să își îmbunătățească cadrul de reglementare și să asigure coerența între aspectele conexe ale uniunii energetice, ale pieței unice digitale, ale strategiilor privind securitatea cibernetică și ale Cadrului european privind protecția datelor, astfel încât să consolideze capacitatea Uniunii de a se situa în avangarda acestei noi tendințe;

15.  invită Comisia să înființeze în acest scop o echipă interservicii care, printre altele:(a)

  să permită o nouă planificare comună a politicii de cercetare și inovare, pentru a asigura consecvența și coerența și pentru a evita schimbările frecvente de priorități;

(b)  să identifice părțile interesate relevante din ecosistemele de inovare mai ample din domeniul energiei ale UE, la toate nivelurile și în toate sectoarele, inclusiv în domeniul energiei eoliene offshore și al altor tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile;

(c)  să identifice forumurile existente privind cercetarea și inovarea în domeniul energiei ale părților interesate, în special în ceea ce privește eficiența energetică și energia din surse regenerabile; să promoveze formarea de clustere, integrarea în rețelele internaționale de creare de valoare, investițiile și inovarea; să ofere instrumente pentru schimburi intersectoriale, interdisciplinare și interregionale, inclusiv privind proiectele de inovare în domeniul energiei, politicile naționale și locale de inovare în domeniul energiei pe termen lung, oportunitățile de investiții comune, asumarea tranziției energetice de către cetățeni și inițiativele la nivel local;

(d)  să stimuleze autoritățile publice de la toate nivelurile să dezvolte planuri de creștere a capitalului și să stimuleze inovarea în domeniul energiei curate, pentru a promova încrederea investitorilor și pentru a declanșa mobilizarea capitalului privat;

(e)  să stabilească un compendiu al celor mai bune practici, politici și instrumente de finanțare în domeniul energiei, inclusiv Parteneriate public-privat, achiziții publice și stimulente fiscale, mecanisme de schimb și de informare, instrumente și campanii de comunicare, precum și orientări operaționale și asistență tehnică privind mobilizarea inovării în domeniul energiei curate, punerea în practică și implicarea „prosumatorilor”, astfel încât să se asigure faptul că UE poate sprijini în mod adecvat toate etapele ciclului de inovare și, în cele din urmă, poate furniza un set de instrumente practice pentru statele membre, autoritățile locale și părțile interesate;

(f)  să analizeze modalitățile de elaborare a unor norme favorabile inovării, simplificate și flexibile pentru participarea la PC9 și reglementările privind fondurile ESI, axate pe obținerea unui impact mai mare pe termen lung, cu scopul de a asigura o mai bună aliniere a acestora, de a evita risipirea resurselor solicitanților și de a promova excelența inovării în întreaga Europă;

(g)  să instituie un mecanism cu scopul de a sprijini un ecosistem transnațional al întreprinderilor nou înființate din domeniul energetic, inclusiv un sistem european de incubatoare de afaceri, pentru a se asigura că introducerea pe piață a inovării energetice și a modelelor de afaceri depășește „valea morții” în ciclul de inovare;

(h)  să crească sinergiile cu programul Orizont 2020 și cu alte inițiative de finanțare pentru a consolida capacitatea de cercetare și inovare pentru regiunile cu performanțe scăzute din UE;

(i)  să ofere instituțiilor europene consiliere cu privire la practicile de achiziții publice coerente, stimulând aplicarea pe o scară mai largă a inovării în domeniul energetic; să contribuie la definirea unor obiective concrete în domeniul achizițiilor publice de soluții inovatoare la nivel european;

(j)  să elaboreze propuneri concrete pentru înființarea unei structuri unice de consiliere eficiente pentru inovatori privind finanțarea inovării în domeniul energetic prin intermediul fondurilor și instrumentelor disponibile la nivelul UE, la nivelul statelor membre și la nivelul Băncii Europene de Investiții, precum și din alte surse potențiale private; să consolideze asistența tehnică prin colectarea de informații privind posibilitățile de finanțare privată și publică și să ghideze solicitanții spre cel mai adecvat mecanism de finanțare, în special în domeniul eficienței energetice, în care este indispensabilă agregarea proiectelor mici în portofolii mai largi;

(k)  să identifice modalitățile de introducere în legislația UE privind achizițiile publice a unor stimulente pentru promovarea unor soluții energetice inovatoare în sectorul public;

16.  subliniază că achizițiile publice pot reprezenta un factor de inovare și, totodată, pot încuraja o creștere mai durabilă, după cum este recunoscut și de obiectivele de dezvoltare durabilă; subliniază că alegerea produselor, a serviciilor și a lucrărilor publice sustenabile este esențială și poate crea piețe-lider sau piețe noi pentru produsele inovatoare; salută inițiativa Comisiei în cadrul Inițiativei privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora de a introduce măsuri privind achizițiile publice în UE, printre altele, pentru a încuraja statele membre să stabilească obiective de cumpărare ambițioase pentru inovare; subliniază în continuare rolul pe care îl pot juca autoritățile locale și regionale în ceea ce privește oferirea unui bun exemplu, precum și angajându-se în schimbul de bune practici în cadrul unor forumuri, cum ar fi Convenția primarilor;

17.  solicită Comisiei să consolideze componenta referitoare la capacitatea de inovare a testului de competitivitate în evaluările de impact și să aplice instrumentul de cercetare și inovare tuturor noilor propuneri în materie de politică energetică și revizuirii legislației existente, fără a submina eficacitatea legislației;

18.  solicită Comisiei să se asigure că activitățile sale privind inovarea, pe de o parte, și standardele și interoperabilitatea, pe de altă parte, sunt pe deplin corelate, astfel încât UE să dobândească poziția de lider la nivel global în ceea ce privește stabilirea standardelor în sectoarele integrate ale energiei curate și „internetului obiectelor”; salută drept exemplu în acest context, dezvoltarea noului standard european pentru aparatele inteligente (Saref), care ar putea crea un nou limbaj de referință în UE pentru datele legate de energie, care să permită dispozitivelor casnice să facă schimb de informații cu orice sistem de gestionare a energiei;

19.  reamintește că politicile privind inovarea în domeniul energiei trebuie să fie în conformitate cu angajamentul UE de a conserva și de a îmbunătăți absorbanții de CO2, păstrând în același timp biodiversitatea, în special în cazul pădurilor, terenurilor și mărilor;

20.  încurajează statele membre în cauză să contribuie în mod adecvat la atingerea obiectivului UE de 3 % din PIB pentru cercetare și dezvoltare; remarcă faptul că o creștere totală până la 3 % ar însemna creșterea nivelului de finanțare pentru cercetare și inovare în Europa cu peste 100 de miliarde EUR pe an; reamintește că se așteaptă ca două treimi din finanțarea pentru cercetare și dezvoltare să provină din sectorul privat;

Siguranța pe termen lung privind finanțarea

21.  reiterează apelul privind un buget total majorat de cel puțin 120 de miliarde EUR pentru PC9 și îndeamnă Comisia să mărească ponderea finanțării legate de proiecte în domeniul energiei sustenabile, cu emisii reduse, din cadrul PC9 cu cel puțin 50 % față de sumele corespunzătoare ale programului Orizont 2020, astfel încât să asigure fonduri suficiente pentru a sprijini tranziția energetică a UE și aplicarea efectivă a uniunii energetice; solicită, în special, ca resursele financiare din cadrul PC9 să fie consolidate pentru a stimula realizarea de progrese și de inovări creatoare de piață, în special de către IMM-uri și întreprinderile nou-înființate; subliniază importanța unor criterii de excelență ridicate pentru transformarea UE într-un centru global pentru inovare, cercetare și tehnologii de vârf, inclusiv cercetare științifică fundamentală; atrage atenția asupra rezultatelor evaluării la jumătatea perioadei a programului Orizont 2020, care au arătat că, din 1 ianuarie 2017, programul s-a aflat sub nivelul-țintă în ceea ce privește cheltuielile pentru climă și sustenabilitate; salută majorarea finanțării Orizont 2020, în cadrul bugetului 2018, pentru a veni în întâmpinarea provocării energetice cu care se confruntă societatea noastră, dar este în continuare profund îngrijorat cu privire la reducerile în ceea privește proiectele energetice din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei, pe care le consideră incompatibile cu obiectivele uniunii energetice;

22.  reiterează necesitatea îmbunătățirii calității investițiilor finanțate de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și a concentrării în special pe stimulentele pentru o mai bună alocare geografică, ținând seama de dezechilibrul actual în ceea ce privește acoperirea geografică a FEIS și de nevoile specifice ale regiunilor mai puțin dezvoltate și de tranziție; recunoaște necesitatea unei cooperări cu băncile naționale de investiții de promovare, cu platformele de investiții și cu intermediarii financiari eligibili, printr-o eventuală delegare a utilizării garanției UE către acestea; solicită să se consolideze în mod semnificativ rolul și capacitatea Platformei europene de consiliere în materie de investiții, în special prin prezența locală și printr-un rol proactiv în pregătirea proiectelor;

23.  consideră că PC9 ar trebui să sprijine inițiative precum „orașe 100 % din surse regenerabile”, care să implice orașele și administrațiile locale, în scopul creșterii substanțiale a capacităților de energie din surse regenerabile pentru energia electrică, mobilitate, încălzirea și răcirea în orașe, prin proiecte de inovare care ar putea include rețele inteligente, gestionarea sistemului energetic, activități care să permită interconectarea sectoarelor și încurajarea utilizării vehiculelor electrice etc.;

24.  recunoaște rolul Planului SET, al comunității de cunoaștere și inovare (CCI) InnoEnergy și al inițiativelor comune în domeniul tehnologiei relevante în stimularea inovării în domeniul energetic; subliniază necesitatea de a conecta mai bine aceste diferite cadre alături de, printre altele, inițiativa InnovFin, FEIS și programul propus al fondului de fonduri paneuropean de capital de risc, ca parte a unei strategii coordonate și concentrate de investiții în inovare în domeniul energiei curate, care ar ajuta proiectele aflate în fază incipientă, întreprinderile nou-înființate și IMM-urile să depășească efectiv „valea morții” și să ajungă la nivelul de maturitate pe piață necesar pentru extinderea la nivel global; consideră că stimulente eficiente pentru investiții în inovarea în domeniul energetic, prin intermediul fondurilor naționale de investiții și al fondurilor de pensii, ar putea juca un rol esențial în mobilizarea capitalului propriu necesar;

25.  reamintește că proiectele inedite sunt extrem de riscante, iar furnizarea de capitaluri proprii și împrumuturi se află la niveluri mult mai scăzute decât în cazul finanțării tehnologiilor cu un nivel demonstrat de emisii reduse de carbon; invită Comisia, în acest scop, să elimine obstacolele care mai există la nivelul reglementării și să propună înființarea unui fond de investiții pentru proiectele inedite în domeniul SET;

26.  recunoaște rolul pe care Consiliul european pentru inovare (CEI) l-ar putea juca în sprijinirea companiilor care se află într-o fază incipientă pentru a găsi finanțare și propune ca acesta să coordoneze diferitele componente ale unei strategii coerente de investiții în inovarea în domeniul energiei curate; solicită mai multe informații legate de structura CEI și concordanța acestuia cu instrumentele existente de sprijinire a inovării;

27.  consideră că inovarea în domeniul energiei bazată pe cetățeni necesită reducerea obstacolelor la intrarea pe piață și deschide posibilități neexploatate de finanțare a inovării; invită Comisia să exploreze modalități eficiente de a promova inovarea în domeniul energetic prin, printre altele, finanțarea participativă și să ia în calcul posibilitatea înființării unui în fond de investiții participativ pentru inovarea în domeniul energiei; consideră că diversele noi moduri de finanțare ar trebui să le suplimenteze și să le completeze pe cele existente;

28.  subliniază importanța promovării tehnologiilor legate de rețele inteligente, precum și promovarea și integrarea generării descentralizate de tip ascendent, inclusiv prin intermediul clusterelor și al programelor de cooperare; invită Comisia să sprijine aceste sectoare ale inovării în domeniul energiei curate cu mecanisme financiare, inclusiv cele menite să atenueze riscul pentru investițiile private și să reducă sarcinile asupra investițiilor publice în modernizarea sistemelor energetice; salută, de asemenea, intenția Comisiei de a recurge din ce în ce mai mult la premiile de stimulare, care constituie un instrument valoros pentru promovarea inovărilor revoluționare ascendente;

29.  subliniază că, pentru a încuraja o abordare ascendentă a inovării, ar trebui promovată utilizarea aplicațiilor la scară mică (de exemplu, printre altele, NegaWatt, generarea locală, stocarea locală), iar gruparea și agregarea acestora ar trebui stimulate pentru a atrage mai multe investiții și pentru a spori nivelul de accesibilitate, acordând o atenție deosebită gospodăriilor cu venituri reduse sau clădirilor cu mai mulți ocupanți;

UE ca lider global

30.  reamintește scopul Acordului de la Paris în ceea ce privește stimularea eforturilor la nivel mondial pentru accelerarea inovării în domeniul energiei curate; subliniază că este necesar să se finanțeze în continuare cercetarea și colectarea de date privind schimbările climatice; invită Comisia ca, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), să analizeze diferite modalități prin care poate sprijini țările în curs de dezvoltare și economiile emergente în tranziția lor energetică, inter alia, prin măsuri de consolidare a capacităților, prin sprijin pentru reducerea costurilor de capital ale proiectelor în domeniul eficienței energetice și al energiei din surse regenerabile, prin promovarea eventualelor transferuri tehnologice și prin furnizarea de soluții pentru dezvoltarea de orașe inteligente, precum și pentru dezvoltarea comunităților rurale și îndepărtate, consolidând astfel ecosistemele de inovare în domeniul energetic în țările în curs de dezvoltare și ajutându-le pe acestea din urmă să își îndeplinească angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris; salută, în acest sens, recent instituitul Fond european pentru dezvoltare durabilă;

31.  invită Comisia să exploateze întregul potențial al inițiativei „Misiunea inovării”, astfel încât membrii săi să își onoreze și să își îndeplinească angajamentul de a dubla cheltuielile anuale pentru cercetare și dezvoltare în domeniul energiei curate în perioada 2015 - 2020; subliniază importanța de a crea sinergii cu alte inițiative globale, cum ar fi, printre altele, Breakthrough Energy Coalition (Coaliția pentru progrese în domeniul energiei), și cu fondurile de capital și de investiții de la nivel global; salută, în această privință, faptul că UE coordonează Converting Sunlight Innovation Challenge (Obiectivul de inovare în domeniul transformării energiei solare) și Affordable Heating and Cooling of Buildings Innovation Challenge (Obiectivul de inovare pentru soluții de încălzire și răcire a clădirilor la prețuri accesibile); solicită, în acest context, examinarea posibilității unei diviziuni coordonate a muncii în ceea ce privește inovarea în domeniul energiei la nivel mondial;

32.  invită Comisia să elaboreze o strategie cuprinzătoare de export pentru tehnologiile și soluțiile sistemice sustenabile din domeniul energiei curate, inclusiv un mecanism de sprijin specific și asistență specifică din partea delegațiilor UE în țările terțe; subliniază, în acest context, rolul pe care zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (DCFTA) îl pot juca în punerea în aplicare a strategiei;

33.  invită Comisia și statele membre să efectueze o examinare aprofundată a procedurilor de înregistrare a brevetelor și solicită eliminarea sarcinilor administrative inutile care încetinesc procesul de penetrare a produselor inovatoare pe piață și afectează rolul UE de lider în domeniul tranziției către o energie curată;

Inovarea în domeniul energiei bazată pe cetățeni

34.  consideră că accelerarea inovării în domeniul energiei curate impune ca europenii să-și schimbe mentalitatea, depășind simpla conștientizare a aspectelor legate de energie și ajungând la o înțelegere mai aprofundată a schimbărilor de comportament, în special în ceea ce privește economiile de energie și noile modele de producție și consum, necesare pentru a răspunde provocărilor presante ale creșterii sustenabile și pentru a beneficia de avantajele revoluției digitale și ale inovării în toate domeniile, pentru ca, în cele din urmă, să se realizeze cu succes tranziția energetică; constată că inovarea le poate permite cetățenilor să joace un rol mai activ în producerea de energie, inclusiv prin alimentarea rețelei cu energie autoprodusă, precum și să contribuie la o utilizare mai eficientă a energiei prin reducerea consumului la nivel de gospodărie, ceea ce ar reduce atât emisiile, cât și facturile;

35.  subliniază necesitatea consolidării bazei de cunoștințe a Europei și a reducerii fragmentării prin promovarea excelenței în domeniul științei și al educației, în vederea creării unor centre de cercetare care să fie lidere la nivel internațional din punctul de vedere al excelenței academice; subliniază că este nevoie să se dezvolte o strategie care să garanteze că Europa atrage talentele din afara Uniunii, menținând totodată contactele cu talentele europene de vârf din străinătate; recunoaște că o forță de muncă calificată oferă Europei un avantaj major și constituie un vector important al dezvoltării investițiilor în C&D&I;

36.  recunoaște importanța implicării pe deplin democratice a cetățenilor și a comunităților europene, ca element esențial al unei tranziții energetice de succes; subliniază, în paralel, că punerea efectivă în aplicare a acestei transformări necesită deschidere, transparență și condiții de concurență echitabile și trebuie să se bazeze pe o concurență loială;

37.  are încredere în potențialul inovării în domeniul energiei curate și al eficienței energetice de a crea locuri de muncă noi și mai bune; consideră că, pentru a gestiona o tranziție de succes la o economie sustenabilă decarbonizată, este necesar să se asigure faptul că piețele forței de muncă pot răspunde în mod adecvat noilor cerințe ale sistemelor inovatoare în domeniul energiei curate;

38.  invită Comisia ca, în cadrul inițiativelor sale în domeniul cercetării și dezvoltării, să acorde mai multă atenție legăturii dintre inovarea în sistemele energetice și noile profiluri profesionale, nevoile educaționale, locurile de muncă și cerințele în materie de formare;

39.  recunoaște că sunt necesare sisteme de educație și angajament sistemice elaborate pentru a-i permite societății să se implice pe deplin în procesul de transformare a sistemului energetic și pentru a le permite europenilor de toate vârstele să progreseze treptat de la conștientizare și înțelegere la implicarea activă și autonomizare; invită Comisia, statele membre, autoritățile regionale și locale și sectorul privat să promoveze alegerile în cunoștință de cauză ale consumatorilor și implicarea cetățenilor în chestiuni legate de energie, printre altele, prin campanii de sensibilizare, informații cuprinzătoare și accesibile cu privire la facturile de energie și instrumente de comparare a prețurilor, promovarea schemelor de autogenerare, de răspuns la cerere și de participare cooperativă, bugete participative și finanțare participativă pentru investiții în domeniul energetic, stimulente fiscale și de investiții, precum și prin direcționarea soluțiilor tehnologice și a inovațiilor; solicită Comisiei, statelor membre și autorităților relevante să identifice cele mai bune practici de combatere a sărăciei energetice din gospodării;

40.  consideră că regiunile și orașele joacă un rol esențial în îmbunătățirea modelelor de energie sustenabilă; recunoaște rolul esențial al regiunilor și orașelor în ceea ce privește promovarea asumării responsabilității pentru tranziția energetică și stimularea inovării climatice sau energetice de la nivelul de bază; constată că regiunile și zonele urbane sunt cele mai potrivite pentru testarea și punerea în aplicare a unor soluții integrate cu implicarea directă a cetățenilor; subliniază, în acest sens, rolul Convenției primarilor, care aspiră să promoveze schimbul de bune practici la nivel global și posibila punere în comun a resurselor și a investițiilor; ia act de faptul că și în zonele rurale este nevoie de inovări pentru depășirea unor provocări precum îndepărtarea sau schimbările demografice, dar și furnizarea de noi servicii;

41.  îndeamnă Comisia și statele membre să ofere asistență autorităților regionale și locale în luarea de măsuri coordonate pentru a stimula inovarea în domeniul energiei la nivel local și transregional, pentru a elabora strategii coerente; subliniază că tranziția energetică va avea un impact dramatic asupra ocupării forței de muncă în unele regiuni ale Uniunii Europene și, în acest context, subliniază faptul că ar trebui să se acorde o atenție deosebită regiunilor care se confruntă cu provocarea pe care o presupune eliminarea treptată a energiei generate pe bază de lignit, cărbune și alți combustibili fosili solizi, precum și industriilor miniere ca urmare a unei decizii luate de un stat membru, de autoritățile locale sau de industrie, sau ca urmare a altor circumstanțe; subliniază necesitatea de a sprijini aceste regiuni în elaborarea de strategii de tranziție favorabile incluziunii, locale și echitabile și în abordarea impactului societal, socioeconomic și de mediu, alături de reconversia siturilor; subliniază opțiunile financiare pentru acordarea unui astfel de sprijin prin utilizarea parțială a veniturilor obținute din licitația certificatelor ETS, precum și prin Fondul pentru modernizare care urmează să fie instituit pentru perioada 2021-2030; consideră că procesele favorabile incluziunii ale părților interesate ar trebui să dezvolte cele mai bune modalități de a atrage societăți, întreprinderi nou-înființate și industrii inovatoare alternative, cu scopul de a construi o economie regională sustenabilă, de a consolida demnitatea oamenilor și de a ajuta la înlocuirea capacității de producție a energiei electrice cu soluții de eficiență energetică sau surse regenerabile de energie; solicită ca politicile de cercetare și inovare să se concentreze asupra modului de revitalizare a regiunilor în cauză în ceea ce privește perspectivele sustenabile de ocupare a forței de muncă și de creștere, în special în cazul în care retragerea capacităților de producere de energie pe bază de lignit, cărbune sau alți combustibili fosili solizi este legată de activitățile miniere;

42.  invită Comisia să sprijine acordarea competențelor necesare autorităților locale și regionale pentru implementarea de inovații în domeniul energiei curate, cum ar fi orașele inteligente, electromobilitatea și minirețelele de electricitate, precum și pentru introducerea pe piață a energiei din surse regenerabile, în funcție de nivelul lor de maturitate, precum și să ajute autoritățile respective să depășească provocările cu care se confruntă din punctul de vedere al stimulării tranziției energetice, cum ar fi implicarea cetățenilor; încurajează schimbul de bune practici, punerea în comun a investițiilor și o mai bună evaluare a atractivității financiare a proiectelor, precum și a dezvoltării strategiilor de finanțare, cum ar fi planurile de afaceri și utilizarea achizițiilor publice și a împrumuturilor;

43.  consideră că sectorul transporturilor are un potențial enorm și că ar trebui să joace un rol esențial în tranziție și încurajează Comisia să sprijine finanțarea actuală pentru implementarea infrastructurii pentru vehiculele electrice; invită Comisia să continue să sprijine și să dezvolte noi inițiative, cum ar fi inițiativa privind electromobilitatea la nivel european și întreprinderea comună „Pile de combustie și hidrogen”;

44.  încurajează Comisia să recunoască avantajele mobilității pe bază de hidrogen, precum și ale interconectării sectorului transporturilor cu cel al energiei electrice și să creeze stimulente pentru noi modele de afaceri în domenii similare, cum ar fi încărcarea inteligentă și dispozitivele de conectare a vehiculelor la rețea, ceea ce ar permite proprietarilor de vehicule electrice să vândă, în mod flexibil, sistemului energetic; invită Comisia să asigure finanțarea inovării care vizează dezvoltarea unor soluții pentru stocarea hidrogenului și a unor soluții avansate de stocare pe termen lung pentru vehiculele electrice, dezvoltarea infrastructurii de încărcare cu hidrogen, precum și soluții privind infrastructura și reîncărcarea, inclusiv infrastructura de încărcare pentru vehiculele electrice; încurajează statele membre și autoritățile locale să ia măsuri suplimentare, cum ar fi stimulente fiscale privind pătrunderea pe piață a vehiculelor electrice și a celor cu hidrogen, reducerile de impozit și scutirile fiscale pentru proprietarii de vehicule electrice și cu hidrogen, precum și diverse alte inițiative în ceea ce privește promovarea utilizării vehiculelor electrice, cum ar fi reduceri de prețuri, plata unor prime și premii pentru cumpărătorii de vehicule electrice și crearea de locuri de parcare gratuite pentru vehiculele electrice;

45.  ia act de eforturile importante făcute în cadrul programului UE pentru cercetare și dezvoltare Orizont 2020 în vederea realizării unei reduceri cu 60 % a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul transporturilor până în 2050, comparativ cu nivelul din 1990(4); reamintește că programele UE de cercetare și inovare reprezintă un factor esențial care favorizează pătrunderea pe piață a inovațiilor în domeniul energiei și al TIC și a sistemelor inteligente de transport; invită Comisia ca, în viitor, să direcționeze mai clar fondurile disponibile către prioritățile strategice interconectate, cum ar fi mobilitatea cu emisii reduse, infrastructura pentru alimentarea cu combustibili alternativi și transportul urban integrat, acordând o atenție deosebită tuturor emisiilor poluante, reducerii zgomotului, siguranței rutiere, aglomerației și blocajelor în trafic și respectând principiul neutralității tehnologice; subliniază, de asemenea, importanța dezvoltării de biocombustibili avansați și a creșterii ponderii transportului feroviar și a mersului cu bicicleta;

46.  salută faptul că Comisia va sprijini pătrunderea pe piață a soluțiilor inovatoare de energie curată prin intermediul achizițiilor publice și al revizuirii Directivei privind vehiculele nepoluante și recunoaște beneficiile potențiale pentru autoritățile și operatorii din domeniul transportului public, producătorii de autobuze, furnizorii din sector, furnizorii de energie, asociațiile naționale și internaționale și centrele de cercetare; invită Comisia să prezinte rapid propuneri în acest sens;

47.  încurajează instituirea unei agende strategice de cercetare și inovare în domeniul transporturilor, cu foi de parcurs elaborate în urma consultării dintre statele membre, Comisie și autoritățile locale și regionale și operatori, și a unui mecanism de guvernanță corespunzător, pentru a sprijini cercetarea, inovarea și aplicarea noilor tehnologii în sectorul transporturilor și a încuraja mobilitatea cu emisii reduse, toate acestea fiind foarte necesare; solicită ca concluziile acestor foi de parcurs să fie incluse în programul de lucru anual al Comisiei Europene;

48.  solicită o abordare integrată și coordonată care să țină seama de dimensiunea urbană a politicilor și a legislației UE și naționale, precum și elaborarea planurilor de mobilitate urbană sustenabilă, pentru a sprijini, a capacita și a încuraja statele membre să îmbunătățească sănătatea și calitatea vieții cetățenilor și starea mediului în zonele urbane; încurajează dezvoltarea sistemelor de transport inteligente cooperative (C-ITS) și a vehiculelor autonome și implementarea infrastructurilor de comunicare pentru a garanta satisfacerea nevoilor în materie de capacitate mare și timp redus de așteptare pentru o rețea 5G; solicită eforturi susținute pentru a reduce disparitățile și a îmbunătăți cooperarea dintre zonele urbane și cele rurale și dintre regiunile mai dezvoltate și cele rămase în urmă în ceea ce privește calitatea infrastructurii;

49.  recunoaște importanța noului Consens european privind dezvoltarea semnat în iunie 2017, care stabilește o viziune comună și un cadru comun de acțiune pentru UE și statele sale membre în domeniul cooperării pentru dezvoltare; observă că, pentru prima dată, cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) și obiectivele asociate, care trebuie atinse până în 2030, sunt universal aplicabile tuturor țărilor, având în vedere angajamentul UE de a prelua rolul de lider în ceea ce privește punerea lor în aplicare; observă că acest Consens aliniază politica de dezvoltare a Uniunii la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și identifică măsuri importante în domeniul energiei sustenabile și al schimbărilor climatice;

50.  reamintește că articolul 8 din Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC) prevede că „obiectivele fondurilor ESI sunt urmărite în concordanță cu principiul dezvoltării durabile”, cu obiectivul UE de a conserva, proteja și îmbunătăți calitatea mediului și cu angajamentele asumate prin Acordul de la Paris;

51.  reamintește că acordurile de parteneriat și programele care intră sub incidența RDC au scopul de a promova utilizarea eficientă a resurselor, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și principiile orizontale ale parteneriatului, guvernanței pe mai multe niveluri, nediscriminării și egalității de gen;

52.  consideră că sinergiile dintre politicile UE ar trebui consolidate printr-o poziție unitară și coerentă a UE în ceea ce privește măsurile antidumping, pentru a se asigura că industria prelucrătoare profită pe deplin de tranziția energetică;

53.  recunoaște rolul esențial al regiunilor și orașelor în ceea ce privește promovarea asumării responsabilității pentru tranziția energetică pe plan mondial și stimularea inovării climatice și energetice de la bază spre vârf; solicită aplicarea acelorași standarde de calitate a mediului pentru toate tehnologiile energetice care intră pe piața UE; își exprimă îngrijorarea cu privire la protejarea zonelor urbane verzi.

o

o    o

54.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.

(1)

Texte adoptate P8_TA(2015)0444.

(2)

JO C 36, 29.1.2016, p. 62.

(3)

JO L 347, 20.12.2013, p. 104.

(4)

  Astfel cum se stabilește în Cartea albă a Comisiei din 28 martie 2011, intitulată „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punctul de vedere al resurselor” (COM(2011)0144).


AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (25.10.2017)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la accelerarea inovării în domeniul energiei curate

(2017/2084(INI))

Raportor pentru aviz: Stefan Eck

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  recunoaște că Uniunea Europeană este un lider mondial și unul dintre cei mai mari finanțatori publici ai energiei curate; consideră că cercetarea și inovarea, care beneficiază de o finanțare de peste 10 miliarde EUR, sunt esențiale pentru sprijinirea competitivității Europei și rolului său de lider la nivel mondial în materie de tehnologii energetice avansate și soluții de eficiență energetică;

2.  consideră că cetățenii, în calitate de consumatori, producători și furnizori, reprezintă principalul vector prin care societatea adoptă soluții inovatoare cu emisii reduse de dioxid de carbon, care au un impact substanțial asupra nivelurilor consumului de energie verde; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să concentreze mai multe eforturi pe facilitarea și îmbunătățirea accesului cetățenilor la astfel de soluții, inclusiv la nivel național și în special la nivel de comunitate; în acest sens, sprijină intenția Comisiei de decarbonizare a parcului imobiliar al UE până în 2050, deoarece doar acesta este responsabil de peste 40 % din cererea finală de energie la nivelul Uniunii; își exprimă preocuparea cu privire la instrumentele și sprijinul financiar disponibile pentru realizarea acestei provocări importante stabilite în comunicarea Comisiei;

3.  salută faptul că Comisia și-a reafirmat ambiția de a accelera tranziția spre o economie competitivă cu emisii scăzute de carbon, prezentând o strategie cuprinzătoare privind stimulentele pentru investiții private, instrumente financiare adaptate și finanțarea cercetării și inovării; în acest sens, salută decizia Comisiei de a investi peste 2 miliarde EUR din totalul fondurilor aferente programului de lucru Orizont 2018-2020 în cercetarea și inovarea în domeniul energiei curate, în electromobilitate, în decarbonizarea parcului imobiliar și în integrarea energiei din surse regenerabile;

4.  subliniază că cercetarea și inovarea contribuie la transformarea Europei într-un loc mai bun de trăit și lucrat, încurajând competitivitatea și stimulând creșterea și crearea de locuri de muncă; observă că acțiunile de accelerare a inovării în domeniul energiei curate ar trebui să fie puternic încurajate prin promovarea investițiilor publice și private și a competitivității industriale a UE, atenuând în același timp impactul social al tranziției către energia curată;

5.  subliniază rolul esențial al politicilor privind schimbările climatice și energia curată ca vectori ai inovării în economia reală; reamintește că standardele și obiectivele obligatorii au stimulat preluarea rolului de lider de către UE în domeniul ecoinovării și este preocupat de faptul că, fără intensificarea ambițiilor actuale în ceea ce privește politicile în domeniul climei și al energiei curate, UE își pierde deja poziția de lider pe piața noilor tehnologii și a inovațiilor conceptuale;

6.  recunoaște faptul că majorarea finanțării proiectelor de cercetare va duce la reducerea costurilor și la o mai mare competitivitate a industriei europene de stocare a energiei; încurajează statele membre să își pună în comun resursele pentru a realiza proiecte de inovare de anvergură cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în vederea îmbunătățirii cooperării dintre principalele părți interesate europene din domeniul cercetării; consideră că astfel se va accelera coordonarea acestor părți interesate, pentru a deveni mai competitive;

7.  subliniază potențialul captării și stocării dioxidului de carbon ca o soluție inovatoare pentru a reduce efectiv emisiile generate de consumul de energie fosilă în procesele industriale;

8.  reamintește că integritatea sectorului public și calitatea reglementărilor sunt două dimensiuni ale guvernanței publice care sunt deosebit de importante pentru investițiile în inovare și infrastructură în domeniul energiei curate; sprijină o intensificare a punerii în aplicare a diferitelor instrumente financiare pentru adoptarea unor soluții inovatoare în domeniul energiei curate, atât de către organismele publice, cât și de cele private; ia act de lacunele în ceea ce privește finanțarea privată a tehnologiilor inovatoare și încurajează o mai bună utilizare a resurselor publice, în vederea îmbunătățirii investițiilor private străine;

9.  subliniază importanța Agendei urbane a UE și salută transferul politic către autorităților locale și regionale al competenței de a face investiții ecologice, facilitând cooperarea în acest domeniu; subliniază importanța Convenției globale a primarilor pentru climă și energie, având în vedere implicarea esențială a autorităților locale și regionale în realizarea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

10.  ia act de faptul că mările și oceanele ne oferă o importantă sursă regenerabilă de energie, în special de-a lungul țărmului Oceanului Atlantic, și ar putea, de asemenea, deveni o sursă esențială de energie curată; observă că sursele marine regenerabile de energie, care includ atât vântul din largul mării, cât și oceanul în sine, îi oferă UE o oportunitate de a genera creștere economică și locuri de muncă, de a spori securitatea aprovizionării sale cu energie și de a stimula competitivitatea prin inovare tehnologică;

11.  subliniază că serviciile publice de alimentare cu apă și de canalizare sunt mari consumatoare de energie și, de asemenea, contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la nămolurile de epurare netratate; ia act de necesitatea de a promova politici coerente în cadrul economiei circulare, având în vedere în special importanța vitală a legăturii dintre energie și apă, utilizând apa în mod mai eficient, reducând consumul de energie și încurajând furnizarea de materiale cu valoare de piață, introducerea unor noi sisteme de automatizare și a unor sisteme de date eficiente și accesibile și inovarea și noile tehnologii;

12.  subliniază că este important să se asigure faptul că în viitor, tranziția europeană spre emisii scăzute de dioxid de carbon va fi orientată către interesele tuturor, axându-se în principal pe nevoile consumatorilor, IMM-urilor și serviciilor publice; încurajează achizițiile publice de soluții inovatoare cu emisii scăzute de carbon;

13.  recomandă intensificarea eforturilor pentru realizarea de investiții în cercetare și inovare, în educația tehnologică și legată de sănătate a elevilor și a studenților și în cooperarea în interiorul triunghiului cunoașterii (educație, știință și mediul de afaceri), inclusiv în ceea ce privește sursele regenerabile de energie și eficiența energetică și impactul lor asupra mediului și asupra sănătății cetățenilor;

14.  consideră că politicile publice europene în domeniul apei și energiei ar trebui să fie legate între ele, încurajându-se cooperarea și integrarea mai puternică cu alte sectoare industriale, promovându-se modele inovatoare de finanțare și utilizându-se mai mult energia din surse regenerabile în locul combustibililor fosili pentru ciclul urban al apei fără ca acest lucru să afecteze fiabilitatea și eficiența;

15.  subliniază că povara generată de degradarea mediului, de poluarea atmosferică și de costurile în materie de sănătate care rezultă din extracția și arderea combustibililor fosili trebuie să fie suportată de toate părțile interesate; consideră că subvențiile pentru combustibilii fosili reprezintă un obstacol major în calea inovării în domeniul energiei curate și insistă asupra redirecționării acestor resurse spre finanțarea inovării și aplicării tehnologiilor în domeniul energiei curate; invită Comisia și statele membre să elaboreze în comun o foaie de parcurs pentru eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili până în 2020, acestea urmând a fi înlocuite cu subvenții proporționale pentru proiecte de energie curată naționale și la nivel de comunitate, cu un calendar strict și rezultate specifice fiecărei țări și măsurabile;

16.  ia act de pachetul „Energie curată” prezentat de Comisie la 30 noiembrie 2016, care introduce un cadru de reglementare pentru energia din surse regenerabile și piața internă de energie, pentru a asigura securitatea aprovizionării și eficiența energetică în Uniunea Europeană după 2020; regretă, cu toate acestea, că acest pachet menține neschimbate subvențiile pentru combustibilii fosili și energia nucleară și nu introduce norme pentru internalizarea costurilor externe generate de aceste activități;

17.  subliniază importanța economiei de energie și a eficienței energetice în contextul inovării în domeniul energiei curate; subliniază că trebuie să se țină seama de eficiența energetică atât în ceea ce privește producția de combustibil/energie, cât și în condiții de funcționare;

18.  reamintește angajamentul părților în cadrul Acordului de la Paris de a conserva și a îmbunătăți absorbanții forestieri și ia act de potențialul limitat al bioenergiei, întrucât utilizarea sa poate avea efecte negative asupra climei, serviciilor ecosistemice și altor aspecte legate de mediu;

19.  recunoaște importanța noului Consens european privind dezvoltarea semnat în iunie 2017, care stabilește o viziune comună și un cadru comun de acțiune pentru UE și statele sale membre în domeniul cooperării pentru dezvoltare; observă că, pentru prima dată, cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) și obiectivele asociate, care trebuie atinse până în 2030, sunt universal aplicabile tuturor țărilor, având în vedere angajamentul UE de a prelua rolul de lider în ceea ce privește punerea lor în aplicare; observă că acest Consens aliniază politica de dezvoltare a Uniunii la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și identifică măsuri importante în domeniul energiei sustenabile și al schimbărilor climatice;

20.  recunoaște importanța procesării gunoiului de grajd, a biofermentării și a îmbogățirii nutrienților pentru economia agricolă și tranziția energetică în Uniune și în statele membre, de exemplu, prin producția de gaz, energie electrică și energie termică ecologice și economia de energie rezultată, prin îmbunătățirea calității aerului și a solului și reducerea emisiilor;

21.  subliniază că sărăcia energetică afectează aproximativ 54 de milioane de cetățeni ai UE (10,8 % din populația UE), care nu și-au putut încălzi în mod adecvat casele în 2012; invită Comisia să promoveze o politică robustă de eficiență energetică a clădirilor, care sunt responsabile de cea mai mare parte (40 %) a energiei consumate în UE, sprijinind lucrările de renovare, cu obiectivul pe termen lung de a decarboniza clădirile din UE, care în prezent lasă mult de dorit din punctul de vedere al eficienței energetice.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

12.10.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

55

1

3

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Catherine Bearder, Ivo Belet, Biljana Borzan, Lynn Boylan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen, Miriam Dalli, Seb Dance, Mark Demesmaeker, Stefan Eck, José Inácio Faria, Karl-Heinz Florenz, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Arne Gericke, Jens Gieseke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Jytte Guteland, Jean-François Jalkh, Benedek Jávor, Karin Kadenbach, Kateřina Konečná, Urszula Krupa, Jo Leinen, Peter Liese, Norbert Lins, Rupert Matthews, Valentinas Mazuronis, Susanne Melior, Gilles Pargneaux, Piernicola Pedicini, Julia Reid, Daciana Octavia Sârbu, Annie Schreijer-Pierik, Renate Sommer, Ivica Tolić, Nils Torvalds, Adina-Ioana Vălean, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Herbert Dorfmann, Luke Ming Flanagan, Elena Gentile, Merja Kyllönen, Ulrike Müller, Christel Schaldemose, Bart Staes, Keith Taylor

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

John Howarth, Răzvan Popa, Sven Schulze

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

55

+

ALDE

Catherine Bearder, Gerben-Jan Gerbrandy, Valentinas Mazuronis, Ulrike Müller, Nils Torvalds

ECR

Mark Demesmaeker, Arne Gericke, Julie Girling, Urszula Krupa, Rupert Matthews

EFDD

Piernicola Pedicini

GUE/NGL

Lynn Boylan, Stefan Eck, Luke Ming Flanagan, Kateřina Konečná, Merja Kyllönen

PPE

Pilar Ayuso, Ivo Belet, Birgit Collin-Langen, Herbert Dorfmann, José Inácio Faria, Karl-Heinz Florenz, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Jens Gieseke, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Peter Liese, Norbert Lins, Annie Schreijer-Pierik, Sven Schulze, Renate Sommer, Ivica Tolić, Adina-Ioana Vălean

S&D

Biljana Borzan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Miriam Dalli, Seb Dance, Elena Gentile, Jytte Guteland, John Howarth, Karin Kadenbach, Jo Leinen, Susanne Melior, Gilles Pargneaux, Răzvan Popa, Christel Schaldemose, Daciana Octavia Sârbu, Damiano Zoffoli

VERTS/ALE

Marco Affronte, Benedek Jávor, Bart Staes, Keith Taylor

1

-

EFDD

Julia Reid

3

0

ENF

Sylvie Goddyn, Jean-François Jalkh

NI

Zoltán Balczó

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru transport și turism (24.11.2017)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la accelerarea inovării în domeniul energiei curate

(2017/2084(INI))

Raportoare pentru aviz: Isabella De Monte

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât sectorul transporturilor este responsabil de o treime din consumul de energie din UE, are un potențial enorm în ceea ce privește eficiența energetică și reducerea emisiilor de dioxid de carbon și ar trebui, prin urmare, să joace un rol esențial în tranziția către noi soluții în domeniul energiei și către o societate cu emisii scăzute de carbon; întrucât, în acest sens, este nevoie de soluții de stocare și infrastructuri avansate și inovatoare, bazate pe surse alternative, precum și de inovare digitală, pentru a sprijini întreprinderile din domeniul turismului și serviciile de mobilitate inteligentă, în special IMM-urile, întreprinderile nou-înființate și noile modele de afaceri din sectorul transporturilor;

B.  întrucât sectorul transporturilor are un rol central de jucat în punerea în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice și în îndeplinirea obiectivului său de limitare a creșterii temperaturii la nivel mondial la mult sub 2°C; întrucât decarbonizarea sectorului transporturilor se bazează pe aplicarea și mai extinsă a energiilor din surse regenerabile și, prin urmare, sunt necesare legături puternice între sectorul energiei și cel al transporturilor, precum și o integrare efectivă între structura industrială europeană și cercetarea științifică, pentru a realiza integrarea sectorială respectând pe deplin principiul neutralității tehnologice;

C.  întrucât promovarea și sprijinirea tot mai accentuată a eficienței energetice, a tehnologiei în domeniul energiei din surse regenerabile și a electromobilității, în paralel cu digitalizarea, sistemele inteligente de transport și infrastructura inteligentă care optimizează producția de energie, vor accelera tranziția către o economie competitivă, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, sprijinind crearea de locuri de muncă, creșterea economică și investițiile, și va stimula economiile europene,

1.  salută comunicarea Comisiei(1) și acțiunile pe care le propune, inclusiv intenția Comisiei și a Băncii Europene de Investiții de a institui un mecanism pentru transport mai curat, cum ar fi mecanismul pentru transportul maritim ecologic, pentru a sprijini aplicarea și dezvoltarea unor noi soluții de transport care utilizează energie alternativă și inovarea în acest domeniu; salută, de asemenea, rolul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) în mobilizarea investițiilor private în acest domeniu; subliniază că parteneriatele public-privat și întreprinderile comune din domeniul cercetării, dezvoltării și inovării (cum ar fi inițiativa tehnologică comună „Pile de combustie și hidrogen”) ar putea reduce factorul de risc, creând astfel stimulentele și condițiile adecvate pentru a atrage investitori în energia curată;

2.  invită Comisia să evalueze nevoile în materie de infrastructuri pentru utilizarea combustibililor alternativi, pentru a răspunde tuturor provocărilor specifice în materie de energie în funcție de diversele sectoare de transport, inclusiv căile ferate, vehiculele rutiere ușoare și grele, aviația, transportul maritim și transportul pe căi navigabile interioare;

3.  este ferm convins că, pentru a îndeplini obiectivele UE privind utilizarea energiei din surse regenerabile, factorii de decizie politică trebuie să consolideze de urgență condițiile pentru investiții, nu numai în ceea ce privește politica de investiții, ci și în ceea ce privește politica în domeniul concurenței, comerțului și al piețelor financiare; reamintește că condițiile pentru investiții se numără printre principalii factori care îngreunează investițiile și inovarea în domeniul energiei din surse regenerabile și că mediul general de investiții nu ar trebui să fie în contradicție cu investițiile și inovarea în domeniul energiei din surse regenerabile;

4.  subliniază importanța sprijinirii și stimulării celor mai promițătoare inovații și tehnologii de ultimă generație în Europa, în cadrul unei abordări „de jos în sus”, orientate către utilizator, neutre din punct de vedere tehnologic și interdisciplinare, la intersecția dintre energie, industria transporturilor și tehnologiile digitale, în special acele tehnologii care asigură reduceri semnificative ale gazelor cu efect de seră din punctul de vedere al ciclului de viață (inclusiv vehiculele pe bază de hidrogen și cele electrice); salută activitatea Consiliului European pentru Cercetare în domeniul cercetării fundamentale și inițiativa Comisiei de a înființa un Consiliu european pentru inovare; consideră că sinergiile între rețelele transeuropene de transport, de telecomunicații și de energie din surse regenerabile ar trebui să beneficieze de un sprijin mai puternic în cadrul viitorului cadru financiar multianual (CFM);

5.  ia act de eforturile importante făcute în cadrul programului UE pentru cercetare și dezvoltare Orizont 2020 în vederea realizării unei reduceri cu 60 % a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul transporturilor până în 2050, comparativ cu nivelul din 1990(2); reamintește că programele UE de cercetare și inovare europene reprezintă un factor esențial care favorizează pătrunderea pe piață a inovațiilor în domeniul energiei și al TIC și a sistemelor inteligente de transport; invită Comisia, în viitor, să concentreze mai clar fondurile disponibile pe prioritățile strategice interconectate, cum ar fi mobilitatea cu emisii reduse, infrastructura pentru alimentarea cu combustibili alternativi și transportul urban integrat, acordând o atenție deosebită tuturor emisiilor poluante, reducerii zgomotului, siguranței rutiere, aglomerației și blocajelor în trafic și respectând principiul neutralității tehnologice; subliniază, de asemenea, importanța dezvoltării de biocombustibili avansați și a creșterii ponderii transportului feroviar și a mersului cu bicicleta;

6.  salută faptul că Comisia va sprijini pătrunderea pe piață a soluțiilor inovatoare de energie curată prin intermediul achizițiilor publice și al revizuirii Directivei privind vehiculele ecologice și recunoaște beneficiile potențiale pentru autoritățile și operatorii din domeniul transportului public, producătorii de autobuze, furnizorii din sector, furnizorii de energie, asociațiile naționale și internaționale și centrele de cercetare; invită Comisia să prezinte rapid propuneri în acest sens;

7.  încurajează instituirea unei agende strategice de cercetare și inovare în domeniul transporturilor, cu foi de parcurs elaborate în urma consultării dintre statele membre, Comisie și autoritățile locale și regionale și operatori, și a unui mecanism de guvernanță corespunzător, pentru a sprijini cercetarea, inovarea și aplicarea noilor tehnologii în sectorul transporturilor și a încuraja mobilitatea cu emisii reduse, toate acestea fiind foarte necesare; solicită ca concluziile acestor foi de parcurs să fie incluse în programul de lucru anual al Comisiei Europene;

8.  subliniază necesitatea de a intensifica și a face schimb de bune practici și de informații între statele membre privind proiecte urbane inteligente, sustenabile și favorabile incluziunii; subliniază, de asemenea, avantajele unor standarde mai stricte în materie de CO2 după 2020-2021, în conformitate cu obiectivele de decarbonizare ale UE, ca un vector de inovare și eficiență; solicită o abordare integrată și coordonată care să țină seama de dimensiunea urbană a politicilor și a legislației UE și naționale, precum și elaborarea planurilor de mobilitate urbană sustenabilă, pentru a sprijini, a capacita și a încuraja statele membre să îmbunătățească sănătatea și calitatea vieții cetățenilor și starea mediului în zonele urbane; încurajează dezvoltarea sistemelor de transport inteligente cooperative (C-ITS) și a vehiculelor autonome și implementarea infrastructurilor de comunicare pentru a garanta satisfacerea nevoilor în materie de capacitate mare și timp redus de așteptare pentru o rețea 5G; solicită eforturi susținute pentru a reduce disparitățile și a îmbunătăți cooperarea dintre zonele urbane și cele rurale și dintre regiunile mai dezvoltate și cele rămase în urmă în ceea ce privește calitatea infrastructurii;

9.  ia act de faptul că transporturile generează aproape un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră din Europa și constituie cauza principală a poluării atmosferice în orașe; subliniază că autobuzele reprezintă o parte semnificativă a oricărui sistem de transport în comun și singurul mod de transport în comun în multe orașe din UE și că electrificarea autobuzelor, pe lângă celelalte numeroase soluții sustenabile privind combustibilii alternativi, reprezintă o oportunitate promițătoare de reducere a amprentei de carbon a serviciilor de transport în comun din UE;

10.  subliniază că, dacă dorim un transport ecologic, trebuie, de asemenea, să putem să generăm energie curată; consideră că vehiculele electrice alimentate de centrale electrice pe bază de cărbune pur și simplu nu se potrivesc cu noțiunea de economie fără emisii de carbon;

11.  subliniază că toate investițiile în cercetare și dezvoltare pentru tehnologiile viitoare necesare pentru mobilitatea ecologică și fără emisii de dioxid de carbon trebuie să fie însoțite de o cerință de bază privind modificarea surselor de energie;

12.  sprijină obiectivele generale stabilite de Comisie, în special necesitatea de a acorda prioritate eficienței energetice, inclusiv unei rețele unice inteligente de energie electrică a UE, de a acorda mai mult sprijin financiar, în special IMM-urilor și sectorului turismului, și de a adopta politici în domeniul energiei curate și sisteme de impozitare pentru a accelera tranziția către surse alternative de energie cu emisii reduse ; încurajează statele membre să se alăture inițiativei Misiunea inovării și să-și majoreze cheltuielile pentru cercetare în domeniul energiei curate în următorii ani; îndeamnă Comisia să investească și în campanii de comunicare specifice, care să urmărească sensibilizarea cu privire la ciclul de producție a energiei, la provocările cu care se confruntă cercetarea în acest domeniu și la riscurile asociate unui model nesustenabil de consum;

13.  observă că, în domeniul transporturilor, este clar că energia electrică produsă din surse de energie regenerabile și alte surse alternative și sustenabile de energie reprezintă înlocuitori promițători ai combustibililor fosili; subliniază, cu toate acestea, că vor fi necesare investiții semnificative pentru a dezvolta infrastructura necesară; reamintește că este important să se recunoască faptul că unele sectoare vor întâmpina mai multe dificultăți decât altele în ceea ce privește trecerea sau chiar tranziția la alternative de energie mai curată; subliniază necesitatea intensificării cercetării în materie de sisteme inovatoare cu energie din surse regenerabile în domeniul transporturilor, folosind, de exemplu energia solară și eoliană pentru nave și făcând legătura între sursele regenerabile de energie și rețelele feroviare electrice și, deși este probabil ca aviația să rămână dependentă de combustibilii lichizi pe bază de hidrocarburi în viitorul apropiat, și în materie de soluții care să acopere lanțul valoric din sectorul aviatic, ceea ce ar putea contribui la reducerea la minimum a impactului asupra mediului al producției și inovării.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

23.11.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

33

2

5

Membri titulari prezenți la votul final

Lucy Anderson, Marie-Christine Arnautu, Georges Bach, Deirdre Clune, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Andor Deli, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Dieter-Lebrecht Koch, Merja Kyllönen, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Marian-Jean Marinescu, Gesine Meissner, Cláudia Monteiro de Aguiar, Renaud Muselier, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Gabriele Preuß, Christine Revault d’Allonnes Bonnefoy, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, Jill Seymour, Pavel Telička, Wim van de Camp, Janusz Zemke, Roberts Zīle, Kosma Złotowski, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

Membri supleanți prezenți la votul final

Jakop Dalunde, Mark Demesmaeker, Jill Evans, Maria Grapini, Peter Kouroumbashev, Jozo Radoš, Olga Sehnalová

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Juan Fernando López Aguilar

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

33

+

ALDE

GUE/NGL

 

PPE

 

S&D

 

Verts/ALE

Gesine Meissner, Jozo Radoš, Dominique Riquet, Pavel Telička

Merja Kyllönen

Georges Bach, Deirdre Clune, Andor Deli, Dieter-Lebrecht Koch, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Marian-Jean Marinescu, Cláudia Monteiro de Aguiar, Renaud Muselier, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Massimiliano Salini, Luis de Grandes Pascual, Wim van de Camp,

Lucy Anderson, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Maria Grapini, Peter Kouroumbashev, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Juan Fernando López Aguilar, Gabriele Preuß, Christine Revault d’Allonnes Bonnefoy, Olga Sehnalová, Janusz Zemke

Michael Cramer, Jakop Dalunde, Jill Evans

2

-

EFDD

Peter Lundgren, Jill Seymour

5

0

ECR

ENF

Mark Demesmaeker, Jacqueline Foster, Roberts Zīle, Kosma Złotowski

Marie-Christine Arnautu

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

COM(2016)0763.

(2)

  după cum se subliniază în Cartea albă a Comisiei intitulată „Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor” (COM(2011)0144).


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (8.12.2017)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la accelerarea inovării în domeniul energiei curate

(2017/2084(INI))

Raportoare pentru aviz: Monika Smolková

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește că articolul 8 din Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC) prevede că „obiectivele fondurilor ESI sunt urmărite în concordanță cu principiul dezvoltării durabile”, cu obiectivul UE de a conserva, proteja și îmbunătăți calitatea mediului și cu angajamentele asumate prin Acordul de la Paris; subliniază, în această privință, necesitatea unei mai mari coerențe între politicile sectoriale și politicile de finanțare ale UE; îndeamnă Comisia și statele membre să implice orașele, regiunile și societatea civilă, acordându-le un rol activ în elaborarea și aplicarea de măsuri specifice;

2.  reamintește că acordurile de parteneriat și programele care intră sub incidența RDC au scopul de a promova utilizarea eficientă a resurselor, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și principiile orizontale ale parteneriatului, guvernanței pe mai multe niveluri, nediscriminării și egalității de gen;

3.  reamintește că fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) oferă oportunități importante de inovare în domeniul energiei și de introducere a acesteia pe piață, putând juca în acest fel un rol important în tranziția energetică a Europei; salută intenția Comisiei de a introduce instrumente financiare specifice pentru a obține un echilibru adecvat între granturi și instrumente financiare și subliniază că parteneriatele de tip public-privat (PPP) și întreprinderile comune în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării ar putea încuraja investițiile sectorului privat în energia curată; accentuează că trebuie intensificat sprijinul în temeiul fondurilor ESI pentru regiuni și orașe în domeniul tranziției energetice; evidențiază, în special, faptul că sprijinul economic și resursele pentru realizarea unor programe locale de reabilitare energetică ar trebui majorate; îndeamnă statele membre și Comisia să pună capăt sprijinului direct sau indirect pentru subvențiile cu efect de distorsionare sau dăunătoare pentru mediu, cu scopul de a redirecționa fluxurile financiare către cercetarea în domeniul energiei curate; reamintește angajamentul din cadrul strategiei UE 2020 de a acorda prioritate eficienței energetice și inițiativelor bazate pe energie din surse regenerabile;

4.  constată progresele generale înregistrate în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 în ceea ce privește tranziția la energia din surse regenerabile; subliniază, cu toate acestea, că rezultatele variază în mod semnificativ între diferitele state membre; evidențiază faptul că sporirea investițiilor în proiecte științifice din domeniul energiei curate ar putea contribui atât la realizarea sarcinilor stabilite, cât și la producerea de rezultate concrete; reamintește că normele și obiectivele obligatorii pot răspunde preocupărilor legate de schimbările climatice și mediu, asigura securitatea sustenabilă a aprovizionării și menține avantajul concurențial al Europei în domeniul tehnologiilor energetice favorabile climei; subliniază că majoritatea tehnologiilor din domeniul energiei curate folosite în prezent (de exemplu, energia eoliană sau solară) depind în mare măsură de factori naturali variabili care pot compromite stabilitatea aprovizionării cu energie în diferite regiuni sau chiar state membre și, prin urmare, solicită să se acorde o atenție adecvată interconectivității rețelelor de energie electrică, echilibrării rezervei de energie, stocării și altor măsuri necesare pentru a avea o piață comună a energiei complet funcțională; solicită ca investițiile, atât în cercetare, cât și în proiecte inovatoare, să se concentreze în special asupra cooperativelor din domeniul energiei din surse regenerabile, a inițiativelor de descentralizare și producție proprie de energie din surse regenerabile și a acțiunilor inovatoare ale IMM-urilor; evidențiază, de asemenea, importanța menținerii echilibrului teritorial în UE și oferirii de sprijin mai amplu regiunilor și orașelor mai puțin dezvoltate în acest sens;

5.  consideră că abordarea bazată pe specializare inteligentă (care are ca rezultat peste 120 de strategii de cercetare și inovare pentru specializarea inteligentă), astfel cum este stabilită de politica de coeziune reformată pentru perioada 2014-2020, ar trebui dezvoltată în continuare; încurajează, de asemenea, în acest context, instituirea de parteneriate interregionale, inclusiv în domeniul energiei, punându-se mai ales accentul pe proiectele de cooperare transfrontalieră; subliniază necesitatea îmbunătățirii informării beneficiarilor la nivel local și regional pentru a asigura o cât mai mare implicare a întreprinderilor mici și mijlocii active în domeniu, a tinerilor antreprenori, dar și cooperarea cu mediul academic pentru o implementare cât mai rapidă a soluțiilor inovatoare; subliniază că este necesară o politică de coeziune continuă și consolidată pentru perioada de după 2020, dacă se dorește atingerea obiectivelor UE în materie de energie curată;

6.  accentuează condițiile speciale și posibilitățile oferite de anumite teritorii, cum ar fi regiunile ultraperiferice, în ceea ce privește inovarea în domeniul energiei curate; subliniază, în acest context, faptul că este nevoie de sprijin suplimentar pentru regiunile mai puțin dezvoltate, îndepărtate și rurale, pentru a asigura convergența energetică în toate regiunile UE;

7.  insistă asupra importanței unei abordări ascendente, multidisciplinare și neutre din punct de vedere tehnologic, care să implice toate părțile interesate relevante – autoritățile locale, regionale și naționale, universități și IMM-uri – pentru a stimula cercetarea, dezvoltarea și inovarea, atât în ceea ce privește tehnologia, cât și parteneriatele sub egida Consiliului european pentru inovare, care pot contribui cu produse inovatoare, în special prin măsurile de stimulare a start-up-urilor și de extindere a acestora; subliniază că, pentru a asigura succesul tranziției energetice, autoritățile regionale și locale și părțile interesate, inclusiv cele mai mici, ar trebui să fie implicate în procesul de elaborare a politicilor de la început;

8.  este preocupat de varietatea și complexitatea instrumentelor financiare existente (Orizont 2020, fondurile ESI, Fondul european pentru dezvoltare durabilă, Fondul european pentru investiții strategice etc.), care ar putea fi utilizate ca un instrument suplimentar doar pentru acele sectoare în care s-au dovedit a fi mai adecvate decât granturile pentru atingerea obiectivelor politicii de coeziune și insistă să se facă eforturi pentru a simplifica și coordona aceste instrumente astfel încât autoritățile regionale și locale și promotorii de proiecte mici să aibă un acces facilitat la sursele de finanțare și astfel să contribuie la coeziunea economică, socială și teritorială globală; accentuează faptul că aceste instrumente ar trebui să fie adaptate la necesitățile specifice diferitelor regiuni; evidențiază că, pentru a mări sinergiile și a atenua complementaritatea fondurilor UE, ar trebui dezvoltate în continuare mecanismul unic de consultanță și Portalul european pentru proiecte de investiții, cu scopul de a orienta potențialii investitori către instrumente de finanțare adecvate; subliniază că doar simplificarea și sprijinirea instrumentelor financiare ale UE prin mobilizarea investițiilor private nu vor fi suficiente, și că finanțarea din fonduri publice ale UE va fi indispensabilă pentru a acoperi proiecte de infrastructură necesare și ambițioase, având în vedere dificultățile de accesare a instrumentelor financiare și complexitatea procedurilor, care au fost citate de către beneficiari drept obstacole esențiale; constată că nu ar trebui să existe niciun obiectiv obligatoriu pentru utilizarea instrumentelor financiare în politica de coeziune pentru perioada de după 2020; sprijină ideea creșterii cheltuielilor legate de climă în politica de coeziune de după 2020;

9.  subliniază că este nevoie de un cadru de reglementare stabil, sustenabil, transparent și previzibil pentru dezvoltarea de proiecte inovatoare, cu o alocare tematică și geografică a resurselor și o diseminare mai directă a inovațiilor către cetățeni; consideră că statele membre joacă un rol esențial în tranziția energetică și insistă asupra necesității de a coordona acțiunile de cercetare și inovare având ca scop tranziția energetică la nivelul UE, pentru a atinge obiectivele UE în domeniul energiei; subliniază că este important să se investească mai multă energie în tranziția regiunilor mai puțin dezvoltate, astfel încât acestea să poată exploata potențialul energiei curate și economia circulară pentru a asigura coeziunea rapidă; încurajează statele membre să se alăture inițiativei Misiunea inovării și să majoreze cheltuielile pentru cercetare; consideră că planificarea viitoare a fondurilor ESI ar trebui să fie mai bine integrată în planurile naționale privind energia și clima pentru 2030;

10.  consideră că Agenda urbană a UE este un instrument important pentru implicarea orașelor și promovarea, de asemenea, a tranziției energetice în UE, și subliniază importanța stimulentelor pentru inovarea în domeniul eficienței energetice a clădirilor în vederea reducerii consumului de energie la minim în 2050; solicită o abordare flexibilă și adaptată în aplicarea agendei urbane, care să furnizeze stimulente și orientări pentru a se exploata complet potențialul orașelor; constată că regiunile și zonele urbane sunt cele mai potrivite pentru testarea și aplicarea unor soluții integrate în domeniul energiei, în legătură directă cu cetățenii; consideră că sinergiile dintre politicile UE ar trebui consolidate printr-o poziție unitară și coerentă a UE în ceea ce privește măsurile antidumping, pentru a se asigura că industria prelucrătoare profită pe deplin de tranziția energetică;

11.  salută viitoarea revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor; solicită, cu toate acestea, statelor membre să lanseze alte inițiative menite să îmbunătățească condițiile pentru gospodăriile în situație de precaritate energetică; consideră că îmbunătățirea eficienței energetice reprezintă o oportunitate pentru crearea de noi locuri de muncă, în special în sectorul construcțiilor; recomandă, prin urmare, promovarea bioeconomiei, în special în rândul tinerilor antreprenori activi în acest sector;

12.  subliniază necesitatea de a extinde Planul de investiții pentru Europa la finanțarea IMM-urilor, în măsura posibilului, adaptându-l la cerințele acestora;

13.  consideră că cetățenii ar trebui să se afle în centrul tranziției energetice și că un sistem energetic mai descentralizat, orientat de jos în sus și centrat pe utilizator, în cadrul căruia consumatorii, comunitățile locale de energie, orașele și micile start-up-uri să poată participa și să poată stimula viitoarele evoluții și inovații, reprezintă un vector pentru inovare; susține, așadar, eforturile de a sprijini și armoniza educația tehnologică a copiilor și tinerilor din UE; ia act de importanța capacităților administrative și a conștiinței civice în ceea ce privește scopurile finale și posibilitățile de implicare în tranziția către energia curată;

14.  accentuează importanța identificării și combaterii birocrației excesive și a practicilor comerciale neloiale, dat fiind impactul negativ al acestora în stadiile incipiente ale noilor tehnologii revoluționare;

15.  recunoaște rolul esențial al regiunilor și orașelor în ceea ce privește promovarea asumării responsabilității pentru tranziția energetică pe plan mondial și stimularea inovării climatice și energetice de la bază spre vârf; solicită aplicarea acelorași standarde de calitate a mediului pentru toate tehnologiile energetice care intră pe piața UE; își exprimă îngrijorarea cu privire la menținerea zonelor urbane verzi.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

7.12.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

30

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Pascal Arimont, Victor Boștinaru, Andrea Cozzolino, Rosa D’Amato, John Flack, Michela Giuffrida, Krzysztof Hetman, Ivan Jakovčić, Constanze Krehl, Iskra Mihaylova, Andrey Novakov, Konstantinos Papadakis, Stanislav Polčák, Fernando Ruas, Monika Smolková, Ruža Tomašić, Ramón Luis Valcárcel Siso, Ángela Vallina, Monika Vana, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan, Kerstin Westphal, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Viorica Dăncilă, Andor Deli, Tunne Kelam, Norica Nicolai, Bronis Ropė, Claudia Schmidt, Milan Zver

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

30

+

ALDE

Ivan Jakovčić, Iskra Mihaylova, Matthijs van Miltenburg, Norica Nicolai

ECR

John Flack, Ruža Tomašić

EFDD

Rosa D’Amato

GUE/NGL

Ángela Vallina

PPE

Pascal Arimont, Andor Deli, Krzysztof Hetman, Tunne Kelam, Lambert van Nistelrooij, Andrey Novakov, Stanislav Polčák, Fernando Ruas, Claudia Schmidt, Ramón Luis Valcárcel Siso, Joachim Zeller, Milan Zver

S&D

Victor Boștinaru, Andrea Cozzolino, Viorica Dăncilă, Michela Giuffrida, Constanze Krehl, Monika Smolková, Derek Vaughan, Kerstin Westphal

VERTS/ALE

Bronis Ropė, Monika Vana

1

-

NI

Konstantinos Papadakis

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


EXPUNERE DE MOTIVE

I. Introducere

Economiile moderne trec printr-o tranziție profundă în ceea ce privește felul în care produc, transportă, stochează și folosesc energia. Această tranziție se bazează pe trei elemente: cel mai important element este necesitatea de a dispune de energie la prețuri accesibile, fiabilă și sigură pentru a susține creșterea noastră economică; pe termen lung, creșterea economică continuă necesită o utilizare și mai sustenabilă a resurselor disponibile; în cele din urmă, noile tehnologii, inclusiv, în ultimul timp, cele determinate de revoluția digitală, oferă vaste noi oportunități pentru reproiectarea unor întregi sisteme energetice.

Uniunea Europeană este lider mondial al acestei tranziții energetice, care rămâne esențială pentru ca UE să își consolideze avantajul comparativ la nivel mondial. Începând din 2005, acest lucru s-a reflectat într-o serie de documente strategice, care au fost urmate de concluziile Consiliului European și eforturile Comisiei care au dus la adoptarea pachetului privind energia și schimbările climatice pentru 2020. Implicațiile socioeconomice mai largi ale tranziției energetice a UE au fost luate în considerare la elaborarea Strategiei Europa 2020, precum și a cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030 și a Strategiei energetice a UE pentru 2050. Prin propunerea cuprinzătoare privind cadrul pentru o uniune energetică și legislația subsecventă din 2016 și 2017, care este în curs de punere în aplicare sau de adoptare, UE a pus bazele necesare pentru a realiza cu succes această tranziție energetică.

În acest context, când din ce în ce mai multe economii adoptă și încearcă să profite de avantajele tranziției energetice, capacitatea UE de a accelera inovarea în domeniul energiei curate este o chestiune de importanță generală. Acest lucru este clar, Uniunea depunând eforturi pentru a-și asigura competitivitatea industrială la nivel mondial, creșterea sustenabilă și crearea de locuri de muncă de înaltă calitate pentru cetățenii săi, realizând, totodată, tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și de înaltă eficiență și consolidându-și securitatea energetică globală și independența față de importuri.

Bazele pe care construiește acest lucru sunt solide. Indicele de inovare Global Cleantech pe 2017 situează cinci state membre ale UE printre primele 10 țări în ceea ce privește inovarea în domeniul tehnologiilor curate emergente. Această proporție se menține în mare în toate clasamentele, 11 state membre ale UE situându-se printre primele 20 de țări și 20 de state membre ale UE aflându-se în grupul de 40 de țări analizate la nivel mondial. Poziția de lider la nivel global a UE în ceea ce privește invențiile cu o înaltă valoare legate de tehnologiile de atenuare a schimbărilor climatice se reflectă, de asemenea, în datele publicate de către Oficiul European de Brevete. În același timp, statisticile disponibile arată că doar cinci state membre ale UE sunt responsabile de aproximativ 80 % din inovațiile brevetate în acest domeniu. În ceea ce privește energia din surse regenerabile, potrivit datelor din 2016 publicate de Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă, UE este responsabilă de aproximativ 21 % din capacitatea globală de energie din surse regenerabile, devenind astfel lider mondial dacă calculele se fac pe cap de locuitor și fiind depășită doar de China în termeni absoluți. Cu toate acestea economiile emergente, în special cele din Asia, vin rapid din urmă, și, chiar și astăzi, UE este în urmă față de mulți dintre principalii săi concurenți și sub media mondială în ceea ce privește factorul de capacitate al SRE. Toate acestea indică în mod clar o parte din potențialul încă nevalorificat al UE în ansamblu de a face un salt semnificativ în direcția consolidării poziției de lider în ceea ce privește inovarea în domeniul energiei curate.

Recunoscând aceste implicații orizontale și peisajul energetic în schimbare, raportorul salută Comunicarea Comisiei Europene privind accelerarea inovării în domeniul energiei curate, publicată în cadrul pachetului „Energie curată pentru toți europenii”. Raportorul este convins că, pentru a realiza un salt major în ceea ce privește cercetarea în domeniul energiei și punerea cu succes în aplicare a inovării, UE are nevoie de politici și instrumente ușoare și cu o mare capacitate de reacție - la peisajul în schimbare rapidă și în special la a noile tehnologii -, dar care, în același timp, asigură previzibilitate și siguranță pe termen lung pentru a mobiliza investițiile necesare. Raportorul ar dori să sublinieze că o piață internă a energiei pe deplin funcțională este esențială pentru stimularea în continuare a cercetării în domeniul energiei și aplicarea cu succes a inovării.

II. Aspectele principale identificate de raportor

II.1. Coerența acțiunilor UE

Raportorul recunoaște necesitatea efectuării unei evaluări a ciclului de viață (ECV) - în ceea ce privește producția, transportul, distribuția, stocarea, utilizarea și reciclarea sau alte utilizări ale reziduurilor - a surselor de energie și a tehnologiilor atunci când sunt avute în vedere politici concrete și stimulente vizând soluții cu emisii scăzute de dioxid de carbon la nivelul UE. Recunoscând consecințele pozitive vaste ale acțiunilor specifice în domeniul eficienței energetice, precum și ale utilizării sustenabile neutre din punct de vedere tehnologic a tuturor surselor indigene disponibile în UE - de la energiile regenerabile la tehnologiile curate de ardere a cărbunelui -, raportorul consideră că ar trebui să se acorde o mai mare prioritate inovării orizontale și sistemice în domeniul energiei, care afectează toate sectoarele sistemului energetic. Acest lucru este necesar pentru a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale UE, astfel cum sunt consacrate la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană și pentru a garanta efectiv dreptul statelor membre de a stabili cum își aleg mixul energetic, după cum se precizează la articolul 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Această abordare se reflectă în întregul raport.

Raportorul consideră că asigurarea coerenței generale a cadrului de reglementare transsectorial este unul dintre factorii-cheie în stimularea inovării în domeniul energiei. Este vorba despre o viziune de politică stabilă, pe termen lung, care să reunească diferitele sale aspecte - inclusiv fondurile structurale - și sistemele private. De asemenea, serviciile de consultanță și consiliere îmbunătățite pentru inovatori sunt esențiale. În continuare, raportorul este convins de nevoia de coordonare eficientă a programelor UE și naționale pentru a evita dublarea eforturilor și a asigura o utilizare cât mai eficientă a infrastructurii și resurselor de cercetare existente.

II.2. Siguranța pe termen lung privind finanțarea

Raportorul recunoaște rolul esențial pe care îl va juca următorul program-cadru (2021-2027) în accelerarea inovării în domeniul energiei curate, neutre din punct de vedere tehnologic. În acest context, reia apelul Parlamentului privind un buget total majorat pentru PC9 de 120 miliarde EUR și propune în continuare creșterea finanțării legate de energie cu 50 % comparativ cu Orizont 2020. Acest lucru ar trebui, de fapt, să asigure mai mult decât dublarea investițiilor UE în cercetarea și inovarea în domeniul energetic în cadrul programului-cadru. Această propunere trebuie completată de o mai bună aliniere și interrelaționare a instrumentelor de investiții existente ale UE, precum și de capital propriu privat, în cazul căruia ar trebui explorată implicarea directă a cetățenilor.

II.3. UE ca lider global

Coordonarea eforturilor cu partenerii de la nivel mondial, prin intermediul Misiunii inovării și al diferitelor coaliții și inițiative mobilizate prin Acordul de la Paris reprezintă un element important al susținerii la nivel global a poziției de lider a UE în ceea ce privește inovarea în domeniul energiei. Raportorul este convins de necesitatea de a multiplica investițiile în inovarea în domeniul energetic, analizând, de asemenea, perspectivele în ceea ce privește diviziunea muncii în rândul țărilor care sunt lideri în acest domeniu, precum și promovând exporturile UE de tehnologii în domeniul energiei curate.

II.4. Inovarea în domeniul energiei bazată pe cetățeni

Raportorul sprijină pe deplin opinia potrivit căreia cetățenii trebuie să joace un rol central în transformarea energetică și în stimularea inovării. Sistemele energetice devenind din ce în ce mai dispersate și fiind centrate pe prosumatori, peisajul energetic în general devine din ce în ce mai democratic. Acest lucru este valabil nu numai în ceea ce privește producția și consumul, ci și în ceea ce privește noile servicii și soluții, precum și conceperea și aplicarea inovării în domeniul energiei. Raportorul consideră că eforturile UE de a accelera inovarea în domeniul energiei curate vor avea succes numai dacă UE recunoaște pe deplin tranziția de mentalitate pe care cetățeanul european va trebui să o realizeze. Nu mai este vorba despre o mai bună conștientizare și înțelegere a politicilor și a proceselor. Cum tehnologiile IT și digitalizarea favorizează descentralizarea sistemelor și continuă să facă loc unor noi modalități de implicare a cetățenilor, europenii de toate vârstele se vor implica treptat, de asemenea, mai activ în direcționarea inovării în domeniul energiei. Ca toate procesele sociale, și acesta va fi un proces de durată și trebuie abordat corespunzător prin sisteme de educație și angajament sistemice. Comunitatea de cunoaștere și inovare InnoEnergy din cadrul Institutului European de Inovare și Tehnologie a început deja lucrările în domeniul adoptării sociale a energiei și raportorul este ferm convins că acest proces va juca un rol din ce în ce mai important în următorii ani și, prin urmare, ar trebui acceptat și sprijinit pe deplin.

Sistemul energetic este fluxul sanguin pentru o mare parte a activităților umane. Efectele transformării sale se vor simți cu mult dincolo de economie. Mobilizarea potențialului unic al UE de inovare în toate sectoarele energetice și probabil, în special, în ceea ce privește soluțiile sistemice, oferă cea mai bună oportunitate de a face ca provocările transformării energetice profunde să devină o rampă de lansare pentru o creștere sigură și sustenabilă și pentru rolul de lider al UE în industria mondială, dar și o bază esențială pentru o societate angajată, bazată pe cunoștințe, a viitorului. La nivel mai profund, având în vedere obiectivele tranziției energetice a UE, aceasta poate fi contribuția Europei la viitorul în care dorim să trăiască următoarele generații de europeni.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

11.1.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

55

3

2

Membri titulari prezenţi la votul final

Bendt Bendtsen, Xabier Benito Ziluaga, José Blanco López, David Borrelli, Jonathan Bullock, Reinhard Bütikofer, Jerzy Buzek, Edward Czesak, Fredrick Federley, Ashley Fox, Theresa Griffin, Hans-Olaf Henkel, Eva Kaili, Kaja Kallas, Barbara Kappel, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Jeppe Kofod, Peter Kouroumbashev, Zdzisław Krasnodębski, Miapetra Kumpula-Natri, Christelle Lechevalier, Janusz Lewandowski, Edouard Martin, Csaba Molnár, Nadine Morano, Aldo Patriciello, Miroslav Poche, Paul Rübig, Massimiliano Salini, Algirdas Saudargas, Sven Schulze, Patrizia Toia, Claude Turmes, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Henna Virkkunen, Martina Werner, Lieve Wierinck, Hermann Winkler, Anna Záborská, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

Membri supleanți prezenți la votul final

Michał Boni, Mario Borghezio, Jens Geier, Gerben-Jan Gerbrandy, Werner Langen, Morten Løkkegaard, Florent Marcellesi, Marian-Jean Marinescu, Rupert Matthews, Clare Moody, Răzvan Popa, Dennis Radtke, Michèle Rivasi, Sofia Sakorafa, Anneleen Van Bossuyt

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Max Andersson, Mihai Ţurcanu


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

55

+

ALDE

Fredrick Federley, Gerben-Jan Gerbrandy, Kaja Kallas, Morten Løkkegaard, Lieve Wierinck

ECR

Edward Czesak, Ashley Fox, Hans-Olaf Henkel, Zdzisław Krasnodębski, Rupert Matthews, Anneleen Van Bossuyt

EFDD

David Borrelli

ENF

Barbara Kappel

PPE

Bendt Bendtsen, Michał Boni, Jerzy Buzek, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Werner Langen, Janusz Lewandowski, Marian-Jean Marinescu, Nadine Morano, Aldo Patriciello, Dennis Radtke, Paul Rübig, Massimiliano Salini, Algirdas Saudargas, Sven Schulze, Vladimir Urutchev, Henna Virkkunen, Hermann Winkler, Anna Záborská, Mihai Ţurcanu

S&D

José Blanco López, Jens Geier, Theresa Griffin, Eva Kaili, Jeppe Kofod, Peter Kouroumbashev, Miapetra Kumpula-Natri, Edouard Martin, Csaba Molnár, Clare Moody, Miroslav Poche, Răzvan Popa, Patrizia Toia, Kathleen Van Brempt, Martina Werner, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

VERTS/ALE

Max Andersson, Reinhard Bütikofer, Florent Marcellesi, Michèle Rivasi, Claude Turmes

3

-

EFDD

Jonathan Bullock

GUE/NGL

Xabier Benito Ziluaga, Sofia Sakorafa

2

0

ENF

Mario Borghezio, Christelle Lechevalier

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 5 februarie 2018Notă juridică