Procedură : 2017/2015(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0023/2018

Texte depuse :

A8-0023/2018

Dezbateri :

PV 12/03/2018 - 15
CRE 12/03/2018 - 15

Voturi :

PV 13/03/2018 - 7.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0066

RAPORT     
PDF 796kWORD 98k
6.2.2018
PE 610.717v02-00 A8-0023/2018

referitor la egalitatea de gen în acordurile comerciale ale UE

(2017/2015(INI))

Comisia pentru comerț internațional

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen

Raportoare: Eleonora Forenza, Malin Björk

(Procedura reuniunilor comune ale comisiilor – articolul 55 din Regulamentul de procedură)

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la egalitatea de gen în acordurile comerciale ale UE

(2017/2015(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolele 8 și 10, articolul 153 alineatele (1) și (2) și articolele 157 și 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolele 23 și 33 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Planul de acțiune 2015 al UE privind drepturile omului și democrația,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 16 iunie 2016 privind egalitatea de gen (00337/2016),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 14 iulie 2015 referitor la stadiul implementării Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului (SWD(2015)0144),

–  având în vedere Pactul european pentru egalitatea de gen (2011-2020) anexat la concluziile Consiliului din 7 martie 2011 (07166/2011),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 3 decembrie 2015, intitulat „Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019” (SWD(2015)0278),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 2017 privind egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Comunicarea din 2015 a Comisiei, intitulată „Comerț pentru toți: Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 septembrie 2017 intitulată „Raport privind punerea în aplicare a strategiei de politică comercială «Comerț pentru toți» – O politică comercială progresistă pentru valorificarea oportunităților oferite de globalizare” (COM(2017)0491),

–  având în vedere Regulamentul SGP [Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 732/2008 al Consiliului](1),

–  având în vedere Regulamentul privind minereurile din zone de conflict [Regulamentul (UE) nr. 2017/821 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 de stabilire a unor obligații privind diligența necesară în lanțul de aprovizionare pentru importatorii din cadrul Uniunii de staniu, tantal și tungsten, minereurile acestora și de aur provenind din zone de conflict și zone cu risc ridicat](2),

–  având în vedere Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special articolul 4 alineatul (1) prin care se interzice sclavia și ținerea persoanelor în condiții de aservire și articolul 14 prin care se interzice discriminarea,

–  având în vedere Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW) din 18 decembrie 1979,

–  având în vedere Declarația de la Beijing și Platforma de acțiune adoptate în cadrul celei de a patra Conferințe mondiale privind femeile, la 15 septembrie 1995, precum și documentele rezultate în urma acestora, adoptate cu ocazia sesiunilor speciale ale Organizației Națiunilor Unite Beijing+5 (2000), Beijing+10 (2005) și Beijing+15 (2010),

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) și articolul 3 din aceasta, care definește „genul” ca fiind „rolurile, comportamentele, activitățile și atributele construite social, pe care societatea respectivă le consideră adecvate pentru femei și bărbați”, și Convenția interamericană pentru prevenirea, sancționarea și eradicarea violenței împotriva femeilor (Convenția de la Belem do Pará) din 1994,

–  având în vedere Strategia comună din 2007 a UE și a statelor sale membre, intitulată „Ajutorul pentru comerț: Intensificarea sprijinului acordat de UE țărilor aflate în curs de dezvoltare în privința necesităților comerciale” și Comunicarea Comisiei din 13 noiembrie 2017 intitulată „Obținerea prosperității prin comerț și investiții – Actualizarea Strategiei comune a UE privind ajutorul pentru comerț din 2007” (COM(2017)0667),

–  având în vedere Rezoluția adoptată de Adunarea Generală a ONU la 25 septembrie 2015, intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”,

–  având în vedere Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale,

–  având în vedere Orientările OCDE privind diligența necesară referitoare la existența unui lanț de aprovizionare responsabil în cazul minereurilor provenite din zone de conflict și din zone cu risc ridicat,

–  având în vedere Cadrul UNCTAD de politici de investiții pentru dezvoltare sustenabilă (2015),

–  având în vedere convențiile Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind egalitatea de gen, inclusiv Convenția privind egalitatea de remunerare (nr. 100), Convenția privind discriminarea (ocuparea forței de muncă și profesie) (nr. 111), Convenția privind lucrătorii care au responsabilități familiale (nr. 156) și Convenția privind protecția maternității (nr. 183),

–  având în vedere capitolul 7 din Planul de acțiune al reuniunii la nivel înalt a șefilor de stat UE-CELAC 2015-2017, adoptat la Bruxelles în iunie 2015,

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 februarie 2006 privind clauza referitoare la drepturile omului și democrație în acordurile Uniunii Europene(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la drepturile omului și standardele sociale și de mediu în acordurile comerciale internaționale(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 privind politica comercială internațională în contextul imperativelor legate de schimbările climatice(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2012 referitoare la rolul femeilor în economia ecologică(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 iunie 2015 referitoare la Strategia UE pentru egalitatea între femei și bărbați post-2015(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la femeile care desfășoară activități casnice și femeile care asigură servicii de îngrijire în UE(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la sărăcie: o perspectivă de gen(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2017 referitoare la egalitatea dintre femei și bărbați în Uniunea Europeană în 2014-2015(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2016 referitoare la punerea în aplicare a recomandărilor Parlamentului din 2010 privind standardele sociale și de mediu, drepturile omului și responsabilitatea întreprinderilor(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2017 referitoare la impactul comerțului internațional și al politicilor comerciale ale UE asupra lanțurilor valorice globale(12),

–  având în vedere recomandarea sa din 14 septembrie 2017 adresată Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă privind negocierile legate de modernizarea pilonului comercial al Acordului de asociere UE-Chile(13),

–  având în vedere Declarația trioului de președinții privind egalitatea de gen prezentată la 19 iulie 2017 de Estonia, Bulgaria și Austria, cele trei state membre care dețin, pe rând, președinția Consiliului Uniunii Europene în perioada de 18 luni cuprinsă între iulie 2017 și decembrie 2018,

–  având în vedere studiul realizat de Centrul Internațional de Cercetare privind Femeile, intitulat „Trade liberalisation & women’s reproductive health: linkages and pathways” (Liberalizarea comerțului & sănătatea reproductivă a femeilor: legături și căi de abordare),

–  având în vedere Raportul privind dezvoltarea umană în Africa pentru anul 2016 intitulat „Accelerarea egalității de gen și a capacitării femeilor în Africa”(14),

–  având în vedere raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) intitulat „O mai bună capacitare economică a femeilor prin intermediul antreprenoriatului și al conducerii de întreprinderi în țările OCDE” (2014)(15)

–  având în vedere rezultatele celor mai recente dezbateri internaționale la nivel înalt privind genul și comerțul, în special ale celor organizate sub egida UE și a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC)/Conferinței Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD)/Centrului de comerț internațional, inclusiv, în ordine cronologică inversă, Forumul internațional privind femeile și comerțul, organizat în colaborare de Comisia Europeană și de Centrul de comerț internațional (Bruxelles, iunie 2017)(16), sesiunea plenară anuală a conferinței parlamentare privind OMC, pe tema „Comerțul ca vehicul al progresului social: perspectiva de gen” (Geneva, iunie 2016)(17), și sesiunea plenară a OMC „Care este viitorul OMC? Comerțul și aspectele de gen: emanciparea femeilor prin intermediul lanțurilor de aprovizionare incluzive” (Geneva, iulie 2015)(18),

–  având în vedere intensificarea eforturilor internaționale de promovare a egalității de gen prin politici comerciale, precum programul UNCTAD privind genul și dezvoltarea(19) (care include studii privind impactul comerțului asupra femeilor, un pachet educațional privind comerțul și genul, cursuri de formare online privind crearea statutului de „apărători ai egalității de gen”) și cele 14 domenii de lucru ale Băncii Mondiale, care au toate, începând din 2016, o strategie pentru egalitatea de gen;

–  având în vedere documentul tematic al Centrului internațional pentru comerț și dezvoltare durabilă (ICTSD) intitulat „Dimensiunile de gen ale lanțurilor valorice globale” (septembrie 2016)(20),

–  având în vedere documentul tematic al ICTSD „Dimensiunile de gen ale serviciilor” (septembrie 2016)(21),

–  având în vedere Raportul ONU din 2015 privind femeile, intitulat „Progress of the world’s women 2015-2016. Transforming economies, realising rights” (Progresele înregistrate de femei la nivel mondial în perioada 2015-2016. Transformarea economiilor, respectarea drepturilor)(22),

–  având în vedere documentul de poziție elaborat în 2017 de WIDE+ privind genul și politica comercială a UE, intitulat „How to transform EU trade policy to protect women’s rights” (Cum poate fi transformată politica comercială a UE pentru a proteja drepturile femeilor)(23),

–  având în vedere studiul său din 2016 intitulat „Egalitatea de gen în acordurile comerciale”(24),

–  având în vedere studiul său din 2015, intitulat „The EU’s Trade Policy: from gender-blind to gender-sensitive?” (Politica comercială a UE: de la ignorare la sensibilizare în privința dimensiunii de gen?)(25),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru comerț internațional și ale Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, care au avut loc în temeiul articolului 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0023/2018),

A.  întrucât articolul 8 din TFUE prevede că, în toate acțiunile sale în cadrul și în afara Uniunii, Uniunea Europeană urmărește să elimine inegalitățile, să promoveze egalitatea între bărbați și femei și să combată discriminarea, inter alia, după criteriul de sex, la definirea și implementarea politicilor și activităților sale;

B.  întrucât politica comercială ar putea servi drept instrument de promovare a valorilor mondiale și europene, inclusiv a egalității de gen; întrucât acordurile și politica comercială și de investiții a UE nu sunt neutre din punct de vedere al genului, ceea ce înseamnă că au un impact diferit asupra femeilor și bărbaților din cauza unor inegalități structurale; întrucât femeile se confruntă cu constrângeri specifice genului, precum accesul și controlul limitat al resurselor, discriminarea legală și sarcina excesivă generată de prestarea unor activități de îngrijire neremunerate, în virtutea rolurilor de gen tradiționale;

C.  întrucât egalitatea de gen ar trebui să vizeze femeile și bărbații în egală măsură; întrucât implicarea și parteneriatele dintre părțile interesate din sectorul public și privat, la nivel internațional și local, sunt esențiale pentru promovarea sinergiilor necesare pentru atingerea egalității de gen și a capacitării femeilor și pentru sensibilizarea cu privire la chestiuni cum ar fi: drepturile de proprietate, accesul la finanțare, educație și formare profesională, comportamentul întreprinderilor, achizițiile publice, decalajul digital și prejudecățile culturale;

D.  întrucât politicile comerciale urmăresc să atingă, printre altele, creșterea economică și dezvoltarea sustenabile și echitabile necesare pentru a asigura reducerea sărăciei, justiția socială și locuri de muncă decente și condiții de viață mai bune pentru femei și bărbați, precum și să garanteze drepturile femeii; întrucât egalitatea de gen și capacitarea femeilor și fetelor nu trebuie doar integrate în toate obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, ci reprezintă și un obiectiv de sine stătător; întrucât agenda ODD recunoaște faptul că comerțul contribuie la promovarea dezvoltării durabile și echitabile și ar putea contribui la promovarea celor mai înalte standarde internaționale de muncă și de mediu și a drepturilor omului; întrucât politica comercială a UE este o parte importantă a cadrului ODD, iar o perspectivă de gen puternică constituie un element esențial al acestui cadru, al cărui obiectiv este asigurarea unor rezultate mai juste și avantajoase pentru toți; întrucât politica comercială poate, de asemenea, să extindă oportunitățile oferite femeilor în ceea ce privește antreprenoriatul, accesul la programe de ucenicie și la locuri de muncă;

E.  întrucât relația complexă dintre comerțul internațional și gen necesită o înțelegere aprofundată a forțelor implicate și presupune identificarea, analizarea și monitorizarea dinamicii economice și sociale necesare pentru a elabora o politică comercială eficientă în vederea dezvoltării economice, care să promoveze totodată capacitarea femeilor și egalitatea de gen; întrucât politica comercială trebuie, prin urmare, să țină cont de impactul său direct și indirect asupra genului, precum și de contextele locale specifice, pentru a evita reproducerea sau exacerbarea disparităților și stereotipurilor de gen și pentru a consolida egalitatea de gen de manieră proactivă; întrucât succesul politicii comerciale ar trebui, de asemenea, evaluat în funcție de impactul său pozitiv și egal asupra femeilor și bărbaților, în egală măsură;

F.  întrucât, frecvent, dezvoltarea economică și egalitatea de gen merg mână în mână; întrucât se acceptă pe scară largă ideea că societățile în care inegalitățile între sexe sunt mai reduse tind, de asemenea, să crească mai rapid;

G.  întrucât impactul liberalizării comerțului asupra persoanelor depinde și de localizarea geografică a acestora și de sectorul economic în care își desfășoară activitatea; întrucât există diferențe importante atât între țări, cât și în interiorul acestora, în ceea ce privește structurile de producție, ratele de participare a femeilor la forța de muncă și regimurile de asigurări sociale; întrucât femeile alcătuiesc majoritatea lucrătorilor în sectoare cum ar fi sectorul confecțiilor și al producției textile, telecomunicațiile, turismul, economia îngrijirii și agricultura, unde au tendința să fie concentrate în posturi mai slab remunerate sau în forme mai puțin recunoscute de angajare formală și informală decât bărbații; întrucât acest lucru poate duce la abuzuri la locul de muncă și la discriminare, segregare de gen în ceea ce privește tipurile de ocupații și activități, disparități de gen în privința salariilor și a condițiilor de muncă și constrângeri specifice de gen la accesul la resursele productive, infrastructură și servicii; întrucât acordurile de liber schimb (ALS) pot genera delocalizări și pierderi ale locurilor de muncă, în special în sectoarele dependente de export în care femeile alcătuiesc adeseori majoritatea forței de muncă; întrucât, prin urmare, evaluările de gen sectoriale și specifice fiecărei țări oferă o valoare adăugată importantă la elaborarea acordurilor comerciale;

H.  întrucât, în 2011, locurile de muncă dependente de exporturi din UE echivalau cu aproximativ unu din nouă posturi (11 %) deținute de femei;

I.  întrucât, potrivit unui studiu al Comisiei din 2017, aproape 12 milioane de femei din UE au locuri de muncă ce depind de exporturile de produse și servicii către restul lumii(26);

J.  întrucât, plecând de la o serie de studii bazate pe fapte, Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) insistă să evidențieze limitările cu care se confruntă femeile în ceea ce privește valorificarea oportunităților oferite de comerț, cauzate de factori precum lipsa pregătirii tehnice pentru locuri de muncă mai bune, lipsa unor servicii publice care să reducă responsabilitățile casnice și accesul și controlul restricționat în ceea ce privește resursele, inclusiv creditele și terenurile, informațiile și rețelele; întrucât, pe baza celor de mai sus, UNCTAD recomandă realizarea unor evaluări privind impactul potențial al politicilor comerciale asupra egalității de gen și capacitării femeilor în domenii cum sunt încadrarea în muncă, întreprinderile mici, prețurile, productivitatea în agricultură, agricultura de subzistență și migrația(27);

K.  întrucât politica comercială a UE și Strategia „Comerț pentru toți” au la bază trei principii-cheie – eficacitatea, transparența și valorile –, dar le lipsește o perspectivă privind egalitatea de gen; întrucât Comisia și-a reînnoit și și-a extins angajamentul față de egalitatea de gen și de capacitarea economică a femeilor în revizuirea strategiei sale intitulate „Ajutor pentru comerț”, afirmând că egalitatea de gen nu este doar un drept fundamental al omului, ci și un factor esențial al dezvoltării economice, valorificând la maximum gama largă de instrumente de politică ale UE disponibile pentru a le mări impactul global asupra creșterii și reducerii sărăciei; întrucât, conform dispozițiilor incluse în Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW), UE ar trebui să asigure baza pentru realizarea egalității de gen, asigurându-le femeilor accesul egal și oportunități egale în viața politică, economică și publică, precum și la educație, sănătate și încadrarea în muncă;

L.  întrucât femeile sunt afectate de comerț și de acordurile comerciale în calitatea lor de potențiali antreprenori, consumatori, lucrători și lucrători informali; întrucât este esențial să se recunoască și să se înțeleagă mai bine efectele specifice în materie de gen ale politicii comerciale, pentru a oferi răspunsuri de politică adecvate; întrucât pentru îndeplinirea acestui obiectiv este necesar să se elaboreze o metodologie adecvată care să asigure că efectele posibile ale politicii și acordurilor comerciale ale UE asupra egalității de gen și asupra drepturilor femeii sunt evaluate de fiecare dată; întrucât Comisia ar trebui să realizeze studii de cercetare cantitative defalcate în funcție de gen pentru fiecare sector, cum ar fi, printre altele, economia, știința și tehnologia; întrucât, până în prezent, UE a încheiat acorduri comerciale fără a evalua impactul acestora asupra femeilor și a egalității de gen; întrucât Comisia a anunțat că un acord de asociere modernizat între Chile și UE va include, în premieră pentru UE, un capitol specific privind genul și comerțul;

M.  întrucât aspectele legate de gen și drepturile femeilor nu sunt suficient luate în considerare la evaluarea impactului sustenabil al acordurilor comerciale;

N.  întrucât evaluarea ex ante a implicațiilor politicilor comerciale din perspectiva genului poate contribui la capacitarea și la bunăstarea femeilor și, totodată, poate contribui la reducerea decalajelor existente și poate evita accentuarea disparităților de gen;

O.  întrucât o reexaminare a acordurilor bilaterale și multilaterale ale UE aflate în vigoare arată că 20 % dintre acordurile cu partenerii comerciali din afara Europei includ trimiteri la drepturile femeilor și că 40 % dintre aceste acorduri includ trimiteri menite să promoveze egalitatea de gen; întrucât trimiterile din aceste acorduri care vizează promovarea capacitării femeilor au un caracter în principal voluntar, iar atunci când au un caracter obligatoriu nu pot fi puse în aplicare; întrucât un studiu recent al Comisiei arată că disparitățile de gen persistă în ceea ce privește oportunitățile și accesul la locurile de muncă; întrucât studiul arată că PIB-ul mondial ar putea crește cu 28 de miliarde USD până în 2025 ca urmare a capacitării femeilor și că aceasta este esențială atât din punct de vedere economic, cât și la nivel social și în ceea ce privește eradicarea sărăciei, grație rolului pe care îl joacă femeile în cadrul comunităților;

P.  întrucât, atât în țările în curs de dezvoltare, cât și în cele dezvoltate, microîntreprinderile și întreprinderi mici și mijlocii (MIMM) reprezintă cea mai mare parte a sectorului privat și marea majoritate a locurilor de muncă; întrucât, potrivit Centrului de comerț internațional (ITC), MIMM-urile reprezintă 95 % din totalul firmelor la nivel global, aproximativ 50 % din PIB-ul global și peste 70 % din totalul locurilor de muncă; întrucât aproape 40 % dintre MIMM-urile din întreaga lume sunt deținute de femei, dar numai 15 % dintre firmele exportatoare sunt conduse de femei; întrucât, cu toate acestea, cifrele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că femeile antreprenoare câștigă în continuare, în mod frecvent, cu 30-40 % mai puțin decât bărbații aflați în aceeași poziție(28);

Q.  întrucât dezbaterile publice și reacțiile din Europa privind negocierile comerciale precum cele pe tema Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP), Acordului economic și comercial cuprinzător (CETA) și Acordului privind comerțul cu servicii (TiSA) au evidențiat necesitatea unor negocieri transparente și incluzive, care să țină cont de preocupările stringente exprimate de cetățeni europeni din numeroase țări; întrucât politica comercială a UE nu ar trebui să relaxeze niciunul dintre standardele UE și întrucât serviciile publice ar trebui să fie întotdeauna excluse din negocierile comerciale; întrucât toate mecanismele de soluționare a litigiilor ar trebui să fie concepute astfel încât să garanteze capacitatea fiecărui guvern în parte de a reglementa în interesul public și de a servi obiective de politici publice; întrucât trebuie să se preconizeze progrese în alte domenii critice de interes, cum ar fi consolidarea obligațiilor în materie de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI) în raport cu drepturile omului; întrucât, în contextul lanțurilor valorice globale, este nevoie de o abordare globală holistică privind răspunderea întreprinderilor în ceea ce privește abuzurile la adresa drepturilor omului;

R.  întrucât Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile, comerțul și drepturile omului sunt obligatorii pentru toate statele și toate întreprinderile, indiferent de dimensiunea, sectorul, localizarea, forma de proprietate sau structura acestora;

S.  întrucât Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene, adoptată de Consiliu în 2016, prevede că drepturile omului trebuie integrate într-o manieră sistematică în toate sectoarele politice și instituțiile, în special în domeniul comerțului internațional și al politicii comerciale;

T.  întrucât sistemul generalizat de preferințe (SGP) urmărește, printre altele, să contribuie la eradicarea sărăciei și să promoveze dezvoltarea durabilă și buna administrare; întrucât SGP+ include o condiționalitate menită să asigure ratificarea și implementarea a 27 de convenții internaționale – privind drepturile omului și drepturile lucrătorilor, protecția mediului și buna administrare – de către țările în curs de dezvoltare eligibile; întrucât este esențial să se monitorizeze implementarea lor în mod regulat, să se acționeze atunci când este necesar și să se acorde o atenție specială egalității de gen; întrucât CEDAW este una dintre convențiile aplicabile în cadrul SGP+;

U.  întrucât peste 40 % dintre lucrările agricole din emisfera sudică sunt efectuate de femei;

V  întrucât extinderea comerțului mondial și integrarea țărilor în curs de dezvoltare în lanțurile valorice globale (LVG) pot implica riscul creării unor disparități de gen atunci când sunt acestea folosite pentru fabricarea unor produse mai competitive din punct de vedere economic; întrucât acestea au permis, de asemenea, multor lucrătoare să treacă de la sectorul informal la sectorul formal; întrucât regulile de origine au devenit din ce în ce mai importante în contextul LVG, în cadrul cărora producția acoperă mai multe țări; întrucât reguli de origine mai clare și mai bine definite pot crea un cadru în vederea instituirii transparenței și responsabilității depline în întreg lanțul de aprovizionare, iar acest lucru poate avea un impact pozitiv asupra femeilor, în special a celor care lucrează în sectorul confecțiilor;

W.  întrucât aceste noi oportunități profesionale pentru femeile din țările în curs de dezvoltare, asociate comerțului, contribuie semnificativ la veniturile gospodăriilor și la reducerea sărăciei;

X.  întrucât în sectorul confecțiilor lucrează în principal femei; întrucât este important să reamintim că 289 de persoane au murit într-un incendiu la Karachi, Pakistan, în septembrie 2012, că, în același an, un incendiu la fabrica Tazreen Fashions din Bangladesh a provocat moartea a 117 persoane și peste 200 de lucrători au fost răniți, iar prăbușirea structurii de construcție a Rana Plaza din 2013, din aceeași țară, s-a soldat cu 1 129 de decese și aproximativ 2 500 de răniți; întrucât toate acestea erau fabrici de confecții;

Y.  întrucât majoritatea lucrătorilor din zonele libere industriale pentru export (ZIE) sunt femei; întrucât, în unele țări, ZIE sunt scutite de legislația locală a muncii, interzic sau limitează activitățile sindicale și nu permit accesul lucrătorilor la justiție, ceea ce constituie o încălcare clară a standardelor fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM);

Z.  întrucât sectorul public și privat, societatea civilă (în special organizațiile pentru drepturile femeilor), partenerii sociali și sindicatele dispun de potențialul și de cunoștințele necesare pentru a juca un rol esențial în definirea și monitorizarea politicii comerciale și în colectarea de date care pot oferi detalii cu privire la problemele cu care se confruntă femeile în ceea ce privește liberalizarea comerțului, în scopul consolidării drepturilor femeii, a capacitării lor economice și al promovării antreprenoriatului în rândul femeilor;

AA.  întrucât evenimente precum Forumul Internațional privind Femeile și Comerțul, organizat de Comisia Europeană la 29 iunie 2017, permit unui număr mare de actori economici și de reprezentanți ai societății civile să facă schimb și să lanseze inițiative privind impactul comerțului asupra egalității de gen;

AB.  întrucât platformele multilaterale și forumurile interguvernamentale, precum ODD ale ONU și Women20 (W20), sunt esențiale pentru stimularea discuțiilor și a acțiunilor privind genul, la nivelul experților, și pentru a oferi o bază solidă pentru a se ajunge la un consens;

AC.  întrucât serviciile publice și serviciile de interes general actuale și viitoare, precum și serviciile de interes economic general ar trebui excluse din cadrul negocierilor și din domeniul de aplicare al oricărui acord comercial încheiat de UE (inclusiv, dar fără a se limita la acestea, apa, salubrizarea, sănătatea, îngrijirea, serviciile sociale, sistemele de securitate socială, educația, gestionarea deșeurilor și transportul public); întrucât Comisia s-a angajat să asigure că aceste servicii rămân în competența statelor membre și că guvernele nu pot fi obligate să privatizeze niciun serviciu și nu pot fi împiedicate să definească, să reglementeze, să ofere și să sprijine serviciile de interes general în niciun moment;

AD.  întrucât comerțul în sectorul serviciilor și al achizițiilor publice poate afecta femeile în mod disproporționat și întrucât achizițiile publice rămân un instrument care le permite guvernelor să aibă un impact pozitiv asupra grupurilor de persoane defavorizate, în special asupra femeilor; întrucât privatizarea serviciilor de asistență medicală și de îngrijire riscă să accentueze inegalitățile și poate avea un impact negativ asupra condițiilor de muncă în cazul multor femei; întrucât numărul femeilor angajate în serviciile publice sau în sectorul serviciilor publice este mai mare decât media și, în calitate de utilizatoare ale acestor servicii, femeile sunt mai dependente decât bărbații de servicii publice de înaltă calitate, convenabile, accesibile și determinate de cerere, în special în ceea ce privește serviciile sociale precum îngrijirea copiilor și îngrijirea persoanelor dependente; întrucât reducerea numărului de gospodării la nivel național și reducerea volumului de servicii publice, precum și majorările de prețuri tind să transfere această sarcină de îngrijire aproape exclusiv asupra femeilor, ceea ce va împiedica, prin urmare, egalitatea de gen,

AE.  întrucât sistemul drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) contribuie la economia UE bazată pe cunoaștere; întrucât dispozițiile privind DPI referitoare la brevete ce interzic producerea de medicamente generice pot avea un impact semnificativ asupra nevoilor specifice ale femeilor în materie de sănătate; întrucât femeile se bazează pe accesul convenabil la asistența medicală și la medicamente și pe disponibilitatea acestora, în special în ceea ce privește sănătatea și drepturile lor de natură sexuală și reproducătoare, într-o măsură mai mare decât bărbații, întrucât accesul la medicamente în țările non-UE nu ar trebui să fie afectat de protecția DPI;

AF.  întrucât deciziile privind comerțul și acordurile comerciale sunt luate de femei doar într-o mică măsură, deoarece echipele de negociere, parlamentele și guvernele încă mai au mult până să atingă o componență echilibrată din punctul de vedere al genului; întrucât echilibrul de gen în cadrul acestor instituții nu numai că ar putea să conducă la o mai bună integrare a problemelor legate de egalitatea de gen, ci ar putea și să sporească legitimitatea democratică a procesului decizional;

AG.  întrucât la nivelul Comisiei Europene și al SEAE nu sunt alocate resurse umane suficiente care să asigure integrarea unei perspective de gen în politicile comerciale ale UE și, în special, în întregul proces al negocierilor comerciale;

AH.  întrucât, atunci când lucrează la încadrarea juridică a domeniilor relativ noi ale politicii comerciale, precum comerțul electronic, Comisia ar trebui să ia în calcul încă de la început impactul acestora asupra rolurilor de gen, echilibrului dintre viața profesională și viața personală și volumului de muncă neremunerată;

AI.  întrucât s-a demonstrat că comerțul cu minereuri din zone de conflict este legat în mod direct de încălcări pe scară largă ale drepturilor omului, inclusiv de violuri și violență sexuală asupra femeilor și a fetelor, de munca infantilă și de sclavie și de deplasările în masă,

I.  Consolidarea egalității de gen în sectorul comerțului: considerații generale și obiective

1.  subliniază că UE are obligația de a desfășura o politică comercială bazată pe valori, care include asigurarea unui nivel ridicat de protecție a drepturilor lucrătorilor și a drepturilor de mediu, precum și respectarea libertăților fundamentale și a drepturilor omului, inclusiv egalitatea de gen; reamintește că toate acordurile comerciale ale UE trebuie să includă un capitol ambițios și direct aplicabil privind comerțul și dezvoltarea durabilă (CDD); subliniază faptul că angajamentele de natură comercială asumate în acordurile încheiate de UE nu ar trebui în nicio situație să prevaleze asupra drepturilor omului, drepturilor femeii sau protecției mediului și ar trebui să țină seama de mediul cultural, social și economic local;

2.  reamintește că egalitatea de gen este categoric stabilită în toate politicile UE, în conformitate cu articolul 8 din TFUE; observă că acest articol stipulează că „[î]n toate acțiunile sale, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei”; invită Comisia să îmbunătățească coerența politicilor între diferitele politici cum sunt comerțul, dezvoltarea, agricultura, ocuparea forței de muncă, migrația și egalitatea de gen;

3.  subliniază că politicile în domeniul comerțului internațional echitabile și incluzive necesită un cadru clar, care să contribuie la capacitarea femeilor și la îmbunătățirea condițiilor lor de trai și de muncă, consolidarea egalității de gen, protecția mediului, promovarea dreptății sociale, solidaritatea internațională și dezvoltarea economică internațională;

4.  subliniază faptul că scopul general al politicii comerciale trebuie să fie promovarea unei creșteri economice benefice reciproc; reamintește că, deși politica comercială poate promova alte valori pe care le evidențiază Uniunea Europeană în contextul multilateral, există limite privind problemele globale ce pot fi soluționate prin politica comercială și prin acorduri comerciale;

5.  insistă că noua generație de acorduri comerciale ar trebui să promoveze standarde internaționale aplicabile și instrumente juridice, inclusiv privind egalitatea de gen, cum sunt CEDAW, Platforma de acțiune de la Beijing, principalele convenții ale OIM și ODD-urile;

6.  subliniază că angajamentele de natură comercială asumate în acordurile încheiate de UE nu ar trebui în nicio situație să prevaleze asupra drepturilor omului; salută Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și solicită statelor membre să adopte și să elaboreze planuri naționale de acțiune în conformitate cu Principiile directoare ale ONU, ținând cont de drepturile femeii și de necesitatea combaterii violenței bazate pe gen; invită Comisia să folosească negocierile comerciale pentru a încuraja partenerii comerciali ai UE să adopte planuri naționale de acțiune proprii; sprijină negocierile în curs vizând crearea unui instrument al ONU cu caracter obligatoriu privind corporațiile transnaționale și alte întreprinderi comerciale din perspectiva drepturilor omului; subliniază că este important ca UE să se implice activ în acest proces interguvernamental și face apel la Comisie și la statele membre să încurajeze partenerii comerciali să se implice în mod constructiv în aceste negocieri;

7.  solicită Comisiei să se asigure că articolele 16 și 17 din Declarația universală a drepturilor omului sunt pe deplin respectate de partenerii comerciali ai UE, ca mijloc de combatere a inegalităților de gen din domeniul drepturilor sociale și economice;

8.  reamintește că doar statele membre au competența de a reglementa și a reveni asupra liberalizării serviciilor de interes general și le invită, prin urmare, să protejeze obiectivele fundamentale cum sunt egalitatea de gen, drepturile omului și libertățile fundamentale, sănătatea publică și standardele sociale și de mediu;

9.  subliniază necesitatea ca guvernele să își mențină capacitatea de a aloca resurse pentru a asigura respectarea efectivă a drepturilor femeilor și a principiului egalității de gen, astfel încât să se poată garanta un viitor durabil și favorabil incluziunii pentru societăți; subliniază, în acest sens, importanța capitală de a respecta, astfel cum se afirmă la punctul 17.15 din ODD, spațiul politic democratic al țărilor partenere care le permite să reglementeze și să adopte decizii adecvate pentru contextul lor național, să răspundă cererilor populației proprii și să își îndeplinească obligațiile care le revin în materie de drepturi ale omului și alte angajamente internaționale, inclusiv cele privind egalitatea de gen;

10.  reamintește că a solicitat Comisiei să pună capăt sistemului de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat (ISDS) și subliniază că orice mecanism de soluționare a litigiilor ar trebui să fie conceput pentru a garanta capacitatea guvernelor individuale de a reglementa în interesul public și de a servi obiective de politici publice, inclusiv măsuri de promovare a egalității de gen, precum și drepturi ale lucrătorilor, drepturi de mediu și drepturi ale consumatorilor mai solide;

11.  remarcă faptul că dispozițiile privind DPI aplicabile schimburilor comerciale au adeseori un impact asupra sănătății publice, în special asupra nevoilor femeilor în materie de asistență medicală; solicită Comisiei și Consiliului să asigure că dispozițiile privind DPI din acordurile comerciale iau în mod corespunzător în considerare drepturile femeilor, în special impactul acestora asupra sănătății femeilor, inclusiv în ceea ce privește accesul la asistență medicală și la medicamente la un preț convenabil; solicită Comisiei și Consiliului să promoveze protecția indicațiilor geografice (IG) ca instrument deosebit de important pentru capacitarea femeilor din mediul rural; totodată, solicită Comisiei, Consiliului și statelor membre să reconsidere extinderea protecției la produsele non-agricole, ținând cont de faptul că UE a fost deja de acord să protejeze produsele cu IG non-agricole în cadrul ALS;

12.  reamintește că ODD necesită date defalcate în funcție de gen pentru a urmări progresele înregistrate în ceea ce privește toate obiectivele, inclusiv în ceea ce privește ODD nr. 5 privind egalitatea de gen; subliniază că nu există date disponibile adecvate privind impactul comerțului asupra egalității de gen și solicită colectarea unor date privind impactul comerțului defalcate în funcție de gen suficiente și adecvate; subliniază că aceste date ar face posibilă stabilirea unei metodologii cu indicatori clari și cuantificabili la nivel regional, național și sectorial, îmbunătățirea analizelor și definirea obiectivelor de atins și a măsurilor de adoptat pentru a asigura că femeile și bărbații beneficiază de comerț în egală măsură; subliniază că ar trebui să se acorde atenție specială analizei cantitative și calitative defalcate în funcție de gen a evoluției muncii, proprietății asupra activelor și incluziunii financiare în sectoare care au fost afectate de comerț; încurajează Comisia să coopereze cu organizații europene și internaționale precum Banca Mondială, Organizația Națiunilor Unite, OCDE și Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), dar și cu birourile naționale de statistică, pentru a îmbunătăți colectarea și disponibilitatea acestor date; invită UE și statele membre să includă în evaluările ex ante și ex post ale impactului impactul asupra genului specific pentru fiecare țară și pentru fiecare sector al politicii și acordurilor comerciale ale UE; subliniază că rezultatele analizelor axate pe gen ar trebui luate în considerare în negocierile comerciale – ținându-se cont atât de impactul pozitiv, cât și de cel negativ pe parcursul întregului proces, de la stadiul de negociere până la cel de implementare – și ar trebui însoțite de măsuri de prevenire sau compensare a posibilelor efecte negative;

II.  Consolidarea egalității de gen în sectorul comerțului: considerații și obiective sectoriale specifice

13.  subliniază că serviciile de interes general și serviciile de interes economic general – inclusiv, dar fără a se limita la, apa, serviciile sociale, sistemele de asigurări sociale, educația, gestionarea deșeurilor, transportul public și asistența medicală – trebuie să rămână excluse din domeniul de aplicare al negocierilor comerciale și țin de competența guvernelor statelor membre; îndeamnă UE să asigure că tratatele comerciale și de investiții nu au drept efect privatizarea serviciilor publice, care ar putea avea un impact asupra femeilor, atât în calitate de furnizori, cât și de utilizatori ai serviciilor, și ar accentua inegalitățile de gen; subliniază că furnizarea în mod public a serviciilor sociale este deosebit de relevantă pentru egalitatea de gen, dat fiind că schimbările legate de accesul la aceste servicii, de onorarii și de calitatea acestora determină o repartizare inegală între genuri a muncii de îngrijire neremunerate; subliniază că guvernele și autoritățile naționale și locale trebuie să păstreze dreptul deplin și abilitatea de a introduce, a reglementa, a adopta, a menține sau a abroga orice măsură legată de atribuirea, organizarea, finanțarea și furnizarea accesului universal la servicii de interes general și la servicii de interes economic general;

14.  subliniază că politica comercială poate afecta accesul la serviciile de sănătate esențiale și poate influența, prin urmare, accesul la și progresele în ceea ce privește obiectivele legate de sănătatea reproductivă și sexuală și drepturile aferente din politici, programe și servicii; subliniază, prin urmare, că asistența medicală de bază – în special, accesul la sănătatea reproductivă și sexuală și drepturile aferente – sunt excluse din negocierile comerciale și observă că acestea țin de competența statelor membre;

15.  solicită să se adopte măsuri cu caracter obligatoriu și care pot fi puse în aplicare, pentru a combate exploatarea și a îmbunătăți condițiile de muncă și de viață ale femeilor în sectoarele orientate spre export, conform obiectivului care urmărește îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale femeilor în țările și în sectoarele vizate, în special în cel al confecțiilor, al producției de textile și al agriculturii, pentru a evita ca liberalizarea comerțului să contribuie la erodarea drepturilor lucrătorilor și la accentuarea diferențelor de remunerare în funcție de gen; consideră că aceste măsuri și introducerea unor definiții comune ar trebui să permită o acțiune mai clară și mai bine coordonată cu organizațiile internaționale cum sunt ONU, OMC, OIM și OCDE; apreciază Pactul de sustenabilitate pentru Bangladesh drept un bun exemplu și un pas înainte pe calea instituirii unor mecanisme de monitorizare și solicită respectarea deplină a termenilor săi; solicită, în acest context, Comisiei, tuturor actorilor internaționali și tuturor întreprinderilor vizate să recunoască și să respecte noile orientări ale OCDE privind obligația de diligență pentru lanțurile de aprovizionare responsabile din sectoarele de îmbrăcăminte și încălțăminte;

16.  consideră că este necesar să se acorde o atenție mai mare femeilor care lucrează în sectorul informal, recunoscând necesitatea de a consolida standardele privind munca decentă pentru lucrătoarele din acest sector;

17.  subliniază faptul că femeile și fetele sunt cele care suferă cel mai mult, traficul de forță de muncă fiind strâns legat de traficul în scopuri sexuale;

18.  subliniază că impactul creșterii exporturilor agricole este, în general, mai puțin favorabil femeilor decât bărbaților, deoarece se poate constata, pe baza tendințelor emergente, că în multe cazuri micii fermieri – dintre care mulți sunt femei – nu sunt în măsură să concureze pe piețele străine ca urmare a legislației privind moștenirile și a lipsei de acces la credite, la informații, la terenuri și la rețele, precum și a lipsei de posibilități de respectare a noilor norme și standarde; observă că trebuie depuse eforturi speciale pentru a îmbunătăți impactul pozitiv al comerțului asupra femeilor din sectorul agricol, în care s-a constatat că sunt deosebit de vulnerabile, dar unde există și un potențial clar de capacitare; subliniază că întreprinderile deținute de femei ar beneficia ca urmare a reducerii stereotipurilor de gen, a creșterii accesului pe piață, a facilitării accesului la finanțare, la formare în domeniul marketingului și la rețele și a îmbunătățirii consolidării capacităților și a formării; constată că liberalizarea comerțului ar putea avea un impact negativ asupra femeilor din sectoare precum agricultura și prelucrarea alimentelor; subliniază că, deși femeile ocupă majoritatea locurilor de muncă din sectorul producției mondiale de alimente (între 50 % și 80 %), acestea dețin sub 20 % din terenuri și că, prin urmare, creșterea cererii comerciale de terenuri și a presiunii comerciale asupra terenurilor reprezintă obstacole suplimentare în calea unui acces sigur și echitabil la terenuri pentru femeile sărace; reamintește că este necesar să se prevină potențialul impact negativ al clauzelor privind DPI, de ex. privind privatizarea semințelor, în acordurile comerciale legate de suveranitatea alimentară;

19.  subliniază că femeile care practică agricultura de subzistență se confruntă cu obstacole suplimentare pentru a-și păstra suveranitatea alimentară ca urmare a gradului ridicat de protecție a noilor soiuri de plante pe care îl garantează acordurile comerciale în temeiul Convenției internaționale pentru protecția noilor soiuri de plante;

20.  subliniază că importurile UE din sectorul agriculturii pot conduce la scăderea viabilității economice a exploatațiilor agricole tradiționale la scară mică și, prin urmare, pot pune în pericol mijloacele de subzistență ale femeilor;

21.  reamintește importanța MIMM-urilor în structura economică a UE; solicită Comisiei să își continue eforturile pentru a sprijini MMIM-urile, acordând o atenție specială și prevăzând măsuri specifice pentru MIMM-urile conduse de femei; solicită UE și statelor sale membre să acorde o atenție specială circumstanțelor deosebite ale MIMM-urilor conduse de femei atunci când înființează servicii de asistență la exporturi, pentru a profita de oportunitățile create de ALS și pentru a consolida serviciile, tehnologiile și infrastructurile (cum ar fi accesul la internet) care prezintă o importanță deosebită pentru capacitarea economică a femeilor și pentru MIMM-urile conduse de femei; solicită Comisiei să contribuie la crearea de parteneriate între femeile antreprenoare din UE și omoloagele lor din țări în curs de dezvoltare;

III.  Consolidarea egalității de gen în sectorul comerțului: acțiuni necesare la nivelul UE

22.  insistă asupra faptului că anumite elemente ale politicii comerciale a UE, cum ar fi existența unor capitole privind dezvoltarea durabilă ori sistemele SGP + și monitorizarea acestora, pot contribui la promovarea și la respectarea drepturilor omului, inclusiv a egalității de gen, a drepturilor lucrătorilor și a protecției mediului; insistă că sunt necesare dispoziții obligatorii și ușor aplicabile în acordurile comerciale ale UE pentru a asigura respectarea drepturilor omului, inclusiv a egalității de gen și a protecției mediului și a lucrătorilor, precum și pentru a asigura că politica comercială a UE este conformă cu obiectivele globale ale UE privind dezvoltarea durabilă, reducerea sărăciei și egalitatea de gen;

23.  solicită UE și statelor membre să asigure că obiectivele de dezvoltare durabilă, în special obiectivul nr. 5 privind egalitatea de gen, și Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019 sunt reflectate pe deplin în politicile comerciale ale UE;

24.  regretă faptul că strategia comercială a UE intitulată „Comerț pentru toți” nu menționează egalitatea de gen; salută faptul că Raportul privind punerea în aplicare a strategiei de politică comercială „Comerț pentru toți” din 13 septembrie 2017 abordează problema egalității de gen în domeniul comerțului și precizează că este esențial ca decidenții UE să își îmbunătățească înțelegerea impactului instrumentelor comerciale asupra egalității de gen; invită Comisia să includă această dimensiune în evaluarea la jumătatea perioadei pe care o va realiza asupra strategiei „Comerț pentru toți” și să asigure că perspectiva de gen este inclusă în politica comercială și de investiții a UE, deoarece ar maximiza beneficiile globale ale oportunităților de comerț pentru toți; reamintește că politica comercială ar putea contribui la promovarea egalității de gen pe scena internațională și ar putea fi utilizată ca instrument de îmbunătățire a condițiilor de muncă și de viață ale femeilor, în condiții egale cu cele ale bărbaților, de exemplu, prin sprijinirea reducerii diferențelor de remunerare între femei și bărbați prin crearea unor locuri de muncă de calitate superioară pentru femei;

25.  invită Comisia, Consiliul și statele membre să asigure că dispozițiile privind achizițiile publice au un impact pozitiv – nu în ultimul rând dintr-o perspectivă de gen – atunci când sunt incluse în acordurile comerciale ale UE; solicită Comisiei să își continue eforturile de sprijinire a accesului MIMM-urilor la achizițiile publice și să elaboreze măsuri specifice pentru MIMM-urile deținute de femei; solicită includerea unor măsuri de simplificare a procedurilor și de îmbunătățire a transparenței pentru ofertanți, inclusiv pentru cei din țările non-UE; solicită promovarea în continuare a achizițiilor publice responsabile din punct de vedere social și ecologic, ținând cont de obiectivul de asigurare a egalității de tratament între femei și bărbați, a remunerației egale pentru femei și bărbați și a promovării egalității de gen, plecând de la experiența normelor privind achizițiile publice sustenabile din „Chile Compras”;

26.  invită Comisia și Consiliul să promoveze, în acordurile comerciale, angajamentul de a adopta, a menține și a pune în aplicare în mod eficace legi, reglementări și politici privind egalitatea de gen, inclusiv măsurile active necesare pentru a promova egalitatea de gen și capacitarea femeilor la toate nivelurile;

27.  salută angajamentul Comisiei de a garanta că negocierile comerciale pentru modernizarea actualului acord de asociere dintre Chile și UE vor include, pentru prima dată în UE, un capitol specific privind genul și comerțul; subliniază că este necesar să se ofere informații cu privire la conținutul acestui capitol; invită Comisia și Consiliul să promoveze și să sprijine includerea unui capitol specific privind genul în acordurile comerciale și de investiții ale UE, plecând de la exemplele existente cum sunt ALS Chile-Uruguay și Chile-Canada, și să asigure că acesta prevede în mod special angajamentul de a promova egalitatea de gen și capacitarea femeilor; solicită promovarea angajamentelor internaționale privind drepturile femeii, egalitatea de gen, integrarea perspectivei de gen și capacitarea femeilor în toate acordurile comerciale ale UE, pe baza Platformei de acțiune de la Beijing și a ODD-urilor; solicită, de asemenea, includerea unor dispoziții în aceste acorduri comerciale care să asigure că structurile lor instituționale garantează evaluări periodice ale conformității, discuții substanțiale și schimbul de informații și bune practici privind egalitatea de gen și comerțul, inter alia prin includerea femeilor și a experților în egalitatea de gen la toate nivelurile administrațiilor vizate, inclusiv în echipele de negociere a acordurilor comerciale, în comitetele mixte, grupurile de experți, grupurile consultative interne, comitetele consultative mixte și organele de soluționare a litigiilor;

28.  solicită Comisiei, Consiliului și statelor membre să promoveze acorduri multilaterale pentru extinderea protecției acordate prin legi ale UE care iau în considerare dimensiunea de gen, precum Regulamentul privind minereurile provenite din zone de conflict;

29.  solicită Băncii Europene de Investiții (BEI) să se asigure că întreprinderile ce participă la proiecte cofinanțate de BEI au obligația de a respecta principiul remunerării egale și al transparenței remunerării, precum și principiul egalității de gen, astfel cum este prevăzut în Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului(29);

30.  este convins de faptul că CEDAW prezintă o importanță majoră pentru toate domeniile de politică, inclusiv pentru comerț; subliniază că toate statele membre au aderat la CEDAW; prin urmare, invită Comisia să includă în acordurile comerciale o trimitere la CEDAW și să ia măsuri în vederea aderării și ratificării Convenției de către UE; invită statele membre să încorporeze principiul egalității de gen în sistemele lor juridice, abrogând toate legile discriminatorii și adoptând legi adecvate care să interzică discriminarea împotriva femeilor;

31.  solicită UE să asigure că în acordurile comerciale sunt incluse dispoziții bazate pe standardele fundamentale de muncă și pe convențiile OIM; invită Comisia să coopereze cu statele membre la ratificarea și implementarea acestor convenții, în special a Convenției nr. 189 privind munca decentă pentru personalul casnic și a Convenției nr. 156 privind lucrătorii cu responsabilități familiale, deoarece acestea vizează nevoile lucrătorilor la nivel mondial, și să asigure că drepturile sociale, nediscriminarea și egalitatea de tratament sunt incluse în acordurile comerciale; solicită Comisiei, Consiliului și statelor membre să colaboreze în continuare cu OIM în vederea punerii în aplicare a acestor convenții și a consolidării standardelor internaționale de muncă privind munca decentă la nivelul lanțurilor valorice globale, acordând o atenție specială femeilor; reamintește că punerea eficace în aplicare a acestor standarde și convenții are un impact pozitiv asupra condițiilor de muncă ale femeilor din UE și din țări terțe; solicită Comisiei să asigure că acordurile comerciale dintre UE și alți parteneri contribuie la eradicarea unor practici cum sunt exploatarea angajaților, în special a femeilor;

32.  solicită Comisiei să asigure că standardele sociale și de mediu, în special drepturile lucrătorilor asumate prin ALS și regimurile autonome, se aplică pe întreg teritoriul partenerilor comerciali și, în special, în ZIE;

33.  subliniază importanța monitorizării punerii în aplicare a sistemului generalizat de preferințe (SGP) al Uniunii și a sistemului SGP+, în special în ceea ce privește aplicarea convențiilor principale; atrage atenția că convențiile SGP+ includ Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei din 1979, Convenția nr. 111 privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și al exercitării profesiei și Convenția nr. 100 privind egalitatea de remunerare a mâinii de lucru masculine și a mâinii de lucru feminine, pentru o muncă de valoare egală; subliniază că respectarea și punerea în aplicare a acestui tip de convenții contribuie la consolidarea egalității de gen; recunoaște faptul că sistemele SGP și SGP+ sunt instrumente valoroase de promovare a respectării drepturilor omului; solicită Comisiei să găsească modalități de îmbunătățire a acestor sisteme, cum ar fi consolidarea condiționalității privind eliminarea discriminării legale împotriva femeilor, și să coreleze în continuare stimulentele economice de adoptarea eficace, de implementarea și de monitorizarea adecvată a drepturilor fundamentale ale omului și a convențiilor de mediu și din domeniul muncii care prezintă un interes deosebit pentru femei; salută, în acest sens, evaluarea la jumătatea perioadei a sistemelor SGP realizată de Comisie;

34.  invită Comisia, Consiliul și statele membre să asigure, în cadrul negocierilor la nivelul OMC, că se acordă atenția cuvenită egalității de gen la pregătirea noilor norme și acorduri și la transpunerea în practică și reexaminarea acordurilor existente incluse în Mecanismul de examinare a politicilor comerciale al OMC; că transparența este îmbunătățită pe parcursul întregului proces al negocierilor OMC; precum și că toate negocierile actuale și viitoare în domenii precum agricultura, pescuitul, serviciile și comerțul electronic iau în calcul perspectiva de gen; invită, de asemenea, Comisia, Consiliul și statele membre să apere și să promoveze o poziție îmbunătățită a femeilor în cadrul lanțului valoric global (valorificând la maximum instrumentele OMC cum sunt acordul privind facilitarea comerțului), să elaboreze programe de consolidare a capacităților și să organizeze discuții periodice cu experți și schimburi de bune practici, să sprijine adoptarea unor măsuri legate de gen în cadrul structurii administrative a OMC și, în special, să asigure că Secretariatul OMC dispune de capacitatea tehnică pentru a realiza o analiză de gen a normelor comerciale (inclusiv mijloacele de a efectua evaluări ale impactului din perspectiva genului în toate etapele activității sale, cum ar fi, de exemplu, studii cantitative privind femeile care beneficiază de asistență tehnică); invită, în cele din urmă, Comisia, Consiliul și statele membre să recurgă la instrumentele OMC pentru a aborda aspecte legate de egalitatea de gen, atât în jurisprudența, cât și în negocierile lor comerciale în curs și, de asemenea, să sprijine cooperarea îmbunătățită dintre OMC și alte organizații internaționale cum sunt UNCTAD, Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Emanciparea Femeii (UN Women) și OIM, în eforturi menite să promoveze comerțul internațional incluziv și drepturile femeii și egalitatea;

35.  invită Comisia să sprijine eforturile internaționale de promovare a includerii unei perspective de gen în politica comercială și în programe cum sunt inițiativa „She Trades” a ITC, care vizează să conecteze un milion de femei antreprenor cu piețele până în 2020(30), și încurajează, în acest sens, schimbul internațional de bune practici privind politicile și programele care integrează dimensiunea de gen în organizații și organisme cum sunt OMC, ITC și ONU;

36.  invită Comisia să consolideze RSI și obligația de diligență în cadrul ALS, în conformitate cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și cu Orientările OCDE privind obligația de diligență; îndeamnă UE să consolideze RSI și să țină cont de obligația de diligență, în acordurile de liber schimb, și încurajează OMC să țină cont de egalitatea de gen în politica sa comercială; subliniază, de asemenea, importanța abordării acestei chestiuni în cadrul altor organizații și forumuri internaționale și multilaterale cum sunt ONU, Banca Mondială și OCDE; reamintește că, în 2010, Parlamentul a solicitat ca întreprinderile să își publice bilanțurile în materie de RSI, introducerea unor cerințe privind obligația de diligență pentru toate întreprinderile și consolidarea conceptului de RSI; salută, prin urmare, faptul că marile întreprinderi au, începând din 2017, obligația de a comunica informații fără caracter financiar și privind diversitatea, potrivit Directivei privind raportarea nefinanciară;

37.  subliniază necesitatea îmbunătățirii codurilor de conduită, a etichetelor și a schemelor privind comerțul echitabil și a asigurării alinierii la standarde internaționale precum Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, Pactul global al ONU și Orientările OCDE pentru întreprinderi multinaționale;

38.  solicită UE să asigure că secretariatele instituțiilor UE responsabile cu politica și cu negocierile comerciale dispun de cunoștințele și de capacitatea tehnică necesare pentru a încorpora o perspectivă de gen în întregul proces de negociere, de la concepere până la aplicare și evaluare; salută desemnarea în cadrul DG Comerț a unui punct focal pe probleme de gen responsabil cu monitorizarea măsurii în care se ține cont de aspectele de gen în acordurile comerciale ale UE și cu asigurarea integrării perspectivei de gen în politica comercială a UE; solicită Comisiei să asigure formare în domeniul problematicii de gen sau să folosească formarea oferită de UNCTAD, de exemplu, pentru a asigura că funcționarii și negociatorii sunt conștienți de problemele legate de egalitatea de gen și de comerț; invită statele membre să recruteze femei la toate nivelurile în ministerele lor ale comerțului; solicită organizațiilor internaționale, precum OMC, Banca Mondială, FMI și OIM, să promoveze prezența egală a femeilor în structura lor internă, în special în posturile de conducere; solicită Comisiei, Consiliului și statelor membre să se implice în mod activ și să sprijine eforturile de organizare a unor discuții periodice și acțiuni pe probleme de gen și comerț;

39.  invită Comisia și Consiliul să promoveze, în acordurile comerciale, angajamentul de a asigura o participare îmbunătățită a femeilor în organismele decizionale, atât în sectorul public, cât și în cel privat;

40.  invită Comisia și Consiliul să poarte negocierile comerciale în mod transparent, să respecte pe deplin bunele practici stabilite în alte negocieri și să asigure că, în toate etapele negocierilor, Parlamentul este ținut la curent în mod regulat și prompt; solicită ca echipele de negociere să fie echilibrate din punctul de vedere al genului, pentru a lua pe deplin în considerare toate aspectele legate de gen ale acordurilor comerciale; solicită UE și statelor membre să asigure o participare incluzivă la consultările comerciale, atât la nivelul UE, cât și al OMC, inclusiv pentru organizațiile pentru drepturile femeilor, sindicate, întreprinderi și societatea civilă și să îmbunătățească transparența pentru cetățenii europeni prezentând inițiative și publicând informații de interes pentru negocieri;

41.  invită Comisia și statele membre să asigure că obiectivului privind egalitatea de gen i se acordă o atenție specială în cadrul cooperării pentru dezvoltare și că este integrat în toate programele de asistență, îndeosebi cele legate de Strategia „Ajutor pentru comerț”; invită UE să pună la dispoziție mai multe fonduri pentru programele de cooperare legate de egalitatea de gen și de formarea profesională a femeilor; invită Comisia Europeană să sprijine țările cel mai puțin dezvoltate, din punct de vedere financiar și prin consolidarea capacităților, într-un efort menit să îmbunătățească coerența dintre comerț, dezvoltare și drepturile omului, inclusiv egalitatea de gen; subliniază că reducerea veniturilor fiscale rezultată din reducerile tarifelor trebuie abordată în cadrul și prin finanțarea agendei de dezvoltare durabilă;

42.  solicită Comisiei să promoveze antreprenoriatul în rândul femeilor în țările în curs de dezvoltare, în special în acele țări în care femeile, comparativ cu bărbații, se confruntă cu constrângeri mai mari în ceea ce privește accesul la credite, la infrastructură și la activele de producție;

43.  solicită Comisiei să evalueze, în vederea creării unor condiții favorabile pentru participarea femeilor la oportunitățile oferite de acordurile de liber schimb, posibilitatea de a crea programe de formare pre-ucenicie pentru furnizori, angajatori, recrutori ai forței de muncă și alte părți interesate, astfel încât aceștia să poată intra în contact cu omologii lor din UE și să se familiarizeze cu o gamă variată de modele de programe de succes;

44.  solicită Comisiei și statelor membre o intervenție de politică combinată pentru a promova o mai mare egalitate de gen în distribuirea oportunităților de muncă oferite de exporturi, precum politici în materie de educație și de formare profesională;

45.  solicită Comisiei și Consiliului să promoveze, în acordurile comerciale, angajamentul de a desfășura activități de cooperare bilaterală pentru a îmbunătăți capacitatea și condițiile pentru ca femeile să poată beneficia pe deplin de oportunitățile acordurilor comerciale și, în acest scop, de a institui un comitet comun pe probleme de comerț și de gen, de a determina și de a facilita cooperarea și de a supraveghea aplicarea acesteia, garantând participarea corespunzătoare a părților interesate private, inclusiv a experților și a organizațiilor societății civile active în domeniul egalității de gen și al capacitării femeilor, garantând o reprezentare amplă, la nivel de comunitate și de sector, prin mijloace de consultare accesibile (precum discuțiile electronice), suplimentar față de dialogurile structurate;

46.  solicită Comisiei să analizeze în continuare modul în care politicile și acordurile comerciale ale UE pot promova capacitarea economică a femeilor și participarea femeilor la domenii precum sunt științele, tehnologia, ingineria și matematica (STEM) și modul în care pot fi reduse disparitățile de gen în ceea ce privește accesul la noile tehnologii și utilizarea acestora;

º

º  º

47.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO L 303, 31.10.2012, p. 1.

(2)

JO L 130, 19.5.2017, p. 1.

(3)

JO C 290 E, 29.11.2006, p. 107.

(4)

JO C 99 E, 3.4.2012, p. 31.

(5)

JO C 99 E, 3.4.2012, p. 94.

(6)

JO C 353 E, 3.12.2013, p. 38.

(7)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0218.

(8)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0203.

(9)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0235.

(10)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0073.

(11)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0298.

(12)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0330.

(13)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0354.

(14)

Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Raport privind dezvoltarea umană în Africa pentru anul 2016, http://www.undp.org/content/dam/undp/library/corporate/HDR/Africa%20HDR/AfHDR_2016_lowres_EN.pdf?download.

(15)

Raportul tehnic al OCDE „O mai bună capacitare economică a femeilor prin intermediul antreprenoriatului și al conducerii de întreprinderi în țările OCDE”, http://www.oecd.org/gender/Enhancing%20Women%20Economic%20Empowerment_Fin_1_Oct_2014.pdf.

(16)

Forumul internațional privind femeile și comerțul, Bruxelles, iunie 2017, http://trade.ec.europa.eu/doclib/press/index.cfm?id=1632.

(17)

Conferința parlamentară privind OMC, sesiune plenară, „Comerțul ca vehicul al progresului social: perspectiva de gen”, Geneva, iunie 2016, https://www.wto.org/english/forums_e/parliamentarians_e/ipuconf2016_e.htm.

(18)

Sesiunea OMC „Care este viitorul OMC? Comerțul și aspectele de gen: emanciparea femeilor prin intermediul lanțurilor de aprovizionare incluzive”, Geneva, iulie 2015, https://www.wto.org/english/tratop_e/devel_e/a4t_e/global_review15prog_e/global_review15prog_e.htm.

(19)

Site-ul UNCTAD, http://unctad.org/en/Pages/DITC/Gender-and-Trade/Trade,-Gender-and-Development.aspx.

(20)

Documentul tematic al Centrului internațional pentru comerț și dezvoltare durabilă (ICTSD), „Dimensiunile de gen ale lanțurilor globale de creare a valorii” (septembrie 2016), https://www.ictsd.org/sites/default/files/research/the_gender_dimensions_of_global_value_chains_0.pdf.

(21)

https://www.ictsd.org/sites/default/files/research/the_gender_dimensions_of_services.pdf.

(22)

http://progress.unwomen.org/en/2015/pdf/unw_progressreport.pdf.

(23)

https://wideplus.org/2017/06/25/wide-gender-and-trade-position-paper-is-available/.

(24)

http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2016/571388/IPOL_STU(2016)571388_EN.pdf.

(25)

http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/IDAN/2015/549058/EXPO_IDA(2015)549058_EN.pdf.

(26)

http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2017/june/tradoc_155632.pdf.

(27)

Implementing gender-aware ex ante evaluations to maximize the benefits of trade reforms for women (Introducerea unor evaluări ex ante din perspectiva egalității de gen, pentru a maximiza beneficiile reformelor comerciale pentru femei), http://unctad.org/en/PublicationsLibrary/presspb2016d7_en.pdf.

(28)

Raportul de referință OCDE „O mai bună capacitare economică a femeilor prin intermediul antreprenoriatului și al conducerii de întreprinderi în țările OCDE” (2014) http://www.oecd.org/gender/Enhancing%20Women%20Economic%20Empowerment_Fin_1_Oct_2014.pdf

(29)

Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (JO L 204, 26.7.2006, p. 23).

(30)

http://www.intracen.org/itc/women-and-trade/SheTrades/


EXPUNERE DE MOTIVE

EXPUNERE DE MOTIVE

Comerțul nu este neutru din punctul de vedere al genului, iar politicile comerciale au efecte specifice asupra femeilor și bărbaților. Rapoartele Parlamentului European referitoare la „punerea în aplicare a recomandărilor Parlamentului din 2010 privind standardele sociale și de mediu, drepturile omului și responsabilitatea întreprinderilor” (2015/2038(INI)) și la „impactul comerțului internațional și al politicilor comerciale ale UE asupra lanțurilor valorice globale” (2016/2301(INI)) au pus în evidență cea mai mare parte a problematicii de gen pe care o implică politica comercială.

Comerțul și acordurile comerciale și de investiții afectează în mod diferit femeile și bărbații ca urmare a inegalităților structurale de gen: femeile sunt mai slab remunerate, iar disparitatea de gen la nivel mondial rămâne semnificativă. Obiectivul privind egalitatea de gen nu a fost îndeplinit pe deplin în nicio țară. În plus, activitățile profesionale ale femeilor și ale bărbaților sunt structurate în diferite sectoare ale economiei. Majoritatea femeilor lucrează în sectoare precum agricultura, sectorul serviciilor de îngrijire informale și neplătite sau ca lucrători sezonieri. Aceste categorii de lucrători, care au o contribuție esențială la economia mondială, continuă să fie ignorate de politicile comerciale și sunt, în același timp, afectate în cel mai înalt grad de practicile actuale din domeniul comerțului și al investițiilor.

Egalitatea de gen este un obiectiv universal, integrat în multe instrumente internaționale, cum ar fi Carta ONU, Declarația universală a drepturilor omului (1948) și Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW, 1979). UE s-a angajat ferm în promovarea și asigurarea egalității de gen în tratatele fundamentale, printre care se numără Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Ca orice altă politică a UE, politica comercială trebuie să contribuie la realizarea obiectivului mai general al ONU, care cuprinde, spre exemplu, obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD). În special, obiectivul 5 stipulează că până în 2030 trebuie realizate egalitatea de gen și capacitarea femeilor și a fetelor. Un astfel de obiectiv are o dimensiune transversală, care are implicații pentru realizarea tuturor celorlalte ODD.

Politica comercială a UE

Comisia Europeană a înregistrat progrese în ceea ce privește integrarea egalității de gen în anumite domenii de politică ale UE. Cu toate acestea, politica comercială a rămas, în mare măsură, în afara sferei de aplicare a acestor măsuri, iar chestiunile legate de egalitatea de gen nu sunt abordate în mod sistematic de către DG Comerț. În timp ce noile acorduri comerciale includ un capitol privind dezvoltarea durabilă, drepturile omului sunt, în același timp, excluse din noile acorduri, iar angajamentele privind durabilitatea nu au caracter obligatoriu, la fel ca în cazul angajamentelor comerciale. Pentru UE încheierea unor acorduri pare să fie mai importantă decât asigurarea unei politici comerciale durabile și a protecției drepturilor omului. Aceasta este o chestiune urgentă, în special având în vedere noua generație de acorduri comerciale pe care UE le negociază și le ratifică în prezent, cum ar fi CETA (Acordul economic și comercial cuprinzător dintre UE și Canada), TTIP (Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții) și TiSA (Acordul privind comerțul cu servicii), care include în prezent serviciile, standardele și normele.

Prin urmare, noile acorduri comerciale vor avea un impact mai puternic asupra drepturilor omului, datorită faptului că, în comparație cu acordurile anterioare, domeniul lor de aplicare este mai larg. De asemenea, efectele schimbărilor climatice devin din ce în ce mai evidente, fiind astfel necesar să se pună în aplicare mai rapid și cu mai multă fermitate acordurile de mediu.

Politica comercială a UE restrânge sfera politicii economice la creșterea PIB-ului și a exporturilor; aceasta se bazează pe o teorie economică în care serviciile de îngrijire neremunerate și sfera reproducerii sunt invizibile. Coraportoarele consideră că politica comercială trebuie să aibă ca scop reducerea decalajelor socioeconomice, în rândul cărora inegalitățile de gen sunt recunoscute drept unul dintre factorii centrali.

Cadrul neoliberal actual nu este singurul tip de context economic care poate sta la baza acordurilor comerciale. Acest cadru este, de fapt, defavorabil dezvoltării durabile și respectării drepturilor omului, inclusiv a drepturilor femeilor, care constituie, în sine, o componentă a drepturilor omului. Această concluzie poate fi formulată pe baza cercetărilor empirice substanțiale care au fost efectuate și care ilustrează efectele acordurilor de liber schimb.

Coraportoarele împărtășesc preocupările exprimate de un număr tot mai mare de membri ai societății civile și de experți din cadrul instituțiilor internaționale și din mediul academic, care s-au arătat deosebit de preocupați de actuala politică comercială a UE.

În urma unei consultări aprofundate cu reprezentanți ai organizațiilor pentru drepturile femeilor și fetelor, organizate de către coraportoare, a fost pusă în evidență importanța implicării societății civile în negocierile comerciale, atât la nivel multilateral, cât și la nivel bilateral. Societatea civilă ar trebui să fie consultată, de asemenea, în cadrul evaluărilor impactului asupra dezvoltării durabile (SIA), care ar trebui să fie încheiate înainte ca Consiliul să acorde Comisiei un mandat de negociere, pentru a oferi o orientare adecvată atât mandatului, cât și negocierilor; aceste evaluări ar trebui să se sprijine, de asemenea, pe o abordare cu caracter reprezentativ și incluziv a aspectelor legate de gen.

 Obiectivul coraportoarelor a fost să prezinte recomandări concrete cu privire la acțiunile pe care UE ar putea și ar trebui să le întreprindă pentru a-și consolida angajamentul asumat în ceea ce privește egalitatea de gen și să invite Comisia și statele membre să integreze perspectiva de gen în toate politicile lor, inclusiv în politica comercială, și să garanteze, printre altele, respectarea deplină a Convenției privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW). CEDAW trebuie să fie ratificată de urgență de către UE. Standardele OIM, inclusiv Convenția nr. 189 privind munca decentă pentru personalul casnic și Convenția nr. 156 privind lucrătorii cu responsabilități familiale, trebuie să facă parte din orice proces de soluționare a litigiilor în domeniul drepturilor omului și de monitorizare a acordurilor comerciale ale UE.

Trebuie remediată lipsa perspectivelor de gen și a expertizei în cadrul negocierilor referitoare la acordurile comerciale și în cadrul evaluărilor de impact și, pe de altă parte, este necesar să se asigure participarea în condiții de transparență a grupurilor pentru drepturile femeilor și fetelor și a societății civile la mecanismele de monitorizare subsecventă.

Comerțul și aspectele de gen în diferite sectoare

Efectele diferențiate în funcție de gen pot fi pozitive sau negative, în funcție de contextele și circumstanțele specifice; aceasta depinde, de asemenea, de măsura în care măsurile comerciale sunt concepute și puse în aplicare pentru a lua în considerare structura de gen a economiilor în cauză.

Politica comercială include mai multe subdomenii – serviciile, producția, agricultura, confecțiile, drepturile de proprietate intelectuală, iar în fiecare dintre aceste domenii poate fi întâlnit un raport cauză-efect specific problematicii de gen.

De exemplu, în sectorul alimentar, se remarcă existența unor efecte diferențiate în funcție de gen ale consumului, deoarece femeile își asumă în general responsabilitatea în ceea ce privește achiziționarea și prepararea alimentelor pentru copiii și familiile lor. În zonele de sud ale globului, contribuția femeilor este extrem de importantă pentru agricultură și pentru sectorul producției de alimente. În Africa Subsahariană și în Asia de Sud micile exploatații agricole deținute de femei reprezintă jumătate sau mai mult din producția agricolă și este posibil ca în ultimii ani să se fi înregistrat o creștere a numărului femeilor care practică agricultura, deoarece există o tendință generală de feminizare a agriculturii. În același timp, agricultura la scară mică riscă să nu mai poată concura cu producția de alimente de pe o piață internațională liberalizată.

Ar trebui să se inițieze un proces de reformă a politicii comerciale și a politicii de dezvoltare pentru a asigura nu doar securitatea alimentară, ci și suveranitatea alimentară - sprijinind în același timp producția locală - în locul acțiunilor care au drept efect subminarea acestora. Acest lucru este important, dat fiind că, fără măsuri suplimentare, efectele schimbărilor climatice vor afecta în mod direct și dezastruos capacitatea unui segment amplu al populației - atât femei, cât și bărbați - de a-și gestiona aprovizionarea cu alimente și apă, de a-și asigura locuințe durabile, de a beneficia de servicii de sănătate de bază și de o calitate corespunzătoare a aerului; în diferite locuri din lumea întreagă, aceste efecte sunt deja foarte vizibile și prezintă o dimensiune de gen, deoarece impactul asupra femeilor este diferit de cel asupra bărbaților.

Politicile comerciale transnaționale au, de asemenea, un impact asupra cheltuielilor publice și a furnizării de servicii de bază. În contextul acordurilor comerciale, cum sunt, spre exemplu, CETA și TiSA, liberalizarea serviciilor din domeniul sănătății pentru persoanele în vârstă va afecta mai mult femeile decât bărbații, deoarece femeile tind să fie mai longevive, dar și mai sărace decât bărbații, și, de asemenea, deoarece acestea joacă un rol mai important ca furnizori de servicii de îngrijire pentru alți membri ai familiei, chiar și atunci când sunt în vârstă.

Mai precis, cu excepția cazului în care este încadrat și reglementat cu atenție, comerțul cu servicii ar afecta negativ egalitatea de gen, în special prin impactul său asupra distribuției îngrijirii neremunerate. Femeile vor fi cele mai afectate de consecințele acordurilor comerciale legate de sectorul public (în special în domenii precum educația, sănătatea sau asistența socială), deoarece acestea reprezintă 70 % din forța de muncă din acest sector. Liberalizarea și privatizarea serviciilor (asociate cu creșterea taxelor pentru îngrijirea copiilor, reducerea serviciilor pentru persoanele în vârstă și cu handicap și cu privatizarea și închiderea spitalelor) conduc la înlocuirea drepturilor bazate pe stat cu drepturi individualizate bazate pe piață pentru cei care și le pot permite, și la sărăcie și excludere pentru cei care nu și le pot permite.

Este necesar ca diferitele sectoare incluse în sfera de aplicare a politicii comerciale să contribuie la eforturile de garantare a respectării drepturilor omului. Privatizarea unor servicii, cum sunt cel al apei și al salubrității, al educației și sănătății (în special în domeniul sănătății sexuale și reproductive și al drepturilor aferente) ar avea un impact enorm asupra vieții persoanelor care fac parte din categoriile cele mai defavorizate ale societății: femeile, grupurile minoritare, migranții, persoanele cu dizabilități, copiii, comunitățile indigene, persoanele LGBTIQ și persoanele în vârstă. Un acces sigur la servicii de avort și la informații, servicii și materiale necesare pentru planificarea familială le permite cuplurilor să decidă dacă doresc să aibă copii, precum și cu privire la momentul nașterii acestora și la numărul lor. Planificarea familială este relevantă și din perspectiva accesului la educație și la activități profesionale remunerate decent.

În cadrul Raportului anual pe 2013 al Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) au fost formulate concluzii importante privind interdependența dintre drepturile omului, sănătatea sexuală și reproductivă, dinamica populației, reducerea sărăciei și dezvoltarea economică. Coraportoarele au subliniat, de asemenea, faptul că există anumite discrepanțe în ceea ce privește accesul la asistență medicală și la servicii de sănătate pentru persoanele LGBTQI.

Accesul la servicii de sănătate pentru toate persoanele de pe glob, care este garantat ca drept fundamental, trebuie să devină un element obligatoriu al acordurilor comerciale. Drepturile omului nu ar trebui considerate bariere netarifare, ci un instrument care permite crearea de prosperitate și asigurarea egalității și justiției sociale. Acordurile comerciale ale UE ar trebui să încurajeze și să sprijine statele în demersurile lor de asigurare a protecției sociale pentru cetățeni și de reglementare a acestui sector.

În acest context, este important de menționat faptul că diferite instrumente, cum ar fi evaluarea impactului și evaluările impactului comerțului asupra dezvoltării durabile pot fi utile pentru evaluarea impactului politicii comerciale asupra drepturilor sociale și asupra drepturilor omului. Printre instrumentele legate de comerț se numără și sistemul generalizat de preferințe tarifare al UE (SGP) și sistemul SGP+, care oferă țărilor în curs de dezvoltare acces preferențial pe piața UE și include dispoziții privind drepturile omului. În plus, statisticile diferențiate în funcție de gen, cu o abordare intersecțională, reprezintă un instrument-cheie de utilizat în toate etapele ciclului politic. Este important să se cunoască exact impactul diferențiat pe care acordurile comerciale îl au asupra diferitelor categorii ale populației feminine și masculine.

Dincolo de angajamentele internaționale și de obiectivele vagi ale UE în domeniul egalității de gen, este evident că, dintr-o perspectivă feministă, care are la bază principiul echității pentru toți, nu doar pentru femei și fete, obiectivul politicii economice, inclusiv al comerțului și al investițiilor, este de a asigura subzistența tuturor membrilor societății și de a proteja mediul și ecosistemele, precum și resursele umane și sociale. O astfel de politică economică trebuie să țină seama, de asemenea, de munca de îngrijire sau de munca reproductivă. Aceste economii nu pot fi reglementate de principiile înguste ale creșterii, concurenței și eficienței, care domină în prezent agenda comercială. Politicile comerciale ale UE trebuie modernizate și reevaluate dintr-o perspectivă mai feministă.


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (22.11.2017)

destinat Comisiei pentru comerț internațional și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen

referitor la egalitatea de gen în acordurile comerciale ale UE

(2017/2015(INI))

Raportoare pentru aviz: Lola Sánchez Caldentey

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru comerț internațional și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, care sunt comisii competente, să includă următoarele sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât realizarea egalității de gen și capacitarea tuturor femeilor și fetelor nu reprezintă doar un obiectiv integrat în toate obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (ODD), ci și un obiectiv de sine stătător; întrucât efectele pe care le au comerțul și liberalizarea comerțului asupra femeilor și asupra bărbaților diferă foarte mult, lucru ce poate fi și negativ, ducând la schimbări fundamentale în rolurile de gen, în relațiile și inegalitățile dintre genuri; întrucât politicile comerciale au efecte diferite asupra femeilor din emisfera sudică față de cele din emisfera nordică; întrucât autoritățile naționale au obligația de a introduce mecanisme adecvate pentru a garanta că femeile pot profita pe deplin, prin eforturi proprii, de efectele pozitive ale liberalizării comerțului;

B.  întrucât capacitarea femeilor, promovarea drepturilor acestora și garantarea accesului lor la resurse pot accelera dezvoltarea; întrucât acordurile comerciale care nu se axează pe aceste obiective specifice au potențialul de a dezavantaja și mai mult femeile, deoarece ele ocupă deja o poziție dezavantajată în societate, sau de a mări inegalitatea și a pune în pericol mijloacele de subzistență ale populației în general;

C.  întrucât articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede: „în toate acțiunile sale, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei”; întrucât articolele 207 și 208 din TFUE prevăd că politica comercială comună a Uniunii și politica în domeniul cooperării pentru dezvoltare „se desfășoară cu respectarea principiilor și a obiectivelor acțiunii externe a Uniunii”; întrucât aceste principii, astfel cum sunt prevăzute la articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană, sunt următoarele: democrația, statul de drept, universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectarea demnității umane, principiile egalității și solidarității, precum și respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional; întrucât politica comercială a UE este o componentă importantă a cadrului unei politici integrate de dezvoltare durabilă, iar o perspectivă de gen accentuată și aplicarea convențiilor privind drepturile femeilor în politicile comerciale și de investiții sunt, deci, elemente esențiale pentru un astfel de cadru, pentru a îmbina măsurile sociale și cele economice și a obține rezultate mai juste și avantajoase pentru toți;

D.  întrucât adoptarea unor noi acorduri comerciale cu alte țări și/sau regiuni ale lumii poate conduce la modificări în ocuparea forței de muncă și la pierderea locurilor de muncă orientate spre export; întrucât acest lucru afectează, în special, femeile, deoarece femeile predomină adesea în sectoarele orientate spre export;

E.  întrucât peste 40 % din lucrările agricole desfășurate în emisfera sudică sunt efectuate de femei; întrucât femeile practică cel mai adesea agricultura la scară redusă sau agricultura de subzistență, neavând acces suficient la informații, credite, terenuri sau rețele, pentru a putea concura cu succes pe piața mondială;

F.  întrucât, pentru a-și finanța bugetele naționale, țările din emisfera sudică se bazează pe veniturile obținute din taxele vamale de import; întrucât o creștere a taxei pe valoarea adăugată (TVA), menită să compenseze această pierdere de venituri financiare, reprezintă un alt obstacol major în calea femeilor și a familiilor acestora;

G.  întrucât femeile ocupă în toate sectoarele, mai frecvent decât bărbații, locuri de muncă slab remunerate, precare și cu un nivel scăzut de recunoaștere și, prin urmare, vor beneficia, cel mai probabil, într-o mai mică măsură decât bărbații de procesele de liberalizare a comerțului; întrucât femeile, considerate de regulă într-o poziție de negociere mai slabă, sunt adesea exploatate pentru a dobândi un avantaj competitiv în economia globală,

1.  invită UE și statele membre să se asigure că obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), în special obiectivul nr. 5 privind egalitatea de gen, Planul de acțiune pentru egalitatea de gen 2016-2020 (GAP II), Angajamentul strategic pentru egalitatea între femei și bărbați 2016-2019, sunt reflectate și puse în aplicare integral în politicile externe ale UE; solicită să se pună în aplicare o politică de gen axată pe dezvoltare, care să ia în considerare dimensiunea de gen și să garanteze faptul că partenerii comerciali pot participa la negocieri de pe poziții egale;

2.  observă cu preocupare că există încă multe impedimente în analizarea legăturilor dintre comerț și gen, din mai multe motive, inclusiv lipsa datelor; subliniază necesitatea de a înțelege mai bine dinamica de gen a acordurilor comerciale, fapt ce presupune utilizarea unor statistici defalcate în funcție de gen pentru fiecare sector al economiei în cauză;

3.  subliniază faptul că datele utilizate în evaluările impactului comerțului ar trebui să fie defalcate pe sectoare, deoarece efectele liberalizării comerțului diferă de la un sector la altul; remarcă faptul că liberalizarea ar putea avea un impact negativ asupra femeilor din sectoare precum agricultura și industria alimentară; subliniază, în acest sens, că, deși femeile ocupă majoritatea locurilor de muncă din sectorul producției mondiale de alimente (între 50 % și 80 %), ele dețin sub 20 % din terenuri și că, prin urmare, creșterea cererii comerciale de terenuri și a presiunii comerciale asupra terenurilor reprezintă obstacole suplimentare pentru un acces sigur și echitabil la terenuri al femeilor sărace;

4.  reamintește necesitatea de a crește coerența între politici diferite, dar care sunt strâns conectate, cum ar fi politica comercială, dezvoltarea, afacerile externe, ocuparea forței de muncă, migrația și egalitatea de gen;

5.  invită Comisia să își actualizeze strategia „Comerț pentru toți” și să stabilească o perspectivă de gen mai clară; subliniază că este important ca în viitoarea strategie comercială a UE să se integreze în și mai mare măsură egalitatea de gen și să se capaciteze și mai mult femeile;

6.  invită Comisia și statele membre să promoveze și mai mult coerența între politica comercială și politica de investiții, pe de o parte, și convențiile și angajamentele internaționale privind drepturile omului, dezvoltarea și egalitatea de gen, pe de altă parte; subliniază că mecanismele [instituite, de exemplu, pe baza obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), a Convenției privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW) și a Mecanismului de examinare a politicilor comerciale] și instrumentele (cum ar fi evaluările impactului asupra dezvoltării durabile, evaluările impactului în materie de gen al politicilor comerciale și evaluările impactului social și asupra sărăciei) existente trebuie să fie utilizate pentru a monitoriza impactul de gen al politicilor și acordurilor comerciale și de investiții; invită, în această privință, Comisia să sprijine financiar și prin consolidarea capacităților țările cel mai puțin dezvoltate la elaborarea analizelor;

7.  subliniază că este necesar să se îmbunătățească în continuare analiza de gen și perspectiva de gen în politica comercială și în politica de investiții, și ca acestea să fie integrate în programele aferente de consolidare a capacităților legate de comerț ale instituțiilor financiare internaționale, ale donatorilor și ale organizațiilor interguvernamentale, prin analize ex ante, monitorizare și evaluări ex post obligatorii, pentru a elimina eventualele impacturi de gen negative ale diferitelor măsuri și instrumente comerciale, inclusiv consecințele asupra distribuirii terenurilor, securității alimentare, a transformărilor locurilor de muncă și/sau a pierderii lor și a eventualelor fluxuri de migrație, dintr-o perspectivă de gen; subliniază că este necesar să se efectueze evaluări periodice obligatorii ale progreselor și eșecurilor înregistrate în sfera egalității de gen, atât în Uniunea Europeană, cât și în țările în curs de dezvoltare; subliniază că o analiză cuprinzătoare a efectelor de gen ale comerțului nu ar trebui să se limiteze la consecințele asupra ocupării forței de muncă, ci ar trebui și să se concentreze pe efectele asupra consumului și asupra furnizării serviciilor publice;

8.  invită Comisia să se asigure că articolele 16 și 17 din Declarația universală a drepturilor omului a ONU sunt pe deplin respectate de partenerii comerciali ai UE, pentru a combate inegalitățile de gen din domeniul drepturilor sociale și economice;

9.  reiterează că este extrem de important să se asigure accesul tuturor persoanelor la servicii sociale de calitate; îndeamnă UE să se asigure că politicile sale comercială și de investiții nu împiedică statele să susțină drepturile omului, nici nu au efecte disproporționate asupra grupurilor mai vulnerabile, inclusiv a femeilor; îndeamnă UE să se asigure că tratatele comerciale și de investiții nu au drept efect privatizarea serviciilor publice, care ar putea conduce la inegalități de gen; subliniază că furnizarea în mod public a serviciilor sociale este deosebit de relevantă pentru egalitatea de gen, dat fiind că schimbările legate de accesul la aceste servicii și de calitatea acestora determină o repartizare inegală între genuri a muncii de îngrijire neremunerate; subliniază, prin urmare, că serviciile și bunurile cum ar fi apa, salubritatea, educația și asistența medicală (inclusiv accesul femeilor la servicii de sănătate sexuală și reproductivă și la drepturile aferente) ar trebui să fie asigurate întotdeauna și în mod universal;

10.  subliniază necesitatea ca guvernele să își mențină capacitatea de a aloca resurse pentru a asigura respectarea efectivă a drepturilor femeilor și a principiului egalității de gen, astfel încât să se poată garanta societăților un viitor durabil și incluziv; subliniază, în acest sens, că este extrem de important să se respecte obiectivul de dezvoltare durabilă 17.15 din ODD, spațiul politic democratic al țărilor partenere care le permite să reglementeze și să adopte decizii adecvate pentru contextul lor național, să răspundă cererilor populației proprii și să își îndeplinească obligațiile care le revin în materie de drepturi ale omului și alte angajamente internaționale, inclusiv cele privind egalitatea de gen; subliniază că este necesar să se asigure că nici mecanismele comerciale și de investiții ale UE și nici clauzele privind drepturile de proprietate intelectuală ale acordurilor comerciale ale UE nu periclitează capacitatea fiecărui guvern de a-și modifica legislația pentru a introduce măsuri de promovare a drepturilor omului, inclusiv a egalității de gen; remarcă faptul că dispozițiile privind drepturile de proprietate intelectuală (DPI) referitoare la brevete ce interzic producerea de medicamente generice pot avea un impact semnificativ asupra necesităților specifice ale femeilor în materie de sănătate și că, în acordurile comerciale, au fost folosite dispoziții privind DPI pentru a proteja interesele marilor companii farmaceutice și pentru a restricționa producția de medicamente generice ieftine; subliniază că aceste medicamente esențiale la un preț convenabil sunt deosebit de importante pentru femei; subliniază, în acest sens, că este necesar să se recunoască riscurile potențiale ale unor mecanisme ale acordurilor comerciale, cum ar fi mecanismele de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat (ISDS) sau sistemul jurisdicțional în materie de investiții (ICS), care ar putea pune în pericol capacitatea fiecărui guvern de a-și modifica legislația pentru a include măsuri de promovare a egalității de gen, impulsionând serviciile sociale, standardele de protecție a lucrătorilor și reglementările privind drepturile consumatorilor;

11.  observă că schimbările climatice și efectele asupra mediului sunt resimțite inegal de femei și bărbați și afectează în special femeile, îndeosebi în țările în curs de dezvoltare, fapt ce riscă să îngreuneze și mai mult realizarea obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 5 al Organizației Națiunilor Unite (ODD); subliniază, prin urmare că este nevoie de integrarea coerentă și cuprinzătoare, în cadrul politicii comerciale a UE, a obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 13.b privind promovarea unor mecanisme axate pe femei în țările cel mai puțin dezvoltate, menite să crească capacitatea de planificare și gestionare eficace a schimbărilor climatice, punând accentul în mod deosebit pe sprijinirea femeilor; pentru a sprijini eforturile naționale de a se conforma Acordului de la Paris, având în vedere că femeile sunt primele care simt efectele schimbărilor climatice;

12.  reamintește că este necesar să se evite posibilul impact negativ pe care l-ar putea avea clauzele privind DPI din acordurile comerciale asupra sănătății și suveranității alimentare a femeilor, în special ca urmare a restricționării accesului la medicamente și a privatizării semințelor;

13.  subliniază că este nevoie ca femeile să participe în număr mai mare la luarea deciziilor, inclusiv la elaborarea politicilor comerciale și la procesele de negociere de la toate nivelurile, pentru a asigura o mai bună conștientizare a componentei de gen și a permite femeilor să profite de avantajele oferite de noile posibilități și de capacitare, lucruri pe care comerțul le aduce cu sine;

14.  afirmă încă o dată că toate acordurile comerciale ale UE ar trebui să promoveze egalitatea de gen prin mecanisme eficiente și executorii, inclusiv un instrument specific de monitorizare a respectării, pentru a asigura egalitatea de gen, integrarea dimensiunii de gen și respectarea drepturilor femeilor;

15.  observă că sistemul generalizat de preferințe al UE (SGP) și, în special, sistemul SGP + ar putea fi îmbunătățite prin condiționarea acordării unor stimulente economice de adoptarea și aplicarea efectivă a convențiilor principale privind drepturile omului;

16.  salută progresul înregistrat în ultimii ani odată cu adoptarea Pactului de durabilitate pentru Bangladesh, a Regulamentului UE privind exploatarea lemnului [Regulamentul (UE) nr. 995/2010] și a Regulamentului UE privind minereurile din zonele de conflict [Regulamentul (UE) 2017/821] și invită Comisia să extindă cadrele obligatorii privind obligațiile de diligență și la alte sectoare, pentru a se asigura că UE și comercianții și operatorii cu sediul în UE își îndeplinesc obligația de respectare a drepturilor omului și a celor mai înalte standarde sociale, inclusiv a celor referitoare la egalitatea de gen;

17.  subliniază că femeile care practică agricultura de subzistență se confruntă cu obstacole suplimentare pentru a-și păstra suveranitatea alimentară ca urmare a gradului ridicat de protecție a noilor soiuri de plante pe care îl garantează acordurile comerciale în temeiul Convenției internaționale pentru protecția noilor soiuri de plante;

18.  subliniază că importurile agricole ale UE pot conduce la scăderea viabilității economice a exploatațiilor agricole tradiționale la scară mică și, prin urmare, pot pune în pericol mijloacele de subzistență ale femeilor.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

21.11.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

13

6

3

Membri titulari prezenți la votul final

Ignazio Corrao, Mireille D’Ornano, Enrique Guerrero Salom, Maria Heubuch, Arne Lietz, Linda McAvan, Norbert Neuser, Vincent Peillon, Maurice Ponga, Lola Sánchez Caldentey, Elly Schlein, Eleftherios Synadinos, Eleni Theocharous, Paavo Väyrynen, Bogdan Brunon Wenta, Anna Záborská

Membri supleanți prezenți la votul final

Thierry Cornillet, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Frank Engel, Brian Hayes, Florent Marcellesi, Paul Rübig

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

13

+

ALDE

Thierry Cornillet, Paavo Väyrynen

EFDD

Ignazio Corrao

GUE/NGL

Lola Sánchez Caldentey

NI

Eleftherios Synadinos

S&D

Enrique Guerrero Salom, Arne Lietz, Linda McAvan, Norbert Neuser, Vincent Peillon, Elly Schlein

VERTS/ALE

Maria Heubuch, Florent Marcellesi

6

-

EFDD

Mireille D’Ornano

PPE

Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Maurice Ponga, Paul Rübig, Bogdan Brunon Wenta, Anna Záborská

3

0

ECR

Eleni Theocharous

PPE

Frank Engel, Brian Hayes

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

24.1.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

45

4

5

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Maria Arena, Heinz K. Becker, Malin Björk, Vilija Blinkevičiūtė, Salvatore Cicu, Anna Maria Corazza Bildt, Eleonora Forenza, Iratxe García Pérez, Arne Gericke, Karoline Graswander-Hainz, Anna Hedh, Mary Honeyball, France Jamet, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Jude Kirton-Darling, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Patricia Lalonde, Bernd Lange, Florent Marcellesi, David Martin, Anne-Marie Mineur, Angelika Mlinar, Sorin Moisă, Angelika Niebler, Maria Noichl, Artis Pabriks, Marijana Petir, João Pimenta Lopes, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Tokia Saïfi, Helmut Scholz, Michaela Šojdrová, Ernest Urtasun, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Iuliu Winkler, Jan Zahradil

Membri supleanți prezenți la votul final

Catherine Bearder, Goffredo Maria Bettini, Izaskun Bilbao Barandica, Linnéa Engström, Lívia Járóka, Seán Kelly, Edouard Martin, Clare Moody, Branislav Škripek, Jarosław Wałęsa

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Pilar Ayuso, Jakop Dalunde, José Inácio Faria, Dariusz Rosati, Sven Schulze, Miguel Urbán Crespo


VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

45

+

ALDE

Izaskun Bilbao Barandica, Patricia Lalonde, Angelika Mlinar

EFDD

Daniela Aiuto

GUE/NGL

Malin Björk, Eleonora Forenza, Anne-Marie Mineur, João Pimenta Lopes, Helmut Scholz, Miguel Urbán Crespo

PPE

Pilar Ayuso, Salvatore Cicu, Anna Maria Corazza Bildt, José Inácio Faria, Lívia Járóka, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Seán Kelly, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Sorin Moisă, Angelika Niebler, Dariusz Rosati, Tokia Saïfi, Sven Schulze, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Jarosław Wałęsa, Iuliu Winkler

S&D

Maria Arena, Goffredo Maria Bettini, Vilija Blinkevičiūtė, Iratxe García Pérez, Karoline Graswander-Hainz, Anna Hedh, Mary Honeyball, Jude Kirton-Darling, Bernd Lange, David Martin, Edouard Martin, Clare Moody, Maria Noichl, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández

VERTS/ALE

Jakop Dalunde, Linnéa Engström, Florent Marcellesi, Ernest Urtasun, Monika Vana

4

-

ECR

Arne Gericke, Branislav Škripek, Jan Zahradil

PPE

Artis Pabriks

5

0

ALDE

Catherine Bearder

ENF

France Jamet

PPE

Heinz K. Becker, Marijana Petir, Michaela Šojdrová

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 2 martie 2018Notă juridică