Procedură : 2018/0801(NLE)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0027/2018

Texte depuse :

A8-0027/2018

Dezbateri :

Voturi :

PV 01/03/2018 - 8.4
CRE 01/03/2018 - 8.4

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0046

RAPORT     
PDF 545kWORD 61k
22.2.2018
PE 616.842v02-00 A8-0027/2018

referitor la propunerea de numire a lui Annemie Turtelboom ca membră a Curții de Conturi

(C8-0008/2018 – 2018/0801(NLE))

Comisia pentru control bugetar

Raportor: Indrek Tarand

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 ANEXA 1: CURRICULUM VITAE AL LUI Annemie Turtelboom
 ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI Annemie Turtelboom LA CHESTIONAR
 PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de numire a lui Annemie Turtelboom ca membră a Curții de Conturi

(C8-0008/2018 – 2018/0801(NLE))

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0008/2018),

–  având în vedere articolul 121 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0027/2018),

A.  întrucât Comisia pentru control bugetar din cadrul Parlamentului a evaluat calificările candidatului propus, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

B.  întrucât, în cadrul reuniunii sale din 20 februarie 2018, Comisia pentru control bugetar a audiat candidatul propus de Consiliu ca membru al Curții de Conturi;

1.  emite un aviz favorabil privind numirea de către Consiliu a lui Annemie Turtelboom ca membră a Curții de Conturi;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.


ANEXA 1: CURRICULUM VITAE AL LUI Annemie Turtelboom

Funcții și atribuții publice

2016 – în prezent  Deputat în Parlamentul federal al Belgiei

2014 – 2016  Viceprim-ministru, ministrul Bugetului, Finanțelor și Energiei, guvernul Flandrei

2012 – 2014   Ministrul Justiției, guvernul federal al Belgiei

2009 – 2012  Ministrul Afacerilor Interne, guvernul federal al Belgiei

2008 – 2009  Ministrul Azilului și migrației, guvernul federal al Belgiei

2008 – 2014  Membră, Consiliul Justiție și Afaceri Interne, Uniunea Europeană

2010  Președintă, Consiliul Justiție și Afaceri Interne, Uniunea Europeană

2003 – 2007  Deputat în Parlamentul federal al Belgiei

2012 – în prezent  Membră a Consiliului municipal din Anvers

2012 – în prezent  Membră a Consiliului director, portul Anvers  

2006 – 2012  Membră a Consiliului municipal din Puurs

2000 – 2006   Membră a Centrului public de acțiune socială din Puurs

2008   Membră a personalului, Cabinetul primului ministru  

2001 – 2003   Șefă a departamentului de marketing al Universității catolice din Leuven

1993 – 2001   Lector, Universitatea catolică din Leuven

Educație

1993    Masterat în Economie (cu distincție), Universitatea catolică din Leuven

1988    Certificat de învățător, Guardini

Limbi străine

Neerlandeza   Limbă maternă

Engleza  Fluent

Franceza    Fluent


ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI Annemie Turtelboom LA CHESTIONAR

Experiența profesională

1.  Vă rugăm să indicați experiența dumneavoastră profesională în domeniul finanțelor publice, fie în planificare bugetară, execuția sau gestiunea bugetară, fie în controlul sau auditul bugetar.

Deși CV-ul meu cuprinde toate activitățile mele profesionale, voi aprofunda aici parcursul meu în domeniile menționate anterior; prima mea experiență în aceste domenii a fost în timpul studiilor mele economice. În special în ceea ce privește cursurile de Finanțe publice, am dobândit o înțelegere aprofundată a principiilor de bază privind planificarea, gestionarea și controlul finanțelor publice. Ulterior, în cariera mea, mi-am consolidat aceste cunoștințe predând cursuri de nivel universitar studenților din programul de contabilitate și politica fiscală.

În timpul mandatului meu ca viceprim-ministru, Ministru al Bugetului, Finanțelor și Energiei în cadrul guvernului flamand, principala mea preocupare a fost gestionarea finanțelor publice și responsabilitatea pentru informarea privind utilizarea fondurilor publice și auditarea acesteia. Am fost responsabilă cu elaborarea și controlul bugetelor 2014 și 2015. În cursul acestei perioade, am colaborat îndeaproape cu Curtea de Conturi belgiană, și am solicitat atât rapoarte anuale cu privire la bugetul Flandrei, precum și rapoarte speciale privind, printre altele, securitatea informațiilor aparținând Agenției fiscale flamande și punerea în aplicare a Sistemului european de conturi (SEC) de către guvernul flamand. De asemenea, am luat parte la evaluarea impactului financiar și bugetar al celei de a șasea reforme a statului belgian.

De-a lungul întregii mele cariere politice, finanțele publice au jucat întotdeauna un rol esențial în activitatea mea. Având în vedere că am fost deputat în Camera Reprezentanților federală a Belgiei timp de mai multe mandate și după opt ani petrecuți în guvernul federal și în guvernul flamand, sunt pe deplin conștientă de responsabilitățile fundamentale care survin când este vorba de gestionarea și controlul finanțelor publice.

În anii în care am fost ministru în guvernul belgian, fiind responsabilă consecutiv pentru portofoliile securității, azilului și migrației, afacerilor interne și justiției, am elaborat planurile bugetare pentru fiecare dintre acestea și am coordonat, de asemenea, controlul lor. Am depus eforturi continue pentru a optimiza eficiența și performanța și în acest scop am solicitat mai multe audituri din partea Curții de Conturi a Belgiei.

În plus, în calitate de ministru responsabil de portofoliile securității interne, am lucrat în strânsă cooperare cu Comitetul permanent de monitorizare al poliției, precum și Comitetul belgian permanent de control al serviciilor de informații. Ambele organisme efectuează audituri de performanță în cadrul serviciilor belgiene de securitate și informații; ambele au o importanță considerabilă pentru funcționarea și reformarea eficace a serviciilor de securitate respective.

De asemenea, am colaborat cu Consiliul Superior al Justiției, care, printre altele, permite sistemului judiciar belgian să funcționeze mai bine prin intermediul unui control extern sub formă de audituri.

2.  Care sunt cele mai importante realizări din cariera dumneavoastră profesională?

Obiectivul meu în calitate de ministru belgian al Justiției a fost prima reformă temeinică a structurilor judiciare belgiene de la Napoleon încoace. Reforma a inclus, printre altele, reducerea numărului de circumscripții judiciare de la 27 la 12, întărirea generală a celei de a treia puteri prin acordarea unei autonomii mai mari magistraților și prin trecerea la o cultură a performanței, în care ar fi utilizate acorduri de gestionare care ar fi auditate de instituția supremă de audit din Belgia în scopul creșterii eficienței și eficacității. Creșterea eficienței a fost obiectivul tuturor reformelor pe care le-am introdus în această perioadă. În plus, în această perioadă, am condus elaborarea unui cod juridic belgian în materie de arbitraj, care permite întreprinderilor să își soluționeze litigiile prin arbitraj și mediere în loc de a se confrunta în justiție.

Eficiența și transparența au fost, de asemenea, principiile directoare ale reformelor mele în calitate de ministru al Afacerilor interne. Sub conducerea mea a fost realizată reforma serviciului de pompieri, iar numărul de districte de poliție a fost redus. Aceste reforme au coincis cu ani tumultuoși în departamentul Afacerilor interne, care a fost responsabil de gestionarea a numeroase dezastre, cum ar fi o importantă explozie cauzată de gaz, o ciocnire de tren și inundații. Am făcut față, de asemenea, unor alegeri neașteptate și Președinției belgiene a Consiliului Uniunii Europene.

În calitate de membră a guvernului flamand, activitatea mea s-a axat în principal pe reforma fiscală. Am fost responsabilă cu reducerea taxelor pentru cuplurile care se separă legate de partajul locuinței acestora. Am fost, de asemenea, responsabilă pentru orientarea ecologică imprimată codului fiscal în ceea ce privește transportul personal vizând să ofere avantaje pentru autoturismele cu emisii scăzute sau fără emisii. În sfârșit, am pus bazele unei reforme temeinice a dreptului și taxelor succesorale care este în prezent finalizată de către succesorul meu.

3.  Care este experiența dumneavoastră profesională în cadrul organizațiilor sau instituțiilor internaționale multiculturale și multilingve cu sediul în afara țării dumneavoastră de origine?

Activitatea într-un mediu internațional a fost o parte continuă din cariera mea. Printre responsabilitățile mele în calitate de ministru al departamentelor de securitate a fost reprezentarea Belgiei în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), în care am fost membră timp de șase ani și pe care l-am prezidat în timpul președinției belgiene în 2010. În calitate de președintă a Consiliului JAI, am participat la mai multe convorbiri trilaterale referitoare la securitate la Washington și la Bruxelles și privind terorismul și radicalizarea la Madrid. În plus, am avut contacte și reuniuni periodice cu organizațiile internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Europei, OCDE, Europol și Eurojust, precum și convorbiri bilaterale cu o serie de țări partenere, precum Regatul Maroc și Grecia. În calitate de ministru al Energiei în guvernul flamand, am vizitat frecvent proiecte inovatoare în domeniul energetic în străinătate și am colaborat în permanență în Consiliul Benelux.

În plus, activitatea mea de deputat în parlament mi-a oferit numeroase posibilități de a coopera cu organizațiile internaționale. Am participat la o mare varietate de conferințe, la care am fost principalul vorbitor, și am colaborat cu privire la mai multe inițiative internaționale. Alocuțiunea principală la summitul Tatra GLOBSEC 2016 și lucrările ulterioare privind „GLOBSEC Intelligence Reform Initiative (GIRI)” merită o mențiune specifică. Am participat la misiunea de observare a alegerilor a OSCE în Armenia pentru alegerile generale din 2016.

În plus, din august până în decembrie 2017, am locuit și studiat într-un mediu multicultural și multilingv, cu ocazia selecționării mele pentru „Yale Greenberg World Fellows Program”. În această universitate membră a „Ivy League”, nu numai că am asistat la un program de curs exigent, dar am și susținut o serie de prezentări cu privire la Uniunea Europeană și am consiliat o serie de studenți internaționali cu privire la planificarea viitoarei lor cariere în timpul studiilor.

4.  Ați primit descărcarea de gestiune pentru sarcinile de management pe care le-ați îndeplinit anterior, în cazul în care s-a aplicat o astfel de procedură?

Conform legislației belgiene, Parlamentul aprobă raportul anual al guvernului privind execuția bugetară, după primirea avizului Curții de Conturi a Belgiei. O procedură similară pentru execuția bugetară există și în Regiunea flamandă. Din punct de vedere juridic, aceste proceduri diferă în multe privințe de procedura descărcării de gestiune a Parlamentului European.

5.  Care dintre posturile profesionale ocupate de dumneavoastră anterior constituie numiri politice?

Astfel cum am explicat în CV și în răspunsurile la întrebările anterioare, am ocupat patru posturi ministeriale diferite, după cum urmează: (1) Ministrul Azilului și migrației, (2) Ministrul Afacerilor interne, (3) Ministrul Justiției (toate în guvernul belgian), și (4) Viceprim-ministru, Ministru al Bugetului, Finanțelor și Energiei în cadrul guvernului flamand. Toate aceste posturi au fost rezultatul unei numiri politice.

În plus, în calitate de consilier ales în consiliul municipal din Anvers, am fost desemnată să reprezint consiliul în consiliul de administrație al portului Anvers, precum și comitetul său de audit. Din 2006 până în 2012, am fost desemnată, în calitate de consilier municipal al localității Puurs, să particip la lucrările consiliului Centrului public local de acțiune socială (OCMW/CPAS).

6.  Care sunt cele mai importante trei decizii la care ați luat parte în cadrul carierei dumneavoastră profesionale?

Astfel cum am menționat la întrebările anterioare, reforma generală a ministerului Justiției, pe care am condus-o, este una dintre cele mai mari realizări din cariera mea profesională și a implicat deciziile cele mai importante la luarea cărora care am participat. Obiectivul principal al acestei reforme este descentralizarea competențelor financiare, care acordă mai multă autonomie financiară circumscripțiilor judiciare și pe care Curtea de Conturi belgiană are competența de a le audita. Aceste reforme sporesc semnificativ calitatea performanțelor și eficiența întregului sistem judiciar.

Am luat parte la negocieri și la deciziile finale din cadrul celei de a șasea reforme a statului belgian, care cuprindea o descentralizare suplimentară considerabilă a competențelor de la nivel național la nivel regional. Această reformă a fost rezultatul formării guvernului belgian pentru perioada 2010-2011; ea a conferit regiunilor competențe în materie de economie și de ocupare a forței de muncă și, de asemenea, a transferat comunităților responsabilitatea în ceea ce privește politicile familiale. În plus, de la reformă, comunitățile și regiunile sunt finanțate în mod diferit și au mai multă autonomie fiscală.

Am fost primul ministru din Belgia responsabil pentru un portofoliu separat de Azil și migrație, și aceasta în circumstanțe dificile. Munca mea asiduă în guvern m-a condus la ocuparea postului de ministru al Afacerilor interne, prima femeie în acest post din istoria Belgiei.

Am luat parte la mult mai multe decizii semnificative pe parcursul carierei mele politice. Pentru aceste fac referire la răspunsurile mele la întrebările 1-3.

Independența

7.  Tratatul prevede ca membrii Curții de Conturi să își exercite atribuțiile în „deplină independență”. Cum ați respecta această obligație în exercitarea viitoarelor dumneavoastră atribuții?

Independența este o condiție preliminară esențială pentru funcționarea oricărei instituții supreme de audit. Această independență este consacrată la articolele 285-287 din TFUE și prezentată pe larg în Declarația de la Lima a Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit. Susțin pe deplin aceste principii și le voi susține necondiționat ca membru al Curții. Nu voi fi influențată de organizațiile auditate, nu voi depinde de aceste organizații și nu voi accepta instrucțiuni de la nici un guvern sau de la alte părți.

Pentru a-mi garanta completa independență, voi demisiona din mandatele mele politice și nu voi desfășura nicio activitate care ar putea afecta independența mea în viitor. În îndeplinirea sarcinilor mele ca membru, voi evita orice situație de conflict de interese, inclusiv participarea la alte activități profesionale sau exercitarea unei funcții politice. Voi evita, de asemenea, orice circumstanță în care aș putea fi percepută ca fiind într-o situație de conflict.

8.  Sunteți implicată, dumneavoastră sau rudele dumneavoastră apropiate (părinți, frați sau surori, partener legal sau copii), în afaceri, dețineți acțiuni la vreo societate sau aveți alte angajamente care ar putea intra în conflict cu viitoarele dumneavoastră atribuții?

Nu. Nici eu, nici rudele mele apropiate nu participăm la activități comerciale, nu deținem participații financiare și nici nu avem alte angajamente care ar putea intra în conflict cu atribuțiile mele viitoare în calitate de membră a Curții de Conturi.

9.  Sunteți dispusă să-i comunicați Președintelui Curții de Conturi toate interesele dumneavoastră financiare și alte angajamente pe care le aveți și să le faceți publice?

Da, desigur. Ca aleasă în Belgia, a trebuit deja să prezint o declarație de interese, cerință cu care m-am conformat întotdeauna cu promptitudine și în mod corect.

10.  Sunteți implicată în acțiuni în justiție aflate în curs? Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să explicați în mod detaliat.

Nu, nu sunt implicată în nicio acțiune în curs în justiție.

11.  Dețineți în prezent funcții politice active sau executive? Dacă da, la cel nivel? Ați deținut funcții politice în ultimele 18 luni? Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să explicați în mod detaliat.

Da. Am fost aleasă în Camera Reprezentanților din Belgia în alegerile generale din 2014 și am preluat funcția în iunie 2016. În parlament, sunt membră a Comisiei pentru afaceri externe. Separat, sunt consilier în consiliul municipal din Anvers de la 1 ianuarie 2013. Aparțin partidului flamand (Open Vld) și sunt membră a Biroului acestuia.

12.  Veți renunța la orice post electiv sau la orice funcție activă care comportă responsabilități în cadrul unui partid politic în cazul în care veți fi numit membru al Curții de Conturi?

Da. Voi demisiona imediat din toate funcțiile active în vederea exercitării atribuțiilor mele în calitate de auditor în mod independent.

13.  Cum ați trata un caz de neregulă gravă sau chiar de fraudă și/sau corupție în care sunt implicate persoane din statul membru din care proveniți?

Frauda și corupția nu fac distincție între naționalități, și același lucru ar trebui să fie valabil pentru combaterea acestora. Orice membru al Curții ar trebui să acționeze cu deplină imparțialitate și integritate și să respecte normele interne și procedura standard a Curții. În cazul în care m-aș confrunta cu un caz grav de neregulă, fraudă sau corupție care implică una sau mai multe persoane din statul membru din care provin, aș acționa la fel ca în orice alt caz din orice stat membru, cu profesionalism și o abordare proactivă.

În caz de suspiciune de fraudă, voi informa imediat în acest sens președintele Curții și mă voi asigura că cazurile de fraudă sunt transmise Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), în conformitate cu o decizie a Curții privind cooperarea dintre CCE și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) cu privire la cazurile de presupusă fraudă din partea CCE în cursul activității sale de audit sau care au fost transmise acesteia de către terți sub formă de denunț nesolicitat.

Îndeplinirea sarcinilor

14.  Care ar trebui să fie caracteristicile principale ale unei culturi a bunei gestiuni financiare în cadrul unui serviciu public? Cum ar putea contribui CCE la asigurarea respectării acestei culturi?

Principalele caracteristici ale unei culturi a bunei gestiuni financiare în cadrul unui serviciu public constau în instituirea unor sisteme funcționale, atât pe plan operațional, cât și la nivelul controlului. Sistemele ar trebui concepute în jurul unui model de „Trei linii de apărare”:

–  Funcții care se ocupă de riscuri și le gestionează

–  Funcții care supraveghează sau sunt specializate în gestionarea riscurilor și verificarea conformității

–  Funcții care furnizează o asigurare independentă, inclusiv auditul.

Întreaga gestionare a banilor contribuabililor în orice serviciu public ar trebui să urmeze principiile celor trei E-uri astfel cum sunt definite în Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Uniunii Europene: economie (obținerea de intrări în timp util, în cantitatea și la calitatea corectă și la cel mai bun preț), eficiență (obținerea celui mai bun rezultat util din nivelul dat de intrări), eficacitate (realizarea obiectivelor specifice fixate și a rezultatelor urmărite ale activității). Prin furnizarea de rapoarte de audit independente, pertinente și în timp util, Curtea de Conturi poate respecta aceste principii ale bunei gestiuni financiare.

Controlul intern al gestiunii financiare reprezintă un element esențial al bunei guvernări. Curtea are un rol crucial în asigurarea tragerii la răspundere în cadrul instituțional al Uniunii Europene. Prin elaborarea de rapoarte care prezintă în detaliu bunele practici și detectează situații care necesită îmbunătățiri, Curtea se regăsește într-o poziție ideală pentru a informa în mod imparțial atât Parlamentul European, cât și cetățenii UE cu privire la modul în care sunt gestionate fondurile lor. Un astfel de rol și responsabilitate oferă Curții o responsabilitate comună de a face să crească încrederea cetățenilor în cadrul instituțional și în gestiunea financiară ale UE.

Pe lângă auditurile financiare și de conformitate regulate, buna gestiune financiară implică, de asemenea, audituri ale performanței, a căror importanță am înțeles-o de-a lungul întregii mele cariere, după cum am evidențiat în răspunsul meu la întrebarea 1. Este extrem de important ca Curtea să evalueze dacă orice cultură de gestiune financiară în cadrul instituțional al UE îndeplinește în mod economic și eficient obiectivele politice stabilite. Concluziile și recomandările Curții ar trebui să fie puse în aplicare în întregime de către administrații competente în cadrul procedurilor lor.

Astfel, desfășurându-și activitatea în mod impecabil, Curtea joacă un rol esențial în garantarea transparenței, a integrității și a unui lanț de responsabilitate clar în cadrul Uniunii Europene. Raportul anual al Curții este un element fundamental în îmbunătățirea treptată a bunei gestiuni financiare în cadrul UE și ar trebui emis într-un mod care garantează o relevanță și o utilitate maximă.

15.  Potrivit tratatului, Curtea de Conturi trebuie să sprijine Parlamentul în exercitarea atribuțiilor sale de control al execuției bugetare. Cum ați îmbunătăți în continuare cooperarea dintre Curte și Parlamentul European (în special, Comisia pentru control bugetar a acestuia) pentru a întări atât controlul public asupra cheltuielilor generale, cât și eficiența acestora?

CCE este o instituție independentă, dar acest lucru nu înseamnă că ea funcționează în vid. În temeiul articolelor 287 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, o bună relație cu Parlamentul European și, în special, cu Comisia pentru control bugetar a acestuia, este esențială pentru controlul execuției bugetului UE. Cu o mai bună urmărire a rapoartelor Curții de către Parlamentul European, impactul constatărilor și recomandărilor Curții va fi mai important. Pentru a maximiza cooperarea eficientă, contribuția Parlamentului este necesară încă din etapa de planificare a programului de lucru al Curții. În acest sens, sunt esențiale un dialog strâns și contacte frecvente între Curtea de Conturi și Parlamentul European. Voi încerca să înțeleg necesitățile în materie de informare ale Parlamentului în ceea ce privește abordarea de audit și rezultatele estimate și voi sprijini integrarea în programul de lucru anual al CCE a mai multor audituri axate pe prioritățile PE pentru cetățenii UE.

În plus, pentru a crește gradul de vizibilitate, Curtea ar trebui să încerce să coopereze cu un număr mai mare de comisii, în special atunci când este vorba de rapoarte sectoriale. Deși, desigur, Parlamentul European decide în mod autonom cu privire la modul în care își organizează funcționarea internă, Curtea ar putea să identifice și să recomande domeniile în care o cooperare mai extinsă ar putea fi benefică pentru ambele instituții.

16.  În opinia dumneavoastră, care este valoarea adăugată a auditului performanței și cum ar trebui încorporate constatările acestuia în procedurile de gestiune?

Auditul performanței este definit de manualul de audit al performanței al CCE și de alte standarde internaționale ca o examinare independentă, obiectivă și fiabilă pentru a vedea dacă întreprinderile, sistemele, operațiunile, programele, activitățile sau organizațiile funcționează în conformitate cu principiile economiei, eficienței și eficacității și țin seama de alte E-uri pertinente precum egalitatea, mediul înconjurător și etica. Prin urmare, auditul performanței este o completare necesară a auditului financiar, în special având în vedere că programele guvernamentale care utilizează banii contribuabililor cresc în dimensiune și complexitate. Prin urmare, aș saluta o tranziție a Curții către un echilibru mai bun între auditurile financiare și cele de performanță. Auditurile de performanță oferă Parlamentului European și cetățenii UE o mai bună înțelegere a raportului calitate/preț al acestora, sporind astfel gradul de transparență și de răspundere democratică.

Mai mult decât auditurile financiare, auditurile de performanță și rapoartele (speciale) întocmite în urma acestora pot identifica domeniile în care pot fi întărite principiile economiei, eficienței și eficacității. Aceste constatări ar trebui să fie apoi comunicate în mod clar și într-o manieră practică Parlamentului European, instituțiilor competente și publicului larg, pentru a maximiza conștientizarea și a crește probabilitatea de punere în aplicare a bunelor practici și a altor recomandări.

În plus, calendarul acestor audituri de performanță trebuie să fie planificat cu grijă. Planificarea atentă va asigura că recomandările și concluziile sunt disponibile în timp util pentru a servi drept contribuție la procesul decizional al UE. Ulterior, ele pot sprijini, de asemenea, revizuirile viitoare ale regulamentelor, pot contribui la redefinirea obiectivelor de politică și documenta dezbaterile privind cadrele financiare multianuale și/sau conceperea programelor viitoare ale UE.

17.  Cum ar putea fi îmbunătățită cooperarea dintre Curtea de Conturi, instituțiile naționale de control și Parlamentul European (Comisia pentru control bugetar) în ceea ce privește auditarea bugetului UE?

Deși independența relativă între instituțiile europene de audit și Instituțiile Supreme de Audit naționale rămâne esențială, așa cum se prevede la articolul 287 alineatul (3) din TFUE, este necesară o mai strânsă cooperare într-un spirit de încredere între aceste niveluri. Această cooperare ar trebui să fie stimulată de Comitetul de contact al CCE și cuprinde diferite abordări. În primul rând, Curtea de Conturi Europeană și instituțiile naționale de audit ar putea intensifica schimburile de bune practici. În ceea ce privește auditurile de conformitate, CCE ar trebui să comunice metodologiile sale relevante instituțiilor naționale interesate și viceversa. În ceea ce privește auditurile de performanță, instituțiile la nivel european și național ar putea să coopereze în domenii care necesită un consens mai larg în societate, cu toate că acest lucru nu este lipsit de provocări. Pe de altă parte, auditurile la nivel național și european ar putea fi coordonate pentru a evita suprapunerile și a spori eficiența.

Am luat notă de dorința Parlamentului European de a întări cooperarea în materie de auditare a bugetului UE. În calitate de membru, intenționez să promovez relațiile cu Parlamentul și să mă angajez în mod activ în dialog cu Comisia pentru control bugetar și cu alte părți interesate relevante.

18.  Cum ați îmbunătăți procedura de raportare a CCE pentru a pune la dispoziția Parlamentului European toate informațiile necesare cu privire la corectitudinea datelor furnizate Comisiei Europene de către statele membre?

Toate rapoartele produse de CCE ar trebui, mai presus de toate, să fie comunicate în mod clar. Această cerință este prezentată în mod detaliat în strategia CCE pentru perioada 2018-2020. În plus, rapoartele ar trebui să fie utile, relevante și oportune.

Pentru ca Curtea să elaboreze rapoarte clare, are nevoie de informații fiabile și precise, transmise de către statele membre Comisiei. Având în vedere că CCE nu poate solicita statelor membre aceste informații în mod direct, aceasta ar trebui să sublinieze importanța calității datelor furnizate Comisiei în dialogul cu statele membre.

Obiectivul CCE ar trebui să fie întotdeauna de a produce valoare adăugată pentru activitatea Parlamentului European. În această privință, salut crearea de către CCE a unui grup de lucru la nivel înalt care să examineze posibilitățile pentru creșterea în continuare a valorii adăugate a rapoartelor sale anuale pentru utilizatorii săi, în special pentru Parlamentul European. Acest lucru poate fi realizat prin oferirea mai multor analize pe zone geografice, evaluarea performanțelor pentru mai multe domenii din bugetul UE și obținerea unei asigurări întemeiate pe controalele interne la nivelul UE și al statelor membre. Întrucât aceste propuneri au fost adoptate în 2017, îmi exprim speranța de a vedea valoarea adăugată în viitoarele rapoarte ale CCE.

Alte chestiuni

19.  Vă veți retrage candidatura în cazul unui aviz nefavorabil al Parlamentului cu privire la numirea dumneavoastră ca membră a Curții?

Da.


PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE

Titlu

Înlocuirea parțială a membrilor Curții de Conturi - candidatul BE

Referințe

05161/2018 – C8-0008/2018 – 2018/0801(NLE)

Data sesizării

11.1.2018

 

 

 

Comisie competentă

       Data anunțului în plen

CONT

18.1.2018

 

 

 

Raportori

       Data numirii

Indrek Tarand

17.1.2018

 

 

 

Data adoptării

20.2.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

20

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Inés Ayala Sender, Martina Dlabajová, Luke Ming Flanagan, Ingeborg Gräßle, Cătălin Sorin Ivan, Arndt Kohn, Monica Macovei, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Claudia Schmidt, Bart Staes, Indrek Tarand, Marco Valli, Derek Vaughan, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Richard Ashworth, Brian Hayes, Miroslav Poche, Patricija Šulin

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Monika Smolková, Hilde Vautmans

Data depunerii

22.2.2018

Ultima actualizare: 23 februarie 2018Notă juridică