Procedură : 2017/2053(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0041/2018

Texte depuse :

A8-0041/2018

Dezbateri :

PV 13/03/2018 - 13
CRE 13/03/2018 - 13

Voturi :

PV 14/03/2018 - 8.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0076

RAPORT     
PDF 925kWORD 113k
26.2.2018
PE 616.543v02-00 A8-0041/2018

referitor la reforma sistemului de resurse proprii al Uniunii Europene

(2017/2053(INI))

Comisia pentru bugete

Coraportori: Gérard Deprez, Janusz Lewandowski

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional
 AVIZ al Comisiei pentru control bugetar
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice și monetare
 AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
 AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituționale
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la reforma sistemului de resurse proprii al Uniunii Europene

(2017/2053(INI))

Parlamentul European,

  având în vedere articolul 311 și articolul 332 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

  având în vedere articolele 106a și 171 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene(1),

  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 608/2014 al Consiliului din 26 mai 2014 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a sistemului de resurse proprii ale Uniunii Europene(2).

  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 al Consiliului din 26 mai 2014 privind metodele și procedura de punere la dispoziție a resurselor proprii tradiționale și a resurselor proprii bazate pe TVA și pe VNB și privind măsurile pentru a răspunde necesităților trezoreriei(3).

  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 21 septembrie 2017 intitulată „Un sistem de impozitare echitabil și eficient în Uniunea Europeană pentru piața unică digitală” (COM(2017)0547),

  având în vedere Rezoluția sa din 29 martie 2007 privind viitorul resurselor proprii ale Uniunii Europene(4),

  având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2011, intitulată „Investiția în viitor: un nou cadru financiar multianual pentru o Europă competitivă, sustenabilă și favorabilă incluziunii”(5),

  având în vedere Rezoluția sa din 15 aprilie 2014, intitulată „Negocierile privind CFM 2014-2020: învățăminte și perspective”(6),

  având în vedere Rezoluția sa din 16 aprilie 2014 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind sistemul de resurse proprii(7),

  având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2014 referitoare la sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene(8),

  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020(9),

  având în vedere raportul „Future financing of the EU – final report and recommendations of the High Level Group on Own Resources” (Viitoarea finanțare a UE – Raportul final și recomandările Grupului la nivel înalt privind resursele proprii) din decembrie 2016,

  având în vedere articolul 1 din Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă,

  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru afaceri economice și monetare, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și Comisiei pentru afaceri constituționale (A8-0041/2018),

A.  întrucât, conform Tratatului de la Roma din 25 martie 1957, Comunitatea Economică Europeană trebuia să fie finanțată din contribuțiile naționale numai pe o perioadă de tranziție, urmând să treacă apoi la un sistem de resurse proprii;

B.  întrucât Consiliul European de la Luxemburg din aprilie 1970 a decis crearea unui sistem de resurse proprii, încetarea contribuțiilor naționale și introducerea a două resurse proprii veritabile, și anume prelevările agricole și taxele vamale, suplimentate de o a treia resursă bazată pe taxa pe valoare adăugată (TVA);

C.  întrucât, în iunie 1988, Consiliul European a introdus o resursă proprie bazată pe VNB-ul statelor membre, pe motiv că veniturile provenite din resursele proprii existente nu erau suficiente pentru a acoperi cheltuielile totale de la bugetul UE;

D.  întrucât ponderea resursei bazate pe VNB a crescut semnificativ de la aproximativ 11 % în 1988 la 69 % în 2014, transformând, de facto, această resursă „reziduală” și „de echilibrare” în sursa cea mai mare de venituri la bugetul UE din momentul de față; întrucât resursa bazată pe TVA reprezintă în prezent aproximativ 12 % din bugetul UE, resursele proprii tradiționale (taxe vamale, taxe agricole și taxe pe producția de zahăr și izoglucoză) aproximativ 13 %, iar procentul rămas este acoperit din alte venituri, inclusiv impozitele plătite de personalul UE sau amenzile plătite de societățile care încalcă legislația în domeniul concurenței;

E.  întrucât, de la introducerea, în 1984, cu ocazia Consiliului European de la Fontainebleau, a rabatului britanic, prin care 66 % din contribuția netă a Regatului Unit este rambursată, au mai fost introduse treptat diverse alte rabaturi și mecanisme de corecție pentru a rezolva deficiențele așa-numitelor „solduri bugetare operaționale” ale anumitor state membre; întrucât, în prezent, astfel de corecții vizează în principal fie o reducere a finanțării corecției în favoarea Regatului Unit, fie o reducere brută a contribuției bazate pe VNB sau TVA;

F.  întrucât Parlamentul a subliniat în mai multe rezoluții din ultimii zece ani problemele și complexitatea sistemului de resurse proprii al UE și a pledat în mod repetat pentru o reformă din temelii care să facă sistemul mai simplu, mai transparent și mai democratic, inclusiv pentru introducerea de resurse proprii noi și autentice care să înlocuiască, în mod progresiv și în măsura posibilului, contribuțiile bazate pe VNB;

G.  întrucât, în 2011, Comisia a prezentat un pachet legislativ ambițios privind resursele proprii (COM(2011)0510), prezentat împreună cu propunerile privind CFM 2014-2020, cu scopul de a contribui la simplificarea contribuțiilor statelor membre, introducerea de noi resurse proprii – un TVA reformat și o taxă pe tranzacțiile financiare (TTF) – și reformarea mecanismelor de corecție; întrucât aceste propuneri au fost ignorate de Consiliu;

H.  întrucât, ca urmare a negocierilor privind CFM 2014-2020, a fost constituit un grup la nivel înalt privind resursele proprii (HLGOR), cu reprezentanți ai tuturor celor trei instituții principale ale UE și prezidat de Mario Monti; întrucât în decembrie 2016 HLGOR și-a prezentat raportul final și recomandările, care reprezintă baza pentru elaborarea poziției Parlamentului, precizată în prezentul raport; subliniază că raportul respectiv a fost adoptat în unanimitate de către toți membrii grupului, inclusiv membrii numiți de Consiliu,

1.  relevă că Comisia își va prezenta, până în mai 2018, propunerile privind CFM post-2020; solicită ca viitorul CFM propus de Comisie să includă propuneri ambițioase de revizuire a Deciziei privind resursele proprii și a tuturor actelor legislative conexe, precum și de introducere de noi resurse proprii; subliniază că, în cadrul negocierilor viitoare dintre Consiliu și Parlament, atât componenta de venituri, cât și cea de cheltuieli din următorul CFM vor fi tratate ca un pachet unic; declară că nu se va ajunge la un acord referitor la CFM dacă nu se realizează progrese corespunzătoare în ceea ce privește resursele proprii;

2.  prezintă acest raport pentru a-și exprima poziția cu privire la principalele elemente ale reformei sistemului de resurse proprii al UE, inclusiv componența unui coș de noi resurse proprii, precum și elementele sistemului actual care ar trebui să rămână în vigoare; invită Comisia să țină seama în mod corespunzător de poziția Parlamentului la pregătirea propunerilor legislative referitoare la resursele proprii ale UE, care ar trebui să fie ambițioase în ceea ce privește sfera de aplicare și să fie prezentate împreună cu propunerile privind CFM post-2020; este convins de nevoia imperativă de a realiza progrese semnificative cu privire la partea de venituri a bugetului UE, pentru a facilita un acord privind următorul CFM;

I.  Cadrul juridic și procesul decizional

3.  reamintește că articolul 311 din TFUE stipulează că: „Uniunea își asigură mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor sale și pentru realizarea politicilor sale. Bugetul este finanțat integral din resurse proprii, fără a aduce atingere altor venituri.”; subliniază, prin urmare, că cerința legală de a pune la dispoziția bugetului UE resurse proprii veritabile decurge în mod direct din tratat;

4.  reamintește că, în conformitate cu articolul 310 din TFUE, „[v]eniturile și cheltuielile bugetare trebuie să fie echilibrate”; constată, prin urmare, că veniturile trebuie să acopere totalitatea cheltuielilor, astfel cum sunt adoptate în fiecare an de către autoritatea bugetară; subliniază faptul că bugetul UE nu poate înregistra un deficit anual, nici să fie finanțat prin împrumuturi de pe piețele financiare;

5.  constată că principalul act legislativ de stabilire a dispozițiilor privind sistemul de resurse proprii, așa-numita Decizie privind resursele proprii (DRP), este adoptat de Consiliu, hotărând în unanimitate, după consultarea Parlamentului European, și că această decizie este supusă ratificării de către toate statele membre; subliniază că aceasta este una dintre cele mai greoaie proceduri legislative prevăzute în tratat;

6.  observă că, în acest act legislativ, Consiliul stabilește, printre altele, plafonul resurselor proprii și poate stabili noi categorii de resurse proprii sau poate abroga o categorie existentă; subliniază că, chiar dacă nu are dată de expirare, DRP este direct legată de CFM-ul corespunzător care stabilește nivelul maxim de cheltuieli pentru perioada pe care o cuprinde;

7.  reamintește că Tratatul de la Lisabona a introdus noi dispoziții referitoare la punerea în aplicare a legislației privind resursele proprii, care oferă Consiliului posibilitatea de a adopta un regulament cu majoritate calificată după obținerea aprobării Parlamentului; regretă, cu toate acestea, că mai multe dispoziții de punere în aplicare, în special cele referitoare la calcularea resurselor bazate pe VNB, rămân încă în DRP; prin urmare, solicită o procedură de adoptare mai ușoară a DRP, care să fie adoptată prin procedura legislativă ordinară, ceea ce implică votul cu majoritate calificată în cadrul Consiliului și codecizia cu Parlamentul; reamintește că, în conformitate cu articolul 48 alineatul (7) din TUE, Consiliul European poate adopta o decizie care să permită actelor care nu intră sub incidența procedurii legislative ordinare să fie totuși prelucrate în conformitate cu procedura respectivă, care rămâne mult mai democratică și mai deschisă; solicită Consiliului European să inițieze fără întârziere un astfel de mecanism;

8.  reamintește că statele membre sunt responsabile pentru politicile lor bugetare și subliniază că prerogativa de a percepe impozite este un element central al suveranității statelor membre; subliniază că reforma resurselor proprii ale UE nu reprezintă un transfer de suveranitate națională în acest domeniu, ci, mai degrabă, aliniază sistemul actual la spiritul și litera tratatelor UE;

II.  Motive de reformare a sistemului actual de resurse proprii

i.  Nevoia de a remedia deficiențele sistemului actual

9.  subliniază că sistemul actual de resurse proprii este extrem de complex, inechitabil, netransparent și total neinteligibil pentru cetățenii UE; pune în lumină, în special, opacitatea calculelor referitoare la reducerile naționale și mecanismele de corecție care se aplică sistemului de resurse proprii sau resursei bazate pe TVA statistic; scoate în evidență, de asemenea, că acest sistem nu este supus niciunui control parlamentar efectiv la nivelul UE și, în esență, este lipsit de legitimitate și răspundere democratică;

10.  subliniază că modul în care a evoluat sistemul resurselor proprii, înlocuind treptat resursele proprii veritabile cu așa-numitele „contribuții naționale”, pune un accent disproporționat pe soldurile nete între statele membre, ignorând, astfel, în mare măsură contribuția bugetului UE la îndeplinirea obiectivelor europene comune în beneficiul tuturor cetățenilor UE; regretă, prin urmare, faptul că ponderea totală a contribuțiilor naționale la bugetul UE, calculată fie pe baza VNB sau ca procent din resursa bazată pe TVA statistic, reprezintă aproximativ 83 % din totalul veniturilor UE;

11.  are convingerea că poziția dominantă a resursei bazate pe VNB a dat mai multă apă la moară logicii bugetare a rentabilității echitabile, care a monopolizat dezbaterile din Consiliu, atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli a bugetului UE; evidențiază, în acest context, introducerea reducerii acordate Regatului Unit și o serie de reduceri conexe și de alte mecanisme de corecție pe partea de venituri, pe de o parte, precum și incapacitatea de a conveni asupra unui nivel suficient de credite la bugetul UE, în cadrul procedurii bugetare anuale, pe de altă parte; este de părere că UE trebuie să renunțe la conceptul de sold operațional net, deoarece, în practică, toate statele membre sunt beneficiare ale bugetului UE;

12.  consideră, în special, că decizia cu privire la mărimea bugetului anual al UE este afectată de considerații politice și financiare la nivel național, impunând constrângeri asupra negocierilor bugetare care au adesea ca rezultat un joc cu sumă nulă între plătitorii neți și beneficiari neți în Consiliu, ignorând angajamentele Uniunii, inclusiv cele asumate de Consiliu; consideră că, prin urmare, o serie de politici ale UE care prezintă cea mai mare valoare adăugată europeană reprezintă adesea sectoarele unde se propun reduceri de costuri și că proiectul UE ca atare este astfel slăbit;

13.  ia act de faptul că contribuțiile naționale la bugetul UE sunt clar identificate în partea de cheltuieli a bugetelor naționale și sunt adesea percepute ca o povară financiară, care depășește beneficiile generate de domenii ale cheltuielilor UE ce sunt de multe ori mai puțin vizibile; subliniază, în acest sens, necesitatea de a rezolva problema popularizării insuficiente a avantajelor oferite de bugetul UE;

14.  prin urmare, este convins că sistemul actual de resurse proprii contravine, în esență, literei și spiritului tratatului; reamintește că susține de multă vreme ideea că o reformă aprofundată a resurselor UE este imperativă pentru a realinia finanțarea bugetului UE la cerințele din tratat și la nevoile Uniunii în ansamblul său;

ii.  Necesitatea de a permite Uniunii să își finanțeze politicile și să răspundă noilor provocări

15.  subliniază că CFM de după 2020 va trebui să asigure finanțarea corespunzătoare a politicilor și programelor UE care aduc o valoare adăugată europeană clară, dar și să ofere mijloace suplimentare pentru a face față provocărilor care au fost deja identificate în domenii cum ar fi creșterea economică și crearea de locuri de muncă, schimbările climatice, protecția mediului, competitivitatea, coeziunea, inovarea, migrarea, controlul frontierelor externe ale UE, securitatea și apărarea;

16.  subliniază, de asemenea, necesitatea de a evita deficiențele actualului CFM, asigurând de la bun început un nivel de resurse ce va permite Uniunii să își urmărească agenda politică cu o finanțare adecvată și să răspundă cu succes unor evenimente sau crize neprevăzute care ar putea apărea pe parcursul următorului cadru financiar; subliniază necesitatea de a soluționa problema recurentă a lipsei unui volum suficient de credite de plată în cadrul procedurii bugetare anuale; reamintește că a fost nevoie de mobilizarea substanțială a mecanismelor de flexibilitate ale CFM doar pentru a face față crizei migrației și a refugiaților;

17.  se așteaptă ca, fără a afecta decontarea financiară, consecințele retragerii Regatului Unit din UE să reprezinte o provocare importantă, și pentru următorul CFM și pentru toate deciziile bugetare conexe; este convins de faptul că, înainte de luarea unei decizii cu privire la CFM post-2020, golul lăsat de „Brexit” ar trebui acoperit pentru a garanta că resursele UE nu sunt reduse, iar programele UE nu sunt afectate negativ;

18.  salută propunerea făcută de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, pentru crearea unei linii specifice dedicate zonei euro în cadrul bugetului UE, cuprinsă în „discursul privind starea Uniunii” adresat Parlamentului European și dezvoltată în continuare în Comunicarea Comisiei din 6 decembrie 2017 privind noi instrumente bugetare pentru o zonă euro stabilă în cadrul Uniunii (COM(2017)0822); solicită, în acest scop, o capacitate bugetară în cadrul bugetului UE, peste plafoanele actuale;

III.  Către un sistem de resurse proprii acceptabil și echilibrat

Principii și premise după care să se călăuzească constituirea unui nou sistem de resurse proprii

19.  pentru a asigura finanțe stabile la nivelul UE, este în favoarea instituirii unui nou sistem transparent, mai simplu și mai echitabil de resurse proprii, pe baza elementelor din sistemul actual care s-au dovedit eficace; consideră că reformarea sistemului de resurse proprii ar trebui să se bazeze pe o serie de principii călăuzitoare;

20.  subliniază necesitatea de a corela veniturile cu obiectivele politicilor, în special cele vizând piața unică și uniunea energetică și cele din domeniul mediului, climei și transportului; este convins în această privință că bugetul UE ar trebui să se concentreze pe politici cu o valoare adăugată europeană, astfel cum este definită în Rezoluția Parlamentului European referitoare la documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE(10);

21.  subliniază, dintr-un punct de vedere operațional, că noile resurse proprii nu pot fi introduse toate în același timp și că ar trebui implementate treptat; consideră, prin urmare, că reformarea sistemului de resurse proprii ar putea fi realizată printr-o abordare în doi pași: întâi prin introducerea unor resurse proprii mai puțin complexe din punct de vedere tehnic, a căror colectare este ușor de realizat, la un cost rezonabil, apoi prin introducerea treptată a fiecărei noi resurse proprii suplimentare, pe baza unui calendar fix, până când toate intră într-un ritm de funcționare normal;

22.  consideră că introducerea de noi resurse proprii ar trebui să aibă un scop dublu, și anume, în primul rând, să conducă la o reducere substanțială (spre 40 %) a ponderii contribuțiilor bazate pe VNB, generând, astfel, economii pentru bugetele statelor membre, iar în al doilea rând să permită finanțarea unui nivel mai ridicat al cheltuielilor UE în cadrul CFM post-2020, acoperind, de asemenea, golul lăsat de retragerea Regatului Unit; reamintește, în acest context, că noile resurse proprii nu își propun să mărească povara fiscală totală suportată de contribuabilii UE, care nu ar trebui să fie afectați de introducerea unor noi resurse proprii;

23.  solicită eliminarea tuturor reducerilor și corecțiilor, asigurând, în același timp, un tratament echitabil pentru toate statele membre; subliniază, în acest context, că Brexitul va însemna că corecția în favoarea UK și „corecțiile la corecție” vor deveni caduce și vor fi desființate, în timp ce reformarea resursei proprii bazate pe TVA statistic va deveni inevitabilă;

24.  consideră că resursele proprii tradiționale, și anume taxele vamale, taxele agricole și cotizațiile pentru zahăr și izoglucoză, constituie o sursă fiabilă și reală de venituri pentru UE, întrucât decurg direct din faptul că UE este o uniune vamală și din competențele juridice și politica comercială comună aferente; este de părere, prin urmare, că resursele proprii tradiționale ar trebui păstrate ca sursă de venit la bugetul UE; consideră că, dacă se reduce proporția costurilor de colectare care le revin în continuare statelor membre, se poate asigura o pondere mai mare a acestor venituri în bugetul UE;

25.  recunoaște că contribuția statelor membre bazată pe VNB reprezintă o sursă de venituri fiabilă, stabilă și echitabilă pentru bugetul UE care se bucură de o susținere foarte solidă din partea unei largi majorități a statelor membre; consideră, așadar, că ar trebui să fie păstrată, dar numai ca o resursă reziduală de echilibrare pentru bugetul UE, ceea ce ar pune capăt logicii bugetare a „rentabilității echitabile”; subliniază, în acest context, nevoia de a asigura o clasificare identică a contribuțiilor bazate pe VNB în toate bugetele naționale, și anume ca venituri atribuite UE și nu ca cheltuieli ale guvernelor naționale;

Criteriile utilizate pentru a identifica noi resurse proprii

26.  împărtășește opinia din raportul elaborat de Grupul la nivel înalt privind resursele proprii (HLGOR), conform căreia următoarele criterii trebuie luate în considerare pentru a identifica noi resurse proprii: echitate/corectitudine; eficiență; suficiență și stabilitate; transparență și simplitate; răspundere democratică și disciplină bugetară; accent pe valoarea adăugată europeană; principiul subsidiarității și suveranitatea fiscală a statelor membre; și limitarea costurilor de tranzacție politice;

27.  invită Comisia, pe baza celor de mai sus, să examineze introducerea următorului coș de noi resurse proprii;

Coș de noi resurse proprii posibile

a.  Obiectiv: Consolidarea pieței unice, mărirea transparenței acesteia și crearea unor condiții de concurență mai echitabile

•  Taxa pe valoarea adăugată

28.  reamintește că, de la crearea sa în urmă cu aproape 50 de ani, TVA-ul a fost utilizată ca bază pentru calcularea uneia dintre resursele proprii ale bugetului UE și că această resursă reprezintă în prezent aproximativ 12 % din veniturile UE;

29.  constată, cu toate acestea, că sistemul actual are lacune grave: resursa este calculată pe o bază statistică; este inutil de complexă și nu are legătură directă cu cetățenii; reprezintă doar un transfer al unei părți din veniturile colectate de statele membre și, prin urmare, nu aduce nicio valoare adăugată în comparație cu resursa VNB; iar baza contribuției nu este transparentă și nu există egalitate între contribuabili;

30. deplânge faptul că OLAF a descoperit în mod repetat cazuri grave de fraudă vamală în statele membre care au generat o pierdere semnificativă de venituri la bugetul Uniunii; atrage atenția asupra Raportului special nr. 19/2017 al Curții de Conturi Europene, intitulat „Procedurile de import: deficiențele cadrului juridic și aplicarea ineficace afectează interesele financiare ale UE”, și își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că autorii fraudelor ar putea continua să caute „veriga cea mai slabă” între statele membre ca punct de intrare în uniunea vamală și că pierderile pentru bugetul Uniunii ar putea continua chiar și în timpul următorului CFM; solicită Comisiei și statelor membre să ia măsurile necesare pentru a opri aceste activități care dăunează bugetului Uniunii;

31.  reamintește propunerea legislativă din 2011 privind o nouă resursă bazată pe TVA, care ar fi avut ca rezultat aplicarea unei rate fixe la nivelul UE bazată pe valoarea netă a furnizărilor de bunuri și servicii sau pe importurile de bunuri cărora li s-ar fi aplicat o rată standard, comună a TVA-ului; relevă că, deși această propunere nu a fost aprobată, Consiliul European din februarie 2013 a încurajat Consiliul să continue munca la acest dosar; consideră că actualul context oferă o fereastră de oportunitate care permite o posibilă depășire a blocajului în această chestiune;

32. salută propunerea Grupului la nivel înalt, în special viziunea sa asupra resursei proprii bazate pe TVA, al cărei scop este de a simplifica resursa respectivă, de a reduce costurile administrative asociate acesteia și de a consolida legătura dintre politica UE în materie de TVA și încasările efective de TVA;

33.  ia act de Planul de acțiune al Comisiei privind TVA („Către un spațiu unic pentru TVA în UE - Momentul deciziei”), publicat la 7 aprilie 2016 (COM(2016)0148), și de propunerea ulterioară din 4 octombrie 2017 privind o serie de principii fundamentale și reforme esențiale în legătură cu spațiul pentru TVA în UE; susține o reformare din temelii a sistemului TVA în UE, care ar trebui să vizeze lărgirea bazei de impozitare, reducerea posibilităților de fraudă și a costurilor de conformitate, precum și generarea de noi venituri; consideră că o parte din aceste noi venituri ar trebui alocată la bugetul UE;

34.  consideră că o resursă simplificată bazată pe TVA ar trebui să se întemeieze pe numitorul comun al sistemelor de TVA din întreaga UE și observă că, în consecință, aceasta nu ar elimina toate particularitățile naționale care sunt justificate din diverse motive;

35.  este în favoarea stabilirii unei rate de prelevare uniforme (de la 1 % la 2 %) pe veniturile din TVA-ul reformat colectate în întregime de administrațiile statelor membre ca o resursă proprie a Uniunii; consideră că un astfel de sistem ar putea oferi încasări semnificative și stabile pentru UE, cu costuri administrative reduse;

36.  subliniază că Comisia a prezentat deja propuneri legislative vizând reformarea majoră a normelor UE privind TVA și că pentru 2018 sunt prevăzute alte asemenea inițiative; insistă asupra necesității de a finaliza reforma TVA cât mai curând posibil și cel mai târziu înainte de începutul următorului CFM;

37.  solicită Comisiei ca, în așteptarea adoptării legislației relevante în materie de TVA, să prezinte o propunere de reformare a resursei proprii bazate pe TVA în cadrul viitorului său pachet legislativ privind resursele proprii ale UE; consideră că o astfel de propunere ar trebui să țină seama de principalele rezultate ale reformei TVA aflate în prezent în discuție;

•  Impozitul pe profit

38.  reamintește că, în Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare(11), Parlamentul a îndemnat Comisia să prezinte o propunere privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB), „însoțită de o cheie de repartizare adecvată și justă, care să furnizeze o soluție cuprinzătoare de combatere a practicilor fiscale dăunătoare din cadrul Uniunii, să ofere claritate și simplitate întreprinderilor și să le faciliteze activitățile economice transfrontaliere în Uniune”;

39.  ia act de propunerile Comisiei privind CCCTB, reamintind în același timp cererea sa ca această bază consolidată să fie extinsă la toate întreprinderile, după o perioadă de tranziție; subliniază că propunerile actuale privind CCCTB ar trebui să cuprindă și economia digitală; sugerează ca, pe baza acestor propuneri, prezența digitală a unei întreprinderi să fie tratată în același mod ca reprezentanța sa fizică prin definirea și identificarea unui sediu digital permanent;

40.  este de acord cu aprecierea HLGOR că CCCTB ar trebui luată ca bază pentru o nouă resursă proprie, care îndeplinește toate criteriile stabilite de grup; subliniază că CCCTB reprezintă, de asemenea, un element-cheie în dezvoltarea pieței unice, care este un bun public european, deoarece ea împiedică atât concurența fiscală între statele membre, care nu-și are locul, cât și optimizarea fiscală, dăunătoare unor condiții de concurență echitabile;

41.  reamintește că evaziunea fiscală, sub toate formele sale, face ca UE să piardă o sumă estimată de Comisie la 1 mie de miliarde EUR anual; subliniază necesitatea de a include veniturile fiscale necolectate printr-o politică coordonată de combatere a fraudei și a evaziunii fiscale și printr-un cadru bazat pe transparență, cooperare și coordonare;

42.  solicită Comisiei ca, pe baza concluziilor revizuirii Directivei privind CCCTB, să propună crearea unei noi resurse proprii pentru bugetul Uniunii, care să fie calculată în funcție de veniturile statelor membre generate de CCCTB; este în favoarea stabilirii unei rate de prelevare uniforme aplicate veniturilor din CCCTB, care să fie colectată ca resursă proprie; consideră că un astfel de sistem ar putea oferi încasări semnificative și stabile pentru UE, cu costuri administrative reduse;

•  Seniorajul

43.  este de părere că veniturile provenite din profiturile Băncii Centrale Europene (veniturile BCE provenite din emiterea monedei) și având astfel o legătură directă cu uniunea monetară a UE ar trebui să constituie baza pentru o nouă resursă proprie, în loc să fie plătite către trezoreriile naționale;

b.  Obiectiv: Reducerea speculațiilor financiare și consolidarea echității fiscale în sectoare care utilizează instrumente de planificare fiscală agresivă sau optimizarea fiscală agresivă

•  O taxă pe tranzacțiile financiare (TTF) la nivel european

44.  încurajează eforturile întreprinse în cadrul cooperării consolidate de către un grup de 11 state membre în vederea instituirii unei taxe pe tranzacțiile financiare (TTF), ca urmare a propunerii Comisiei din 2011; îndeamnă toate celelalte state membre să se alăture grupului menționat anterior, pentru a se evita perturbarea piețelor financiare și a se asigura buna funcționare a pieței unice;

45.  este de acord cu evaluarea HLGOR care susține TTF ca o potențială bază pentru o nouă resursă proprie pentru bugetul Uniunii, luând în considerare, de asemenea, faptul că ar trebui explorate și alte mijloace de a impozita activitățile financiare;

46.  prin urmare, pledează pentru crearea unei noi resurse proprii pentru bugetul Uniunii, care să fie calculată pe baza unei metode alese de impozitare a activităților financiare;

•  Impozitarea întreprinderilor din sectorul digital

47.  salută concluziile Consiliului informal al miniștrilor de finanțe din 16 septembrie 2017, în care se solicita elaborarea de noi norme privind impozitarea întreprinderilor digitale, ca răspuns la Scrisoarea celor patru miniștri de finanțe prin care se solicită Comisiei să examineze soluții eficiente bazate pe conceptul introducerii unei așa-numite taxe de egalizare pe cifra de afaceri generată în UE de întreprinderile digitale; subliniază totuși că, în Comunicarea sa din 21 septembrie 2017 intitulată „Un sistem de impozitare echitabil și eficient în Uniunea Europeană pentru piața unică digitală”, Comisia reafirmă faptul că CCCTB oferă un cadru adecvat pentru revizuirea normelor în vederea unor sisteme moderne și stabile de impozitare a întreprinderilor din sectorul digital și pentru abordarea provocărilor fiscale asociate economiei digitale; solicită o abordare coordonată la nivelul UE, chiar și pentru soluții pe termen scurt, pentru a preveni denaturările pieței unice cauzate de acțiuni unilaterale și a evita crearea de paradisuri fiscale pentru întreprinderile digitale;

48.  este de acord cu faptul că economia digitală ar trebui să aibă un cadru fiscal modern și stabil, pentru a stimula inovarea, a evita fragmentarea pieței și concurența neloială și a le permite tuturor actorilor să beneficieze de noile condiții echitabile și echilibrate, asigurându-se în același timp că platformele și întreprinderile digitale plătesc cota de impozit datorată acolo unde își generează profiturile; mai subliniază, de asemenea, că este esențial ca investițiile întreprinderilor să beneficieze de securitate fiscală, pentru a remedia deficitele actuale și a preveni apariția unor noi lacune fiscale în cadrul pieței unice;

49.  consideră că este esențial să se ia măsuri fiscale pe piața digitală, cu scopul de a limita evaziunea fiscală și denaturările, planificarea fiscală agresivă sau optimizarea fiscală, precum și utilizarea abuzivă a mecanismelor europene pentru a eluda taxele; consideră că aceste practici distorsionează concurența pe piața unică și privează statele membre de veniturile fiscale care li se cuvin;

50.  prin urmare, pledează pentru crearea unei noi resurse proprii pentru bugetul Uniunii, care să fie percepută pe tranzacțiile din economia digitală; consideră totuși că având în vedere importanța negocierilor în curs, atât la nivelul UE, cât și la nivelul OCDE, este prea devreme pentru a hotărî cu privire la modalitățile exacte pentru crearea unei astfel de resurse;

51.  consideră, cu toate acestea, că orice măsură luată de către autoritățile UE, cum ar fi sistemele de înregistrare sau monitorizare sau mecanismele de reglementare ar trebui să permită imediat colectarea taxelor sau prelevărilor la bugetul Uniunii, pe baza valorii adăugate europene a acestora; consideră că acestea reprezintă bunuri publice ale UE, care, așa cum afirmă HLGOR, oferă o bază pentru introducerea unei prelevări care să constituie „alte venituri” ce derivă din politicile Uniunii;

c.  Obiectiv: Promovarea tranziției energetice și a luptei împotriva încălzirii globale

•  Taxa și prelevările de mediu

52.  confirmă că lupta împotriva schimbărilor climatice, precum și tranziția către o economie sustenabilă, circulară, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și țintele uniunii energetice convenite de comun acord reprezintă un obiectiv major al politicilor UE;

53.  își reiterează convingerea că numai taxele pe energie sau de mediu comune la nivelul UE pot asigura o concurență loială între întreprinderi și buna funcționare a pieței unice, catalizând astfel trecerea la un model de dezvoltare mai progresiv și mai sustenabil;

54. subliniază importanța impozitării ecologice ca mecanism deosebit de adecvat pentru a contribui la resursele proprii europene; invită Comisia să integreze în continuare propunerile de alte resurse proprii ecologice, astfel cum se subliniază în raportul HLGOR și de către comisarul pentru bugetul UE, care sunt în conformitate cu anumite politici ale Uniunii, cum ar fi cele privind energia (impozitul pe energie), în domeniul mediului și al climei (mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, taxa pe materiale plastice și sistemul de comercializare a certificatelor de emisii - ETS) și în domeniul transporturilor (taxele pe combustibili și pe biletele de avion), pentru promovarea unor viitoare resurse proprii suplimentare ale Uniunii;

55. solicită ca o parte semnificativă a veniturilor provenite din licitațiile din cadrul ETS, începând cu faza 4 (2021), să fie considerată ca o nouă resursă proprie a UE; reamintește că această opțiune a fost discutată în cadrul HLGOR și este sugerată explicit de Comisie în Comunicarea sa din 14 februarie 2018 intitulată „Un nou CFM, modern și capabil să asigure îndeplinirea obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020” (COM(2018)0098); solicită să se introducă, în paralel, un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, ca nouă resursă proprie la bugetul UE, care, de asemenea, să aibă ca efect asigurarea unor condiții de concurență echitabile în comerțul internațional și să reducă delocalizarea producției, internalizând totodată costurile schimbărilor climatice în prețul mărfurilor importate;

56.  solicită Comisiei să aibă în vedere introducerea la nivel european a unei taxe pe materiale plastice și obiecte de unică folosință, pentru a încuraja utilizarea unor alternative mai sustenabile;

57.  consideră că resursele proprii bazate pe o taxă pe energie electrică s-ar suprapune cu domeniul de aplicare al ETS și ar ridica semne de întrebare cu privire la stabilitatea condițiilor în materie de investiții și cu privire la sarcina financiară a gospodăriilor;

58.  consideră că, în cazul în care una dintre resursele proprii cauzează o sarcină excesivă asupra unui anumit stat membru, această sarcină ar putea fi redusă printr-un sprijin suplimentar acordat în cadrul programelor UE, limitat ca volum și durată, în concordanță cu obiectivele și țintele Uniunii; subliniază că un astfel de sprijin nu poate fi acordat prin introducerea unor noi rabaturi sau corecții pe partea de venituri a bugetului UE;

59.  subliniază că introducerea de impozite sau taxe legate de mediu nu ar trebui să afecteze dreptul statelor membre de a stabili condițiile de exploatare a propriilor resurse energetice, alegerea lor între diferitele surse de energie și structura generală a aprovizionării lor cu energie;

Alte surse de venit

60.  reamintește că, deși ar trebui să fie principala componentă a veniturilor la bugetul UE, resursele proprii sunt totuși completate de ceea ce articolul 311 din TFUE numește „alte venituri”, care cuprind: impozitele pe salariile personalului UE; venituri din funcționarea administrativă a instituțiilor, precum cele provenite din vânzarea de mărfuri, închiriere, prestarea de servicii și dobânzi bancare; contribuțiile țărilor din afara UE la anumite programe ale UE; penalitățile de întârziere; amenzile plătite de întreprinderi, cel mai adesea când încalcă legislația UE în domeniul concurenței; și veniturile rezultate în urma operațiunilor de acordare și de luare de credite efectuate de Uniune;

61.  constată că soldul fiecărui exercițiu financiar se înscrie în bugetul exercițiului următor ca venit în cazul unui excedent și că alte venituri, solduri și ajustări tehnice, inclusiv excedentul din exercițiul precedent, se ridică la aproximativ 6 % din veniturile totale; subliniază că, în ultimii ani, sumele de la „alte venituri”, au constat în mare parte din amenzi, care reprezintă 2,5 % din veniturile totale (excluzând veniturile alocate);

62.  regretă că potențialul acestor alte venituri a fost neglijat până acum, în dezbaterea privind finanțarea UE; consideră că, chiar dacă aceste venituri nu reprezintă o alternativă la celelalte resurse proprii date fiind nivelul, volatilitatea și imprevizibilitatea lor, ele reprezintă totuși un mijloc posibil de acoperire a nevoilor financiare mai mari în următorul CFM;

63.  reamintește că procedurile legale care reglementează astfel de venituri și posibilele modificări sunt mai flexibile decât cele pentru resurse proprii, întrucât ele nu sunt stabilite în Decizia privind resursele proprii, ci, mai degrabă, în legislația secundară și, prin urmare, nu sunt supuse cerinței privind unanimitatea;

64.  își reafirmă poziția susținută de mult timp că toate veniturile provenite din amenzile aplicate întreprinderilor care încalcă legislația UE în domeniul concurenței sau legate de plata cu întârziere a contribuțiilor naționale la bugetul UE ar trebui să constituie venituri suplimentare pentru bugetul UE, fără a implica o reducere corespunzătoare a contribuțiilor bazate pe VNB;

65.  în acest scop, cere să se constituie o rezervă specială pe partea de venituri a bugetului UE, care va fi treptat completată cu toate tipurile de alte venituri neprevăzute; consideră că această rezervă ar trebui să fie utilizată pentru a acoperi nevoile de plăți suplimentare, în special cele legate de mobilizarea marjei globale pentru angajamente sau de instrumentele speciale ale CFM;

66.  subliniază potențialul, pentru bugetul UE, al taxelor impuse pentru implementarea politicilor UE și, în special, a schemelor europene, cum ar fi viitorul sistem european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) pentru resortisanții țărilor terțe; consideră că, în anumite cazuri, aceste venituri ar putea fi alocate pentru aceeași politică sau același obiectiv; consideră că pentru generația de programe și politici ale UE post-2020, acest tip de venit potențial ar trebui avut în vedere mai sistematic, cu scopul de a oferi bugetului UE o sursă de venit suplimentară;

67. subliniază faptul că, în 2016, veniturile alocate agențiilor descentralizate ale UE, cum ar fi taxele și comisioanele aplicate industriilor și contribuțiile din bugetele naționale, s-au ridicat la aproximativ 1 miliard EUR; solicită Comisiei să propună o abordare coerentă în ceea ce privește finanțarea din taxe a agențiilor în următorul CFM;

***

68.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO L 168, 7.6.2014, p. 105.

(2)

JO L 168, 7.6.2014, p. 29.

(3)

JO L 168, 7.6.2014, p. 39.

(4)

JO C 27 E, 31.1.2008, p. 214.

(5)

JO C 380 E, 11.12.2012, p. 89.

(6)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0378.

(7)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0432.

(8)

Texte adoptate, P8_TA(2014)0097.

(9)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0309.

(10)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0401.

(11)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0310.


AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional (22.1.2018)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la reforma sistemului de resurse proprii al Uniunii Europene

(2017/2053(INI))

Raportor pentru aviz: Wim van de Camp

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  solicită reforme ale resurselor proprii care să fie axate pe priorități moderne, avantajoase din punct de vedere economic, eficiente pe planul gestiunii financiare, care să stabilească o bază previzibilă și stabilă pentru un buget UE independent, transparent și echilibrat, care să combată presiunea existentă, tot mai mare, la care este supus bugetul UE, și care să simplifice actualele acorduri privind corecțiile, complexe și opace, cu scopul de a le elimina și de a obține mijloacele financiare necesare pentru a răspunde exigențelor cetățenilor noștri;

2.  solicită reducerea dependenței UE de contribuțiile naționale bazate pe TVA și VNB, luând în considerare un sistem în care resursele proprii bazate pe TVA sunt înlocuite de transferul unei părți din TVA-ul colectat la nivel național;

3.  salută inițiativele de reformă cuprinzătoare a resurselor proprii ale UE, cu obiectivul de a îmbunătăți sprijinul acordat de cetățeni și de statele membre pentru un buget al UE cu adevărat credibil și independent, care să promoveze o economie europeană sustenabilă și să genereze valoare adăugată la nivelul UE;

4.  subliniază faptul că uniunea vamală constituie un pilon de bază al UE și este esențială în negocierea acordurilor comerciale de către UE, aceasta fiind unul dintre cele mai mari blocuri comerciale din lume; subliniază faptul că există un raport direct între comerțul internațional al UE și resursele sale proprii tradiționale, printre care se numără taxele vamale pe importuri din afara UE și cotizațiile pentru zahăr, care au reprezentat 12,8% din veniturile totale ale UE în 2015;

5.  evidențiază necesitatea de a se analiza impactul încheierii de acorduri comerciale sau de liber-schimb de către UE asupra resurselor proprii tradiționale, și de a se aloca surse de venit pentru a compensa o eventuală diminuare a acestor resurse și potențiala instabilitate ce ar decurge de aici;

6.  solicită o analiză juridică exhaustivă și o verificare a fezabilității posibilităților de a crea taxe vamale și taxe pe comerțul cu bunuri și servicii bazate pe sustenabilitate și pe emisii, precum și posibila includere a acestui tip de măsuri în politicile și acordurile comerciale internaționale ale UE, cu scopul de a stimula producția favorabilă climei în statele partenere, dar și ca sursă de resurse proprii; accentuează, în acest context, faptul că astfel de măsuri trebuie introduse numai în cazul în care sunt în mod incontestabil compatibile cu normele OMC și garantează atât condiții de concurență echitabile la nivel internațional, cât și competitivitatea sectorului întreprinderilor din UE, IMM-urile fiind o componentă importantă a acestuia;

7.  reamintește apelurile sale anterioare referitoare la o abordare mai modernă, mai eficace, mai eficientă, lipsită de ambiguități și mai puțin divergentă a normelor și procedurilor vamale, care să tindă către optimizarea și aplicarea sistemului actual vamal al UE, și care să stimuleze cooperarea, cu obiectivul clar de combatere și soluționare a evaziunii fiscale și a tuturor formelor de concurență neloială, în vederea colectării eficace a taxelor și cotizațiilor destinate resurselor proprii ale UE;

8.  ia act de faptul că instrumentele de apărare comercială (IAC) reprezintă o sursă de resurse proprii ale UE, dar că, prin natura lor, acestea nu pot și nu trebuie să fie folosite ca bază previzibilă și stabilă de contribuție constantă la resursele proprii ale UE; subliniază faptul că instrumentele de apărare comercială nu trebuie folosite în principal ca sursă de resurse proprii ale UE, pentru că acestea ar trebui introduse doar în mod adecvat și proporționat, în conformitate cu normele aplicabile.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

23.1.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

25

6

4

Membri titulari prezenți la votul final

William (The Earl of) Dartmouth, Laima Liucija Andrikienė, Maria Arena, Tiziana Beghin, David Borrelli, David Campbell Bannerman, Daniel Caspary, Salvatore Cicu, Eleonora Forenza, Karoline Graswander-Hainz, Nadja Hirsch, Yannick Jadot, France Jamet, Bernd Lange, David Martin, Emma McClarkin, Anne-Marie Mineur, Sorin Moisă, Alessia Maria Mosca, Franz Obermayr, Artis Pabriks, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Tokia Saïfi, Joachim Schuster, Joachim Starbatty, Adam Szejnfeld, Hannu Takkula, Iuliu Winkler

Membri supleanți prezenți la votul final

Reimer Böge, Seán Kelly, Sander Loones, Fernando Ruas, Lola Sánchez Caldentey, Jarosław Wałęsa

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Virginie Rozière

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

25

+

ALDE

Nadja Hirsch, Hannu Takkula

EFDD

Tiziana Beghin, David Borrelli

PPE

Laima Liucija Andrikienė, Reimer Böge, Daniel Caspary, Salvatore Cicu, Seán Kelly, Sorin Moisă, Artis Pabriks, Fernando Ruas, Tokia Saïfi, Adam Szejnfeld, Jarosław Wałęsa, Iuliu Winkler

S&D

Maria Arena, Karoline Graswander-Hainz, Bernd Lange, David Martin, Alessia Maria Mosca, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Virginie Rozière, Joachim Schuster

VERTS/ALE

Yannick Jadot

6

-

ECR

David Campbell Bannerman, Sander Loones, Emma McClarkin, Joachim Starbatty

ENF

France Jamet, Franz Obermayr

4

0

EFDD

William (The Earl of) Dartmouth

GUE/NGL

Eleonora Forenza, Anne-Marie Mineur, Lola Sánchez Caldentey

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru control bugetar (27.11.2017)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la reforma sistemului de resurse proprii al Uniunii Europene

(2017/2053(INI))

Raportor pentru aviz: Nedzhmi Ali

SUGESTII

Comisia pentru control bugetar recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât, într-o situație caracterizată de insuficiența resurselor, ar trebui să se acorde încă și mai multă importanță protecției intereselor financiare ale UE atunci când sunt majorate veniturile la bugetul UE prin creșterea contribuției resurselor proprii; întrucât ar trebui să se acorde, de asemenea, o importanță mai mare intensificării cooperării și eforturilor comune între Comisie și statele membre;

B.  întrucât bugetul UE este în primul rând un buget de investiții cu unele funcții redistributive între statele membre, care servește în principal la sprijinirea politicilor și obiectivelor comune ale UE, asigurând un capital de pornire pentru investiții pe termen mediu și lung;

C.  întrucât unul dintre obiectivele principale ale bugetului UE ar trebui să fie sprijinirea creșterii accelerate și a ocupării forței de muncă în regiunile mai puțin dezvoltate, pentru a se atinge un nivel de dezvoltare socială și economică echivalent în toate statele membre, obiectiv la care ar contribui în mod semnificativ o folosire mai intensă a resurselor proprii;

1.  consideră că resursele proprii ar trebui să se axeze pe proiectele care pot genera cea mai mare valoare adăugată europeană (VAE); subliniază că cheltuielile ar trebui să se concentreze pe domenii în care finanțarea la nivel european este indispensabilă, sau în care finanțarea de la nivel național ar fi insuficientă pentru atingerea obiectivului european;

2.  subliniază faptul că sistemul actual de resurse proprii este excesiv de complex și pune un accent disproporționat pe soldurile nete între statele membre; sprijină introducerea unor noi resurse proprii, care vor reduce dependența bugetului UE de contribuțiile statelor membre bazate pe VNB și vor permite o mai bună direcționare a finanțării UE către politicile și prioritățile UE; consideră că ponderea noilor resurse proprii reale ar trebui să fie majorată la cel puțin 50 % din partea de venituri a bugetului UE;

3.  consideră că viitoarele negocieri privind următorul cadru financiar multianual (CFM), precum și Brexit, oferă UE o oportunitate de a-și reforma sistemul de resurse proprii; consideră că statele membre și Comisia ar trebui să pregătească o reformă bazată pe principii clare și convenite de comun acord; invită, prin urmare, statele membre să întreprindă o reformă profundă a sistemului și să depună eforturi pentru ca în viitor finanțarea UE să devină mai stabilă, mai sustenabilă și mai previzibilă, precum și mai transparentă și mai responsabilă față de cetățenii UE; solicită Comisiei să ia în considerare recomandările prezentate de Grupul la nivel înalt privind resursele proprii în raportul său privind viitoarea finanțare a UE;

4.  invită Comisia și statele membre să utilizeze reforma pentru a introduce stimulente și a încuraja statele membre să investească în proiectul european și să elimine toate mecanismele de rabat și corecțiile, ceea ce ar crea o structură mai simplă, mai stabilă, mai echitabilă și mai transparentă; consideră, în acest sens, că ar trebui excluse contribuțiile naționale la bugetul UE din calculul deficitului în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere;

5.  invită statele membre să ia în considerare riscurile presupuse de o majorare a resurselor proprii pentru sistemul de colectare a veniturilor, fapt care, prin urmare, ar impune introducerea garanțiilor necesare;

6.  atrage atenția asupra necesității de a consolida sistemele existente de control și de a introduce noi mecanisme de prevenire a fraudei și a neregulilor care pot amenința interesele financiare ale UE în procesul de colectare a noilor resurse proprii; invită, în acest sens, Comisia să fie pregătită să propună măsuri relevante pentru protecția intereselor financiare ale UE în cazul în care și atunci când statele membre introduc noi resurse proprii pentru bugetul Uniunii;

7.  regretă diferențele în ceea ce privește controalele vamale aplicate în Uniune și sumele ridicate ale fraudelor care afectează sistemul de colectare a resurselor proprii; subliniază importanța controalelor vamale și a colectării aferente a taxelor vamale; atrage atenția asupra pierderilor de venituri din cauza deficitului de încasare a TVA și a fraudelor transfrontaliere în ceea ce privește TVA; subliniază faptul că contrabanda cu mărfuri pentru care se percep taxe mari înseamnă pierderi importante de venituri pentru bugetul UE și al statelor membre; invită Comisia să consolideze politica comună a controalelor vamale, prevăzând o veritabilă armonizare pentru a îmbunătăți colectarea resurselor proprii tradiționale;

8.  reamintește importanța facilitării și accelerării schimbului de informații cu autorități precum OLAF și Europol pentru a combate frauda vamală și infracționalitatea fiscală transfrontalieră; atrage atenția în special asupra creșterii numărului fraudelor transnaționale în domeniul TVA, așa-numitele „fraude de tip carusel”, și invită Comisia să înăsprească în continuare măsurile de prevenire și evitare a acestui tip de fraudă; consideră că este esențial să se optimizeze la nivel practic resursa bazată pe TVA, fără a impune o sarcină suplimentară asupra cetățenilor UE și a statelor membre;

9.  consideră că toate resursele nou-adoptate ar trebui să respecte trei criterii de bază: simplitatea, echitatea și controlul democratic; reamintește că atunci când se analizează noi surse de finanțare ar trebui să fie luate în considerare principiile menționate de Grupul la nivel înalt privind resursele proprii; subliniază că un nou sistem ar trebui să fie inteligibil și transparent pentru contribuabilii europeni și denunță politica jocului cu sumă nulă pe care o aplică în prezent unele țări ale UE; consideră că negocierile bugetare nu sunt călăuzite de principiul valorii adăugate europene, ci de logica națională a „rentabilității echitabile” și a soldurilor bugetare;

10.  în plus, încurajează Comisia și statele membre să ia în considerare alte resurse de natură fiscală aflate la dispoziția UE, care ar putea genera o valoare adăugată europeană mai mare în anumite domenii de politică legate de risc și, în același timp, ar consolida bugetul UE și ar reduce resursele sale bazate pe VNB și TVA; consideră că actualul sistem de resurse proprii bazate pe TVA ar trebui înlocuit cu un transfer adecvat al unei părți din TVA-ul colectat la nivel național; consideră că noile resurse ar putea proveni și din politicile europene în domenii precum mediul, energia, clima sau transporturile;

11.  atrage atenția că utilizarea resurselor proprii ar trebui să fie orientată către bunuri publice europene de care pot beneficia toate statele membre în mod egal și pentru care acțiunea la nivelul UE este nu numai relevantă, dar și indispensabilă sau atunci când posibilitățile de finanțare naționale nu sunt suficiente pentru realizarea priorităților și obiectivelor UE; subliniază, în această privință, importanța bugetului UE pentru sprijinirea în continuare a integrării în UE și a coeziunii între statele membre; remarcă două domenii cu o VAE crescută, care se bucură și de o rată ridicată de aprobare în rândul cetățenilor, și anume cercetarea și dezvoltarea și securitatea internă și externă;

12.  subliniază că UE ar trebui să ia în considerare reducerea angajamentelor în domenii în care se consideră că Uniunea are o valoare adăugată limitată sau nu își poate respecta promisiunile; subliniază, cu toate acestea, că dacă se stabilesc obiective europene ambițioase ar trebui alocate fonduri suficiente pe măsură și că ar trebui să se ofere resurse noi atunci când se stabilesc obiective noi;

13.  își exprimă convingerea că cheltuielile din resurse proprii destinate proiectelor de securitate internă și externă vor beneficia de o reacție pozitivă în rândul cetățenilor, ceea ce le va spori VAE; este preocupat de nivelul scăzut al cheltuielilor din unele domenii-cheie de securitate, cum sunt acțiunile pregătitoare pentru cooperarea în domeniul apărării și securității și cercetarea;

14.  salută utilizarea sporită a resurselor proprii în cadrul proiectelor legate de cercetare și dezvoltare, în ciuda incertitudinilor care mai persistă cu privire la tipurile de proiecte finanțate; subliniază că cheltuielile ar trebui să se concentreze pe proiecte profitabile pe termen lung, avantajoase pentru UE, mai degrabă decât pe finanțarea unor programe care generează doar beneficii pe termen scurt;

15.  își exprimă preocuparea cu privire la procentul scăzut din bugetul Uniunii alocat cheltuielilor legate de climă; susține în continuare că veniturile obținute din resurse proprii ar trebui să fie cheltuite pe proiecte care generează o VAE mai mare, inclusiv combaterea schimbărilor climatice;

16.  solicită o dezbatere deschisă privind menținerea nivelului plăților pentru politica de coeziune și politica agricolă comună (PAC) în următoarea perioadă de programare, având în vedere adiționalitatea și valoarea adăugată ridicată a politicilor respective pentru stabilitatea, competitivitatea și creșterea economică europeană;

17.  solicită dezvoltarea de activități specifice de consolidare a capacităților în acele state membre care se confruntă cu dificultăți legate de programe gestionate la nivel central, cum ar fi Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), Orizont 2020 și Fondul european pentru investiții strategice (FEIS);

18.  invită Comisia să prezinte Parlamentului o comunicare în care să explice cum intenționează să reconcilieze obiectivele politice pe termen lung, cum ar fi Strategia Europa 2020, cu situația care va apărea după CFM 2020, în cursul anului următor; este ferm convins că o agendă a UE pentru următorul deceniu ar trebui să joace un rol decisiv în procesul de elaborare a cadrelor financiare multianuale succesive;

19.  reamintește că, la alocarea resurselor proprii, ar trebui să se țină cont de proiectele pe termen lung, cum sunt Orizont 2020 și cele 10 priorități ale Comisiei Juncker; invită Comisia să își orienteze prioritățile spre realizarea cu succes a acestor proiecte pe termen lung;

20.  este de părere că niște norme mai simple și mai clare vor contribui la o alocare rapidă a resurselor și vor crește eficiența și transparența, generând astfel mai puține erori; invită Comisia să elaboreze un plan de acțiune în acest sens;

21.  este preocupat de modul în care se măsoară alocarea cheltuielilor; este de părere că sistemul echilibrului bugetar nu este adecvat pentru proiectele care includ o valoare adăugată europeană, deoarece aceste proiecte pot fi puse în practică doar într-un singur stat membru, creând astfel un dezechilibru între conturile țării în cauză și conturile celorlalte state;

22.  relevă că politicile care ar fi în beneficiul tuturor cetățenilor UE și ar genera mai multă VAE nu sunt atractive din perspectiva soldurilor nete; consideră, prin urmare, că ar trebui elaborată o nouă metodă de cuantificare a valorii proiectelor și că ar trebui introdusă raportarea raționalizată;

23.  reafirmă faptul că este esențial să se aloce resurse proprii proiectelor care pot genera cea mai mare VAE, mai degrabă decât să se evalueze pur și simplu conturile fiecărui stat membru; încurajează Comisia să prezinte propuneri ambițioase privind crearea de noi resurse proprii; consideră că acest lucru ar putea reduce ponderea contribuțiilor naționale bazate pe VNB din bugetul UE și, astfel, ar contribui la stoparea abordării antieuropene concentrate numai pe rentabilitatea echitabilă a soldurilor nete;

24.  consideră că Comisia ar trebui să examineze posibilitatea de a percepe o taxă pe CO2 prin stabilirea de tarife pentru emisiile de carbon, utilizând fie impozitarea, fie instrumentele de piață, ca o modalitate de a majora bugetul UE; consideră că un astfel de instrument ar putea să ofere o VAE ridicată, deoarece taxa ar putea funcționa ca un stimulent pentru schimbarea comportamentului consumatorilor și producătorilor în favoarea unui viitor cu emisii mai scăzute de carbon; consideră totuși că orice soluție fiscală la nivelul UE ar trebui să fie cât mai neutră posibil pentru sarcina fiscală totală a unui anumit stat membru; subliniază că o astfel de taxă ar trebui să țină seama și de actualele sisteme de comercializare a certificatelor de emisii pentru a evita suprapunerile sau mijloacele și obiectivele contradictorii.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

20.11.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

17

1

1

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Inés Ayala Sender, Martina Dlabajová, Luke Ming Flanagan, Ingeborg Gräßle, Arndt Kohn, Monica Macovei, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Petri Sarvamaa, Bart Staes, Hannu Takkula, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Brian Hayes, Karin Kadenbach, Younous Omarjee, Julia Pitera

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Tiziana Beghin, Tiemo Wölken

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

17

+

ALDE

ECR

GUE/NGL

PPE

S&D

Verts/ALE

Nedzhmi Ali, Martina Dlabajová, Hannu Takkula

Monica Macovei

Younous Omarjee

Ingeborg Gräßle, Brian Hayes, Julia Pitera, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Petri Sarvamaa, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller

Arndt Kohn, Karin Kadenbach, Inés Ayala Sender, Tiemo Wölken

Bart Staes

1

-

EFDD

Tiziana Beghin

1

0

GUE/NGL

Luke Ming Flanagan

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru afaceri economice și monetare (29.1.2018)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la reforma sistemului de resurse proprii ale Uniunii Europene

(2017/2053(INI))

Raportor pentru aviz: Luigi Morgano

SUGESTII

Comisia pentru afaceri economice și monetare recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât o serie de studii recente sugerează că majoritatea cetățenilor europeni sprijină ideea unei implicări mai puternice a UE în domenii precum apărarea și securitatea, educația și inovarea, precum și politicile sociale și economice, și că acestea au implicații bugetare;

B.  întrucât Brexitul va avea un impact semnificativ asupra componentei de venituri a bugetului UE;

C.  întrucât contribuția bazată pe VNB a fost stabilită pentru a echilibra cheltuielile care nu sunt acoperite de alte venituri la nivelul UE și, ca atare, are un caracter rezidual; întrucât ponderea contribuției bazate pe VNB a crescut de la 13,2 % în 1991 la 66,3 % în 2016 și este astăzi principala sursă de finanțare a bugetului UE,

1.  salută abordarea adoptată în documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE, conform căreia principiul de bază al bugetului UE trebuie să fie acela de a genera, în comparație cu bugetele naționale, o valoare adăugată europeană, de a obține economii de scară și de a asigura o utilizare a fondurilor UE cât mai eficientă și mai precis orientată, astfel încât „să maximizeze performanța fiecărui euro cheltuit”;

2.  subliniază că un sistem reformat de resurse proprii ale UE nu ar trebui să creeze o sarcină fiscală suplimentară pentru cetățenii UE și ar trebui să evite extinderea caracterului regresiv al sistemului de resurse proprii al UE;

3.  consideră că o dependență excesivă de contribuția bazată pe VNB ca principală sursă de finanțare pentru bugetul UE contribuie la perpetuarea logicii bugetare a „rentabilității echitabile”; salută activitatea desfășurată de Grupul la nivel înalt privind resursele proprii, în special măsurile propuse menite să compenseze ponderea contribuțiilor bazate pe VNB; susține că folosirea resurselor proprii tradiționale și a unor noi categorii de resurse proprii autentice ar putea să înlocuiască cel puțin parțial contribuțiile bazate pe VNB și, astfel, să reducă ponderea acestora;

4.  consideră că reforma sistemului de resurse proprii ar trebui să se bazeze pe principiile simplității, stabilității, flexibilității, transparenței, corectitudinii, democrației și valorii adăugate pentru UE, cu scopul de a le permite cetățenilor să înțeleagă mai bine modul în care este finanțat bugetul UE;

5.  consideră că, după cum s-a subliniat în raportul Grupului la nivel înalt, ar trebui să se acorde prioritate unor resurse proprii autentice care să aibă un scop clar la nivel european;

6.  salută propunerea Grupului la nivel înalt și apreciază în special viziunea acestuia asupra resurselor proprii bazate pe TVA, al cărei scop este de a simplifica această categorie de resurse, de a reduce costurile administrative asociate acestora și de a consolida legătura cu politica UE în materie de TVA și cu încasările efective de TVA; consideră că o astfel de reformă a sistemului de resurse proprii bazate pe TVA ar contribui la combaterea fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale într-un mod mai eficace; în plus, consideră că doar un sistem definitiv de TVA al UE și de resurse proprii conexe ar asigura un sistem echitabil pentru cetățenii europeni în ceea ce privește bugetul UE;

7.  consideră că Comisia ar trebui, pe baza concluziilor procesului de revizuire a Directivei privind baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB), să propună termenii și condițiile care să reglementeze alocarea către bugetul Uniunii a unei părți a veniturilor fiscale generate de CCCTB, cu scopul de a reduce în mod proporțional contribuțiile de la bugetele statelor membre;

8.  salută dezbaterea privind opțiunile posibile pentru introducerea de taxe care să sprijine eforturile UE în abordarea provocărilor de mediu;

9.  subliniază că toate mecanismele de corecție pe partea de venituri ar trebui eliminate; consideră că proporția costurilor de gestionare primite de birourile vamale naționale în raport cu taxele vamale și cu alte taxe datorate nu ar trebui să depășească costurile administrative asociate;

10.  salută intenția Comisiei de a prezenta o propunere privind crearea unei linii bugetare dedicate zonei euro în cadrul bugetului UE;

11.  subliniază că, în pofida nevoii de resurse financiare suficiente pentru UE, este important să nu fie majorată sarcina fiscală suportată de cetățeni;

12.  ia act de „Pachetul UEM” al Comisiei din 6 decembrie 2017, care prezintă propuneri privind crearea funcției așa-numitului „ministru european al economiei și finanțelor”, privind transformarea Mecanismului european de stabilitate într-un Fond monetar european, precum și privind instituirea unor noi instrumente bugetare pentru o zonă euro stabilă în cadrul UE;

13.  consideră că, pentru a garanta faptul că zona euro are implicații pozitive pentru toți cetățenii, ar putea fi oportun să se instituie o capacitate bugetară pentru zona euro, căreia să îi fie asociată o linie bugetară specifică în bugetul UE, care să fie integrată în cadrul normativ al Uniunii, dar să se situeze în afara calculului plafonului pentru angajamentele și plățile aferente cadrului financiar multianual și să respecte limitele juridice impuse de tratate, evitând suprapunerile cu politicile existente și fără a crea o fragmentare în cadrul bugetului; pledează pentru ca această capacitate bugetară să fie înzestrată cu mijloacele și instrumentele necesare pentru a îndeplini funcții de stabilizare macroeconomică; subliniază, pe de altă parte, necesitatea ca statele membre să respecte Pactul de stabilitate și de creștere, inclusiv clauzele existente privind flexibilitatea ale acestuia; relevă, de asemenea, necesitatea de a proteja investițiile, de a preveni șomajul și nesiguranța, de a oferi stimulente care să încurajeze statele membre să realizeze reforme structurale pentru a-și moderniza economiile, de a asigura convergența economică și socială și de a consolida sistemul financiar în întreaga Europă;

14.  consideră că, în conformitate cu sugestiile Grupului la nivel înalt, o capacitate bugetară pentru zona euro ar putea fi finanțată parțial prin resurse proprii care să poată fi puse în aplicare cu mai multă ușurință în zona euro, cum ar fi un procent din veniturile generate de o taxă pe tranzacțiile financiare; subliniază, totuși, că legătura dintre veniturile și cheltuielile specifice ar trebui evitată în buget;

15.  consideră că ar trebui stabilită o legătură clară între cheltuielile bugetare și obiectivele strategice, pentru a asigura legitimitatea democratică a măsurilor convenite la nivel european; consideră că, pentru a spori sprijinul public pentru resursele proprii europene, acestea ar trebui să aibă o componentă clară de valoare adăugată la nivelul UE;

16.  consideră că democrația, transparența și o legătură clară între procesul decizional, asumarea răspunderii și responsabilitate susțin legitimitatea politicilor publice la nivelul UE și la nivel național, în special în cazul politicilor bugetare și fiscale; ia act de propunerea președintelui Comisiei privind crearea, în cadrul Comisiei, a funcției așa-numitului „ministru european al economiei și finanțelor”; consideră că acest demers ar putea îmbunătăți responsabilitatea democratică a mecanismului de guvernanță economică a UE, în special față de Parlamentul European;

17.  consideră că decizia referitoare la resursele proprii adoptată de Consiliu ar trebui să se sprijine pe o implicare sporită a Parlamentului European.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

24.1.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

39

13

3

Membri titulari prezenți la votul final

Gerolf Annemans, Burkhard Balz, Hugues Bayet, Pervenche Berès, Udo Bullmann, David Coburn, Esther de Lange, Markus Ferber, Jonás Fernández, Sven Giegold, Roberto Gualtieri, Brian Hayes, Danuta Maria Hübner, Cătălin Sorin Ivan, Barbara Kappel, Wajid Khan, Wolf Klinz, Philippe Lamberts, Werner Langen, Sander Loones, Bernd Lucke, Olle Ludvigsson, Ivana Maletić, Fulvio Martusciello, Bernard Monot, Caroline Nagtegaal, Luděk Niedermayer, Stanisław Ożóg, Dimitrios Papadimoulis, Sirpa Pietikäinen, Dariusz Rosati, Pirkko Ruohonen-Lerner, Anne Sander, Martin Schirdewan, Molly Scott Cato, Pedro Silva Pereira, Peter Simon, Kay Swinburne, Ramon Tremosa i Balcells, Ernest Urtasun, Marco Valli, Tom Vandenkendelaere, Jakob von Weizsäcker

Membri supleanți prezenți la votul final

Enrique Calvet Chambon, Matt Carthy, Mady Delvaux, Herbert Dorfmann, Ramón Jáuregui Atondo, Verónica Lope Fontagné, Thomas Mann, Luigi Morgano, Lieve Wierinck

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Edward Czesak, Manolis Kefalogiannis, Rainer Wieland

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

39

+

ALDE

Enrique Calvet Chambon, Ramon Tremosa i Balcells, Lieve Wierinck

PPE

Burkhard Balz, Herbert Dorfmann, Markus Ferber, Brian Hayes, Danuta Maria Hübner, Manolis Kefalogiannis, Esther de Lange, Werner Langen, Verónica Lope Fontagné, Ivana Maletić, Thomas Mann, Fulvio Martusciello, Luděk Niedermayer, Sirpa Pietikäinen, Dariusz Rosati, Anne Sander, Tom Vandenkendelaere, Rainer Wieland

S&D

Hugues Bayet, Pervenche Berès, Udo Bullmann, Mady Delvaux, Jonás Fernández, Roberto Gualtieri, Cătălin Sorin Ivan, Ramón Jáuregui Atondo, Wajid Khan, Olle Ludvigsson, Luigi Morgano, Pedro Silva Pereira, Peter Simon, Jakob von Weizsäcker

VERTS/ALE

Sven Giegold, Philippe Lamberts, Molly Scott Cato, Ernest Urtasun

13

-

ALDE

Caroline Nagtegaal

ECR

Edward Czesak, Sander Loones, Bernd Lucke, Stanisław Ożóg, Pirkko Ruohonen-Lerner, Kay Swinburne

EFDD

David Coburn, Marco Valli

ENF

Gerolf Annemans, Bernard Monot

GUE/NGL

Matt Carthy, Martin Schirdewan

3

0

ALDE

Wolf Klinz

ENF

Barbara Kappel

GUE/NGL

Dimitrios Papadimoulis

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (8.12.2017)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la reforma sistemului de resurse proprii al Uniunii Europene

(2017/2053(INI))

Raportor pentru aviz: Ivo Belet

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că, pentru a stimula tranziția către o economie sustenabilă, circulară și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, pentru a îndeplini obiectivele uniunii energetice convenite de comun acord și pentru a respecta angajamentele asumate în temeiul Acordului de la Paris, sunt necesare investiții suplimentare semnificative în perioada 2020-2030;

2.  își exprimă convingerea că, pentru a înregistra progrese concrete în ceea ce privește aceste politici-cheie ale UE și pentru a atinge nivelul zero de emisii nete până în 2050, integrarea aspectelor legate de climă și o reformă aprofundată a bugetului UE sunt esențiale; observă că articolul 2 litera (c) din Acordul de la Paris subliniază nevoia de a corela „fluxurile de finanțare cu un parcurs vizând o dezvoltare cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră și rezistentă la schimbările climatice”;

3.  este de părere că reforma bugetului UE ar trebui să se ghideze după principiile subsidiarității, solidarității și sustenabilității, în vederea unui buget al UE mai eficace bazat pe o combinație între resurse proprii noi și existente, care să contribuie în mod direct și transparent la investiții în proiecte cu o valoare adăugată europeană reală pentru cetățeni, întreprinderi și mediu;

4.  reamintește că introducerea unor resurse proprii noi sau a altor tipuri de venituri ale UE ar trebui să facă bugetul UE mai puțin dependent de contribuțiile statelor membre bazate pe venitul național brut (VNB) și să ducă la o reducere a acestor contribuții;

5.  consideră că resursele proprii bazate pe o taxă pe energie electrică s-ar suprapune cu domeniul de aplicare al schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) și ar ridica semne de întrebare cu privire la stabilitatea condițiilor în materie de investiții și cu privire la sarcina financiară a gospodăriilor;

6.  ia act de faptul că DG Mediu înregistrează al doilea cel mai mare cuantum de amenzi impuse pentru nerespectarea legislației UE, în valoare de 284 milioane EUR în perioada 2014-2017; solicită ca veniturile provenite direct din legislația UE în domeniul mediului și din aplicarea acesteia să fie incluse în bugetul UE la capitolul „alte venituri” și să fie alocate pentru investiții în proiecte care generează cea mai ridicată valoare adăugată europeană în domeniul mediului; cu toate acestea, reamintește că veniturile din amenzi nu reprezintă mijloace de venit stabile pentru bugetul UE;

7.  solicită ca o parte din veniturile provenite din licitațiile din cadrul ETS, începând cu faza 4 (2021), să fie direcționată către proiecte ale UE concrete, sustenabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cum ar fi maximizarea utilizării infrastructurii existente și, dacă este cazul, dezvoltarea unei noi infrastructuri energetice transfrontaliere (pentru a facilita integrarea surselor regenerabile de energie, de exemplu), stocarea energiei și investiții în inovații revoluționare în acest sector, pentru a contribui la o tranziție echitabilă către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon; invită Comisia să studieze în continuare modalitățile prin care fondurile și programele UE actuale și viitoare ar putea fi utilizate pentru a sprijini tranziția echitabilă în regiunile carbonifere și cu emisii ridicate de dioxid de carbon; observă că veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii se preconizează că vor crește începând cu faza 4;

8.  solicită o analiză a posibilității de a folosi veniturile provenite din sistemele naționale de taxare rutieră stabilite de comun acord, bazate pe distanța parcursă, durata călătoriei și emisiile rezultate din transport pentru finanțarea proiectelor UE care promovează mobilitatea cu emisii zero și cu emisii scăzute, inclusiv a stimulentelor pentru vehiculele cu emisii zero și cele cu emisii reduse, sursele alternative de energie cu emisii scăzute pentru transporturi și transportul multimodal sustenabil, în special căile ferate de mare viteză cu emisii scăzute și navigația interioară; invită Comisia și statele membre să țină cont la elaborarea sistemelor de taxare rutieră de situația specifică a zonelor îndepărtate și a zonelor rurale, care se caracterizează, de pildă, prin distanțe lungi și prin lipsa transportului în comun;

9.  este de părere că veniturile suplimentare generate de contribuțiile bazate pe emisii ale transportului aerian intern din UE ar trebui folosite, în special, pentru a intensifica cercetarea și investițiile din UE în aeronave cu emisii scăzute de dioxid de carbon și în îmbunătățiri suplimentare ale utilizării eficiente a spațiului aerian;

10.  consideră că, în lipsa unor măsuri internaționale armonizate de impozitare a kerosenului, ar trebui luată în considerare o taxă bazată pe intensitatea emisiilor de CO2 ale zborurilor;

11.  consideră că viitoarele posibile contribuții ale sectorului transportului maritim, bazate pe emisii, ar trebui reinvestite în sectorul maritim european prin finanțarea cercetării și a dezvoltării pentru tehnologie mai puțin poluantă și nave durabile;

12.  consideră că veniturile provenite din Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) pentru resortisanții țărilor terțe ar trebui să fie utilizate pentru a investi în cercetare și dezvoltare în domeniul transportului aerian nepoluant și cu emisii reduse și în noi îmbunătățiri în utilizarea eficientă a spațiului aerian, precum și pentru consolidarea finanțării poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european;

13.  solicită examinarea posibilității de a introduce o nouă resursă proprie care să reflecte conținutul de carbon al bunurilor de consum comercializate pe piața unică, inclusiv al bunurilor importate pe piața unică, ca de exemplu un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon sau o taxă „pe carbonul adăugat” (TCA), care ar înlocui treptat o parte din actuala resursă proprie bazată pe TVA.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

7.12.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

37

7

1

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Zoltán Balczó, Ivo Belet, Biljana Borzan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Miriam Dalli, Angélique Delahaye, Stefan Eck, Bas Eickhout, Karl-Heinz Florenz, Gerben-Jan Gerbrandy, Arne Gericke, Jens Gieseke, Sylvie Goddyn, Françoise Grossetête, Jytte Guteland, Karin Kadenbach, Urszula Krupa, Peter Liese, Norbert Lins, Susanne Melior, Rory Palmer, Piernicola Pedicini, Pavel Poc, John Procter, Julia Reid, Annie Schreijer-Pierik, Jadwiga Wiśniewska, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Jørn Dohrmann, Herbert Dorfmann, Luke Ming Flanagan, Martin Häusling, Krzysztof Hetman, Merja Kyllönen, Gesine Meissner, Nuno Melo, Ulrike Müller, Gabriele Preuß, Bart Staes, Claude Turmes

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Norbert Erdős, Sven Schulze

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

37

+

ALDE

Gerben-Jan Gerbrandy, Gesine Meissner, Ulrike Müller

EFDD:

Piernicola Pedicini

GUE/NGL:

Stefan Eck, Merja Kyllönen

NI:

Zoltán Balczó

PPE:

Ivo Belet, Angélique Delahaye, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Karl-Heinz Florenz, Jens Gieseke, Françoise Grossetête, Krzysztof Hetman, Peter Liese, Norbert Lins, Nuno Melo, Annie Schreijer-Pierik, Sven Schulze

S&D:

Biljana Borzan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Miriam Dalli, Jytte Guteland, Karin Kadenbach, Susanne Melior, Rory Palmer, Pavel Poc, Gabriele Preuß, Damiano Zoffoli

VERTS/ALE:

Marco Affronte, Bas Eickhout, Martin Häusling, Bart Staes, Claude Turmes

7

-

ECR:

Jørn Dohrmann, Arne Gericke, Urszula Krupa, John Procter, Jadwiga Wiśniewska

EFDD:

Julia Reid

ENF:

Sylvie Goddyn

1

0

GUE/NGL:

Luke Ming Flanagan

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (24.1.2018)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la reforma sistemului de resurse proprii ale Uniunii

(2017/2053(INI))

Raportor pentru aviz: Nicola Caputo

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  solicită o reformă aprofundată a sistemului de resurse proprii fără a crește sarcina fiscală pentru contribuabilii europeni, inclusiv introducerea unor priorități ferme și a unor noi categorii de resurse proprii care ar putea reduce ponderea contribuțiilor bazate pe VNB, ce se ridicau la 65,4 % din veniturile Uniunii în 2016; subliniază că, deși majoritatea veniturilor UE provin în continuare din contribuțiile naționale bazate pe VNB și pe TVA, acestea nu sunt percepute ca resurse proprii autentice; subliniază că UE are nevoie de o formă stabilă de resurse proprii și, prin urmare, observă că taxele punitive, de exemplu, nu pot fi privite ca venituri, nefiind, prin urmare, adecvate pentru a fi considerate surse previzibile de venit; solicită, de asemenea, eliminarea treptată a tuturor tipurilor de reduceri; subliniază că actualul sistem include mecanisme de corecție complexe și opace care contribuie la deficitul de credite de plată din fiecare an;

2.  subliniază că în raportul elaborat de Grupul la nivel înalt privind resursele proprii (HLGOR) au fost prezentate noi propuneri, care au vizat inclusiv reformarea resurselor proprii bazate pe TVA și a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, impozitarea emisiilor de CO2, impozitarea transportului, impozitarea energiei electrice și a veniturilor generate de piața unică digitală; subliniază că prin introducerea noilor resurse proprii s-ar putea asigura o mai mare coerență a politicilor între componenta de venituri și cea de cheltuieli a bugetului; subliniază că, în pofida acestor propuneri, contribuțiile statelor membre trebuie să rămână o componentă-cheie a resurselor proprii în cadrul unui sistem mai simplu, mai transparent și mai echitabil, caracterizat de responsabilitatea democratică și în cadrul căruia veniturile sunt cheltuite cu chibzuință;

3.  invită toate părțile interesate să tragă concluziile care se impun din raportul HLGOR și să analizeze fezabilitatea recomandărilor formulate în acest raport, pentru a contribui la elaborarea unui buget mai transparent, stabil, simplu, coerent, echitabil și previzibil al Uniunii, respectând totodată principiul subsidiarității și punând accentul tot mai mult pe solidaritate și pe redistribuire între țările mai bogate și cele mai sărace; în acest sens, subliniază că sistemul actual de resurse proprii este caracterizat printr-un grad înalt de complexitate, care presupune o lipsă de transparență ce trebuie rezolvată printr-un efort comun din partea instituțiilor UE și a statelor membre;

4.  subliniază că aceste noi tipuri de resurse proprii sunt esențiale pentru a finanța noile misiuni ale Uniunii în domenii precum migrația, Acordul de la Paris privind combaterea schimbărilor climatice și securitatea internă și apărarea, precum și pentru a compensa pierderile preconizate de venituri cuprinse între 9 și 12 miliarde EUR pe an, care ar putea rezulta în urma Brexitului; relevă, de asemenea, faptul că, pentru a păstra valoarea adăugată europeană a bugetului UE, sunt necesare noi resurse proprii pentru a-i permite UE să finanțeze în mod adecvat atât politicile sale tradiționale, cât și noile sale priorități politice, evitând eventualele reduceri ale cheltuielilor aferente politicii agricole comune (PAC), care au fost menționate în „Documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE” al Comisiei;

5.  subliniază că taxele agricole sunt atât un instrument politic, cât și un instrument de finanțare pentru PAC și că acordurile de liber schimb vor conduce la o reducere a veniturilor din taxe; ia act de faptul că în raportul HLGOR se recomandă menținerea acestor taxe în bugetul PAC în viitor, deoarece ele constituie resurse proprii autentice ale Uniunii, care pot fi colectate în mod simplu și eficient; remarcă faptul că ponderea resurselor proprii tradiționale s-a redus în mod constant de-a lungul anilor, deoarece reducerile valorilor medii ale taxelor vamale nu au fost suficient compensate de creșterea volumului schimburilor comerciale;

6.  subliniază că veniturile suplimentare, inclusiv amenzile pentru încălcarea concurenței și taxele vamale mai mari decât cele preconizate, nu generează posibilități de cheltuire suplimentare, ci contribuții mai mici bazate pe VNB;

7.  subliniază că o resursă proprie reformată bazată pe TVA (care să o înlocuiască pe cea actuală), o resursă proprie bazată pe impozitul pe profit, o taxă pe tranzacțiile financiare sau alte tipuri de taxe aplicabile activităților financiare ar oferi avantajul îmbunătățirii funcționării pieței unice;

8.  subliniază valoarea adăugată pe care o oferă PAC prin stimularea inovării, a competitivității și a sustenabilității în sectorul agricol și prin capacitatea sa de consolidare a securității alimentare și de mediu pe termen lung a Uniunii și de garantare a stabilității prețurilor la produsele alimentare, prin măsuri menite să sprijine stabilitatea veniturilor exploatațiilor agricole și prin măsuri de dezvoltare rurală durabilă, ce presupun investiții în comunitățile rurale și în exploatațiile agricole, prevenind, astfel, exodul populației rurale și fructificând potențialul zonelor rurale; ia act de necesitatea unei reforme a PAC, în scopul consolidării credibilității și al constituirii unei motivații pentru continuarea sprijinului în rândul publicului non-agricol, oferind, în vederea realizării acestui obiectiv, mai multe bunuri publice de mediu și asigurând o distribuție mai echitabilă a plăților între statele membre și în interiorul acestora; subliniază, în cele din urmă, necesitatea de a asigura contribuția taxelor agricole la finanțele UE;

9.  subliniază faptul că PAC deservește zilnic, în primul rând, aproximativ 500 de milioane de cetățeni europeni cu produse alimentare de înaltă calitate și la prețuri accesibile; evidențiază, de asemenea, faptul că acest lucru presupune costuri pentru fiecare cetățean al UE, în medie, de 32 de cenți pe zi ca o contribuție la asigurarea unor alimente sigure, sănătoase și a unui peisaj agricol variat; subliniază, prin urmare, că întrucât PAC este singura politică comunitarizată în totalitate, aceasta are cea mai mare valoare adăugată europeană și că o politică agricolă finanțată la nivel național ar fi mult mai costisitoare;

10.  subliniază faptul că un mijloc indirect de creștere a veniturilor ar putea fi, de asemenea, simplificarea și reducerea birocrației în cadrul politicii agricole comune;

11.  solicită ca finanțarea care a fost alocată prin intermediul mecanismului de disciplină financiară în sectorul agricol, dar nu a fost utilizată, să fie pusă la dispoziție în totalitate în exercițiul bugetar viitor sub formă de plăți directe;

12.  consideră că PAC este eficace și că este necesar să se întărească legitimitatea sa, în condițiile în care PAC reprezintă unul dintre principalele instrumente de acțiune europeană în ceea ce privește menținerea și crearea de locuri de muncă în zonele rurale, în special în sectorul agricol.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

23.1.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

28

7

5

Membri titulari prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Richard Ashworth, José Bové, Daniel Buda, Nicola Caputo, Paolo De Castro, Jean-Paul Denanot, Albert Deß, Jørn Dohrmann, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Edouard Ferrand, Luke Ming Flanagan, Martin Häusling, Esther Herranz García, Peter Jahr, Ivan Jakovčić, Jarosław Kalinowski, Zbigniew Kuźmiuk, Philippe Loiseau, Mairead McGuinness, Ulrike Müller, James Nicholson, Maria Noichl, Marijana Petir, Laurențiu Rebega, Bronis Ropė, Ricardo Serrão Santos, Czesław Adam Siekierski, Tibor Szanyi, Marc Tarabella, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Franc Bogovič, Stefan Eck, Jens Gieseke, Maria Heubuch, Karin Kadenbach, Momchil Nekov, Sofia Ribeiro, Annie Schreijer-Pierik, Hannu Takkula, Tom Vandenkendelaere, Thomas Waitz

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Stanisław Ożóg

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

28

+

ALDE

Ivan Jakovčić, Ulrike Müller, Hannu Takkula

EFDD

Marco Zullo

ENF

Rebega Laurentiu

PPE

Franc Bogovič, Daniel Buda, Albert Deß, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Jens Gieseke, Esther Herranz García, Mairead McGuinness, Marijana Petir, Sofia Ribeiro, Annie Schreijer-Pierik, Czesław Adam Siekierski, Tom Vandenkendelaere

S & D

Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Nicola Caputo, Paolo De Castro, Jean-Paul Denanot, Karin Kadenbach, Maria Noichl, Ricardo Serrão Santos, Tibor Szanyi, Marc Tarabella

7

-

ECR

Jørn Dohrmann, Zbigniew Kuźmiuk, James Nicholson, Stanisław Ożóg

EFDD

John Stuart Agnew

GUE/NGL

Stefan Eck, Luke Ming Flanagan

5

0

ECR

Richard Ashworth

ENF

Philippe Loiseau

VERTS/ALE

José Bové, Martin Häusling, Bronis Ropė

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituționale (11.10.2017)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la reforma sistemului de resurse proprii ale Uniunii

(2017/2053(INI))

Raportoare pentru aviz: Mercedes Bresso

SUGESTII

Comisia pentru afaceri constituționale recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  își reafirmă sprijinul ferm pentru o reformă cuprinzătoare a sistemului de resurse proprii ale Uniunii Europene; reamintește că sistemul actual de resurse proprii este în contradicție cu spiritul tratatelor, dat fiind faptul că articolul 310 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că Uniunea nu adoptă acte care ar putea avea implicații importante asupra bugetului fără a oferi garanția că cheltuielile care decurg din aceste acte pot fi finanțate în limita resurselor proprii ale Uniunii și, în al doilea rând, în ceea ce privește faptul că articolul 311 din TFUE prevede că bugetul Uniunii este finanțat integral din resurse proprii; subliniază faptul că, cu toate acestea, în practică, majoritatea veniturilor UE provine din contribuții naționale sub formă de procentaj din PIB (69,1 %) și TVA (12,4 %), care nu sunt percepute ca resurse proprii veritabile, deoarece au condus la un joc cu sumă nulă între statele membre;

2.  subliniază că sistemul actual de resurse proprii se caracterizează printr-un grad ridicat de complexitate și prin lipsa transparenței; prin urmare, solicită instituțiilor UE și statelor membre să abordeze aceste deficiențe în mod eficient și constructiv;

3.  consideră că rolul Parlamentului în cadrul procedurii de adoptare a resurselor proprii ar trebui consolidat; este de părere că trecerea de la votul în unanimitate la votul cu majoritate calificată (VMC) și la procedura legislativă ordinară pentru adoptarea deciziilor privind resursele proprii ar conferi Parlamentului și Consiliului drepturi decizionale egale atât în ceea ce privește veniturile, cât și cheltuielile de la bugetul UE;

4.  subliniază că este important să se utilizeze oportunitatea pe care o reprezintă Brexitul și încurajează statele membre și Comisia să revizuiască sistemul actual de reduceri și corecții, care nu numai că sunt în contradicție cu litera și spiritul tratatelor, dar care au dovedit, de asemenea, că schimbă accentul discuțiilor de la valoarea adăugată europeană a bugetului UE la efectul „soldului net” asupra contribuțiilor statelor membre, fără a ține cont de efectele de propagare ale bugetului UE;

5.  subliniază că bugetul UE ar trebui să fie dotat cu un sistem autentic de resurse proprii, pentru a da curs recomandării Grupului la nivel înalt privind resursele proprii;

6.  invită Comisia să inițieze o reflecție pe tema modului în care fondurile generate direct de politicile UE ar putea deveni venituri la bugetul UE;

7.  consideră că orice reformă a sistemului de resurse proprii ar trebui să se bazeze pe principiile echității, stabilității, unității, solidarității, sustenabilității, subsidiarității și comprehensibilității pentru cetățenii europeni; reamintește principiile enumerate în raportul Monti, utilizate de Grupul la nivel înalt privind resursele proprii pentru a evalua posibilele noi resurse proprii, și consideră că acestea constituie o îndrumare utilă pentru procesul de reflecție pe tema reformelor; subliniază, de asemenea, importanța asigurării unor venituri suficiente la bugetul UE, pentru a finanța politicile UE în mod corespunzător și credibil, în special după Brexit;

8.  consideră că reforma în privința veniturilor ar trebui să fie corelată cu reforma în ceea ce privește cheltuielile, pentru a majora valoarea adăugată europeană a cheltuielilor UE, asigurând o legătură vizibilă între cheltuielile UE și politicile și prioritățile UE și sprijinind politicile UE în principalele domenii de competență ale UE care au un potențial ridicat de a genera valoare adăugată europeană, cum ar fi piața unică, protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice, uniunea energetică, politica de apărare comună și reducerea diferențelor fiscale de pe piața unică, astfel cum se recomandă în Raportul Monti(1);

9.  reamintește că este important, la realizarea reformelor viitoare, să se conserve unitatea bugetului UE și să se limiteze utilizarea unor programe și instrumente care merg în paralel cu bugetul UE, restrângându-le la cazuri strict justificate și supunându-le unui control adecvat, conform recomandărilor Grupului la nivel înalt privind resursele proprii;

10.  atrage atenția că este necesară o reflecție aprofundată în legătură cu efectele dezbaterii privind viitorul Europei, lansate de Comisie în martie 2017, asupra reformei sistemului de resurse proprii; consideră că toate cele cinci scenarii pentru viitorul UE, prezentate de Comisie în martie 2017, ar necesita finanțare suplimentară, provenită din resurse proprii veritabile, pentru a urmări obiectivele stabilite la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, incluse în prezent în noile priorități ale Uniunii; insistă că este important să se respecte unitatea bugetului și să se reducă, nu să se sporească, complexitatea acestuia, pentru a asigura coerența politicilor UE, atât pe plan intern, cât și extern.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

11.10.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

14

3

0

Membri titulari prezenți la votul final

Mercedes Bresso, Richard Corbett, Pascal Durand, Danuta Maria Hübner, Diane James, Alain Lamassoure, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Markus Pieper, Paulo Rangel, György Schöpflin, Pedro Silva Pereira, Claudia Țapardel, Kazimierz Michał Ujazdowski

Membri supleanți prezenți la votul final

Ashley Fox, Enrique Guerrero Salom, Jérôme Lavrilleux, Jasenko Selimovic

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Tadeusz Zwiefka

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

14

+

ALDE

Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Jasenko Selimovic

PPE

Danuta Maria Hübner, Alain Lamassoure, Jérôme Lavrilleux, Paulo Rangel, György Schöpflin, Tadeusz Zwiefka

S&D

Mercedes Bresso, Richard Corbett, Enrique Guerrero Salom, Pedro Silva Pereira, Claudia Țapardel

VERTS/ALE

Pascal Durand

3

-

ECR

Ashley Fox, Kazimierz Michał Ujazdowski

NI

Diane James

0

0

 

 

Notă: Markus Pieper (PPE) a anunțat că a votat, de asemenea, în favoarea proiectului de aviz

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

Raportul final și recomandările Grupului la nivel înalt privind resursele proprii referitoare la finanțarea viitoare a UE, adoptate în decembrie 2016.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

22.2.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

31

4

1

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Lefteris Christoforou, Gérard Deprez, Manuel dos Santos, André Elissen, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Jens Geier, Esteban González Pons, John Howarth, Zbigniew Kuźmiuk, Vladimír Maňka, Siegfried Mureșan, Jan Olbrycht, Urmas Paet, Paul Rübig, Petri Sarvamaa, Jordi Solé, Patricija Šulin, Eleftherios Synadinos, Indrek Tarand, Isabelle Thomas, Inese Vaidere, Daniele Viotti, Tiemo Wölken, Marco Zanni

Membri supleanți prezenți la votul final

Xabier Benito Ziluaga, Jean-Paul Denanot, Janusz Lewandowski, Ivana Maletić, Stanisław Ożóg, Pavel Poc, Nils Torvalds, Helga Trüpel, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Anders Primdahl Vistisen


VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

31

+

ALDE

Nedzhmi Ali, Gérard Deprez, Urmas Paet, Nils Torvalds

ECR

Zbigniew Kuźmiuk, Stanisław Ożóg

PPE

Lefteris Christoforou, José Manuel Fernandes, Esteban González Pons, Janusz Lewandowski, Ivana Maletić, Siegfried Mureșan, Jan Olbrycht, Paul Rübig, Petri Sarvamaa, Patricija Šulin, Inese Vaidere, Tomáš Zdechovský

S&D

Jean-Paul Denanot, Eider Gardiazabal Rubial, Jens Geier, John Howarth, Vladimír Maňka, Pavel Poc, Isabelle Thomas, Daniele Viotti, Tiemo Wölken, Manuel dos Santos

VERTS/ALE

Jordi Solé, Indrek Tarand, Helga Trüpel

4

-

ECR

Anders Primdahl Vistisen

ENF

André Elissen, Marco Zanni

NI

Eleftherios Synadinos

1

0

GUE/NGL

Xabier Benito Ziluaga

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 9 martie 2018Notă juridică