Procedură : 2017/2208(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0046/2018

Texte depuse :

A8-0046/2018

Dezbateri :

PV 12/03/2018 - 20
CRE 12/03/2018 - 20

Voturi :

PV 13/03/2018 - 7.8
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0067

RAPORT     
PDF 722kWORD 83k
27.2.2018
PE 612.353v02-00 A8-0046/2018

referitor la regiunile cu întârzieri în dezvoltare din UE

(2017/2208(INI))

Comisia pentru dezvoltare regională

Raportoare: Michela Giuffrida

ERATE/ADDENDA
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală
 AVIZ al Comisiei pentru pescuit
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la regiunile cu întârzieri în dezvoltare din UE

(2017/2208(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 174, 175 și 176 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 103/2006 al Consiliului(1),

  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană(2),

  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 decembrie 2015 intitulată „Investiții în locuri de muncă și în creștere - Valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene” (COM(2015)0639),

  având în vedere Rezoluția sa din 8 octombrie 2013 referitoare la constrângerile bugetare cu care se confruntă autoritățile regionale și locale în materie de cheltuieli din fondurile structurale UE în statele membre(3),

  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: recomandările Parlamentului înainte de propunerea Comisiei(4),

  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la investiții în locuri de muncă și în creștere – valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene: o evaluare a raportului în temeiul articolului 16 alineatul (3) din RDC(5),

  având în vedere Rezoluția sa din 13 iunie 2017 referitoare la creșterea implicării partenerilor și a vizibilității în procesul de execuție a fondurilor structurale și de investiții europene(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 iunie 2017 referitoare la elemente constitutive ale politicii de coeziune a UE pentru perioada de după 2020(7),

  având în vedere Rezoluția sa din 24 octombrie 2017 referitoare la documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE(8),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 10 aprilie 2017 privind competitivitatea în regiunile cu venituri scăzute și creștere economică scăzută: Raportul privind regiunile cu întârzieri în dezvoltare (SWD(2017)0132),

–  având în vedere condiționalitățile ex ante pentru strategiile de specializare inteligentă,

–  având în vedere al 7-lea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială, publicat de Comisie la 9 octombrie 2017,

  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și Comisiei pentru pescuit (A8-0046/2018),

A.  întrucât criza economică și financiară prelungită din UE a avut un impact negativ asupra creșterii economice la nivel regional, chiar dacă politica de coeziune a contribuit cu aproximativ o treime din bugetul UE pentru a favoriza creșterea și ocuparea forței de muncă și a reduce disparitățile dintre regiunile UE; invită Comisia, în acest context și în cadrul semestrului european, să analizeze cofinanțarea regională și națională din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) și impactul acesteia asupra deficitelor naționale;

B.  întrucât politica de coeziune – pusă în aplicare prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), a Fondului social european (FSE) și a Fondului de coeziune – este principala politică a UE în materie de investiții, de creștere și de dezvoltare, este aliniată la obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și vizează reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale dintre regiuni, promovarea convergenței și, în cele din urmă, îmbunătățirea calității vieții cetățenilor europeni;

C.  întrucât FEDER, FSE și Fondul de coeziune au ca principale obiective pentru perioada 2014-2020 investițiile pentru susținerea creșterii și ocupării forței de muncă în vederea consolidării pieței muncii, a economiilor regionale și a cooperării regionale europene, îmbunătățind cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională în cadrul Uniunii și reducând, în cele din urmă, discrepanțele în materie de dezvoltare dintre diferitele regiuni europene;

D.  întrucât, potrivit raportului Comisiei privind regiunile cu întârzieri în dezvoltare, 47 de regiuni din opt state membre înregistrează întârzieri în acest domeniu; întrucât raportul poate contribui la o mai bună înțelegere a complexității provocărilor cu care se confruntă regiunile cu întârzieri în dezvoltare și ar trebui, prin urmare, să fie pus la dispoziția publicului în toate limbile oficiale ale UE;

E.  întrucât politica de coeziune joacă un rol important în toate regiunile cu întârzieri în dezvoltare și reprezintă o parte foarte mare din investițiile publice în majoritatea acestora;

F.  întrucât regiunile cu întârzieri în dezvoltare se confruntă și cu rate de productivitate, de ocupare a forței de muncă și de frecventare a școlii mai scăzute în comparație cu celelalte regiuni din același stat membru;

G.  întrucât, în raportul Comisiei, se face diferența între două tipuri de regiuni cu întârzieri în dezvoltare: „regiunile cu creștere economică scăzută” – regiunile mai puțin dezvoltate și de tranziție, care nu s-au apropiat de media UE între 2000 și 2013 în statele membre cu un PIB pe cap de locuitor în standardul puterii de cumpărare (SPC) sub media UE în 2013, care cuprinde aproape toate regiunile mai puțin dezvoltate și de tranziție din Grecia, Spania, Italia și Portugalia și „regiunile cu venituri scăzute” – toate regiunile cu un PIB pe cap de locuitor în SPC sub 50 % din media UE din 2013, care cuprinde mai multe regiuni mai puțin dezvoltate din Bulgaria, Ungaria, Polonia și România;

H.  întrucât regiunile cu creștere economică scăzută înregistrează o stagnare economică, îndeosebi din cauza scăderii investițiilor publice și private, spre deosebire de regiunile cu venituri scăzute, care își mențin, în general, potențialul de dezvoltare;

I.  întrucât regiunile cu întârzieri în dezvoltare suferă mai mult decât altele din cauza insuficienței investițiilor publice și private, iar acest lucru se datorează și necesității de a respecta obligațiile de a reducere a datoriei publice impuse de Pactul de stabilitate;

J.  întrucât regiunile cu întârzieri în dezvoltare se caracterizează adesea prin lipsa reformelor structurale, ceea ce reduce impactul investițiilor publice, deja limitate;

K.  întrucât regiunile cu întârzieri în dezvoltare suferă de pe urma unor dezavantaje considerabile în ceea ce privește transportul public și infrastructura economică și energetică și necesită investiții mai eficiente și eficace;

L.  întrucât Comisia consideră că este necesar să se creeze o legătură mai strânsă între politica de coeziune și recomandările specifice fiecărei țari în cadrul Semestrului european;

M.  întrucât regiunile cu întârzieri în dezvoltare, în special regiunile cu venituri scăzute, se confruntă adesea cu exodul tinerilor și al forței de muncă calificate, ambele fiind resurse necesare pentru revitalizarea economică și socială a zonelor respective, făcând ca aceste regiuni să devină mai puțin atractive în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și investițiile;

N.  întrucât definiția regiunilor cu venituri scăzute și cu o creștere economică scăzută ar trebui îmbunătățită;

O.  întrucât este important ca utilizatorii finali să fie la curent cu programele regionale și locale finanțate de UE și cu rezultatele obținute, indiferent de nivelul de finanțare dintr-o anumită regiune;

P.  întrucât, în regiunile cu întârzieri în dezvoltare, sunt necesare o bună guvernanță și o administrație publică eficientă, deoarece acestea contribuie în mod semnificativ la crearea condițiilor pentru creșterea economică; întrucât reducerea normelor și a controalelor excesive, precum și a duratei și complexității procedurilor, și mai buna utilizare a instrumentelor TIC ar contribui la îmbunătățirea eficienței și a bunei guvernanțe în regiunile cu întârzieri în dezvoltare;

Q.  întrucât potrivit celui de al 7-lea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială, regiunile cu întârzieri în dezvoltare se situează pe ultimul loc în ceea ce privește indicele european privind calitatea administrațiilor publice, ceea ce înseamnă că impactul investițiilor publice este redus;

R.  întrucât cifrele și statisticile fiabile, actualizate și defalcate sunt importante pentru luarea unor decizii politice în cunoștință de cauză, mai transparente, mai imparțiale și mai echitabile;

S.  întrucât, în regiunile cu întârzieri în dezvoltare, ar trebui eliminate obstacolele din calea creșterii și lacunele în materie de infrastructuri;

T.  întrucât IMM-urile din regiunile cu întârzieri în dezvoltare sunt finanțate cu rate ale dobânzii mult mai mari și se confruntă cu mai multe dificultăți atunci când doresc să obțină împrumuturi bancare în vederea cofinanțării proiectelor care beneficiază de fondurile ESI;

U.  întrucât, în patru din cinci regiuni cu întârzieri în dezvoltare, cel puțin 25 % din populație locuiește într-un oraș sau în zonele sale de navetă, cunoscute sub denumirea de „zone urbane funcționale”, iar în una din cinci regiuni cu întârzieri în dezvoltare, peste 50 % din populație locuiește într-o zonă urbană funcțională;

V.  întrucât activitățile tradiționale, cum ar fi pescuitul artizanal la scară redusă sau agricultura, definesc identitatea și stilul de viață din majoritatea zonelor costiere și rurale din regiunile cu întârzieri în dezvoltare și au o importanță economică, teritorială, socială, și culturală; întrucât sunt necesare strategii de dezvoltare pentru a spori capacitatea de a păstra și de a atrage talente, pentru a adopta noi tehnologii și pentru a stimula noi investiții,

1.  salută prezentarea de către Comisie a unui document de lucru al serviciilor sale privind competitivitatea în regiunile cu venituri scăzute și creștere economică scăzută: Raportul privind regiunile cu întârzieri în dezvoltare; constată că raportul propune o serie de soluții pozitive pentru a sprijini creșterea economică, dezvoltarea durabilă și crearea de locuri de muncă în aceste regiuni; subliniază, de asemenea, că analiza privind competitivitatea acestora reprezintă o contribuție importantă la viitoarea dezbatere privind politica de coeziune;

2.  salută punerea în aplicare a inițiativelor-pilot destinate regiunilor cu întârzieri în dezvoltare în două regiuni din România și, cu sprijinul Băncii Mondiale, în două regiuni din Polonia, în special definirea priorităților strategice și a acțiunilor concrete și care pot fi puse în aplicare rapid; așteaptă cu interes publicarea rezultatelor acestor inițiative;

3.  subliniază că politica de coeziune are un rol esențial în garantarea și promovarea investițiilor publice și private în toate regiunile UE atât în mod direct, cât și contribuind la crearea unui mediu propice investițiilor; consideră că UE, în ansamblu său, ar trebui să desfășoare, în scopul promovării unei dezvoltări armonioase a întregii Uniuni, acțiuni care să consolideze coeziunea sa economică, socială și teritorială și să reducă disparitățile dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni și rămânerea în urmă a regiunilor cu întârzieri în dezvoltare;

4.  solicită Comisiei să definească regiunile cu întârzieri în dezvoltare la nivel de NUTS III, pe baza condițiilor economice și sociale generale, și să orienteze mai bine finanțarea acestor zone în conformitate cu ciclurile de programare ale fondurilor ESI;

5.  invită Comisia și statele membre să elaboreze strategii, programe și acțiuni adaptate pentru fiecare regiune cu întârzieri în dezvoltare, ținând seama de tendințe și de disparitățile subregionale, întrucât traiectoriile și provocările cu care se confruntă regiunile cu venituri scăzute și o creștere economică scăzută diferă considerabil, în funcție de particularitățile acestora, utilizând strategii de specializare inteligentă, pentru a accelera convergența acestora și a garanta cele mai bune soluții pentru crearea de locuri de muncă, creșterea economică și dezvoltarea durabilă; consideră că aceste strategii, programe sau acțiuni ar trebui să fie coordonate cu Agenda urbană, deoarece regiunile cu întârzieri în dezvoltare nu sunt în mod exclusiv rurale;

6.  subliniază că, pe lângă gradul scăzut de dezvoltare a IMM-urilor și investițiile reduse în acestea, rata șomajului rămâne mult prea ridicată, în special în rândul tinerilor, și reprezintă una dintre cele mai grave și urgente probleme cu care se confruntă marea majoritate a regiunilor cu întârzieri în dezvoltare; subliniază rolul esențial al învățământului secundar și superior, al formării profesionale, al formării la locul de muncă și al transferului de cunoștințe în combaterea șomajului în rândul tinerilor și a exodului tinerilor, care ating niveluri alarmante în aceste regiuni; subliniază importanța educației, a formării și a creșterii investițiilor pentru a răspunde nevoilor și imperativelor în materie de dezvoltare ale IMM-urilor și întreprinderilor familiale; consideră că implicarea tinerilor duce la creșterea performanțelor, deoarece aceștia oferă adesea soluții inovatoare;

7.  constată că prezența unei forțe de muncă instruite și formate, care corespunde nevoilor economiei regionale, are un impact puternic asupra competitivității, productivității și atractivității pieței muncii, care poate, prin urmare, prospera pe un fond de creștere și de deschidere față de investițiile publice și private; consideră, în acest context, că ar trebui să se țină seama de situația actuală a regiunilor cu întârzieri în dezvoltare, în special de rata negativă a migrației și de impactul său negativ asupra ocupării forței de muncă; subliniază rolul pe care îl joacă agricultura și pescuitul în regiunile cu întârzieri în dezvoltare, în măsura în care aceste activități contribuie la promovarea întreprinderilor familiale și a locurilor de muncă, la facilitarea incluziunii sociale, aprovizionarea cu alimente și garantarea securității alimentare;

8.  ia act de faptul că diversificarea a devenit o necesitate pentru agricultori și pescari, în special în regiunile cu întârzieri în dezvoltare, pentru a asigura surse de venit suplimentare și a încuraja activități sustenabile din punct de vedere economic și al mediului; constată, cu toate acestea, că această diversificare nu trebuie, în niciun caz, să înlocuiască activitățile mai tradiționale, cum ar fi pescuitul sustenabil; încurajează statele membre și autoritățile regionale și locale să sprijine proiectele referitoare la economia albastră și cele similare pentru a ajuta persoanele din regiunile cu întârzieri în dezvoltare să dezvolte surse de venit sustenabile din punctul de vedere al mediului;

9.  speră ca punerea în aplicare a Strategiei UE 2020 în domeniul ocupării forței de muncă, educației și formării, precum și a viitoarei strategii a UE pe termen lung și a obiectivelor sale, să ia în considerare în continuare în mod corespunzător nevoile specifice ale regiunilor cu întârzieri în dezvoltare și, în special, decalajele persistente legate de infrastructură și dezvoltarea capitalului uman, acordând o atenție deosebită ratei abandonului școlar și consecințelor sale negative asupra ocupării forței de muncă; invită Comisia, în acest context, să analizeze impactul unei eventuale creșteri a ratei de cofinanțare a FSE pentru următoarea perioadă de finanțare;

10.  consideră că este necesar să se ajungă la un echilibrul corespunzător între intervențiile structurale, politicile sociale și politicile industriale în programarea și punerea în aplicare a fondurilor ESI, pentru a stimula creșterea economică, dezvoltarea durabilă și crearea de locuri de muncă prin combinarea granturilor cu instrumentele financiare și atragerea unui sprijin financiar suplimentar, contribuind, astfel, la remedierea lacunelor care mai persistă; subliniază, în acest sens, că ar trebui favorizate instrumentele financiare cu risc scăzut, mai degrabă decât cele cu risc ridicat, atunci când perspectivele economice permit acest lucru;

11.  consideră că politica de coeziune este un instrument care poate rectifica decalajele în materie de competitivitate, dezechilibrele, precum și disparitățile macroeconomice dintre teritorii, încurajând crearea unui mediu atractiv și sustenabil pentru întreprinderi și cetățeni; subliniază că principalele probleme identificate în regiunile cu o creștere economică scăzută sunt accesul la credite, executarea contractelor și protecția investițiilor minoritare, în timp ce în regiunile cu venituri scăzute, principalele probleme sunt soluționarea cazurilor de insolvență, furnizarea de electricitate și executarea contractelor;

12.  constată că regiunile cu întârzieri în dezvoltare sunt supuse unei presiuni migratorii considerabile; consideră că contribuția fondurilor ESI la combaterea acestei provocări nu poate avea succes decât dacă se aplică în mod eficient și principiul solidarității; consideră că refugiaților și migranților care beneficiază de protecție internațională trebuie să li se asigure o formare și o educație adecvate pentru a putea fi integrați pe piața muncii;

13.  ia act de faptul că multe dintre problemele regiunilor cu întârzieri în dezvoltare sunt comparabile cu cele din regiunile ultraperiferice; salută, prin urmare, strategia propusă de Comisie în comunicarea sa „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”(9);

14.  consideră că criteriile de dezvoltare demografică și socială, cum ar fi indicele de progres social regional și indicatorii de mediu sau alți indicatori, alături de PIB, ar putea fi luate în considerare în contextul politicii de coeziune și incluse în viitoarele rapoarte ale Comisiei privind regiunile cu întârzieri în dezvoltare, în vederea asigurării valorificării potențialului regiunilor cu întârzieri în dezvoltare;

15.  subliniază repercusiunile negative, în special pentru regiunile cu întârzieri în dezvoltare, ale crizei economice și financiare, care a redus marjele politicilor bugetare, conducând la scăderea investițiilor publice; subliniază, pe de altă parte, importanța reducerii datoriei cu scopul de a elimina deficitul bugetar și de a adapta investițiile publice la cerințele de creștere economică;

16.  consideră că politica de coeziune are un impact pozitiv asupra creșterii economice și a creării de locuri de muncă; subliniază că este nevoie să se aplice poziția adoptată de comun acord cu privire la Pactul de stabilitate și de creștere în ceea ce privește flexibilitatea pentru condițiile ciclice, reformele structurale și investițiile guvernamentale care vizează punerea în aplicare a unor reforme structurale majore și a unor proiecte similare, în vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020; recunoaște necesitatea de a clarifica contextul și domeniul de aplicare ale reformelor structurale din cadrul politicii de coeziune; constată, cu toate acestea, că realizarea unor astfel de reforme structurale în statele membre și în regiuni în cadrul programelor de sprijin poate contribui la atingerea unui rezultat mai bun în ceea ce privește investițiile din cadrul politicii de coeziune;

17.  solicită acțiuni mai ferme pentru creșterea convergenței între toate regiunile, inclusiv acțiuni în vederea asigurării rezilienței lor la șocuri bruște;

18.  ia act de faptul că accesul la finanțare este mai dificil în regiunile cu întârzieri în dezvoltare, în special în cele cu venituri reduse, din cauza ratelor mai mari ale dobânzilor și, într-o anumită măsură, a reticenței sistemului de creditare de a-și asuma riscuri; subliniază că este important să se asigure un acces mai ușor la credite, pentru a sprijini IMM-urile, a încuraja noi modele de afaceri și a promova creșterea în regiunile cu întârzieri în dezvoltare;

19.  subliniază importanța pe care o au fondurile UE în stimularea rezilienței și coeziunii economice a acestor regiuni, precum și a competitivității, a investițiilor și a oportunităților pentru cooperare; recunoaște, prin urmare, contribuția grupurilor de acțiune locale la dezvoltarea strategiilor locale; sugerează că Comisia ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a propune ca o mai mare parte din sprijin să fie alocată dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității (DLRC), contribuind astfel atât la soluționarea provocărilor, cât și la dezvoltarea capacităților; reamintește că regiunile cu întârzieri în dezvoltare se confruntă adesea cu dificultăți în ceea ce privește accesul la finanțare, precum și cu întârzieri birocratice și administrative care împiedică funcționarea fondurilor UE;

20.  este de părere că ar putea fi avute în vedere stimulente pozitive pentru regiuni în cadrul existent al condițiilor macroeconomice impuse de semestrul european;

21.  subliniază importanța bunei guvernanțe economice pentru o performanță globală eficientă a fondurilor ESI, cu scopul final de a rectifica deficiențele și de a evita întârzierile; sprijină, în acest sens, necesitatea de a analiza și de a revizui ulterior raționamentul însuși care stă la baza legăturii dintre politica de coeziune și semestrul european;

22.  consideră că solidaritatea, o capacitate instituțională mai puternică, respectarea principiului bunei guvernanțe, o mai bună conectivitate și digitalizarea în aceste regiuni au un efect semnificativ asupra creșterii economice și asupra creșterii eficienței și eficacității utilizării resurselor existente; atrage atenția, din acest motiv, asupra sprijinirii și îmbunătățirii calității administrației și instituțiilor din regiunile afectate; invită Comisia și statele membre să disemineze exemple de bune practici pentru creșterea eficienței administrației publice, dat fiind că buna guvernanță ar trebui să fie principala recomandare pentru regiunile cu întârzieri în dezvoltare;

23.  subliniază, în acest context, importanța principiului parteneriatului și a guvernanței pe mai multe niveluri, care trebuie consolidată fără a aduce atingere principiului subsidiarității; consideră că implicarea tuturor nivelurilor de guvernanță și a părților interesate în elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor și a programelor și acțiunilor specifice destinate acestor regiuni este esențială pentru a crea o valoare adăugată europeană eficientă pentru cetățeni;

24.  reiterează importanța inovării, a digitalizării și a îmbunătățirii serviciilor de proximitate (de sănătate, sociale, poștale) și a infrastructurii, pentru a crea un mediu pozitiv și o bună bază pentru stimularea creșterii economice și îmbunătățirea coeziunii în regiunile cu întârzieri în dezvoltare; consideră că asigurarea accesului la conexiuni internet de mare viteză este o condiție prealabilă pentru viabilitatea zonelor rurale și montane; evidențiază potențialul proiectelor multisectoriale de promovare a dezvoltării economice, sociale și teritoriale, valorificând sinergiile dintre fondurile europene;

25.  sugerează că recomandările specifice fiecărei țări făcute în cadrul semestrului european ar trebui să fie multianuale, cu control și evaluare intermediară, și ar trebui să fie concepute mai degrabă ca un stimulent pozitiv pentru lansarea reformelor structurale, decât ca instrumente care pot bloca accesul la investiții în cadrul politicii de coeziune, pentru a contribui la obiectivele comune ale Uniunii;

26.  consideră că ar trebui analizate cu atenție măsurile care leagă eficiența fondurilor ESI de buna guvernanță economică, astfel cum se subliniază în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, inclusiv prin implicarea tuturor părților interesate; consideră, de asemenea, că justificarea care stă la baza fondurilor ESI ar trebui regândită în perspectiva următoarei perioade de programare și luând în considerare punerea sa în aplicare în perioada 2014-2020; consideră că Comisia ar trebui să ia în considerare redefinirea legăturii dintre semestrul european și politica de coeziune; sugerează, în acest sens, un sistem de stimulente pozitive, cu marje care urmează să fie create în noul cadru financiar multianual (CFM), care ar putea servi drept un pachet care poate fi utilizat atunci când statele membre respectă recomandările specifice fiecărei țări și alte cerințe în cadrul semestrului european;

27.  consideră că este în mod special necesară susținerea activităților productive și comerciale locale caracteristice regiunilor cu întârzieri în dezvoltare, inclusiv a turismului durabil, a economiei circulare, a tranziției energetice la nivel local, a agriculturii, a produselor fabricate și a inovării în special în IMM-uri; consideră că sinergiile care decurg din combinarea în mod eficient a fondurilor din partea organismelor regionale și naționale cu finanțarea din partea instrumentelor UE, utilizând investiții teritoriale integrate, ar trebui să contribuie la crearea de oportunități economice, în special pentru tineri;

28.  subliniază importanța exploatării tuturor oportunităților oferite de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea durabilă și creșterea economică în aceste regiuni; consideră că, în pregătirea programelor operaționale și de cooperare transfrontalieră, statele membre ar trebui să acorde o atenție deosebită regiunilor cu întârzieri în dezvoltare; reamintește, prin urmare, că este important să se încurajeze utilizarea fondurilor în cadrul gestiunii directe și a fondurilor FEIS, împreună cu oportunitățile oferite de politica de coeziune și în coordonare cu acestea;

29.  subliniază importanța unor date statistice fiabile, actualizate și defalcate; solicită, prin urmare, Comisiei și Eurostat să furnizeze statistici cât mai detaliate posibil și cât mai divizate geografic, astfel încât să poată fi utilizate pentru a elabora politici de coeziune adecvate, inclusiv în regiunile cu întârzieri în dezvoltare; salută, în acest context, informațiile furnizate în raportul Comisiei;

30.  solicită Comisiei să aibă în vedere analizarea relației actuale dintre politica de coeziune și guvernanța macroeconomică, reamintind că legitimitatea politicii de coeziune decurge direct din tratate și că această politică este una dintre cele mai vizibile politici europene și cea mai importantă expresie a solidarității europene și a valorii adăugate în toate regiunile europene; consideră că legătura dintre politica de coeziune și procesul de guvernanță economică din cadrul semestrului european trebuie să fie echilibrată, reciprocă și axată pe un sistem de stimulente pozitive; susține o mai bună recunoaștere a dimensiunii teritoriale, care ar putea fi benefică pentru semestrul european consideră că este necesar, prin urmare, ca guvernanța economică și obiectivele de coeziune economică, socială și teritorială consacrate în tratate, precum și obiectivele de creștere durabilă, ocupare a forței de muncă și protecție a mediului să fie integrate într-o viziune echilibrată;

31.  reamintește că este nevoie ca toți actorii politici să recunoască rolul politicii de coeziune ca instrument principal al politicii economice europene pentru promovarea de investiții publice și private care să țină seama de particularitățile teritoriale, sociale și economice ale regiunilor;

32.  invită statele membre, așa cum se propune în raportul Comisiei, să adopte strategii și programe de dezvoltare națională și regională pentru sprijinirea regiunilor cu întârzieri în dezvoltare și îmbunătățirea capacităților administrative ale acestora, a guvernanței lor și a altor factori determinanți pentru creștere; invită Comisia, în acest sens, să ofere asistență tehnică, profesională și practică statelor membre, regiunilor și municipalităților în vederea utilizării celor mai bune practici și a sprijinirii digitalizării serviciilor publice;

33.  solicită ca politica de coeziune să reprezinte în continuare o prioritate pentru Uniune și să fie susținută de o finanțare ambițioasă corespunzătoare, chiar și având în vedere presiunile exercitate asupra bugetului UE, și, de asemenea, solicită să se crească sinergiile cu alte fonduri ale UE și să se atragă sprijin financiar complementar prin intermediul instrumentelor financiare din cadrul de programare multianual post-2020; subliniază că valorile pe care le întruchipează politica de coeziune, precum solidaritatea europeană, nu ar trebui să fie subminate;

34.  reamintește responsabilitatea Parlamentului în ceea ce privește elaborarea și aprobarea cadrului legislativ adecvat pentru viitoarea politică de coeziune; subliniază necesitatea de a menține rolul fundamental și obiectivul principal al politicii de coeziune în conformitate cu articolul 174 din TFUE, nu numai pentru a asigura convergența, ci și pentru a preveni rămânerea în urmă a teritoriilor; subliniază că este nevoie să se simplifice normele și să se asigure un echilibru adecvat între simplificarea politicii și punerea în aplicare a unor controale adecvate, reducându-se în același timp sarcinile administrative excesive; consideră că Comisia și statele membre ar trebui să ia în considerare posibilitatea extinderii dispozițiilor articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 privind FEDR, prin finanțarea legăturilor dintre orașe și zonele lor înconjurătoare în regiunile cu întârzieri în dezvoltare;

35.  invită Comisia să susțină mai bine dezvoltarea sistemelor de inovare, precum strategiile de inovare pentru specializare inteligentă, și să consolideze interacțiunea dintre întreprinderi, universități și centrele de cercetare în regiunile cu întârzieri în dezvoltare; subliniază, de asemenea, că teritoriile bine conectate sunt esențiale pentru activitatea parteneriatelor din domeniul cercetării, inclusiv a inițiativelor Parteneriatului european pentru inovare, astfel încât practicile inovatoare să poată să consolideze și mai mult dezvoltarea sustenabilă a agriculturii și a întreprinderilor asociate în regiunile cu întârzieri în dezvoltare;

36.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului Regiunilor, Comitetului Economic și Social European, precum și guvernelor și parlamentelor naționale și regionale ale statelor membre.

(1)

JO L 347, 20.12.2013, p. 320.

(2)

JO L 347, 20.12.2013, p. 259.

(3)

JO C 181, 19.5.2016, p. 29.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0309.

(5)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0053.

(6)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0245.

(7)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0254.

(8)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0401.

(9)

Comunicarea Comisiei din 24 octombrie 2017, (COM(2017)0623).


EXPUNERE DE MOTIVE

Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, a lansat în iunie 2015 o inițiativă pentru a analiza factorii care limitează creșterea și investițiile în regiunile cu venituri scăzute și în cele cu o creștere slabă (regiuni cu întârzieri în dezvoltare).

Prezentul raport își propune să identifice o serie de posibile soluții pentru a susține creșterea și a ridica nivelul veniturilor în aceste regiuni.

Raportul se concentrează pe 47 de regiuni din opt state membre, printre care:

•  regiuni cu o creștere economică slabă: regiunile al căror PIB este apropiat de media UE, dar care nu înregistrează nicio creștere, acesta fiind cazul Italiei, Spaniei, Greciei și Portugaliei, și

•  regiuni cu venituri reduse: regiunile cu un PIB care încă este foarte scăzut, dar care au înregistrat o tendință de creștere foarte încurajatoare. În aceste regiuni, în care întârzierile sunt mult mai grave decât în celelalte regiuni, politica de coeziune dă rezultate excelente (este vorba de regiuni din Bulgaria, Ungaria, Polonia și România).

Context

Cadrul macroeconomic are un impact semnificativ asupra creșterii regionale. Dezechilibrele macroeconomice cauzate de criză riscă să submineze cele două decenii de eforturi depuse prin politica de coeziune, în special în regiunile cu creștere scăzută, în care nivelul îngrijorător al datoriei publice și private reprezintă un obstacol pentru dezvoltare.

Regiunile cu întârzieri în dezvoltare au niveluri mai scăzute de productivitate, frecvență școlară și ocupare a forței de muncă. Rigiditățile pieței muncii și un mediu de afaceri prea puțin dinamic au un impact negativ asupra economiilor.

Totodată, sisteme de inovare regionale insuficient dezvoltate, lipsa de calificări și calitatea necorespunzătoare a instituțiilor pun în pericol potențialul de creștere al acestor regiuni.

În regiunile cu venituri reduse, există o scădere constantă a populației, cauzată de migrația în special a tinerilor și a forței de muncă calificate către regiunile mai atractive ocupațional.

Investițiile publice și private s-au redus în principal în regiunile cu o creștere scăzută.

Comisia identifică o serie de soluții, printre care îmbunătățirea relațiilor dintre întreprinderi, precum și dintre întreprinderi și instituțiile de învățământ superior, investițiile în infrastructură și educație, îmbunătățirea legăturilor dintre orașe și zonele din împrejurimile acestora, investiții mai mari în instituțiile publice, pentru a crește eficiența și eficacitatea administrației publice și pentru a consolida legătura dintre semestrul european și politica de coeziune, identificând domeniile de investiții.

Raportul

Raportoarea consideră că raportul Comisiei dă de gândit și invită la o reflecție mai aprofundată, punând accentul pe ineficacitatea piețelor inflexibile ale forței de muncă unde negocierea colectivă reprezintă norma.

Problema reală este însă, în opinia raportoarei, definirea relației dintre politica de coeziune și politica economică europeană.

Raportul abordează această chestiune din trei perspective principale:

Datoria publică și creșterea economică

Comisia susține că datoria publică reprezintă un obstacol în calea creșterii și, prin urmare, a bunei funcționări a politicii de coeziune și leagă direct, în raport, politica de coeziune cu datoria publică, afirmând că aceasta din urmă subminează capacitatea fondurilor structurale de a genera dezvoltare și creștere.

Obligațiile privind datoria publică din cadrul Pactului de stabilitate, potrivit raportoarei, limitează posibilitățile de investiții publice, iar regiunile cu întârzieri în dezvoltare, dependente majoritar de aceste resurse, sunt mai afectate decât altele. Raportoarea atrage atenția asupra faptului că ceea ce frânează investițiile politicii de coeziune, mai mult decât datoria publică, sunt constrângerile bugetare. Din acest motiv, este important ca, dacă vrem ca politica de coeziune să poată genera creștere și locuri de muncă, cofinanțarea să nu fie condiționată de constrângerile bugetare impuse de Pactul de stabilitate.

Relația dintre politica de coeziune și condiționalitatea macroeconomică

Raportoarea consideră că mecanismul de condiționalitate macroeconomică trebuie reformat, pentru a evita ca investițiile să fie puse în pericol tocmai în teritoriile cu cele mai mari dificultăți structurale. Orice eventuală condiționalitate, înainte de respectarea parametrilor macroeconomici, ar trebui, în cazul politicii de coeziune sau al altor politici ale UE, să se axeze pe respectarea valorilor fundamentale și pe conviețuire.

Condiționalitatea macroeconomică, în opinia raportoarei, ar trebui să continue să fie considerată ca parametru pentru activarea măsurilor de coeziune, dar dintr-o perspectivă pozitivă și constructivă, în vederea încurajării și stimulării reformelor.

Politica de coeziune și semestrul european

Comisia dorește crearea unei legături mai strânse între politica de coeziune și recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european, însă nu indică modalități de consolidare a acestei legături. Recomandările nu ar trebui să constituie o constrângere, ci un stimulent și un sprijin inclusiv pentru regiuni. Având în vedere că, în regiunile cu creștere scăzută, sunt necesare reforme structurale, recomandările ar trebui să fie multianuale.


AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (25.1.2018)

destinat Comisiei pentru dezvoltare regională

referitor la regiunile cu întârzieri în dezvoltare din UE

(2017/2208(INI))

Raportoare pentru aviz: Viorica Dăncilă

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât este necesar să se asigure continuitatea tipului de investiții desfășurate la ora actuală în cadrul celui de-al doilea pilon al politicii agricole comune (PAC), care reprezintă un instrument de finanțare esențial pentru impulsionarea creșterii economice, promovând competitivitatea, inovarea și ocuparea forței de muncă în zonele rurale și montane din regiunile rămase în urmă și asigurând o dezvoltare rurală sustenabilă; întrucât cel de-al doilea pilon oferă, de asemenea, stimulentele financiare pentru investiții în zonele rurale, pentru a aborda nevoile teritoriale specifice; întrucât aceste stimulente financiare contribuie, la rândul lor, la realizarea obiectivelor transversale legate de protecția mediului și de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea; întrucât primul pilon oferă stimulente și sprijin pentru practicile agricole și agro-ecologice, care au un efect pozitiv asupra mediului și în același timp încurajează cetățenii, de exemplu tinerii agricultori, să se implice în agricultură;

B.  întrucât agricultura oferă un număr semnificativ mai mare de locuri de muncă atât în regiunile cu venituri reduse, cât și în cele cu o creștere economică scăzută, în raport cu media UE-28; întrucât acest număr este de cinci ori mai ridicat în regiunile cu venituri reduse și de 2,6 ori mai ridicat în regiunile cu o creștere economică scăzută;

C.  întrucât raportul privind regiunile cu întârzieri în dezvoltare se referă în special la perioada 2000-2013, cu o actualizare a datelor până în 2014 sau 2015 și nu ține cont de sectorul agricol;

D.   întrucât nivelul de prioritate scăzut pe plan politic și nivelul redus al investițiilor, infrastructura fizică și digitală insuficientă, gradul de conectivitate scăzut, lipsa serviciilor digitale, o capacitate instituțională adesea insuficientă sau absența serviciilor publice locale, lacunele în materie de competențe și nivelurile tot mai ridicate de îndatorare în rândul comunităților rurale și agricole reprezintă, în egală măsură, obstacole majore în calea dezvoltării cu succes a unor întreprinderi și comunități rurale viabile și autosuficiente, determinând numeroși tineri să abandoneze zonele rurale și să migreze, agravând problema deficitului de lucrători calificați și periclitând perspectivele de viitor ale regiunii;

E.  întrucât în anumite regiuni cu venituri scăzute ale UE problema acaparării terenurilor și a concentrării terenurilor reprezintă un obstacol semnificativ pentru stimularea dezvoltării și creșterii acestor regiuni;

F.  întrucât una dintre problemele cele mai mari și mai complexe în UE este ameliorarea situației zonelor rurale, care ar putea fi soluționată printr-o abordare inteligentă;

G.  întrucât chestiunile legate de gen sunt de obicei abordate în domeniile de politici „flexibile” și în mai mică măsură în domeniile „rigide”, cum ar fi politicile regionale, care beneficiază de mai mult sprijin financiar,

1.  consideră că agricultura, sectorul agroalimentar și antreprenoriatul rural contribuie la stimularea creșterii durabile, la revitalizarea zonelor rurale, la promovarea afacerilor de familie și crearea de noi locuri de muncă, favorizând incluziunea socială pe scară largă și fără discriminare și constituie instrumente excelente pentru combaterea sărăciei și a inegalităților și creșterea nivelului veniturilor în regiunile cu întârzieri în dezvoltare, contribuind, în același timp, la conservarea durabilă a spațiului rural, la promovarea serviciilor ecosistemice și la combaterea depopulării zonelor rurale și reducerea disponibilității serviciilor publice; subliniază rolul strategic pe care îl joacă agricultura în regiunile cu întârzieri în dezvoltare prin aprovizionarea cu alimente și garantarea securității alimentare a acestor regiuni;

2.  consideră că trebuie acordată o atenție deosebită fenomenului depopulării zonelor rurale ce implică exodul tinerilor, care reprezintă o resursă necesară pentru redresarea economică și socială a localităților respective;

3.  ia act de faptul că zonele rurale nu reprezintă doar locul unde lucrează agricultorii și unde se fac culturile, ci și locul în care trăiesc milioane de europeni, în cadrul unor comunități cu posibilități din ce în ce mai reduse;

4.  solicită statelor membre și Comisiei să investească în educație pentru a atrage și a reține resurse umane de înaltă calitate în regiunile agricole rămase în urmă;

5.  subliniază importanța pe care o au fondurile destinate dezvoltării rurale în stimularea rezilienței economice și a coeziunii teritoriale a acestor regiuni, precum și a competitivității, prin intermediul unor proiecte personalizate bazate pe abordări ascendente, pe investiții, oportunități pentru cooperare și dezvoltare a infrastructurii; recunoaște, prin urmare, contribuția grupurilor de acțiune locale la dezvoltarea strategiilor locale, la sprijinirea colaborării în rețea a părților interesate și la evaluarea și aprobarea proiectelor LEADER individuale și solicită, prin urmare, ca o pondere mai ridicată a sprijinului să fie alocată dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității, contribuind în acest mod atât la abordarea provocărilor, cât și la consolidarea capacităților; subliniază importanța transferului de cunoștințe și a facilitării accesului regiunilor cu întârzieri în dezvoltare la inovații în domeniul agriculturii; remarcă faptul că implicarea tinerilor în activitățile agricole are drept rezultat creșterea performanței, întrucât aceștia contribuie cu soluții inovatoare și introduc tehnologii de ultimă generație în agricultură;

6.   subliniază faptul că este important să se mențină un nivel adecvat al fondurilor europene de dezvoltare regională post-2020, pentru a îndeplini nevoile acestor regiuni, ținând seama, în primul rând, de potențialul de creștere al sectorului agricol, fără a pierde din vedere nevoia de a asigura continuitatea finanțării pentru toate regiunile UE, deoarece impactul globalizării, al schimbărilor climatice și al tranziției industriale nu se limitează la regiunile mai puțin dezvoltate, după cum arată cel de-al 7-lea raport al Comisiei privind politica de coeziune, ci afectează în mod semnificativ, de exemplu, și zonele slab populate; recunoaște rolul important al schemelor de plăți din primul pilon, mai ales pentru regiunile cu întârzieri în dezvoltare și, în consecință, solicită ca acestea să fie menținute la niveluri cât mai apropiate de cele din actuala PAC;

7.   subliniază faptul că finanțarea pentru dezvoltarea rurală și pentru PAC nu poate fi compromisă, în ciuda presiunilor asupra bugetului UE; evidențiază faptul că Brexitul va avea consecințe pentru toate statele membre și poate afecta negativ regiunile rurale; solicită ca aceste regiuni să fie identificate și sprijinite;

8.  subliniază că este necesară o mai mare flexibilitate în gestionarea fondurilor de dezvoltare rurală și evidențiază faptul că este important ca finanțările pentru agricultură să nu fie afectate de constrângerile bugetare;

9.  subliniază că sunt necesare strategii de dezvoltare cuprinzătoare și oportune, nu doar pentru a rezolva unele dintre problemele de bază ale regiunilor agricole cu întârzieri în dezvoltare, ci și pentru a spori capacitatea acestora de a adopta noi tehnologii, de a reține și de a atrage talente și de a genera și stimula noi investiții;

10.  reține că una dintre cele mai importante provocări pentru regiunile cu întârzieri în dezvoltare este creșterea productivității și a ocupării în sectorul agricol;

11.  subliniază importanța posibilelor efecte sinergetice pe care ar putea să le aibă, în regiunile cu întârzieri în dezvoltare, ponderea importantă, însă aflată în scădere, a locurilor de muncă din sectorul agricol, pentru a putea garanta o bază solidă pentru dezvoltarea unor produse tradiționale de calitate, cum ar fi produsele cu indicații geografice (IG), produsele montane sau specialitățile locale, și pentru a promova securitatea alimentară și măsurile de asigurare a sustenabilității în materie de mediu; ia act, de asemenea, de potențialul de a dezvolta activități turistice, în special turismul rural și agroturismul; pune în evidență apelul Parlamentului din 2015 referitor la extinderea protecției indicațiilor geografice pe întreg teritoriul UE la produsele neagricole; consideră că această extindere ar stimula toate regiunile rurale din UE, aducând plusvaloare produselor tradiționale și creând locuri de muncă în regiunile rurale; încurajează Comisia să prezinte o propunere legislativă privind extinderea protecției indicațiilor geografice la produsele neagricole;

12.  subliniază importanța susținerii inițiativelor locale angrenate în prelucrarea, introducerea pe piață, distribuția și consumul de produse locale, precum și în schimburile comerciale locale;

13.  reiterează importanța inovării, a introducerii la un nivel adecvat a digitalizării și a îmbunătățirii serviciilor de proximitate (de sănătate, sociale, poștale) și a infrastructurii, creând astfel un mediu pozitiv și o bună bază pentru stimularea creșterii economice și îmbunătățirea coeziunii în regiunile rămase în urmă; subliniază că o bună infrastructură, în special asigurarea unor conexiuni internet de mare viteză, care constituie o precondiție pentru menținerea viabilității zonelor rurale, pot contribui la combaterea depopulării zonelor rurale și la atragerea unei forțe de muncă calificate, necesare pentru asigurarea creșterii în aceste regiuni; reamintește că educația și formarea sunt esențiale în mixul de dezvoltare și că acestea pot fi optimizate în continuare prin intermediul interconectării online; salută documentul de reflecție al Comisiei cu privire la viitorul agriculturii, care prevede o mai mare concentrare a investițiilor în domeniul economiei circulare și al bioeconomiei, ce oferă un potențial important pentru ocuparea forței de muncă, precum și dezvoltarea inițiativei „satelor inteligente” prin sprijinirea comunităților locale, în vederea digitalizării și a dezvoltării infrastructurii de servicii;

14.  evidențiază modelul de agricultură socială și potențialul acestuia de a-i conecta pe cetățenii din zonele rurale, și mai ales de a-i aduce pe agricultori mai aproape de cetățeni; consideră că acest model reprezintă un instrument important, care oferă o serie de servicii de ajutor terapeutic comunității locale și, în același timp, creează legături între agricultori și comunitatea extinsă;

15.  ia act de faptul că implementarea deplină a proiectelor inovatoare, cum ar fi inițiativa „sate inteligente”, se bazează în mare măsură pe conectivitatea extinsă în paralel cu educația; insistă să se ia măsuri suplimentare pentru a opri depopularea zonelor rurale, pentru a stimula agricultura familială și pentru a promova o mai bună gestionare a mediului, incluziunea socială, reducerea sărăciei și crearea de locuri de muncă printr-o abordare inteligentă;

16.  ia act de faptul că promovarea unei schimbări în rolurile tradiționale de gen, în așa fel încât femeile să poată beneficia din ce în ce mai mult de extinderea regională, are o valoare intrinsecă și poate, de asemenea, să consolideze competitivitatea comerțului și a industriei, în special în regiunile cu întârzieri în dezvoltare;

17.  salută faptul că Comisia a acordat prioritate reînnoirii generațiilor în cadrul următoarei reforme a PAC; consideră că această accentuare va contribui la sustenabilitatea regiunilor rurale ale UE;

18.  ia act de faptul că diversificarea a devenit necesară pentru mulți agricultori, mai ales în regiunile cu întârzieri în dezvoltare, pentru a obține surse de venit suplimentare;

19.   subliniază că teritoriile bine conectate, care pun în prim plan și consolidează zonele rurale, sunt esențiale pentru activitatea parteneriatelor din domeniul cercetării, inclusiv a inițiativelor Parteneriatului european pentru inovare, astfel încât practicile inovatoare să poată să consolideze și mai mult dezvoltarea sustenabilă a agriculturii și a întreprinderilor asociate și creșterea economică în zonele rurale din regiunile rămase în urmă; consideră, în acest sens, că necesitatea de a promova cooperarea între regiunile europene de la nivelul NUTS 2 pare a fi obiectivul cel mai adecvat;

20.  subliniază utilitatea abordării teritoriale, care asigură o dezvoltare suficientă a infrastructurii și un capital social adecvat pentru fiecare regiune; subliniază că în zonele rurale este necesar să fie furnizate servicii care să atenueze presiunile create de munca în agricultură, cum ar fi consilierea profesională, consilierea financiară și consilierea privind practicile de gestionare a exploatațiilor agricole; reiterează că, pentru a menține aceste zone, este vital să se pună la dispoziție servicii publice, cum ar fi educația, formarea profesională, serviciile de sănătate, serviciile sociale publice, transportul în comun și serviciul poștal public; solicită statelor membre să ia în considerare posibilitatea de a ajuta comunitățile din regiunile cu întârzieri în dezvoltare prin instrumente corespunzătoare care să creeze instalații de producție cu circuit închis, ce pot contribui la păstrarea în regiuni a proceselor cu valoare adăugată, creând astfel economii rurale prospere și inversând tendința de depopulare a zonelor rurale;

21.  solicită Comisiei să se asigure că, la fondurile structurale și de investiții europene, cofinanțarea nu face obiectul constrângerilor Pactului de stabilitate și de creștere.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

23.1.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

37

1

2

Membri titulari prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Richard Ashworth, José Bové, Daniel Buda, Nicola Caputo, Paolo De Castro, Jean-Paul Denanot, Albert Deß, Jørn Dohrmann, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Luke Ming Flanagan, Martin Häusling, Esther Herranz García, Peter Jahr, Ivan Jakovčić, Jarosław Kalinowski, Zbigniew Kuźmiuk, Philippe Loiseau, Mairead McGuinness, Ulrike Müller, James Nicholson, Maria Noichl, Marijana Petir, Laurenţiu Rebega, Bronis Ropė, Ricardo Serrão Santos, Czesław Adam Siekierski, Tibor Szanyi, Marc Tarabella, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Franc Bogovič, Stefan Eck, Jens Gieseke, Maria Heubuch, Karin Kadenbach, Momchil Nekov, Sofia Ribeiro, Annie Schreijer-Pierik, Hannu Takkula, Tom Vandenkendelaere, Thomas Waitz

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Stanisław Ożóg

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

37

+

PPE

Franc Bogovič, Daniel Buda, Albert Deß, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Jens Gieseke, Esther Herranz García, Mairead McGuinness, Marijana Petir, Sofia Ribeiro, Annie Schreijer-Pierik, Czesław Adam Siekierski, Tom Vandenkendelaere

S&D

Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Nicola Caputo, Paolo De Castro, Jean-Paul Denanot, Karin Kadenbach, Maria Noichl, Ricardo Serrão Santos, Tibor Szanyi, Marc Tarabella

ECR

Richard Ashworth, Jørn Dohrmann, Zbigniew Kuźmiuk, James Nicholson, Stanisław Ożóg

ALDE

Ivan Jakovčić, Ulrike Müller, Hannu Takkula

GUE/NGL

Stefan Eck, Luke Ming Flanagan

Verts/ALE

José Bové, Martin Häusling, Bronis Ropė

EFDD

Marco Zullo

1

-

EFDD

John Stuart Agnew

2

0

ENF

Philippe Loiseau, Laurenţiu Rebega

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru pescuit (31.1.2018)

destinat Comisiei pentru dezvoltare regională

referitor la regiunile cu întârzieri în dezvoltare din UE

(2017/2208(INI))

Raportor pentru aviz: Nicola Caputo

SUGESTII

Comisia pentru pescuit recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

  având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la inovarea și diversificarea pescuitului costier artizanal în regiunile dependente de pescuit(1),

  având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie 2017 referitoare la rolul turismului legat de pescuit în diversificarea activităților de pescuit(2),

  având în vedere rezoluția sa din 6 iulie 2017 privind promovarea coeziunii și a dezvoltării în regiunile ultraperiferice ale Uniunii: aplicarea articolului 349 din TFUE(3),

  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 (al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013) privind noua politică comună în domeniul pescuitului(4),

  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură(5),

  având în vedere Regulamentul (UE) n. 508/2014 privind noul Fond european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM)(6),

A.  întrucât pescuitul, în special pescuitul artizanal, este o activitate tradițională care, prin specificul său, determină identitatea și modul de viață al populației în majoritatea zonelor costiere din „regiunile cu o creștere economică scăzută” (cum ar fi zone din regiunea Mezzogiorno din Italia, precum și din Croația, Spania și Portugalia) și din „regiunile cu venituri scăzute” (cum ar zone din Bulgaria și România), menționate în raportul relevant al Comisiei;

B.  întrucât subzistența a 12 % din populația mondială depinde de pescuit și de acvacultură, ceea ce înseamnă că comerțul cu produse din pește poate avea un impact social și economic enorm, aproape 40 % din producție comercializându-se la nivel internațional cu o valoare anuală de export de peste 115 miliarde EUR;

C.  întrucât pescuitul la scară mică, pescuitul artizanal, pescuitul de coastă și pescuitul de fructe de mare prezintă o importanță economică, teritorială, socială și culturală în zone costiere ample ale UE, inclusiv în insule și în regiunile ultraperiferice și întrucât, prin urmare, acest sector trebuie protejat și sprijinit în raport cu pescuitul industrial și la scară mare și cu acvacultura industrială;

D.  întrucât pescuitul artizanal utilizează metode și tehnici care au un impact mai redus asupra situației populațiilor piscicole amenințate;

E.  întrucât pescuitul artizanal are repercusiuni importante pentru viitorul comunităților insulare și de coastă mai puțin dezvoltate din Uniune; întrucât este necesară stimularea interesului tinerilor pentru a lucra în acest sector și oferirea unor programe de formare de înaltă calitate, inclusiv în sectorul pescuitului costier și artizanal, pentru a contribui la dezvoltarea zonelor care depind de pescuit și a încuraja populația să rămână;

F.  întrucât, pentru a obține producția maximă sustenabilă, este necesară aplicarea unei abordări regionale care să răspundă unor criterii științifice și unor considerente socioeconomice;

G.  întrucât UE este cea mai mare piață din lume pentru produsele pescărești, ceea ce face cu atât mai necesare ca activitățile de pescuit să fie nu doar profitabile, ci și echilibrate și sustenabile;

H.  întrucât activitățile de pescuit au continuat să se reducă, contribuind la agravarea profundei recesiuni economice din numeroase zone costiere și insulare, inclusiv din regiunile râmase în urmă, iar această situație a dus la depopulare, locuitorii plecând să locuiască în zone care oferă mai multe perspective de angajare și de educație;

I.  întrucât măsurile care afectează aceste regiuni și care sunt adoptate ca parte a politicii comune în domeniul pescuitului trebuie să fie sustenabile din punct de vedere social și economic, astfel încât să garanteze viabilitatea pescuitului artizanal; întrucât speciile prinse la pescuitul de coastă sunt extrem de valoroase din punct de vedere socioeconomic, chiar dacă reprezintă doar o proporție redusă din pescuitul comercial;

J.  întrucât articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 stipulează că „la alocarea posibilităților de pescuit disponibile acestora,... statele membre utilizează criterii transparente și obiective” și că „criteriile care urmează să fie utilizate pot include, printre altele, ... contribuția la economia locală”; întrucât, în acest cadru, UE trebuie să acorde o atenție specială flotelor din regiunile mai puțin dezvoltate;

K.  întrucât femeile îndeplinesc un rol esențial în pescuitul artizanal, îndeosebi în ceea ce privește activitățile legate de lanțul de prelucrare și cele aferente pescuitului de fructe de mare;

L.  întrucât politica de coeziune a UE are ca scop reducerea disparităților dintre regiuni și dintre statele membre, favorizând coeziunea economică, socială și teritorială și ținând seama de rolul sectorului pescuitului și al sectoarelor legate direct sau indirect de acesta în dezvoltarea regiunilor de coastă;

M.  întrucât numărul mare de locuri de muncă directe și indirecte generate în sectorul pescuitului, al pescuitului de fructe de mare, al acvaculturii și al industriilor auxiliare, precum și în sectoarele comercializării și prelucrării produselor pescărești le conferă acestora o importanță socioeconomică deosebită;

N.  întrucât unele zone de pescuit costier din regiunile rămase în urmă sunt situate în apropierea unor regiuni dezvoltate din punct de vedere economic și a unor destinații turistice, dar, în ciuda acestui fapt, nu reușesc să atingă un nivel de dezvoltare economică adecvat;

O.  întrucât presiunea de a folosi resursele mării este în creștere în aceste regiuni, iar sectorul pescuitului este adesea marginalizat în favoarea turismului, chiar dacă cele două sectoare sunt compatibile și complementare,

P.  întrucât articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) recunoaște situația economică și socială specială a regiunilor ultraperiferice, care este agravată din punct de vedere structural prin factori a căror persistență și combinare dăunează grav dezvoltării acestora (depărtare, insularitate, suprafață redusă, relief și climă dificile, dependență de un număr redus de produse etc.);

Q.  întrucât un procentaj ridicat al populației locale din regiunile mai puțin dezvoltate, în special în RUP, se bazează pe activitățile legate de pescuitul costier la scară mică și de pescuitul local, și puțini tineri sunt implicați în acest tip de activitate, deoarece este neatractivă, cu o calificare slabă și adesea prost plătită;

R.  întrucât, pentru a asigura competitivitatea produselor pescărești provenite din regiunile ultraperiferice pe principalele piețe de destinație, este necesar, printre altele, să se asigure că prețurile lor nu sunt afectate de nicio creștere legată de transport;

S.  întrucât pescuitul sportiv și turismul legat de această activitate au un impact economic important și ar putea aduce diversificare economică în aceste regiuni;

T.  întrucât strategia UE privind economia albastră încurajează și sprijină dezvoltarea economică durabilă în zonele costiere;

U.  întrucât turismul maritim și costier asigură locuri de muncă pentru 3,2 milioane de persoane și generează o valoare adăugată brută totală de 183 de miliarde de euro la nivelul UE;

1.  subliniază importanța pescuitului, în special a celui artizanal la scară mică și a turismului maritim și de coastă sustenabil pentru dezvoltarea unei economii maritime cuprinzătoare din punct de vedere social și ecologice; subliniază importanța diversificării ofertei turistice, promovând activități durabile din punct de vedere economic și de mediu, care să faciliteze și să promoveze pe tot parcursul anului accesul la patrimoniul maritim, la turismul submarin, la turismul gastronomic sau la sporturile acvatice, cu scopul compensării caracterului sezonier al acestei oferte; consideră necesar un sprijin financiar sporit acordat IMM-urilor care dezvoltă soluții inovatoare pentru turismul costier și maritim prin intermediul instrumentelor financiare precum programul Orizont 2020;

2.  ia act de faptul că, aproape peste tot, diversificarea a devenit o necesitate pentru numeroși pescari care practică pescuitul artizanal, dar, în special, pentru cei din regiunile cu întârzieri de dezvoltare, deoarece venitul provenit din activitățile de pescuit este adesea insuficient și aceștia trebuie să se orienteze către surse de venit suplimentare, printre care noile forme de turism sectorial, cum ar fi pescuitul turistic; încurajează Comisia și statele membre să sprijine utilizarea diferitelor fonduri ale UE, împreună cu FEPAM, pentru a dezvolta turismul legat de pescuit și prelucrarea peștelui în aceste zone, diversificând astfel sursele de venit; subliniază, cu toate acestea, că o asemenea diversificare nu ar trebui să pericliteze în nici un fel activitățile de pescuit strictu sensu și că activitatea micilor pescari trebuie să fie recunoscută și sprijinită financiar, chiar și în perioadele de repaus biologic

3.  invită statele membre și Comisia să investească în formarea și dezvoltarea tehnologică a întregului sector al pescuitului, pentru a atrage resurse umane de calitate în regiunile rămase în urmă și să se asigure că acestea rămân acolo; subliniază că investițiile în capitalul uman și acțiunile de promovare a formării în sectorul pescuitului sunt precondiții esențiale pentru a se obține o creștere sustenabilă și competitivă; subliniază rolul pe care FSE îl poate juca în îmbunătățirea educației și formării profesionale, inclusiv în pescuit artizanal și cel costier; subliniază importanța constituirii grupurilor de acțiune locală (GAL) care sprijină sectorul pescuitului și a activității desfășurate de acestea;

4.  invită statele membre și autoritățile locale și regionale să pună la dispoziție infrastructuri inovatoare și sustenabile, inclusiv, de exemplu, conexiuni de internet rapide și infrastructuri informatice de bună calitate, pentru a ajuta pescarii din regiunile cu întârzieri de dezvoltare să își diversifice activitățile, îmbunătățind activitățile de pescuit tradiționale, făcându-le totodată mai compatibile cu alte sectoare ale activității economice, în special cu sectoarele complementare; evidențiază potențialul proiectelor multisectoriale care ar putea promova dezvoltarea economică, socială și teritorială a regiunilor costiere mai puțin dezvoltate, valorificând sinergiile dintre fondurile europene, îndeosebi FEDR, FEPAM și FSE; subliniază importanța economiei albastre, care poate contribui la creșterea economică a regiunilor costiere și insulare care au rămas în urmă din punctul de vedere al dezvoltării;

5.  subliniază că este important să fie sprijinită activitatea organizațiilor de producători, precum și înființarea acestora și noțiunea de interprofesii, cu scopul de a crește competitivitatea sectorului și de a-i îmbunătăți poziționarea pe piață;

6.  subliniază importanța Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), care combină pentru prima oară finanțarea politicii maritime integrate și finanțarea pescuitului, precum și finanțarea din partea BEI, pentru a sprijini dezvoltarea sustenabilă și ecologică a pescuitului, a acvaculturii și a prelucrării peștelui, diversificarea surselor de venit în comunitățile de pescari care depind de aceste sectoare, în special în ceea ce privește activitățile de pescuit la scară mică în zonele de coastă, pentru a promova formarea profesională pentru femei și tineri și a atrage noi antreprenori în cadrul sectorului; invită statele membre să accelereze utilizarea acestui fond, în special a componentelor alocate pentru formarea profesională și calificarea profesională a populațiilor locale, precum și pentru dezvoltarea unor activități care să vină în completarea pescuitului tradițional; consideră că subvențiile alocate regiunilor ultraperiferice pentru transportul peștelui până la intrarea acestuia pe piața internațională trebuie menținute sau chiar majorate, pentru a garanta condiții de concurență echitabile cu cele garantate pentru produsele provenite din alte părți; subliniază importanța dotării FEPAM cu o alocare suficientă în perioada de după 2020 pentru a sprijini în continuare dezvoltarea costieră a regiunilor dependente de pescuit;

7.  subliniază că pescarii, și în special micii pescari, din numeroase regiuni rămase în urmă se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește accesul la finanțare, din cauza sarcinii datoriilor și a presiunilor asupra finanțelor publice în aceste zone, precum și cu întârzieri birocratice și administrative legate de funcționarea FEPAM; invită, prin urmare, Comisia să colaboreze cu autoritățile naționale, regionale și locale pentru a dezvolta instrumente financiare adecvate, adaptate la nevoile pescarilor și întreprinderilor lor; încurajează Comisia și statele membre să pună în aplicare o procedură simplificată și mai rapidă pentru utilizarea FEPAM pentru regiunile cu întârzieri de dezvoltare; solicită Comisiei să studieze posibilitatea creării unui instrument destinat sprijinirii pescuitului în RUP, alături de măsurile luate pentru agricultură în aceste regiuni în cadrul programului POSEI, care să contribuie la valorificarea la maximum a potențialului pescuitului în aceste regiuni;

8.  solicită aplicarea deplină a articolului 349 din TFUE în politicile, normele, fondurile și programele UE care au legătură cu politica din domeniul pescuitului, îndeosebi în cadrul FEPAM, cu scopul de a răspunde dificultăților specifice cu care se confruntă RUP;

9.  încurajează Comisia și statele membre să sprijine utilizarea diferitelor fonduri ale UE, împreună cu FEPAM, pentru a dezvolta turismul legat de pescuit și prelucrarea peștelui în zonele respective, diversificând astfel sursele lor de venit;

10.  solicită Comisiei ca, pentru a permite supraviețuirea sectorului pescuitului în RUP și în conformitate cu principiile tratamentului diferențiat al insulelor și teritoriilor mici menționate în obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD) 14, să introducă măsuri de sprijin bazate pe articolul 349 din TFUE pentru a permite finanțarea (la nivelul UE sau la nivel național) a navelor de pescuit artizanal și tradițional din RUP care debarcă totalitatea capturilor în porturi din RUP și care contribuie la dezvoltarea durabilă locală, respectă normele europene în materie de igienă, combat pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat și sunt mai eficiente din punct de vedere ecologic;

11.  sprijină statele membre în stabilirea unui regim fiscal preferențial pentru aceste zone, pentru a încuraja investițiile și a combate sărăcia;

12.  subliniază importanța dezvoltării și promovării acvaculturii sustenabile, din perspectivă ecologică, dar și pentru a proteja sănătatea stocurilor de pește și a consumatorilor; subliniază, de asemenea, nu doar potențialul său ca activitate economică care generează locuri de muncă stabile și bine plătite (aceasta reprezintă deja 80 000 de locuri de muncă în UE), ci și importanța acesteia în reducerea pescuitului excesiv al resurselor halieutice europene și a dependenței UE de importurile de pește și fructe de mare din țări terțe. încurajează statele membre și autoritățile locale să sprijine proiectele referitoare la economia albastră pentru a ajuta persoanele din regiunile rămase în urmă să dezvolte surse de venit durabile din punctul de vedere al mediului. invită Comisia și statele membre să depună mai multe eforturi în vederea soluționării problemei legate de sarcina administrativă cu care se confruntă sectorul pescuitului și al acvaculturii.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

24.1.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

22

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Clara Eugenia Aguilera García, Renata Briano, Alain Cadec, Richard Corbett, Linnéa Engström, João Ferreira, Sylvie Goddyn, Mike Hookem, Ian Hudghton, Carlos Iturgaiz, Werner Kuhn, António Marinho e Pinto, Norica Nicolai, Ulrike Rodust, Remo Sernagiotto, Ricardo Serrão Santos, Isabelle Thomas, Ruža Tomašić, Peter van Dalen, Jarosław Wałęsa

Membri supleanți prezenți la votul final

Izaskun Bilbao Barandica, Ole Christensen, Norbert Erdős, Seán Kelly, Verónica Lope Fontagné

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Tim Aker, João Pimenta Lopes

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

22

+

ALDE

António Marinho e Pinto, Norica Nicolai

ECR

Peter van Dalen, Remo Sernagiotto, Ruža Tomašić

ENF

Sylvie Goddyn

GUE/NGL

João Ferreira, João Pimenta Lopes

PPE

Alain Cadec, Norbert Erdős, Carlos Iturgaiz, Seán Kelly, Werner Kuhn, Verónica Lope Fontagné, Jarosław Wałęsa

S&D

Clara Eugenia Aguilera García, Richard Corbett, Ulrike Rodust, Ricardo Serrão Santos, Isabelle Thomas

VERTS/ALE

Linnéa Engström, Ian Hudghton

2

-

EFDD

Tim Aker, Mike Hookem

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0109.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0280.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0316.

(4)

JO L 354, 28.12.2013, p. 22.

(5)

JO L 354, 28.12.2013, p. 1.

(6)

JO L 149, 20.5.2014, p. 1.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

20.2.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

31

3

3

Membri titulari prezenți la votul final

Mercedes Bresso, Steeve Briois, Andrea Cozzolino, Raymond Finch, John Flack, Iratxe García Pérez, Michela Giuffrida, Krzysztof Hetman, Ivan Jakovčić, Constanze Krehl, Sławomir Kłosowski, Louis-Joseph Manscour, Martina Michels, Iskra Mihaylova, Andrey Novakov, Paul Nuttall, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák, Liliana Rodrigues, Fernando Ruas, Monika Smolková, Ruža Tomašić, Ramón Luis Valcárcel Siso, Ángela Vallina, Lambert van Nistelrooij, Kerstin Westphal, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Daniel Buda, Andor Deli, Ivana Maletić, Urmas Paet, Georgi Pirinski, Bronis Ropė, Milan Zver

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Eleonora Evi, Anna Hedh, Bogdan Brunon Wenta


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

31

+

ALDE

Ivan Jakovčić, Iskra Mihaylova, Urmas Paet

ECR

John Flack, Sławomir Kłosowski, Mirosław Piotrowski, Ruža Tomašić

PPE

Daniel Buda, Andor Deli, Krzysztof Hetman, Ivana Maletić, Lambert van Nistelrooij, Andrey Novakov, Stanislav Polčák, Fernando Ruas, Ramón Luis Valcárcel Siso, Bogdan Brunon Wenta, Joachim Zeller, Milan Zver

S&D

Mercedes Bresso, Andrea Cozzolino, Iratxe García Pérez, Michela Giuffrida, Anna Hedh, Constanze Krehl, Louis-Joseph Manscour, Georgi Pirinski, Liliana Rodrigues, Monika Smolková, Kerstin Westphal

VERTS/ALE

Bronis Ropė

3

-

EFDD

Raymond Finch, Paul Nuttall

ENF

Steeve Briois

3

0

EFDD

Eleonora Evi

GUE/NGL

Martina Michels, Ángela Vallina

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 9 martie 2018Notă juridică