Procedură : 2017/2052(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0048/2018

Texte depuse :

A8-0048/2018

Dezbateri :

PV 13/03/2018 - 13
CRE 13/03/2018 - 13

Voturi :

PV 14/03/2018 - 8.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0075

RAPORT     
PDF 1543kWORD 238k
28.2.2018
PE 615.478v01-00 A8-0048/2018

referitor la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020

(2017/2052(INI))

Comisia pentru bugete

Coraportori: Jan Olbrycht, Isabelle Thomas

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare
 AVIZ al Comisiei pentru control bugetar
 AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
 AVIZ al Comisiei pentru transport și turism
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
 AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală
 AVIZ al Comisiei pentru pescuit
 AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație
 AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituționale
 AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020

(2017/2052(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 311, 312 și 323 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(1), modificat prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2017/1123 al Consiliului din 20 iunie 2017(2),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: recomandările Parlamentului înainte de propunerea Comisiei(4),

–  având în vedere documentul de reflecție al Comisiei privind viitorul finanțelor UE, din 28 iunie 2017 (COM(2017)0358),

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 octombrie 2017 referitoare la documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE(5),

–  având în vedere Rezoluția 70/1 a Adunării Generale a ONU, intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2017 referitoare la un pilon european al drepturilor sociale(6),

–  având în vedere ratificarea Acordului de la Paris de către Parlamentul European și Consiliu la 4 octombrie 2016(7),

–  având în vedere raportul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene intitulat „Provocările cu care se confruntă organizațiile societății civile care lucrează în domeniul drepturilor omului în UE”,

–  având în vedere avizul din proprie inițiativă al Comitetului Economic și Social European privind finanțarea organizațiilor societății civile de către UE,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete, avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru control bugetar, poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru pescuit, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisiei pentru afaceri constituționale și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0048/2018),

A.  întrucât actualul cadru financiar multianual (CFM) a fost adoptat în 2013 și prevede, pentru prima dată, o reducere în termeni reali atât a creditelor de angajament, cât și a creditelor de plată în comparație cu perioada de programare financiară precedentă, în ciuda competențelor și obiectivelor sporite ale UE și a ambițiilor sale din ce în ce mai mari, astfel cum sunt stabilite în Tratatul de la Lisabona și în Strategia Europa 2020; întrucât această situație a atras după sine, de asemenea, un decalaj semnificativ între nivelul creditelor de angajament și al creditelor de plată, ceea ce a contribuit la acumularea de facturi neplătite în primii doi ani ai CFM; întrucât adoptarea tardivă a CFM și a temeiurilor juridice aferente au contribuit la întârzieri în implementare, ale căror repercusiuni se resimt încă și care ar putea duce la o acumulare a cererilor de plată la sfârșitul actualului CFM, care se vor prelungi și în perioada următoare; întrucât, la insistențele Parlamentului, în CFM au fost incluse dispoziții noi, pentru ca plafoanele globale să poată fi utilizate în cea mai mare măsură posibil și pentru a prevedea mecanisme de flexibilitate;

B.  întrucât s-a dovedit în scurt timp că CFM 2014-2020 nu este adecvat pentru a satisface necesitățile și ambițiile politice reale, deoarece, încă de la început, a fost necesar să se soluționeze o serie de crize și provocări noi în domenii precum investițiile, excluziunea socială, migrația și refugiații, ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, securitatea, agricultura, mediul și schimbările climatice, ceea ce nu se anticipase la vremea adoptării lui; întrucât, în consecință, după numai doi ani de punere în aplicare, actualul CFM și-a atins deja limitele, deoarece marjele disponibile sunt epuizate, instrumentele de flexibilitate și instrumentele speciale au fost mobilizate într-o mare măsură, iar politicile și programele existente au fost puse sub presiune sau chiar reduse, fiind create și o serie de mecanisme extrabugetare pentru a compensa deficitul de resurse și de flexibilitate ale bugetului UE;

C.  întrucât aceste deficiențe au ieșit deja la iveală în cadrul evaluării și revizuirii la jumătatea perioadei ale CFM, lansate la sfârșitul anului 2016, și ar fi trebuit să fie urmate de măsuri imediate, astfel cum a solicitat Parlamentul European în rezoluția sa din 6 iulie 2016; întrucât, în urma revizuirii convenite la jumătatea perioadei, dispozițiile existente privind flexibilitatea au putut fi extinse într-o anumită măsură, însă plafoanele CFM nu au fost revizuite;

D.  întrucât Comisia își va prezenta pachetul de propuneri referitoare la CFM post-2020, inclusiv la viitoarele resurse proprii, în mai 2018, în timp ce Regulamentul (UE) nr. 1311/2013 al Consiliului prevede că acestea ar fi trebuit să fie prezentate înainte de 1 ianuarie 2018; întrucât se așteaptă ca acesta să fie urmat la scurt timp de către proiectele de propuneri legislative pentru programe și instrumente financiare,

1.  adoptă prezenta rezoluție cu scopul de a evidenția poziția Parlamentului privind CFM post-2020, în special privind ceea ce se așteaptă în materie de priorități, dimensiune, structură, durată, flexibilitate și alte principii orizontale și de a atrage atenția asupra orientărilor bugetare specifice pentru politicile UE vizate, acoperite de următorul cadru financiar; se așteaptă ca Comisia să prezinte propunerea legislativă pentru următorul CFM împreună cu un nou proiect de acord interinstituțional care să ia în considerare pozițiile și sugestiile Parlamentului; subliniază că prezenta rezoluție stă, de asemenea, la baza implicării Parlamentului în procedura care se încheie cu adoptarea următorului CFM;

2.  adoptă totodată o rezoluție separată, în care își prezintă poziția cu privire la reforma sistemului de resurse proprii ale Uniunii, în conformitate cu recomandările Grupului la nivel înalt privind resursele proprii; invită Comisia să țină seama în mod corespunzător de poziția Parlamentului la pregătirea propunerilor legislative referitoare la resursele proprii ale Uniunii, al căror domeniu de aplicare ar trebui să fie ambițios și care ar trebui să fie prezentate împreună cu propunerile privind CFM; subliniază că componenta de venituri și cea de cheltuieli din următorul CFM vor fi tratate ca un pachet unic în cadrul viitoarelor negocieri și că nu se va ajunge la un acord cu privire la CFM dacă nu se realizează progrese echivalente în ceea ce privește resursele proprii;

I. Prioritățile următorului CFM și obstacolele cu care se va confrunta

3.  consideră că dezbaterea privind următorul CFM reprezintă o oportunitate de a pregăti terenul pentru o Europă mai puternică și mai sustenabilă cu ajutorul unuia dintre cele mai concrete instrumente, bugetul Uniunii; este de părere că următorul CFM ar trebui să fie una dintre componentele unei strategii și reflecții mai ample privind viitorul Europei; consideră că CFM trebuie să reprezinte transpunerea proiectului politic și a priorităților în materie de politici ale UE în mijloace bugetare;

4.  își exprimă convingerea că următorul CFM ar trebui să se întemeieze pe politici și priorități bine definite ale Uniunii, menite să promoveze pacea, democrația, statul de drept, drepturile omului și egalitatea de gen, consolidând bunăstarea, creșterea economică sustenabilă pe termen lung și progresele realizate în domeniul cercetării și inovării, asigurând oportunități de încadrare în muncă de bună calitate care stau la baza unor locuri de muncă decente, contribuind la combaterea schimbărilor climatice și promovând coeziunea economică, socială și teritorială, precum și solidaritatea între statele membre și cetățeni; consideră că aceste componente sunt indispensabile pentru buna funcționare a pieței unice și a uniunii economice și monetare, precum și pentru consolidarea poziției Europei în lume; își exprimă convingerea că aceste aspecte sunt mai importante ca niciodată pentru viitorul Europei;

5.  consideră că următorul CFM ar trebui să îi pună la dispoziție Uniunii instrumentele pentru a oferi soluții și pentru a fi mai puternică după confruntarea cu crizele din ultimii zece ani, printre care se numără declinul economic și financiar, șomajul în rândul tinerilor, sărăcia persistentă și excluziunea socială, fenomenul migrației și refugiații, schimbările climatice și dezastrele naturale, degradarea mediului și declinul biodiversității, terorismul și instabilitatea; subliniază că aceste provocări la nivel mondial și transfrontalier, cu implicații interne, evidențiază interdependența economiilor și societăților noastre și subliniază necesitatea unor acțiuni comune;

6.  subliniază că Uniunea Europeană trebuie să își îndeplinească angajamentul de a fi precursor în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, care oferă o foaie de parcurs globală pentru societăți mai sustenabile, echitabile și prospere la nivelul planetei; subliniază că următorul CFM trebuie să fie aliniat la ODD; salută angajamentul Comisiei de a integra obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) în toate politicile și inițiativele UE; se așteaptă ca UE să își îndeplinească angajamentele asumate cu privire la aceste obiective; subliniază, în plus, faptul că proclamarea Pilonului european al drepturilor sociale și angajamentul instituțiilor UE și al statelor sale membre de a asigura o Europă mai socială ar trebui susținute de resurse financiare adecvate; consideră că, în urma adoptării Acordului de la Paris, cheltuielile legate de schimbările climatice să fie majorate în mod semnificativ în comparație cu actualul CFM, ajungând la 30 % cât mai curând posibil și cel mai târziu până în 2027;

7.  subliniază că următorul CFM reprezintă o oportunitate pentru Uniune să demonstreze că este unită și că este capabilă să înfrunte evoluțiile politice, cum ar fi Brexitul, ascensiunea mișcărilor populiste și naționaliste și preluarea puterii de către noi lideri pe scena mondială; subliniază că diviziunile și egocentrismul nu reprezintă un răspuns la chestiunile globale și la preocupările cetățenilor; consideră că negocierile privind Brexitul demonstrează cu atât mai mult că avantajele de care beneficiază un membru al Uniunii depășesc cu mult costul reprezentat de contribuția la bugetul său; solicită, în acest context, respectarea deplină a cadrului de angajamente asumate anterior, spre exemplu în cazul Acordului din Vinerea Mare, în ceea ce privește statul de drept și democrația;

8.  solicită, prin urmare, să se acorde în continuare sprijin pentru politicile existente, în special pentru politicile consacrate de-a lungul timpului și prevăzute în tratate, și anume politica agricolă comună, politica comună în domeniul pescuitului și politica de coeziune, deoarece acestea aduc beneficiile concrete ale proiectului european la cetățenii UE; respinge orice încercare de renaționalizare a politicilor în cauză, deoarece acest lucru nu ar reduce sarcina financiară pentru contribuabili și consumatori, nici nu ar permite obținerea unor rezultate mai bune; dimpotrivă, un astfel de demers ar împiedica creșterea economică, solidaritatea și funcționarea pieței unice, adâncind în continuare inegalitățile și mărind în același timp disparitățile dintre teritorii și sectoarele economice; intenționează să asigure același nivel de finanțare în cadrul UE-27 în cazul acestor politici în următoarea perioadă de programare, îmbunătățind totodată eficacitatea lor și simplificând procedurile asociate acestora;

9.  consideră că Europa ar trebui să ofere perspective tinerei generații și întreprinderilor orientate spre viitor, care contribuie la succesul UE pe scena mondială; este hotărât să majoreze în mod substanțial bugetul a două dintre programele sale emblematice, și anume Programul-cadru de cercetare și Erasmus +, care nu pot satisface, cu mijloacele de care dispun în prezent, cererea extrem de semnificativă, cu candidaturi de foarte mare calitate; susține cu tărie sprijinul său pentru majorarea substanțială a resurselor destinate combaterii șomajului în rândul tinerilor și pentru acordarea de sprijin întreprinderilor mici și mijlocii, prin intermediul programelor care vor urma inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” și Programului pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME); sprijină, de asemenea, consolidarea Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) 2.0;

10.  solicită Uniunii să își asume rolul ce îi revine în trei domenii de politică emergente, cu o dimensiune internă și externă, apărute în cursul actualului CFM:

–  prin dezvoltarea și finanțarea unei politici cuprinzătoare în materie de azil, migrație și integrare și prin abordarea cauzelor profunde ale migrației și strămutării în țările terțe,

–  prin întărirea mecanismelor de protecție a frontierelor externe și promovarea stabilității, în special prin garantarea drepturilor omului peste hotare, prevenirea conflictelor și politicile ce vizează dezvoltarea externă,

–  prin instituirea unui cadru intern comun de garantare a securității cetățenilor europeni și prin partajarea capacităților și realizarea în comun a activităților de cercetare în domeniul apărării, subliniind în același timp faptul că acțiunile întreprinse în aceste domenii nu ar trebui să fie în detrimentul politicilor de dezvoltare ale UE;

11.  subliniază că viitorul cadru ar trebui să integreze două noi tipuri de sprijin financiar care ocupă un loc important pe agenda economică a Uniunii, și anume, continuarea schemelor de sprijin pentru investiții, de exemplu, Fondul european pentru investiții strategice, și dezvoltarea unei funcții de stabilizare pentru statele membre ale zonei euro, eventual prin Fondul Monetar European propus, cuplată cu o facilitate de convergență dedicată pentru statele membre care se află pe calea spre aderarea la zona euro;

12.  subliniază că, într-o primă etapă, capacitatea bugetară specifică pentru zona euro ar trebui să facă parte din bugetul Uniunii, calculată dincolo de plafoanele cadrului financiar multianual, fără a aduce atingere celorlalte programe ale CFM, și ar trebui finanțată de membrii zonei euro și de alți membri participanți prin intermediul unei surse de venituri care urmează să fie convenită între statele membre participante și încadrată în categoria veniturilor și garanțiilor alocate; consideră că, odată ajunsă la un nivel stabil, capacitatea bugetară ar putea fi finanțată prin resurse proprii autentice, urmând recomandările din raportul Monti privind finanțarea viitoare a UE;

13.  reafirmă principiul că prioritățile politice noi ar trebui să fie însoțite de mijloace financiare suplimentare, indiferent dacă acestea apar în momentul adoptării unui nou CFM sau în cursul punerii sale în aplicare și subliniază că finanțarea nevoilor nou-apărute nu ar trebui să afecteze negativ politicile și programele existente; de asemenea, se așteaptă să se prevadă suficiente dispoziții de flexibilitate pentru a răspunde unor situații neprevăzute care ar putea apărea în cursul CFM;

14.  consideră că singura modalitate de a avea o Europă mai puternică și mai ambițioasă este de a consolida mijloacele financiare de care dispune; în lumina provocărilor și priorităților menționate mai sus și ținând seama de retragerea Regatului Unit din Uniune, solicită o majorare semnificativă a bugetului Uniunii; estimează că plafoanele de cheltuieli ale CFM ar trebui să se ridice la 1,3 % din VNB-ul UE-27, fără a aduce atingere gamei de instrumente calculate peste plafoane;

15.  consideră că, cu excepția cazului în care Consiliul hotărăște să crească semnificativ nivelul contribuțiilor naționale la bugetul UE, introducerea unor noi resurse proprii autentice ale UE rămâne singura opțiune de a finanța în mod corespunzător următorul CFM;

II. Chestiuni orizontale

Principiile bugetului UE și caracterul realist al bugetului

16.  reamintește principiile ce reglementează funcționarea bugetului european - al unității, al exactității bugetare, al anualității, al echilibrului, al universalității, al specificității, al adiționalității, al subsidiarității, al bunei gestiuni financiare și al transparenței, care trebuie să fie respectate la stabilirea și punerea în aplicare a bugetului Uniunii;

17.  își reafirmă poziția susținută de mult timp potrivit căreia ambițiile politice ale Uniunii trebuie să dispună de resurse financiare adecvate și reamintește că articolul 311 din TFUE prevede că Uniunea își asigură mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor sale și pentru realizarea politicilor sale;

18.  subliniază, în acest context, că punerea deplină în aplicare a deciziilor politice și a inițiativelor Consiliului European este posibilă numai în cazul în care este asigurată finanțarea necesară și subliniază că orice altă abordare subminează caracterul realist al bugetului Uniunii și încrederea cetățenilor;

19.  consideră că, prin concretizarea priorităților politice ale UE în investiții tangibile, CFM reprezintă un instrument excelent pentru a planifica proiectul european pe termen lung și pentru a asigura într-o anumită măsură un nivel stabil de investiții publice în statele membre; regretă însă faptul că, în perioada premergătoare adoptării următorului CFM, nu există o viziune strategică pe termen lung convenită de comun acord; de asemenea, reamintește că bugetul UE este în cea mai mare parte un buget de investiții, care servește drept sursă de finanțare suplimentară și complementară pentru acțiunile întreprinse la nivel național, regional și local;

Durata

20.  este de părere că decizia privind durata CFM ar trebui să asigure un echilibru optim între două cerințe contradictorii: pe de o parte, nevoia ca mai multe politici ale UE – în special cele în gestiune partajată, cum ar fi agricultura și politica de coeziune – să funcționeze în condiții de stabilitate și predictibilitate, oferite de un angajament pe cel puțin șapte ani, și, pe de altă parte, nevoia de a asigura legitimitatea și răspunderea democratică ce rezultă din sincronizarea fiecărui cadru financiar cu ciclul politic de cinci ani al Parlamentului European și al Comisiei Europene;

21.  evidențiază că este esențial din punct de vedere politic ca fiecare parlament nou-ales să poată influența în mod considerabil CFM în timpul mandatului său, atât în ceea ce privește cuantumurile, cât și prioritățile politice; subliniază că alegerile pentru Parlamentul European le oferă cetățenilor UE posibilitatea să își exprime în mod direct poziția lor cu privire la prioritățile bugetare ale Uniunii, care ar trebui să se reflecte într-o ajustare postelectorală a cadrului financiar; prin urmare, consideră că, în cursul fiecărui ciclu politic, Comisia are obligația de a face propuneri, iar Parlamentul și Consiliul de a lua decizii fie privind instituirea următorului CFM, fie privind efectuarea unei revizuiri obligatorii la jumătatea perioadei a CFM în curs;

22.  subliniază că durata CFM ar trebui modificată treptat, pentru a ajunge la 5 + 5 ani, cu o revizuire obligatorie la jumătatea perioadei; solicită Comisiei să elaboreze o propunere clară, în care să prezinte modalitatea practică de a implementa un cadru financiar 5 + 5; este convins că o perioadă limitată la cinci ani nu poate fi luată în considerare pentru durata CFM, din cauza impedimentelor serioase pe care le-ar impune acest lucru în ceea ce privește cerințele de programare și de punere în aplicare ale mai multor politici ale UE;

23.  recunoaște, însă, că, având în vedere că următoarele alegeri pentru Parlamentul European au loc în primăvara anului 2019, iar actualul CFM se derulează până în decembrie 2020, soluția 5 + 5 ani nu poate fi implementată imediat, deoarece nu ar fi posibilă o aliniere satisfăcătoare a celor două cicluri; prin urmare, consideră că următorul CFM ar trebui să fie stabilit pentru o perioadă de șapte ani (2021-2027) și să prevadă o revizuire intermediară obligatorie, ca o soluție de tranziție aplicată pentru ultima oară;

Revizuirea intermediară

24.  este convins că noul Regulament privind CFM trebuie să prevadă menținerea evaluării și revizuirii obligatorii, inclusiv din punct de vedere juridic, la jumătatea perioadei; reamintește că revizuirea la jumătatea perioadei din 2016 a fost prima ocazie istorică când a avut loc o revizuire reală a Regulamentului privind CFM, considerată o reușită atât de Consiliu, cât și de Parlament, în special în ceea ce privește consolidarea mecanismelor de flexibilitate ale CFM;

25.  consideră că, pentru CFM 2021-2027, revizuirea la jumătatea perioadei ar trebui propusă și adoptată în timp util, pentru a permite următorului Parlament și următoarei Comisii să ajusteze cadrul financiar în mod adecvat; subliniază că eventuala revizuire a CFM ar trebui să asigure implicarea Parlamentului și să garanteze prerogativele acestuia, ca o componentă cu drepturi egale a autorității bugetare; subliniază, în plus, că orice revizuire reală implică, în același timp, și o revizuire a plafoanelor CFM, în cazul în care este stabilit caracterul necorespunzător al acestora pentru restul perioadei;

Flexibilitatea

26.  subliniază că, în cadrul actualului CFM, autoritatea bugetară a aprobat o mobilizare substanțială a mecanismelor de flexibilitate și a instrumentelor speciale prevăzute de Regulamentul privind CFM, cu scopul de a asigura creditele suplimentare necesare pentru a răspunde situațiilor de criză grave sau pentru a finanța noi priorități politice;

27.  consideră, prin urmare, că dispozițiile de flexibilitate ale actualului CFM au funcționat bine și au oferit soluții în legătură cu acordarea de fonduri importante, necesare în special pentru a face față provocărilor reprezentate de migrație și de refugiați și pentru a soluționa problema deficitului de investiții; reamintește că Parlamentul European a fost inițiatorul unora dintre aceste dispoziții, pe care le-a apărat cu fermitate în cursul ultimelor negocieri privind CFM;

28.  consideră că este necesară consolidarea în mai mare măsură a dispozițiilor în cauză pentru a face față mai eficient noilor provocări, evenimentelor neprevăzute și priorităților politice în continuă evoluție apărute în cursul punerii în aplicare a unui proiect pe termen lung cum este CFM; solicită ca următorul CFM să fie mai flexibil, ceea ce ar trebui să facă posibilă utilizarea în cât mai mare măsură a plafoanelor globale ale CFM pentru angajamente și plăți;

Mecanismele de flexibilitate prevăzute în CFM

29.  consideră că plafoanele viitorului CFM ar trebui să fie stabilite la un nivel care, pe lângă faptul că face posibilă finanțarea politicilor UE, oferă și marje suficiente pentru creditele fiecărei rubrici;

30.  consideră că toate marjele nealocate ar trebui reportate fără restricții în exercițiile financiare viitoare și mobilizate de către autoritatea bugetară pentru orice scop considerat necesar în cadrul procedurii bugetare anuale; solicită, prin urmare, ca marja globală pentru angajamente să fie menținută, însă fără nicio restricție în ceea ce privește domeniul de aplicare și durata;

31.  reamintește faptul că marja globală pentru angajamente nu poate să mobilizeze marjele nealocate decât până în anul N-1, după ce au fost confirmate prin ajustarea tehnică înainte de prezentarea proiectului de buget; cu toate acestea, consideră că este esențial să se exploreze și modalități de a mobiliza marjele nealocate din anul N, pentru ca finanțarea nevoilor suplimentare care pot apărea în cursul anului respectiv să poată fi posibilă în continuare;

32.  este ferm convins că angajamentele aprobate de autoritatea bugetară ar trebui să fie utilizate în scopul prevăzut inițial și că ar trebui depuse toate eforturile posibile pentru a se asigura că acest lucru se întâmplă în toate domeniile politice; îi solicită, în special, Comisiei să continue să depună eforturi în acest sens; este convins însă că, în cazul în care au loc cu adevărat dezangajări, ca urmare a nepunerii în aplicare totale sau parțiale a acțiunilor pentru care au fost alocate, acestea ar trebui să fie puse din nou la dispoziția bugetului UE și mobilizate de către autoritatea bugetară în cadrul procedurii bugetare anuale; consideră că dezangajările ar trebui să fie transferate direct la marja globală pentru angajamente, mai degrabă decât către un instrument sau o rezervă specială;

33.  reamintește că dezangajările provin din angajamente care au fost deja autorizate de către autoritatea bugetară și care ar fi trebuit în mod normal să fie urmate de plățile aferente, dacă acțiunile pe care trebuiau să le finanțeze ar fi fost duse la bun sfârșit conform planificării; subliniază, prin urmare, că reciclarea dezangajărilor în bugetul UE este justificată în mod corespunzător, însă nu ar trebui să fie o modalitate de a eluda normele în vigoare privind dezangajările, consacrate în regulamentele sectoriale;

34.  subliniază necesitatea de a asigura reportarea integrală a marjelor de plată prin intermediul marjei globale pentru plăți la nivelul întregului CFM; se opune impunerii de limitări sau plafoane aplicabile la nivelul marjelor care pot fi transferate, astfel cum este cazul în actualul CFM, și reamintește că aceste marje pot fi mobilizate numai dacă și în măsura în care autoritatea bugetară decide să facă acest lucru; subliniază că marja globală pentru plăți ar putea avea un rol esențial în confruntarea cu orice eventuală criză a plăților apărută;

35.  subliniază că posibilitatea revizuirii plafoanelor ar trebui să rămână o opțiune în Regulamentul privind CFM în eventualitatea unor circumstanțe neprevăzute, atunci când nevoile financiare epuizează sau depășesc marjele disponibile și instrumentele speciale; solicită ca Regulamentul privind CFM să prevadă o procedură simplificată pentru o revizuire țintită în cadrul unui prag convenit;

36.  susține menținerea posibilității avansării sau devansării finanțării oricărui program al UE pentru a permite acțiunea anticiclică care corespunde ritmului implementării efective, precum și pentru a furniza un răspuns coerent la crizele majore; solicită, în plus, ca flexibilitatea legislativă de maximum +/-10 % – în prezent consacrată la punctul 17 din Acordul interinstituțional (AII) – care permite ajustarea întregului pachet de programe adoptat prin procedura legislativă ordinară, să fie și mai mult majorată, la +/-15 %;

37.  indică flexibilitatea care poate fi obținută prin transferuri în cadrul aceleiași rubrici a CFM, în scopul plasării resurselor financiare exact acolo unde sunt necesare și al asigurării unei mai bune execuții a bugetului UE; consideră că un număr mai mic de rubrici contribuie la o flexibilitate sporită în cadrul CFM; solicită însă Comisiei să informeze și să consulte proactiv autoritatea bugetară atunci când adoptă transferuri autonome semnificative;

Instrumentele speciale ale CFM

38.  aprobă arhitectura globală a instrumentelor speciale ale CFM, și anume Instrumentul de flexibilitate, rezerva pentru ajutoare de urgență, Fondul de solidaritate al UE și Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) și subliniază că instrumentele în cauză au fost mobilizate la scară largă în actualul CFM; solicită să se aducă îmbunătățiri pachetelor financiare care le sunt destinate și dispozițiilor legate de funcționarea acestora;

39.  solicită în special o creștere substanțială a pachetului financiar destinat Instrumentului de flexibilitate, alocându-i-se anual cel puțin 2 miliarde EUR; reamintește că Instrumentul de flexibilitate nu este asociat niciunui domeniu specific de politică și, astfel, poate fi mobilizat pentru orice scop considerat necesar; consideră, prin urmare, că acest instrument poate fi mobilizat pentru a acoperi eventualele nevoi financiare nou-apărute în cursul CFM;

40.  subliniază că rezerva pentru ajutoare de urgență are rolul de a furniza un răspuns rapid la solicitările specifice de ajutor ale țărilor terțe în cazul unor evenimente neprevăzute și evidențiază importanța sa deosebită în contextul actual; solicită o creștere substanțială a pachetului financiar destinat acesteia, alocându-i-se anual până la 1 miliard EUR;

41.  ia act, în special, de mobilizarea substanțială a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene pentru a furniza asistență în cazul mai multor catastrofe naturale majore, cu consecințe bugetare semnificative; subliniază totodată că acest instrument a avut un impact pozitiv asupra opiniei publice; propune majorarea pachetului financiar care îi este alocat anual până la 1 miliard EUR;

42.  consideră că utilizarea FEG, care oferă solidaritate și sprijin din partea UE pentru lucrătorii care își pierd locurile de muncă ca urmare a schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale, generate de globalizare sau de criza economică și financiară mondială, nu și-a dezvoltat întregul potențial și ar putea fi îmbunătățită în continuare, prin integrarea acestui instrument într-o strategie pe termen lung, pentru a avea efecte asupra lucrătorilor disponibilizați și a-i reintegra efectiv pe piața forței de muncă, în toate statele membre; consideră că viitoarea revizuire a FEG ar trebui să reprezinte o ocazie de a examina domeniul de aplicare al acestuia și de a îmbunătăți coordonarea sa cu alte instrumente; consideră că noul CFM ar trebui să cuprindă o versiune revizuită a FEG, căreia să îi fie alocat un cuantum anual cel puțin identic cu cel ce îi este alocat în prezent;

43.  propune crearea unei rezerve speciale pentru instrumentele speciale ale CFM, bazată pe creditele neutilizate ale fiecărui instrument; consideră că această rezervă ar trebui să funcționeze fără limită de timp; solicită ca rezerva în cauză să fie mobilizată, în urma unei decizii a autorității bugetare, în favoarea oricărui instrument special al CFM a cărui capacitate financiară nu este suficientă pentru a finanța anumite necesități;

44.  constată că, în prezent, se aplică reguli diferite în ceea ce privește intervalul de timp necesar pentru reportarea creditelor necheltuite pentru fiecare instrument special al CFM; consideră că regulile ar trebui armonizate, astfel încât să se aplice o regulă unică N + 1 tuturor instrumentelor în cauză;

45.  consideră că marja pentru situații neprevăzute ar trebui să fie menținută ca instrument de ultimă instanță; subliniază că marja pentru situații neprevăzute este un instrument special care poate fi mobilizat doar pentru creditele de plată și că mobilizarea sa a fost o măsură esențială pentru a răspunde crizei plăților din 2014; solicită, prin urmare, majorarea cuantumului maxim care îi este alocat anual la 0,05 % din VNB-ul UE;

46.  subliniază că instrumentele speciale ale CFM ar trebui să fie contabilizate peste plafoanele CFM, atât în ceea ce privește creditele de angajament, cât și creditele de plată; consideră că problema înscrierii în buget a plăților din instrumentele respective a fost soluționată în mod neechivoc în cursul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM 2014-2020, punându-se capăt conflictului de lungă durată cu Consiliul privind interpretarea; sprijină introducerea unei dispoziții clare în Regulamentul privind CFM care să prevadă că plățile care rezultă din mobilizarea creditelor de angajament din instrumentele speciale ale CFM ar trebui să fie contabilizate peste plafoanele de plăți anuale ale CFM;

47.  constată că actualul AII prevede o majoritate specială în Parlament pentru mobilizarea celor trei instrumente speciale ale CFM; consideră că această dispoziție este învechită, având în vedere că ea reflectă majoritățile speciale care erau necesare pentru adoptarea bugetului UE înainte de Tratatul de la Lisabona; solicită o abordare omogenă în ceea ce privește cerințele referitoare la votare pentru mobilizarea acestor instrumente, care ar trebui să fie similară celei pentru adoptarea bugetului UE;

Venituri – rezerva specială

48.  își reafirmă poziția sa constantă potrivit căreia orice venituri provenite din amenzile aplicate întreprinderilor care încalcă legislația UE în domeniul concurenței sau legate de plata cu întârziere a contribuțiilor naționale la bugetul UE ar trebui să constituie un element suplimentar de venituri la bugetul UE, fără o reducere corespunzătoare a contribuțiilor bazate pe VNB;

49.  solicită, în acest scop, să se creeze o rezervă specială în cadrul componentei de venituri a bugetului UE, care să fie alimentată treptat cu toate tipurile de venituri neprevăzute suplimentare; consideră că rezerva în cauză ar trebui să fie utilizată pentru a acoperi nevoile de plăți suplimentare, în special cele legate de mobilizarea marjei globale pentru angajamente sau de instrumentele speciale ale CFM;

Utilizarea eficientă și eficace a resurselor UE

50.  recunoaște că obținerea de valoare adăugată europeană reală ar trebui să fie unul dintre principiile fundamentale ale instituțiilor UE atunci când decid cu privire la tipul de cheltuieli în viitorul CFM; cu toate acestea, subliniază că există diferențe de interpretare a conceptului și solicită o definiție unică, clară și ușor de înțeles a criteriilor pertinente, care ar trebui să țină seama de particularitățile teritoriale și să cuprindă, dacă este posibil, indicatori de performanță măsurabili; atrage atenția asupra eventualelor tentative de a utiliza o astfel de definiție pentru a pune sub semnul întrebării pertinența politicilor și a programelor UE pe considerente economice exclusiv cantitative sau pe termen scurt;

51.  ia act de trimiterea la noțiunea de valoare adăugată europeană, prezentă în mai multe documente ale Comisiei; în acest context, reiterează lista parametrilor identificați de Parlament în rezoluția sa(8); reamintește că resursele UE ar trebui să fie utilizate pentru a finanța bunuri publice europene, precum și pentru a acționa ca un catalizator, oferind stimulente statelor membre la toate nivelurile administrative, pentru a lua măsuri în scopul de a îndeplini obiectivele tratatului și de a realiza țelurile comune ale UE, care nu ar putea fi duse la bun sfârșit în alte condiții; este de acord că bugetul UE ar trebui utilizat pentru a finanța acțiuni care aduc beneficii întregii UE, care nu pot fi realizate eficient de niciun stat membru pe cont propriu și care pot fi mai avantajoase din punct de vedere al raportului costuri/beneficii în comparație cu acțiunile întreprinse exclusiv la nivel național, regional sau local; consideră, de asemenea, că bugetul UE ar trebui să contribuie la crearea și sprijinirea păcii și stabilității în vecinătatea UE și dincolo de aceasta; consideră că valoarea adăugată europeană este creată de programe atât în gestiune partajată, cât și directă, ambele metode fiind complementare pentru realizarea obiectivelor UE; se așteaptă, în acest context, ca în cadrul negocierilor privind următorul CFM statele membre să se abțină de la a urma logica „juste retour”, care ține seama numai de interesele naționale reprezentate de soldurile nete;

52.  consideră că cheltuielile pot fi mai bine gestionate, cu alte cuvinte fiecare euro din bugetul UE poate fi utilizat în mod eficient și nediscriminatoriu, nu numai prin alocarea resurselor în favoarea acțiunilor UE cu cea mai mare valoare adăugată europeană și care asigură cea mai mare creștere a performanței politicilor și programelor UE, pe baza unei evaluări aprofundate a cheltuielilor actuale, ci și prin realizarea mai multor sinergii între bugetul UE și bugetele naționale și prin îmbunătățirea concretă a arhitecturii cheltuielilor; sprijină recomandările din Raportul anual 2016 al Curții de Conturi Europene în ceea ce privește un cadru eficient de indicatori de măsurare, o raportare optimizată și mai echilibrată privind performanța, precum și un acces mai facil la rezultatele evaluării;

53.  solicită o simplificare reală a sistemului bugetar al UE în următorul CFM în scopul de a facilita absorbția; subliniază, în special, necesitatea de a reduce suprapunerile inutile între instrumentele care deservesc acțiuni similare, de exemplu în domenii precum inovarea, IMM-urile și transporturile, fără a risca pierderea unor elemente importante din diferite programe, precum și necesitatea de a elimina concurența între diferitele forme și surse de finanțare, pentru a asigura complementaritatea maximă și a prevedea un cadru financiar coerent; consideră că acest fapt ar facilita o comunicare mai clară a priorităților UE în rândul cetățenilor;

54.  subliniază că „bilanțul de sănătate” al cheltuielilor UE nu poate prevedea o reducere a nivelului exigențelor UE sau o împărțire pe sectoare a politicilor și a programelor UE și nici nu ar trebui să ducă la înlocuirea granturilor cu instrumente financiare pentru a face anumite economii, deoarece marea majoritate a acțiunilor finanțate din bugetul UE nu pot fi finanțate prin acestea din urmă; este de părere că „bilanțul de sănătate” ar trebui mai degrabă să conducă la identificarea modalităților în care ar putea fi îmbunătățită punerea în aplicare a programelor de cheltuieli ale UE;

55.  solicită armonizarea globală a normelor cu scopul de a crea un set unic de norme pentru toate instrumentele bugetare ale UE, luând în același timp în considerare caracteristicile specifice ale diferitelor fonduri și sectoare; încurajează Comisia să ia măsuri privind combinarea diferitelor surse de finanțare, elaborând orientări clare în acest sens și asigurând un acces egal la toate tipurile de finanțare în toate statele membre;

56.  pledează, de asemenea, pentru o simplificare reală a normelor de punere în aplicare la nivel sectorial pentru beneficiari și o reducere a sarcinilor administrative prin standardizarea și simplificarea suplimentară a procedurilor și a documentelor de programare; atrage atenția, în plus, asupra necesității de a prevedea o mai mare consolidare a capacității și mai multă asistență tehnică pentru beneficiari; solicită să se avanseze în direcția unei evaluări bazate pe riscuri;

Unitatea, exactitatea și transparența bugetară

57.  reamintește că principiul unității, potrivit căruia toate veniturile și cheltuielile Uniunii trebuie să fie înscrise în buget, este atât o cerință a tratatului, cât și o condiție democratică prealabilă fundamentală pentru ca bugetul să fie transparent, legitim și responsabil; regretă că acest principiu a trecut din ce în ce mai neobservat, în timp ce complexitatea financiară a crescut, de la moștenirea istorică a Fondului european de dezvoltare (FED), la instituirea Mecanismului european de stabilitate, la utilizarea recentă la scară largă a mecanismelor extrabugetare ad hoc, sub forma unor instrumente financiare inovatoare și fonduri fiduciare sau mecanisme externe care nu figurează în bilanțul Uniunii;

58.  pune sub semnul întrebării justificarea și valoarea adăugată a creării unor instrumente în afara bugetului Uniunii; consideră că deciziile de a înființa sau menține astfel de instrumente sunt, în realitate, determinate de tentative de a ascunde adevăratele nevoi financiare și de a ignora constrângerile impuse de CFM și de plafoanele resurselor proprii; regretă faptul că, de multe ori, aceste decizii implică și ignorarea triplului rol al Parlamentului, în calitate de autoritate legislativă, bugetară și de control și se abat de la obiectivul de a spori transparența pentru de publicul larg și pentru beneficiari;

59.  își reafirmă, prin urmare, poziția sa constantă potrivit căreia Fondul european de dezvoltare, alături de alte instrumente ce funcționează în afara CFM, ar trebui să fie integrat în bugetul Uniunii cu scopul de a crește legitimitatea sa, precum și eficiența și eficacitatea politicii de dezvoltare a UE; subliniază, cu toate acestea, că pachetele financiare respective ar trebui adăugate la plafoanele CFM convenite, astfel încât includerea acestor instrumente în buget să nu aibă un impact negativ nici asupra finanțării lor, nici asupra altor politici și programe ale UE; salută, în principiu, propunerea de a include Mecanismul european de stabilitate în finanțele Uniunii sub forma unui Fond Monetar European, fără a aduce atingere viitoarei sale structuri;

60.  consideră că fondurile fiduciare ale UE pot aduce o valoare adăugată prin punerea în comun a resurselor provenind de la diferiți donatori pentru situații specifice, dar că utilizarea acestora nu ar trebui să conducă la o simplă reetichetare a finanțării planificate din partea UE și nu ar trebui să modifice obiectivele inițiale ale instrumentelor de finanțare ale UE; subliniază că este necesar ca crearea și executarea lor să facă obiectul unui controlul parlamentar mai aprofundat ; subliniază că fondurile fiduciare ale UE ar trebui să sprijine numai acțiunile în afara Uniunii;

61.  consideră, de asemenea, că atunci când anumite operațiuni extrabugetare sunt considerate necesare pentru a realiza anumite obiective specifice, de exemplu, prin utilizarea unor instrumente financiare sau fonduri fiduciare, acestea ar trebui să fie menținute la un nivel limitat, să aibă o durată limitată și ar trebui să fie pe deplin transparente, justificate printr-o adiționalitate și valoare adăugată demonstrate și sprijinite de un proces decizional riguros și de dispoziții privind răspunderea;

62.  consideră că, în următorul CFM, ar trebui să fie mult mai clar în bugetul Uniunii care este amploarea veniturilor alocate și ce impact au asupra cheltuielilor reale, în special în cazul veniturilor din contribuțiile țărilor terțe; subliniază că acest lucru este și mai relevant având în vedere dorința Regatului Unit, exprimată în contextul negocierilor privind retragerea din Uniune, de a participa la unele programe bugetare din noul CFM post-2020 ca stat nemembru;

Nivelul plăților

63.  reamintește că creditele de plată sunt consecința logică și juridică a creditelor de angajament și solicită ca viitoarele plafoane de plăți să fie stabilite la un nivel corespunzător, lăsând numai un decalaj limitat și realist între angajamente și plăți; se așteaptă ca viitoarele plafoane de plăți să țină seama, pe de o parte, de necesitatea de a onora angajamentele care decurg din perioada financiară actuală care se vor transforma în plăți doar după 2020 și, pe de altă parte, de necesitatea de a îndeplini angajamentele pentru programele și instrumentele aferente perioadei de după 2020;

64.  reamintește acumularea de facturi neplătite la sfârșitul CFM anterior care se propagă și în cel actual și avertizează cu privire la apariția unei noi crize a plăților în perioada de tranziție către viitorul CFM, deoarece acest lucru ar avea consecințe grave pentru beneficiari, cum ar fi studenții, universitățile, IMM-urile și cercetătorii; atrage atenția asupra tendinței actuale de subutilizare a creditelor de plăți, ca urmare a unor întârzieri în executarea programelor din perioada 2014-2020, fapt care duce la creșterea nivelului angajamentelor restante care trebuie să fie lichidate în limitele plafoanelor din următorul CFM; solicită Comisiei și statelor membre, inclusiv la nivelul miniștrilor de finanțe, să analizeze cauzele profunde ale acestor întârzieri și să găsească măsuri concrete de simplificare pentru a facilita executarea în viitor;

65.  ia act de rezultatele preliminare ale negocierilor privind decontul financiar în contextul retragerii Regatului Unit din Uniune, care prevăd participarea deplină a Regatului Unit la finanțarea și punerea în aplicare a programelor din perioada 2014-2020, cu toate consecințele financiare pe care acest lucru le implică;

Instrumente financiare

66.  subliniază că bugetul UE are la dispoziție o gamă largă de instrumente care finanțează activitățile sprijinite la nivelul UE și care pot fi regrupate în două categorii, și anume granturile, pe de o parte, și, pe de altă parte, instrumentele financiare sub formă de garanții, împrumuturi, partajarea riscului sau capital propriu; face referire, de asemenea la Fondul european pentru investiții strategice care vizează mobilizarea capitalului privat și public în întreaga Uniune pentru a sprijini proiecte în domenii-cheie ale economiei UE cu scopul de a completa finanțarea limitată;

67.  ia act de potențialul instrumentelor financiare de a crește impactul economic și politic al bugetului Uniunii; subliniază totuși că acestea pot fi aplicate numai pentru proiectele generatoare de venituri, în cazul în care condițiile pentru investiții nu sunt optime sau în situații de disfuncționalitate a pieței și, prin urmare, constituie doar o formă complementară de finanțare mai degrabă decât una alternativă în comparație cu granturile; subliniază că instrumentele financiare nu ar trebui să vizeze înlocuirea schemelor de finanțare publice sau private deja existente și ar trebui să respecte angajamentele naționale și internaționale;

68.  reamintește cererea sa adresată Comisiei de a identifica domeniile de politică ale UE care sunt cel mai bine deservite de granturi, cele care ar putea fi mai bine deservite de instrumentele financiare și cele în care granturile ar putea fi combinate cu instrumente financiare, precum și de a reflecta la un echilibru adecvat între acestea; este convins că subvențiile ar trebui să rămână principala modalitate de finanțare a proiectelor UE în următorul CFM; subliniază că împrumuturile, garanțiile, partajarea riscurilor și finanțarea prin capitaluri proprii ar trebui utilizate cu precauție, pe baza unor evaluări ex ante corespunzătoare și numai atunci când se poate demonstra că utilizarea lor are o valoare adăugată clară și un efect de pârghie; observă că utilizarea instrumentelor financiare și sinergiile cu granturile pot fi îmbunătățite; solicită să se depună eforturi mai mari pentru a facilita accesul la instrumentele financiare pentru beneficiari, precum și să se mărească flexibilitatea în ceea ce privește utilizarea transsectorială a diferitelor instrumente financiare, astfel încât normele restrictive să nu îi împiedice pe destinatari să profite de programe multiple pentru proiecte cu obiective similare;

69.  solicită Comisiei să simplifice și să armonizeze normele care reglementează utilizarea instrumentelor financiare în următorul CFM pentru a optimiza aplicarea lor eficientă; ia act de o eventuală propunere, care ar necesita o discuție aprofundată, de creare a unui fond unic care să integreze instrumentele financiare de la nivelul UE care sunt gestionate la nivel central; consideră că ar trebui să se prevadă o structură clară pentru alegerea a diferite tipuri de instrumente financiare pentru diferite domenii de politică și tipuri de acțiuni și că instrumentele financiare pertinente ar trebui să fie în continuare incluse în buget în linii bugetare separate, pentru a asigura claritatea investițiilor; subliniază, cu toate acestea, că o astfel de armonizare a normelor nu poate afecta instrumentele financiare gestionate de statele membre în cadrul politicii de coeziune sau în domeniul acțiunii externe;

70.  reamintește faptul că a solicitat, în mod repetat, o mai mare transparență și un control democratic mai bun în ceea ce privește executarea instrumentelor financiare sprijinite de bugetul Uniunii;

Structură

71.  consideră că structura CFM ar trebui să asigure o mai mare vizibilitate a priorităților politice și bugetare ale UE pentru cetățenii europeni și solicită ca toate domeniile de cheltuieli ale UE să fie prezentate mai clar; este convins că principalii piloni ai viitoarelor cheltuieli ale UE, stabiliți în prezenta rezoluție, ar trebui să fie reflectați în consecință;

72.  consideră, prin urmare, că actuala prezentare a rubricilor necesită unele îmbunătățiri, dar este împotriva oricărei modificări radicale nejustificate; propune, prin urmare, următoarea structură pentru CFM post-2020:

Rubrica 1: O economie mai puternică și sustenabilă

 

Includerea de programe și instrumente care sprijină:

în cadrul gestiunii directe:

–  cercetarea și inovarea

–  industria, spiritul antreprenorial și întreprinderile mici și mijlocii

–  transformarea digitală a economiei și a societății

–  proiectele mari de infrastructură

–  transporturile, energia și domeniul spațial

–  mediul și atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea

 

 

Rubrica 2: Consolidarea coeziunii și solidarității în Europa

 

Includerea de programe și instrumente care sprijină:

–  coeziunea economică, socială și teritorială (în cadrul gestiunii partajate):

  investițiile în inovare, cercetare, digitalizare, tranziția industrială, IMM-uri, transporturi,   atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, mediu și energie

  ocuparea forței de muncă, afacerile sociale și incluziunea socială, egalitatea de gen, reducerea sărăciei și provocările demografice

–  educația, tineretul și învățarea pe tot parcursul vieții

–  cultura, cetățenia, mass-media și comunicarea

–  democrația, statul de drept și libertățile fundamentale

–  sănătatea și siguranța alimentară

–  azilul, migrația și integrarea, justiția și consumatorii

–  sprijinul acordat administrațiilor naționale și coordonarea cu acestea

 

 

Rubrica 3: Un sector agricol și al pescuitului mai puternice și durabile

 

Includerea de programe și instrumente care sprijină:

–  agricultura și dezvoltarea rurală

–  afacerile maritime și pescuitul

 

 

Rubrica 4: O mai mare responsabilitate la nivel mondial

 

Includerea de programe și instrumente care sprijină:

–  cooperarea internațională și dezvoltarea

–  vecinătatea

–  extinderea

–  ajutorul umanitar

–  democrația, statul de drept, drepturile fundamentale și egalitatea de gen

–  comerțul

 

 

Rubrica 5: Securitate, pace și stabilitate pentru toți

 

Includerea de programe și instrumente care sprijină:

–  securitatea, inclusiv securitatea cibernetică

–  răspunsul în caz de criză și stabilitatea, inclusiv protecția civilă

–  politica externă și de securitate comună

–  apărarea, inclusiv cercetarea și inovarea

 

 

Rubrica 6: O administrație eficientă în serviciul cetățenilor europeni

 

–  finanțarea personalului UE

–  finanțarea clădirilor și echipamentelor instituțiilor UE

 

73.  îndeamnă Comisia să menționeze într-o anexă la bugetul UE toate cheltuielile realizate la nivelul UE în afara bugetului UE, ca urmare a acordurilor și a procedurilor interguvernamentale; consideră că aceste informații, furnizate anual, vor oferi o imagine completă a tuturor investițiilor pe care statele membre s-au angajat să le efectueze la nivelul UE;

III. Politici

O economie mai puternică și sustenabilă

74.  subliniază importanța finalizării spațiului european de cercetare, a uniunii energetice, a spațiului european unic al transporturilor și a pieței unice digitale, ca elemente fundamentale ale pieței unice europene;

75.  consideră că următorul CFM ar trebui să prevadă o mai mare concentrare a resurselor bugetare în domeniile care oferă o valoare adăugată europeană clară și stimulează creșterea economică, competitivitatea, sustenabilitatea și ocuparea forței de muncă în toate regiunile din UE; subliniază, în acest context, rolul important pe care cercetarea și inovarea îl dețin în crearea unei economii sustenabile, bazate pe cunoaștere și care să ocupe poziția de lider la nivel mondial și regretă că, din cauza absenței unei finanțări adecvate, doar o mică parte dintre proiectele de înaltă calitate din acest domeniu au primit finanțare din partea UE în cadrul CFM actual;

76.  solicită, prin urmare, o majorare substanțială a bugetului global alocat pentru programul PC9 în următorul CFM, care ar trebui stabilit la un nivel de cel puțin 120 miliarde EUR; consideră că acest nivel este adecvat pentru a garanta competitivitatea Europei la nivel mondial, poziția sa de lider pe plan științific, tehnologic și industrial, pentru a răspunde problemelor societale, precum și pentru a contribui la realizarea obiectivelor UE în materie de schimbări climatice și ale obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD); solicită, în special, să se depună eforturi pentru a stimula inovațiile revoluționare creatoare de piețe, în special pentru IMM-uri;

77.  solicită, în plus, să se pună accentul în mai mare măsură pe implementarea proiectelor de cercetare și inovare prin intermediul întreprinderilor comune și al altor instrumente și să se sprijine investițiile în tehnologiile-cheie, pentru a acoperi deficitul de investiții în inovare; subliniază faptul că suplimentarea fondurilor trebuie să fie însoțită de o simplificare a procedurilor de finanțare; salută eforturile depuse de Comisie în acest sens și insistă asupra faptului că acestea ar trebui să continue și în următoarea perioadă de programare pentru a asigura un acces mai bun și condiții de concurență echitabile pentru solicitanți printr-un nou sistem de evaluare a cererilor; subliniază că este necesar să se adopte măsuri pentru a încuraja o participare echilibrată a tuturor statelor membre ale UE;

78.  salută recenta propunere a Comisiei de asigurare a finanțării Fondului de cercetare pentru cărbune și oțel în anii următori; subliniază importanța acestui fond pentru finanțarea cercetării în acest sector industrial; consideră, prin urmare, că este nevoie de o soluție pe termen lung care să garanteze finanțarea după 2020 și, de asemenea, să includă fondul în bugetul Uniunii pentru a permite Parlamentului să își îndeplinească rolul de autoritate de control bugetar;

79.  subliniază că IMM-urile și microîntreprinderile reprezintă vectori esențiali ai creșterii economice, inovării și ocupării forței de muncă, asigurând 85 % din toate locurile noi de muncă; ia act de rolul important al acestora în asigurarea redresării economice și în stimularea unei economii sustenabile a UE; reamintește că în UE există peste 20 de milioane de IMM-uri și că acestea reprezintă 99% dintre toate întreprinderile; consideră că îmbunătățirea accesului la finanțare pentru IMM-uri, în toate statele membre, ar trebui să rămână un obiectiv de politică important pentru următorul CFM cu scopul de a consolida mai mult competitivitatea și sustenabilitatea lor; subliniază, prin urmare, necesitatea de a promova spiritul antreprenorial și de a îmbunătăți mediul de afaceri pentru IMM-uri, pentru a le permite să își realizeze pe deplin potențialul în economia globalizată de astăzi;

80.  salută succesul programului specific al UE pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) în cadrul actualului CFM; subliniază nivelul înalt de executare a acestui program și observă că acesta dispune de o capacitatea de absorbție și mai mare; solicită, prin urmare, ca pachetul financiar al programului COSME să fie dublat, pentru ca acesta să corespundă nevoilor reale ale economiei UE și numărului mare de cereri de participare;

81.  își reiterează angajamentul ferm față de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), care vizează mobilizarea a 500 miliarde EUR pentru noi investiții în economia reală în actualul CFM; consideră că FEIS a dat deja un impuls puternic și specific sectoarelor economice care favorizează creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă; subliniază impactul pozitiv al FEIS asupra finanțării IMM-urilor în întreaga Uniune; salută, prin urmare, intenția Comisiei de a prezenta o propunere legislativă pentru continuarea și îmbunătățirea acestui sistem de investiții cu un buget specific care nu ar trebui să fie finanțat în detrimentul politicilor și programelor existente în noul CFM; subliniază că orice propunere legislativă ar trebui să se bazeze pe concluziile unei analize a Comisiei și ale unei evaluări independente; se așteaptă ca noua propunere să soluționeze în mod eficace eventualele deficiențe în executarea FEIS și să crească, printre altele, acoperirea geografică a fondului, astfel încât beneficiile sale să fie resimțite pe întreg teritoriul Uniunii;

82.  subliniază rolul important al CFM pentru sectoarele care se bazează pe investiții pe termen lung, cum ar fi sectorul transporturilor durabile; evidențiază faptul că infrastructura de transport constituie coloana vertebrală a pieței unice și baza pentru a genera o creștere sustenabilă și a crea de locuri de muncă; ia act de faptul că realizarea unui spațiu european unic al transporturilor, conectat la țările învecinate, necesită o infrastructură importantă de transport și trebuie să fie tratată ca o prioritate-cheie în ceea ce privește competitivitatea UE și coeziunea economică, socială și teritorială, inclusiv pentru zonele periferice; consideră, prin urmare, că următorul CFM ar trebui să prevadă suficientă finanțare pentru proiectele care contribuie în special la finalizarea rețelei centrale TEN-T și a coridoarelor sale, care ar trebui extinse în continuare; reamintește obiectivele stabilite de COP 21 în ceea ce privește transporturile pentru combaterea schimbărilor climatice și încurajează statele membre să investească într-un transport public inteligent, sustenabil și integrat;

83.  subliniază că o versiune actualizată și mai eficientă a programului MIE ar trebui să acopere toate modurile de transport, inclusiv infrastructura rutieră și feroviară, precum și căile navigabile interioare; consideră că ar trebui să se ofere prioritate stabilirii unor legături mai mari între rețelele globale și modurile de transport care contribuie la reducerea emisiilor de CO2 și să se acorde atenție interconexiunilor și finalizării rețelei în zonele periferice; reafirmă că este important să se consolideze interoperabilitatea prin intermediul Sistemului european de management al traficului feroviar și să se permită folosirea pe deplin a inițiativei privind cerul unic european; solicită finalizarea sistemului european digital de gestionare a traficului aerian;

84.  solicită crearea unei linii bugetare specifice pentru turism în viitorul CFM, pentru a face progrese în direcția unei veritabile politici europene în domeniul turismului, care să poată contribui în mod semnificativ la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă;

85.  solicită Comisiei să promoveze investițiile în dezvoltarea tehnologiilor de nouă generație și în susținerea implementării lor; subliniază că este important să se garanteze finanțare pentru finalizarea pieței unice digitale, utilizând pe deplin spectrul, asigurând modernizarea rețelelor de telefonie fixă și densificarea rețelelor de telefonie mobilă, promovând implementarea tehnologiei 5G și a conectivității în gigabiți, precum și realizând noi progrese în ceea ce privește armonizarea normelor UE în domeniul telecomunicațiilor, pentru a crea un cadru de reglementare corespunzător în vederea îmbunătățirii conectivității la internet în întreaga Uniune; subliniază că MIE în domeniul telecomunicațiilor ar trebui să sprijine în continuare infrastructurile de servicii digitale și rețele în bandă largă de mare viteză, permițând accesul la acestea, inclusiv în regiunile îndepărtate și în zonele rurale, precum și îmbunătățind competențele digitale, interconectivitatea și interoperabilitatea; subliniază că este necesar să se susțină transformarea digitală a economiei și societății europene și să se investească în tehnologii esențiale, cum ar fi volumele mari de date, inteligența artificială sau calculul de înaltă performanță, în infrastructură și în competențele digitale pentru a spori competitivitatea UE și a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor europeni;

86.  consideră că este esențial să se garanteze o aprovizionare cu energie sustenabilă și la prețuri accesibile în Europa; solicită, prin urmare, să fie sprijinite în continuare investițiile care asigură diversificarea surselor de energie și a rutelor de aprovizionare cu energie, îmbunătățesc securitatea energetică și independența energetică și cresc eficiența energetică și nivelul de utilizare a energiei din surse regenerabile, inclusiv prin MIE - Energie; subliniază, în special, că este important să se acorde un sprijin cuprinzător, îndeosebi în favoarea regiunilor cu emisii ridicate de dioxid de carbon, pentru tranziția energetică, tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon, modernizarea sistemelor de producere a energiei electrice, îmbunătățirea interconexiunilor transfrontaliere și utilizarea rețelelor inteligente, tehnologiile pentru captarea, stocarea și utilizarea dioxidului de carbon, precum și pentru modernizarea sistemelor de încălzire centralizată; consideră că ar trebui să se acorde un sprijin corespunzător transformării sectorului energetic în lumina obiectivelor privind schimbările climatice, în special în regiunile și țările dependente de cărbune, astfel încât să contribuie în mod eficient la tranziția strategică către o economie cu emisii reduse; solicită crearea unui fond cuprinzător pentru a sprijini o tranziție justă, în special prin dezvoltarea și utilizarea energiei din surse regenerabile, soluții de eficiență energetică, stocarea energiei, soluții și infrastructuri de electromobilitate, modernizarea producerii de energie electrică și a rețelelor de energie electrică, tehnologii avansate de producere a energiei electrice, inclusiv captarea și stocarea dioxidului de carbon (CSC), captarea și utilizarea dioxidului de carbon (CUC) și gazificarea cărbunelui, modernizarea încălzirii centralizate, inclusiv cogenerarea de înaltă eficiență, adaptarea timpurie la viitoarele standarde de mediu și restructurarea industriilor dependente de dioxid de carbon, precum și prin luarea în considerare a impactului societal, socioeconomic și asupra mediului;

87.  subliniază importanța strategică a proiectelor de infrastructură la scară mare, cum ar fi reactorul termonuclear experimental internațional (ITER), Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS), sistemul global de navigație prin satelit (Galileo), Programul european de observare a Pământului (Copernicus) și viitoarea comunicare guvernamentală prin satelit (GOVSATCOM) pentru viitorul competitivității, securității și puterii politice a UE; subliniază că finanțarea acestor proiecte de anvergură trebuie garantată în bugetul UE dar, în același timp, ar trebui să aibă limite clare, pentru a se asigura că eventuala depășire a costurilor nu amenință finanțarea și implementarea cu succes a altor politici ale Uniunii, după cum a fost exemplificat în CFM anterior în anumite cazuri individuale; reamintește că, în acest scop, valoarea maximă pentru aceste proiecte este stabilită în prezent în Regulamentul privind CFM și solicită să se prevadă dispoziții similare în noul regulament;

88.  subliniază importanța de a conserva, proteja și îmbunătăți calitatea mediului și de a combate schimbările climatice, degradarea ecosistemelor și pierderea biodiversității și rolul de frunte al UE în acest sens; consideră că o finanțare stabilă și adecvată este esențială pentru îndeplinirea angajamentelor internaționale ale UE, precum Acordul de la Paris; reamintește că următorul CFM ar trebui să ajute Uniunea să își atingă obiectivele respective și ar trebui să contribuie la tranziția spre o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050; subliniază că UE nu ar trebui să finanțeze proiecte și investiții care se opun realizării acestor obiective; solicită integrarea totală a aspectelor legate de climă în cheltuielile UE; solicită, în acest sens, ca programele în cauză, cum ar fi LIFE +, să fie finanțate în mod corespunzător și să fie continuate și intensificate, precum și să se creeze pachete specifice privind biodiversitatea și gestionarea rețelei Natura 2000;

Consolidarea coeziunii și solidarității în Europa

89.  subliniază că politica de coeziune de după 2020 ar trebui să rămână principala politică de investiții a Uniunii Europene, care să acopere toate regiunile UE, pentru a răspunde provocărilor socioeconomice complexe, direcționând, în același timp, cea mai mare parte a resurselor către regiunile cele mai vulnerabile; consideră că, pe lângă obiectivul de a reduce disparitățile dintre nivelurile de dezvoltare și de a spori convergența, așa cum este consacrat în tratat, politica de coeziune ar trebui să pună accentul pe realizarea obiectivelor politice generale ale UE și propune, prin urmare, ca, în cadrul următorului CFM, cele trei fonduri ale politicii de coeziune – Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune – să se concentreze în principal pe sprijinirea creșterii și competitivității, a cercetării și inovării, a digitalizării, a tranziției industriale, a IMM-urilor, a transporturilor, a atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea, a durabilității mediului și a tranziției energetice echitabile, a ocupării forței de muncă, a incluziunii sociale, a egalității de gen, a reducerii sărăciei, precum și a provocărilor demografice; subliniază că aceste trei fonduri reprezintă componentele integrante ale politicii de coeziune a UE și pot funcționa numai împreună în cadrul unic al acestei politici; solicită, de asemenea, o cooperare teritorială consolidată, inclusiv o componentă transfrontalieră și o dimensiune urbană a politicii, precum și dispoziții specifice pentru zonele rurale, montane, insulare și îndepărtate;

90.  consideră că menținerea finanțării politicii de coeziune după 2020 pentru UE-27 cel puțin la nivelul bugetului pentru perioada 2014-2020 la prețuri constante este de importanță primordială; subliniază că PIB-ul ar trebui să rămână unul dintre parametrii pentru alocarea fondurilor în cadrul politicii de coeziune, dar consideră că acesta ar trebui completat de un set suplimentar de indicatori sociali, de mediu și demografici pentru a ține mai bine seama de noile tipuri de inegalități dintre regiunile UE și din interiorul acestora în toate statele membre; sprijină, în plus, menținerea, în cadrul noii perioade de programare, a elementelor care au făcut politica de coeziune mai modernă și mai orientată către performanță în actualul CFM, și anume concentrarea tematică, condiționalitățile ex ante, cadrul de performanță și legătura cu guvernanța economică;

91.  se angajează ferm față de obligațiile care decurg din articolul 9 din TFUE privind realizarea unei Europe sociale și punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale pe baza creșterii sustenabile a unei economii sociale de piață cu un nivel ridicat de competitivitate, care vizează ocuparea integrală a forței de muncă și progresul social, precum și promovarea egalității între femei și bărbați, solidaritatea între generații și protecția drepturilor copilului, așa cum sunt consacrate în tratat; subliniază că o asemenea punere în aplicare necesită o finanțare adecvată a politicilor sociale și subliniază nevoia implicită de a consolida instrumentele existente care contribuie la atingerea acestor obiective, mai ales FSE, Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, FEG și EaSI; insistă ca acestea să fie menținute în următorul CFM și să fie puse în aplicare în continuare, în principal prin intermediul granturilor;

92.  își reiterează solicitarea adresată Comisiei și tuturor statelor membre de a înființa un fond special dedicat garanției pentru copii, care să plaseze copiii în centrul politicilor extinse de reducere a sărăciei și să asigure resursele corespunzătoare pentru punerea în aplicare pe deplin a măsurilor politice necesare, inclusiv ajutându-i pe părinți să iasă din excluziune socială și șomaj prin intervenții specifice;

93.  subliniază faptul că, în special, FSE ar trebui să își extindă sprijinul pentru dezvoltarea dialogului social, și anume prin îmbunătățirea consolidării capacităților partenerilor sociali, inclusiv la nivel sectorial și intersectorial european, și că acest angajament ar trebui să devină obligatoriu pentru statele membre în toate regiunile UE;

94.  subliniază în special necesitatea continuă de a lupta împotriva șomajului și a excluziunii în rândul tinerilor, în special în rândul celor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), ca parte a unei abordări cuprinzătoare a politicilor de tineret la nivelul UE; solicită, prin urmare, dublarea pachetului destinat Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și punerea în aplicare deplină a garanției UE pentru tineret, asigurând, în același timp, furnizarea rapidă și simplificată a fondurilor și o finanțare stabilă și permanentă în următoarea perioadă de programare; subliniază necesitatea unei reglementări îmbunătățite pentru a garanta participarea nediscriminatorie în cadrul programului a tinerilor care provin dintr-un mediu socioeconomic defavorizat; consideră că investițiile pentru stimularea educației și a formării, în special a dezvoltării competențelor digitale, rămân una dintre principalele priorități ale UE; insistă asupra faptului că acest program nu trebuie să înlocuiască cheltuielile finanțate anterior din bugetele naționale;

95.  își exprimă sprijinul pentru programe din domeniile culturii, educației, mass-mediei, tineretului, sportului, democrației, cetățeniei și societății civile care au demonstrat că au o valoare adăugată europeană clară și se bucură de mult timp de popularitate în rândul beneficiarilor; susține, prin urmare, investițiile continue în cadrul „Educație și formare 2020” prin Erasmus+, Europa Creativă și programele „Europa pentru cetățeni”, pentru a veni și pe viitor în întâmpinarea persoanelor de toate vârstele, în special a tinerilor; își reafirmă sprijinul pentru consolidarea dimensiunii externe a programelor Erasmus+ și Europa creativă; recomandă, în plus, menținerea Corpului european de solidaritate, dotându-l cu resurse adecvate care nu provin de la alte programe ale UE; subliniază, de asemenea, contribuția importantă a industriilor culturale și creative (ICC) la creșterea economică și crearea de locuri de muncă în UE;

96.  recomandă înființarea unui Fond european intern pentru democrație, care să acorde un sprijin consolidat societății civile și ONG-urilor ce activează în domeniile democrației și drepturilor omului, urmând să fie gestionat de către Comisie;

97.  solicită, în special, cel puțin o triplare a pachetului financiar al programului Erasmus + în următorul CFM, pentru ca acest program să vină în întâmpinarea unui număr mult mai mare de tineri, organizații de tineret, precum și elevi din învățământul secundar și ucenici din întreaga Europă, oferindu-le competențe valoroase și abilități pentru viață prin învățarea pe tot parcursul vieții, prin oportunități de învățare axată pe cursant, nonformală și informală și prin voluntariat și activități de tineret; solicită acordarea unei atenții deosebite persoanelor provenind dintr-un mediu socioeconomic defavorizat, pentru a le permite să participe la program, precum și persoanelor cu dizabilități;

98.  invită Comisia să monitorizeze proiectul „O legitimație de călătorie Interrail pentru Europa oferită cu ocazia împlinirii vârstei de 18 ani” și să propună un program dedicat în următorul CFM cu suficiente credite anuale pentru a acoperi toate cererile pentru o legitimație de tren gratuită primite de la tineri europeni care împlinesc 18 ani într-un anumit an; subliniază că un astfel de proiect ar deveni un element-cheie în renașterea conștiinței și a identității europene, în special în fața amenințărilor pe care le implică populismul și răspândirea dezinformării; reiterează faptul că, pentru a atinge obiectivul unui astfel de program, se așteaptă o propunere privind un temei juridic adecvat din partea Comisiei;

99.  se așteaptă ca, în perioada de după 2020, Uniunea Europeană să treacă de la faza de gestionare a crizei la o politică europeană comună permanentă în domeniul azilului și migrației; subliniază că acțiunile în acest domeniu ar trebui să fie acoperite de un instrument specific, și anume Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI); subliniază că viitorul fond, precum și agențiile din domeniul justiției și afacerilor interne (JAI), trebuie să dispună de un nivel adecvat de finanțare pe toată durata viitorului CFM, pentru a aborda provocările globale în acest domeniu; consideră, în plus, că FAMI ar trebui completat cu alte componente care să abordeze această chestiune în cadrul altor politici, în special prin fondurile structurale și de investiții europene și instrumentele de finanțare a acțiunilor externe, deoarece niciun instrument nu ar putea aborda, de unul singur, amploarea și complexitatea nevoilor din acest domeniu; recunoaște, de asemenea, importanța programelor culturale, educaționale și sportive în integrarea refugiaților și a migranților în societatea europeană; solicită Comisiei să evalueze dacă rolul orașelor europene în cadrul politicii europene în domeniul azilului ar putea fi consolidat prin introducerea unui sistem de stimulente care să ofere orașelor un sprijin financiar direct pentru adăpostirea refugiaților și dezvoltare economică în schimbul primirii refugiaților și a solicitanților de azil;

100.  recunoaște valoarea adăugată europeană a colaborării în abordarea pericolelor comune la adresa sănătății publice; ia act de faptul că niciun stat membru nu poate aborda singur provocările transfrontaliere în materie de sănătate și solicită ca următorul CFM să reflecte responsabilitatea UE de a îndeplini ODD privind sănătatea publică, sistemele de sănătate și problemele de sănătate legate de mediu și de a sprijini statele membre în eliminarea inegalităților crescânde în materie de sănătate; consideră că, pe baza rezultatelor pozitive ale acțiunilor în curs de desfășurare în acest domeniu, următorul CFM ar trebui să includă un program de următoare generație solid în materie de sănătate, care să abordeze aceste aspecte la nivel transfrontalier, în special prin dezvoltarea de soluții inovatoare pentru furnizarea de asistență medicală, inclusiv sănătate digitală, astfel cum sunt rețelele europene de referință, și care să ofere sprijin statelor membre sub formă de competențe de specialitate, precum și schimb de date, probe și bune practici; reamintește faptul că o stare bună de sănătate este o condiție prealabilă pentru realizarea altor obiective stabilite de UE și că politicile din domenii precum agricultura, mediul, ocuparea forței de muncă, afacerile sociale sau incluziunea au, de asemenea, un impact asupra stării de sănătate a cetățenilor europeni; solicită, prin urmare, consolidarea evaluărilor impactului asupra sănătății și a cooperării intersectoriale în cadrul următorului CFM în acest domeniu;

O agricultură și un pescuit mai puternice și durabile

101.  afirmă că o politică agricolă comună modernizată este esențială pentru securitatea și autonomia alimentară, prezervarea populațiilor rurale și ocuparea forței de muncă, dezvoltarea durabilă, durabilitatea mediului, agriculturii și silviculturii și furnizarea de produse alimentare sănătoase, de bună calitate și la un preț accesibil pentru cetățenii europeni; evidențiază că necesitățile alimentare și sanitare au crescut, precum și necesitatea de a sprijini tranziția fermierilor spre practici agricole mai ecologice și de a combate schimbările climatice; subliniază nevoia de a sprijini securitatea veniturilor fermierilor și de a consolida legătura dintre PAC și furnizarea de bunuri publice; subliniază că PAC reprezintă una dintre cele mai integrate politici și că este finanțată în principal la nivelul UE și, prin urmare, înlocuiește finanțarea națională;

102.  subliniază că bugetul PAC în următorul CFM ar trebui menținut cel puțin la nivelul său actual pentru UE-27 în prețuri constante; subliniază că noile provocări cu care se va confrunta viitorul PAC impun o alocare financiară solidă, bazată pe analize ale politicii actuale și ale nevoilor viitoare; subliniază faptul că plățile directe generează o valoare adăugată clară pentru UE și consolidează piața unică, evitând denaturarea concurenței între statele membre; se opune oricărei renaționalizări și oricărei cofinanțări naționale a plăților directe în această privință; subliniază necesitatea de a continua măsurile de menținere a producției în sectoarele vitale pentru zonele vulnerabile, de a reforma rezerva pentru situațiile de criză în agricultură, de a crește finanțarea în conformitate cu răspunsurile la diferitele crize ciclice din sectoarele sensibile, de a crea noi instrumente care să poată reduce volatilitatea prețurilor și de a majora finanțarea acordată Programelor de opțiuni specifice pentru zonele îndepărtate și insulare (POSEI); îndeamnă Comisia să continue procesul de convergență a plăților directe și să asigure cadrul juridic și financiar necesar pentru lanțul de aprovizionare cu produse alimentare, cu scopul de a combate practicile comerciale neloiale; reamintește că zonele rurale din UE se confruntă cu probleme grave, având nevoie, prin urmare, de sprijin specific;

103.  subliniază importanța socioeconomică și ecologică a sectorului pescuitului, a mediului marin și a „economiei albastre” și contribuția acestora la autonomia alimentară sustenabilă a UE în ceea ce privește asigurarea sustenabilității pescuitului și acvaculturii europene și atenuarea impactului asupra mediului; subliniază că politica comună în domeniul pescuitului este de competența exclusivă a UE; subliniază, în acest sens, necesitatea de a menține un fond pentru pescuit specific, substanțial, independent și accesibil, pentru a pune în aplicare această politică; solicită reinstituirea programului de opțiuni specifice pentru zonele îndepărtate și insulare în domeniul pescuitului, deoarece acesta este un program foarte important pentru regiunile ultraperiferice ale UE; solicită, cel puțin, menținerea în actualul CFM a nivelului creditelor financiare destinate sectorului pescuitului și, în cazul în care apar noi nevoi, să se majoreze creditele financiare pentru afacerile maritime; avertizează cu privire la posibilele efecte negative ale unui Brexit „dur” asupra acestui sector; ia act de faptul că alte instrumente financiare, pe lângă ajutorul nerambursabil, ar putea oferi posibilități de finanțare complementare;

O mai mare responsabilitate la nivel mondial

104.  subliniază că lumea se confruntă cu provocări multiple, inclusiv cu conflicte, atacuri cibernetice, terorism și radicalizare, dezinformare, dezastre naturale, schimbări climatice și degradarea mediului, încălcări ale drepturilor omului și inegalitatea de gen; consideră că Uniunea are o responsabilitate politică și financiară deosebită întemeiată pe o politică externă cu adevărat europeană care are la bază norme și valori, precum și pe sprijinul pentru stabilitatea, securitatea, guvernarea democratică și dezvoltarea durabilă a partenerilor noștri și pe eradicarea sărăciei și răspunsul la situații de criză;

105.  subliniază că fondurile destinate acțiunii externe ar trebui majorate substanțial pentru ca Uniunea să își poată îndeplini rolul în cadrul strategiei sale globale și al politicilor sale în materie de extindere, vecinătate și dezvoltare, precum și în gestionarea situațiilor de urgență; se așteaptă ca următorul CFM să reflecte nevoile fără precedent ale țărilor din vecinătatea sudică și estică care se confruntă cu conflicte și consecințele provocărilor reprezentate de migrație și refugiați; solicită să fie alocate credite mai mari pentru a aborda nevoia tot mai acută de ajutor umanitar apărută ca urmare a catastrofelor naturale și provocate de om, evitând orice decalaj între angajamente și plăți; consideră că este necesar ca Uniunea să majoreze finanțarea destinată Agenției ONU de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA);

106.  reamintește că politica de dezvoltare a UE este determinată de o serie de angajamente, în special ODD, Agenda de acțiune de la Addis Abeba privind finanțarea pentru dezvoltare, Acordul de la Paris privind schimbările climatice și Consensul european privind dezvoltarea, precum și de principiile coerenței politicilor în favoarea dezvoltării și eficacității ajutorului; reamintește angajamentul UE și al statelor sale membre de a majora asistența lor oficială pentru dezvoltare (AOD) la 0,7 % din PIB până în 2030, 20 % din AOD al UE fiind dedicat incluziunii sociale și dezvoltării umane, iar 0,2 % din VNB al UE fiind consacrat AOD pentru țările cel mai puțin dezvoltate;

107.  constată că asistența pentru dezvoltare poate juca un rol important, abordând cauzele profunde ale migrației și contribuind la stabilitate, dar consideră că AOD nu ar trebui să fie utilizat pentru a acoperi costurile legate de refugiați în țările donatoare; ia act de rolul potențial al AOD pentru a facilita mobilizarea de finanțare din alte surse și subliniază nevoia de a intensifica colaborarea cu sectorul privat prin intermediul unei posibile continuări a Planului de investiții externe, pe baza evaluării sale;

108.  sprijină furnizarea directă de fonduri organizațiilor societății civile și apărătorilor drepturilor omului, în special în țările terțe în care democrația și statul de drept sunt în pericol; subliniază, în acest sens, necesitatea ca instrumentele de finanțare externă să răspundă rapid la evoluțiile politice și să consolideze principiul „mai mult pentru mai mult”;

109.  este dispus să ia în considerare o arhitectură raționalizată și simplificată pentru instrumentele de finanțare externă, atât timp cât această arhitectură îmbunătățește transparența, responsabilitatea, eficiența, coerența și flexibilitatea și respectă obiectivele politicilor de bază; solicită ca instrumentele dedicate asistenței pentru preaderare, politicii de vecinătate, dezvoltării și ajutorului umanitar să rămână separate având în vedere caracteristicile lor politice și financiare; observă că o astfel de arhitectură ar trebui să presupună includerea FED în buget peste plafoanele convenite, fără Instrumentul financiar pentru pace în Africa, și încorporarea transparentă a fondurilor fiduciare și instrumentelor relevante;

110.  evidențiază importanța unei flexibilități sporite, care să permită mobilizarea unor resurse suplimentare și punerea rapidă la dispoziție a fondurilor; ar putea lua în considerare, ca parte a unei majorări generale a instrumentelor de finanțare externă, o rezervă nealocată mai mare, menită să sporească flexibilitatea intrinsecă; subliniază, cu toate acestea, că o astfel de flexibilitate nu ar trebui să fie în detrimentul obiectivelor politice pe termen lung și al priorităților geografice și tematice, al predictibilității finanțării pe termen lung, al controlului parlamentar, precum și al consultărilor cu țările partenere și cu societatea civilă;

Securitatea, pacea și stabilitatea pentru toți

111.  consideră că o nouă rubrică dedicată „Securității, păcii și stabilității pentru toți” ar demonstra că Uniunea acordă prioritate acestei noi responsabilități politice, ar recunoaște specificitatea acesteia și ar asigura coerența între dimensiunile sale internă și externă;

112.  subliniază că nivelul de finanțare în domeniul securității interne ar trebui să crească, iar mecanismele de finanțare aferente ar trebui multiplicate încă de la început și pentru întreaga durată a următorului CFM, pentru a evita utilizarea sistematică, în fiecare an, a dispozițiilor referitoare la flexibilitate ale CFM; solicită alocarea de resurse suficiente autorităților de aplicare a legii (Europol, Eurojust și CEPOL) și dotarea Agenției Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă (eu-LISA) cu mijloacele necesare pentru a pune în aplicare și gestiona noile sale responsabilități; subliniază rolul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene în înțelegerea și formularea unui răspuns la fenomenele radicalizării, marginalizării, discursurilor de incitare la ură și infracțiunilor motivate de ură;

113.  consideră că următorul CFM trebuie să sprijine instituirea unei Uniuni Europene a Apărării; așteaptă propunerile legislative corespunzătoare, în urma anunțurilor făcute de Comisie în acest domeniu, inclusiv un program european de cercetare specific în domeniul apărării și un program de dezvoltare industrială care să fie completate de investițiile statelor membre în echipamente colaborative; își reafirmă, în acest context, convingerea fermă că prioritățile politice suplimentare ar trebui să fie însoțite de mijloace financiare suplimentare; reamintește că intensificarea cooperării în domeniul apărării, punerea în comun a cercetării și a echipamentelor și eliminarea suprapunerilor vor consolida autonomia strategică și competitivitatea industriei europene a apărării și vor duce la creșterea semnificativă a eficienței, câștigurile fiind deseori estimate la aproximativ 26 de miliarde EUR pe an;

114.  în contextul acordării unei atenții sporite securității și apărării în cadrul Uniunii, solicită o reevaluare a tuturor cheltuielilor în materie de securitate externă; așteaptă cu interes în special o reformă a mecanismului Athena și a Instrumentului financiar pentru pace în Africa după includerea în buget a FED; salută angajamentele asumate recent de statele membre în cadrul cooperării structurate permanente și solicită Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) și Comisiei să ofere clarificări cu privire la finanțarea sa viitoare; solicită un program ulterior Instrumentului care contribuie la stabilitate și pace care să se axeze pe reacția în situații de criză și pe consolidarea capacităților pentru securitate și dezvoltare, găsind, în același timp, o soluție solidă din punct de vedere juridic pentru consolidarea capacităților militare;

115.  subliniază importanța deosebită a mecanismului de protecție civilă al UE, care a permis oferirea unei asistențe coordonate a UE ca răspuns la dezastrele naturale și la cele provocate de om, atât la nivelul Uniunii, cât și în afara acesteia; atrage atenția asupra valorii adăugate incontestabile a operațiunilor de protecție civilă în combaterea eficientă a dezastrelor care devin tot mai frecvente și mai complexe, totodată stimulând sentimentul de solidaritate europeană în rândul cetățenilor UE în momente dificile; salută propunerile recente ale Comisiei de a consolida protecția civilă a UE prin creșterea gradului de pregătire și consolidarea măsurilor de prevenție, inclusiv crearea unei rezerve dedicate de capacități operaționale la nivelul Uniunii; solicită ca intensificarea acțiunilor în acest domeniu să fie asociată cu o finanțare adecvată în cadrul următorului CFM;

O administrație eficientă în serviciul cetățenilor europeni

116.  consideră că o administrație publică puternică, eficientă și de calitate este indispensabilă pentru realizarea politicilor Uniunii și pentru restabilirea încrederii și consolidarea dialogului cu organizațiile societății civile și cu cetățenii la toate nivelurile; subliniază, în acest sens, rolul pe care îl joacă instituțiile constituite din membri aleși în mod democratic; reamintește că, potrivit Curții de Conturi, instituțiile, organismele și agențiile UE au pus în aplicare reducerea cu 5 % a personalului, prevăzută în schemele lor de personal; consideră că acestea nu ar trebui să fie supuse unei alte reduceri orizontale similare; își exprimă opoziția puternică față de recrearea așa-zisului fond de redistribuire pentru agenții;

117.  salută inițiativele instituțiilor, organelor și agențiilor de a spori și mai mult eficiența prin intensificarea cooperării administrative, precum și prin punerea în comun a anumitor funcții, generând astfel economii la bugetul Uniunii; subliniază că, în cazul anumitor agenții, ar putea fi sporită și mai mult eficiența, în special prin intensificarea cooperării între agențiile cu sarcini similare, cum ar fi cele din domeniul supravegherii pieței financiare, și a agențiilor cu sedii multiple; solicită, într-un mod mai general, o evaluare aprofundată a posibilităților de a grupa agențiile în funcție de natura strategică a misiunii acestora și de rezultatele lor în vederea creării de sinergii între agenții, de exemplu în ceea ce privește Autoritatea Bancară Europeană și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe din Paris;

118.  consideră că instituțiile și organismele UE ar trebui să respecte atât un echilibru geografic, cât și un echilibru de gen;

* * *

119.  solicită Comisiei să propună un mecanism prin care statele membre care nu respectă valorile consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) să poată suporta consecințe financiare; avertizează totuși că beneficiarii finali ai bugetului Uniunii nu pot fi în niciun caz afectați de încălcări ale normelor de care nu sunt responsabili; este convins, prin urmare, că bugetul Uniunii nu reprezintă instrumentul potrivit pentru a aborda nerespectarea articolului 2 din TUE și că orice eventuale consecințe financiare ar trebui să fie suportate de statul membru în cauză în mod independent de execuția bugetară;

120.  subliniază că eliminarea discriminărilor, precum și a inegalității de gen și a violenței pe criterii de gen, este esențială pentru îndeplinirea angajamentelor UE privind o Europă incluzivă; sprijină, prin urmare, integrarea perspectivei de gen și angajamente privind egalitatea de gen în toate politicile UE în cadrul următorului CFM, precum și o dimensiune bugetară consolidată în combaterea tuturor cazurilor de discriminare, acordând o atenție deosebită dimensiunii de gen în cadrul politicilor în domeniul migrației și azilului, precum și al politicilor externe ale UE;

121.  subliniază nevoia de a asigura accesul femeilor la servicii în domeniul sănătății sexuale și reproductive și de a oferi o atenție deosebită nevoilor specifice ale persoanelor vulnerabile, inclusiv ale minorilor și ale altor grupuri, cum ar fi comunitatea LGBTI;

122.  susține să se acorde sprijin grupurilor-țintă defavorizate, excluzând în mod explicit practicile de segregare, îndeosebi persoanelor cu dizabilități și romilor, și în special ca denumirea de „romi” să rămână pe lista beneficiarilor FSE și FEDR;

123.  constată că, din cauza izolării lor față de continentul european, regiunile ultraperiferice (RUP) și țările și teritoriile de peste mări (TTPM) se confruntă cu condiții naturale, economice și sociale specifice; consideră că ar trebui prevăzute pentru ele măsuri specifice și derogări justificate în mod corespunzător; solicită menținerea sprijinului financiar al UE pentru RUP și TTPM în următorul CFM, în special în cadrul politicii de coeziune pentru RUP și al unui instrument specific pentru TTPM, asigurarea accesului lor la programe de cercetare și combaterea provocărilor specifice cu care se confruntă în legătură cu schimbările climatice;

124.  îndeamnă Comisia ca, pentru a garanta buna gestiune financiară și transparența bugetului Uniunii Europene, să analizeze posibilitatea de a crea condiții adecvate de prevenire a corupției și a fraudelor financiare privind fondurile UE; își exprimă deosebita preocupare cu privire la fraudele vamale, care au dus la o pierdere semnificativă de venituri pentru bugetul Uniunii; invită statele membre care au obiectat față de cadrul juridic al Uniunii referitor la încălcările dispozițiilor vamale și la sancțiunile aferente să își revizuiască poziția pentru a permite o soluționare rapidă a acestei probleme;

IV. Procedura și procesul decizional

125.  reamintește că adoptarea Regulamentului privind CFM necesită aprobarea Parlamentului; subliniază, de asemenea, că Parlamentul și Consiliul sunt două componente egale ale autorității bugetare în adoptarea bugetului anual al UE, în timp ce legislația sectorială prin care se pun în aplicare marea majoritate a programelor UE, inclusiv pachetele lor financiare, este decisă în cadrul procedurii legislative ordinare; solicită, prin urmare, stabilirea unei proceduri de luare a deciziilor privind următorul CFM care să protejeze rolul și prerogativele Parlamentului, așa cum sunt acestea prevăzute în tratate; insistă asupra faptului că Regulamentul privind CFM nu este locul potrivit pentru a aduce modificări Regulamentului financiar al UE; îndeamnă Comisia să prezinte o propunere separată de revizuire a Regulamentului financiar al UE, ori de câte ori este necesar să se aducă modificări regulamentului menționat;

126.  se declară pregătit să înceapă imediat un dialog structural cu Comisia și Consiliul privind CFM de după 2020, cu scopul de a facilita negocierile ulterioare și a permite ajungerea la un acord până la sfârșitul acestei legislaturi; este pregătit să dezbată cu Consiliul pozițiile exprimate în prezenta rezoluție, pentru a permite o mai bună înțelegere a așteptărilor Parlamentului cu privire la următorul CFM;

127.  subliniază că, având în vedere că propunerile Comisiei sunt anunțate pentru mai 2018, ar trebui luată o decizie oficială cu privire la următorul CFM în termen de un an; consideră că, în pofida unei întârzieri inițiale în prezentarea propunerilor Comisiei, ar trebui să se ajungă în timp util la un acord privind cadrul pentru perioada de după 2020, cu scopul de a transmite un mesaj politic important în ceea ce privește capacitatea Uniunii de a realiza în continuare un consens cu privire la viitorul UE și la mijloacele financiare corespunzătoare; insistă asupra faptului că acest calendar va permite, printre altele, adoptarea rapidă a tuturor regulamentelor sectoriale, permițând astfel demararea fără întârziere a noilor programe la 1 ianuarie 2021; reamintește că, în cadrele financiare precedente, noile programe au fost lansate, în esență, la câțiva ani după începutul perioadei;

128.  subliniază, prin urmare, că este necesar să se lanseze fără întârziere discuții substanțiale între cele trei instituții; subliniază că toate elementele prevăzute în Regulamentul privind CFM, inclusiv plafoanele CFM, vor face parte din negocierile privind CFM și ar trebui să rămână în discuție până la momentul ajungerii la un acord final; reamintește, în acest sens, poziția critică a Parlamentului cu privire la procedura care a condus la adoptarea Regulamentului privind actualul CFM și rolul dominant asumat de Consiliul European în procesul respectiv, acesta decizând în mod irevocabil cu privire la o serie de elemente, inclusiv plafoanele CFM și o serie de dispoziții legate de politica sectorială;

129.  este de părere că procedurile legate de viitoarele negocieri privind CFM, și în special participarea Parlamentului la diferitele etape ale acestui proces, ar trebui să fie convenite fără întârziere în cursul Președinției bulgare și înainte de prezentarea propunerilor privind CFM; se așteaptă, în acest context, ca Comisia să pună la dispoziția Parlamentului, în timp util, același volum de informații pe care îl pune la dispoziția Consiliului; consideră că aceste măsuri ar trebui în cele din urmă integrate în AII, după modelul procedurii bugetare anuale;

130.  consideră că cerința de unanimitate pentru adoptarea Regulamentului privind CFM reprezintă un adevărat obstacol în proces; solicită, în acest sens, Consiliului European să activeze clauza-pasarelă prevăzută la articolul 312 alineatul (2) din TFUE pentru a permite adoptarea Regulamentului privind CFM cu majoritate calificată; reamintește, în plus, că, pentru a aplica procedura legislativă ordinară, poate fi utilizată și clauza-pasarelă generală prevăzută la articolul 48 alineatul (7) din TUE; subliniază că o trecere la o majoritate calificată care să voteze pentru adoptarea Regulamentului privind CFM ar fi aliniată la procesul decizional utilizat, practic, pentru adoptarea tuturor programelor UE multianuale, precum și pentru procedura anuală de adoptare a bugetului UE;

°

°  °

131.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și celorlalte instituții și organe interesate, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

JO L 347, 20.12.2013, p. 884.

(2)

JO L 163, 24.6.2017, p. 1.

(3)

JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0309.

(5)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0401.

(6)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0010.

(7)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0363.

(8)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0401.


AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe (25.1.2018)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020

(2017/2052(INI))

Raportor pentru aviz: Pier Antonio Panzeri

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că UE se confruntă cu numeroase provocări care amenință stabilitatea și securitatea regională și globală, fapt care necesită acțiuni externe strategice pe termen lung în cadrul unei politici externe cu adevărat europene, bazate pe valori; reamintește ambiția liderilor UE, astfel cum a fost exprimată în Declarația de la Roma, de a depune eforturi în direcția unei Uniuni care se implică „cât mai mult în chestiuni majore și cât mai puțin în cele neînsemnate”; subliniază valoarea adăugată semnificativă a unei politici externe și de securitate comune pentru cetățenii UE; solicită ca cadrul financiar multianual (CFM) să fie ambițios și să reflecte această valoare adăugată ridicată, prin creșterea semnificativă a creditelor alocate acțiunii externe (rubrica 4), făcând astfel din politica externă comună o funcție și o responsabilitate esențială a UE, aliniată la provocările moderne și la noile priorități ale Europei;

2.  subliniază că este necesară o finanțare sporită și direcționată spre domeniile strategice, cum ar fi ajutorul pentru dezvoltare, eradicarea sărăciei, obiectivele de dezvoltare durabilă, consolidarea unei ordini internaționale bazate pe norme, reconstrucția post-criză, buna guvernanță și promovarea rezilienței economice, sociale și de mediu în țările partenere, pentru un răspuns european eficace la provocările globale moderne, inclusiv încălcările drepturilor omului, amenințările la adresa securității și conflictele armate, atacurile cibernetice, terorismul, radicalizarea, propaganda, dezinformarea intenționată, dezastrele naturale și schimbările climatice, precum și provocările legate de migrație și de refugiați cauzate de unele dintre aceste probleme; subliniază că o finanțare sporită ar trebui să se orienteze către noi priorități ale Europei, dintre care unele sunt reflectate în Strategia globală a UE, politica europeană de vecinătate reînnoită, politica de extindere și planul de acțiune european în domeniul apărării; subliniază că UE trebuie, de asemenea, să-și mărească capacitatea instituțională pentru a avea o influență mai mare în politica externă și de securitate;

3.  solicită eliminarea discrepanțelor dintre prioritățile politice strategice ale UE și instrumentele de finanțare externă (EFIs); subliniază că stabilirea de noi priorități în ceea ce privește acțiunea externă și cooperarea în domeniul apărării la nivelul UE ar trebui să fie însoțită de noi resurse, atât la nivel operațional, cât și administrativ, pentru ca acțiunea externă să fie credibilă și eficace;

4.  reamintește importanța unei flexibilități sporite, care să permită mobilizarea unor resurse suplimentare pentru a răspunde situațiilor neprevăzute și a utilizării resurselor nealocate în anii următori; subliniază necesitatea disponibilității resurselor, pentru a putea răspunde noilor amenințări care se dezvoltă rapid, cum ar fi războiul hibrid și atacurile cibernetice; subliniază, cu toate acestea, că o mai mare flexibilitate nu ar trebui realizată în detrimentul obiectivelor politice pe termen lung sau al programelor existente care obțin rezultatele dorite; solicită o consolidare considerabilă a mecanismelor de flexibilitate („instrumente speciale”) din cadrul CFM, consolidând, în același timp, orientările politice strategice; își reiterează sprijinul pentru propunerea Comisiei referitoare la o rezervă permanentă pentru situații de criză a UE, pentru a evita soluțiile ad-hoc precum înființarea de fonduri fiduciare;

5.  solicită simplificarea și raționalizarea EFIs, de exemplu prin fuzionarea tuturor EFIs tematice existente în cadrul sferei de competență a Comisiei pentru afaceri externe (Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (IcSP), Instrumentul de parteneriat (IP) și Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO)) într-un singur instrument; sugerează că o astfel de fuziune ar putea include și Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) și Fondul european de dezvoltare (FED) inclus în buget, fără Instrumentul financiar pentru pace în Africa (APF), sub rezerva acordului Comisiei pentru dezvoltare, care este comisie competentă; solicită, cu toate acestea, ca actualul Instrument de asistență pentru preaderare (IPA II), cât și Instrumentul european de vecinătate (IEV), să continue ca instrumente distincte, dată fiind natura lor specifică politică și financiară; insistă asupra faptului că orice fuziune trebuie să fie condiționată de faptul ca noul instrument tematic să fie ghidat de politici și ca predictibilitatea finanțării pe termen lung a tuturor programelor să fie asigurată în cea mai mare măsură posibilă, introducând în același timp o marjă mare de flexibilitate; consideră, în plus, că o structură simplificată solicită un sistem adecvat de control și echilibru, precum și o transparență suficientă, inclusiv consolidarea contribuției politicii strategice și controlul punerii în aplicare de către Parlament;

6.  subliniază că s-a recurs la fonduri fiduciare pentru că bugetul Uniunii nu dispune de resursele și de flexibilitatea necesare pentru un răspuns rapid și cuprinzător la crizele majore; consideră că fondurile fiduciare ale UE existente pot avea valoare adăugată prin punerea în comun a fondurilor pentru situații specifice; ia act de faptul că o simplă reetichetare sau restructurare a finanțării UE existente în scopuri politice nu reprezintă o creștere în sine, și creează un nivel suplimentar de complexitate în ceea ce privește controlul democratic și bugetar; reiterează faptul că obiectivele inițiale ale instrumentelor financiare ale UE nu pot fi modificate atunci când sunt plasate la rubrica unui fond fiduciar; subliniază necesitatea de a crește controlul parlamentar al activităților din cadrul fondurilor fiduciare ale UE, al Instrumentului UE pentru refugiații din Turcia și al Căii comune de urmat privind unele aspecte legate de migrație între Afganistan și UE, precum și pentru viitoare inițiative similare; reamintește că ar trebui să se recurgă la astfel de instrumente ad-hoc în afara bugetului UE doar dacă Comisia poate oferi dovezi clare că sunt îndeplinite cerințele referitoare la valoarea adăugată și adiționalitatea pentru UE; reiterează importanța unității bugetului UE ca principiu fundamental; sprijină utilizarea unor forme inovatoare de cooperare financiară, cum ar fi combinarea granturilor cu împrumuturile acordate de instituțiile financiare internaționale și europene, inclusiv de Banca Europeană de Investiții;

7.  consideră că instrumentele de finanțare externă ale UE sunt esențiale pentru eficacitatea acțiunii externe a UE, în special în țările vizate de politica europeană de vecinătate (IEV existent) și în țările aflate în faza de preaderare (IPA II existent); solicită sporirea coerenței și a coordonării între instrumentele de finanțare externă; subliniază că succesorul IEV ar trebui să țină seama de punerea unui accent mai mare pe democratizare, stabilizare, procesele de pace, reconstrucția post-criză și reziliență, atât în est, cât și în sud, precum și să ofere un mai mare sprijin pentru creștere și ocuparea forței de muncă, mai ales pentru tinerii absolvenți; solicită Comisiei ca, în cadrul următorului program IEV, să acorde un sprijin financiar sporit proiectelor care promovează capacitatea de inserție profesională a tinerilor în zonele din vecinătate;

8.  subliniază că abordarea IPA II, axată pe rezultate, în ceea ce privește țările candidate și potențial candidate ar trebui să fie consolidată în cadrul asistenței pentru preaderare post-2020 pentru a contribui în mod eficient la democratizarea respectivelor țări și la dezvoltarea lor economică și socială, în special având în vedere actualele evoluții politice din Balcanii de Vest; subliniază necesitatea unui răspuns rapid al instrumentelor financiare la evoluțiile politice și, ori de câte ori democrația sau statul de drept nu sunt respectate, nevoia unei axări pe sprijinirea societății civile; reamintește valoarea principiului „mai mult pentru mai mult” și solicită Comisiei să utilizeze în mod activ posibilitățile oferite de reglementările relevante în acest sens; solicită Comisiei să conceapă mijloace legale pentru a suspenda fondurile organismelor guvernamentale în cazul unor derapaje politice grave și continue; solicită Comisiei să suspende fondurile pentru Turcia în cadrul viitorului CFM, până când criteriile clare de referință sunt îndeplinite, și să redirecționeze fondurile către organizațiile societății civile din Turcia;

9.  solicită sporirea coerenței și promovarea unui dialog politic mai echilibrat cu țările partenere; reiterează nevoia de a consolida sistemele de monitorizare și evaluare pentru a evalua eficacitatea și a îmbunătăți eficiența finanțării acordate de UE; subliniază că, în cadrul tuturor instrumentelor, UE ar trebui să se străduiască să facă proiectele și inițiativele UE mai vizibile, atât în țările terțe, cât și în interiorul Uniunii;

10.  subliniază că sprijinul pentru statul de drept, democrație, drepturile omului și egalitatea de gen ar trebui să rămână piatra de temelie a politicii externe a UE și consideră că aceste chestiuni ar trebui să rămână chestiuni transversale în cadrul tuturor instrumentelor și al obiectivelor politicii externe ale UE, în special având în vedere evoluțiile în curs de desfășurare în Balcanii de Vest, vecinătatea europeană și dincolo de aceasta; reamintește, în plus, că acest sprijin trebuie să fie însoțit de acțiuni care să promoveze creșterea economică favorabilă incluziunii, benefică pentru toți, în special pentru tineri și femei; solicită să se acorde o atenție sporită intensificării sprijinului pentru libertatea de exprimare în cadrul instrumentelor financiare, în vederea consolidării rezilienței în fața dezinformării; subliniază, în special, rolul IEDDO și a succesorului său post-2020, inclusiv sprijinul acestuia pentru observarea alegerilor;

11.  atrage atenția asupra faptului că IcSP are potențialul inerent de a promova securitatea și integritatea frontierelor UE și de a contribui la pace și stabilitate în lume, în special în regiunile care au fost victimele unor crime împotriva umanității, crime de război și genocid.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

23.1.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

39

9

8

Membri titulari prezenți la votul final

Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Francisco Assis, Petras Auštrevičius, Amjad Bashir, Bas Belder, Goffredo Maria Bettini, Victor Boștinaru, Elmar Brok, Klaus Buchner, James Carver, Lorenzo Cesa, Javier Couso Permuy, Arnaud Danjean, Georgios Epitideios, Eugen Freund, Michael Gahler, Iveta Grigule-Pēterse, Sandra Kalniete, Janusz Korwin-Mikke, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Ilhan Kyuchyuk, Ryszard Antoni Legutko, Sabine Lösing, Andrejs Mamikins, Alex Mayer, David McAllister, Tamás Meszerics, Francisco José Millán Mon, Clare Moody, Javier Nart, Pier Antonio Panzeri, Ioan Mircea Pașcu, Alojz Peterle, Tonino Picula, Jozo Radoš, Sofia Sakorafa, Alyn Smith, Jaromír Štětina, Dubravka Šuica, László Tőkés, Miguel Urbán Crespo, Ivo Vajgl

Membri supleanți prezenți la votul final

Brando Benifei, Rebecca Harms, Marek Jurek, Jo Leinen, Miroslav Poche, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Traian Ungureanu, Bodil Valero, Marie-Christine Vergiat

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Barbara Kudrycka, Tiemo Wölken

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

39

+

ALDE

Petras Auštrevičius, Iveta Grigule-Pēterse, Ilhan Kyuchyuk, Javier Nart, Jozo Radoš, Ivo Vajgl

PPE

Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Elmar Brok, Lorenzo Cesa, Arnaud Danjean, Michael Gahler, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Sandra Kalniete, Andrey Kovatchev, Barbara Kudrycka, Eduard Kukan, David McAllister, Francisco José Millán Mon, Alojz Peterle, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Jaromír Štětina, Dubravka Šuica, László Tőkés, Traian Ungureanu

S&D

Francisco Assis, Brando Benifei, Goffredo Maria Bettini, Victor Boștinaru, Eugen Freund, Jo Leinen, Andrejs Mamikins, Alex Mayer, Clare Moody, Pier Antonio Panzeri, Ioan Mircea Pașcu, Tonino Picula, Miroslav Poche, Tiemo Wölken

9

-

ECR

Marek Jurek

EFDD

James Carver

GUE/NGL

Javier Couso Permuy, Sabine Lösing, Sofia Sakorafa, Miguel Urbán Crespo, Marie-Christine Vergiat

NI

Georgios Epitideios, Janusz Korwin-Mikke

8

0

ECR

Amjad Bashir, Bas Belder, Ryszard Antoni Legutko

VERTS/ALE

Klaus Buchner, Rebecca Harms, Tamás Meszerics, Alyn Smith, Bodil Valero

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (31.1.2018)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020

(2017/2052(INI))

Raportor pentru aviz: Paul Rübig

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât obiectivul principal al politicii UE de cooperare pentru dezvoltare, consacrat la articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), este reducerea și, pe termen lung, eradicarea sărăciei;

1.  consideră că angajamentul UE de a realiza Obiectivele de dezvoltare sustenabilă (ODS) și de a pune în practică Agenda de acțiune de la Addis Abeba privind finanțarea pentru dezvoltare și Acordul de la Paris privind schimbările climatice trebuie să ghideze pregătirea următorului cadru financiar multianual (CFM); consideră, de asemenea, că trebuie crescut sprijinul UE pentru implementarea acestora în țările în curs de dezvoltare, păstrând întru totul coerența politicilor în favoarea dezvoltării (CPD) și respectând integral principiile de eficacitate a ajutorului în privința asistenței pentru dezvoltare a UE și concentrându-se în continuare asupra obiectivelor pe termen lung precum eradicarea sărăciei, combaterea inegalităților și excluziunii, promovarea guvernării democratice și a drepturilor omului, precum și stimularea unei dezvoltări sustenabile și incluzive, în special în țările cel mai puțin dezvoltate, care se confruntă cu cele mai mari provocări financiare;

2.  consideră că, în 2017, crizele și dezastrele naturale, în special incendiile forestiere, au condus la pierderea vieții a peste 200 de persoane în Europa și au provocat arderea a mai mult de un milion de hectare de păduri, ceea ce înseamnă de peste trei ori media europeană din ultimii cinci ani; reamintește că aceste incendii forestiere reprezintă adevărate dezastre pe plan uman, economic și ecologic care necesită un răspuns la nivel european și euro-mediteraneean; consideră că Uniunea Europeană trebuie să contribuie la prevenirea, controlul și reconstrucția siturilor în urma acestor dezastre, cauzate în special de incendiile forestiere; consideră că mijloacele de luptă pentru combaterea acestor incendii sunt limitate la nivel național; reamintește, în acest sens, că mijloacele aeriene, precum avioanele de stins incendii și în special avioanele Canadair, ajung în anumite flote naționale la sfârșitul ciclului lor de viață și, prin urmare, este necesară o reînnoire cât mai curând posibil; solicită statelor membre și Uniunii să acorde prioritate consolidării capacităților comune în cadrul discuțiilor privind următorul CFM;

3.  consideră că un instrument dedicat dezvoltării este cea mai bună opțiune pentru o politică de dezvoltare de înaltă calitate, în interesul țărilor în curs de dezvoltare, în special al celor mai puțin dezvoltate, având ca obiectiv principal eradicarea sărăciei și respectând totodată principiile eficacității dezvoltării și a asistenței pentru dezvoltare, convenite la nivel internațional;

4.  solicită crearea unui program Erasmus Europa-Africa și înființarea unor centre ale universităților europene în Africa, pentru a asigura un parteneriat strâns, pentru a crește capacitatea de inserție profesională a tinerilor și pentru împiedica exodul creierelor;

5.  consideră că cooperarea pentru dezvoltare trebuie realizată în deplină conformitate cu principiile eficacității asistenței pentru dezvoltare și, în consecință, trebuie să sprijine planurile și strategiile naționale ale țărilor partenere în vederea îndeplinirii ODS;

6.  subliniază că următorul CFM trebuie să mențină nivelul actual în privința calității și a impactului ajutorului european și să asigure garanțiile necesare pentru realizarea și monitorizarea proiectelor;

7.  reamintește angajamentele asumate în cadrul Strategiei globale pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene și al Noului consens european privind dezvoltarea;

8.  subliniază necesitatea de a îndeplini angajamentul, confirmat în Consensul european pentru dezvoltare, de a aloca 20 % din asistența oficială pentru dezvoltare a UE (AOD) pentru incluziunea socială și dezvoltarea umană; subliniază necesitatea de a se concentra asupra ODS în domeniul sănătății, în special combaterea SIDA, a tuberculozei și a malariei, precum și în ceea ce privește securitatea, alimentația, educația, ocuparea forței de muncă, apa și serviciile de salubrizare, energia, industria, inovarea, infrastructura, buna guvernare, democrația, statul de drept, egalitatea de gen, mediul și acțiunile climatice;

9.  reamintește angajamentul UE de a integra perspectiva de gen în următorul CFM și de a se asigura că acesta este adecvat sustenabilității, ca mijloc de a respecta CPD în toate politicile UE; reamintește, de asemenea, necesitatea de a investi în factori care favorizează substanțial dezvoltarea umană sustenabilă, cum ar fi sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente;

10.  reamintește angajamentele, în special cele de natură financiară, asumate în temeiul Convenției-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice și al Acordului de la Paris, precum și angajamentele asumate în cadrul Noului consens european privind dezvoltarea; subliniază, în special, necesitatea intensificării eforturilor și a finanțării pentru adaptarea la schimbările climatice, pentru limitarea încălzirii globale, precum și necesitatea eliminării subvențiilor acordate pentru combustibilii fosili, care au efecte nocive asupra mediului;

11.  încurajează, în acest context, o mai bună utilizare a tuturor programelor în cadrul următoarelor rubrici ale CFM, cum ar fi prin programele de cercetare, pentru a completa obiectivele UE de cooperare pentru dezvoltare și a susține acțiunile de contracarare a provocărilor globale, precum și pentru a se asigura, în plus, printr-o reală CPD, că nicio politică sau program UE nu contrazice obiectivele de eradicare a sărăciei, de reducere a inegalităților în țările partenere și de promovare a drepturilor omului și a unei dezvoltări sustenabile sociale, economice și de mediu;

12.  subliniază rolul Consensul european privind dezvoltarea de cadru pentru o abordare comună a politicii de dezvoltare aplicată de instituțiile UE și de statele membre, precum și a realizării ODS; constată că CFM ar trebui să reflecte principalele priorități ale cheltuielilor pentru dezvoltare, în conformitate cu această declarație, prin integrarea principiilor eficacității ajutorului și CPD;

13.  reamintește necesitatea de a crea condiții care să le permită tinerilor să-și asigure viitorul pe termen lung, pentru a deveni cetățeni activi în propria țară și solicită să se ia măsurile necesare pentru a asigura capacitarea femeilor pe plan economic, politic și social;

14.  consideră că este necesar să se investească mai mult în privința accesului la îngrijire în domeniul sănătății sexuale și al drepturilor conexe, pentru a limita consecințele negative ale reinstaurării „regulii călușului mondial”;

15.  solicită garantarea egalității de șanse între bărbați și femei în ceea ce privește accesul la structurile decizionale și la resursele și serviciile economice, sociale, politice, tehnologice și culturale; solicită analizarea tuturor măsurilor de a combate violența împotriva femeilor;

16.  solicită ca următorul CFM să fie verificat din punctul de vedere al sustenabilității, ca o modalitate practică de asigurare a CPD în deciziile de finanțare ale UE; consideră că o astfel de abordare ar garanta că finanțarea internă și externă a UE este în conformitate cu obiectivele de cooperare pentru dezvoltare și ar maximiza eficacitatea bugetului total al UE prin evitarea cheltuielilor incoerente și inutile;

17.  subliniază că valoarea adăugată a unei politici de cooperare pentru dezvoltare la nivelul UE a fost clar demonstrată; subliniază rolul esențial al AOD în țările cel mai puțin dezvoltate și în statele fragile și insistă ca UE să-și respecte angajamentul de a ajunge să acorde 0,20 % din VNB ca AOD pentru țările cel mai puțin dezvoltate; ia act de rolul potențial al AOD de a facilita mobilizarea finanțării pentru dezvoltare din alte surse, publice și private, interne și internaționale; susține noile acțiuni ale UE pentru a stimula investițiile private, prin combinarea granturilor și a împrumuturilor și prin acordarea unor garanții, inclusiv în țările în care nevoile sunt mari, însă riscurile sunt ridicate; ia act de faptul că vor apărea ca rezultat nevoi de finanțare semnificative; subliniază că programarea asistenței pentru dezvoltare ar trebui să fie multianuală și predictibilă, lăsând totodată spațiu pentru flexibilitate, precum și că ar trebui utilizate metode diferite, dar complementare de realizare, bazate pe capacitățile, necesitățile și performanțele țărilor; consideră că această combinare ar trebui să completeze, nu să substituie finanțarea tradițională pentru dezvoltare; subliniază, în acest sens, că angajamentul sectorului privat trebuie să respecte standarde solide în materie de transparență și responsabilitate;

18.  solicită promovarea unei cooperări internaționale care să fie conformă cu standardele internaționale recunoscute pentru combaterea fluxurilor financiare ilicite și a evaziunii fiscale;

19.  amintește faptul că organizațiile societății civile (CSO) au un rol important pentru a ajunge la persoanele aflate în situații vulnerabile și la persoanele celor mai defavorizate; ia act de faptul că organizațiile societății civile trebuie să dispună suficiente capacități și susținere pentru a putea sprijini monitoriza implementarea politicilor UE și a celor naționale și a raporta cu privire la aceasta, precum și pentru a contribui la îmbunătățirea mecanismelor financiare; consideră că fondurile UE sunt esențiale pentru consolidarea capacității organizațiilor societății civile, iar organizațiilor locale trebuie să li se garanteze accesul la aceste fonduri;

20.  reamintește că în multe țări cu venituri medii există încă un nivel ridicat de inegalitate și, prin urmare, invită Comisia să aloce în continuare o finanțare specifică acestor țări; consideră că diferențierea dintre țări în ceea ce privește alocarea finanțării și modalitățile de cooperare ar trebui să se bazeze pe o gamă largă de criterii, luând în considerare dezvoltarea umană incluzivă, drepturile omului și nivelul inegalităților, precum și prioritățile fiecărei țări în privința dezvoltării sustenabile;

21.  consideră că trebuie facilitată absorbția ajutoarelor și subliniază importanța principiului aproprierii ajutorului pentru dezvoltare, care necesită angajamente din partea țărilor partenere, întrucât ele sunt principalele responsabile pentru stabilirea strategiilor de dezvoltare; sugerează, în această privință, să se analizeze posibilitatea organizării unor acțiuni de formare finanțate de UE, pentru îmbunătățirea accesului la programele de finanțare existente ale Uniunii;

22.  recomandă efectuarea unei evaluări aprofundate a adiționalității financiare și pentru dezvoltare, precum și a impactului social, de mediu și asupra drepturilor omului al Fondului european pentru dezvoltare sustenabilă, înainte de a aloca mai multe resurse AOD pentru acordarea unor garanții pentru investiții sau pentru alte modalități similare de asistență;

23.  reamintește că proliferarea fondurilor fiduciare, care profită de fondurile pentru dezvoltare - devenită necesară din cauza deficitului de resurse și a lipsei de flexibilitate - cum ar fi Fondul fiduciar de urgență al UE pentru Africa, subminează unitatea bugetului și generează riscuri în ceea ce privește aproprierea democratică, transparența, răspunderea și eficacitatea asistenței; consideră că utilizarea acestor instrumente ar trebui să fie clar justificată, complementară, cu o durată limitată și să vizeze abordarea unor obiective specifice, mai degrabă decât îndeplinirea unor obiective de dezvoltare pe termen lung;

24.  invită Comisia să crească armonizarea și coerența dintre programele sale de cooperare pentru dezvoltare la nivel bilateral și multilateral, în special atunci când este vorba de aceeași țară, pentru a crește eficacitatea ajutorului UE;

25.  solicită ca următorul CFM să reflecte - alocând de la început fonduri mai substanțiale pentru un instrument solid de ajutor umanitar și creând o rezervă consistentă pentru ajutorul de urgență - nivelul fără precedent al necesităților de ajutor umanitar și de reducere a riscului de dezastre, de pregătire pentru eventualitatea dezastrelor și epidemiilor și de creștere a rezilienței în țările în curs de dezvoltare; ia act presiunea crescândă a acestor nevoi, ca urmare a conflictelor, războaielor și strămutărilor forțate, a încălcării drepturilor omului, a proastei guvernări și a corupției, a furnizării defectuoase sau inexistenței serviciilor sociale de bază, a agravării inegalităților, a schimbărilor climatice și a concurenței pentru resurse limitate; invită Comisia să elaboreze o propunere de a aduce sistematic plățile la același nivel cu angajamentele pentru acțiunile de ajutor umanitar, pentru a se asigura că există suficiente fonduri disponibile pentru plăți; solicită să se ia în considerare posibilitatea alocării mai multor resurse instrumentului de protecție civilă și a unei mai mari flexibilități, astfel încât UE să poată oferi asistență la fața locului celor care au nevoie;

26.  consideră că, deși mecanismul european de protecție civilă este un instrument eficient de combatere a incendiilor forestiere, acesta este totuși incomplet și, prin urmare, necesită îmbunătățiri; salută, în această privință, comunicarea Comisiei Europene din 23 noiembrie 2017 care propune crearea unei capacități operaționale proprii „rescEU” și alocarea suplimentară a 280 de milioane de euro mecanismului european de protecție civilă pentru finanțarea unei veritabile rezerve de capacități la nivel european, care să includă, în special, aparate de zbor pentru stingerea incendiilor ale UE; invită statele membre și Comisia Europeană să recunoască dimensiunea europeană a infrastructurilor existente la nivel național și să-și manifeste susținerea pentru crearea unei rețele europene de centre de protecție civilă și de management de risc; solicită statelor membre să includă propunerea Comisiei Europene în următorul CFM, pentru a permite cât mai repede începerea finanțării și dezvoltării unei flote europene Canadair;

27.  salută propunerile Comisiei care urmăresc consolidarea reacției în caz de dezastre la nivel european, în special în ceea ce privește viitoarea instituire a unei capacități de rezervă autonome „rescEU”; invită statele membre și Comisia Europeană să recunoască dimensiunea europeană a infrastructurilor existente la nivel național și să susțină în consecință acțiunile pregătitoare pentru crearea unei rețele europene de centre de protecție civilă și de management de risc;

28.  solicită, în vederea controlării migrației, realizarea unor investiții masive pentru a susține industrializarea, electrificarea și dezvoltarea infrastructurilor, care pot constitui o sursă de creștere economică incluzivă și de locuri de muncă decente; solicită întreprinderea unor acțiuni pentru a elimina traficul de ființe umane și sclavia, precum și toate încălcările drepturilor omului, în special în Libia;

29.  consideră că trebuie să se îmbunătățească transparența, răspunderea și raportarea cu privire la resursele disponibile pentru asistența pentru dezvoltare și ajutorul umanitar, precum și cu privire la mijloacele financiare aferente, care să fie aprobate rapid de autoritatea bugetară ori de câte ori este necesar, ținând seama în special de Agendă 2030, stabilită recent, precum și de respectarea principiilor de CPD;

30.  subliniază necesitatea consolidării rolului esențial al Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului în promovarea valorilor europene la nivel mondial și consolidarea drepturilor omului și a democrației în cadrul acțiunii externe a UE;

31.  solicită, pentru gestionarea cât mai bună a returnărilor voluntare și pentru sprijinirea reintegrării tuturor persoanelor repatriate, să se consolideze capacitățile autorităților și ale organizațiilor societății civile din țările de origine și de tranzit, în domeniul lor de competență;

32.  subliniază că instrumentele de finanțare externă din cadrul noului CFM ar trebui să fie coerente cu ODS și cu noul Consens european privind dezvoltarea, care recunosc munca decentă drept factor esențial pentru realizarea unei dezvoltări sustenabile și incluzive;

33.  consideră că instrumentele de finanțare externă ale UE ar trebui să favorizeze crearea unor locuri de muncă decente, precum și a condițiilor necesare și a unui mediu favorabil pentru ca lucrătorii și sindicatele să-și reprezinte interesele și să își desfășoare activitatea în mod liber; menționează că, în acest context, următorul CFM ar trebui să conțină un instrument specific de finanțare pentru sprijinirea dialogului social și a partenerilor sociali din țările în curs de dezvoltare;

34.  solicită ca următorul CFM să aloce resurse adecvate SEAE și delegațiilor UE, pentru a le permite să își îndeplinească obiectivele și obligațiile în domeniul cooperării pentru dezvoltare și al ajutorului umanitar;

35.  solicită ca următorul CFM să fie conform cu obiectivele Acordului de la Paris; subliniază necesitatea creșterii finanțarea acordată pentru acțiunile climatice în țările în curs de dezvoltare, pentru a susține atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, precum și protecția biodiversității; solicită integrarea eficientă a aspectelor legate de schimbările climatice și de mediu în instrumentele de finanțare externă ale UE;

36.  observă că Regatul Unit contribuie cu 12 % la bugetul pentru dezvoltare al Uniunii; subliniază faptul că pierderile de fonduri pentru cooperarea pentru dezvoltare a UE cauzate de Brexit trebuie compensate; își reiterează poziția constantă potrivit căreia Fondul european de dezvoltare (FED) ar trebui integrat în bugetul Uniunii, alături de alte instrumente ce funcționează în afara CFM; subliniază că o astfel de integrare ar trebui să implice adăugarea pachetului financiar la plafonul actual al CFM, pentru a nu pune în pericol finanțarea altor politici și programe ale UE;

37.  insistă ca nivelul total de finanțare pentru politica de dezvoltare a UE să fie menținut, cu o delimitare garantată; solicită insistent găsirea unei soluții permanente pentru finanțarea de către UE a cheltuielilor de securitate, care să fie corelată cu cooperarea pentru dezvoltare și coerentă în raport cu aceasta;

38.  este încurajat de avantajele pe care le poate aduce bugetizarea, cum ar fi o legitimitate democratică mai puternică a FED și o creștere a eficienței și a eficacității asistenței pentru dezvoltare acordate de UE;

39.  insistă că integrarea FED în bugetul UE nu ar trebui să conducă la o reducere a cheltuielilor globale aferente asistenței pentru dezvoltare a UE;

40.  subliniază că rolul Comisiei de a monitoriza fondurile UE trebuie consolidat și formalizat în cadrul comitetelor de monitorizare, iar condiționalitatea ex-ante ar trebui să fie monitorizată atât la nivel de programare, cât și la nivel reglementar; consideră că societatea civilă și utilizatorii de servicii ar trebui, de asemenea, să fie implicați pe deplin în dezvoltarea, realizarea și monitorizarea proiectelor;

41.  își reiterează poziția potrivit căreia FED ar trebui integrat în bugetul Uniunii; subliniază, cu toate acestea, că o astfel de integrare ar trebui să fie condiționată de o alocare geografică a fondurilor în funcție de nevoile țărilor și de o revizuire ambițioasă în sens ascendent a plafoanelor, pentru a evita reducerea resurselor actuale ale FED;

42.  solicită ca eventuala reformare a structurii ajutorului să fie efectuată cu prudență, astfel încât să nu fie afectate prioritățile geografice, previzibilitatea ajutorului și claritatea politică a acțiunii externe pe arii geografice;

43.  reamintește rolul esențial al diasporei în dezvoltare, prin fondurile trimise și prin transferul de competențe și de valori nefinanciare, care contribuie la promovarea păcii, a democrației, a bunei guvernări și a stabilității sociale;

44.  reamintește rolul esențial al instrumentelor speciale în actualul CFM, în special de rezerva pentru ajutoare de urgență (EAR), pentru a reacționa în cazul unor evenimente neprevăzute, inclusiv în cazul crizelor umanitare celor mai acute din afara UE;

45.  subliniază că următorul CFM ar trebui, de asemenea, să permită UE să-și realizeze, în cadrul diferitelor sectoare de politică, angajamentele asumate în cadrul Summitului umanitar mondial din 2016, pentru a reduce nevoile și pentru a îmbunătăți furnizarea ajutorului umanitar;

46.  regretă faptul că UE nu și-a îndeplinit angajamentul de a acorda 0,7 % din VNB ca AOD în 2015 și atrage atenția asupra actualele angajamentele pentru AOD ale UE și statelor sale membre de a atinge acest nivel până în 2030; solicită ca următorul CFM să ia în considerare acest aspect și să asigure respectarea angajamentelor internaționale ale UE și ale statelor sale membre; solicită statelor membre care nu au atins încă nivelul pentru care s-au angajat să stabilească o foaie de parcurs care să prezinte în detaliu modul în care vor face acest lucru, în timp util; amintește că AOD gestionată de UE contribuie la îndeplinirea angajamentelor statelor membre și poate crește semnificativ eficacitatea de dezvoltare a cheltuielilor pentru AOD, inclusiv prin reducerea fragmentării și prin facilitarea unei abordări bazate pe stimulente față de statele partenere; reamintește că dezvoltarea nu este posibilă în absența securității; subliniază necesitatea de a aplica principiile eficacității dezvoltării și CPD tuturor instrumentelor și modalităților de finanțare;

47.  solicită crearea, în viitorul CFM, a unui cadru specific pentru TTPM, pentru ca acestea să beneficieze de asistență financiară adaptată la ambițiile parteneriatului UE-TTPM, pe baza intereselor și provocărilor pe care aceste țări le împărtășesc cu Uniunea Europeană, astfel cum se prevede în partea a patra din TFUE, în calitate de membre ale familiei europene și de regiuni de importanță strategică pentru UE, promovând în același timp integrarea lor regională;

48.  consideră că o simplificare veritabilă a instrumentelor de finanțare externă ale UE ar putea crește coerența și facilita supervizarea și controlul democratic; subliniază, cu toate acestea, că o astfel de simplificare ar trebui să respecte dreptul de control al Parlamentului și principiile eficacității dezvoltării și că finanțarea UE pentru dezvoltare ar trebui să continue să urmărească obiectivul fundamental de eradicare a sărăciei, concentrându-se în special pe țările cel mai puțin dezvoltate și pe contextele fragile;

49.  subliniază faptul că resursele menționate la rubrica 4 au fost supuse unei presiuni puternice în perioada actualului CFM și că fondurile pentru dezvoltare au fost utilizate tot mai mult ca rezervă pentru prioritățile apărute în alte domenii de politică; subliniază necesitatea unei flexibilități care să permită mobilizarea mai rapidă a finanțării ca reacție la evoluții și crize neprevăzute; subliniază, cu toate acestea, că o mai mare flexibilitate nu ar trebui să fie în detrimentul principiilor eficacității ajutorului și previzibilității asistenței, ceea ce ar prejudicia instrumentele destinate obiectivelor de dezvoltare pe termen lung, și nici nu ar trebui să submineze controlul parlamentar și consultările cu țările partenere și cu societatea civilă; solicită o evaluarea intermediară a programelor de dezvoltare din cadrul CFM;

50.  reamintește importanța intensificării cooperării în vederea soluționării problemelor legate de traficul, producerea și consumul ilicit de droguri, de copiii-soldați, de exploatarea ilegală și de managementul nesustenabil al resurselor naturale, de criminalitatea maritimă și de terorism.

51.  subliniază că țările în curs de dezvoltare sunt cele mai vulnerabile și cele mai afectate de schimbările climatice; solicită, în acest context, Comisiei să integreze considerațiile privind schimbările climatice în toate instrumentele de finanțare și să crească obiectivul actual, care prevede că 20 % din finanțarea totală a UE se cheltuiește pentru acțiunile legate de schimbările climatice;

52.  solicită insistent UE și statelor sale membre să nu mai recurgă la umflarea cifrelor de ajutor umanitar și să excludă respectivele cheltuieli exagerate din AOD (cum ar fi cheltuielile suportate cu refugiații, costurile cu studenții, ajutorul condiționat, dobânzile aplicate împrumuturilor și reducerea datoriilor);

53.  consideră că promovarea păcii, a securității și a justiției în țările în curs de dezvoltare este esențială și recunoaște utilitatea cheltuielilor de securitate în vederea atingerii ODS 16; reiterează că instituirea unui instrument specific separat pentru susținerea consolidării capacităților de securitate și dezvoltare ar trebui să evite securitizarea instrumentelor de dezvoltare și a finanțării;

54.  invită UE să crească asistența pe care o acordă agriculturii sustenabile, pentru a contracara schimbările climatice, canalizându-și sprijinul către micii fermieri, diversificarea culturilor, sistemul agroforestier și practicile agroecologice;

55.  ia act de faptul că asistența pentru dezvoltare poate juca un rol important în domeniul migrației în ceea ce privește abordarea cauzelor strămutării forțate a populației și creșterea beneficiilor migrației și mobilității pentru dezvoltare; consideră, cu toate acestea, că AOD nu ar trebui utilizat pentru acoperirea cheltuielilor pentru refugiați ale țările donatoare, pentru externalizarea politicilor în materie de migrație în afara frontierelor UE sau pentru acoperirea costurilor returnării și readmisiilor în țările de origine; respinge ideea condiționării ajutorului de controlul la frontiere, de gestionarea fluxurilor de migrație sau de acordurile de readmisie, ca bază a parteneriatului și cooperării cu țările terțe;

56.  își reiterează solicitarea inechivocă ca UE să-și continue și să-și crească sprijinul și finanțarea pentru organizațiile societății civile, care sunt actori ai dezvoltării de sine stătători, precum și pentru ca acestea să se implice pe deplin și liber în dialogul politic, precum și în programarea și aplicarea instrumentelor de cooperare ale UE;

57.  consideră că Parlamentul ar trebui să analizeze posibilitățile de a crea o structură pentru un mecanism orizontal cuprinzător pentru transpunerea în practică a Agendei universale 2030, cu cele 17 ODS ale sale, în așa fel încât să fie respectat caracterul integrat și indivizibil al acesteia.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

24.1.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

17

2

2

Membri titulari prezenți la votul final

Ignazio Corrao, Mireille D’Ornano, Doru-Claudian Frunzulică, Charles Goerens, Enrique Guerrero Salom, György Hölvényi, Arne Lietz, Linda McAvan, Norbert Neuser, Vincent Peillon, Lola Sánchez Caldentey, Elly Schlein, Eleftherios Synadinos, Bogdan Brunon Wenta, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Ádám Kósa, Paul Rübig, Judith Sargentini, Adam Szejnfeld

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Jean Lambert, Miroslav Mikolášik

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

17

+

ALDE

Charles Goerens

EFDD

Ignazio Corrao

PPE

György Hölvényi, Ádám Kósa, Miroslav Mikolášik, Paul Rübig, Adam Szejnfeld, Bogdan Brunon Wenta

S&D

Doru-Claudian Frunzulică, Enrique Guerrero Salom, Arne Lietz, Linda McAvan, Norbert Neuser, Vincent Peillon, Elly Schlein

Verts/ALE

Jean Lambert, Judith Sargentini

2

-

NI

Eleftherios Synadinos

PPE

Joachim Zeller

2

0

EFDD

Mireille D’Ornano

GUE/NGL

Lola Sánchez Caldentey

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru control bugetar (23.11.2017)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020

(2017/2052(INI))

Raportor pentru aviz: Petri Sarvamaa

SUGESTII

Comisia pentru control bugetar recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

Obiectivele cadrului financiar multianual (CFM)

1.  subliniază că în CFM ar trebui prevăzute sume care să poată garanta creșterea strategică, prin generarea de valoare adăugată europeană, consolidarea economiei UE și promovarea sentimentului pro-european în rândul cetățenilor; evidențiază faptul că bugetul Uniunii ar trebui să fie inteligibil și transparent;

Alinierea ciclurilor bugetare și strategice

2.  ia act de faptul că durata de șapte ani a CFM nu este sincronizată cu mandatele de cinci ani ale Parlamentului și Comisiei și nici cu ciclul de planificare strategică pe 10 ani al Uniunii și cu Strategia Europa 2020; este de părere că această nesincronizare ar putea submina legitimitatea democratică a Uniunii și eficiența guvernanței sale politice, dat fiind faptul că pot apărea situații în care Parlamentul și Comisia au obligații în temeiul unor acorduri privind obiectivele politice și financiare stabilite în cadrul perioadei anterioare; subliniază că acest lucru ar putea crea impresia că alegerile europene sunt în anumită măsură lipsite de pertinență în contextul planificării bugetare și strategice pe termen lung;

3.  își reiterează opinia conform căreia durata CFM ar trebui să fie redusă de la șapte la cinci ani, astfel încât aceasta să fie aliniată cu mandatele politice ale Parlamentului și Comisiei(1), fără a periclita punerea în aplicare sau administrarea programelor aflate în curs, prevăzând în același timp o strategie pentru programe pe termen lung, de cinci plus cinci ani, cu o revizuire obligatorie la jumătatea perioadei; atrage atenția că, în 2020, va fi o ocazie de a alinia strategia pe termen lung cu ciclul bugetar și recomandă ferm fructificarea acestei oportunități; consideră că Comisia ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a crea un program continuu în care fiecare CFM ar avea aceeași durată ca și până acum, dar l-ar acoperi parțial pe cel anterior, plecând de la premisa că suprapunerea ar putea contribui la atenuarea variațiilor existente;

Revizuirea amănunțită a cheltuielilor UE

4.  evidențiază că, în rapoartele sale anuale și speciale(2), Curtea de Conturi Europeană a semnalat numeroase situații în care cheltuielile UE ar fi putut fi planificate într-un mod mai strategic, obținându-se rezultate mai bune; în acest sens, regretă că, de multe ori, resursele alocate pentru programele și schemele de cheltuieli importante nu au fost aliniate la obiectivele politice stabilite în cadrul ciclului de planificare strategică pe 10 ani, ceea ce ar putea genera rezultate contradictorii;

5.  îndeamnă Comisia ca, la prezentarea propunerii sale privind CFM după 2020, să expună în detaliu prioritățile strategice pe baza cărora este întocmit proiectul de CFM; subliniază că ar trebui avute în vedere aceste priorități la elaborarea unei strategii Europa 2030 cuprinzătoare, care urmează să fie examinată în profunzime de către Parlament înainte de finalizarea pachetului CFM post-2020 de către Consiliu;

6.  solicită Comisiei ca, înainte de a elabora propunerea sa pentru un nou CFM, să efectueze o evaluare amănunțită și cuprinzătoare a analizei cheltuielilor care să examineze măsura în care:

–  alocarea resurselor în bugetul UE reflectă prioritățile strategice ale UE și oportunitățile de a asigura valoare adăugată, în special în cazul politicilor care au beneficiat de un volum mare de resurse însă au avut doar funcții redistributive, cum ar fi politica de coeziune și politica agricolă comună (PAC), și al domeniilor prioritare de politică din ultima vreme, care au arătat că nu dispun de măsuri bugetare suficiente în perioade de condiții variabile, cum ar fi politica în domeniul imigrației și acțiunii externe;

–  programele și schemele UE contribuie la realizarea priorităților strategice, asigură un bun raport calitate-preț și controlează riscurile de nereguli, astfel cum se propune în nota de informare a Curții de Conturi Europene din 3 noiembrie 2016 referitoare la revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 2014-2020(3);

–  diferitele programe și scheme ale UE funcționează împreună în mod coerent, îndeosebi în domenii în care ambiguitatea obiectivelor sau a punerii în aplicare ar putea genera rezultate contradictorii și cheltuieli ineficiente;

–  anumite programe nu s-au dovedit a fi deloc eficiente sau a avea o valoare adăugată, astfel încât se poate dispune renunțarea la ele pentru a promova programele care s-au dovedit a avea o valoare adăugată reală;

7.  solicită Comisiei, de asemenea, ca înainte de elaborarea noului CFM să realizeze o analiză comparativă a costurilor de punere în aplicare a granturilor și a sprijinului financiar rambursabil, îndeosebi prin instrumente financiare, pentru perioada 2014-2020, cu scopul de a estima nivelul real al acestor costuri, în conformitate cu recomandările cuprinse în Raportul special nr. 19/2016 al Curții de Conturi Europene(4);

8.  solicită Comisiei să țină seama cu atenție de rezultatele analizei cheltuielilor la elaborarea propunerii privind CFM și a unei strategii Europa 2030 cuprinzătoare; insistă, în acest sens, ca Comisia să se asigure că mecanismele administrative și de control sunt fiabile la toate nivelurile și în toate etapele cadrului bugetar al UE și că fraudele și neregulile pot fi depistate și prevenite eficient; invită Comisia să treacă la o evaluare bazată pe riscuri, în cadrul căreia resursele alocate controlului să se axeze mai mult pe regiunile și domeniile de politică unde riscurile de nereguli s-au dovedit a fi mai semnificative;

Flexibilitatea în privința obiectivelor și a priorităților emergente

9.  ia act de faptul că politicile Uniunii pot avea obiective diferite pe termen scurt, mediu și lung, care nu pot fi întotdeauna realizate în cadrul unui singur CFM; consideră că ar trebui să se reflecteze asupra unui nou echilibru între stabilirea agendei politice, punerea în aplicare a politicilor și necesitățile cadrului financiar;

10.  solicită Comisiei să analizeze fezabilitatea introducerii unei flexibilități bugetare reale pentru obiectivele politice, în special prin stabilirea unui program bugetar continuu cu un orizont de planificare de cinci ani, a unei/unor clauze de revizuire în privința obiectivelor și a politicilor, precum și a unui program continuu de evaluare; consideră necesară o flexibilitate internă mai mare între rubrici și între exercițiile financiare, pentru a permite utilizarea la maximum a noilor plafoane ale CFM;

11.  subliniază că, în cursul actualei perioade a CFM, UE s-ar putea confrunta cu numeroase noi provocări; invită Comisia să prevadă o planificare bugetară flexibilă, care să poată să răspundă mai eficient evoluției neașteptate a circumstanțelor; consideră, în acest sens, că încă sunt necesare măsuri de urgență adecvate, în coordonare cu alte acțiuni, pentru a atenua crizele la nivel european, în special în domeniul agriculturii și în cel al migrației, precum și măsuri prin care să se asigure că rolul Parlamentului în ceea ce privește punerea în aplicare și adoptarea cadrului financiar multianual este respectat pe deplin și că Consiliul nu acționează fără consimțământul Parlamentului;

12.  reamintește că Parlamentul este preocupat de faptul că complexitatea financiară ce rezultă din interacțiunea a peste o mie de instrumente de inginerie financiară, a fondurilor fiduciare, precum și a numeroase mecanisme financiare care sprijină politicile Uniunii și care nu sunt înregistrate în bilanțul Uniunii constituie unul dintre motivele pentru care răspunderea democratică în ceea ce privește „galaxiile bugetare” ar putea fi imposibilă; solicită, pe lângă simplificarea „galaxiilor bugetare”, o flexibilitate sporită în ceea ce privește utilizarea transsectorială a diferitelor instrumente financiare, astfel încât normele restrictive să nu îi împiedice pe destinatari să profite de programe multiple pentru proiecte cu obiective similare;

13.  reiterează solicitarea sa de a integra Fondul european de dezvoltare în bugetul UE pentru a putea controla și combate cauzele profunde ale migrației excesive într-un mod mai eficace, în concordanță cu politicile și strategiile Uniunii, utilizând instrumente și metode care rezultă din competențele bugetare ale Uniunii; consideră că provocările europene comune în cadrul politicii de dezvoltare ar putea fi abordate mai eficient prin intermediul gestionării comune de la bugetul UE;

Nevoi justificate temeinic și valoarea adăugată europeană

14.  este de acord cu propunerea făcută de Curtea de Conturi Europeană în nota sa de informare cu privire la evaluarea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 2014-2020, și anume că este mai bine să se stabilească durata programelor și a schemelor în funcție de nevoile legate de politici și de nevoile cetățenilor, mai degrabă decât de durata perioadei de planificare financiară(5);

15.  subliniază că statele membre și Comisia ar trebui să fie în măsură să prezinte nevoi justificate temeinic de finanțare din partea Uniunii, precum și să definească obiectivele și rezultatele care trebuie obținute, înainte de a stabili eventualele cheltuieli, și subliniază importanța de a respecta nevoile reale ale cetățenilor prin intermediul unei abordări teritoriale integrate; îndeamnă Comisia să definească în mod clar criteriile pentru valoarea adăugată europeană, astfel încât să anticipeze orice fel de posibile ambiguități la nivelul deciziilor privind cheltuielile UE; evidențiază, de asemenea, că principiile eficacității, eficienței și bunei gestiuni financiare ar trebui să fie respectate în cazul oricărei decizii bugetare;

16.  consideră că cerințele UE privind transparența sunt îndeplinite în mod ideal de către regiunile care își întocmesc conturile în conformitate cu standardele europene de contabilitate pentru sectorul public; reamintește că, de asemenea, contabilitatea în partidă dublă ar fi un mijloc ideal de facilitare a obligațiilor de raportare impuse de Comisie regiunilor și instituțiilor de promovare; solicită, ca un stimulent suplimentar, ca punerea în aplicare și adaptarea continuă a unor standarde de contabilitate ale sectorului public, să fie cofinanțate de UE;

17.  încurajează Comisia să îmbunătățească și să simplifice în continuare structura și compoziția cheltuielilor UE aferente politicii de coeziune pentru a reduce cu succes disparitățile și clivajele existente între mediul urban și cel rural, precum și între diferitele state membre, a inversa procesele de adâncire a disparităților, a depăși fragmentarea și a asigura o viitoare dezvoltare solidă a UE ca o comunitate democratică, puternică și coezivă; își reiterează poziția potrivit căreia prioritățile politice suplimentare ar trebui să fie susținute prin resurse financiare suplimentare și nu ar trebui să fie finanțate în detrimentul politicilor existente ale UE; este de părere că politicile de coeziune economică, socială și teritorială ale Uniunii pot să ofere în continuare sprijin pentru regiunile mai puțin dezvoltate, contribuind la o mai bună cooperare transfrontalieră, dar îndeamnă Comisia să nu ofere doar un sprijin financiar pur redistributiv, ci, având în vedere nevoile reale ale cetățenilor, să se axeze mai mult pe dezvoltarea și modernizarea creșterii economice, inovare, mobilitate, schimbările climatice, securitatea teritorială împotriva dezastrelor provocate de om și naturale, energie și tranziția ecologică, cât și pe impactul teritorial al politicilor UE, aplicând aceleași criterii în întreaga UE; subliniază și că abordarea teritorială specifică la nivel local generează valoare adăugată europeană și valoare pentru cetățenii Uniunii și este esențială pentru realizarea obiectivului unei Europe inteligente, durabile și favorabile incluziunii, întrucât oferă flexibilitate în formularea de răspunsuri integrate pentru diferite nevoi teritoriale, fără a se pierde orientarea tematică a politicilor UE;

18.  își reiterează apelul pentru o simplificare a sistemului de gestionare a politicii de coeziune la toate nivelurile de guvernanță, precum și pentru o simplificare și a sistemului de control, care ar trebui să se bazeze mai mult pe cooperare și încredere reciprocă între diferitele autorități de audit cu scopul de a reduce sarcina administrativă; este de părere că politica de coeziune economică, socială și teritorială a Uniunii ar trebui să se axeze mai mult pe nevoile specifice ale regiunilor vizate, cu scopul de a aborda adevăratele lor puncte slabe și de a le promova punctele tari;

19.  subliniază că evoluția din trecut a beneficiarilor politicii de coeziune ar trebui luată în considerare mai bine la distribuirea fondurilor UE; îndeamnă Comisia să prezinte un sistem revizuit al ratelor de cofinanțare a proiectelor din cadrul politicii de coeziune, recunoscând progresele din trecut și reducând ponderea finanțării europene în domenii în care deja s-a constatat existența unui progres;

20.  subliniază că este necesar să se ajungă din nou la un echilibru între, pe de o parte, PAC și politicile de coeziune și, pe de altă parte, alte politici interne ale UE și consolidarea capacității externe a Uniunii, inclusiv a elementelor de securitate și apărare; încurajează Comisia să pună accentul pe cooperarea în materie de securitate și apărare în faza de pregătire a propunerii sale pentru CFM după 2020, precum și în procesul de reformare și implementare a instrumentelor financiare ale UE, cum ar fi Fondul european pentru investiții strategice (FEIS); sprijină continuarea procesului de integrare europeană și inițiativele concrete în domeniul securității și al apărării;

21.  reamintește observațiile sale(6) legate de structura nesustenabilă a cheltuielilor din cadrul PAC: constată cu îngrijorare că 44,7 % din totalul fermelor din Uniune au un venit anual mai mic de 4 000 EUR; constată cu și mai multă îngrijorare că, în medie, 80 % dintre beneficiarii sprijinului direct din partea PAC primesc circa 20 % din plăți și recomandă Comisiei să stabilească un plafon pentru plățile în cadrul PAC în vederea rectificării acestei anomalii; subliniază că, în perioadele de volatilitate sau criză, fermele de dimensiuni mai mari nu au nevoie neapărat de același nivel de sprijin pentru stabilizarea veniturilor lor ca fermele de dimensiuni mai mici, întrucât, de multe ori, beneficiază de eventuale economii de scară, datorită cărora, probabil, sunt mai reziliente; consideră că programele de finanțare ale PAC ar putea să se axeze mai mult pe fermierii care se confruntă cu situații speciale: ferme mici, zone cu un climat dificil sau cu condiții geografice nefavorabile și regiuni slab populate;

22.  invită Comisia ca, în procesul de reflecție privind o PAC simplificată și modernizată, să impună o structură diferită a politicii sau un model diferit de distribuție a plăților directe care să constituie o modalitate mai bună de alocare a fondurilor publice pentru a realiza obiectivele în domeniile agromediului și climei; subliniază, cu toate acestea, că este necesar să se ofere o compensație financiară echilibrată pentru a acoperi costurile legate de menținerea unor standarde ridicate în domeniul sănătății și al protecției mediului în producția de alimente, precum și costurile de producție ridicate asociate cu condițiile climatice dificile din unele zone geografice, întrucât fermierii din Europa se confruntă adesea cu dificultăți în a face față concurenței la nivel mondial;

Soluționarea problemei angajamentelor restante: lipsa unei evaluări reale și a unei capacități bugetare eficace și impactul său

23.  regretă profund nivelul constant ridicat al angajamentelor restante, care, pe de o parte, este rezultatul întârzierilor înregistrate de statele membre în depunerea cererilor de plată, iar pe de altă parte a generat întârzieri semnificative în ceea ce privește propunerea programelor de către Comisie; subliniază că, în aceste condiții, evaluarea și revizuirea eficace a execuției bugetare sunt imposibile, fie că este vorba despre jumătatea sau de finalul perioadei de programare; deplânge faptul că aceste circumstanțe subminează capacitatea de a întocmi previziuni a autorității bugetare; regretă, în special, că angajamentele restante au crescut în mod semnificativ până la sfârșitul anului 2016, ajungând la 238 de miliarde EUR, și că această creștere față de cifrele înregistrate în 2015 – de peste 21 de miliarde EUR – a fost de două ori mai mare decât se prevăzuse inițial;

24.  subliniază că această situație este, în mare parte, rezultatul unui nivel foarte scăzut de transmitere a cererilor de plată de către statele membre pentru 2014-2020 și că acest lucru ar putea submina eficacitatea fondurilor structurale și de investiții europene; solicită Comisiei să analizeze cauzele profunde ale întârzierilor înregistrate în prezentarea cererilor de plată de către statele membre și, în special, să reexamineze arhitectura globală a fondurilor structurale, pentru a accelera procesul de monitorizare a programării UE de către Comisie și de punere în aplicare de către autoritățile statelor membre;

25.  invită Comisia să pună sub semnul întrebării valoarea adăugată a regulilor n+2 și n+3 în cadrul plăților din fondurile structurale și să prezinte o propunere care să prevadă că statele membre sunt obligate să ramburseze, până la sfârșitul perioadei de programare, fondurile structurale inactive la bugetul UE;

Bugetul bazat pe performanțe: cadrul de stabilire a limitelor

26.  solicită Comisiei și statelor membre să modernizeze și să restructureze în mod semnificativ bugetul UE în conformitate cu principiile întocmirii bugetului în funcție de performanțe – impactul social al acestui buget fiind, de asemenea, evaluat și avut în vedere întotdeauna – pentru a-l adapta la noile priorități convenite la nivelul UE-27 și pentru a sprijini o funcție de stabilizare fiscală pentru zona euro, care să utilizeze resurse proprii;

27.  consideră că, în cazul în care este propusă o eventuală capacitate bugetară nouă în mod specific pentru statele membre din zona euro, aceasta trebuie elaborată în cadrul Uniunii și trebuie să facă obiectul unui control democratic adecvat și al unui mecanism eficace de asigurare a răspunderii prin intermediul instituțiilor existente, iar orice asistență financiară acordată prin această capacitate ar trebui să fie condiționată de implementarea reformelor structurale convenite;

28.  insistă că obiectivul bugetului UE ar trebui să fie atingerea obiectivelor politice astfel cum sunt definite în strategia politică a UE și reflectate în rubricile CFM și că liniile bugetare ar trebui să fie prezentate în acest cadru și regrupate în fișele de program ce descriu obiectivele de realizat, mai degrabă decât enumerate în funcție de activități; încurajează Comisia să elaboreze o abordare mai integrată pentru utilizarea mai multor linii și fonduri bugetare care să poată răspunde adevăratelor provocări ale vieții la nivel regional, național și european; de asemenea, subliniază că cheltuielile pentru cooperarea consolidată ar trebui să fie incluse în bugetul UE;

29.  reamintește că, în rezoluția care însoțea decizia de descărcare de gestiune 2015, Parlamentul a invitat Comisia să propună actualizările necesare în ceea ce privește conceperea și mecanismul de implementare a fondurilor structurale și de investiții europene, ținând seama și de sugestiile Grupului la nivel înalt pentru simplificare, cu scopul de a consolida contribuția politicii de coeziune la eliminarea disparităților și a inegalităților dintre regiunile și statele membre ale Uniunii și să prevadă, pentru următoarea perioadă de programare, indicatori de performanță mai ușor de gestionat și măsurabili, inclusiv impactul social al unor astfel de programe; insistă asupra faptului că toate cheltuielile viitoare ar trebui să se concentreze asupra programelor și instrumentelor care și-au demonstrat valoarea adăugată europeană, iar următoarea generație de programe și scheme ar trebui să aibă drept obiectiv principal obținerea de rezultate și un echilibru geografic mai bun, care ar trebui să garanteze o distribuire mai echitabilă a finanțării în întreaga Europă;

30.  subliniază că, în ansamblu, finanțele UE ar trebui să poată răspunde nevoilor de finanțare a noilor priorități, cum ar fi combaterea terorismului, gestionarea migrației, prin intermediul abordării mai eficiente a cauzelor, al creșterii gradului de integrare prin controale la frontieră, printre altele, precum și al reducerii la minimum a efectelor eventualelor deficite financiare rezultate în urma Brexitului;

31.  invită Comisia să își îmbunătățească strategia de a comunica cetățenilor valoarea adăugată a fondurilor UE;

Cum compensăm Brexitul: simplificarea bugetului și introducerea de noi resurse bugetare

32.  consideră că decizia Regatului Unit de a se retrage din Uniune este o situație regretabilă, care va avea un impact negativ asupra vieții cetățenilor din Regatul Unit și din statele membre ale UE, dar aceasta creează totodată oportunitatea de a redefini și de a reforma ambițiile politice ale UE-27 și instrumentele și metodele bugetare necesare; consideră că UE-27 ar trebui să lanseze o reformă bugetară ambițioasă și să își propună să mențină un buget anual al UE similar cu cel al UE-28;

33.  consideră că domeniile de politică susceptibile să fie afectate cel mai mult de deficitul bugetar rezultat în urma Brexitului ar trebui protejate de obstacole majore, pentru a împiedica destabilizarea într-o măsură mult prea mare a actualului cadru economic, social sau administrativ; subliniază, în special, necesitatea de a garanta resursele Uniunii în domeniul creșterii, ocupării, coeziunii sociale, cercetării, dezvoltării și inovării, pentru a consolida poziția de lider mondial a Uniunii; în acest sens, invită Comisia să analizeze atent consecințele posibilelor scenarii legate de Brexit atunci când elaborează propunerea privind CFM și evaluarea de impact;

34.  subliniază, cu toate acestea, că, la compensarea deficitului bugetar, principalul obiectiv nu ar trebui să fie creșterea ponderii finanțării publice, ci stabilirea unei baze financiare mai durabile pentru toate domeniile de politică și mobilizarea cât mai multor resurse private; în acest sens, solicită, în ceea ce privește cheltuielile UE, trecerea de la o paradigmă de finanțare prin granturi la un sistem bazat într-o mai mare măsură pe instrumente financiare, care, totuși, să acorde o atenție specială capacităților și nevoilor de finanțare ale diferiților beneficiari; subliniază, totuși, că această trecere ar trebui să aibă loc în așa fel încât să se evite subminarea gestionării transparente a bugetului și a măsurilor de control bugetar;

35.  reamintește faptul că instrumentele financiare nu sunt potrivite pentru orice tip de intervenții în domenii de politici precum politica de coeziune; subliniază că creditele, capitalul propriu și garanțiile pot avea un rol complementar, însă ar trebui utilizate cu precauție, pe baza unor evaluări ex ante corespunzătoare, iar granturile ar trebui suplimentate numai dacă astfel de instrumente financiare își demonstrează valoarea adăugată și pot avea un efect de pârghie prin atragerea de sprijin financiar suplimentar;

36.  subliniază, în special, necesitatea de a renunța la stabilirea plafonului inutil de 1 % din VNB al UE, utilizat pentru actualul CFM 2014-2020, întrucât plafonul limitează adesea cheltuielile și îngreunează echilibrarea bugetului în circumstanțele diferite din anumite perioade; încurajează statele membre să ia în considerare flexibilitatea în cadrul discuțiilor lor pe tema bugetului;

37.  încurajează Comisia să prezinte propuneri concrete de noi resurse, care ar reduce ponderea contribuțiilor naționale bazate doar pe VNB la bugetul UE; ia act de faptul că noul sistem ar putea pune capăt viziunii contabile antieuropene a „beneficiilor în funcție de contribuții”, care pune un accent disproporționat pe soldurile nete între statele membre și care, în mod regretabil, domină dezbaterile pe tema bugetului din Consiliu de mai mulți ani;

38.  consideră că posibilitatea de a percepe o taxă pe CO2 prin stabilirea de tarife pentru emisiile de carbon (utilizând fie impozitarea, fie instrumentele de piață ), astfel cum a propus Grupul la nivel înalt privind resursele proprii în raportul privind viitoarea finanțare a UE(7), ar trebui examinată de Comisie inițial ca o modalitate de a consolida bugetul UE-27; consideră că un astfel de instrument ar putea și să ofere o valoare adăugată în Europa, deoarece taxa ar putea funcționa ca un stimulent pentru schimbarea comportamentului consumatorilor și producătorilor în favoarea unui viitor cu emisii mai scăzute de carbon; consideră totuși că orice soluție fiscală a UE ar trebui să fie cât mai neutră posibil pentru sarcina fiscală totală a unui anumit stat membru și să se bazeze, în schimb, pe contribuții mai mari din partea actorilor care prezintă riscuri; subliniază că o astfel de taxă pe CO2 ar trebui să țină seama de schemele actuale de comercializare a certificatelor de emisii pentru a evita suprapuneri și măsuri și obiective contradictorii;

39.  încurajează Comisia și statele membre să ia în considerare și alte resurse de natură fiscală aflate la dispoziția UE-27, care ar putea oferi valoare adăugată europeană în anumite domenii de politică legate de risc și, în același timp, ar consolida bugetul UE;

40.  solicită Comisiei să profite de oportunitatea de a reforma bugetul UE și să elimine toate corecțiile bugetare, ceea ce ar oferi o structură mai corectă, mai echitabilă și mai încurajatoare pentru toate statele membre.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

20.11.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

10

8

0

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Inés Ayala Sender, Martina Dlabajová, Luke Ming Flanagan, Ingeborg Gräßle, Arndt Kohn, Monica Macovei, Petri Sarvamaa, Bart Staes, Hannu Takkula, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Brian Hayes, Karin Kadenbach, Younous Omarjee, Julia Pitera

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Tiziana Beghin, Tiemo Wölken

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

10

+

ALDE

ECR

PPE

Nedzhmi Ali, Martina Dlabajová, Hannu Takkula

Monica Macovei

Ingeborg Gräßle, Brian Hayes, Julia Pitera, Petri Sarvamaa, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller

8

-

EFDD

GUE/NGL

S&D

VERTS/ALE

Tiziana Beghin

Luke Ming Flanagan, Younous Omarjee

Inés Ayala Sender, Karin Kadenbach, Arndt Kohn, Tiemo Wölken

Bart Staes

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

28.2.2018

POZIȚIE SUB FORMĂ DE AMENDAMENTE

a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

destinată Comisiei pentru bugete

referitoare la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020

(2017/2052(INI))

În numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale: Marita Ulvskog (președintă)

Position

AMENDAMENTE

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale îi prezintă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, următoarele amendamente:

Amendamentul    1

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Referirea 1

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

—  având în vedere articolele 311, 312 și 323 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—  având în vedere articolele 174, 175, 311, 312 și 323 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

Amendamentul    2

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Referirea 7

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

—  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru pescuit, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisiei pentru afaceri constituționale și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0000/2018),

—  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele și amendamentele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru pescuit, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisiei pentru afaceri constituționale și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0000/2018),

Amendamentul    3

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Considerentul B

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

B.  întrucât s-a dovedit în scurt timp că CFM 2014-2020 nu este adecvat pentru a satisface necesitățile și ambițiile politice reale, deoarece, încă de la început, a fost necesar să se soluționeze o serie de crize și provocări noi în domenii precum investițiile, migrația și refugiații, ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, securitatea, agricultura și mediul, ceea ce nu se anticipase la vremea adoptării lui; întrucât, în consecință, după numai doi ani de punere în aplicare, actualul CFM și-a atins deja limitele, deoarece marjele disponibile sunt epuizate, instrumentele de flexibilitate și instrumentele speciale au fost mobilizate într-o mare măsură, iar politicile și programele existente au fost puse sub presiune sau chiar reduse, fiind create și o serie de mecanisme extrabugetare pentru a compensa nivelul insuficient al bugetului UE;

B.  întrucât s-a dovedit în scurt timp că CFM 2014-2020 nu este adecvat pentru a satisface necesitățile și ambițiile politice reale, deoarece, încă de la început, a fost necesar să se soluționeze o serie de crize și provocări noi în domenii precum investițiile, excluziunea socială, migrația și refugiații, ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, securitatea, agricultura și mediul, ceea ce nu se anticipase la vremea adoptării lui; întrucât, în consecință, după numai doi ani de punere în aplicare, actualul CFM și-a atins deja limitele, deoarece marjele disponibile sunt epuizate, instrumentele de flexibilitate și instrumentele speciale au fost mobilizate într-o mare măsură, iar politicile și programele existente au fost puse sub presiune sau chiar reduse, periclitând atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020, cum ar fi ținta privind sărăcia, și fiind create și o serie de mecanisme extrabugetare pentru a compensa nivelul insuficient al bugetului UE;

Amendamentul    4

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 3 a (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

3a.  constată că obținerea sprijinului deplin al cetățenilor europeni în contextul constrângerilor bugetare actuale este extrem de importantă pentru reafirmarea și îndeplinirea angajamentelor noastre privind creșterea economică și locurile de muncă; solicită, prin urmare, o utilizare mai bună a fondurilor existente și subliniază că provocarea cu care se confruntă Uniunea Europeană nu va fi aceea de a cheltui mai mult, ci de a cheltui mai eficient;

Amendamentul    5

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 3 b (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

3b.  subliniază că politicile de reducere a sărăciei și de incluziune socială în rândul grupurilor vulnerabile nu au reușit să producă rezultatele scontate și reamintește Comisiei angajamentul său de a prezenta propuneri concrete pentru instituirea unui model de elaborare a bugetului public bazat pe rezultate, fiecare linie bugetară fiind însoțită de obiective și realizări ce urmează să fie măsurate cu ajutorul unor indicatori ai performanței;

Amendamentul    6

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 4

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

4.  consideră că următorul CFM ar trebui să se întemeieze pe politici și priorități bine definite ale Uniunii, care să vizeze promovarea păcii, a democrației și a drepturilor omului, creșterea bunăstării, creșterea economică sustenabilă pe termen lung, crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, dezvoltarea și inovarea sustenabile, precum și promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, precum și a solidarității între statele membre și cetățeni; consideră că aceste componente sunt indispensabile pentru buna funcționare a pieței unice și a uniunii economice și monetare, precum și pentru consolidarea poziției Europei în lume; își exprimă convingerea că aceste aspecte sunt mai importante ca niciodată pentru viitorul Europei;

4.  consideră că următorul CFM ar trebui să se întemeieze pe politici și priorități bine definite ale Uniunii, care să vizeze promovarea păcii, a democrației și a drepturilor omului, creșterea bunăstării, creșterea și dezvoltarea economică sustenabilă pe termen lung, ocuparea calitativă a forței de muncă, cu drepturi depline ale lucrătorilor, generând locuri de muncă decente, inovarea, precum și promovarea egalității de șanse pentru toți cetățenii săi și, în special, a egalității de gen, promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, precum și a solidarității între statele membre și cetățeni; consideră că aceste componente sunt indispensabile pentru buna funcționare a pieței unice și a uniunii economice și monetare, precum și pentru consolidarea poziției Europei în lume; își exprimă convingerea că aceste aspecte sunt mai importante ca niciodată pentru viitorul Europei;

Amendamentul    7

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 4 a (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

4a.  subliniază că UE trebuie să își îndeplinească angajamentele asumate în cadrul tratatelor, cum ar fi promovarea bunăstării populației, ocuparea deplină a forței de muncă, progresul social, coeziunea socială, justiția și protecția socială, concurența loială, egalitatea între bărbați și femei, solidaritatea între generații, protecția drepturilor copilului, dezvoltarea educației de calitate și a cunoașterii și diseminarea patrimoniului cultural european; insistă ca Uniunea să urmărească aceste obiective prin mijloace adecvate, care asigură îmbunătățirea constantă a condițiilor de viață și de muncă a popoarelor sale și contribuie la menținerea și la dezvoltarea drepturilor fundamentale incluse în cartă, precum și la consolidarea protecției sale;

Amendamentul    8

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 4 b (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

4b.  subliniază că Uniunea Europeană trebuie să își îndeplinească angajamentul de a fi precursor în ceea ce privește punerea în aplicare a ODD ale ONU;

Amendamentul    9

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 5

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

5.  consideră că următorul CFM ar trebui să îi pună la dispoziție Uniunii instrumentele pentru a oferi soluții și pentru a fi mai puternică după confruntarea cu crizele din ultimii zece ani, printre care se numără declinul economic și financiar, fenomenul migrației și refugiații, schimbările climatice și dezastrele naturale, terorismul și instabilitatea; subliniază că aceste provocări la nivel mondial și transfrontalier, cu implicații interne, evidențiază interdependența economiilor și societăților noastre și subliniază necesitatea unei acțiuni comune;

5.  consideră că următorul CFM ar trebui să îi pună la dispoziție Uniunii instrumentele pentru a oferi soluții și pentru a fi mai puternică după confruntarea cu crizele din ultimii zece ani, printre care se numără declinul economic, social și financiar, adâncirea inegalităţilor, sărăcia, în special sărăcia în rândul copiilor, excluziunea socială, fenomenul migrației și refugiații, schimbările climatice și dezastrele naturale, terorismul și instabilitatea; subliniază că aceste provocări la nivel mondial și transfrontalier, cu implicații interne, evidențiază interdependența economiilor și societăților noastre și subliniază necesitatea unei acțiuni comune;

Amendamentul    10

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 7

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

7.  solicită, prin urmare, să se acorde în continuare sprijin pentru politicile existente, în special pentru politicile consacrate de-a lungul timpului și prevăzute în tratate, și anume politica agricolă comună, politica comună în domeniul pescuitului și politica de coeziune; respinge orice încercare de renaționalizare a politicilor în cauză, deoarece acest lucru nu ar reduce sarcina financiară pentru contribuabili și consumatori, nici nu s-ar obține rezultate mai bune; dimpotrivă, va împiedica creșterea economică și funcționarea pieței unice, mărind în același timp disparitățile dintre teritorii și sectoarele economice; intenționează să asigure același nivel de finanțare pentru UE-27 destinat acestor politici în următoarea perioadă de programare, îmbunătățind totodată valoarea lor adăugată și simplificând procedurile legate de ele;

7.  solicită, prin urmare, să se acorde în continuare sprijin pentru politicile existente, în special pentru politicile consacrate de-a lungul timpului și prevăzute în tratate, și anume politica agricolă comună, politica comună în domeniul pescuitului și politica de coeziune; respinge orice încercare de renaționalizare a politicilor în cauză, deoarece acest lucru nu ar reduce sarcina financiară pentru contribuabili și consumatori, nici nu s-ar obține rezultate mai bune; dimpotrivă, va împiedica creșterea economică, solidaritatea și funcționarea pieței unice, adâncind în continuare inegalitățile și mărind în același timp disparitățile dintre teritorii și sectoarele economice; intenționează să asigure cel puțin același nivel de finanțare pentru UE-27 destinat acestor politici în următoarea perioadă de programare, îmbunătățind totodată valoarea lor adăugată și simplificând procedurile legate de ele;

Amendamentul    11

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 17

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

17.  consideră că, prin concretizarea priorităților politice ale UE în investiții tangibile, cadrul financiar multianual reprezintă un instrument excelent pentru a planifica proiectul european pe termen lung și pentru a asigura într-o anumită măsură un nivel stabil de investiții publice în statele membre; de asemenea, reamintește că bugetul UE este în cea mai mare parte un buget de investiții, care servește drept sursă de finanțare suplimentară și complementară pentru acțiunile întreprinse la nivel național, regional și local;

17.  consideră că, prin concretizarea priorităților politice ale UE în investiții tangibile, inclusiv investiții sociale, cadrul financiar multianual reprezintă un instrument excelent pentru a planifica proiectul european pe termen lung și pentru a asigura într-o anumită măsură un nivel stabil de investiții publice în statele membre; de asemenea, reamintește că bugetul UE este în cea mai mare parte un buget de investiții, care servește drept sursă de finanțare suplimentară și complementară pentru acțiunile întreprinse la nivel național, regional și local;

Amendamentul    12

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 17 a (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

17a.  solicită investiții sporite în crearea de locuri de muncă de calitate în sectoarele orientate către viitor, în economia socială și în sectoarele social, medical și al îngrijirilor;

Amendamentul    13

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 37

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

37.  consideră că utilizarea FEG, care oferă solidaritate și sprijin din partea UE pentru lucrătorii care își pierd locurile de muncă ca urmare a schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale, generate de globalizare sau de criza economică și financiară mondială, nu s-a ridicat la înălțimea așteptărilor și trebuie să fie îmbunătățită; subliniază că, printre altele, procedurile de punere în aplicare a măsurilor de sprijin din FEG necesită prea mult timp și sunt prea greoaie; consideră că noul CFM ar trebui să cuprindă o versiune revizuită a FEG, căreia să îi fie alocat un cuantum anual cel puțin identic cu cel ce îi este alocat în prezent;

37.  consideră că utilizarea FEG, care oferă solidaritate și sprijin din partea UE pentru lucrătorii care își pierd locurile de muncă ca urmare a schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale, generate de globalizare sau de criza economică și financiară mondială, nu și-a dezvoltat întregul potențial și ar putea fi îmbunătățită în continuare pentru a avea efecte asupra lucrătorilor disponibilizați (și din IMM-uri) și a-i reintegra efectiv pe piața forței de muncă, precum și pentru a fi aplicată în mai multe state membre;

Amendamentul    14

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 47

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

47.  solicită o simplificare reală a sistemului bugetar al UE în următorul cadru financiar multianual; subliniază, în special, necesitatea de a reduce suprapunerile între instrumentele care deservesc acțiuni similare, de exemplu în domenii precum inovarea, IMM-urile și transporturile, și de a elimina concurența între diferitele forme și surse de finanțare, pentru a asigura complementaritatea maximă și a prevedea un cadru financiar coerent;

47.  solicită o simplificare reală a sistemului bugetar al UE în următorul cadru financiar multianual; subliniază, în special, necesitatea de a reduce suprapunerile între instrumentele care deservesc acțiuni similare, fără riscul de a pierde elemente importante din diferite programe, de exemplu în domenii precum inovarea, IMM-urile și transporturile, și de a elimina concurența între diferitele forme și surse de finanțare, creând mai multe sinergii între instrumente pentru a asigura complementaritatea maximă și a aborda mai bine problemele structurale, cum ar fi șomajul și provocările demografice, conducând astfel la un cadru financiar mai coerent;

Amendamentul    15

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 62

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

62.  solicită Comisiei să simplifice și să armonizeze normele care reglementează utilizarea instrumentelor financiare în următorul CFM pentru a optimiza aplicarea lor eficientă; are în vedere posibilitatea instituirii unui fond unic care să integreze instrumentele financiare de la nivelul UE care sunt gestionate la nivel central în cadrul unor programe precum Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), Orizont 2020, COSME, Europa creativă și Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), pe de o parte, și Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), pe de altă parte, propunere care urmează să fie discutată ulterior; consideră că o astfel de soluție-umbrelă ar trebui să prevadă o structură clară pentru alegerea a diferite tipuri de instrumente financiare pentru diferite domenii de politică și tipuri de acțiuni; subliniază, cu toate acestea, că un astfel de fond nu ar putea niciodată să integreze instrumente financiare gestionate de statele membre în cadrul politicii de coeziune;

62.  solicită Comisiei să simplifice și să armonizeze normele care reglementează utilizarea instrumentelor financiare în următorul CFM pentru a optimiza aplicarea lor eficientă; are în vedere posibilitatea instituirii unui fond unic care să integreze instrumentele financiare de la nivelul UE care sunt gestionate la nivel central în cadrul unor programe precum Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), Orizont 2020, COSME, Europa creativă și Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), pe de o parte, și Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), pe de altă parte, propunere care urmează să fie discutată ulterior; consideră că o astfel de soluție-umbrelă ar putea să prevadă o structură clară pentru alegerea a diferite tipuri de instrumente financiare pentru diferite domenii de politică și tipuri de acțiuni; subliniază, cu toate acestea, că un astfel de fond nu ar putea niciodată să integreze instrumente financiare gestionate de statele membre în cadrul politicii de coeziune;

Amendamentul    16

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 65 - rubrica 2 - liniuța 1 - punctul semialdin 1

Proiect de aviz

Amendamentul

–  investițiile în inovare, digitalizarea, reindustrializarea, IMM-urile, transporturile, adaptarea la schimbările climatice;

–  investițiile în inovare, digitalizarea, reindustrializarea, IMM-urile, transporturile, adaptarea la schimbările climatice și provocările demografice;

Amendamentul    17

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunerea de rezoluție

Punctul 65 – rubrica 2 – liniuța 1 – punctul semialdin 2

Proiect de aviz

Amendamentul

–  ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunea socială;

–  ocuparea forței de muncă, afacerile sociale și incluziunea socială, reducerea inegalităților și combaterea sărăciei;

 

  concordanța competențelor și a calificărilor cu nevoile pieței forței de muncă;

 

  reducerea diferențelor în ceea ce privește rezultatele ocupării forței de muncă între statele membre și țările candidate;

Amendamentul    18

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 65 - rubrica 2 - liniuța 2

Proiect de aviz

Amendamentul

–  educația și învățarea pe tot parcursul vieții;

–  educația, cu accent deosebit pe competențele digitale și antreprenoriale, și învățarea pe tot parcursul vieții;

Amendamentul    19

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 68

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

68.  consideră că următorul CFM ar trebui să prevadă o mai mare concentrare a resurselor bugetare în domeniile în care se demonstrează că acestea au o valoare adăugată europeană clară și stimulează creșterea economică, competitivitatea și ocuparea forței de muncă; subliniază, în acest context, importanța cercetării și a inovării în crearea unei economii sustenabile, bazate pe cunoaștere și care ocupă poziția de lider la nivel mondial și regretă că, din cauza lipsei unei finanțări adecvate, doar o mică parte dintre proiectele de calitate din acest domeniu au primit finanțare din partea UE în cadrul CFM actual;

68.  consideră că următorul CFM ar trebui să prevadă o mai mare concentrare a resurselor bugetare în domeniile în care se demonstrează că acestea au o valoare adăugată europeană clară și stimulează dezvoltarea economică și incluziunea socială, competitivitatea și ocuparea forței de muncă;

Amendamentul    20

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 74

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

74.  subliniază că este important să se garanteze finanțare pentru finalizarea pieței unice digitale, prin utilizarea deplină a spectrului, implementarea tehnologiei 5G și a conectivității în gigabiți, precum și prin realizarea de noi progrese în ceea ce privește armonizarea normelor UE în domeniul telecomunicațiilor, pentru a crea cadrul de reglementare corespunzător în vederea îmbunătățirii conectivității la internet în întreaga Uniune; subliniază că MIE în domeniul telecomunicațiilor ar trebui să sprijine în continuare infrastructurile de servicii digitale și rețelele în bandă largă, permițând accesul la acestea, inclusiv în regiunile îndepărtate și în zonele rurale, precum și îmbunătățind competențele digitale, interconectiviatea și interoperabilitatea;

74.  subliniază că este important să se garanteze finanțare pentru finalizarea pieței unice digitale, prin utilizarea deplină a spectrului, implementarea tehnologiei 5G și a conectivității în gigabiți, precum și prin realizarea de noi progrese în ceea ce privește armonizarea normelor UE în domeniul telecomunicațiilor, pentru a crea cadrul de reglementare corespunzător în vederea îmbunătățirii conectivității la internet în întreaga Uniune; subliniază că MIE în domeniul telecomunicațiilor ar trebui să sprijine în continuare infrastructurile de servicii digitale și rețelele în bandă largă, permițând accesul la acestea, inclusiv în regiunile îndepărtate și în zonele rurale, precum și îmbunătățind competențele digitale, interconectivitatea și interoperabilitatea; subliniază importanța îmbunătățirii competențelor digitale ale cetățenilor și ale forței de muncă în Europa;

Amendamentul    21

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 81

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

81.  subliniază că politica de coeziune de după 2020 ar trebui să rămână principala politică de investiții a Uniunii Europene, care să acopere toate regiunile UE, destinând, în același timp, cea mai mare parte a resurselor persoanelor celor mai vulnerabile; consideră că, pe lângă obiectivul de a reduce disparitățile dintre nivelurile de dezvoltare și de a spori convergența, așa cum este consacrat în tratat, aceasta ar trebui să pună accentul pe realizarea obiectivelor politice generale ale UE și propune, prin urmare, ca, în cadrul următorului CFM, cele trei fonduri ale politicii de coeziune — Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune — să se concentreze în principal pe sprijinirea inovării, digitalizării, reindustrializării, IMM-urilor, transporturilor, adaptării la schimbările climatice, ocupării forței de muncă și incluziunii sociale; solicită, de asemenea, o componentă a cooperării teritoriale consolidată și o dimensiune urbană a politicii;

81.  subliniază că politica de coeziune de după 2020 ar trebui să rămână principala politică de investiții a Uniunii Europene, care să acopere toate regiunile UE, destinând, în același timp, cea mai mare parte a resurselor persoanelor celor mai vulnerabile; consideră că, pe lângă obiectivul de a reduce disparitățile dintre nivelurile de dezvoltare și de a spori convergența în ceea ce privește solidaritatea între statele membre, așa cum este consacrat în tratat, aceasta ar trebui să pună accentul pe realizarea obiectivelor politice generale ale UE și propune, prin urmare, ca, în cadrul următorului CFM, cele trei fonduri ale politicii de coeziune — Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune — să se concentreze în principal pe sprijinirea îmbunătățirii condițiilor de viață și de muncă ale cetățenilor UE în regiunile cu întârzieri de dezvoltare, prin concentrarea asupra inovării, digitalizării, reindustrializării, IMM-urilor, transporturilor, adaptării la schimbările climatice, ocupării forței de muncă, incluziunii sociale și reducerii sărăciei, precum și pe provocările demografice (inclusiv depopularea și dispersarea populației); solicită, de asemenea, o componentă a cooperării teritoriale consolidată și o dimensiune urbană a politicii;

Amendamentul    22

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 82

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

82.  consideră că menținerea finanțării politicii de coeziune după 2020 pentru UE-27 cel puțin la nivelul bugetului pentru perioada 2014-2020 este de importanță primordială; subliniază că PIB-ul ar trebui să rămână unul dintre parametrii pentru alocarea fondurilor în cadrul politicii de coeziune, dar consideră că acesta ar trebui completat de un set suplimentar de indicatori sociali, de mediu și demografici pentru a ține mai bine seama de noile tipuri de inegalități dintre regiunile UE; sprijină, în plus, menținerea în continuare, în cadrul noii perioade de programare, a elementelor care au făcut politica de coeziune mai modernă și mai orientată către performanță în actualul CFM;

82.  consideră că menținerea finanțării politicii de coeziune după 2020 pentru UE-27 cel puțin la nivelul bugetului pentru perioada 2014-2020 nu va fi suficientă pentru a reduce divergențele, în special divergențele sociale cauzate de un deceniu de criză economică; solicită, prin urmare, o creștere substanțială a acestor fonduri destinate politicii, în special a FSE; subliniază că PIB-ul ar trebui să rămână unul dintre parametrii pentru alocarea fondurilor în cadrul politicii de coeziune, dar consideră că acesta ar trebui completat de un set suplimentar de indicatori sociali, de mediu și demografici pentru a ține mai bine seama de noile tipuri de inegalități dintre regiunile UE; sprijină, în plus, menținerea în continuare, în cadrul noii perioade de programare, a elementelor care au făcut politica de coeziune mai modernă, mai orientată către performanță și axată pe incluziunea socială în actualul CFM;

Amendamentul    23

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 83

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

83.  își exprimă angajamentul ferm față de realizarea unei Europe sociale și punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și evidențiază instrumentele existente care contribuie la atingerea acestor obiective, mai ales FSE, Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, FEG și EaSI; consideră că acestea ar trebui să fie menținute în următorul CFM;

83.  îşi exprimă angajamentul ferm față de obligațiile care decurg din articolul 9 din TFUE privind realizarea unei Europe sociale și punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale pe baza creșterii durabile a unei economii sociale de piață cu un nivel ridicat de competitivitate, care vizează ocuparea integrală a forței de muncă și progresul social, precum și promovarea egalității între femei și bărbați, solidaritatea între generații și protecția drepturilor copilului, așa cum sunt consacrate în tratat; subliniază că o astfel de punere în aplicare necesită o finanțare adecvată a politicilor sociale, având în vedere faptul că, în prezent, cheltuielile în domeniul social sunt insuficiente și subliniază nevoia implicită de a spori nivelul de finanțare a instrumentelor existente care contribuie la atingerea acestor obiective, mai ales FSE, Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, FEG și EaSI; insistă ca acestea să fie menținute în următorul CFM și să fie puse în aplicare în continuare, în principal prin intermediul granturilor;

Amendamentul    24

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 83 a (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

83a.  consideră că o pondere adecvată din resursele financiare alocate politicii de coeziune ar trebui alocată Fondului social european, astfel încât acesta să poată, pe de o parte, să răspundă cu succes noilor provocări, cum ar fi cele legate de punerea în aplicare la timp a Pilonului european al drepturilor sociale și dezvoltarea dialogului social și, pe de altă parte, să continue să promoveze crearea de locuri de muncă decente, să combată șomajul de lungă durată și integrarea lucrătorilor în vârstă pe piața muncii, dezvoltarea competențelor și învățarea pe tot parcursul vieții, să încurajeze investițiile sociale în servicii sociale de calitate și economia socială, combaterea sărăciei, a inegalităților și a schimbărilor demografice; insistă asupra menținerii autonomiei FSE pentru a contribui în continuare la coeziunea economică și socială;

Amendamentul    25

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 83 b (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

83b.  subliniază, în special, că FSE ar trebui să își extindă sprijinul pentru dezvoltarea dialogului social, și anume prin îmbunătățirea consolidării capacităților partenerilor sociali, inclusiv a nivelurilor sectoriale și intersectoriale europene, și că acest angajament ar trebui să devină obligatoriu pentru statele membre în toate regiunile UE, precum și că ar trebui alocate resurse adecvate din FSE pentru activitățile bilaterale și/sau unilaterale de consolidare a capacităților întreprinse de partenerii sociali în vederea consolidării dialogului social; subliniază că nevoile beneficiarilor care dețin capacități administrative reduse ar trebui respectate în orice moment;

Amendamentul    26

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 83 c (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

83c.  atrage atenția asupra faptului că numărul total de persoane expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale rămâne la un nivel foarte ridicat – 118 milioane (23,5 %) din totalul populației UE în 2016, o cifră care face greu de atins obiectivul Strategiei Europa 2020 privind sărăcia și excluziunea socială; solicită, prin urmare, o creștere a resurselor financiare pentru măsurile în domeniul politicii sociale; invită Comisia să aibă în vedere introducerea unei ponderi minime de 30 % din FSE pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și să monitorizeze îndeaproape utilizarea efectivă a sumei alocate în acest scop; subliniază, de asemenea, rolul special al FEAD de a oferi asistență organizațiilor care acordă sprijin celor mai nevoiași și de a aborda problemele structurale ale sărăciei alimentare, precum și problema din ce în ce mai mare a sărăciei energetice;

Amendamentul    27

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 83 d (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

83d.  subliniază rolul esențial pe care îl joacă programul EaSI în dezvoltarea unor soluții adecvate de politici inovatoare, capabile să abordeze cu succes seria de provocări tot mai complexe în domeniul social și al ocupării forței de muncă, precum și în acordarea sprijinului necesar pentru consolidarea capacității instituționale și pentru funcționarea diferitelor organizații implicate în punerea în aplicare a măsurilor din domeniul politicii sociale, acordând o atenție specială dialogului social consolidat și negocierilor colective, precum și în promovarea cu succes a mobilității transfrontaliere echitabile și voluntare a lucrătorilor și facilitarea în continuare a accesului la microfinanțare pentru grupurile vulnerabile, microîntreprinderi și întreprinderile sociale; prin urmare, insistă asupra menținerii ponderii de 55 % alocate axei Progress din cadrul EaSI;

Amendamentul    28

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 84

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

84.  subliniază, în special, necesitatea de a combate în continuare șomajul, în special în rândul tinerilor, și solicită, prin urmare, o dublare a pachetului financiar aferent Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor în următoarea perioadă de programare; consideră că investițiile pentru stimularea educației și a formării, în special a dezvoltării competențelor digitale, rămâne una dintre principalele priorități ale UE;

84.  subliniază că combaterea șomajului în rândul tinerilor, în special în rândul tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), ar trebui să fie în continuare o prioritate majoră și solicită, prin urmare, o dublare a pachetului financiar aferent Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, asigurând totodată o utilizare rapidă și simplificată a fondurilor și transformarea într-un instrument de finanțare al UE mai stabil în perioada de după 2020; consideră că investițiile adecvate sunt esențiale pentru stimularea educației și a formării, în special pentru sprijinirea învățământului dual și a dezvoltării competențelor, și mai ales a competențelor digitale, pentru promovarea antreprenoriatului și a uceniciilor de calitate în rândul tinerilor ca mecanisme pentru încurajarea creării de locuri de muncă și a accesului direct la ocuparea forței de muncă, asigurând totodată, în special, condiții decente de muncă și protecție socială;

Amendamentul    29

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 84 a (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

84a.  își exprimă convingerea fermă că finanțarea acordată de UE, în special în cadrul rubricii 1a și 1b, nu ar trebui folosită pentru a finanța strategiile naționale, ci ar trebui valorificată pentru a oferi sprijin suplimentar persoanelor care se confruntă cu excluziunea socială și șomajul, completând programele naționale și sporind eficacitatea acestora, în conformitate cu deciziile statelor membre;

Amendamentul    30

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 85

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

85.  își exprimă sprijinul pentru programe din domeniile culturii, educației, mass-mediei, tineretului, sportului și cetățeniei, care au demonstrat că au o valoare adăugată europeană clară și se bucură de mult timp de popularitate în rândul beneficiarilor; solicită, prin urmare, investiții continue în cadrul strategic „Educație și formare profesională 2020” prin programele Erasmus+, Europa Creativă și „Europa pentru cetățeni”, pentru a se adresa în continuare tinerilor și a le oferi competențe valoroase și abilități pentru viață prin învățarea pe tot parcursul vieții, educație axată pe cursant, educație nonformală și oportunități de învățare informală; solicită, în special, o triplare a pachetului financiar al programului Erasmus + în următorul CFM, pentru ca de acest program să poată beneficia un număr mult mai mare de tineri și cursanți din întreaga Europă și pentru a realiza pe deplin potențialul său; recomandă, de asemenea, menținerea Corpului european de solidaritate și reafirmă sprijinul său pentru consolidarea dimensiunii externe a programelor Erasmus + și Europa creativă;

85.  își exprimă sprijinul pentru programe din domeniile culturii, educației, mass-mediei, tineretului, sportului și cetățeniei, care au demonstrat că au o valoare adăugată europeană clară și se bucură de mult timp de popularitate în rândul beneficiarilor; solicită, prin urmare, investiții continue în cadrul strategic „Educație și formare profesională 2020” prin programele Erasmus+, Europa Creativă și „Europa pentru cetățeni”, pentru a se adresa în continuare tinerilor și a le oferi competențe valoroase și abilități pentru viață prin învățarea pe tot parcursul vieții, educație axată pe cursant, educație nonformală și oportunități de învățare informală; solicită, în special, o triplare a pachetului financiar al programului Erasmus + în următorul CFM, pentru ca de acest program să poată beneficia un număr mult mai mare de tineri și cursanți din întreaga Europă și pentru a realiza pe deplin potențialul său; recomandă să se mențină programul Erasmus + ca o marcă puternică și independentă a UE și să fie permisă valorificarea în mod autonom a expertizei de nivel înalt acumulate în cadrul acestuia; reafirmă, de asemenea, sprijinul său pentru consolidarea dimensiunii externe a programelor Erasmus + și Europa creativă;

Amendamentul    31

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Propunere de rezoluție

Punctul 85 a (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

85a.  observă că Comisia a lansat inițiativa privind Corpul european de solidaritate înainte ca aceasta să fie dezbătută și aprobată de Consiliu și Parlamentul European, care efectuează în prezent lucrări vizând să îmbunătățească propunerea Comisiei; recomandă continuarea acesteia și insistă să fie furnizate resurse adecvate, fără a fi afectate programele sau fondurile existente; în acest context, subliniază în special nevoia unei finanțări care să nu afecteze Erasmus+.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

23.1.2018

 

 

 

(1)

  A se vedea punctul 73 din Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: recomandările Parlamentului înainte de propunerea Comisiei (Texte adoptate, P8_TA(2016)0309) și punctul 5 din Rezoluția sa din 27 aprilie 2017 conținând observațiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea III – Comisia și agențiile executive (Texte adoptate, P8_TA(2017)0143).

(2)

  A se vedea, de exemplu, rapoartele speciale ale Curții de Conturi 4, 8, 19 și 23 din 2016.

(3)

  A se vedea punctul 55.

(4)

  Raportul special nr. 19/2016 al Curții de Conturi Europene intitulat „Execuția bugetului UE prin instrumente financiare – ce învățăminte trebuie desprinse din perioada de programare 2007-2013”.

(5)

  A se vedea punctele 39 și 40.

(6)

  A se vedea punctul 207 din Rezoluția sa din 27 aprilie 2017 conținând observațiile ce fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea III – Comisia și agențiile executive (Texte adoptate, P8_TA(2016)0143).

(7)

  Comisia Europeană, „Viitoarea finanțare a UE - Raportul final și recomandările Grupului la nivel înalt privind resursele proprii”, 4 ianuarie 2017, p. 41-43.


AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (26.1.2018)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020

(2017/2052(INI))

Raportoare pentru aviz: Anneli Jäätteenmäki

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  solicită Comisiei să structureze următorul cadru financiar multianual (CFM) în așa fel încât să reflecte clar prioritățile UE pentru următorii ani și să contribuie în mod direct și transparent la realizarea de investiții în proiecte care au o valoare adăugată europeană clară, în special în ceea ce privește resursele necesare pentru a realiza tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon, circulară, și pentru a susține și întări rolul de lider al UE în combaterea schimbărilor climatice și pentru a garanta că aceasta își poate îndeplini obligațiile internaționale care îi revin în temeiul Acordului de la Paris și al obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, precum și angajamentele și obiectivele sale interne și externe în ceea ce privește biodiversitatea;

2.  atrage atenția asupra primelor recomandări ale Grupului de experți la nivel înalt pentru finanțarea durabilă(1), inclusiv asupra celor care țin de CFM, și subliniază că obiectivele privind durabilitatea trebuie să fie susținute de un sistem financiar capabil să promoveze creșterea durabilă pe termen lung; invită Comisia să examineze și să dea curs acestor recomandări în contextul următorului CFM, inclusiv necesitatea elaborării unui „test al durabilității” pentru toate reglementările și politicile financiare viitoare ale UE, iar instrumentele financiare trebuie să aibă efecte mai puternice de orientare a politicilor;

3.  invită Comisia să evalueze efectele reale asupra mediului ale măsurilor de ecologizare a PAC din cadrul Fondului de dezvoltare rurală și să le finanțeze în funcție de rezultatele obținute efectiv; scoate în evidență finanțarea separată a naturii și a biodiversității, precum și necesitatea unei finanțări separate a tranziției către o agricultură sustenabilă;

4.  invită Comisia să ia act de rezultatele evaluării la jumătatea perioadei a celui de Al șaptelea program de acțiune pentru mediu și, în special, de faptul că este puțin probabil ca obiectivele acestuia să fie îndeplinite până în 2020; invită Comisia să pună la dispoziție resursele necesare pentru atingerea acestor obiective, precum și a altor obiective suplimentare în perspectiva anului 2050, acordând o atenție specială presiunilor legate de mediu;

5.  constată că la articolul 2 din Acordul de la Paris se subliniază necesitatea de a fi întreprinse măsuri pentru ca fluxurile financiare să corespundă unei evoluții către o dezvoltare cu un nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră și rezistentă la schimbările climatice și că se impune o reformă adecvată a CFM post-2020 pentru ca până în 2050 să se atingă un nivel de emisii zero;

6.  invită Comisia să asigure consecvența următorului CFM cu ODD ale ONU, astfel încât cheltuielile UE să fie mai coerente și să se amelioreze echilibrul dintre dimensiunea economică, cea socială și cea de mediu;

7.  atrage atenția asupra faptului că bugetul Uniunii se va reduce în urma Brexitului; solicită așadar Comisiei să definească priorități clare și stricte, întrucât vor fi disponibile mai puține fonduri;

8.  subliniază că următorul CFM trebuie să fie compatibil cu angajamentele asumate de Uniune pe plan extern și să contribuie în mod activ la îndeplinirea acestora, cum ar fi obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite de Organizația Națiunilor Unite, precum și cu propriile obiective pe termen lung în ceea ce privește cheltuielile legate de climă, precum și cu o reformă a bugetului UE în vederea eficientizării acestuia pe baza unor resurse proprii suplimentare; consideră că acest lucru poate fi realizat doar prin intermediul unei adaptări totale a cheltuielilor UE la aspectele legate de climă, inclusiv a celor legate de atenuare și adaptare, precum și prin monitorizarea anuală a execuției cheltuielilor; invită, prin urmare, Comisia să stabilească o metodă de calcul transparentă și fiabilă, care să ofere elemente probante cu privire la efectele previzibile asupra cheltuielilor legate de climă și să estimeze ponderea lor pentru o evaluare ex post în cadrul obligațiilor de raportare;

9.  constată că o abordare de succes pe termen mediu cu privire la politicile de mediu necesită stabilitate financiară; prin urmare, consideră că o durată de șapte ani ar fi fezabilă și pentru următorul CFM, asigurând o flexibilitate adecvată și posibilitatea unei evaluări la jumătatea perioadei;

10.  subliniază că, pentru a se atinge obiectivele politicii climatice și a se îmbunătăți starea mediului, trebuie să se asigure cooperarea dintre diversele politici; solicită să se ia în considerare posibilitatea finanțării politicii de coeziune în acest context;

11.  subliniază că tranziția la o economie sustenabilă, cu emisii reduse de carbon și circulară este singura modalitate de a asigura pe termen lung un mediu sănătos și condiții bune de viață pentru cetățenii Uniunii și viabilitatea economiei europene; consideră că UE ar trebui să fie în avangarda mondială a tranziției spre o economie sustenabilă, cu emisii reduse de carbon și circulară și spre un sistem sustenabil de producție și consum; reamintește, în acest context, importanța fondurilor necesare pentru dezvoltare și cercetare;

12.  reamintește că următorul CFM ar trebui să ajute Uniunea să își îndeplinească nu doar obiectivele de mediu și obiectivele-cadru pentru 2030 privind clima și energia, ci și angajamentele multilaterale privind dezvoltarea durabilă și mediul, cum ar fi obiectivele de dezvoltare durabilă sau obiectivele Convenției privind diversitatea biologică (CBD) și, în mod particular, obiectivul de la Aichi; subliniază că UE nu trebuie să finanțeze proiecte sau investiții care împiedică sau îngreunează realizarea acestor obiective ori sunt incompatibile cu îndeplinirea lor;

13.  subliniază că UE ar trebui să sprijine regiunile în care există un nivel ridicat de poluare a aerului, pentru a îmbunătăți substanțial calitatea aerului, deoarece aceste probleme sunt în multe cazuri legate de sărăcia energetică din aceste regiuni;

14.  subliniază importanța continuării și consolidării în următorul CFM a finanțării adecvate a programelor de conservare a biodiversității și de protecție a mediului, cum ar fi LIFE, a căror autonomie ar trebui întărită; subliniază că programul LIFE este singurul instrument financiar cuprins în bugetul UE dedicat în întregime mediului, conservării naturii și combaterii schimbărilor climatice; solicită Comisiei să se asigure că viitoarele instrumente financiare pentru agricultură și pentru dezvoltarea rurală și regională conțin pachete financiare specifice pentru biodiversitate și gestionarea rețelei Natura 2000, care să fie gestionate în comun de autoritățile de mediu naționale și regionale;

15.  subliniază potențialul oferit de infrastructura ecologică și de soluțiile bazate pe natură pentru furnizarea de servicii pentru societate într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor; subliniază necesitatea ca aceste alternative ecologice pentru prestarea de servicii să fie luate în considerare în mod corespunzător în cadrul deciziilor adoptate în contextul finanțării acordate la nivel rural și regional și solicită crearea unui instrument specific în vederea înființării Rețelei transeuropene de infrastructură ecologică (TEN-G) pentru a aduce beneficii biodiversității;

16.  subliniază necesitatea ca diferitele fonduri să fie mai coerente și să colaboreze mai bine pentru a răspunde provocărilor de la nivel național, regional și local, cum ar fi facilitarea unei tranziții echitabile a regiunilor dependente de cărbune, combaterea sărăciei energetice sau combaterea pierderii biodiversității;

17.  recunoaște valoarea adăugată europeană a colaborării în combaterea amenințărilor comune la adresa sănătății publice; consideră că, pe baza primelor rezultate pozitive ale programului în curs în domeniul sănătății, următorul CFM ar trebui să includă un program solid în domeniul sănătății, care să se ocupe de aspectele legate de sănătate la nivel transfrontalier și care să ofere sprijin statelor membre sub formă de competențe de specialitate, schimb de date, probe și bune practici. solicită ca următorul CFM să reflecte, pe lângă majorarea semnificativă a finanțării programului pentru sănătate, responsabilitatea UE de a îndeplini ODD3 privind sănătatea publică, sistemele de sănătate și problemele de sănătate legate de mediu și de a sprijini statele membre în soluționarea inegalităților în materie de sănătate care subminează coeziunea socială și împiedică integrarea europeană;

18.  recunoaște rolul agriculturii și al silviculturii durabile ca elemente esențiale ale activității UE în combaterea schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității și în promovarea durabilității mediului; consideră că este necesar să se garanteze că politica agricolă comună (PAC) este aliniată la obiectivele și politicile UE în materie de mediu, biodiversitate și climă; reamintește că următorul CFM ar trebui să orienteze PAC post-2020 în direcția unei politici agricole echitabile, eficace și eficiente, care are ca obiectiv principal facilitarea tranziției spre un sistem alimentar și agricol durabil în Europa, și subliniază că trebuie asigurate fonduri suficiente pentru realizarea acestor obiective; salută abordarea strategică a Comisiei prezentată în comunicarea sa din 29 noiembrie 2017, intitulată „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii” (COM(2017)0713), care are ca scop oferirea unei mai mari flexibilități statelor membre pentru ca acestea să găsească mijloacele corespunzătoare pentru orientarea sectoarelor lor agricole în direcția atingerii obiectivelor comune în materie de mediu în cel mai eficient mod;

19.  invită Comisia să sprijine în continuare cercetarea și inovarea privind metode alternative la testarea pe animale și să aloce mai multe resurse financiare proiectelor de cercetare și dezvoltare desfășurate în UE; solicită Comisiei și statelor membre să continue finanțarea dezvoltării de alternative și să lucreze în cadrul structurilor internaționale pentru a accelera validarea și acceptarea metodelor alternative și pentru a sprijini țările terțe prin transferul de cunoștințe în cazul în care oamenii de știință ar putea să nu cunoască metodele alternative, precum și financiar în cazul în care laboratoarele de testare nu dețin infrastructura necesară;

20.  subliniază că următorul CFM trebuie să ia în considerare provocările sociale cu care se confruntă comunitățile locale și regionale cu o pondere ridicată a lucrătorilor în sectoarele dependente de emisiile de carbon în procesul necesar de transformare într-o societate cu emisii scăzute de dioxid de carbon; solicită ca fondurile și programele UE să fie dedicate într-o manieră coerentă facilitării unei tranziții echitabile a respectivelor comunități, prin sprijinirea angajării, recalificării și perfecționării lucrătorilor, a educației, a inițiativelor de căutare a unui loc de muncă și a înființării de întreprinderi noi, într-un dialog strâns cu partenerii sociali;

21.  subliniază importanța consolidării și simplificării politicii în domeniul schimbărilor climatice și al energiei, în special a tuturor obiectivelor uniunii energetice care ar trebui sprijinite de instrumentele existente, si anume cele din politica din coeziune, și de instrumentele noi;

22.  solicită ca finanțarea acordată agențiilor UE să corespundă sarcinilor ce le sunt încredințate;

23.  în ceea ce privește angajamentele asumate în temeiul Acordului de la Paris, subliniază necesitatea de a institui un instrument cuprinzător pentru regiunile și țările dependente de cărbune, în scopul de a sprijini o tranziție energetică echitabilă, în special în ceea ce privește dezvoltarea și utilizarea surselor regenerabile, modernizarea producerii energiei electrice și a rețelelor de energie electrică, adaptarea timpurie la viitoarele standarde de mediu, procesele de restructurare a sectoarelor dependente de emisiile de carbon, modernizarea încălzirii centralizate (inclusiv cogenerarea de înaltă eficiență), stocarea energiei, soluțiile și infrastructurile de mobilitate pe baza vehiculelor electrice, precum și soluțiile de eficiență energetică;

24.  reamintește importanța prevenirii și a anchetării cazurilor de utilizare abuzivă a fondurilor, precum și importanța politicii de combatere a fraudelor; subliniază, de asemenea, importanța cooperării cu țările terțe în vederea creării unui sistem de monitorizare timpurie a celor mai periculoase produse care pot aduce daune sănătății și siguranței publice și care pot provoca daune mediului;

25.  reamintește faptul că o stare bună de sănătate este o condiție prealabilă pentru realizarea altor obiective stabilite de UE și că politicile precum politica agricolă, de mediu, politica socială, politica privind incluziunea și politica privind ocuparea forței de muncă au un impact asupra sănătății; prin urmare, solicită ca în următorul CFM să se consolideze evaluarea impactului asupra sănătății și cooperarea intersectorială;

26.  subliniază importanța agențiilor descentralizate ale UE în punerea în aplicare a obiectivelor UE privind protecția sănătății umane și a mediului (ECDC, ECHA, AEM, EFSA, EMA); invită Comisia să garanteze structuri de resurse durabile și sigure pentru acestea în cadrul următorului CFM;

27.  solicită majorarea ponderii alocate în bugetul total al UE pentru măsurile din cadrul politicii de coeziune după 2020, recunoscând contribuția majoră a fondurilor structurale și de investiții europene la îmbunătățirea infrastructurii de mediu și de asistență medicală și la eliminarea diferențelor socioeconomice dintre regiuni; subliniază faptul că eficacitatea instrumentelor financiare nu înlocuiește nevoia inevitabilă de granturi în anumite domenii, în special pentru proiectele inovatoare și cu un grad de risc ridicat;

28.  subliniază că cheltuielile UE din cadrul politicilor externe ar trebui să mențină un nivel ridicat de ambiție în ceea ce privește cheltuielile pertinente în materie de climă și de mediu;

29.  solicită ca procesul legislativ în vederea adoptării următorului CFM să se încheie înainte de alegerile europene din 2019, pentru a se acorda suficient timp pentru negocierea legislației sectoriale a UE și pentru a se evita întârzierile în punerea în aplicare a noilor programe;

30.  subliniază necesitatea de a acorda asistență financiară din partea UE în contextul următorului CFM pentru dezafectarea instalațiilor nucleare după 2020, în scopul de a asigura protecția efectivă a mediului și a sănătății publice împotriva pericolelor generate de radiații; subliniază caracterul unic, complex și de durată al procesului de dezafectare și de eliminare a deșeurilor, care necesită echipamente tehnice specifice, personal înalt calificat și resurse financiare adecvate.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

24.1.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

43

3

8

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Pilar Ayuso, Ivo Belet, Simona Bonafè, Biljana Borzan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen, Seb Dance, Mark Demesmaeker, Stefan Eck, José Inácio Faria, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Arne Gericke, Julie Girling, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Jytte Guteland, Anneli Jäätteenmäki, Karin Kadenbach, Urszula Krupa, Giovanni La Via, Jo Leinen, Peter Liese, Joëlle Mélin, Susanne Melior, Gilles Pargneaux, Piernicola Pedicini, Bolesław G. Piecha, John Procter, Julia Reid, Frédérique Ries, Daciana Octavia Sârbu, Annie Schreijer-Pierik, Renate Sommer, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Ivica Tolić, Adina-Ioana Vălean, Jadwiga Wiśniewska, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Elena Gentile, Martin Häusling, Norbert Lins, Nuno Melo, Ulrike Müller, Christel Schaldemose, Bart Staes, Keith Taylor, Carlos Zorrinho

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

France Jamet, Jiří Maštálka

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

43

+

ALDE

Gerben-Jan Gerbrandy, Anneli Jäätteenmäki, Ulrike Müller, Frédérique Ries

EFDD

Piernicola Pedicini

GUE/NGL

Stefan Eck, Jiří Maštálka

PPE

Pilar Ayuso, Ivo Belet, Birgit Collin-Langen, José Inácio Faria, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Giovanni La Via, Peter Liese, Norbert Lins, Nuno Melo, Annie Schreijer-Pierik, Ivica Tolić, Adina-Ioana Vălean

S&D

Simona Bonafè, Biljana Borzan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Seb Dance, Elena Gentile, Jytte Guteland, Karin Kadenbach, Jo Leinen, Susanne Melior, Gilles Pargneaux, Christel Schaldemose, Daciana Octavia Sârbu, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Damiano Zoffoli, Carlos Zorrinho

Verts/ALE

Marco Affronte, Martin Häusling, Bart Staes, Keith Taylor

3

-

EFDD

Julia Reid

ENF

France Jamet, Joëlle Mélin

8

0

ECR

Mark Demesmaeker, Arne Gericke, Julie Girling, Urszula Krupa, Bolesław G. Piecha, John Procter, Jadwiga Wiśniewska

EPP

Renate Sommer

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

15.1.2018

AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020

(2017/2052(INI))

Raportor pentru aviz: Marian-Jean Marinescu

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că este important să se finalizeze uniunea energetică, aplicând o politică prospectivă privind schimbările climatice, precum și să se finalizeze piața unică digitală, uniunea piețelor de capital și Spațiul European al Cercetării, acestea fiind elemente fundamentale ale pieței unice; subliniază că politica în domeniul cercetării și inovării reprezintă o componentă strategică esențială a politicilor energetice, industriale și digitale și subliniază necesitatea de a aloca resursele bugetare necesare în acest sens;

2.  reamintește că actualul cadru financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020 s-a situat sub 1 % din venitul național brut al statelor membre în plăți și a reprezentat o reducere considerabilă față de CFM anterior, ceea ce a subminat coeziunea teritorială, economică și socială și principiul solidarității în cadrul UE; subliniază faptul că criza economică și socială care a afectat statele membre este departe de a fi încheiată și că este, de asemenea, necesar să se facă față unor noi priorități, provocări și crize neprevăzute; consideră, prin urmare, că bugetul CFM post-2020 ar trebui majorat în comparație cu perioada actuală; invită Comisia să structureze următorul CFM într-un mod care să reflecte în mod clar atât prioritățile existente, cât și cele noi și care să permită un răspuns la crizele neprevăzute; subliniază, în acest context, că noile priorități ar trebui finanțate cu fonduri noi, fără a pune în pericol obiectivele și programele politice pe termen lung;

3.  consideră că este prioritar ca toate dosarele europene de politică post-2020 să fie închise odată cu regulamentul privind CFM post-2020, înainte de alegerile europene din 2019; invită Comisia să prezinte, cât mai curând posibil, propuneri pentru toate politicile europene, pe baza reglementărilor actualmente în vigoare și actualizate în urma aplicării în actualul CFM, pentru a evita întârzierile în programarea și punerea în aplicare pentru noua perioadă;

4.  consideră că următorul CFM ar trebui să se concentreze în principal pe domenii și proiecte cu o clară valoare adăugată europeană, pe domenii care stimulează reindustrializarea, creșterea economică, competitivitatea și inovarea reală și care stimulează crearea de locuri de muncă, cum ar fi Programul-cadru pentru cercetare și inovare (R&I), cu scopul de a accelera tranziția către o economie sustenabilă, lideră la nivel mondial și bazată pe cunoaștere;

5.  subliniază că ar trebui să se garanteze un nivel suficient de finanțare pentru a susține noua strategie pentru o politică industrială durabilă, astfel încât UE să poată ține pasul cu creșterea tot mai mare a concurenței și cu avântul inovării în domeniul digitalizării și ecologizării din alte părți ale lumii și să poată deveni lider mondial în ceea ce privește dezvoltarea durabilă, inovarea, digitalizarea și o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon; solicită ca programele financiare necesare să fie garantate și extinse printr-un program de investiții specific optimizat și prin fonduri care să faciliteze dezvoltarea unei strategii industriale cuprinzătoare care să vizeze sectoare industriale cheie ale UE, în coordonare cu politicile de mediu ale UE;

6.  solicită Comisiei să garanteze finanțarea inovării îndreptată spre dezvoltarea de infrastructuri și soluții de stocare și de reîncărcare pentru vehicule pe bază de hidrogen și vehiculele electrice, precum și să continue să sprijine și să dezvolte în continuare inițiative precum inițiativa privind electromobilitatea la nivel european și întreprinderea comună „Pile de combustie și hidrogen”;

7.  reamintește evaluarea efectuată de Curtea de Conturi Europeană cu privire la angajamentul UE care nu a fost încă respectat, de a cheltui 20 % din bugetul său pentru acțiuni în domeniul climei: își reafirmă poziția conform căreia o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice, aplicarea principiului „eficiența energetică pe primul loc”, reducerea emisiilor, o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, energia din surse regenerabile și infrastructura inteligentă și modernă ar trebui să reprezinte coloana vertebrală a uniunii energetice și, prin urmare, ar trebui să aibă prioritate în următorul CFM;

8.  consideră că următorul CFM ar trebui să prevadă o mai mare finanțare din partea UE, inclusiv fonduri structurale și de investiții, pentru a aprofunda integrarea pieței energetice a UE și pentru a sprijini atingerea obiectivelor climatice ale UE în conformitate cu Acordul de la Paris, în special în ceea ce privește proiectele-cheie de infrastructură energetică, cum ar fi proiectele de interes comun (PIC);

9.  subliniază că este important să se acorde un sprijin amplu regiunilor cu emisii ridicate de dioxid de carbon aflate în tranziție pentru a sprijini tranziția energetică, tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon și modernizarea sistemelor de producere a energiei electrice, a rețelelor și tehnologiilor pentru captarea, stocarea și utilizarea dioxidului de carbon, în special în sectoarele industriale, precum și modernizarea sistemelor de încălzire centralizată; consideră că transformarea sectorului energetic în lumina obiectivelor legate de ambițiile climatice ar trebui să se bazeze pe mobilizarea fondurilor existente sau pe crearea unui fond pentru tranziția energetică în cadrul următorului CFM, pentru a facilita schimbările structurale în industriile mari consumatoare de energie și în centralele de producere a energiei electrice cu emisii ridicate de dioxid de carbon și a încuraja investițiile în tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon și soluțiile inovatoare;

10.  consideră că trebuie alocate suficiente resurse pentru ca uniunea energetică să funcționeze corect și rețeaua de interconectare a UE să devină viabilă, pentru a revizui și extinde rețelele de transport și de distribuție și a gestiona cererea, aprovizionarea și stocarea de energie în UE; subliniază importanța conectării Europei cu zona Mării Caspice, cu Orientul Mijlociu și cu Asia Centrală și a investițiilor în Coridorul Est-mediteraneean al gazelor, pentru a reduce dependența de gazele naturale din Rusia; reiterează necesitatea consolidării cooperării multilaterale în domeniul energiei în regiunea Mării Negre;

11.  subliniază că este necesar un Mecanism pentru interconectarea Europei (MIE) mai actual, mai eficace și mai durabil, care să soluționeze problema verigilor lipsă din infrastructura energetică și digitală a Europei, prin sprijinirea dezvoltării unor rețelele transeuropene de înaltă performanță și sustenabile; solicită ca în cadrul rețelelor europene să se acorde prioritate proiectelor orizontale care să combine proiecte de infrastructură, digitale, energetice și de transport;

12.  ia act de tendința recentă de a crește utilizarea instrumentelor financiare; reiterează faptul că, în următorul CFM, instrumentele financiare nu pot înlocui granturile pentru a finanța cercetarea și inovarea, eficiența energetică, eforturile de a combate sărăcia energetică, energia din surse regenerabile și tehnologiile inovatoare pentru energia din surse convenționale, deoarece granturile asigură o finanțare stabilă, cresc la maximum rezultatele pe teren și asigură o implicare mai largă a părților interesate, cum ar fi mediul academic, centrele de cercetare, autoritățile publice locale, IMM-urile, organizațiile societății civile și cetățenii; subliniază, de asemenea, importanța investițiilor în tehnologiile mai puțin dezvoltate, în special în ceea ce privește energia din surse regenerabile;

13.  reamintește că este important să se asigure finanțare pentru finalizarea pieței unice digitale prin utilizarea deplină a spectrului, a tehnologiei 5G și a conectivității la internet, precum și prin realizarea de progrese în ceea ce privește armonizarea normelor UE în domeniul telecomunicațiilor cu scopul de a stabili un cadru de reglementare potrivit pentru îmbunătățirea conectivității la internet în întreaga Uniune, inclusiv în zonele rurale îndepărtate; invită Comisia să ofere asistența necesară pentru a elimina barierele lingvistice și a stimula investiții care să contribuie la crearea unei societăți europene a gigabiților până în 2025; subliniază că orice sursă de finanțare ar trebui să se concentreze pe o „coloană vertebrală digitală” care să aducă conectivitatea prin fibră optică și backhaul în comunități îndepărtate, oferind astfel conexiuni gigabit de cea mai bună calitate pentru educație și servicii publice, precum și stații mobile de bază pentru a sprijini rețeaua 5G la nivel local;

14.  subliniază, de asemenea, necesitatea de a coordona mai bine instrumentele UE legate de investiții, inclusiv în domeniul inovării, cunoștințelor, competențelor și accesului la piețe pentru IMM-uri și întreprinderi nou-înființate; subliniază că este important să se continue finanțarea programelor legate de IMM-uri, cum ar fi instrumentul pentru IMM-uri și COSME, fără a împiedica alte programe, pentru a stimula mai mult competitivitatea și sustenabilitatea IMM-urilor din Uniunea Europeană;

15.  subliniază că este important să se depună eforturi pentru a comunica mai bine impactul noilor programe ale Comisiei;

16.  reamintește că statele membre au stabilit obiectivul de a atinge 3 % din PIB în domeniul cercetării și dezvoltării, din care două treimi ar trebui să provină din sectorul privat; invită statele membre să își respecte angajamentele naționale în materie de investiții în cercetare și dezvoltare în vederea atingerii acestui obiectiv; invită statele membre să își sporească investițiile naționale în cercetare și dezvoltare; subliniază că instrumente precum mecanismele de sprijin al politicilor ar trebui utilizate mai mult pentru a îmbunătăți eficiența sistemelor naționale de cercetare; solicită stabilirea unor norme pentru a facilita, sub coordonarea Comisiei, sinergiile dintre viitorul PC9 și bugetele naționale;

17.  reiterează solicitarea Parlamentului de a crește bugetul general cu cel puțin 120 miliarde EUR pentru PC9 cu scopul de a putea răspunde provocărilor societale, a asigura competitivitatea Europei la nivel mondial și poziția sa de lider industrial și științific în domeniul cercetării și inovării și pentru a contribui la atingerea obiectivelor UE în domeniul climei; solicită, în plus, să se pună accentul în mai mare măsură pe punerea în aplicare a cercetării și inovării prin intermediul întreprinderilor comune și să fie sprijinite investițiile în tehnologiile-cheie pentru a acoperi deficitul de investiții în inovare; solicită, în special, să se depună eforturi pentru a stimula inițiativele legate de inovațiile revoluționare creatoare de piețe, în special pentru IMM-uri;

18.  salută eforturile Comisiei de simplificare a programului-cadru pentru cercetare și inovare; solicită ca aceste eforturi să fie menținute pentru PC9, pentru a oferi un acces mai bun și condiții de concurență echitabile pentru candidații din toate statele membre prin intermediul unui nou sistem de evaluare a candidaturilor bazat pe valoarea adăugată și pe posibilele rezultate ale propunerilor; invită Comisia să analizeze dacă utilizarea sporită a sumelor forfetare reprezintă cea mai bună opțiune pentru beneficiari și auditori; subliniază că introducerea unei abordări de tip „audit unic” și o acceptare mai mare a practicilor contabile ale beneficiarilor ar însemna o simplificare majoră pentru beneficiarii PC; consideră că, în următorul program-cadru, abordarea ascendentă ar trebui consolidată, deoarece aceasta ar contribui la stimularea inovării; subliniază că pentru a determina o cercetare și o inovare de excelență sunt esențiale investițiile în infrastructuri științifice și tehnologice; subliniază succesul „mărcii de excelență”;

19.  subliniază importanța Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) și a comunităților sale de cunoaștere și inovare (CCI), care necesită resurse adecvate pentru a dezvolta în continuare acțiunile lor în domeniul educației, pentru a încuraja întreprinderile nou-înființate și a sprijini inovarea care contribuie la sănătatea populației, tranziția energetică, digitalizare și acțiunile din domeniul climei, printre altele, și care răspunde provocărilor majore, aducând beneficii societății în ansamblu;

20.  este ferm convins că alocarea bugetară pentru sănătate - un factor de bază pentru calitatea vieții și bunăstarea persoanelor - trebuie să fie mai mare în PC9 decât în cadrul programului Orizont 2020 și că sumele necesare ar trebui alocate mecanismelor care garantează că se acordă prioritate nevoilor publice de cercetare și asigură o rentabilitate publică echitabilă a investițiilor; subliniază că factorii determinanți pentru sănătate sunt multipli și se regăsesc, printre altele, în alimentație, în mediu sau în stilul de viață; prin urmare, solicită ca o abordare de tipul „O singură sănătate” (One Health) să fie adoptată și în cadrul politicii în domeniul cercetării și dezvoltării;

21.  consideră că o combinație de granturi și instrumente financiare inovatoare privind inovarea, tehnologia informației și comunicațiilor și infrastructura energetică, inclusiv Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), ar putea facilita punerea în aplicare a proiectelor și stimula și asigura finanțarea privată;

22.  solicită ca FEIS să fie revizuit pentru a își îndeplini rolul în ceea ce privește adiționalitatea economică, a promova proiectele cu externalități pozitive recunoscute, însă cu riscuri mai mari decât cele cu care este pregătit să se confrunte sectorul privat singur, a face posibilă reducerea decalajului dintre cercetare și piață și a se concentra pe stimularea inovării pieței; solicită să se consolideze în mod semnificativ rolul și capacitatea Platformei europene de consiliere în materie de investiții, în special printr-un rol proactiv în pregătirea proiectelor; reamintește că finanțarea pentru FEIS în cadrul următorului CFM nu ar trebui să presupună un impact financiar negativ asupra altor programe;

23.  invită Comisia să dezvolte, prin intermediul CFM, un cadru de politică industrială cuprinzător, coerent și pe termen lung pentru a facilita finanțarea pentru industriile culturale și creative cu scopul de a stimula competitivitatea acestora și de a le permite să-și îndeplinească potențialul în ceea ce privește crearea de locuri de muncă de calitate și creșterea economică în beneficiul Uniunii; solicită legături suplimentare între Programul-cadru pentru cercetare și inovare și programul Europa creativă; invită Comisia să respecte articolul 167 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și să definească industriile culturale și creative (ICC) drept prioritate orizontală în schemele și programele UE de finanțare, în special în cadrul Programului-cadru pentru cercetare și inovare, al Programului UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) și în fondurile ESI;

24.  invită Comisia să propună, în următorul CFM, proceduri de reglementare menite să faciliteze, să încurajeze și să coordoneze, cu sprijinul agențiilor UE, sinergiile dintre fondurile structurale și de investiții europene (ESI), MIE, Europa creativă și Orizont 2020 pentru proiecte de cercetare și dezvoltare care pot contribui la dezvoltarea capacității de inovare în regiunile cu rezultate nesatisfăcătoare; solicită implicarea mai activă a Comisiei în coordonarea proiectelor de cercetare și dezvoltare din cadrul diferitelor fonduri europene în diferite rubrici, cum ar fi strategiile de specializare inteligentă, precum și în revizuirea normelor privind ajutoarele de stat;

25.  subliniază că următorul buget al UE ar trebui să conțină o finanțare suficientă pentru spațiu cu scopul de a continua și de a dezvolta programele spațiale Galileo, EGNOS și Copernicus, luând în considerare necesitățile emergente ale utilizatorilor și prioritățile politice ale UE, precum și, în special, îmbunătățind securitatea cibernetică și acoperind lansarea programelor, noilor tehnologii și a supravegherii și urmăririi spațiale (SST);

26.  este ferm convins că, în PC9, spațiul ar trebui să beneficieze de o finanțare mai ridicată decât în cadrul Orizont 2020 și că sumele necesare ar trebui să fie alocate viitoarei inițiative comune în domeniul tehnologiei (ICT) privind materialele inovatoare pentru echipamentele spațiale și operațiunile de retragere de pe orbită cu scopul de a consolida competitivitatea inovației UE în domeniul spațial; solicită crearea unui program integrat de comunicare guvernamentală prin satelit (GOVSATCOM) care să asigure servicii de comunicare prin satelit securizate și eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru autoritățile publice europene; reamintește că de multă vreme susține poziția potrivit căreia cadrul de sprijin pentru SST ar trebui transformat într-un program al Uniunii și că domeniul său ar trebui extins și consideră că bugetul alocat acestei activități ar trebui majorat în mod corespunzător;

27.  atrage atenția cu privire la Fondul european de apărare și la propunerea recentă a Comisiei de instituire a programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, care ar trebui să acopere perioada 2019-2020; salută intenția Comisiei de a prezenta un program mai substanțial de dezvoltare industrială în domeniul apărării și un program de sprijin pentru cercetarea în domeniul apărării în beneficiul tuturor statelor membre și în scopul de a introduce progrese tehnologice care să poată atinge alte sectoare ale societății; consideră că, în următorul CFM, aceste programe din domeniul apărării ar trebui să fie finanțate din resurse suplimentare și, prin urmare, nu ar trebui să afecteze obiectivele bugetare pentru programele existente;

28.  reiterează poziția Parlamentului conform căreia toate angajamentele politice noi ar trebui finanțate prin noi credite și nu prin instrumente de flexibilitate sau prin redistribuirea creditelor din programele existente; solicită să se garanteze resurse suficiente pentru programele existente în domeniul de competență al Comisiei ITRE a Parlamentului;

29.  reamintește că este important să existe mai multă flexibilitate care să permită mobilizarea unor resurse suplimentare pentru a răspunde situațiilor neprevăzute; cu toate acestea, subliniază că recurgerea intensivă la instrumentele de flexibilitate ale CFM nu este cea mai bună modalitate de a face față crizelor complicate care probabil vor continua; este convins că este esențial să se introducă noi resurse și venituri proprii ale UE în bugetul UE pentru a aduce următorul CFM la un nivel care să corespundă nevoilor reale și ambițiilor politice ale Uniunii în domeniile de competență ale Comisiei ITRE; solicită analizarea cu atenție a opțiunilor propuse în raportul Grupului la nivel înalt privind resursele proprii; solicită stabilirea unei legături între finanțarea bugetului UE și domeniile de politică în care UE a determinat o reducere semnificativă a prețurilor, cum ar fi politica energetică și politica în domeniul telecomunicațiilor, ca fiind abordarea cea mai eficientă și neutră din punctul de vedere al pieței;

30.  ia act de faptul că următorul CFM va trebui să țină cont de ieșirea Regatului Unit din UE și de consecințele ei asupra bugetului UE; își exprimă dorința ca programele UE în domeniul de competență al ITRE să poată continua neschimbate și să fie luate măsuri adecvate pentru îndeplinirea acestui deziderat;

31.  invită Comisia să analizeze toate evaluările diferitelor politici și instrumente financiare, inclusiv ale instrumentelor financiare și fondurilor legate de energie, în special în ceea ce privește rezultatele, și să utilizeze aceste evaluări la elaborarea noului CFM;

32.  reamintește că s-au încredințat responsabilități mai mari Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) și Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) și, prin urmare, sunt necesare resurse suficiente pentru ca acestea să își îndeplinească misiunile, atât cele vechi cât și cele noi; subliniază că Agenția pentru Sistemul Global de Navigație prin Satelit European (GSA) și Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) necesită, de asemenea, resurse adecvate pentru a își îndeplini responsabilitățile în mod corespunzător și eficient; solicită să se asigure finanțare și personal suficient pentru toate agențiile care se încadrează în domeniul de competență al ITRE, pentru ca acestea să aibă capacitatea de a-și îndeplini sarcinile în mod corespunzător;

33.  consideră că următorul CFM ar trebui să ofere o previzibilitate și flexibilitate maximă pentru a putea fi utilizat pe deplin; consideră, în plus, că viitorul CFM ar trebui să garanteze că orice excedent rezultat din execuția insuficientă a bugetului UE și dezangajările rezultate din neexecuție să fie disponibile din nou în bugetul UE.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

11.1.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

45

9

7

Membri titulari prezenți la votul final

Bendt Bendtsen, Xabier Benito Ziluaga, José Blanco López, David Borrelli, Jonathan Bullock, Reinhard Bütikofer, Jerzy Buzek, Edward Czesak, Fredrick Federley, Ashley Fox, Theresa Griffin, Hans-Olaf Henkel, Eva Kaili, Kaja Kallas, Barbara Kappel, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Jeppe Kofod, Peter Kouroumbashev, Zdzisław Krasnodębski, Miapetra Kumpula-Natri, Christelle Lechevalier, Janusz Lewandowski, Edouard Martin, Angelika Mlinar, Csaba Molnár, Nadine Morano, Aldo Patriciello, Miroslav Poche, Paul Rübig, Massimiliano Salini, Algirdas Saudargas, Sven Schulze, Patrizia Toia, Claude Turmes, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Henna Virkkunen, Martina Werner, Lieve Wierinck, Hermann Winkler, Anna Záborská, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

Membri supleanți prezenți la votul final

Michał Boni, Mario Borghezio, Jens Geier, Gerben-Jan Gerbrandy, Werner Langen, Morten Løkkegaard, Florent Marcellesi, Marian-Jean Marinescu, Rupert Matthews, Clare Moody, Răzvan Popa, Dennis Radtke, Michèle Rivasi, Sofia Sakorafa, Anneleen Van Bossuyt

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Max Andersson, Ingeborg Gräßle

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

45

+

ALDE

Fredrick Federley, Gerben-Jan Gerbrandy, Kaja Kallas, Morten Løkkegaard, Angelika Mlinar, Lieve Wierinck

ECR

Edward Czesak, Zdzisław Krasnodębski

PPE

Bendt Bendtsen, Michał Boni, Jerzy Buzek, Ingeborg Gräßle, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Werner Langen, Janusz Lewandowski, Marian-Jean Marinescu, Nadine Morano, Aldo Patriciello, Dennis Radtke, Paul Rübig, Massimiliano Salini, Algirdas Saudargas, Sven Schulze, Vladimir Urutchev, Henna Virkkunen, Hermann Winkler, Anna Záborská

S&D

José Blanco López, Jens Geier, Theresa Griffin, Eva Kaili, Jeppe Kofod, Peter Kouroumbashev, Miapetra Kumpula-Natri, Edouard Martin, Csaba Molnár, Clare Moody, Miroslav Poche, Răzvan Popa, Patrizia Toia, Kathleen Van Brempt, Martina Werner, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

9

-

EFDD

David Borrelli, Jonathan Bullock

ENF

Mario Borghezio, Christelle Lechevalier

VERTS/ALE

Max Andersson, Reinhard Bütikofer, Florent Marcellesi, Michèle Rivasi, Claude Turmes

7

0

ECR

Ashley Fox, Hans-Olaf Henkel, Rupert Matthews, Anneleen Van Bossuyt

ENF

Barbara Kappel

GUE/NGL

Xabier Benito Ziluaga, Sofia Sakorafa

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/170713-sustainable-finance-report_en.pdf


AVIZ al Comisiei pentru transport și turism (1.12.2017)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020

(2017/2052(INI))

Raportor pentru aviz: Marian-Jean Marinescu

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  insistă asupra importanței strategice a cadrului financiar multianual (CFM) pentru sectoarele care se bazează pe investiții pe termen lung, cum ar fi sectorul transporturilor; solicită, prin urmare, Comisiei să prezinte o propunere și să inițieze negocieri cu Consiliul și Parlamentul pentru a elabora CFM post-2020 înainte de alegerile europene din 2019;

2.  evidențiază că infrastructurile de transport constituie coloana vertebrală a pieței unice, baza pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă și sunt cruciale pentru asigurarea celor patru libertăți fundamentale, și anume circulația persoanelor, a capitalului, a bunurilor și a serviciilor; ia act de faptul că, pentru a realiza un spațiu european unic al transporturilor, conectat la țările vecine, este necesar ca marile infrastructuri de transport să primească finanțări corespunzătoare și, de asemenea, să fie tratate ca o prioritate-cheie pentru competitivitatea UE și pentru coeziunea teritorială, economică și socială;

3.  evidențiază importanța obiectivelor stabilite de COP 21 („Acordul de la Paris”) în ceea ce privește transportul pentru combaterea schimbărilor climatice; subliniază faptul că ar trebui să fie puse la dispoziție mijloace financiare pentru a asigura transferul modal de la transportul rutier la transportul feroviar, precum și la transportul naval și transportul pe căile navigabile interioare, și pentru a încuraja statele membre să investească în transportul public inteligent, durabil și integrat; recomandă totodată să se acorde atenție reducerii zgomotului și a vibrațiilor în transporturi pentru a le oferi cetățenilor un mediu de înaltă calitate;

4.  subliniază că trebuie sprijinită elaborarea și implementarea unei politici industriale solide menite să îmbunătățească siguranța, securitatea, sănătatea publică, protecția mediului și competitivitatea globală a UE în sectorul transporturilor pentru a îmbunătăți legăturile și a facilita călătoriile în toate statele membre; consideră că sistemul de tip big data este un factor strategic care permite atingerea obiectivelor politicii UE în domeniul transporturilor și evidențiază necesitatea de a proteja infrastructurile critice de transport împotriva amenințărilor cibernetice;

5.  subliniază că infrastructurile critice de transport ar trebui considerate ca fiind de interes strategic pentru Uniunea Europeană;

6.  subliniază faptul că valoarea adăugată europeană a proiectelor din domeniul infrastructurii de transport depinde de capacitatea UE de a prevedea, în următorul CFM, un cadru de reglementare și mijloacele financiare corespunzătoare ambițiilor sale;

7.  consideră că ponderea proiectelor de infrastructură din cadrul politicii de coeziune în bugetul total al UE ar trebui majorată în perioada post-2020, întrucât Fondul de coeziune și Fondul european de dezvoltare regională aduc o contribuție fundamentală în ceea ce privește eliminarea decalajelor socio-economice și în materie de infrastructură dintre regiuni și ameliorarea calității medii a infrastructurii, reducând diferența de conectivitate între zonele mai dezvoltate și regiunile mai puțin dezvoltate;

8.  consideră că următorul CFM ar trebui să prevadă o finanțare majorată din partea UE, inclusiv din fondurile structurale și de investiții, în special pentru proiectele care contribuie la finalizarea rețelei centrale a rețelei transeuropene de transport (TEN-T) și a coridoarelor sale, precum și finanțare pentru realizarea infrastructurii destinate vehiculelor electrice și a altor soluții de transport care utilizează surse de energie alternative; reiterează faptul că instrumentele financiare nu pot înlocui granturile pentru proiectele TEN-T, care trebuie să rămână instrumentul principal al viitorului Mecanism pentru interconectarea Europei (MIE), deoarece unele moduri de transport, cum ar fi transportul feroviar sau pe căi navigabile, nu sunt atractive pentru investitorii privați;

9.  consideră că granturile nu trebuie să fie utilizate pentru a acoperi pierderile proiectelor neviabile din punct de vedere economic;

10.  invită Comisia să propună, în cadrul următorului CFM, măsuri coerente și transparente de facilitare, de încurajare și de coordonare, cu sprijinul agențiilor UE, a sinergiilor dintre fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), MIE și Orizont 2020 pentru proiectele referitoare la transport, în special în vederea sprijinirii acestor proiecte în regiunile transfrontaliere și de-a lungul TEN-T; solicită instituirea unui sistem de coordonare pentru a optimiza sinergiile granturilor și instrumentelor financiare; solicită o implicare mai activă a DG MOVE în coordonarea infrastructurii de transport în cadrul diferitelor fonduri europene;

11.  consideră că, în contextul următorului CFM, ar trebui să existe posibilitatea de a dezvolta și de a extinde în continuare coridoarele existente ale rețelei TEN-T centrale și globale, inclusiv în țările terțe relevante, pentru a sprijini proiectele de interes comun din sectorul transporturilor;

12.  subliniază că, pe lângă consecințele generale asupra bugetului, Brexit va avea efecte directe și indirecte deosebit de importante asupra politicii europene în domeniul transporturilor, în special în sectoarele aerian și maritim;

13.  invită coordonatorii europeni să realizeze o evaluare aprofundată a proiectelor încheiate și a progreselor realizate de-a lungul coridoarelor TEN-T în cadrul actualei perioade de programare, pe care să o prezinte Comisiei și Parlamentului; solicită Comisiei să țină seama de această evaluare în cadrul elaborării următorului CFM;

14.  subliniază că cofinanțarea din partea UE ar trebui să includă, ca prioritate-cheie în cooperarea teritorială europeană (CTE– Interreg), mici proiecte de infrastructură transfrontaliere pentru restabilirea legăturilor transfrontaliere regionale care lipsesc;

15.  subliniază necesitatea absolută a unei finanțări adecvate, inclusiv pentru cercetare și inovare în viitorul PC9, în domenii precum vehiculele electrice și cele cu hidrogen, automobilele conectate și autonome;

16.  este de părere că consolidarea guvernanței strategiilor macroregionale ale UE va contribui la dezvoltarea proiectelor cu valoare adăugată la nivelul UE;

17.  evidențiază importanța implicării în Strategia UE pentru regiunea Dunării a tuturor țărilor riverane pentru a evita blocajele de pe căile navigabile; solicită instituirea unei abordări descendente pentru a asigura o punere în aplicare eficientă a Strategiei UE pentru regiunea Dunării, în special în ceea ce privește navigabilitatea căilor navigabile interioare;

18.  consideră că este necesară o versiune actualizată și mai eficace a MIE, care să acopere toate modurile de transport, inclusiv infrastructura rutieră și căile navigabile interioare, și care să se concentreze asupra interconexiunilor și asupra finalizării rețelei în zonele periferice, utilizând totodată standarde comune; subliniază că MIE trebuie să beneficieze de finanțare sporită pentru a acoperi toate necesitățile de transport, inclusiv soluțiile digitale, transferul modal și mijloacele de transport ecologice; este de părere că MIE ar trebui să promoveze programe-pilot în beneficiul tuturor mijloacelor de transport cu scopul de a îmbunătăți siguranța, securitatea, protecția mediului și competitivitatea UE; subliniază că investițiile în infrastructura de transport sunt investiții în creșterea economică și în crearea de locuri de muncă pe termen lung; solicită, prin urmare, Comisiei să prezinte cât mai curând posibil o propunere referitoare la un regulament actualizat privind MIE, pentru a putea fi aprobat înainte de alegerile europene din 2019;

19.  reamintește că nouă coridoare ale rețelei centrale sunt identificate în anexa la Regulamentul privind MIE, care include o listă cu proiecte identificate în prealabil pentru o posibilă finanțare din partea UE pe parcursul perioadei 2014-2020, pe baza valorii lor adăugate pentru dezvoltarea TEN-T și a gradului lor de maturitate; este de părere că un MIE modernizat și mai eficace ar trebui să acorde prioritate unor legături mai directe între mai multe rețele centrale și globale și să pună accent pe promovarea unor legături mai puternice între rețelele globale, inclusiv, de exemplu, pe prioritățile orizontale, cum ar fi autostrăzile maritime; consideră că acest lucru ar trebui să se reflecte în orice listă de proiecte identificate în prealabil care urmează a fi incluse în următorul Regulament privind MIE;

20.  subliniază faptul că ar trebui să se garanteze finanțarea necesară pentru finalizarea spațiului feroviar unic european și consideră că este necesar să se acorde o atenție mai mare pentru îmbunătățirea siguranței, finalizarea legăturilor feroviare între statele membre și asigurarea întreținerii infrastructurii feroviare existente; consideră că finanțarea ar trebui să fie folosită, de asemenea, pentru reducerea zgomotului și renovarea conexiunilor feroviare secundare; subliniază, de asemenea, că comisia de coordonare a Sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS) ar trebui să urmărească încurajarea participării investitorilor și că aplicarea ERTMS ar trebui să fie devansată în vederea implementării în continuare a standardelor tehnice comune și a maximizării beneficiilor în materie de interoperabilitate; subliniază că ar trebui intensificată cofinanțarea întreprinderii comune Shift2Rail;

21.  reafirmă că este important să se permită utilizarea integrală a cerului unic european ca un pas înainte esențial pentru spațiul aerian european; subliniază că este necesară o finanțare adecvată și cheltuieli transparente, inclusiv pentru utilizatorii spațiului aerian, pentru exploatarea și implementarea componentelor Programului de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european (SESAR); solicită finanțare, ca parte a programului SESAR, pentru cercetări în domeniul managementului traficului aerian (ATM) cu aeronave fără pilot și pentru finalizarea managementului digital al traficului aerian european; reafirmă faptul că, în cadrul cerului unic european, un management eficace al traficului aerian poate reduce consumul de combustibil și emisiile cu 10 %; solicită ca resurse financiare adecvate să fie alocate întreprinderii comune Clean Sky;

22.  subliniază că revizuirea Regulamentului (CE) nr. 216/2008 prevede extinderea domeniului de competență al Agenției Europene de Siguranță a Aviației (AESA); subliniază că este important să se aloce o finanțare adecvată Agenției, pentru a se asigura îndeplinirea cu succes a acestor noi responsabilități;

23.  solicită Comisiei să asigure continuarea finanțării programelor spațiale emblematice ale UE: Galileo, Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS) și Copernicus; solicită alocarea sumelor necesare întreprinderii comune Clean Sky și asigurarea viabilității viitoarei inițiative tehnologice comune numite Space technologies for Europe (Tehnologii spațiale pentru Europa, STEPP); solicită Comisiei să elaboreze rapid o propunere pentru viitoarea comunicare guvernamentală prin satelit (GOVSATCOM), împreună cu finanțarea adecvată; reiterează că este important să se obțină o acoperire globală europeană a EGNOS, precum și extinderea acesteia în țările care fac parte din politica de vecinătate; consideră că este esențială alocarea unui buget de cercetare adecvat în aceste sectoare pentru a se asigura autonomia europeană în ceea ce privește accesul la spațiu;

24.  reiterează importanța asigurării unei finanțări adecvate pentru întreprinderile comune, printre altele SESAR, Shift2Rail și Clean Sky; consideră că inițiativa Shift2Rail ar trebui să acorde prioritate proiectelor axate pe interoperabilitate și să maximizeze beneficiile interoperabilității în cadrul spațiului feroviar unic european; consideră că este important să se aloce fonduri care să permită întreținerea infrastructurilor și respectarea criteriilor de calitate, pentru a se garanta o mai mare siguranță și protecție a consumatorilor;

25.  reafirmă importanța garantării finanțării necesare pentru dezvoltarea de aplicații inovatoare și eficace privind sistemul global de navigație prin satelit (GNSS) și de servicii bazate pe nevoile utilizatorilor și cu valoare adăugată;

26.  îndeamnă Comisia să sprijine, în cadrul viitorului CFM, un program de comenzi instituționale de lansare de sateliți pentru lansatoarele europene, precum și un program de monitorizare a deșeurilor spațiale;

27.  subliniază importanța garantării finanțării pentru a realiza o politică maritimă integrată, ca o inițiativă emblematică pentru guvernanța transsectorială și transnațională, precum și pentru a optimiza conexiunile multimodale și trecerea la servicii de transport digitale și ecologice și la moduri de transport durabile, inclusiv la transportul în comun și la transportul pe căile navigabile interioare; subliniază că ar trebui favorizată implementarea serviciilor de informații fluviale, pentru a sprijini operațiunile transfrontaliere;

28.  invită Comisia să relanseze rolul UE în Marea Mediterană printr-o strategie de reabilitare și modernizare a porturilor maritime de la Marea Mediterană, acestea reprezentând noduri esențiale ale comerțului european;

29.  reamintește că porturile îndeplinesc funcția de căi de acces pentru comerț, noduri energetice și clustere industriale; subliniază poziția porturilor în cadrul rețelei europene de transport; subliniază că ar trebui să se garanteze finanțare pentru finalizarea și consolidarea rețelei centrale de căi navigabile interioare integrată în rețeaua multimodală; evidențiază faptul că porturile și căile navigabile interioare necesită o finanțare suficientă pentru a face față provocărilor actuale și viitoare legate de asigurarea unor sisteme de transport inteligente, eficiente și durabile; recunoaște faptul că porturile și căile navigabile interioare pot juca un rol important în decarbonizarea economiei, oferind soluții bazate pe energii alternative;

30.  subliniază că ar trebui, de asemenea, să se acorde finanțare în perioada următoare pentru un sistem de transport inteligent (STI) și pentru proiecte de cooperare în materie de STI, având în vedere nevoile din domeniul transportului;

31.  solicită Comisiei să includă în buget o rubrică specifică destinată acelor porturi care trebuie să facă față consecințelor economice și sociale ale crizei migrației;

32.  subliniază rolul agențiilor europene de transport în armonizarea și integrarea diferitelor moduri de transport în Spațiul Economic European; având în vedere rolul și responsabilitățile din ce în ce mai mari care le sunt încredințate de legislație, solicită ca resursele lor operaționale să fie negociate în mod corespunzător în viitorul cadru bugetar;

33.  subliniază importanța tranziției către un sector al turismului durabil, inovator și digital, ceea ce presupune o mai bună coordonare între sectorul turismului și proiectele de infrastructură; consideră că, pentru a face progrese în direcția unei veritabile politici europene în domeniul turismului, ar trebui creată o linie bugetară specifică pentru turism; este de părere că astfel de inițiative de promovare a unor experiențe de călătorie inovatoare și durabile pentru tineri ar trebui să fie bine-venite; consideră totodată că acestea nu ar trebui să ia locul altor inițiative culturale și sugerează promovarea în continuare a unor mijloace corespunzătoare pentru o finanțare adecvată;

34.  subliniază faptul că ar trebui garantate competitivitatea și durabilitatea pe termen lung a turismului european, inclusiv valorificând pe deplin inovarea din acest sector și soluțiile TIC; consideră că procesele de rezervare ar trebui revizuite și că ar trebui să se prevadă un sistem-cadru de rezervare digital și centralizat, orientat către client;

35.  încurajează Comisia să cofinanțeze interconexiunea dintre rețeaua europeană de rute cicliste (EuroVelo) și rețeaua feroviară a UE, încurajând astfel turismul durabil în diferitele regiuni;

36.  reafirmă importanța de a se garanta fonduri pentru infrastructură în cadrul politicii de vecinătate, pentru a se asigura implementarea TEN-T și coordonarea infrastructurii transfrontaliere;

37.  subliniază necesitatea includerii diferitelor sectoare de transport, în special în ceea ce privește componenta lor industrială, în cadrul reflecțiilor desfășurate la nivelul Comisiei, de către SEAE și diferitele direcții generale, pentru dezvoltarea unei strategii de diplomație economică în serviciul extinderii internaționale a actorilor europeni în acest sector;

38.  consideră că următorul CFM ar trebui să prevadă o previzibilitate și flexibilitate maximă pentru a permite utilizarea integrală a resurselor angajate în cadrul acestuia, asigurând o repartizare echitabilă în toate regiunile Uniunii, ceea ce ar trebui, prin urmare, să garanteze că eventualul excedent rezultat din execuția insuficientă a bugetului UE, în special într-un sector de politică publică, și dezangajările rezultate din neexecutare sunt puse din nou la dispoziția bugetului din sectorul respectiv; solicită, în acest sens, Uniunii Europene să mențină cote de cofinanțare ridicate în selectarea proiectelor în cadrul CFM. subliniază importanța unei implicări mai active a DG MOVE în coordonarea infrastructurii de transport în cadrul diferitelor fonduri europene;

39.  subliniază că investițiile Uniunii în noile tehnologii pentru transportul durabil și, în special, pentru metodele de propulsie (de exemplu electrică, cu hidrogen, cu biocarburanți etc.) trebuie să se bazeze pe principiul neutralității tehnologice, lăsând la latitudinea pieței și a cetățenilor posibilitatea de a alege dintre diferitele soluții de transport;

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

23.11.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

38

3

0

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Lucy Anderson, Marie-Christine Arnautu, Georges Bach, Deirdre Clune, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Andor Deli, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Dieter-Lebrecht Koch, Merja Kyllönen, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Marian-Jean Marinescu, Gesine Meissner, Cláudia Monteiro de Aguiar, Renaud Muselier, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Gabriele Preuß, Christine Revault d’Allonnes Bonnefoy, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, Jill Seymour, Pavel Telička, Wim van de Camp, Janusz Zemke, Roberts Zīle, Kosma Złotowski, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

Membri supleanți prezenți la votul final

Jakop Dalunde, Mark Demesmaeker, Jill Evans, Maria Grapini, Peter Kouroumbashev, Jozo Radoš, Olga Sehnalová

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Juan Fernando López Aguilar

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

38

+

ALDE

Gesine Meissner, Jozo Radoš, Dominique Riquet, Pavel Telička

ECR

Mark Demesmaeker, Jacqueline Foster, Roberts Zīle, Kosma Złotowski

EFDD

Daniela Aiuto

GUE/NGL

Merja Kyllönen

PPE

Georges Bach, Deirdre Clune, Andor Deli, Dieter-Lebrecht Koch, Marian-Jean Marinescu, Cláudia Monteiro de Aguiar, Renaud Muselier, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Massimiliano Salini, Luis de Grandes Pascual, Wim van de Camp, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

S&D

Lucy Anderson, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Maria Grapini, Peter Kouroumbashev, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Juan Fernando López Aguilar, Gabriele Preuß, Christine Revault d’Allonnes Bonnefoy, Olga Sehnalová, Janusz Zemke

VERTS/ALE

Michael Cramer, Jakop Dalunde, Jill Evans

3

-

EFDD

Peter Lundgren, Jill Seymour

ENF

Marie-Christine Arnautu

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (11.10.2017)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020

(2017/2052(INI))

Raportor pentru aviz: Derek Vaughan

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020 prevede faptul că Comisia ar trebui să își prezinte propunerea privind viitorul CFM pentru perioada de după 2020 înainte de 1 ianuarie 2018; întrucât propunerile legislative referitoare la următorul CFM trebuie să fie prezentate cât mai curând posibil, pentru a putea lua decizii cu privire la viitorul politicii de coeziune și pentru a putea adopta un acord cu privire la reînnoirea finanțării într-un timp cât mai scurt, înainte de sfârșitul actualei perioade de programare, astfel încât să se prevină întârzierile în programarea pentru noua perioadă;

B.  întrucât articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) stipulează faptul că Uniunea promovează coeziunea economică, socială și teritorială, precum și solidaritatea între statele membre și regiunile UE și în cadrul acestora; întrucât politica de coeziune regională este una dintre politicile fundamentale ale UE, cu o valoare adăugată ridicată, promovând solidaritatea, reducând decalajele în materie de dezvoltare și aducând în mod direct cetățenilor UE din toate regiunile beneficiile integrării europene; întrucât, în plus, politica de coeziune regională asigură o legătură mai strânsă între diferitele regiuni ale Europei și consolidează economia europeană prin punerea în aplicare a principiului solidarității, consolidează convergența socială în cadrul Uniunii și permite transformarea UE într-o uniune tangibilă și vizibilă pentru cetățenii săi prin rezultatele concrete oferite la fața locului; întrucât, prin urmare, este fundamental ca o finanțare suficientă pentru politica de coeziune – cel puțin echivalentă cu cea din perioada actuală – să fie prevăzută în CFM, astfel încât să corespundă provocărilor pe care această politică ar trebui să le abordeze în mod adecvat;

C.  întrucât ar trebui adoptate măsuri adecvate care să garanteze că problemele bugetare create de ieșirea Regatului Unit din UE nu au efecte negative asupra alocării bugetului pentru politica regională, inclusiv prin trecerea la noi resurse proprii pentru finanțare; întrucât politica de coeziune oferă instrumente transfrontaliere și alte instrumente de cooperare teritorială menite să asigure continuarea colaborării cu regiunile Regatului Unit după ieșirea Regatului Unit din UE, menținând contactele și conlucrând cu cetățenii săi în vederea atingerii obiectivelor comune;

D.  întrucât unele dintre propunerile privind noile resurse proprii, prezentate în raportul final și în recomandările Grupului la nivel înalt privind resursele proprii din decembrie 2016, precum o taxă pe tranzacțiile financiare, o taxă pe carbon impusă pentru toate sursele de emisii de gaze cu efect de seră și un impozit european pe profit merită analizate într-un context mai larg și ar fi, de asemenea, în concordanță atât cu obiectivele cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030, cât și cu obiectivele coeziunii economice, sociale și teritoriale;

E.  întrucât politica de coeziune a contribuit în mod semnificativ la coeziunea economică, socială și teritorială, la punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 și la realizarea obiectivelor sale pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; întrucât UE riscă în continuare să nu atingă aceste obiective până în 2020, în special în ceea ce privește reducerea sărăciei, promovarea energiei din surse regenerabile și combaterea șomajului; întrucât strategia ar trebui revizuită pentru perioada de după 2020 și ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă; întrucât finanțarea sa ar trebui să fie asigurată în următorul CFM, pe durata căruia politica de coeziune ar trebui să joace un rol major; întrucât politica de coeziune a obținut rezultate importante și a permis reducerea decalajului economic și social între regiunile europene; întrucât, cu toate acestea, 47 de regiuni din opt state membre înregistrează în continuare întârzieri în ceea ce privește dezvoltarea lor,

1.  confirmă faptul că politica de coeziune prezintă o valoare adăugată ridicată la nivelul UE, întrucât aceasta urmează obiectivele tratatului referitoare la coeziunea economică, socială și teritorială, precum și pe cele privind reducerea disparităților între nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni prin:–

  contribuția la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă la nivel regional și local, în special în teritoriile rămase în urmă, ceea ce contribuie la convergență, la efectele de propagare, la o cooperare economică sporită, la stabilitatea macroeconomică generală și la competitivitatea Uniunii în ansamblul său;–

  furnizarea de bunuri publice de dimensiune europeană prin sprijinirea infrastructurii transnaționale;–

  promovarea cooperării transfrontaliere și contribuția la crearea unui cadru stabil de pace și democrație durabile în Europa;–

  utilizarea gestiunii partajate și a subsidiarității pentru a reuni diverse părți interesate de la diferite niveluri de guvernanță și pentru a aborda în mod eficient riscurile și oportunitățile socioeconomice;

2.  invită Comisia să își prezinte fără întârziere propunerile privind viitorul CFM și pachetul privind politica de coeziune pentru perioada de după 2020 și insistă asupra inițierii imediate a negocierilor pentru a asigura implementarea oportună a fondurilor structurale și de investiții europene (ESI) în perioada de programare de după 2020; consideră că politica de coeziune ar trebui să rămână în beneficiul cetățenilor din toate regiunile, concentrând, în același timp, resursele în regiunile cele mai vulnerabile; consideră că ar trebui elaborat și introdus un nou set de indicatori sociali și de mediu, pe lângă PIB, pentru a aloca fondurile ESI într-un mod mai echitabil și pentru a ține mai bine seama de diferitele tipuri de inegalități;

3.  afirmă că politica de coeziune ar trebui să rămână principala politică a UE în domeniul investițiilor publice și al dezvoltării, dar că trebuie să se facă mai mult pentru a evidenția rolul important și indispensabil al politicii de coeziune în atingerea obiectivelor politice ale UE; consideră, prin urmare, că trebuie acordată o atenție deosebită ocupării forței de muncă, competențelor, inovării, demografiei, IMM-urilor, incluziunii sociale și obiectivelor specifice ale UE, precum digitalizarea și reindustrializarea, dar și dimensiunii sociale consolidate, cooperării teritoriale și dimensiunii urbane; subliniază, în acest sens, faptul că politica de coeziune nu este menită să reprezinte soluția și instrumentul de finanțare pentru fiecare eveniment neprevăzut și că nu ar trebui să contribuie la instituirea de noi programe; subliniază că noile provocări nu ar trebui să submineze obiectivele tradiționale și pe termen lung ale politicii de coeziune, astfel cum sunt prevăzute în tratate;

4.  solicită, prin urmare, punerea la dispoziție, în CFM, a unei finanțări cel puțin egale cu cea asigurată în prezent pentru politica de coeziune post-2020, garantând un bun echilibru între investițiile în cetățeni și investițiile pentru cetățeni și între cele trei dimensiuni ale politicii de coeziune – economică, socială și teritorială – precum și faptul că obiectivele politice ale UE pot fi atinse; consideră că ponderea CFM destinată coeziunii ar trebui să fie sporită și că angajamentele actuale nu ar trebui să fie reduse; reamintește că, având în vedere începutul tardiv al perioadei și volumul estimat de cereri de plată către sfârșitul acesteia, este deosebit de important să se mărească plafonul de plată de la rubrica 1b pentru a asigura fluxul de lichidități și de investiții și pentru a putea răspunde potențialului impact al riscurilor politice; remarcă faptul că crearea viitoarelor programe și instrumente ale UE și sprijinul acordat celor actuale nu ar trebui să aibă loc în detrimentul investițiilor existente; recunoaște contribuția importantă a politicii de coeziune la facilitarea reformelor structurale prin stimulente, precum condiționalitățile ex-ante, mai degrabă decât prin sancțiuni, și solicită Comisiei să analizeze și alte modalități pozitive de sprijinire a eforturilor naționale și regionale; subliniază că trebuie să se acorde în continuare o atenție deosebită regiunilor mai puțin dezvoltate; subliniază faptul că CFM ar trebui să sprijine prioritățile evidențiate în semestrul european, în special ținând seama de recomandările specifice fiecărei țări, acordând atenție, în același timp, obiectivelor politicii de coeziune consacrate în tratate; reamintește că noile priorități și inițiative ale UE ar trebui finanțate din fonduri noi și că politica de coeziune nu ar trebui să fie pusă în pericol prin utilizarea pachetului său financiar actual ca sursă de finanțare pentru astfel de noi priorități și inițiative;

5.  consideră că fondurile regionale ar trebui să fie protejate și ar trebui să fie acordate în continuare tuturor regiunilor Uniunii, în principal sub formă de granturi, mai degrabă decât de instrumente financiare, care, la rândul lor, au un rol important de jucat în anumite cazuri, după efectuarea unor evaluări ex-ante corespunzătoare; reamintește că, în acest context, ar trebui să se prevadă o strategie clară și un set de criterii pentru a determina ce tip de finanțare este mai adecvat pentru atingerea obiectivelor dorite, precum și că instrumentele financiare ar trebui integrate în mod corespunzător cu granturile, după caz; subliniază că, în cazul unei reduceri a bugetelor UE, este necesar să se pună în mai mare măsură accentul pe obiectivele fundamentale ale UE și pe valoarea adăugată a UE, cu o atenție deosebită acordată stimulării creșterii și creării de locuri de muncă și reducerii inegalităților și a disparităților regionale; subliniază declarația Comisiei conform căreia instrumentele financiare sunt adecvate doar pentru proiectele care generează venituri; consideră, prin urmare, că granturile și subvențiile vor continua să fie necesare; subliniază riscurile pe care le implică produsele financiare, cum ar fi instrumentele de capitaluri proprii, fondurile fiduciare, precum și alte tipuri de obligațiuni; remarcă faptul că mărirea ponderii instrumentelor financiare nu ar trebui să influențeze contribuțiile financiare nerambursabile, întrucât acest lucru ar afecta negativ echilibrul necesar; remarcă faptul că stabilirea unor obiective obligatorii pentru utilizarea instrumentelor financiare în cadrul CFM de după 2020 nu poate fi considerată o opțiune viabilă; consideră că rolul statelor membre ar trebui consolidat prin rate de cofinanțare corespunzătoare care să asigure menținerea angajamentului statelor membre; ia act de existența unor opinii divergente în ceea ce privește condiționalitatea macroeconomică și subliniază că legătura dintre politica de coeziune și procesele de guvernanță economică prevăzute de semestrul european trebuie să fie echilibrată, reciprocă și să limiteze impactul asupra beneficiarilor fondurilor ESI; consideră că este esențial ca fondurile ESI să se axeze pe domeniile în care acțiunea comună este cea mai necesară, precum promovarea creșterii și a competitivității sau contribuția la adaptarea la schimbările climatice și utilizarea eficientă a resurselor; subliniază faptul că finanțarea UE ar trebui să completeze bugetele naționale, prin oferirea unei adiționalități reale și prin garantarea faptului că se adoptă măsuri în domeniile excluse din bugetele naționale;

6.  consideră că orice soluție care presupune adoptarea unui CFM pe termen scurt este inacceptabilă, întrucât ar împiedica planificarea pe termen lung și ar avea un efect negativ asupra predictibilității politicilor, inclusiv a politicii de coeziune; consideră că singura alternativă la durata actuală este un CFM pe o perioadă de 5 + 5 ani, cu o evaluare obligatorie la jumătatea perioadei, cu condiția ca Comisia să asigure o tranziție armonioasă între perioadele de programare, ceea ce ar necesita reguli de dezangajare mai stricte, proceduri mai scurte de închidere a programelor și procese mai rapide de organizare și de lansare a programelor; solicită ca viitorul CFM să asigure o mai mare supraveghere din partea cetățenilor, inclusiv prin consolidarea principiului parteneriatului în politica de coeziune și prin integrarea raționalizată a acestuia în alte politici; reiterează solicitarea sa de a aplica integrarea dimensiunii de gen în toate secțiunile bugetului UE;

7.  solicită ca prioritățile programelor de dezvoltare regională să fie actualizate pentru a lua în considerare modificarea condițiilor și pentru a profita de beneficiile noii tehnologii; este de părere că politica de coeziune ar trebui să aibă ca obiectiv, în special, consolidarea economiei bazate pe cunoaștere și stimularea inovării; consideră, de asemenea, că CFM trebuie să fie mai flexibil, pentru a face față unor dificultăți neprevăzute; subliniază că poziția Comisiei este de a găsi un echilibru adecvat între stabilitatea și flexibilitatea finanțării; consideră că ratele șomajului de la nivel regional și indicele progresului social regional reprezintă criterii adecvate; subliniază faptul că nivelul semnificativ de creștere necesar pentru crearea de locuri de muncă și pentru dezvoltare nu poate fi realizat fără eforturi comune pentru punerea în aplicare a unui bun mix de politici economice, constând în investiții, reforme structurale și consolidare fiscală; subliniază rolul politicii de coeziune în atingerea obiectivelor care derivă din Acordul de la Paris (COP21) și în asigurarea tranziției spre o economie circulară și cu emisii reduse de dioxid de carbon; subliniază că, pentru a asigura o mai bună execuție a bugetului politicii de coeziune în viitor, este necesar ca această politică să fie simplificată temeinic, pe baza recomandărilor Grupului la nivel înalt și să se aibă în vedere aplicarea mai amplă a principiului proporționalității, precum și introducerea unei diferențieri pe regiuni în punerea în aplicare a programelor care vizează fondurile ESI; subliniază importanța politicii regionale în ceea ce privește protejarea regiunilor celor mai vulnerabile, precum regiunile cel mai puțin dezvoltate și regiunile ultraperiferice;

8.  subliniază importanța inițiativelor transfrontaliere regionale pentru promovarea integrării europene, precum și a creșterii economice inteligente, durabile și favorabile incluziunii și a creării de locuri de muncă; subliniază faptul că Mecanismul pentru interconectarea Europei și Fondul de coeziune ar trebui să rămână principalele surse de investiții în infrastructură și că pachetele de finanțare ar trebui să fie corelate cu cererea actuală ridicată și cu suprasubscrierea; subliniază faptul că cooperarea teritorială europeană (Interreg) reprezintă un domeniu-cheie de valoare adăugată a UE pentru asigurarea continuității proiectelor comune de la nivel transfrontalier și de la nivelul întregii UE, precum și a legăturilor dintre acestea; consideră că aceste inițiative transfrontaliere, în special, ilustrează valoarea adăugată a Uniunii Europene;

9.  reamintește că, până în prezent, s-a dovedit că investițiile în rubrica 1a au un puternic impact pozitiv asupra politicilor; consideră că anumite programe, cum ar fi programul succesor al Orizont 2020, ar trebui să primească dublul finanțării disponibile în contextul actualului program-cadru; ia act de faptul că estimările, cererea și ratele de succes arată că o astfel de creștere ar reduce deficitul de finanțare în materie de cercetare și inovare;

10.  solicită Comisiei să valorifice și să faciliteze și mai mult sinergiile și complementaritățile dintre diferitele fonduri ale UE, în special între politica de coeziune, programul Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei și Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), pentru a evita aplicarea unor norme de reglementare diferite pentru proiecte similare doar pentru că proiectele respective sunt puse în aplicare pe baza unor instrumente diferite și să depună eforturi pentru îndeplinirea obiectivului de a crea aceleași norme pentru proiecte similare, inclusiv în cazul în care acestea sunt finanțate prin diferite politici și instrumente ale UE, deoarece acest lucru ar reduce birocrația și ar facilita execuția fondurilor UE pentru beneficiari, fără a aduce atingere integrității creditelor financiare ale fondurilor ESI; remarcă faptul că mai pot fi realizate îmbunătățiri în ceea ce privește utilizarea instrumentelor financiare și sinergiile cu granturile; subliniază, în acest context, faptul că trebuie să se acorde o atenție deosebită normelor în materie de ajutoare de stat, astfel încât să se asigure condiții de concurență echitabile pentru granturi și instrumentele financiare; consideră că este necesar să se asigure continuitatea punerii în aplicare a fondurilor ESI, inclusiv a Fondului de coeziune și a Fondului social european, în perioada de după 2020;

11.  consideră că este esențial să se asigure faptul că, în contextul noului CFM, normele bugetare și normele referitoare la cheltuielile aferente politicii de coeziune sunt, în sfârșit, simplificate într-un mod echilibrat, fără a submina principiile orizontale ale politicii de coeziune, pentru a avea un impact pozitiv asupra sustenabilității următorului CFM, precum și pentru a reduce sarcina asupra beneficiarilor; solicită Comisiei să exploreze în continuare oportunitățile oferite de „cadrul unic de reglementare”, pentru a încuraja mai mulți beneficiari să solicite finanțare din partea UE, întrucât acest lucru ar oferi un impuls pentru stabilirea unor norme de punere în aplicare mult mai clare și mai armonioase și ar asigura planificarea strategică integrată a sprijinului UE; solicită implementarea unui bonus de simplificare pentru statele membre pentru aplicarea unor măsuri eficiente de reducere a birocrației și de îmbunătățire a gestionării fondurilor UE; subliniază că, în contextul maximizării performanței CFM din punctul de vedere al condiționalității, este important să se găsească echilibrul corect pentru a nu pune în pericol investițiile; subliniază că „pachetul Omnibus” oferă un potențial sporit în ceea ce privește simplificarea și flexibilitatea propuse; consideră, prin urmare, că acest pachet ar trebui să fie pus în aplicare și dezvoltat în continuare după 2020; solicită Comisiei să adopte măsuri pentru sporirea eficienței și extinderea ofertei de sprijin pentru consolidarea capacităților administrațiilor locale, regionale și naționale și ale beneficiarilor; solicită Comisiei să se bazeze pe elementele pozitive ale sistemului de condiționalitate ex-ante, reducând, în același timp, sarcina administrativă corespunzătoare în ceea ce privește evaluarea și procedura; solicită Comisiei să întărească acțiunile de consolidare a capacităților administrative în vederea unei implementări mai eficiente a fondurilor; încurajează o utilizare la scară mai largă a măsurilor inspirate de raportul recent al Comisiei intitulat „Competitivitatea în regiunile cu creștere scăzută și cu venituri mici – raportul privind regiunile rămase în urmă”;

12.  solicită o majorare a bugetului și o revizuire suplimentară a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, în special în ceea ce privește pragul maxim al avansurilor (limitat în prezent la 30 de milioane EUR) prevăzut la articolul 4a din Regulamentul FSUE revizuit, pentru a aborda în mod eficient și prompt o mai mare parte a pagubelor cauzate de dezastrele naturale.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

9.10.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

27

4

4

Membri titulari prezenți la votul final

Franc Bogovič, Steeve Briois, Andrea Cozzolino, Rosa D’Amato, John Flack, Iratxe García Pérez, Krzysztof Hetman, Marc Joulaud, Louis-Joseph Manscour, Martina Michels, Iskra Mihaylova, Jens Nilsson, Andrey Novakov, Paul Nuttall, Konstantinos Papadakis, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák, Liliana Rodrigues, Maria Spyraki, Ruža Tomašić, Ángela Vallina, Monika Vana, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Daniel Buda, Andor Deli, Raffaele Fitto, John Howarth, Ivana Maletić, Tonino Picula

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

James Carver, Esther Herranz García, Susanne Melior

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

27

+

ALDE

Iskra Mihaylova, Matthijs van Miltenburg

ECR

Raffaele Fitto, John Flack, Mirosław Piotrowski, Ruža Tomašić

PPE

Franc Bogovič, Daniel Buda, Andor Deli, Esther Herranz García, Krzysztof Hetman, Marc Joulaud, Ivana Maletić, Andrey Novakov, Stanislav Polčák, Maria Spyraki, Joachim Zeller, Lambert van Nistelrooij

S&D

Andrea Cozzolino, Iratxe García Pérez, John Howarth, Louis-Joseph Manscour, Susanne Melior, Jens Nilsson, Tonino Picula, Liliana Rodrigues, Derek Vaughan

4

-

EFDD

James Carver, Paul Nuttall

ENF

Steeve Briois

NI

Konstantinos Papadakis

4

0

EFDD

Rosa D’Amato

GUE/NGL

Martina Michels, Ángela Vallina

Verts/ALE

Monika Vana

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (26.1.2018)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020

(2017/2052(INI))

Raportoare pentru aviz: Sofia Ribeiro

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază importanța enormă a politicii agricole comune (PAC), cea mai veche politică comună a Uniunii, pentru realizarea obiectivelor publice și pentru a răspunde provocărilor în continuă schimbare prin reforme succesive, ceea ce este esențial, de exemplu, pentru a produce alimente de înaltă calitate, dar și pentru a furniza bunuri și servicii nealimentare, securitatea alimentară și stabilizarea și conservarea populațiilor rurale, cu scopul de a asigura alimente la un preț accesibil pentru aproximativ 500 de milioane de consumatori europeni, un echilibru teritorial și coeziune socială, precum și pentru a garanta că zonele rurale sunt sustenabile pe termen lung; precizează, în continuare, că acest lucru îi costă pe cetățenii UE doar 0,32 EUR pe zi; reamintește că agricultura și industria alimentară reprezintă 16 % din cifra de afaceri totală a industriei europene și asigură peste 44 de milioane de locuri de muncă de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente, 10 milioane de locuri de muncă direct în agricultură, 11 milioane de exploatații agricole și 130 de miliarde de euro pe an venituri din exporturi; subliniază că, prin cei doi piloni ai săi, PAC contribuie la stabilizarea veniturilor agricultorilor, promovând totodată programe de mediu și activitatea economică în zonele rurale;

2.  subliniază că în cadrul actualului CFM 2014-2020 și pentru prima dată, PAC nu mai este politica UE cu cel mai mare buget (în cursul ultimelor trei decenii, cota sa a scăzut, în mod regretabil, de la 75 % la numai 38 % din CFM); declară în mod explicit că, prin numeroase reforme ale politicii, cheltuielile din cadrul PAC au fost reduse și au devenit mai bine direcționate, orientate spre piață și concepute pentru a îmbunătăți competitivitatea agriculturii UE;

3.  remarcă, de asemenea, că integrarea unor sarcini și obiective suplimentare în PAC, care nu sunt neapărat remunerate de piață, a fost realizată fără creșterea bugetului său, în timp ce UE a fost extinsă pentru a include mai multe state membre; subliniază că provocările și cerințele au crescut, printre ele, de exemplu, nevoia de a asigura că aprovizionarea cu alimente este stabilă și că resursele de mediu sunt protejate, dezvoltarea de practici agricole sustenabile, înverzirea, investițiile în noi tehnologii agricole și atenuarea efectelor și impactului schimbărilor climatice;

4.  îndeamnă Comisia să crească bugetul PAC după 2020 sau, cel puțin, să îl mențină la nivelul actual, astfel încât să se poată menține structura cu doi piloni a PAC pentru a sprijini agricultorii în toate sectoarele agricole, pentru a atinge obiectivele-cheie de creștere a veniturilor agricultorilor, de protejare și creare a locurilor de muncă, de inovare și de îndeplinire a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), dar și de a respecta angajamentele legate de punerea în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice; subliniază că orice reducere suplimentară a bugetului PAC va avea un impact negativ asupra competitivității sectorului agricol și a dezvoltării regionale în UE în comunitățile agricole europene și zonele rurale, posibilitate pe care Parlamentul o respinge ferm;

5.  consideră că bugetul PAC ar trebui să reflecte valoarea adăugată europeană ridicată a acestei politici, care cuprinde atât o piață unică a produselor agroalimentare cât și beneficii sociale, ecologice și de coeziune la nivelul UE și subliniază că PAC nu mai este doar o simplă politică sectorială; consideră că o reducere a bugetului PAC ca procentaj din PIB-ul UE-27 ar reduce eficacitatea PAC în ceea ce privește realizarea obiectivelor Uniunii; consideră că nivelul bugetar al acestei politici ar trebui să garanteze statutul unional deplin din punct de vedere financiar;

6.  subliniază că PAC este o politică completă și pe deplin dezvoltată a UE și una dintre pietrele de temelie ale integrării europene; ia act de faptul că această politică realizează din ce în ce mai multe obiective publice și reacționează în mod flexibil la noi provocări și la necesitățile în continuă schimbare ale UE și ale societății sale prin reforme; remarcă faptul că este responsabilă de condițiile de concurență în cadrul pieței unice, determinând astfel previzibilitatea și stabilitatea condițiilor în care se desfășoară activitățile agricole;

7.  remarcă cu îngrijorare că incertitudinea cu privire la viitorul PAC în contextul CFM are deja consecințe negative în zonele rurale, cu un efect demoralizator asupra persoanelor care lucrează în agricultură, creându-se un climat care ar putea duce la situații de criză în UE, pentru sector și în ceea ce privește aprovizionarea cu alimente;

8.  subliniază că PAC și bugetul său formează un cadru operațional comun pentru sectorul agricol în Uniunea Europeană și că lipsa acestor elemente ale proiectului european ar împiedica funcționarea eficientă a unei piețe comune a produselor agroalimentare în UE, întrucât statele membre ar concura între ele cu privire la nivelul de sprijin pentru agricultură, denaturând astfel concurența;

9.  atrage atenția asupra nivelului ridicat de ambiție al Comisiei în ceea ce privește negocierile comerciale și liberalizarea accesului la piața agricolă europeană pentru unii dintre cei mai competitivi producători agricoli ai lumii; subliniază, pe de altă parte, că societatea europeană se așteaptă ca producția agricolă din UE să se desfășoare în conformitate cu norme și standarde dintre cele mai înalte în ceea ce privește calitatea și siguranța alimentară, bunăstarea animalelor, protecția mediului și protecția climei; subliniază, în acest context, importantul rol compensator al PAC și sprijinul financiar aferent pentru menținerea competitivității agriculturii europene;

10.  invită Comisia să ia măsuri suplimentare pentru a simplifica sistemul de finanțare a PAC, pentru a reduce sarcinile financiare și administrative ale agricultorilor și pentru a asigura o informare adecvată a publicului în legătură cu PAC și bugetul oferit de aceasta, deoarece valoarea făcută publică a ajutorului poate induce în eroare, dat fiind faptul că publicul nu știe că, de la crearea PAC în 1962, statele membre și-au pus în comun resursele pentru a crea o politică comună și o piață unică pentru produse agricole și că, prin urmare, nu mai există un echivalent național în statele membre; subliniază că este necesar să se sensibilizeze publicul cu privire la rolul important al UE în sprijinirea producției alimentare europene și atrage atenția asupra faptului că PAC nu doar asigură produse de bună calitate la prețuri foarte accesibile pentru cetățenii europeni, ci există și beneficiul ascuns de a se asigura faptul că consumatorii au un venit disponibil suplimentar, ceea ce impulsionează alte sectoare ale economiei; subliniază că acest lucru poate continua numai dacă bugetul PAC este sporit sau cel puțin menținut; subliniază că, în cazul în care fiecare politică ar fi finanțată integral din bugetul UE, PAC nu ar reprezenta decât 1 % din acest buget, ceea ce este rezonabil, deoarece furnizează alimente pentru peste 500 de milioane de europeni; subliniază că PAC reprezintă mai puțin de 0,4 % din totalul cheltuielilor publice ale UE și ale statelor membre, ceea ce este o sumă mică comparativ cu media de 49 % din PIB-ul UE care se utilizează pentru cheltuieli publice; subliniază că agricultorii din UE aderă la standarde înalte de bunăstare a animalelor, de mediu și de siguranță alimentară și, prin urmare, ar trebui sprijiniți să continue aceste practici importante;

11.  subliniază că actuala instabilitate de pe piețele agricole și volatilitatea ridicată a prețurilor demonstrează că este necesar să se mențină subvențiile agricole, deoarece acestea permit gestionarea și controlul mai eficace al disfuncționalităților pieței; recunoaște, în acest context, că agricultorii nu au beneficiat de creșterea prețurilor produselor alimentare și a vânzărilor de produse agricole din ultimii ani; insistă că este nevoie de sprijin concret pentru a remedia lipsa accesului la credite pentru agricultori și scăderea veniturilor agricole; reamintește, de asemenea, că consumatorii europeni nu sunt pregătiți să plătească pentru alimente un preț care ar fi în mod incontestabil mai ridicat dacă sectorul agricol nu ar primi sprijin public;

12.  subliniază că, deși subvențiile agricole reprezintă doar o sumă nesemnificativă în raport cu PIB-ul total al statelor membre, ele sunt esențiale pentru a asigura continuitatea în agricultură și securitatea veniturilor pentru fermieri; reamintește că PAC este esențială pentru a ajuta la reducerea volatilității veniturilor agricole precum și pentru a ajuta tinerii agricultori să intre în sectorul agricol și să-și facă fermele profitabile, ceea ce ar duce la crearea de locuri de muncă directe și indirecte în cadrul sectorului;

13.  constată că volatilitatea veniturilor rezultată din volatilitatea prețurilor datorită înrăutățirii condițiilor din sectorul agricol trebuie să fie gestionată cu atât mai mult cu cât costurile de producție sunt în creștere; subliniază că PAC tratează în mod insuficient instabilitatea veniturilor agricole și a piețelor agricole, precum și faptul că reducerea bugetului PAC ar putea agrava și mai mult această problemă, și, prin urmare, ar afecta cele mai vulnerabile sectoare din industrie;

14.  invită Comisia să realizeze un studiu privind suma de bani care ar reveni Fondului european de garantare agricolă (FEGA) în cazul în care s-ar aplica la nivelul UE plafoane de plăți directe în valoare de 150 000 EUR, 100 000 EUR și 50 000 EUR;

15.  reamintește că Brexitul va avea un impact estimat între 3,8 și 4,1 miliarde de euro pe an asupra PAC, și invită, prin urmare, Comisia să compenseze această pierdere găsind forme alternative de finanțare, de exemplu să crească contribuțiile statelor membre ca procent din venitul național brut, să dezvolte noi forme de resurse proprii, să preia unele dintre reformele propuse de Grupul la nivel înalt privind resursele proprii și să îmbunătățească funcționarea PAC, în efortul de a menține bugetul PAC intact după ieșirea Regatului Unit din UE, astfel încât acesta să poată face față integral provocărilor actuale și viitoare cu care se confruntă agricultura europeană;

16.  solicită Comisiei să faciliteze accesul sectorului agricol la alte instrumente financiare, cum ar fi Fondul european pentru investiții strategice (FEIS); este de opinie că dacă urmează să fie stabilite noi condiții pentru plățile PAC, Comisia trebuie să prevadă concomitent o majorare corespunzătoare a bugetului; subliniază necesitatea de a crește finanțarea în conformitate cu răspunsul la diferitele crize ciclice în sectoare sensibile, cum ar fi sectoarele laptelui, cărnii de porc și fructelor și legumelor, și pune accentul pe faptul că volatilitatea prețurilor ar trebui să fie combătută propunând noi instrumente, ținând seama de posibilul impact al acordurilor de liber schimb asupra acestor sectoare și de necesitatea tot mai mare de a stimula competitivitatea sectorului agricol european la nivel mondial; atrage atenția, de asemenea, asupra impactului tot mai mare al condițiilor externe asupra agriculturii europene și a PAC și asupra nevoii aferente de instrumente suplimentare pentru a combate posibile viitoare crize de pe piețele agricole care își au originea în afara granițelor UE;

17.  subliniază importanța îmbunătățirii controlului bugetar și invită Comisia să dezvolte o politică care să expună mai bine destinația și rezultatele banilor contribuabililor din UE;

18.  subliniază că Comisia trebuie să păstreze intacte plățile directe, dat fiind că acestea contribuie la evitarea denaturării concurenței între statele membre și menținerea competitivității produselor agricole ale UE pe plan extern; respinge cu fermitate introducerea oricărei forme de cofinanțare națională care ar echivala cu o renaționalizare parțială a PAC și ar putea conduce la apariția unor politici PAC diferite între statele membre, ceea ce ar favoriza considerabil contribuitorii neți la bugetul UE și ar perturba funcționarea pieței unice; subliniază, prin urmare, că întrucât PAC este singura politică comunitarizată în totalitate, are cea mai mare valoare adăugată europeană și că o politică agricolă finanțată la nivel național ar fi mult mai costisitoare; respinge orice încercare de a obliga statele membre să cofinanțeze PAC; recunoaște importanța continuării finanțării programelor de dezvoltare rurală, dată fiind contribuția acestora la coeziunea teritorială și socială europeană, întrucât zonele rurale reprezintă aproximativ 90 % din teritoriul Uniunii; îndeamnă Comisia să țină seama în mod corespunzător de costurile diferite ale producției și forței de muncă, alături de contribuția agriculturii la ocuparea forței de muncă în statele membre individuale, la continuarea procesului de convergență a plăților directe în Uniune în următorul cadru financiar multianual, dar și de convergență internă la nivelul statelor membre și al regiunilor acestora; subliniază că este important să se mențină varietatea măsurilor, inclusiv sprijinul cuplat facultativ, aflate la dispoziția statelor membre pentru a menține producția în sectoare vitale pentru zonele vulnerabile fără un efect de denaturare pe piața internă; subliniază că plățile directe reprezintă o plasă de siguranță importantă și sprijin pentru venit pentru agricultori;

19.  subliniază că agricultura, în special producția primară, este deosebit de sensibilă la daunele cauzate de fenomene naturale provocate de schimbările climatice (secetă, inundații, furtuni, precipitații etc.) și, prin urmare, îndeamnă Comisia să elaboreze un mecanism care să sprijine măsuri pentru a reduce și a preveni astfel de daune, măsuri care ar putea include, de asemenea, acordarea de compensații producătorilor agricoli primari pentru pierderile suportate ca urmare a dezastrelor provocate de schimbările climatice;

20.  solicită Comisiei ca, în cadrul viitorului buget PAC, să ia în considerare posibilitatea de a întineri sectorul facilitând accesul tinerilor și noilor fermieri la acest sector și retragerea persoanelor în vârstă; îndeamnă Comisia să continue dezvoltarea măsurilor de reînnoire a generațiilor, sprijinind astfel modernizarea și întinerirea sectorului agricol, având mereu în față obiectivul de a utiliza și transfera cunoștințele;

21.  reamintește că cele mai multe zone rurale se află printre cele mai defavorizate regiuni ale UE, al căror PIB pe cap de locuitor este semnificativ mai redus decât media europeană; consideră, prin urmare, că dezvoltarea rurală rămâne o provocare importantă pentru o dezvoltare teritorială echilibrată și că aceste zone au nevoie de sprijin în ceea ce privește creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă și a nivelului de trai, precum și dezvoltarea rolului altor sectoare economice în afara agriculturii; subliniază că promovarea coeziunii economice și sociale în cadrul UE reprezintă în continuare o sarcină permanentă pentru bugetul UE; consideră, prin urmare, că finanțarea din bugetul UE a dezvoltării rurale în cadrul PAC ar trebui consolidată, în timp ce criteriile pentru distribuirea acestui sprijin între statele membre ar trebui să ia în continuare în considerare diferențele dintre populațiile rurale în materie de bogăție, număr de locuitori și suprafață destinată agriculturii;

22.  solicită să se acorde un sprijin reînnoit specific agricultorilor care au cea mai mare nevoie, inclusiv exploatațiilor agricole familiale și mici și mijlocii, precum și, prin măsuri practice specifice, celor din regiunile cel mai dezavantajate, muntoase și ultraperiferice, consolidând astfel producția și securitatea alimentară într-o manieră mai eficace în toate părțile Uniunii Europene și evitând depopularea zonelor rurale; solicită ca sprijinul să fie orientat în mod precis către cei care lucrează direct pe teren, fără a exclude agricultorii cu jumătate de normă care, în multe cazuri, și-au diversificat activitățile și nu ar trebui să fie penalizați pentru astfel de eforturi; constată că stimularea agriculturii viitoare prin asigurarea unui buget adecvat pentru PAC în viitor și diferențierea pozitivă pentru zonele cele mai vulnerabile sunt esențiale pentru sectorul agricol; invită Comisia să ia în considerare creșterea pachetului financiar pentru programele de opțiuni specifice pentru caracterul îndepărtat și insular (POSEI), astfel cum a solicitat Parlamentul, în vederea garantării unui sistem care este foarte important pentru regiunile ultraperiferice; reamintește că trei state membre sunt eligibile pentru aceste programe, care reprezintă mai puțin de 1 % din bugetul PAC; constată, în special, că dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității, cum ar fi programul LEADER, constituie o utilizare eficientă a fondurilor PAC; solicită ca viitorul CFM să acorde finanțări mai consistente în vederea constituirii și dezvoltării organizațiilor de producători;

23.  invită Comisia ca în următorul CFM să sprijine accesul fermierilor la inovații, cum ar fi tehnicile moderne de reproducere și agricultura de precizie, prin sporirea sinergiilor între diferite forme de programe de finanțare și prin îmbunătățirea rolului agriculturii în cadrul programelor de cercetare ale UE; remarcă rolul tot mai important și potențialul noilor tehnologii în agricultură, dar scoate în evidență faptul că o mare parte dintre agricultori nu și le pot permite;

24.  invită Comisia să prezinte o propunere de cadru juridic pentru lanțul de aprovizionare cu produse alimentare din UE și să garanteze finanțarea adecvată a acestuia, cu scopul de a combate practicile comerciale neloiale pe piața unică și de a asigura un anumit nivel de transparență și certitudine pentru agricultori, care le va permite să ia decizii în cunoștință de cauză ce vor aduce beneficii nu numai agricultorilor, ci și consumatorilor, și de a evita practici precum vânzarea sub prețul de producție și scăderea subsecventă a veniturilor agricole; solicită finanțarea măsurilor care au ca scop consolidarea puterii de negociere a agricultorilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare; reamintește sprijinul covârșitor al Parlamentului pentru un cadru de reglementare al UE menit să combată practicile comerciale neloiale;

25.  observă interesul producătorilor pentru programele UE de promovare a produselor, și solicită Comisiei să își mențină tendința actuală de consolidare a resurselor pentru astfel de programe efectuând, totuși, concomitent, o evaluare a condițiilor și a cerințelor administrative aferente, care deseori prezintă dificultăți, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, noi producători și asociațiile care îi reprezintă;

26.  consideră că primele patru scenarii expuse de Comisie în cartea sa albă din martie 2017 nu prezintă un nivel suficient de ambiție; subliniază că cel de-al cincilea scenariu trebuie să reprezinte punctul de plecare pentru orice reflecție asupra viitorului bugetului UE după 2020; consideră că durata următorului CFM ar trebui să fie cât mai lungă (cel puțin șapte ani), cu o perspectivă pe termen lung pentru 2050 de dezvoltare a sectorului agricol al UE, cu scopul de a asigura previzibilitatea și stabilitatea finanțării PAC în viitor, având în vedere, în special, importanța securității aprovizionării cu alimente și instabilitatea în creștere din acest sector, dar și pentru a pentru a oferi posibilități sporite de reușită pentru programele-pilot.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

23.1.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

32

3

5

Membri titulari prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Richard Ashworth, José Bové, Daniel Buda, Nicola Caputo, Paolo De Castro, Jean-Paul Denanot, Albert Deß, Jørn Dohrmann, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Luke Ming Flanagan, Martin Häusling, Esther Herranz García, Peter Jahr, Ivan Jakovčić, Jarosław Kalinowski, Zbigniew Kuźmiuk, Philippe Loiseau, Mairead McGuinness, Ulrike Müller, James Nicholson, Maria Noichl, Marijana Petir, Laurenţiu Rebega, Bronis Ropė, Ricardo Serrão Santos, Czesław Adam Siekierski, Tibor Szanyi, Marc Tarabella, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Franc Bogovič, Stefan Eck, Jens Gieseke, Maria Heubuch, Karin Kadenbach, Momchil Nekov, Sofia Ribeiro, Annie Schreijer-Pierik, Hannu Takkula, Tom Vandenkendelaere, Thomas Waitz

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Stanisław Ożóg

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

32

+

PPE

Franc Bogovič, Daniel Buda, Albert Deß, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Jens Gieseke, Esther Herranz García, Mairead McGuinness, Marijana Petir, Sofia Ribeiro, Annie Schreijer-Pierik, Czesław Adam Siekierski, Tom Vandenkendelaere

S&D

Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Nicola Caputo, Paolo De Castro, Jean-Paul Denanot, Karin Kadenbach, Maria Noichl, Ricardo Serrão Santos, Tibor Szanyi, Marc Tarabella

ECR

Jørn Dohrmann, Zbigniew Kuźmiuk, James Nicholson, Stanisław Ożóg

ALDE

Ivan Jakovčić, Ulrike Müller, Hannu Takkula

ENF

Philippe Loiseau, Laurenţiu Rebega

3

-

GUE/NGL

Stefan Eck, Luke Ming Flanagan

EFDD

John Stuart Agnew

5

0

ECR

Richard Ashworth

Verts/ALE

José Bové, Martin Häusling, Bronis Ropė

EFDD

Marco Zullo

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru pescuit (23.11.2017)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020

(2017/2052(INI))

Raportoare pentru aviz: Clara Eugenia Aguilera García

SUGESTII

Comisia pentru pescuit recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază faptul că, dată fiind importanța socioeconomică a activităților de pescuit în regiunile de coastă ale UE, menținerea unui fond pentru pescuit specific, substanțial, independent și accesibil este necesară pentru aplicarea politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), pentru a asigura durabilitatea pescuitului și a acvaculturii europene, pentru a introduce un plan de selectivitate, astfel încât să se evite aruncarea capturilor înapoi în mare, pentru a reduce povara financiară rezultată din obligația de debarcare și a facilita îndeplinirea acesteia, și pentru a atinge obiectivul producției maxime durabile (MSY); evidențiază, în plus, faptul că un astfel de fond trebuie, de asemenea, să ajute sectorul pescuitului să desfășoare un proces de restructurare care a devenit necesar din diverse motive, precum și faptul că acest proces poate include măsuri precum aplicarea obligației de debarcare și înlocuirea motoarelor nepoluante;

2.  subliniază că PCP este o competență exclusivă a Uniunii Europene și că fondurile financiare puse la dispoziția UE pentru această politică ar trebui, prin urmare, să fie suficiente pentru atingerea obiectivelor exigente prevăzute în regulamentul de bază; reamintește, totuși, că actualul Fond european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) reprezintă numai 0,6 % din totalul CFM 2014-2020; accentuează faptul că fondurile financiare din cadrul FEPAM ar trebui menținute cel puțin la același nivel, dată fiind importanța socioeconomică a pescuitului în zonele de coastă ale Uniunii Europene;

3.  îndeamnă Comisia să propună o finanțare majorată pentru următoarea perioadă de programare a FEPAM, procente de finanțare mai ridicate și norme diferite privind cofinanțarea și compensările acordate pescarilor în sezonul închis, astfel încât să fie disponibile fonduri pentru necesitățile pescuitului artizanal la scară mică, care este adesea afectat de întârzieri administrative provocate de statele membre;

4.  ia act de faptul că, în anumite cazuri, ar trebui să se mențină ajutoarele pentru sistarea temporară a activităților de pescuit; de asemenea, ia act de faptul că acestea ar trebui să vizeze flotele care sunt nevoite să își înceteze activitățile din cauze neprevăzute, cum ar fi închiderea unei zone de pescuit; solicită, de asemenea, menținerea măsurilor de sprijin în cazul încetării definitive a activităților de pescuit, în condițiile actuale, adăugând, după caz, un audit economic privind consecințele dezmembrării navelor asupra echilibrului flotei și asupra capacității reale de pescuit;

5.  ia act de faptul că Brexitul nu trebuie folosit ca scuză pentru a reduce finanțarea în viitor; consideră că UE ar trebui să găsească o modalitate prin care să se asigure că o eventuală scădere a CFM după 2020 nu provoacă în mod automat reducerea sumelor alocate FEPAM, așa cum s-a întâmplat în cazul bugetului pentru 2018; subliniază faptul că trebuie să se acorde prioritate, cu precădere, sprijinului destinat pescuitului costier la scară mică; avertizează, de asemenea, că riscul ca Brexitul să aibă un impact asupra pescuitului necesită o rubrică bugetară solidă, având în vedere bugetul deja diminuat alocat acestui sector în UE;

6.  propune creșterea finanțării prin intermediul altor instrumente financiare, pe lângă ajutoarele nerambursabile; propune, de asemenea, accesul la un sistem de credite care să permită sectorului să își multiplice posibilitățile de finanțare, cu scopul de a susține dezvoltarea economică a întreprinderilor, precum și de a continua eforturile de atenuare a impactului activității extractive asupra mediului;

7.  subliniază necesitatea de a oferi FEPAM un nivel de finanțare suficient pentru a permite investițiile în sustenabilitatea, selectivitatea și competitivitatea flotei de pescuit;

8.  subliniază că, la trei ani de la adoptarea sa la 15 mai 2014, rata de execuție a FEPAM 2014-2020 este în continuare nesatisfăcătoare, dat fiind că până în septembrie 2017 fusese folosit doar 1,4 % din fondul în valoare de 6,4 miliarde EUR; speră că rata de execuție a FEPAM și a altor programe structurale și de investiții ale UE se va îmbunătăți în cele din urmă; subliniază că rata redusă de execuție este, în mare parte, determinată de întârzierea cu care a fost aprobat regulamentul aferent acestui fond european în urma reformei PCP și, în multe cazuri, de lipsa de claritate în gestionarea ajutoarelor prevăzute de fond; îndeamnă, așadar, la o mai mare precizie și simplificare din acest punct de vedere; solicită mai multă flexibilitate în atribuirea creditelor, și solicită în special ca finanțarea destinată datelor, neutilizată de statele membre, să poată fi transferată institutelor de cercetare, și ca finanțarea destinată controlului să poată fi transferată Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului;

9.  insistă, de asemenea, ca acele costuri legate de obligația de debarcare să fie acoperite de FEPAM, ceea ce presupune simplificarea și finanțarea suficientă a acestui fond;

10.  consideră că trebuie să se ia măsuri pentru a se asigura că Fondul european pentru pescuit post-2020 este executat în mod mai rapid, mai flexibil și mai puțin birocratic, fără întârzierile cu care s-a confruntat constant FEPAM în perioada 2014-2020, ca să nu se reproducă situația actuală;

11.  solicită Comisiei să revizuiască clauza privind investițiile, pentru a permite ca investițiile regionale și naționale cofinanțate din FEPAM să fie excluse de la calcularea deficitului național în cadrul semestrului european;

12.  sprijină punctul de vedere împărtășit la scară largă de către industrie și administrațiile statelor membre, potrivit căruia actualele norme de finanțare sunt prea complicate și ar putea fi simplificate în general, și în special pentru proiectele care implică sume mici; subliniază că raportul referitor la regulamentul Omnibus de simplificare a regulamentului financiar nu a acoperit FEPAM, astfel că se impune o simplificare a regulamentului FEPAM;

13.  subliniază importanța controlului pescuitului și a controlului colectării de date științifice, care reprezintă piloni ai politicii comune în domeniul pescuitului; estimează că aceste activități trebuie să beneficieze în continuare de finanțare de la Uniunea Europeană și că statele membre trebuie să-și accelereze eforturile în vederea utilizării resurselor respective;

14.  este de părere că, pentru un nou fond UE pentru pescuit, trebuie să fie introduse norme de proporționalitate, astfel încât proiectele mici să suporte o povară birocratică mai mică decât proiectele mari; propune, în acest sens, adoptarea unui fel de norme „de minimis” pentru sprijinul financiar de mică amploare în cadrul acestui nou fond european pentru pescuit;

15.  evidențiază că, deși UE rămâne un importator net de pește și fructe de mare, sectorul european al pescuitului continuă să fie o sursă foarte importantă de produse alimentare sănătoase pentru piața europeană și o garanție a autonomiei alimentare; subliniază că UE ar trebui să împiedice în continuare intrarea pe piață a produselor care nu corespund standardelor alimentare, de mediu și sociale prevăzute de Convenția 188 a Organizației Internaționale a Muncii sau prevederilor privind combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, și că aceste cerințe trebuie să fie integrate în acordurile de liber schimb; subliniază faptul că, în ansamblu, ar trebui restricționate importurile de produse pescărești de calitate inferioară care nu îndeplinesc cerințele legale și ar trebui create condiții de concurență echitabile pentru produsele pescărești; accentuează necesitatea ca UE să consolideze și să armonizeze controalele și inspecțiile aplicate importurilor din țări terțe, pentru a împiedica intrarea pe piața UE a produselor care nu respectă cerințele prevăzute de legislația în vigoare;

16.  subliniază că, până în prezent, valoarea adăugată europeană în gestionarea activităților de pescuit a fost asociată în mare parte cu o reducere a capacității flotelor de pescuit, cu o bună gestiune a resurselor, cu calitatea produselor și prelucrarea produselor; consideră că în CFM-ul post-2020 va trebui să se aibă în vedere asigurarea unui echilibru între resursele piscicole disponibile și capacitatea flotelor de pescuit; evidențiază însă faptul că ar trebui să se țină seama și de alte elemente, cu o valoare adăugată necuantificabilă, cum ar fi rolul pe care sectorul pescuitului îl joacă în comunitățile dependente în mare măsură de această activitate în ceea ce privește ocuparea directă sau indirectă a forței de muncă și creșterea economică la nivel local; subliniază, prin urmare, importanța păstrării unui fond pentru pescuit de sine stătător, pentru a sprijini aceste comunități și pentru a asigura o mai bună coeziune teritorială;

17.  subliniază că comunitățile din zonele de coastă, dependente de pescuitul artizanal, ar trebui să constituie o prioritate în viitorul FEPAM, dată fiind importanța acestui tip de pescuit în localitățile vizate în ceea ce privește mediul și ocuparea forței de muncă, acest sector reprezentând 80 % din flota europeană și 40 % din totalul locurilor de muncă din sectorul primar, la care se adaugă locurile de muncă indirecte generate de distribuția la scară locală, de confecționarea de plase de pescuit sau de repararea navelor; subliniază, mai mult, că comunitățile din zonele de coastă, dependente de pescuitul artizanal, ar trebui să constituie o prioritate în viitorul FEPAM, pentru garanta creșterea și a genera venituri și locuri de muncă; ia act de faptul că acesta a fost mesajul reformei politicii comune în domeniul pescuitului, transmis la formularea noii politici;

18.  subliniază importanța dimensiunii sociale și economice a pescuitului pentru comunitățile locale și pentru unele regiuni maritime și de coastă; recunoaște necesitatea de a menține o rezervă financiară suficientă pentru a putea asigura finanțarea sectoarelor pescuitului costier și artizanal și a sectorului flotelor de mică anvergură;

19.  evidențiază faptul că pescuitul costier tradițional se bucură de un nivel ridicat de atractivitate turistică, ceea ce generează în mod indirect efecte economice pozitive asupra altor sectoare economice;

20.  evidențiază faptul că comunitățile din zonele de coastă și insulare europene depind în mare măsură și vor depinde în continuare de sectorul pescuitului, fie în ceea ce privește prelucrarea produselor din pește și fructe de mare, turismul, alimentația, fie în amonte, în ceea ce privește șantierele navale, întreținerea, reparațiile, siguranța și noile tehnologii; subliniază, prin urmare, că dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (CLLD) și grupurile de acțiune locală în sectorul pescuitului (FLAG) ar trebui să rămână o prioritate, iar finanțarea alocată acestora trebuie să fie majorată, întrucât, cu ajutorul lor, comunitățile locale din sectorul pescuitului pot face față provocărilor la nivel local, utilizând cunoștințele părților interesate de la același nivel pentru a soluționa problemele existente; accentuează, în acest sens, importanța menținerii structurii de finanțare a organizațiilor de producători din sectorul pescuitului și a contribuirii la susținerea organismelor reprezentative ale profesiei;

21.  consideră că măsurile de control reprezintă o componentă fundamentală și esențială a PCP în vederea asigurării unor condiții de concurență echitabile și că trebuie dedicate suficiente resurse economice și de altă natură activităților de control, atât de către Comisie, cât și de către statele membre; consideră, prin urmare, că viitorul fond trebuie să asigure un sprijin suficient în această privință;

22.  subliniază că este necesar să se mențină structura de finanțare a celor două instrumente de sprijin colectiv pentru sectorul pescuitului, grupurile de acțiune locală și organizațiile de producători din acest sector, dat fiind că acestea reprezintă elemente de bază pentru dezvoltarea pescuitului în zonele care depind de această activitate;

23.  consideră că FEPAM ar trebui să continue să acorde sprijin financiar prioritar pescuitului artizanal și din zonele de coastă, dat fiind rolul socioeconomic pe care acestea îl au în regiunile profund dependente de pescuit, însă fără a diminua sprijinul financiar acordat altor flote, necesare și ele pentru aprovizionarea cu alimente sănătoase a piețelor din UE;

24.  consideră necesară începerea unui proces de reflecție privind posibilitatea finanțării măsurilor de modernizare a anumitor flote învechite și care presupun riscuri de siguranță pe mare, cum este cazul unor flote din regiunile ultraperiferice, în vederea viitoarei reforme a CFM, cu condiția ca această finanțare să nu genereze o creștere a capacității de pescuit;

25.  subliniază rolul din ce în ce mai important al așa-numitei „economii albastre”; este de părere că prioritățile strategiei privind creșterea albastră ar trebui să fie aliniate cu cele ale FEPAM prin atribuirea unei rubrici specifice, și anume sustenabilitatea mediului, utilizarea eficientă a resurselor, competitivitatea, crearea de locuri de muncă de calitate, formarea academică și profesională și coeziunea teritorială; invită Comisia să revizuiască alocările bugetare pentru creșterea albastră în CFM și insistă asupra faptului că fondul pentru pescuit ar trebui să joace un rol important în acest sens;

26.  salută faptul că, în cadrul Strategiei europene privind „economia albastră”, se dorește să se dea un impuls sectorului acvaculturii, căruia îi este alocat 20 % din FEPAM, însă regretă faptul că există obstacole administrative în calea dezvoltării acvaculturii; solicită, prin urmare, să se acorde atenție modalităților de reducere a birocrației în statele membre;

27.  evidențiază că este necesar să se ia măsuri de sprijin menite să faciliteze dialogul social și să se utilizeze FEPAM pentru formarea personalului calificat din sectorul maritim și al pescuitului; accentuează importanța modernizării sectorului maritim și al pescuitului și ia act de rolul pe care îl joacă în acest proces inovarea; solicită, prin urmare, consolidarea investițiilor în dezvoltarea tehnologică și în inovare, ținând seama în special de necesitatea de a îmbunătăți selectivitatea uneltelor de pescuit în contextul obligației de debarcare și de a îndeplini criteriile MSY, și având în vedere necesitatea de a asigura eficiența navelor, precum și confortul și siguranța echipajelor; mai mult, solicită ca la fonduri să aibă acces întreprinderi din alte sectoare, care elaborează propuneri destinate sectorului pescuitului, și să se multiplice posibilitățile de finanțare pentru a promova îmbunătățirile randamentului economic și ecologic al acestui sector;

28.  subliniază importanța promovării și investirii în diversificarea pescuitului prin dezvoltarea de activități complementare;

29.  reamintește că este necesar să se amelioreze colectarea de date științifice și să se asigure un acces mai bun la acestea, să se încurajeze cooperarea și schimbul de date științifice dintre sectorul maritim și al pescuitului, pe de o parte, și comunitatea științifică, ONG-urile și alte entități, pe de altă parte, și de asemenea să se încurajeze noile activități de cercetare și să se dezvolte noile ramuri din sectorul pescuitului, precum acvaponia;

30.  reamintește importanța unor avize științifice riguroase și independente la evaluarea situației resurselor halieutice, astfel încât să poată fi luate decizii de gestionare care să permită realizarea producției maxime durabile (MSY); este de părere că post-2020 FEPAM ar trebui să fie dotat cu o finanțare suficientă pentru colectarea de date științifice;

31.  subliniază că este important să se mențină cel puțin același nivel de finanțare pentru Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, date fiind funcțiile acesteia de control, inspecție și supraveghere în sectorul pescuitului; solicită ca rolul Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului să fie consolidat în viitor pentru a permite îndeplinirea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului, și pentru a permite Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului să își consolideze activitățile în ceea ce privește administrarea flotelor de pescuit și supravegherea procedurilor de control; îndeamnă Comisia să majoreze finanțarea acordată Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului;

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

21.11.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

21

2

2

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Clara Eugenia Aguilera García, Renata Briano, Alain Cadec, David Coburn, Richard Corbett, Diane Dodds, Linnéa Engström, Mike Hookem, Ian Hudghton, Carlos Iturgaiz, Werner Kuhn, António Marinho e Pinto, Gabriel Mato, Norica Nicolai, Liadh Ní Riada, Ulrike Rodust, Remo Sernagiotto, Ricardo Serrão Santos, Isabelle Thomas, Ruža Tomašić, Jarosław Wałęsa

Membri supleanți prezenți la votul final

France Jamet, Verónica Lope Fontagné, Francisco José Millán Mon, Maria Lidia Senra Rodríguez

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

21

+

ALDE

António Marinho e Pinto, Norica Nicolai

ECR

Ruža Tomašić, Remo Sernagiotto

ENF

France Jamet

PPE

Alain Cadec, Carlos Iturgaiz, Francisco José Millán Mon, Gabriel Mato, Jarosław Wałęsa, Verónica Lope Fontagné, Werner Kuhn

S&D

Clara Eugenia Aguilera García, Isabelle Thomas, Renata Briano, Ricardo Serrão Santos, Richard Corbett, Ulrike Rodust

VERTS/ALE

Ian Hudghton, Linnéa Engström, Marco Affronte

2

-

EFDD

David Coburn, Mike Hookem

2

0

GUE/NGL

Liadh Ní Riada, Maria Lidia Senra Rodríguez

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație (6.12.2017)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020

(2017/2052(INI))

Raportoare pentru aviz: Helga Trüpel

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  consideră că sfârșitul perioadei de programare 2014-2020, precum și mediul politic european și internațional modificat fac necesară o reconsiderare a structurii cadrului financiar multianual (CFM), astfel încât acesta să fie adaptat la nevoile Uniunii; îndeamnă, prin urmare, Comisia și statele membre să evalueze în mod corespunzător potențialele consecințe și efecte ale Brexitului, să inițieze o reformă cuprinzătoare a CFM și să pună la dispoziție resursele financiare necesare pentru ca Brexitul să nu aibă un impact negativ nici asupra nivelului de finanțare a programelor UE de cooperare în domeniul culturii, educației, mass-mediei, tineretului, sportului și cercetării, nici asupra persoanelor care își desfășoară activitatea în sectoarele relevante;

2.   își exprimă sprijinul pentru programele din domeniile culturii, educației, mass-mediei, tineretului, sportului, cercetării și cetățeniei care și-au demonstrat în mod clar valoarea adăugată la nivel european și care se bucură de o popularitate de durată în rândul beneficiarilor și solicită o majorare semnificativă a creditelor de angajament și de plată corespunzătoare, precum și realizarea unor investiții pe termen lung și coordonate pentru a garanta faptul că obiectivele acestor programe pot fi duse la îndeplinire pe durata CFM post-2020;

3.  consideră că structura viitorului CFM ar trebui să respecte, cel puțin, următoarele criterii:

i.  simplitate, adică o reformă a rubricilor care să le permită cetățenilor să înțeleagă obiectivele acestuia; consideră că programele pentru domeniile educației și formării, tineretului, culturii și sportului ar trebui adunate sub o singură rubrică, care să reflecte în mod adecvat diferitele obiective ale acestor programe;

ii.  predictibilitate, adică o structură a CFM și a programelor conexe care să permită beneficiarilor o planificare suficientă pe termen lung; invită Comisia să mențină structura acelor programe al căror potențial nu a fost încă exploatat pe deplin, inclusiv componenta transsectorială a Europei Creative și, în special, mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale și creative și acțiunile comune ale acestuia cu Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), care sunt esențiale pentru sprijinirea industriilor culturale și creative;

iii.  transparență și răspundere democratică, adică durata CFM ar trebui să fie aliniată la ciclul electoral european; constată că discrepanța dintre programarea pe șapte ani a CFM și programarea pe 10 ani a priorităților politice și strategice ale Uniunii Europene ar putea afecta negativ consecvența evaluării rezultatelor obținute prin programele Uniunii; sugerează, așadar, un CFM post-2020 cu o durată de 10 ani, cu o revizuire obligatorie și semnificativă după primii cinci ani;

iv.  adaptabilitate, întrucât experiența CFM 2014-2020 a demonstrat incapacitatea acestuia de a răspunde provocărilor emergente fără a afecta programele existente; consideră că, pentru următorul CFM, sunt necesare o mai mare flexibilitate și marje mai largi, precum și instituirea principiului „bani noi pentru inițiative noi”, pentru a evita finanțarea noilor inițiative din bugetul UE în detrimentul programelor și politicilor UE existente; subliniază că, în acest context, stabilitatea pe termen lung este esențială pentru programele culturale și educaționale; invită Comisia și Consiliul, prin urmare, să aibă în vedere creșterea plafoanelor pentru creditele de angajament și de plată în viitoarele cadre financiare multianuale; consideră că flexibilitatea ar trebui să faciliteze utilizarea la maximum a plafoanelor pentru angajamente și plăți ale CFM;

v.  responsabilitatea, deoarece o problemă care necesită întreprinderea unor acțiuni prioritare este prevenirea producerii unei noi crize a plăților în cadrul următorului CFM; consideră că ar trebui depuse toate eforturile pentru a evita acumularea de plăți restante în conturile anuale, astfel cum s-a întâmplat la sfârșitul ultimului CFM (2007-2013) și la începutul celui actual (2014-2020); se așteaptă, prin urmare, ca majorarea creditelor de angajament să fie însoțită de o creștere corespunzătoare a creditelor de plată pentru a efectua plățile la timp; regretă faptul că efectele plăților restante sunt grave și au un impact deosebit, în special asupra organizațiilor mici din sectoarele educative, culturale și creative, afectând, prin urmare, în mod direct, beneficiarii bugetului UE, de exemplu studenții, universitățile, IMM-urile și cercetătorii;

4.  consideră că investițiile adecvate și pe termen lung în educație și cultură sunt esențiale pentru a permite participarea activă și efectivă a cetățenilor UE la viața politică și democratică a UE;

5.  sprijină cu fermitate nevoia de a reduce contribuția resurselor bazate pe VNB la resursele proprii ale bugetului UE, în contextul unei reforme cuprinzătoare a sistemului, precum și de a respecta spiritul și litera articolului 311 din TFUE;

6.  ia act cu deosebită îngrijorare de intensificarea inegalităților sociale și economice, a xenofobiei, a rasismului, a naționalismului, a extremismului violent și a terorismului în Europa; solicită, prin urmare, sprijinirea unor măsuri de prevenire eficace prin creșterea finanțării pentru programele relevante ale UE, inclusiv pentru acelea care, alături de alte inițiative, susțin strategiile educaționale care promovează cetățenia europeană, coeziunea socială, toleranța și drepturile omului, precum și societățile europene deschise și favorabile incluziunii, care sunt piatra de temelie a modelului nostru democratic, în conformitate cu Declarația de la Paris din 17 martie 2015;

7.  recunoaște că integrarea în societatea europeană a grupurilor de refugiați și de migranți eterogene din punct de vedere cultural prezintă provocări pe termen scurt și pe termen lung atât pentru noii veniți, cât și pentru societățile-gazdă; subliniază importanța unor programe în domeniul culturii, al educației și al sportului în această privință și solicită să se realizeze investiții pe termen lung și coordonate, care să fie însoțite de o majorare adecvată a finanțării prin intermediul programelor actuale și viitoare Erasmus+, Europa Creativă și „Europa pentru cetățeni”, menite să sprijine eforturile statelor membre de a asigura o integrare reală a refugiaților și migranților, și reamintește, în același timp, că măsurile de sprijin pentru programele din domeniul culturii și al educației trebuie integrate și în celelalte fonduri ale UE, cum ar fi Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI);

8.  recunoaște provocările cu care se confruntă Uniunea în domeniile educației, culturii, tineretului și cetățeniei, în special în ceea ce privește accesul concret la programele UE, care pune probleme mai ales în cazul persoanelor cu dizabilități, precum și necesitatea de a extinde domeniul de aplicare a programelor pentru a răspunde nevoilor tuturor tinerilor europeni, inclusiv ale elevilor de liceu și ale ucenicilor, ajungând dincolo de studenții la universitate, care reprezintă, în prezent, marea majoritate a beneficiarilor; subliniază, în această privință, importanța programelor din domeniul culturii, educației și sportului și solicită să se realizeze investiții pe termen lung și coordonate prin intermediul programelor actuale și viitoare Erasmus+, Europa Creativă și „Europa pentru cetățeni”, cu scopul de a sprijini eforturile statelor membre;

9.  reamintește că Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor sunt instrumente-cheie pentru abordarea problemei persistente care constă în niveluri ridicate ale șomajului în rândul tinerilor și face apel la îmbunătățirea continuă a acestora, precum și la o creștere substanțială a bugetului, în cadrul Fondului social european; subliniază că sunt necesare politici care să sprijine cererea și investițiile, reforme structurale care să stimuleze creșterea și o coordonare la nivelul politicilor sociale, pentru a sprijini calitatea procesului de tranziție a tinerilor înspre piața forței de muncă într-un mod sustenabil;

10.  subliniază că este necesară consolidarea programelor existente în domeniul educației și al culturii pentru a sprijini pe mai departe capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor, în special în statele membre care au rate crescute ale șomajului, și pentru a încuraja competitivitatea industriilor culturale ale UE;

11.  consideră că următorul CFM ar trebui să ofere o finanțare dedicată pentru educația nonformală, pentru activitățile pe bază de voluntariat în domeniul educației cetățenești europene pentru tinerii din învățământul primar și secundar, pentru instituțiile de educație și formare profesională și pentru oricare alte centre de învățare, având în vedere că acest gen de activități joacă un rol important în asigurarea faptului că numeroase școli din Europa pot oferi programe de formare cu privire la UE, sporind în general calitatea educației cetățenești europene și promovând, în mod indirect, identitatea europeană și implicarea civică activă în rândul cetățenilor tineri;

12.  își reafirmă sprijinul și pentru consolidarea dimensiunii externe a programelor culturale Erasmus+ și Europa Creativă, care reprezintă elemente importante ale componentei interumane a strategiei UE pentru relațiile culturale internaționale, acordând o atenție deosebită țărilor cu venituri scăzute și medii, precum și programelor de mobilitate speciale pentru tinerii artiști și profesioniștii din sectorul cultural și creativ; este de părere că dimensiunea externă a noului program dedicat Corpului european de solidaritate ar trebui consolidată;

13.  solicită investiții continue pentru sprijinirea măsurilor actuale și viitoare prevăzute de cadrul „ET 2020” și a programelor Erasmus+, Europa Creativă și „Europa pentru cetățeni”, pentru a oferi organizațiilor pentru tineret posibilitatea să continue să se adreseze tinerilor și să le pună acestora la dispoziție competențe valoroase și abilități pentru viață prin învățare pe tot parcursul vieții, educație axată pe cursant, educație nonformală și oportunități de învățare informală, în special voluntariat și activități pentru tineret;

14.  subliniază că investițiile sporite în Erasmus+ trebuie să îi permită programului să își extindă sfera de acțiune, pentru a include oportunități mai ambițioase de mobilitate pentru cursanții care urmează programe de educație și formare profesională, pentru tinerii vulnerabili și pentru tinerii care se confruntă cu multiple discriminări și bariere, printre care se numără persoanele cu dizabilități, persoanele care se identifică drept LGBTI și persoanele care provin din comunități marginalizate, precum și pentru elevii aflați în contextul unor schimburi școlare;

15.  solicită o investiție de 10 ori mai mare în succesorul programului Erasmus+ pentru următorul ciclu al CFM, cu scopul de a ajunge la mult mai mulți tineri și persoane interesate de învățare din toată Europa și de a atinge potențialul maxim al programului, susținând apelul adresat de Președintele Juncker în discursul său cu privire la starea Uniunii, precum și de mai mulți lideri europeni și de coaliția formată din organizații ale societății civile care a desfășurat campania „Erasmusx10”; subliniază că actualul program Erasmus+ reprezintă doar 1,36 % din bugetul total al UE pentru 2014-2020 și că doar 4 milioane de europeni urmează să beneficieze de acest program până la sfârșitul punerii sale în aplicare în 2020;

16.  subliniază importanța aprobării la timp a CFM post-2020 și a regulamentelor privind programele aferente cu scopul de a preîntâmpina problemele legate de punerea în aplicare a programelor și de a asigura o tranziție cât mai lină între perioada actuală și cea viitoare;

17.  consideră că, în condițiile în care în rândul cetățenilor europeni se înregistrează un număr încă ridicat de cazuri de persoane cu un nivel de alfabetizare scăzut sau insuficient, inclusiv de cazuri de analfabetism funcțional și mediatic, iar aproximativ 40 % dintre lucrătorii din UE nu au competențe digitale adecvate, în timp ce pentru 44 % dintre cetățeni competențele digitale de bază lipsesc cu desăvârșire sau sunt rudimentare, următorul CFM trebuie să aloce resurse suplimentare substanțiale - dincolo de programele educaționale existente - pentru a sprijini dezvoltarea competențelor digitale printr-o educație îmbunătățită, prin formare profesională și prin oportunități de învățare pe tot parcursul vieții, sprijinind, totodată, digitalizarea resurselor culturale și educaționale pentru a îmbunătăți și a spori calitatea și accesibilitatea acestora; subliniază totodată că inițiativele legate de competențele digitale trebuie să includă atât abilități de bază pentru viață, cum ar fi alfabetizarea mediatică și digitală, cât și aptitudini specifice pentru un anumit loc de muncă, cum ar fi programarea; insistă asupra faptului că noul CFM ar trebui să ofere oportunitatea de a stabili cadrul unei politici holistice a UE în ceea ce privește competențele digitale;

18.  subliniază importanța soluționării excluziunii sociale și a includerii persoanelor din medii defavorizate, pentru a asigura un acces deplin și egal al acestora atât la cultură, cât și la educație;

19.  salută inițiativa Comisiei de creare a Corpului european de solidaritate ca program de promovare a solidarității în rândul tinerilor europeni și recomandă continuarea acestuia în cadrul următorului CFM, cu un buget mărit și ca element în cadrul politicii UE pentru tineret;

20.  recunoaște importanța industriilor culturale și creative pentru dezvoltarea socială și economică a UE și a statelor sale membre și recomandă elaborarea unui cadru politic coordonat, care să abordeze nevoile specifice de dezvoltare și de promovare pe mai departe a sectorului;

21.  subliniază necesitatea luării măsurilor necesare pentru îmbunătățirea accesibilității și a punerii în aplicare a programelor prin reducerea birocrației, posibil prin simplificare, flexibilitate și sinergie între programe, și pentru prevenirea întârzierii în efectuarea plăților sau a neplății facturilor;

22.  recunoaște importanța conservării patrimoniului natural și cultural deopotrivă și a valorificării potențialului acestuia ca factor de stimulare economică;

23.  solicită să se pună mai mult accentul pe stagii și pe ucenicii de calitate și pe o participare sporită a tinerilor europeni la procesele de elaborare a politicilor.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

4.12.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

14

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Andrea Bocskor, Silvia Costa, María Teresa Giménez Barbat, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Stefano Maullu, Luigi Morgano, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver

Membri supleanți prezenți la votul final

Norbert Erdős, Hermann Winkler

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Sylvie Goddyn

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

14

+

ALDE

María Teresa Giménez Barbat

PPE

Andrea Bocskor, Norbert Erdős, Stefano Maullu, Sabine Verheyen, Bogdan Brunon Wenta, Hermann Winkler, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver

S&D

Silvia Costa, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Luigi Morgano, Julie Ward

1

-

ENF

Sylvie Goddyn

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (30.11.2017)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020

(2017/2052(INI))

Raportoare pentru aviz: Monica Macovei

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că structura noului cadru financiar multianual (CFM) ar trebui să corespundă mai bine celor cinci priorități politice ale UE; solicită o mai mare coerență între finanțarea bugetului UE și obiectivele acestuia, la nevoie, prin spargerea „plafonului de sticlă” care limitează contribuțiile statelor membre la 1 % din PIB-ul acestora și/sau prin adaptarea și reducerea obiectivelor UE;

2.  solicită să se aloce fonduri suplimentare pentru combaterea fenomenului radicalizării care dă naștere extremismului violent pe teritoriul Uniunii; consideră că acest lucru poate fi realizat prin promovarea integrării și combaterea discriminării, a rasismului și a xenofobiei;

3.  subliniază importanța diferitelor fonduri ale UE și scoate în evidență faptul că acțiunile în domeniul securității și al migrației ar trebui să fie nu numai acoperite de instrumente specifice, cum ar fi Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) sau Fondul pentru securitate internă (FSI), care furnizează un nivel adecvat de finanțare pentru a răspunde provocărilor cuprinzătoare din aceste domenii, având de la început suficiente resurse pentru întreaga durată a următorului CFM, ci și incluse, încă din etapa de elaborare, în viitoarele instrumente cu un caracter mai general, cum ar fi Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune sau Fondul pentru uniunea securității (în conformitate cu Agenda europeană privind securitatea) și instrumentele de finanțare a acțiunii externe; observă că nu ar trebui exclusă posibilitatea de a utiliza alte instrumente, cu un caracter mai general, cum ar fi FSE, pentru a finanța acțiuni care sunt, de asemenea, relevante în contextul integrării migranților și a refugiaților în societățile-gazdă; consideră că este necesar ca toate fondurile ESI să fie menținute după 2020 și subliniază că anumite fonduri, cum ar fi FSE, ar trebui să vizeze, în special, programe de combatere a radicalizării, a marginalizării, a infracțiunilor motivate de ură și a xenofobiei;

4.  solicită să se majoreze sprijinul financiar pentru consolidarea activităților societății civile;

5.  subliniază că ar trebui să existe un nivel adecvat și mecanisme corespunzătoare de finanțare a securității și migrației, care să garanteze flexibilitatea necesară pentru a nu se recurge sistematic la mecanismul de flexibilitate al bugetului UE în fiecare an, așa cum se întâmplă în cazul actualului CFM începând din 2015, și pentru a se asigura că modurile de acordare răspund cu eficacitate necesităților emergente de pe teren; este de părere că fondurile ar trebui, de asemenea, să includă o evaluare solidă la jumătatea perioadei care să ajusteze alocarea de fonduri în funcție de necesitățile de pe teren, pe baza unor statistici actualizate, și să recompenseze performanțele în realizarea priorităților UE;

6.  își reiterează îngrijorarea cu privire la crearea unor instrumente ad-hoc în afara bugetului Uniunii, cum ar fi fondurile fiduciare, care nici nu mențin unicitatea și universalitatea bugetului UE, nici nu îi îmbunătățesc transparența și inteligibilitatea; reamintește că fondurile fiduciare ale UE ar trebui să sprijine numai acțiunile în afara Uniunii; reamintește că Parlamentul European ar trebui să fie în măsură să își exercite competențele de control nu numai asupra înființării unor astfel de fonduri fiduciare ale UE, ci și pe întreg parcursul perioadei de plată a acestora;

7.  deplânge creșterea sprijinului financiar acordat de UE unor țări precum Libia sau Turcia cu scopul de a preveni migrația, în ciuda preocupărilor legate de situația drepturilor omului în țările terțe respective;

8.  reamintește că, pentru ca uniunea securității să funcționeze corespunzător, accentul instrumentelor financiare ar trebui să fie pe îmbunătățirea politicilor actuale și a sistemelor existente;  

9.  subliniază importanța tuturor agențiilor din domeniul justiției și afacerilor interne (JAI) și a organismelor nou-înființate ale Uniunii în cadrul Agendei privind uniunea securității, precum și rolul semnificativ pe care îl joacă acestea în combaterea criminalității transfrontaliere, a fraudei, a spălării banilor și a terorismului prin furnizarea de sprijin în chestiunile legate de azil, cooperarea judiciară, cooperarea polițienească, gestionarea frontierelor, protecția datelor, proiectele informatice la scară largă sau drepturile fundamentale; solicită să se aloce resurse corespunzătoare pentru operațiunile și activitățile lor; regretă faptul că finanțarea oferită pentru multe dintre aceste agenții nu a ținut pasul cu așteptările tot mai mari privind sarcinile lor;

a)  regretă faptul că în actualul CFM nu s-au pus suficiente resurse la dispoziția agențiilor de aplicare a legii precum Europol, Eurojust și CEPOL și solicită ca programarea resurselor să se facă în concordanță cu așteptările politice și cu necesitățile operaționale ale agențiilor, printre care și nevoia de asistență tehnică și tehnologică și nevoia de formare;

b)  solicită o majorare a finanțărilor alocate pentru crearea de noi echipe comune, pentru intensificarea cooperării și a schimbului de informații în cadrul anchetelor transfrontaliere;

c)  evidențiază importanța activității desfășurate de Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) asupra unei serii de sisteme existente și noi din spațiul de libertate, securitate și justiție; solicită să se aloce resurse financiare și umane corespunzătoare pentru a asigura continuarea acestei activități, precum și pentru implementarea și gestionarea fără probleme a Sistemului de intrare/ieșire, a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), a Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS-TCN) și a următoarelor inițiative care să permită interoperabilitatea între sistemele de informații UE privind securitatea, gestionarea frontierelor și gestionarea migrației;

d)  reamintește angajamentul Uniunii de a combate sărăcia și excluziunea socială în cadrul Strategiei Europa 2020 pentru creștere economică, precum și necesitatea de a înțelege mai bine și de a reacționa la fenomenele reprezentate de radicalizare, marginalizarea tot mai accentuată a anumitor grupuri, discursul de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură; subliniază rolul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) în legătură cu aceste aspecte; solicită ca FRA să i se aloce resurse umane suplimentare; regretă că mandatul FRA continuă să îi limiteze rolul în ceea ce privește sprijinirea drepturilor fundamentale; evidențiază faptul că FRA ar trebui să poată emite avize din proprie inițiativă referitoare la propuneri legislative, iar mandatul ei ar trebui extins la toate domeniile ce privesc drepturile care sunt protejate în temeiul Cartei drepturilor fundamentale a UE, incluzând, de exemplu, chestiunile ce țin de cooperarea în materie polițienească și judiciară;

e)  solicită să se aloce resurse corespunzătoare pentru a consolida noul mandat al Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX) și subliniază că noile sarcini, competențe și activități ale acesteia vor necesita finanțare în permanență în cadrul financiar post‑2020;

f)  solicită să se aloce Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) resurse umane suplimentare pentru a sprijini extinderea mandatului său, transformând astfel EASO într-o agenție pe deplin funcțională, care să poată furniza asistența tehnică și operațională necesară statelor membre;

g)  subliniază rolul Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA) în furnizarea unei evaluări cuprinzătoare privind consumul de droguri ilicite și importanța acesteia atât pe latura preventivă, cât și în privința măsurilor de monitorizare a aplicării legii și, prin urmare, necesitatea de a se asigura că i se acordă resurse adecvate;

h)  solicită să se aloce resurse corespunzătoare pentru a asigura implementarea fără probleme și buna funcționare a Parchetului European;

10.  invită Comisia să invoce articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană în cazul unui risc clar ca statele membre să încalce grav normele statului de drept și solicită Consiliului să își asume responsabilitatea în această privință.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

28.11.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

40

7

0

Membri titulari prezenți la votul final

Asim Ademov, Gerard Batten, Heinz K. Becker, Monika Beňová, Malin Björk, Caterina Chinnici, Rachida Dati, Ana Gomes, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Jussi Halla-aho, Monika Hohlmeier, Filiz Hyusmenova, Sophia in ‘t Veld, Dietmar Köster, Barbara Kudrycka, Monica Macovei, Roberta Metsola, Claude Moraes, Péter Niedermüller, Ivari Padar, Soraya Post, Birgit Sippel, Branislav Škripek, Csaba Sógor, Sergei Stanishev, Helga Stevens, Traian Ungureanu, Bodil Valero, Marie-Christine Vergiat, Udo Voigt, Kristina Winberg, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți prezenți la votul final

Gérard Deprez, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Jean Lambert, Jeroen Lenaers, Nuno Melo, Morten Helveg Petersen, Salvatore Domenico Pogliese, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Axel Voss

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

André Elissen, Karoline Graswander-Hainz, Georg Mayer, Julia Pitera

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

40

+

ALDE

Gérard Deprez, Nathalie Griesbeck, Filiz Hyusmenova, Morten Helveg Petersen, Sophia in ‘t Veld

ECR

Jussi Halla-aho, Monica Macovei, Branislav Škripek, Helga Stevens

PPE

Asim Ademov, Heinz K. Becker, Rachida Dati, Monika Hohlmeier, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Barbara Kudrycka, Jeroen Lenaers, Nuno Melo, Roberta Metsola, Julia Pitera, Salvatore Domenico Pogliese, Csaba Sógor, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Traian Ungureanu, Axel Voss, Tomáš Zdechovský

S&D

Monika Beňová, Caterina Chinnici, Ana Gomes, Karoline Graswander-Hainz, Sylvie Guillaume, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Dietmar Köster, Claude Moraes, Péter Niedermüller, Ivari Padar, Soraya Post, Birgit Sippel, Sergei Stanishev

VERTS/ALE

Jean Lambert, Bodil Valero

7

-

EFDD

Gerard Batten, Kristina Winberg

ENF

André Elissen, Georg Mayer

GUE/NGL

Malin Björk, Marie-Christine Vergiat

NI

Udo Voigt

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituționale (11.10.2017)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020

(2017/2052(INI))

Raportor pentru aviz: Gerolf Annemans

SUGESTII

Comisia pentru afaceri constituționale recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește că cheltuielile UE ar trebui să fie cât se poate de flexibile și să facă obiectul unui control democratic adecvat și al unui mecanism eficace de asigurare a răspunderii, fiind, astfel, necesară implicarea deplină a Parlamentului în procesul decizional legat de Regulamentul privind cadrul financiar multianual (CFM); invită, așadar, Consiliul și Parlamentul să își intensifice dialogul în negocierile privind viitorul CFM și avertizează cu privire la abordarea descendentă adoptată în mod tradițional de Consiliul European, care presupune stabilirea plafoanelor globale pentru fiecare rubrică, în loc să se evalueze mai întâi necesitățile reale ale programelor;

2.  ia act de faptul că actualul CFM limitează foarte mult autonomia financiară a Uniunii, deoarece cea mai mare parte a veniturilor este formată din contribuții naționale din partea statelor membre și o mare parte a cheltuielilor este deja destinată acelorași state membre sub formă de restituiri;

3.  subliniază faptul că bugetul UE este un instrument care contribuie la îndeplinirea obiectivelor comune ale Uniunii prevăzute la articolul 3 din TUE și consideră că și-a îndeplinit în mod eficace scopul în trecut;

4.  subliniază că CFM post-2020 trebuie să permită Uniunii să facă față atât provocărilor existente, cât și noilor provocări, care necesită o abordare paneuropeană;

5.  subliniază posibilitatea de a trece de la unanimitate la majoritate calificată în cadrul procedurii de vot pentru adoptarea următorului Regulament privind CFM, folosindu-se dispozițiile articolului 312 alineatul (2) din TFUE, care armonizează în mai mare măsură normele aplicabile negocierilor privind CFM cu procedura de adoptare a bugetului anual al Uniunii;

6.  solicită să se adopte măsuri pentru a alinia viitoarele CFM la durata legislaturii Parlamentului și la mandatul Comisiei, reducând astfel durata CFM de la șapte la cinci ani pentru unele dintre programe, în timp ce alte programe, în special cele care necesită o programare pe termen mai lung și/sau care sunt legate de politici care implică proceduri complexe pentru stabilirea unor sisteme de implementare, cum ar fi politica de coeziune sau politica de dezvoltare rurală, ar trebui aprobate pentru o perioadă de 5+5 ani, cu o revizuire obligatorie la jumătatea perioadei;

7.  reamintește faptul că practica Consiliului European, care a încercat să își extindă implicarea în cadrul procesului legislativ prin adoptarea unor decizii privind dispozițiile legislative pe durata negocierilor privind CFM, contravine prevederilor tratatelor, care exclud în mod explicit un astfel de rol pentru Consiliul European;

8.  reamintește importanța CFM, care este un buget multianual concentrat în principal pe investiții;

9.  subliniază că Brexitul va afecta în mod grav viitorul CFM, în special în ceea ce privește veniturile; insistă, prin urmare, că trebuie să se aibă în vedere în mod corespunzător introducerea unor resurse proprii veritabile; susține recomandările Grupului la nivel înalt privind resursele proprii legate de diversificarea veniturilor la bugetul Uniunii, inclusiv de noile resurse proprii, astfel încât să se reducă ponderea contribuțiilor bazate pe VNB la bugetul UE pentru ca statele membre să renunțe la abordarea privind profitul echitabil („juste retour”);

10.  consideră că Uniunea Europeană nu poate aștepta rezultatul Brexitului pentru a începe să pregătească negocierile privind CFM post-2020 și că Comisia ar trebui să prezinte o propunere în acest sens cât mai curând posibil, în mod ideal, până în primul trimestru al anului 2018;

11.  reamintește că noile priorități și inițiative ale UE ar trebui finanțate din fonduri noi, fără a pune în pericol programele și politicile în curs; în acest context, solicită reformarea aprofundată a sistemului de finanțare al Uniunii - un sistem autentic de resurse proprii - pentru ca bugetul UE să devină mai stabil, mai sustenabil și mai previzibil, crescând, în același timp, transparența pentru cetățeni. consideră că trebuie luate măsuri privind unitatea bugetului și creșterea flexibilității bugetare;

12.  consideră că cetățenii europeni solicită în măsură tot mai mare ca Uniunea să răspundă provocărilor majore transfrontaliere, cărora statele membre nu le pot face față în mod eficace; avertizează statele membre că Uniunea nu poate aborda în mod adecvat aceste provocări dacă resursele bugetare nu sunt majorate pe măsură;

13.  solicită o mai mare complementaritate între bugetele naționale și bugetul UE;

14.  consideră că introducerea unei noi rubrici pentru dezvoltarea Uniunii Europene a Apărării, finanțată, de preferință, din resurse proprii noi, ar fi în conformitate cu tratatele UE;

15.  subliniază că următorul CFM ar trebui să ia în considerare pe deplin angajamentele asumate de Uniune în cadrul COP 21.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

11.10.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

13

5

1

Membri titulari prezenți la votul final

Gerolf Annemans, Mercedes Bresso, Richard Corbett, Pascal Durand, Danuta Maria Hübner, Diane James, Alain Lamassoure, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Markus Pieper, Paulo Rangel, György Schöpflin, Pedro Silva Pereira, Claudia Țapardel, Kazimierz Michał Ujazdowski

Membri supleanți prezenți la votul final

Ashley Fox, Enrique Guerrero Salom, Jérôme Lavrilleux, Jasenko Selimovic

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Tadeusz Zwiefka

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

13

+

ALDE

Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Jasenko Selimovic

PPE

Danuta Maria Hübner, Alain Lamassoure, , Paulo Rangel, György Schöpflin, Tadeusz Zwiefka

S&D

Mercedes Bresso, Richard Corbett, Enrique Guerrero Salom, Pedro Silva Pereira, Claudia Țapardel

VERTS/ALE

Pascal Durand

5

-

ECR

Ashley Fox, Kazimierz Michał Ujazdowski

ENF

Gerolf Annemans

NI

Diane James

PPE

Jérôme Lavrilleux

1

0

PPE

Markus Pieper

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (6.12.2017)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020

(2017/2052(INI))

Raportoare pentru aviz: Iratxe García Pérez

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât, în conformitate cu articolul 8 din TFUE, promovarea egalității între bărbați și femei este un principiu fundamental al Uniunii Europene și întrucât integrarea perspectivei de gen este prin urmare o obligație juridică care decurge în mod direct din tratate; întrucât, în plus, la CFM este anexată o declarație comună interinstituțională privind integrarea perspectivei de gen;

B.  întrucât declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din noiembrie 2013, anexată la CFM 2014-2020, prevede ca procedurile bugetare anuale ale CFM să integreze, după caz, elemente legate de dimensiunea de gen, ținând seama de modalitățile în care cadrul financiar general al Uniunii contribuie la o mai mare egalitate de gen și asigură integrarea perspectivei de gen;

C.  întrucât comunicarea Comisiei privind evaluarea la jumătatea perioadei a CFM, publicată în septembrie 2016, nu face nicio referire la aplicarea integrării perspectivei de gen;

D.  întrucât, odată cu includerea Daphne în cadrul programului „Drepturi, egalitate și cetățenie”, ar fi trebuit să se asigure o alocare adecvată și echitabilă a sprijinului financiar, ținându-se seama de nivelul de finanțare deja alocat în cadrul programelor anterioare din 2007-2013;

E.  întrucât Parlamentul a solicitat în repetate rânduri ca obiectivul specific Daphne al programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” să beneficieze de o finanțare suficientă și să fie cât mai vizibil posibil; întrucât, cu toate acestea, nivelul fondurilor disponibile în perioada 2014-2020 pentru Daphne a scăzut în comparație cu 2007-2013,

F.  întrucât accesul la serviciile publice este o condiție esențială pentru garantarea independenței economice și capacitarea femeilor; întrucât serviciile publice rămân un sector important pentru femei în ceea ce privește oportunitățile de angajare;

1.  reamintește că egalitatea de gen este consacrată în Tratatul UE; subliniază necesitatea integrării perspectivei de gen în toate politicile, programele și inițiativele UE pentru a asigura egalitatea în practică; subliniază că integrarea dimensiunii de gen în buget trebuie să devină parte integrantă a procedurii bugetare în toate etapele sale și în toate liniile bugetare, și nu doar în programele în cazul cărora impactul de gen este cel mai evident, astfel încât cheltuielile bugetare să devină un instrument eficient pentru promovarea egalității dintre femei și bărbați;

2.  subliniază că politicile privind egalitatea de gen și instrumentele de integrare a dimensiunii de gen trebuie să fie încorporate în mai mare măsură și în mod mai eficient în următoarea perioadă de programare;

3.  constată că integrarea dimensiunii de gen în buget face parte dintr-o strategie generală privind egalitatea de gen; subliniază, prin urmare, că implicarea instituțiilor UE în acest domeniu este esențială; regretă, în acest context, că nu a fost adoptată nicio strategie a UE privind egalitatea de gen pentru perioada 2016-2020 și, reluând Concluziile Consiliului privind egalitatea de gen din 16 iunie 2016, solicită Comisiei să consolideze statutul Angajamentului strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019 prin adoptarea sa sub formă de comunicare;

4.  regretă că, în pofida faptului că declarația comună privind integrarea perspectivei de gen a fost anexată la CFM, nu s-au înregistrat progrese semnificative în acest domeniu și, din CFM 2014-2020, nu a rezultat nicio strategie clară referitoare la egalitatea de gen, cu obiective specifice, cu ținte și cu alocări concrete; solicită Parlamentului, Consiliului și Comisiei să își reînnoiască angajamentul privind egalitatea de gen în următorul CFM, prin anexarea unei declarații comune la CFM, inclusiv un angajament de a integra dimensiunea de gen în buget; solicită monitorizarea eficace a punerii în aplicare a declarației în cauză în cadrul procedurilor bugetare anuale, prin includerea unei dispoziții într-o clauză de revizuire a noului regulament privind CFM;

5.  solicită ca egalitatea de gen să fie menționată explicit la rubrica 3, „Securitate și cetățenie”;

6.  subliniază că unul dintre principalele obiective ale bugetului general al Uniunii Europene îl reprezintă investițiile strategice și creșterea sustenabilă în vederea intensificării coeziunii economice și a creării de locuri de muncă, în special pentru a spori participarea femeilor pe piața muncii, și că este, prin urmare, extrem de important să se acorde atenție consolidării potențialului femeilor în toate sectoarele economice: economia digitală, tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), știință, tehnologie, inginerie și matematică (STIM); subliniază că doar acordând o atenție deosebită dimensiunii de gen în aceste domenii vor putea fi abordate disparitățile de gen și deficitul de competențe înregistrat la nivelul Uniunii în sectoarele TIC și STIM;

7.  subliniază că este necesar ca, în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene și al Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), să se aloce o finanțare suficientă măsurilor de promovare și de sprijinire a educației de bună calitate, a capacității de inserție profesională, a spiritului antreprenorial și a creării de locuri de muncă pentru femei și tineri, în special cei care aparțin grupurilor celor mai dezavantajate, din mediile urbane și rurale, incluzând (fără a se limita la) oportunități legate de sectoarele STIM, astfel încât cheltuielile bugetare să fie utilizate în mod eficace pentru a atinge obiectivele de politică;

8.  își reiterează solicitarea ca programul Daphne să aibă o linie bugetară separată, pentru a mări transparența în ceea ce privește utilizarea fondurilor în cauză și pentru a asigura un nivel corespunzător de finanțare a combaterii violenței împotriva femeilor; subliniază, în acest context, că este necesar să se sporească resursele pentru obiectivul specific Daphne în perioada 2014-2020 în conformitate cu alocările din perioada de programare precedentă;

9.  regretă faptul că Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) nu conține o perspectivă de gen; subliniază că perspectiva de gen ar trebui să fie inclusă în FEIS, dat fiind că UE nu se va redresa niciodată în mod complet și adecvat ca urmare a recentelor crize economice, dacă nu este abordat impactul acestora asupra femeilor care, în majoritatea cazurilor, au fost cele mai afectate;

10.  reamintește că un număr foarte important de refugiați și solicitanți de azil care au intrat în UE sunt femei și copii; subliniază că integrarea perspectivei de gen se numără, de asemenea, printre principiile fondatoare ale Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI); își reiterează apelul ca dimensiunea de gen să fie de asemenea luată în considerare în politicile în materie de migrație și azil; solicită utilizarea eficientă a fondurilor FAMI pentru integrarea refugiaților, a familiilor lor și a solicitanților de azil;

11.  condamnă cu fermitate reinstituirea și extinderea „regulii călușului mondial” (Global Gag Rule) și impactul acesteia asupra îngrijirii sănătății și a drepturilor femeilor și fetelor; își reiterează apelul către UE și statele sale membre vizând acoperirea deficitului de finanțare creat de SUA în domeniul sănătății și drepturilor sexuale și reproductive, prin utilizarea finanțării pentru dezvoltare de la nivel național și de la nivelul UE;

12.  subliniază importanța de a investi în servicii publice de înaltă calitate și de a aloca sumele stabilite pentru investiții în cadrul următorului CFM, cu scopul de a asigura servicii publice de înaltă calitate și infrastructuri sociale publice la prețuri accesibile, cum ar fi centre de zi pentru îngrijirea copiilor, a persoanelor în vârstă și a altor persoane dependente;

13.  subliniază că, pentru a permite Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați să-și îndeplinească obiectivele cu succes, este necesar să se majoreze bugetul și personalul său pentru a spori capacitatea sa de a oferi asistență adecvată Comisiei prin furnizarea de informații relevante și asistență tehnică în domenii prioritare, cum ar fi egalitatea între femei și bărbați și lupta împotriva violenței de gen; subliniază faptul că Institutul ar trebui să rămână o instituție separată specifică în cadrul instituțional al Uniunii.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PE

NTRU AVIZ

Data adoptării

4.12.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

16

1

4

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Maria Arena, Vilija Blinkevičiūtė, Anna Hedh, Mary Honeyball, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Florent Marcellesi, Angelika Mlinar, Maria Noichl, Marijana Petir, Ángela Vallina, Anna Záborská

Membri supleanți prezenți la votul final

Stefan Eck, Sirpa Pietikäinen, Evelyn Regner, Marc Tarabella, Mylène Troszczynski, Julie Ward

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Max Andersson, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Lambert van Nistelrooij

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL

ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

16

+

ALDE

Angelika Mlinar

EFDD

Daniela Aiuto

GUE/NGL

Stefan Eck, Ángela Vallina

PPE

Sirpa Pietikäinen

S&D

Maria Arena, Vilija Blinkevičiūtė, Anna Hedh, Mary Honeyball, Maria Noichl, Evelyn Regner, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Marc Tarabella, Julie Ward

VERTS/ALE

Max Andersson, Florent Marcellesi

1

-

ENF

Mylène Troszczynski

4

0

PPE

Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Marijana Petir, Lambert van Nistelrooij, Anna Záborská

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

22.2.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

29

4

3

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Lefteris Christoforou, Gérard Deprez, Manuel dos Santos, André Elissen, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Jens Geier, Esteban González Pons, John Howarth, Zbigniew Kuźmiuk, Vladimír Maňka, Siegfried Mureşan, Jan Olbrycht, Urmas Paet, Paul Rübig, Petri Sarvamaa, Jordi Solé, Patricija Šulin, Eleftherios Synadinos, Indrek Tarand, Isabelle Thomas, Inese Vaidere, Daniele Viotti, Tiemo Wölken, Marco Zanni

Membri supleanți prezenți la votul final

Xabier Benito Ziluaga, Jean-Paul Denanot, Janusz Lewandowski, Ivana Maletić, Stanisław Ożóg, Pavel Poc, Nils Torvalds, Helga Trüpel, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Anders Primdahl Vistisen


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

29

+

ALDE

Nedzhmi Ali, Gérard Deprez, Urmas Paet, Nils Torvalds

PPE

Lefteris Christoforou, José Manuel Fernandes, Esteban González Pons, Janusz Lewandowski, Ivana Maletić, Siegfried Mureşan, Jan Olbrycht, Paul Rübig, Petri Sarvamaa, Patricija Šulin, Inese Vaidere, Tomáš Zdechovský

S&D

Jean-Paul Denanot, Eider Gardiazabal Rubial, Jens Geier, John Howarth, Vladimír Maňka, Pavel Poc, Manuel dos Santos, Isabelle Thomas, Daniele Viotti, Tiemo Wölken

VERTS/ALE

Jordi Solé, Indrek Tarand, Helga Trüpel

4

-

ECR

Anders Primdahl Vistisen

ENF

André Elissen, Marco Zanni

NI

Eleftherios Synadinos

3

0

ECR

Zbigniew Kuźmiuk, Stanisław Ożóg

GUE/NGL

Xabier Benito Ziluaga

 

Corectarea voturilor

+

 

-

 

0

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 9 martie 2018Notă juridică