Procedură : 2017/2191(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0049/2018

Texte depuse :

A8-0049/2018

Dezbateri :

PV 18/04/2018 - 24
CRE 18/04/2018 - 24

Voturi :

PV 19/04/2018 - 10.16

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0187

RAPORT     
PDF 787kWORD 106k
1.3.2018
PE 612.214v02-00 A8-0049/2018

referitor la raportul anual privind politica în domeniul concurenței

(2017/2191(INI))

Comisia pentru afaceri economice și monetare

Raportor: Ramon Tremosa i Balcells

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional
 AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor
 AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la raportul anual privind politica în domeniul concurenței

(2017/2191(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 39, 42, 101-109 și 174,

–  având în vedere Raportul Comisiei din 31 mai 2017 privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2016 (COM(2017)0285), precum și documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei din aceeași dată,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat(1),

–  având în vedere Cartea albă a Comisiei din 9 iulie 2014 intitulată „Către un control mai eficace al concentrărilor economice în UE” (COM(2014)0449),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2017/1084 al Comisiei din 14 iunie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 în ceea ce privește ajutoarele pentru infrastructurile portuare și aeroportuare, pragurile de notificare pentru ajutoarele pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului, ajutoarele pentru infrastructurile sportive și pentru infrastructurile de agrement multifuncționale, precum și schemele de ajutoare regionale de exploatare pentru regiunile ultraperiferice și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 702/2014 în ceea ce privește calcularea costurilor eligibile(2),

–  având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind oferirea de mijloace autorităților de concurență din statele membre astfel încât să fie organisme mai eficace de asigurare a respectării normelor și privind garantarea funcționării corespunzătoare a pieței interne (COM(2017)0142),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 iulie 2016 privind noțiunea de ajutor de stat astfel cum este menționată la articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 februarie 2014 referitoare la acordurile de cooperare ale Uniunii Europene în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii în domeniul concurenței – calea de urmat(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 februarie 2016 referitoare la situația specială a insulelor(5),

  având în vedere Rezoluția sa din 22 octombrie 2016 referitoare la Cartea verde privind serviciile financiare cu amănuntul(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 februarie 2017 referitoare la raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței(7) și rapoartele sale din anii precedenți pe aceeași temă,

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 noiembrie 2017 referitoare la planul de acțiune privind serviciile financiare cu amănuntul(8),

–  având în vedere normele, orientările, deciziile, rezoluțiile, comunicările și documentele pertinente ale Comisiei pe tema concurenței,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European referitor la raportul privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2016,

–  având în vedere Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare(9),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0049/2018),

1.  salută Raportul privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2016 din 31 mai 2017 (COM(2017)0285), care arată că, într-un mediu concurențial echitabil, investițiile și inovarea sunt esențiale pentru viitorul Europei;

2.  sprijină cu fermitate independența Comisiei și a autorităților naționale de concurență (ANC) în misiunea lor de definire a normelor UE în domeniul concurenței și de garantare a respectării acestora în beneficiul tuturor cetățenilor UE și a întreprinderilor care își desfășoară activitatea în Uniune;

3.  salută și încurajează în continuare eforturile Comisiei de a menține, în plus față de dialogul structurat cu Margrethe Vestager, comisarul pentru concurență, o serie de contacte periodice cu membrii comisiei competente a Parlamentului și grupul său de lucru privind politica în domeniul concurenței; este convins că Raportul anual al Comisiei privind politica în domeniul concurenței reprezintă un element esențial în ceea ce privește exercitarea controlului democratic și salută răspunsul Comisiei cu privire la toate cererile specifice adoptate de Parlament;

4.  invită Comisia să asigure o informare periodică a Parlamentului European și un schimb frecvent de opinii cu acesta cu privire la elaborarea și punerea în aplicare a legislației UE, a acordurilor internaționale și a altor instrumente juridice neobligatorii referitoare la politica în domeniul concurenței, în conformitate cu Acordul interinstituțional (AII) dintre Comisie și Parlament; constată că nu se ține cont în mod satisfăcător de acest aspect, de exemplu în cadrul consultărilor care vizează acordul dintre Uniunea Europeană și Canada privind schimbul de informații în cursul procedurilor în domeniul concurenței; invită Consiliul să ratifice cât mai curând acordul UE-Canada; intenționează să promoveze schimburi periodice de opinii în cadrul comisiei competente cu Rețeaua europeană în domeniul concurenței (REC), precum și cu autoritățile naționale de concurență;

5.  invită Comisia să monitorizeze punerea în aplicare a actelor legislative legate de finalizarea pieței unice, de exemplu în sectorul energetic (inclusiv autoconsumul), al transporturilor, al pieței digitale, precum și în sectorul serviciilor financiare cu amănuntul, pentru a îmbunătăți punerea în aplicare a normelor UE în materie de concurență și a realiza o aplicare uniformă a acestora în statele membre;

6.  subliniază necesitatea de a se consolida piața unică, deschizând noi perspective privind finalizarea și libertatea de stabilire în toate sectoarele; subliniază necesitatea reformelor structurale și a consolidării fiscale în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere (PSC); solicită Comisiei să se asigure că credibilitatea PSC este restabilită prin garantarea faptului că toate statele membre respectă normele în loc de a solicita norme și instituții noi;

7.  constată că ajutoarele de stat pot fi un instrument indispensabil pentru a asigura infrastructura și aprovizionarea necesară atât pentru sectorul energetic, cât și pentru cel al transporturilor, în special în Europa, unde are loc o tranziție către sisteme de aprovizionare cu energie și de transport mai curate și mai ecologice;

8.  menționează că ajutoarele de stat pot fi necesare pentru a asigura furnizarea de servicii de interes economic general, inclusiv în domeniul energiei, al transporturilor și al telecomunicațiilor; subliniază că intervenția statului este adesea cel mai bun instrument politic pentru a asigura servicii esențiale pentru sprijinirea regiunilor izolate, îndepărtate sau periferice și a insulelor din Uniune;

9.  consideră că este important să se garanteze un nivel de concurență care să presupună asigurarea posibilității de a efectua achiziții transfrontaliere pe piața intra-europeană a serviciilor financiare, inclusiv a asigurărilor;

10.  subliniază că în regiunile sau insulele periferice, conectivitatea este esențială pentru a sprijini și a dezvolta un nivel acceptabil de inițiative sociale și economice, prin menținerea legăturilor comerciale vitale;

11.  subliniază că accesul la numerar prin intermediul ATM-urilor este un serviciu public esențial, care trebuie furnizat fără nicio practică discriminatorie, anticoncurențială sau neloială și, prin urmare, nu trebuie să genereze costuri excesive;

12.  salută eforturile depuse de DG Concurență pentru a continua dezvoltarea unei forțe de muncă durabile și echilibrate pe parcursul anului 2016; salută, în plus, îmbunătățirea gestionării resurselor umane în cadrul DG Concurență și faptul că rotația personalului a scăzut la cel mai redus nivel de la începutul statisticilor (de la 13,9 % în 2015 la 10,8 % în 2016(10); invită Comisia să realoce resurse financiare și umane suficiente pentru DG Concurență și să asigure stabilitatea finanțelor pentru modernizarea instrumentelor electronice și informatice ale direcției, pentru a face față creșterii volumului de muncă și a progreselor tehnologice; solicită, din nou, o separare strictă între departamentele care elaborează orientări și cele responsabile de aplicarea acestora;

13.  salută progresele realizate de DG Concurență în domeniul egalității de șanse, inclusiv reprezentarea în proporție de 36 % a femeilor în posturi de conducere de nivel mediu;

14.  subliniază, din nou, că corupția în domeniul achizițiilor publice afectează competitivitatea europeană prin denaturarea gravă a pieței; reamintește că achizițiile publice reprezintă una dintre activitățile guvernamentale cele mai vulnerabile la corupție; evidențiază faptul că, în anumite state membre, achizițiile finanțate de UE prezintă riscuri de corupție mai mari decât achizițiile finanțate la nivel național; invită Comisia să își continue eforturile pentru a preveni utilizarea necorespunzătoare a fondurilor UE și a stimula responsabilitatea în domeniul achizițiilor publice; salută, de asemenea, instituirea Parchetului European;

15.  constată că normele UE nu stabilesc termene specifice pentru anchetele antitrust, ceea ce implică faptul că deciziile se iau uneori prea târziu, după ce concurenții au fost obligați să iasă de pe piață;

16.  invită Comisia să adopte orientări indicative pentru a reduce durata anchetelor antitrust și a procedurilor privind abuzul de poziție dominantă, cu scopul de a preveni incertitudinea sau sarcina excesivă pentru întreprinderi și pentru a crea un peisaj concurențial care să fie în beneficiul consumatorilor; avertizează că termenele mai flexibile ar trebui să fie permise numai în cazuri complexe, în care anchetele urmează să fie extinse și la alte întreprinderi;

17.  subliniază că, deși trebuie să existe un echilibru între ritmul desfășurării anchetelor și necesitatea de a proteja în mod corespunzător drepturile la apărare și calitatea anchetelor, termenele orientative pot ajuta autoritățile antitrust să utilizeze mai eficient resursele de care dispun; ia act de faptul că, pentru ca anchetele antitrust importante să se realizeze mai rapid, Comisia și părțile interesate ar putea crește gradul de utilizare a unor proceduri antitrust raționalizate și ar putea îmbunătăți accesul la dosarele pertinente;

18.  ia act de faptul că majoritatea deciziilor privind chestiuni legate de antitrust sunt adoptate la nivel național; invită Comisia să monitorizeze, prin urmare, ținând seama de principiile subsidiarității și proporționalității, coerența și independența globală a politicii în domeniul concurenței și a aplicării acesteia în interiorul pieței interne, cu sprijinul REC; subliniază că independența autorităților naționale de concurență (ANC) este extrem de importantă și, prin urmare, salută propunerea Comisiei privind REC+ menită să consolideze capacitatea ANC de a asigura o aplicare mai eficientă a legislației UE în domeniul concurenței;

19.  consideră că Comisia ar trebui să verifice dacă, pentru a fi în măsură să își îndeplinească sarcinile în condiții de independență deplină, ANC sunt dotate cu resurse financiare, umane și tehnice corespunzătoare și că alegerea sau numirea directorilor și conducerii superioare este transparentă și nu este influențată politic; subliniază că autonomia ANC, inclusiv din punct de vedere bugetar, este esențială pentru a se asigura punerea în aplicare eficace a legislației UE în domeniul concurenței; solicită statelor membre să se asigure că ANC fac publice rapoartele anuale care conțin statistici și o sinteză motivată a activităților lor și solicită Comisiei să transmită un raport anual Parlamentului în ceea ce privește aceste aspecte esențiale; consideră că ANC trebuie să dețină proceduri pentru a se asigura că personalul și directorii lor, pentru o perioadă de timp rezonabilă după ce și-au părăsit postul, se abțin de la ocuparea de poziții care pot da naștere unui conflict de interese în legătură cu un caz specific în care erau implicați la ANC; subliniază importanța REC, care oferă o platformă pentru schimburi periodice între Comisie și autoritățile naționale de concurență pentru a asigura aplicarea eficientă și coerentă a normelor în materie de concurență; invită Comisia să ia în considerare opinia autorităților naționale de concurență;

20.  consideră că un studiu referitor la gradul de conștientizare și de înțelegere a normelor UE în domeniul concurenței și privind ajutoarele de stat s-ar putea dovedi util în cadrul întreprinderilor, în special al celor mici și mijlocii, pentru a accelera punerea în aplicare a dreptului UE în domeniul concurenței, dar și pentru a furniza orientări în acest sens;

21.  consideră că măsurile provizorii reprezintă un instrument important, în special în economia digitală, pentru a se asigura că încălcările normelor în cursul unei investigații nu aduc prejudicii grave și ireparabile concurenței; invită Comisia să verifice opțiunile disponibile pentru a accelera o procedură înaintea autorităților din domeniul concurenței în scopul aplicării articolelor 101 și 102 din TFUE sau pentru a simplifica adoptarea măsurilor provizorii; invită, în acest sens, Comisia să realizeze un studiu și să prezinte Parlamentului și Consiliului rezultatele și, dacă este cazul, o propunere legislativă;

22.  invită Comisia ca, în cadrul unei posibile reforme a Regulamentului privind concentrările economice, să examineze cu atenție dacă practicile actuale de evaluare iau în considerare particularitățile piețelor digitale într-o măsură suficientă; consideră că ar putea fi nevoie de adaptarea criteriilor de intervenție pentru evaluarea concentrărilor în economia digitală; subliniază, de asemenea, că independența autorităților naționale în domeniul concurenței trebuie asigurată nu doar în ceea ce privește aplicarea articolelor 101 și 102 din TFUE, ci și în ceea ce privește garantarea respectării normelor europene privind concentrările economice; prin urmare, subliniază necesitatea unor norme echivalente în acest domeniu, la nivelul Uniunii Europene;

23.  salută eforturile susținute ale Comisiei de a clarifica diferitele aspecte ale definiției ajutorului de stat, după cum se demonstrează în Comunicarea sa privind noțiunea de ajutor de stat astfel cum este menționată la articolul 107 alineatul (1) din TFUE, care constituie o componentă esențială a inițiativei de modernizare a ajutoarelor de stat; remarcă, în special, eforturile Comisiei de clarificare a noțiunilor de „întreprindere” și „activitate economică”; observă însă că este în continuare dificil de trasat o linie de demarcație între activitățile economice și cele fără caracter economic, mai ales în domeniul afacerilor sociale; subliniază în continuare că rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene este de a asigura interpretarea corectă a tratatului;

24.  reafirmă că o concurență fiscală loială este esențială pentru integritatea pieței interne și că toți actorii de pe piață, inclusiv societățile digitale, ar trebui să achite contribuțiile fiscale care le revin în locul în care generează profit și să concureze în condiții de egalitate; salută anchetele aprofundate ale Comisiei în acest sens și subliniază că este necesar să se combată frauda fiscală și planificarea fiscală agresivă pentru a asigura condiții de concurență echitabile în cadrul pieței unice și a consolida bugetele publice; subliniază că normele privind ajutoarele de stat se aplică, de asemenea, scutirilor fiscale și că este esențial să se elimine practicile denaturante anticoncurențiale, cum ar fi avantajele fiscale selective; invită statele membre să se asigure că Comisia are acces la toate informațiile pertinente care au făcut obiectul unor schimburi între autoritățile fiscale naționale, pentru a evalua compatibilitatea deciziilor și regimurilor lor fiscale cu normele UE în materie de concurență;

25.  își exprimă îngrijorarea față de inacțiunea autorităților din domeniul concurenței împotriva eliminării retroactive a schemelor de sprijin pentru energia din surse regenerabile; subliniază că această lipsă de acțiune a denaturat într-o mai mare măsură concurența, deoarece investitorii internaționali au reușit să obțină despăgubiri, în timp ce investitorii locali nu au reușit acest lucru; invită Comisia să investigheze efectele de denaturare ale plăților pentru capacitate existente și ale plăților pentru moratoriul nuclear pe piețele de energie electrică;

26.  solicită ca orientările privind ajutoarele de stat să fie revizuite pentru a include cazurile de concurență neloială care depășesc cadrul deciziilor fiscale și al prețurilor de transfer;

27.  subliniază necesitatea unor reglementări și a unor politici fiscale simple și transparente;

28.  salută călduros decizia adoptată de Comisie împotriva avantajelor fiscale ilegale acordate întreprinderii Amazon, precum și hotărârile sale anterioare importante privind avantajele fiscale selective ilegale și subliniază că este esențial să se recupereze la timp ajutoarele ilegale; constată că Luxemburg și-a anunțat intenția de a contesta decizia referitoare la Amazon, la fel cum a procedat Irlanda în cazul Apple; invită Comisia să continue să monitorizeze situația din toate statele membre și să adopte decizii în raport cu eventuale cazuri de ajutor ilegal de stat în toate cazurile comparabile, pentru a garanta egalitatea de tratament și a restabili condiții de concurență echitabile;

29.  subliniază necesitatea impozitării întreprinderilor digitale în funcție de activitatea lor reală din statele membre, prin captarea cifrei de afaceri generate prin intermediul platformelor digitale, prevenind astfel un dezavantaj concurențial pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea prin intermediul unei prezențe fizice permanente;

30.  consideră că o concurență loială în cadrul pieței interne poate fi împiedicată de planificarea fiscală, deoarece întreprinderile noi și IMM-urile care își desfășoară activitatea doar într-o singură țară sunt penalizate comparativ cu societățile multinaționale, care pot transfera profiturile sau pot aplica alte forme de planificare fiscală agresivă printr-o gamă variată de decizii și instrumente de care dispun numai ele; remarcă cu îngrijorare faptul că, drept urmare a sarcinilor fiscale mai reduse care rezultă din această planificare, societățile multinaționale rămân cu un profit mai ridicat în urma impozitării și, prin urmare, se creează condiții de concurență inechitabile cu competitorii de pe piața internă care nu recurg la planificarea fiscală agresivă și păstrează legătura între locul în care generează profit și locul de impozitare;

31.  solicită Comisiei să înceapă negocieri cu toate statele și teritoriile care se bucură de un bun acces la piața comună și nu dispun de controale eficace privind ajutoarele de stat împotriva concurenței fiscale neloiale;

32.  ia act de posibilitatea de a utiliza fonduri publice pentru a salva băncile care sunt importante în regiunea lor; invită Comisia să explice în ce condiții este posibil acest lucru, în special în ceea ce privește normele UE privind ajutoarele de stat și recapitalizarea internă; consideră că actualul cadru juridic este neclar și invită Comisia să îl îmbunătățească;

33.  reamintește că, în conformitate cu Directiva privind schemele de garantare a depozitelor, utilizarea schemelor de garantare a depozitelor pentru a preveni falimentul unei instituții de credit ar trebui să se desfășoare într-un cadru definit în mod clar și, indiferent de situație, ar trebui să respecte normele privind ajutoarele de stat;

34.  invită Comisia să reevalueze anual dacă sunt îndeplinite în continuare cerințele de aplicare a articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE în sectorul financiar;

35.  consideră că, în urma crizei financiare, concentrarea în sectorul bancar a crescut și, în unele cazuri, a fost încurajată de autoritățile de supraveghere de la nivel european și național; invită Comisia să monitorizeze acest fenomen și să efectueze un studiu pe țări, la nivel european, pentru a examina efectele sale asupra concurenței;

36.  salută angajamentele asumate de comisarul Vestager în cadrul dialogului structurat cu Comisia pentru afaceri economice și monetare din 21 noiembrie 2017 de a reflecta asupra posibilelor denaturări ale concurenței provocate de programul Băncii Centrale Europene privind achiziționarea de obligațiuni emise de sectorul corporativ și de a prezenta un raport care să includă un răspuns calitativ; subliniază, în acest sens, că noțiunea de selectivitate în ajutoarele de stat este un criteriu esențial care trebuie studiat în detaliu; face referire, de asemenea, în acest scop, la articolul 4 alineatul (3) din TUE, care cuprinde așa-numitul principiu al loialității;

37.  invită Comisia să monitorizeze îndeaproape activitățile din sectorul de retail bancar și din sectorul serviciilor financiare pentru orice încălcare a normelor antitrust și activitate de cartel și să colaboreze îndeaproape cu autoritățile naționale de concurență pentru a asigura respectarea normelor antitrust ale UE;

38.  consideră că este o prioritate să se asigure respectarea strictă și imparțială a normelor privind ajutoarele de stat în gestionarea viitoarelor crize din sectorul bancar, astfel încât sarcina de a salva băncile să nu cadă pe umerii contribuabililor;

39.  sprijină constatarea anchetei Comisiei privind concurența în sectorul comerțului electronic, potrivit căreia comerțul electronic transfrontalier poate contribui la o mai mare integrare a pieței unice, prezintă avantaje concurențiale pentru întreprinderi și oferă mai multe posibilități de alegere pentru consumatori, însă măsurile de blocare geografică constituie un obstacol semnificativ în acest sens; reiterează faptul că, în anumite circumstanțe, acest lucru poate fi considerat contrar articolului 101; salută angajamentul Comisiei de a viza asigurarea respectării normelor UE în materie de concurență care au fost stabilite sau au devenit mai răspândite ca urmare a apariției și a importanței crescânde a economiei digitale; salută, de asemenea, obiectivul Comisiei de a extinde dialogul cu autoritățile naționale de concurență, pentru a garanta o aplicare coerentă a normelor UE în materie de concurență în ceea ce privește practicile legate de comerțul electronic;

40.  îl invită pe negociatorul-șef din partea UE pentru Brexit ca, în cooperare cu comisarul Vestager, să inițieze cât mai curând posibil o discuție echitabilă și transparentă privind viitorul relațiilor dintre UE și Regatul Unit în ceea ce privește concurența;

41.  consideră că toate anchetele în curs(11) cu privire la eventuale încălcări ale legislației UE în domeniul concurenței de către Regatul Unit sau de către întreprinderi cu sediul în Regatul Unit nu ar trebui să fie puse în pericol de agenda Brexit și că orice decizie finală adoptată de Comisie după 29 martie 2019 ar trebui să aibă în continuare un caracter obligatoriu;

42.  ia act de comunicarea Comisiei privind obiecțiunile și de concluzia preliminară a acesteia, potrivit căreia întreprinderea Google a făcut abuz de poziția sa dominantă ca motor de căutare, acordând un avantaj ilegal unui alt produs al său, și anume serviciul său de comparare a prețurilor; invită Comisia să se asigure că întreprinderea pune în aplicare în mod eficient și prompt această măsură corectivă pentru a preveni producerea unui alt abuz de poziție dominantă; subliniază că este nevoie ca Comisia să efectueze o analiză aprofundată și să monitorizeze modul în care propunerea Google ar funcționa în practică pentru a restabili condițiile de concurență echitabile necesare dezvoltării concurenței și inovării; subliniază că, fără o adevărată separare structurală între serviciile sale de căutare generale și cele specializate, s-ar putea ca o abordare bazată pe licitație să nu asigure egalitatea de tratament; invită Comisia și pe directorul general al Google să participe la o audiere publică comună a Comisiei pentru afaceri economice și monetare (ECON) și a Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO); este de părere că toate societățile, inclusiv cele din sectorul digital, ar trebui să coopereze îndeaproape cu Parlamentul European, de exemplu prin participarea la audieri publice;

43.  invită Comisia să ia măsuri mai ambițioase pentru a elimina obstacolele nelegitime din calea concurenței online, pentru a asigura un comerț online fără obstacole pentru consumatorii din UE care cumpără de la vânzători dintr-un alt stat membru, evitând în același timp crearea de noi obstacole cauzate de diferențele existente în domeniul legislației privind dreptului consumatorilor;

44.  solicită Comisiei să efectueze și să finalizeze în mod corespunzător și cât mai curând posibil toate celelalte anchete antitrust în curs, cum sunt Android, AdSense, precum și anchetele din sectorul căutării de călătorii și cel al căutării locale, în cazul în care se presupune că Google face abuz de poziție dominantă în detrimentul concurenților actuali și potențiali, care au fost împiedicați să intre și să se dezvolte în acest domeniu; subliniază necesitatea ca Comisia să fie bine pregătită și echipată pentru primul caz de volume mari de date, care reprezintă aproximativ 5,2 terabiți de date; subliniază, în acest sens, că utilizarea datelor cu caracter personal de către marile companii de înaltă tehnologie este fără precedent și, deseori, consumatorii nu sunt conștienți sau informați cu privire la măsura în care datele lor cu caracter personal sunt utilizate, de exemplu, în crearea de profiluri sau mesaje publicitare orientate; consideră că întreprinderile digitale reprezintă o provocare specifică la adresa autorităților de concurență și a celor fiscale, în special în ceea ce privește algoritmii, inteligența artificială sau valoarea datelor; încurajează Comisia să elaboreze instrumente de politică și de asigurare a respectării legislației care să trateze chestiunile legate de apariția economiilor digitale, asigurându-se că dispune în intern de o echipă completă de ingineri specializați în domeniul înaltei tehnologii și de specialiști în tehnologii de vârf care să poată supraveghea și rezolva situațiile anticoncurențiale specifice în domeniul economiei platformelor și al economiei digitale;

45.  subliniază importanța anchetelor în curs din sectorul farmaceutic, având în vedere dovezile acumulate privind denaturările pieței în acest domeniu, inclusiv restricțiile în ceea ce privește cantitatea, prețurile manipulate și obstacolele din calea disponibilității medicamentelor generice;

46.  salută fișa informativă a Comisiei din 6 octombrie 2017 prin care se confirmă realizarea de inspecții neanunțate privind accesul serviciilor concurente la informațiile referitoare la conturile bancare; invită Comisia să rămână vigilentă cu privire la acest aspect, în special atunci când intră în vigoare standardele tehnice de reglementare pentru autentificarea strictă a clienților și comunicațiile securizate;

47.  salută ancheta Comisiei privind cartelul camioanelor și concluziile sale;

48.  solicită Comisiei să clarifice normele privind ajutoarele de stat pentru companiile aeriene europene și din afara Europei, în scopul de a stabili condiții de concurență echitabile între operațiunile acestora orientate către piețe din Europa și din afara Europei; consideră că ajutorul de restructurare ar putea avea un efect de denaturare în anumite situații; consideră că aceleași norme în domeniul concurenței ar trebui să se aplice tuturor transportatorilor aerieni care operează zboruri către sau dinspre Europa, precum și transportatorilor naționali și low-cost, ținând seama totodată de situația transportatorilor ale căror operațiuni nu au un impact semnificativ asupra pieței; ia act de faptul că Comisia a aprobat achiziționarea de către Lufthansa a filialei LGW a companiei Air Berlin, sub rezerva respectării anumitor angajamente pentru a se evita denaturarea concurenței; invită Comisia să monitorizeze situația pe termen mediu și lung și să combată toate practicile anticoncurențiale din sectorul aviației care aduc atingere legislației în materie de protecție a consumatorilor;

49.  solicită Comisiei să investigheze hegemonia de care se bucură companiile aeriene low-cost pe diferite rute aeriene din Europa și scalele de preț pentru rutele respective; observă că o astfel de poziție este adesea obținută printr-un comportament agresiv sau chiar de prădător în cadrul pieței, eliminând concurența și împovărând consumatorii cu tarife și costuri mai ridicate; 

50.  invită Comisia să aplice cu strictețe normele privind ajutoarele de stat și întreprinderilor feroviare, în special celor care au beneficiat deja de ajutor de restructurare;

51.  solicită Comisiei să evalueze cu atenție toate acordurile de fuziune ale companiilor aeriene, în conformitate cu procedura UE de control al concentrărilor economice, inclusiv impactul acestor acorduri asupra concurenței pe piață și potențialele prejudicii pe care le pot aduce consumatorilor, în special prin prețuri mai mari și restricții la accesul direct la destinații;

52.  îndeamnă Comisia să finalizeze implementarea spațiului feroviar unic european, să asigure transparența deplină a fluxurilor monetare dintre administratorii de infrastructuri și întreprinderile feroviare și să verifice că fiecare stat membru deține o autoritate de reglementare antitrust puternică și independentă;

53.  este preocupat de efectele anticoncurențiale ale proprietății comune pe care o dețin marii investitori instituționali; consideră că faptul că acești investitori dețin o parte semnificativă din acțiunile concurenților direcți în același sector, cum ar fi companiile aeriene de exemplu, creează un cvasi oligopol și efecte negative pentru consumatori și economie în ansamblu prin limitarea concurenței; invită Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a face față eventualelor efecte anticoncurențiale ale proprietății comune; invită Comisia, de asemenea, să investigheze proprietatea comună și să elaboreze un raport care să fie prezentat Parlamentului, cu privire la efectele proprietății comune pe piețele europene, în special în ceea ce privește prețurile și inovarea;

54.  salută revizuirea Regulamentului (CE) nr. 868/2004 pentru a proteja concurența loială, a asigura reciprocitatea și a elimina practicile neloiale, inclusiv presupusele ajutoare de stat acordate companiilor aeriene din anumite țări terțe, precum și pentru a trata anumite aspecte legate de reglementare, cum ar fi condițiile de muncă și problemele legate de mediu; împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia cel mai bun plan de acțiune ar fi adoptarea unui nou instrument juridic cuprinzător pentru a rezolva problema denaturării pieței în transportul internațional, încurajarea participării Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) în ceea ce privește concurența între companiile aeriene la nivel regional, precum și promovarea concurenței loiale bazate pe acorduri privind serviciile aeriene; consideră că transparența în clauza privind concurența loială este un element esențial pentru a garanta condiții de concurență echitabile; este de părere că acest regulament sau alte instrumente legislative corespunzătoare ar trebui să împiedice comportamentul anticoncurențial în distribuția biletelor, cum ar fi impunerea de către anumite companii aeriene a unor suprataxe sau a unui acces restricționat la informații pentru cei care utilizează alte canale de rezervare decât cele proprii;

55.  reamintește că sectorul aviației are o contribuție esențială la conectivitatea Uniunii, atât între statele membre, cât și cu țările terțe, joacă un rol esențial în integrarea și competitivitatea UE și contribuie în mod fundamental la creșterea economică și ocuparea forței de muncă; constată că conectivitatea globală a UE se bazează în mare măsură pe serviciile aeriene prestate de operatorii de transport aerian din UE;

56.  salută simplificarea de către Comisie a normelor privind investițiile publice în porturi și aeroporturi, în cultură și în regiunile ultraperiferice; subliniază că, ținând seama de nevoile în materie de conectivitate din regiunile periferice și ultraperiferice și în conformitate cu orientările actuale ale Comisiei, toate aeroporturile finanțate de la bugetul UE sau de la Banca Europeană de Investiții ar trebui să se bazeze pe o analiză cost-beneficiu pozitivă și pe o viabilitate economică și operațională pe termen mediu și lung pentru a evita finanțarea aeroporturilor fantomă în Europa;

57.  subliniază că este important să se protejeze transparența și neutralitatea informațiilor privind zborurile, să se asigure condiții de concurență echitabile pe piață și, în ultimă instanță, să se protejeze capacitatea consumatorilor europeni de a face alegeri în cunoștință de cauză; invită, prin urmare, Comisia, să respecte aceste principii în momentul revizuirii Codului de conduită privind sistemele informatizate de rezervare și a Regulamentului privind serviciile aeriene;

58.  solicită Comisiei să asigure o concurență loială în sectorul transporturilor, în vederea finalizării pieței unice, ținând seama de interesul public și de aspectele legate de mediu și garantând conectivitatea regiunilor insulare și periferice; invită Comisia să monitorizeze cazurile de rețele publice de porturi și aeroporturi care sunt gestionate prin intermediul unui monopol;

59.  subliniază că, pentru a asigura aplicarea efectivă a principiilor dreptului concurenței în era globalizării, cooperarea internațională este esențială; sprijină, în acest context, angajamentul permanent al Comisiei și ANC în forurile multilaterale, cum ar fi Rețeaua Internațională a Concurenței, Comitetul pentru concurență al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Banca Mondială și Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și dezvoltare (UNCTAD); solicită Comisiei să includă secțiuni referitoare la concurență în acordurile comerciale și de investiții internaționale; invită Comisia să continue să promoveze convergența practicilor și a instrumentelor privind politica de concurență, inclusiv prin cooperarea bilaterală cu țări terțe, în conformitate cu acordul de cooperare de a doua generație încheiat în 2013 între UE și Elveția; salută deschiderea dialogului dintre Comisie și China privind controlul ajutoarelor de stat și urmărește cu atenție adoptarea de către China a unui sistem de evaluare a concurenței loiale, menit să asigure faptul că măsurile de stat nu afectează în mod negativ intrarea și ieșirea de pe piață și libera circulație a mărfurilor; își reiterează solicitarea adresată comisarului Vestager de a garanta în mod eficace că Comisia furnizează informații periodice și actualizate comisiei competente a Parlamentului cu privire la activitățile sale externe în domeniul politicii în materie de concurență;

60.  subliniază că în special consumatorul este cel care va beneficia de o concurență funcțională pe piața unică europeană; consideră că o aplicare strictă și imparțială a politicii în domeniul concurenței poate aduce o contribuție semnificativă la prioritățile politice esențiale, cum ar fi o piață internă mai profundă și mai echitabilă, o piață unică digitală conectată și o uniune energetică integrată și ecologică; reiterează faptul că modelele tradiționale de piață ale politicii în domeniul concurenței ar putea să nu fie întotdeauna adecvate pieței digitale, precum modelele de afaceri bazate pe platforme sau piețele multilaterale;

61.  subliniază că un set unic de reguli pentru calcularea bazei de impozitare a societăților ar putea elimina concurența fiscală neloială, cum ar fi încheierea de acorduri în domeniul fiscal între anumite întreprinderi multinaționale și statele membre; ia act de actualele negocieri privind baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB); 

62.  ia act de importanța unui cadru de reglementare favorabil pentru aeroporturi, pentru a atrage și a mobiliza investițiile private; consideră că evaluarea de către Comisie a Directivei privind tarifele de aeroport, împreună cu consultări eficace între companiile aeriene și aeroporturi, ar trebui să contribuie la a clarifica dacă dispozițiile actuale sunt un instrument eficace pentru a promova concurența și pentru a favoriza interesele consumatorilor europeni ori dacă se impune o reformă;

63.  salută faptul că guvernul spaniol este pregătit să deschidă un acord aerian între Spania și Rusia, care să permită zboruri directe între Barcelona și Tokyo;

64.  invită Comisia să examineze acordurile bilaterale în domeniul aviației încheiate între statele membre și țările terțe în vederea asigurării unei concurențe loiale;

65.  solicită Comisiei să ia în considerare și să trateze efectele potențiale ale Brexitului asupra concurenței în sectorul aviației, în special în cazul în care ar fi afectată calitatea de membru a Regatului Unit la spațiul aerian comun european (SACE), restricționând în consecință accesul la toate destinațiile UE și invers;

66.  consideră că asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi pe piața internă depinde, de asemenea, de eforturile de a combate în mod hotărât dumpingul social;

67.  invită Comisia să se ocupe în continuare de efectele pe termen lung ale discuțiilor întrerupte referitoare la viitoarea legislație din cadrul Strategiei UE în domeniul aviației;

68.  salută evaluarea inițială a impactului și consultarea publică privind lanțul de aprovizionare cu alimente efectuate de către Comisie; reamintește că Parlamentul European a solicitat deja Comisiei și autorităților naționale din domeniul concurenței să răspundă preocupărilor generate de impactul combinat, pe de o parte, al concentrării rapide a sectorului de distribuție la nivel național și, pe de altă parte, al dezvoltării alianțelor între marii distribuitori la nivel european și internațional, atât asupra segmentului din amonte al lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, cât și asupra distribuitorilor și consumatorilor; consideră că această evoluție structurală ridică temeri legate de posibile alinieri strategice, de reducerea concurenței și de reducerea marjelor pentru investiții și inovare în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, de asigurarea bunei funcționări a organizațiilor producătorilor, în special a micilor agricultori, precum și de gama de varietăți adaptate la condițiile agroecologice; solicită Comisiei să instituie un cadru de reglementare obligatoriu la nivelul Uniunii pentru a combate practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare care au efecte negative pentru producători;

69.  salută cercetarea detaliată a Comisiei privind fuziunea Monsanto-Bayer; este profund îngrijorat de faptul că, dacă fuziunea Monsanto-Bayer este aprobată, trei întreprinderi (Chem China-Syngenta, Du Pont-Dow și Bayer-Monsanto) vor deține și vor vinde până la 60 % din semințele brevetate din lume și 64 % din pesticidele și erbicidele din lume; subliniază că un astfel de nivel de concentrare va conduce, fără îndoială, la creșteri de prețuri, la creșterea dependenței tehnologice și economice a fermierilor de câteva platforme globale integrate de ghișeu unic, va duce la o diversitate limitată a semințelor, precum și la redirecționarea acțiunii în domeniul inovării de la adoptarea unui model de producție care respectă mediul și biodiversitatea și, în final, la un nivel de inovare mai scăzut, din cauza concurenței reduse; solicită, prin urmare, Comisiei să examineze cu atenție faptul că mai multe fuziuni se desfășoară simultan în acest sector, atunci când analizează nivelul de concentrare și efectele concurențiale ale fuziunii asupra diferitelor piețe afectate;

70.  solicită Comisiei să le impună întreprinderilor care fac publicitate produselor alimentare obligația de a declara sau de a enumera doar caracteristicile ingredientelor efectiv prezente în produse, interzicând, prin urmare, publicitatea ingredientelor care nu sunt prezente în interiorul produsului, cu excepția cazului în care prezența sau absența anumitor ingrediente este în strânsă corelație cu boli congenitale;

71.  consideră că subvențiile și preferințele comerciale, cum ar fi SPG și SPG+, care sunt acordate țărilor din afara UE pentru promovarea drepturilor omului și ale lucrătorilor, dar care s-au dovedit a fi, de asemenea, esențiale în promovarea competitivității UE pe scena internațională, trebuie monitorizate și aplicate în mod corespunzător, acordându-se atenție impactului asupra industriilor UE; solicită Comisiei, prin urmare, să suspende acordarea de granturi sau preferințe dacă țările din afara UE abuzează de acestea;

72.  reamintește că Comisia a analizat tratamentul fiscal acordat de Luxemburg societății McDonald's începând cu luna iunie 2014 și a luat decizia de a iniția o procedură oficială de investigare în decembrie 2015 dar că, până în prezent, nu s-a luat nicio decizie definitivă; solicită Comisiei să depună eforturi pentru a lua rapid o decizie definitivă în acest caz;

73.  invită Comisia să evalueze periodic eficacitatea protejării de către statele membre a drepturilor de proprietate intelectuală, acesta fiind un element esențial al unor politici sănătoase in domeniul concurenței; subliniază că protecția mărcii este esențială pentru identificarea și diferențierea produselor pe piață; fără mărci și fără capacitatea de a permite persoanelor să diferențieze produsele acestora, este foarte dificil, dacă nu imposibil, ca producătorii să intre pe piețe noi; consideră, în plus, că axarea concurenței asupra prețului împiedică producătorii cu cote mici de piață să își consolideze poziția lor pe piață; subliniază, prin urmare, că eliminarea mărcilor sau limitarea utilizărilor acestora creează o barieră semnificativă în calea intrării pe piață și subminează un aspect esențial al concurenței libere și loiale în UE;

74.  sprijină ferm declarația Comisiei din Raportul anual privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2016, care subliniază că „pe măsură ce societățile comerciale pătrund pe piața globală, autoritățile responsabile cu asigurarea respectării normelor din domeniul concurenței trebuie să facă același lucru”; consideră că normele globale în materie de concurență, transparența și cel mai înalt nivel de coordonare între autoritățile din domeniul concurenței, inclusiv în ceea ce privește schimbul de informații în cursul procedurilor din domeniul concurenței, reprezintă condiții prealabile pentru dezvoltarea comerțului echitabil global; reamintește că combaterea practicilor comerciale neloiale, inclusiv prin politica în domeniul concurenței, este necesară pentru a asigura condiții de concurență echitabile la nivel global, care să aducă beneficii lucrătorilor, consumatorilor și întreprinderilor, și se numără printre prioritățile strategiei comerciale a UE; subliniază că documentul de reflecție referitor la valorificarea oportunităților oferite de globalizare menționează că Uniunea trebuie să ia măsuri care să recreeze condiții de concurență echitabile și invită Comisia să propună politici concrete în acest sens;

75.  solicită modernizarea instrumentelor de apărare comercială, pentru a le face mai puternice, mai rapide și mai eficace; salută noua metodă de calculare a taxelor antidumping prin examinarea denaturărilor pieței în țările terțe, prin care trebuie să se asigure o protecție la cel puțin același nivel de eficacitate ca cel al măsurilor antidumping impuse anterior, în deplină conformitate cu obligațiile OMC; subliniază că este important să se monitorizeze punerea în aplicare efectivă a acesteia; subliniază, de asemenea, importanța deosebită a instrumentului antisubvenții pentru combaterea concurenței globale neloiale și pentru instituirea unor condiții de concurență echitabile cu normele UE privind ajutoarele de stat;

76.  insistă ca reciprocitatea să facă parte dintre pilonii politicii comerciale a Uniunii pentru a putea asigura condiții de concurență echitabile pentru firmele din UE, în special în cazul achizițiilor publice; subliniază că eforturile menite să asigure un acces crescut la piețele străine de achiziții publice nu trebuie să submineze dezvoltarea unor norme UE în legătură cu criteriile sociale și de mediu; subliniază că este important ca Uniunea să aibă acces la un instrument internațional pentru achiziții publice, care să instituie reciprocitatea necesară în cazurile în care partenerii comerciali restricționează accesul la piețele lor de achiziții publice; reamintește beneficiile investițiilor străine directe și consideră că propunerea Comisiei referitoare la monitorizarea investițiilor străine ar trebui să permită o reciprocitate mai mare în privința accesului pe piețe;

77.  solicită Comisiei să acorde o atenție deosebită IMM-urilor în cadrul negocierilor și schimburilor comerciale pentru a le îmbunătăți accesul la piețe și competitivitatea; recunoaște, în acest sens, eforturile depuse de Comisie pentru combaterea concurenței neloiale în cazuri de mare notorietate, dar subliniază că asigurarea respectării concurenței loiale în cazul IMM-urilor este, de asemenea, de o importanță capitală;

78.  subliniază că politica comercială a Uniunii Europene și acordurile sale comerciale pot contribui la combaterea corupției;

79.  reiterează importanța unor controale vamale europene eficace și armonizate pentru combaterea concurenței neloiale;

80.  reamintește că accesul egal la resursele naturale, inclusiv la sursele de energie, are un impact fundamental asupra asigurării unei concurențe loiale și echitabile pe piața globală; invită, prin urmare, Comisia să introducă în contractele comerciale prevederi care să faciliteze accesul la astfel de resurse;

81.  invită Comisia să explice mai detaliat modul în care practicile comerciale neloiale pot fi abordate în cadrul politicii actuale în domeniul concurenței;

82.  salută, prin urmare, propunerea Comisiei privind Rețeaua europeană în domeniul concurenței (REC+), inclusiv importanța aplicării unor amenzi disuasive în domeniul politicii concurenței; subliniază, în plus, că refuzul autorității solicitate de a executa o decizie de impunere a unor amenzi ar trebui să fie întotdeauna justificat în mod corespunzător și că ar trebui să se instituie un sistem prin care să se poată soluționa eventualele litigii dintre autorități în astfel de cazuri;

83.  ia act de ancheta sectorială referitoare la comerțul electronic și de raportul final în această privință, care confirmă că, în sectorul comerțului electronic, unele dintre practicile comerciale existente afectează negativ concurența loială și limitează opțiunile consumatorilor; consideră că, în contextul Strategiei pieței unice digitale, această anchetă ar trebui să se înscrie într-un efort mai amplu al Comisie pentru a asigura aplicarea integrală a politicii în domeniul concurenței în cazul comercianților cu amănuntul online;

84.  sprijină intenția Comisiei de a se concentra asupra aplicării normelor UE în materie de concurență la practicile comerciale pe scară largă care au apărut sau au evoluat ca urmare a dezvoltării comerțului electronic și subliniază că este necesară o intensificare a acțiunilor Comisiei pentru a asigura aplicarea coerentă a normelor UE în materie de concurență în toate statele membre, inclusiv în ceea ce privește practicile comerciale în domeniul comerțului electronic; subliniază că, având în vedere relația asimetrică dintre marii comercianți online și furnizorii lor, Comisia și autoritățile naționale de concurență ar trebui să aplice în mod activ normele în materie de concurență, dat fiind că este posibil ca furnizorii, în special IMM-urile, să nu aibă întotdeauna acces la căi de atac eficiente din punctul de vedere al costurilor;

85.  solicită consolidarea libertății de alegere a consumatorilor în cadrul pieței unice digitale; consideră că dreptul la portabilitatea datelor prevăzut în Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) reprezintă o abordare bună în vederea consolidării drepturilor consumatorilor și a concurenței;

86.  este de părere că o politică eficientă a concurenței poate completa inițiativele de reglementare din domeniul pieței unice digitale și consideră că, în acele cazuri în care impulsul de a adopta măsuri de reglementare vine în primul rând ca reacție la acțiunile unor actori de pe piață, efectele nocive ar putea fi contracarate prin măsuri specifice de combatere a practicilor anticoncurențiale, fără a restrânge libertatea concurenței;

87.  este preocupat de utilizarea crescută a restricțiilor contractuale de către producători în cazul vânzărilor online, fapt confirmat de ancheta privind comerțul electronic, și solicită Comisiei să analizeze în continuare astfel de clauze pentru a se asigura că nu conduc la restricționarea nejustificată a concurenței; în același timp, solicită Comisiei să revizuiască Orientările privind restricțiile verticale și Regulamentul (UE) nr. 330/2010 al Comisiei ținând cont de aceste schimbări;

88.  ia act de concluziile avocatului general Wahl din 26 iulie 2017 în cauza Coty Germany GmbH/Parfümerie Akzente GmbH, 230/16, potrivit cărora restricțiile privind vânzările pe piața online din acordurile de distribuție nu ar trebui să fie considerate ca fiind restricții grave în temeiul Regulamentului (UE) nr. 330/2010 al Comisiei;

89.  subliniază că accesul la justiție, care poate include și posibilitatea acțiunilor colective, este esențial pentru realizarea obiectivelor politicii UE în domeniul concurenței; subliniază faptul că absența unor astfel de șanse slăbește concurența, funcționarea pieței interne și drepturile consumatorilor;

90.  reamintește că, pentru a combate în mod eficient practicile anticoncurențiale, statele membre trebuie să adopte o politică economică în concordanță cu principiile unei economii de piață deschise, bazată pe concurență loială, deoarece măsurile pur protecționiste dăunează bunei funcționări a pieței unice; subliniază că trebuie eliminate toate aspectele legate de concurența neloială, inclusiv munca neînregistrată și detașarea frauduloasă a lucrătorilor, fără a se aduce atingere liberei circulații a lucrătorilor, aceasta fiind una dintre libertățile fundamentale ale pieței interne;

91.  consideră că este foarte importantă consultarea efectuată de Comisie privind posibila îmbunătățire a controlului fuziunilor în UE; consideră că trebuie luate măsuri pentru a se garanta, în special în domeniul digital, că fuziunile nu restrâng concurența pe piața internă; prin urmare, solicită din nou Comisiei să examineze cu atenție dacă actualele proceduri de evaluare țin seama în mod suficient de circumstanțele piețelor digitale și de internaționalizarea piețelor; invită, de asemenea, Comisia ca, atunci când evaluează puterea de piață, să țină seama de rolul pe care îl joacă accesul la date și la informații, de cazurile în care fuzionarea datelor și a informațiilor despre consumatori în cursul unei fuziuni denaturează concurența, precum și în ce măsură accesul unei întreprinderi la metode analitice exclusive și la brevete exclude concurenți; își reiterează cererea ca Comisia să explice modul în care definește numărul minim de actori de pe piață necesar pentru o concurență loială și modul în care evaluează posibilitatea ca noile societăți, în special întreprinderile nou-înființate, să intre pe piețele cu un înalt grad de concentrare;

92.  solicită statelor membre să asigure aplicarea corectă a normelor UE din domeniul achizițiilor publice pentru a combate distorsionarea concurenței, inclusiv prin introducerea unor criterii de protecție socială, de protecție a mediului și a consumatorilor atunci când este cazul, precum și să promoveze bunele practici în funcționarea autorităților publice; consideră că dezvoltarea procedurilor de achiziții publice electronice va facilita accesul IMM-urilor la achizițiile publice, va îmbunătăți transparența și va asigura o monitorizare mai eficientă a încălcării normelor în materie de concurență; invită, de asemenea, Comisia să promoveze oportunități de acces pe piață pentru IMM-uri prin intermediul unor contracte mai mici atunci când acest lucru este compatibil cu obiectivele-cheie în materie de achiziții publice și să monitorizeze atent aplicarea normelor privind centralizarea achizițiilor pe piețele de achiziții publice;

93.  salută adoptarea unor norme privind portabilitatea serviciilor preplătite în cadrul Strategiei privind piața unică digitală care vor îmbunătăți concurența în cadrul pieței interne și vor asigura îmbunătățirea drepturilor consumatorilor;

94.  consideră că criteriile de aderare la o rețea de distribuție selectivă sau la o franciză ar trebui să fie transparente, pentru a se garanta că acestea nu încalcă politica din domeniul concurenței și libera funcționare a pieței unice; subliniază că astfel de criterii trebuie să fie obiective, calitative și nediscriminatorii și trebuie să nu depășească ceea ce este strict necesar; invită Comisia să ia măsuri pentru a asigura această transparență;

95.  ia act de riscul crescut de coluziune între concurenți, cauzat, printre altele, de programele informatice de monitorizare a prețurilor; consideră că pot apărea practici concertate în pofida faptului că contactele dintre concurenți sunt mai reduse decât ceea ce se permite prin reglementările în vigoare, fiind poate chiar automatizate, dat fiind că algoritmii interacționează între ei independent de instrucțiunile unuia sau ale mai multor actori de pe piață; solicită Comisiei să dea dovadă de vigilență față de aceste noi provocări la adresa liberei concurențe;

96.  salută eforturile depuse de Comisie pentru a stabili legături cu partenerii săi internaționali și cu forurile multilaterale în domeniul politicii concurenței; consideră că cooperarea internațională devine din ce în ce mai importantă în cazul în care întreprinderile care fac obiectul aplicării normelor operează în mai multe jurisdicții;

97.  consideră că extinderea rețelei de acorduri de liber schimb la care participă Uniunea Europeană va ajuta la asigurarea respectării legislației din domeniul concurenței la nivel mondial; încurajează Comisia, în acest sens, să identifice noi oportunități de acorduri comerciale și să includă norme ferme antitrust și privind ajutorul de stat în toate acordurile viitoare;

98.  consideră că natura specifică a sectorului agricol trebuie să fie luată în considerare în politica din domeniul concurenței; reamintește că articolul 42 din TFUE acordă un statut special sectorului agricol în ceea ce privește aplicarea dreptului concurenței, afirmat în cadrul ultimei reforme a politicii agricole comune (PAC), prin faptul că permite o serie de derogări și excepții de la dispozițiile articolului 101 din TFUE; constată că PAC are scopul de a asigura un standard de viață echitabil pentru comunitatea agricolă, care se confruntă în mod constant cu pericole de natură economică și climatică; reamintește că politica în domeniul concurenței apără în principal interesele consumatorilor și ține seama în mod insuficient de interesele specifice ale producătorilor agricoli și de dificultățile cu care aceștia se confruntă; subliniază că politica în domeniul concurenței trebuie să apere interesele producătorilor agricoli și ale consumatorilor în același mod, garantând condiții echitabile de concurență și de acces pe piața internă, pentru a încuraja investițiile și inovarea, ocuparea forței de muncă, viabilitatea întreprinderilor agricole și dezvoltarea echilibrată a zonelor rurale din UE, promovând transparența pentru participanții la piață;

99.  insistă ca „prețul echitabil” să nu fie considerat cel mai scăzut preț posibil pentru consumator, ci un preț rezonabil, care să permită remunerarea echitabilă a fiecărui participant la lanțul de aprovizionare cu produse alimentare;

100.  consideră că activitățile colective desfășurate de organizațiile producătorilor și asociațiile acestora, inclusiv planificarea producției și negocierea vânzărilor și a condițiilor contractuale, sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor PAC, astfel cum sunt definite la articolul 39 din TFUE, și, prin urmare, ar trebui să fie scutite de la aplicarea articolului 101 din TFUE în cazul în care aceste activități sunt efectiv realizate, contribuind astfel la îmbunătățirea competitivității agricultorilor; ia act de faptul că derogările prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (Regulamentul privind OCP unică) nu au fost folosite la potențialul lor maxim și că lipsa de claritate a acestor derogări, dificultățile de punere în aplicare și lipsa unei aplicări uniforme de către autoritățile naționale din domeniul concurenței nu le-au asigurat agricultorilor și organizațiilor acestora un nivel suficient de securitate juridică; salută faptul că Regulamentul „Omnibus” va aduce o simplificare a normelor care vizează organizarea colectivă a agricultorilor și va clarifica rolul și atribuțiile organizațiilor de producători care desfășoară activități economice în raport cu dreptul concurenței, pentru a consolida puterea de negociere a acestora, garantând, totodată, respectarea principiilor stabilite la articolul 39 din TFUE;

101.  salută faptul că Pachetul privind laptele din 2012 va fi extins în temeiul Regulamentului „Omnibus”, deoarece evaluările în urma punerii sale în aplicare au fost încurajatoare(12) și acesta contribuie la consolidarea poziției fermierilor producători de lactate în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente; invită, cu toate acestea, Comisia să efectueze o evaluare de impact pentru a stabili dacă dispozițiile cu privire la negocierile contractuale în sectorul laptelui și al produselor lactate ar trebui să fie extinse pentru a acoperi și alte sectoare agricole, deoarece fermierii și organizațiile de producători ar avea mai multă libertate pentru planificarea producției, dreptul la negocieri colective și la negocierea de vânzări și de condiții contractuale care stabilesc prețurile și volumele în mod clar;

102.  solicită acordarea în mod automat a unei scutiri exprese de la aplicarea articolului 101 din TFUE, sub rezerva principiilor necesității și proporționalității, în cazul organizațiilor interprofesionale agricole, pentru a le permite acestora să își îndeplinească sarcinile care le-au fost atribuite prin Regulamentul privind OCP unică, pentru a continua realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 39 din TFUE;

103.  propune ca dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 care permit adoptarea unor măsuri de reglementare a ofertei de brânzeturi care beneficiază de o denumire de origine protejată sau de o indicație geografică protejată (articolul 150), de jambon care beneficiază de o denumire de origine protejată sau de o indicație geografică protejată (articolul 172) sau de vinuri (articolul 167) să fie extinse astfel încât să includă și produsele care poartă eticheta de calitate, pentru a crește posibilitățile de corelare a ofertei cu cererea;

104.  salută faptul că Regulamentul „Omnibus” stabilește o procedură prin care un grup de agricultori poate cere Comisiei un aviz fără caracter obligatoriu pentru a stabili dacă anumite acțiuni colective sunt compatibile cu excepția generală prevăzută la articolul 209 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 („Regulamentul privind OCP unică”); invită, cu toate acestea, Comisia ca, în lumina recomandării Grupului operativ pentru piețele agricole, să clarifice domeniul de aplicare al derogării generale pentru agricultură și să specifice exceptările astfel încât neaplicarea articolului 101 din TFUE - în cazul în care este prevăzută - să fie executorie și realizabilă.

105.  subliniază că, în perioadele de dezechilibre grave ale pieței, atunci când sectorul agricol este în pericol și toți cetățenii sunt afectați de eventualele daune cauzate aprovizionării cu alimente esențiale, o PAC orientată spre piață trebuie să le ofere sprijin agricultorilor și să acorde scutiri suplimentare, limitate în timp și pe deplin justificate de la normele în materie de concurență; salută faptul că, drept rezultat al modificărilor aduse odată cu Regulamentul „Omnibus”, va fi mai ușor să se declanșeze dispozițiile de la articolul 222 din Regulamentul privind OCP unică, care permit astfel de derogări temporare de la dreptul concurenței;

106.  solicită dezvoltarea în continuare a Instrumentului european de monitorizare a prețurilor la produsele alimentare pentru a îmbunătăți detectarea crizelor din sectorul agroalimentar prin intermediul unor date mai relevante și mai bine defalcate; subliniază, în acest sens, necesitatea implicării organizațiilor de agricultori în definirea și colectarea datelor;

107.  subliniază recunoașterea de către Comisie a faptului că producătorii agricoli formează nivelul cel mai puțin concentrat al lanțului de aprovizionare cu alimente, în timp ce furnizorii și clienții acestora sunt adesea mult mai mari și mai concentrați, având drept rezultat o relație dezechilibrată și practici comerciale negative și neloiale din partea unora dintre marile lanțuri de distribuție, prelucrători și comercianți cu amănuntul, care nu pot fi soluționate doar prin politica în domeniul concurenței, astfel fiind necesară coerența cu alte politici; invită, prin urmare, Comisia, să definească mai clar o „poziție dominantă” și abuzul de o astfel de poziție, luând în considerare gradul de concentrare și puterea de negociere a factorilor de producție, de prelucrare și a sectoarelor comerțului cu amănuntul; constată, în plus, că Regulamentul „Omnibus” va stabili anumite dispoziții privind dreptul contractelor scrise, precum și negocierea termenilor contractuali pentru o mai bună distribuire a valorii de-a lungul lanțului de aprovizionare, pentru a contribui la îmbunătățirea relațiilor dintre părțile interesate, la combaterea practicilor comerciale neloiale, pentru a-i face pe agricultori mai receptivi la semnalele pieței, pentru a ameliora raportarea și transmiterea prețurilor și pentru a face ca oferta să fie mai bine ajustată cererii; solicită, în plus, Comisiei și autorităților naționale de concurență să se asigure că produsele sunt clasificate în mod corespunzător și că au prețuri adecvate și că abuzurile și practicile comerciale neloiale care afectează agricultorii sunt monitorizate și abordate prin intermediul unor acțiuni obligatorii și sunt sancționate; consideră că sistemele existente la nivel național ar trebui evaluate pentru a se stabili cele mai bune practici care trebuie aplicate;

108.  recunoaște că, până în prezent, nu a fost aplicată legislația în materie de concurență pentru a combate practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, nici la nivel european, nici la nivel național; ia act de faptul că au fost puse în aplicare norme naționale specifice în acest sens, care însă nu s-au dovedit pe deplin eficiente în soluționarea problemei endemice a practicilor comerciale neloiale și a dezechilibrelor de putere din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente; invită Comisia să publice și să aprobe fără întârziere propunerea legislativă a UE anunțată referitoare la practicile comerciale neloiale, să asigure un cadru juridic armonizat care să protejeze mai bine producătorii și agricultorii împotriva practicilor comerciale neloiale și să asigure consolidarea în continuare a pieței interne;

109.  subliniază că Parlamentul a solicitat deja Comisiei și autorităților naționale din domeniul concurenței să răspundă în mod eficient temerilor cauzate de impactul combinat pe care concentrarea rapidă a sectorului de distribuție de la nivel național și alianțele dintre marii distribuitori de la nivel european și internațional îl au atât asupra etapelor din amonte ale lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, cât și asupra distribuitorilor și consumatorilor; consideră că această evoluție structurală ridică temeri legate de posibile alinieri strategice, de reducerea concurenței și de reducerea marjelor pentru investiții și inovare în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare;

110.  solicită statelor membre și instituțiilor UE să acorde prioritate consolidării pieței unice post-Brexit prin asigurarea unei conformități depline cu legislația UE în domeniul concurenței și cu derogările de la aceasta, precum și cu alte standarde, pentru a asigura securitatea juridică și pentru a garanta condiții de concurență echitabile între statele membre;

111.  ia act de faptul că plafonul individual prevăzut pentru ajutoarele de minimis în sectorul agricol s-a dublat în 2013 (de la 7 500 EUR la 15 000 EUR) pentru ca fermierii să poată face față crizelor tot mai intense de natură climatică, sanitară și economică; subliniază că plafonul național de minimis a fost ajustat doar marginal la momentul respectiv (de la 0,75 % la 1 % din valoarea producției agricole naționale), reducându-se astfel marja de manevră de care dispun statele membre pentru a sprijini exploatațiile agricole aflate în dificultate; solicită, prin urmare, ca plafonul național de minimis să fie ridicat la 1,25 % din producția agricolă națională pentru a atenua situația economică dificilă a agricultorilor; ia act de faptul că normele coerente privind ajutoarele de minimis ar trebui să servească la îmbunătățirea poziției agricultorilor, fără a conduce la renaționalizarea politicii agricole;

112.  subliniază importanța fondurilor care au scopul de a permite accesul la rețele în bandă largă de mare viteză pentru a ține pasul cu progresele tehnologice și a stimula concurența, în special în zonele rurale și îndepărtate;

113.  subliniază că deschiderea pieței UE pentru parteneri comerciali foarte competitivi și pentru cei mai mari exportatori de produse agricole pe baza unor standarde diverse și diferite poate constitui un risc pentru sectoarele agricole cele mai sensibile din UE; solicită Comisiei să ia pe deplin în considerare efectul posibilelor denaturări ale pieței provocate de acordurile comerciale cu țări terțe cu impact asupra producătorilor agricoli din Europa, dată fiind situația lor financiară delicată și rolul fundamental pe care îl joacă în societatea noastră;

114.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și autorităților de concurență naționale și, dacă este cazul, autorităților regionale.

(1)

JO L 187, 26.6.2014, p. 1.

(2)

JO L 156, 20.6.2017, p. 1.

(3)

JO C 262, 19.7.2016, p. 1.

(4)

JO C 93, 24.3.2017, p. 71.

(5)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0049.

(6)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0434.

(7)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0027.

(8)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0428.

(9)

JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(10)

https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/aar-comp-2016_en_0.pdf

(11)

De exemplu, ancheta aprofundată a Comisiei cu privire la o potențială schemă de ajutor de stat privind exonerarea aplicată de Regatul Unit în legătură cu finanțarea grupurilor (SA.44896).

(12)

Rapoartele privind „Evoluția situației pieței produselor lactate și aplicarea dispozițiilor prevăzute în Pachetul privind laptele” (COM(2016)0724 și COM(2014)0354).


AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional (27.11.2017)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la raportul anual privind politica în domeniul concurenței

(2017/2191(INI))

Raportoare pentru aviz: Tokia Saïfi

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază nevoia absolută de coerență între politica comercială, politica în domeniul concurenței și ansamblul politicilor UE; adaugă că politica Uniunii în domeniul concurenței trebuie să țină cont de evoluțiile concurenței la nivel internațional; salută, în acest context, implicarea continuă a UE în cadrul forurilor multilaterale care urmăresc stimularea cooperării dintre autoritățile din domeniul concurenței, cum ar fi Comisia pentru concurență a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Banca Mondială și Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), precum și Rețeaua Internațională a Concurenței; încurajează Comisia, în paralel, să încheie acorduri bilaterale de cooperare cu țările terțe privind asigurarea respectării normelor în materie de concurență, în conformitate cu acordul de cooperare de a doua generație încheiat în 2013 între UE și Elveția;

2.  sprijină ferm declarația Comisiei din Raportul anual privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2016, care subliniază că „pe măsură ce societățile comerciale pătrund pe piața globală, autoritățile responsabile cu asigurarea respectării normelor din domeniul concurenței trebuie să facă același lucru”; consideră că normele globale în materie de concurență, transparența și cel mai înalt nivel de coordonare între autoritățile din domeniul concurenței, inclusiv în ceea ce privește schimbul de informații în cursul procedurilor din domeniul concurenței, reprezintă condiții prealabile pentru dezvoltarea comerțului echitabil global; reamintește că combaterea practicilor comerciale neloiale, inclusiv prin politica în domeniul concurenței, este necesară pentru a asigura condiții de concurență echitabile la nivel global, care să aducă beneficii lucrătorilor, consumatorilor și întreprinderilor, și se numără printre prioritățile strategiei comerciale a UE; subliniază că documentul de reflecție referitor la valorificarea oportunităților oferite de globalizare menționează că Uniunea trebuie să ia măsuri care să recreeze condiții de concurență echitabile și invită Comisia să propună politici concrete în acest sens;

3.  solicită modernizarea instrumentelor de apărare comercială, pentru a le face mai puternice, mai rapide și mai eficace; salută noua metodă de calculare a taxelor antidumping prin examinarea denaturărilor pieței în țările terțe, prin care trebuie să se asigure o protecție la cel puțin același nivel de eficacitate ca cel al măsurilor antidumping instituite anterior, în deplină conformitate cu obligațiile OMC; subliniază că este important să se monitorizeze punerea în aplicare efectivă a acesteia; subliniază, de asemenea, importanța deosebită a instrumentului antisubvenții pentru combaterea concurenței globale neloiale și pentru instituirea unor condiții de concurență echitabile cu normele UE privind ajutoarele de stat;

4.  insistă ca reciprocitatea să facă parte dintre pilonii politicii comerciale a Uniunii pentru a putea asigura condiții de concurență echitabile pentru firmele din UE, în special în cazul achizițiilor publice; subliniază că eforturile menite să asigure un acces crescut la piețele străine de achiziții publice nu trebuie să submineze dezvoltarea unor norme UE în legătură cu criteriile sociale și de mediu; subliniază că este important ca Uniunea să aibă acces la un instrument internațional pentru achiziții publice, care să instituie reciprocitatea necesară în cazurile în care partenerii comerciali restricționează accesul la piețele lor de achiziții publice; reamintește beneficiile investițiilor străine directe și consideră că propunerea Comisiei referitoare la monitorizarea investițiilor străine ar trebui să permită o reciprocitate mai mare în privința accesului pe piețe;

5.  salută includerea unor dispoziții privind politica în domeniul concurenței în acordurile comerciale recente, cum ar fi Acordul economic și comercial cuprinzător (CETA) și acordul de principiu cu Japonia; reamintește că este important să se monitorizeze punerea lor în aplicare efectivă și regretă faptul că aceste dispoziții nu fac obiectul procedurilor de soluționare a litigiilor; reiterează că este important să se mențină un dialog permanent cu partenerii comerciali și să se includă în toate acordurile comerciale dispoziții ambițioase privind concurența, pentru a garanta existența unor norme echitabile; insistă asupra necesității de a se respecta și pune în aplicare aceste dispoziții;

6.  solicită Comisiei să acorde o atenție deosebită IMM-urilor în cadrul negocierilor și schimburilor comerciale pentru a le îmbunătăți accesul la piețe și competitivitatea; recunoaște, în acest sens, eforturile depuse de Comisie pentru combaterea concurenței neloiale în cazuri de mare notorietate, dar subliniază că asigurarea respectării concurenței loiale în cazul IMM-urilor este, de asemenea, de o importanță capitală;

7.  subliniază că politica comercială a Uniunii Europene și acordurile sale comerciale pot contribui la combaterea corupției;

8.  reiterează importanța unor controale vamale europene eficace și armonizate pentru combaterea concurenței neloiale;

9.  invită Uniunea să promoveze în continuare norme de concurență loială pe scena internațională; reamintește activitatea desfășurată la OMC între 1996 și 2004 privind interacțiunea dintre politica comercială și politica din domeniul concurenței și regretă că această chestiune nu a mai făcut parte ulterior din programul de lucru al OMC; subliniază că dispozițiile incluse în acordurile OMC, cum ar fi articolul IX din Acordul General privind Comerțul cu Servicii (GATS), oferă o bază pentru continuarea cooperării în domeniul concurenței între membrii OMC; solicită, prin urmare, realizarea de noi progrese în cadrul celei de a unsprezecea conferințe ministeriale a OMC pentru a garanta concurența loială pe plan internațional, deși ar trebui să se țină seama, în același timp, de caracterul sensibil al anumitor sectoare, în special al agriculturii; reamintește că normele UE din domeniul concurenței conferă agriculturii un statut special și trebuie să fie aplicate; subliniază că cooperarea la nivel mondial privind punerea în aplicare a normelor în materie de concurență contribuie la eliminarea neconcordanțelor, îmbunătățește rezultatele punerii lor în aplicare și ajută întreprinderile să își scadă costurile legate de asigurarea conformității;

10.  reamintește că accesul egal la resursele naturale, inclusiv la sursele de energie, are un impact fundamental asupra asigurării unei concurențe loiale și echitabile pe piața globală; invită, prin urmare, Comisia să introducă în contractele comerciale prevederi care vor facilita accesul la astfel de resurse.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

23.11.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

30

3

2

Membri titulari prezenți la votul final

William (The Earl of) Dartmouth, Laima Liucija Andrikienė, Maria Arena, Daniel Caspary, Salvatore Cicu, Santiago Fisas Ayxelà, Karoline Graswander-Hainz, Heidi Hautala, Nadja Hirsch, France Jamet, Jude Kirton-Darling, David Martin, Emmanuel Maurel, Emma McClarkin, Anne-Marie Mineur, Alessia Maria Mosca, Artis Pabriks, Franck Proust, Viviane Reding, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Tokia Saïfi, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Joachim Schuster, Joachim Starbatty, Adam Szejnfeld, Jan Zahradil

Membri supleanți prezenți la votul final

Reimer Böge, Klaus Buchner, Edouard Ferrand, Bolesław G. Piecha, Frédérique Ries, Paul Rübig, Jarosław Wałęsa

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Merja Kyllönen

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

30

+

ALDE

Frédérique Ries, Marietje Schaake, Nadja Hirsch

ECR

Bolesław G. Piecha, Emma McClarkin, Jan Zahradil, Joachim Starbatty

EFDD

William (The Earl of) Dartmouth

PPE

Adam Szejnfeld, Artis Pabriks, Daniel Caspary, Franck Proust, Jarosław Wałęsa, Laima Liucija Andrikienė, Paul Rübig, Reimer Böge, Salvatore Cicu, Santiago Fisas Ayxelà, Tokia Saïfi, Viviane Reding

S&D

Alessia Maria Mosca, David Martin, Emmanuel Maurel, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Joachim Schuster, Jude Kirton-Darling, Karoline Graswander-Hainz, Maria Arena

VERTS/ALE

Heidi Hautala, Klaus Buchner

3

-

GUE/NGL

Anne-Marie Mineur, Helmut Scholz, Merja Kyllönen

2

0

ENF

Edouard Ferrand, France Jamet

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (22.11.2017)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la Raportul anual privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2016

(2017/2191(INI))

Raportoare pentru aviz: Christel Schaldemose

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește că politica concurenței este strâns legată de politica fiscală și că un tratament fiscal loial între întreprinderi este esențial pentru integritatea pieței interne și pentru existența unor condiții de concurență echitabile; încurajează Comisia să își intensifice eforturile pentru combaterea tuturor tipurilor de ajutoare de stat ilegale care denaturează concurența pe piața internă; ia act de importanța respectării unor norme precise și eficace în materie de concurență;

2.  susține anchetele Comisiei în domeniul practicilor anticoncurențiale, precum ajutoarele de stat de tip fiscal, care sunt incompatibile cu normele în materie de concurență; subliniază faptul că, pentru o bună funcționare a pieței interne, este esențial ca toate entitățile să beneficieze de tratament egal și ca toți actorii să aibă o contribuție fiscală suficientă; consideră că este necesar să existe un cadru solid de reglementare, cu norme transparente, care să asigure accesul pe piață al tuturor companiilor, inclusiv al IMM-urilor;

3.  invită Comisia să explice mai detaliat modul în care practicile comerciale neloiale pot fi abordate în cadrul politicii actuale în domeniul concurenței;

4.  salută eforturile depuse de Comisie pentru a combate concurența neloială în cazuri de mare notorietate împotriva unor societăți bine cunoscute; consideră că IMM-urile ar avea de câștigat din aplicarea strictă a normelor în materie de concurență, în special în sfera digitală; invită Comisia, în acest context, să analizeze rolul dominant al anumitor platforme online în raport cu IMM-urile, precum și eventualele clauze și condiții abuzive impuse; subliniază că aplicarea normelor în materie de concurență are o importanță capitală pentru toți participanții la piață, pentru a asigura o concurență economică loială și a stimula crearea de locuri de muncă și creșterea economică în sectoare importante ale economiei, în special în sectorul energiei, al telecomunicațiilor, al infrastructurii digitale și al transporturilor;

5.  invită Comisia să se asigure că sunt corecte clauzele și condițiile impuse furnizorilor, și în special IMM-urilor, de către unele platforme online dominante, de exemplu în ceea ce privește clauzele de paritate a prețului și de paritate condiționată, care ar putea submina concurența liberă, mai ales pe piața unică digitală; solicită Comisiei să analizeze în continuare astfel de clauze și, dacă este necesar, să propună restricții cu privire la utilizarea acestora;

6.  încurajează Comisia să consolideze cooperarea cu autoritățile naționale responsabile de aplicarea politicii în domeniul concurenței astfel încât să garanteze întreprinderilor condiții echitabile și egale de concurență și securitate juridică; este îngrijorat de faptul că aplicarea neuniformă a dreptului UE în materie de concurență de către autoritățile naționale poate duce la rezultate diferite, denaturând astfel concurența pe piața internă; subliniază că este necesar ca autoritățile naționale de concurență să fie independente și să dispună de resurse financiare și umane adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile în mod eficace; reiterează, în plus, că este esențial să existe un set de instrumente eficace în cadrul Comisiei pentru anchetarea presupuselor cazuri de concurență neloială și a cazurilor în care se suspectează încălcarea dreptului concurenței;

7.  salută, prin urmare, propunerea Comisiei privind Rețeaua europeană în domeniul concurenței (REC +), inclusiv importanța aplicării unor amenzi disuasive în domeniul politicii concurenței; subliniază, în plus, că refuzul autorității solicitate de a executa o decizie de impunere a unor amenzi ar trebui să fie întotdeauna justificat în mod corespunzător și că ar trebui să se instituie un sistem prin care să se poată soluționa eventualele litigii dintre autorități în astfel de cazuri;

8.  ia act de ancheta sectorială referitoare la comerțul electronic și de raportul final în această privință, care confirmă că în sectorul comerțului electronic unele dintre practicile comerciale existente afectează negativ concurența loială și limitează opțiunile consumatorilor; consideră că, în contextul Strategiei pieței unice digitale, această anchetă ar trebui să se înscrie într-un efort mai amplu al Comisie pentru a asigura aplicarea integrală a politicii în domeniul concurenței în cazul comercianților cu amănuntul online;

9.  sprijină intenția Comisiei de a se concentra asupra aplicării normelor UE în materie de concurență la practicile comerciale pe scară largă care au apărut sau au evoluat ca urmare a dezvoltării comerțului electronic, și subliniază faptul că este necesară o intensificare a acțiunilor Comisiei pentru a asigura aplicarea coerentă a normelor UE în materie de concurență în toate statele membre, inclusiv în ceea ce privește practicile comerciale în domeniul comerțului electronic; subliniază că, având în vedere relația asimetrică dintre marii comercianți online și furnizorii lor, Comisia și autoritățile naționale de concurență ar trebui să aplice în mod activ normele în materie de concurență, dat fiind că este posibil ca furnizorii, în special IMM-urile, să nu aibă întotdeauna acces la căi de atac eficiente din punctul de vedere al costurilor;

10.  solicită consolidarea libertății de alegere a consumatorilor în cadrul pieței unice digitale; consideră că dreptul la portabilitatea datelor prevăzut în Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) reprezintă o abordare bună în vederea consolidării drepturilor consumatorilor și a concurenței;

11.  este de părere că o politică eficientă a concurenței poate completa inițiativele de reglementare din domeniul pieței unice digitale, și consideră că, în acele cazuri în care impulsul de a adopta măsuri de reglementare vine în primul rând ca reacție la acțiunile unor actori de pe piață, efectele nocive ar putea fi contracarate prin măsuri specifice de combatere a practicilor anticoncurențiale, fără a restrânge libertatea concurenței;

12.  este preocupat de utilizarea crescută a restricțiilor contractuale de către producători în cazul vânzărilor online, fapt confirmat de ancheta privind comerțul electronic, și solicită Comisiei să analizeze în continuare astfel de clauze pentru a se asigura că nu conduc la restricționarea nejustificată a concurenței; în același timp, solicită Comisiei să revizuiască Orientările privind restricțiile verticale și Regulamentul (UE) nr. 330/2010 al Comisiei ținând cont de aceste schimbări;

13.  ia act de concluziile avocatului general Wahl din 26 iulie 2017 în cauza Coty Germany GmbH/Parfümerie Akzente GmbH, 230/16, potrivit cărora restricțiile privind vânzările pe piața online din acordurile de distribuție nu ar trebui să fie considerate ca fiind restricții grave în temeiul Regulamentului (UE) nr. 330/2010 al Comisiei;

14.  subliniază că accesul la justiție, care poate include și posibilitatea acțiunilor colective, este esențial pentru realizarea obiectivelor politicii UE în domeniul concurenței; subliniază faptul că absența unor astfel de șanse slăbește concurența, funcționarea pieței interne și drepturile consumatorilor;

15.  subliniază că eforturile de promovare a concurenței prin dezvoltarea pieței unice digitale trebuie să servească întotdeauna intereselor consumatorilor și că drepturile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE trebuie să fie pe deplin protejate în domeniul digital;

16.  subliniază că o concurență în egală măsură liberă și loială este, în cele din urmă, în beneficiul consumatorilor;

17.  reamintește că, pentru a combate în mod eficient practicile anticoncurențiale, statele membre trebuie să adopte o politică economică în concordanță cu principiile unei economii de piață deschise, bazată pe concurență loială, deoarece măsurile pur protecționiste dăunează bunei funcționări a pieței unice; subliniază că trebuie eliminate toate aspectele legate de concurența neloială, inclusiv munca neînregistrată și detașarea frauduloasă a lucrătorilor, fără a se aduce atingere liberei circulații a lucrătorilor, aceasta fiind una dintre libertățile fundamentale ale pieței interne.

18.  consideră că este foarte importantă consultarea efectuată de Comisie privind posibila îmbunătățire a controlului fuziunilor în UE; consideră că trebuie luate măsuri pentru a se garanta, în special în domeniul digital, că fuziunile nu restrâng concurența pe piața internă; prin urmare, solicită din nou Comisiei să examineze cu atenție dacă actualele proceduri de evaluare țin seama în mod suficient de circumstanțele piețelor digitale și de internaționalizarea piețelor; invită, de asemenea, Comisia ca, atunci când evaluează puterea de piață, să țină seama de rolul pe care îl joacă accesul la date și la informații, de cazurile în care fuzionarea datelor și a informațiilor despre consumatori în cursul unei fuziuni denaturează concurența, precum și în ce măsură accesul unei întreprinderi la metode analitice exclusive și la brevete exclude concurenți; își reiterează cererea ca Comisia să explice modul în care definește numărul minim de actori de pe piață necesar pentru o concurență loială și modul în care evaluează posibilitatea ca noile societăți, în special întreprinderile nou-înființate, să intre pe piețele cu un înalt grad de concentrare;

19.  solicită statelor membre să asigure aplicarea corectă a normelor UE din domeniul achizițiilor publice pentru a combate distorsionarea concurenței, inclusiv prin introducerea unor criterii de protecție socială, de protecție a mediului și a consumatorilor atunci când este cazul, precum și să promoveze bunele practici în funcționarea autorităților publice; consideră că dezvoltarea procedurilor de achiziții publice electronice va facilita accesul IMM-urilor la achizițiile publice, va îmbunătăți transparența și va asigura o monitorizare mai eficientă a încălcării normelor în materie de concurență; invită, de asemenea, Comisia să promoveze oportunități de acces pe piață pentru IMM-uri prin intermediul unor contracte mai mici atunci când acest lucru este compatibil cu obiectivele-cheie în materie de achiziții publice și să monitorizeze atent aplicarea normelor privind centralizarea achizițiilor pe piețele de achiziții publice;

20.  salută adoptarea unor norme privind portabilitatea serviciilor preplătite în cadrul Strategiei privind piața unică digitală care vor îmbunătăți concurența în cadrul pieței interne și vor asigura îmbunătățirea drepturilor consumatorilor;

21.  salută liberalizarea progresivă a unor sectoare precum telecomunicațiile, serviciile poștale și serviciile de transport public în vederea creării unui mediu concurențial de care să beneficieze și consumatorii;

22.  consideră că criteriile de aderare la o rețea de distribuție selectivă sau la o franciză ar trebui să fie transparente, pentru a se garanta că acestea nu încalcă politica din domeniul concurenței și libera funcționare a pieței unice; subliniază că astfel de criterii trebuie să fie obiective, calitative și nediscriminatorii și trebuie să nu depășească ceea ce este strict necesar; invită Comisia să ia măsuri pentru a asigura această transparență;

23.  ia act de riscul crescut de coluziune între concurenți, cauzat, printre altele, de programele informatice de monitorizare a prețurilor; consideră că pot apărea practici concertate în pofida faptului că contactele dintre concurenți sunt mai reduse decât ceea ce se permite prin reglementările în vigoare, fiind poate chiar automatizate, dat fiind că algoritmii interacționează între ei independent de instrucțiunile unuia sau ale mai multor actori de pe piață; solicită Comisiei să dea dovadă de vigilență față de aceste noi provocări la adresa liberei concurențe;

24.  subliniază relația dintre piața internă și politica în materie de concurență; încurajează o cooperare strânsă între Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor a Parlamentului European și Comisie pentru a garanta protejarea și promovarea intereselor consumatorilor în cadrul tuturor eforturilor depuse pentru încurajarea unei Uniuni Europene competitive;

25.  salută eforturile depuse de Comisie pentru a stabili legături cu partenerii săi internaționali și cu forurile multilaterale în domeniul politicii concurenței; consideră că cooperarea internațională devine din ce în ce mai importantă în cazul în care întreprinderile care fac obiectul aplicării normelor operează în mai multe jurisdicții;

26.  consideră că extinderea rețelei de acorduri de liber schimb la care participă Uniunea Europeană va ajuta la asigurarea respectării legislației din domeniul concurenței la nivel mondial; încurajează Comisia, în acest sens, să identifice noi oportunități de acorduri comerciale și să includă norme ferme în materie de antitrust și de ajutor de stat în toate aceste viitoare acorduri;

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

21.11.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

33

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Pascal Arimont, Dita Charanzová, Carlos Coelho, Sergio Gaetano Cofferati, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, Daniel Dalton, Nicola Danti, Dennis de Jong, Maria Grapini, Sergio Gutiérrez Prieto, Liisa Jaakonsaari, Philippe Juvin, Antonio López-Istúriz White, Eva Maydell, Marlene Mizzi, Nosheena Mobarik, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Olga Sehnalová, Jasenko Selimovic, Igor Šoltes, Ivan Štefanec, Catherine Stihler, Richard Sulík, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Mylène Troszczynski, Mihai Țurcanu, Anneleen Van Bossuyt, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Arndt Kohn

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Heidi Hautala, Jaromír Štětina

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

33

+

ALDE

Dita Charanzová, Jasenko Selimovic

ECR

Daniel Dalton, Nosheena Mobarik, Richard Sulík, Anneleen Van Bossuyt

EFDD

Marco Zullo

ENF

Mylène Troszczynski

GUE/NGL

Dennis de Jong

PPE

Pascal Arimont, Carlos Coelho, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, Philippe Juvin, Antonio López-Istúriz White, Eva Maydell, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Ivan Štefanec, Jaromír Štětina, Mihai Țurcanu

S&D

Sergio Gaetano Cofferati, Nicola Danti, Maria Grapini, Sergio Gutiérrez Prieto, Liisa Jaakonsaari, Arndt Kohn, Marlene Mizzi, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Olga Sehnalová, Catherine Stihler

Verts/ALE

Heidi Hautala, Igor Šoltes

1

-

EFDD

John Stuart Agnew

0

0

-

-

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (6.12.2017)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la raportul anual privind politica în domeniul concurenței

(2017/2191(INI))

Raportor pentru aviz: Tibor Szanyi

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât articolul 42 din TFUE prevede că normele privind concurența se aplică producției și comercializării produselor agricole numai în măsura stabilită de Parlament și de Consiliu și având în vedere obiectivele politicii agricole comune (PAC) enunțate la articolul 39 din TFUE;

B.  întrucât articolul 39 alineatul (1) din TFUE stabilește că unul dintre obiectivele PAC este asigurarea unui nivel de trai decent pentru populația din mediul agricol, în special prin creșterea veniturilor individuale ale lucrătorilor din agricultură, prin stabilizarea piețelor și prin garantarea aprovizionărilor;

C.  întrucât articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede drept obiectiv stabilitatea prețurilor pe piața internă;

D.  întrucât, date fiind caracteristicile naturale structurale specifice ale agriculturii (cicluri de producție lungi, producție fragmentată, numărul de ferme mici și adesea venituri scăzute, rezistență scăzută la șocuri și la schimbările de pe piață cauzate de volatilitatea prețurilor, de lipsa de elasticitate a cererii și de caracterul perisabil al bunurilor, care au ca rezultat dezechilibre în etapele din aval și din amonte, precum și nivelul foarte scăzut al puterii de negociere a fermierilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente în raport cu marii furnizori, procesatori și marile lanțuri de distribuție din sectorul comerțului cu amănuntul), legiuitorul UE a susținut încă din 1962 existența unui statut special pentru sectorul agricol în ceea ce privește aplicarea legislației în materie de concurență, care nu poate fi aplicată în acest sector în același fel în care se aplică în alte sectoare de activitate economică, și întrucât această „excepție agricolă” a devenit chiar mai relevantă în contextul unei PAC orientate spre piață și al globalizării tot mai accentuate a piețelor agricole și ar trebui să fie reflectată eficient în punerea în aplicare a politicilor de către Comisie și de către autoritățile naționale din domeniul concurenței pentru a asigura coerența cu derogările;

E.  întrucât un mediu de reglementare clar și coerent în ceea ce privește adaptarea politicii în materie de concurență la caracteristicile specifice ale pieței agricole, în conformitate cu articolul 42 din TFUE, poate contribui la consolidarea poziției fermierilor în cadrul lanțului de aprovizionare, evitând concentrarea excesivă a puterii economice și financiare a operatorilor, abordând dezechilibrele de putere din cadrul lanțului, îmbunătățind eficiența pieței (prețuri mai mici, produse și servicii de calitate mai bună) și asigurând securitatea juridică și condiții de concurență echitabile în cadrul unei piețe unice funcționale;

F.  întrucât Comisia, în calitate de gardian al normelor UE în materie de concurență, și autoritățile naționale din domeniul concurenței ar trebui să fie mai puțin stricte în aplicarea articolului 101 din TFUE în cazul acordurilor, practicilor și activităților de coordonare, inclusiv al schimburilor de informații economice cheie, desfășurate de organizațiile de producători, de asociațiile organizațiilor de producători, de cooperativele agricole și de consorțiile de producători, mai ales cu obiectivul fundamental de asigurare a aprovizionării cu alimente la prețuri rezonabile, în conformitate cu articolul 39 din TFUE, îmbunătățind veniturile agricultorilor și partea lor din lanțul valoric;

G.  întrucât, din cauza riscurilor economice din sectorul agricol, în vremuri de criză, o PAC orientată spre piață trebuie să acorde derogări suplimentare, pe perioade limitate, de la normele în materie de concurență;

H.  întrucât riscurile legate de climă și de sănătate pot să cauzeze grave dezechilibre de piață și să slăbească și mai mult producătorii primari; întrucât astfel de evenimente ar putea impune revizuirea normelor în materie de concurență în cazul în care pun în pericol aprovizionarea cu alimentele esențiale;

I.  întrucât hotărârea preliminară în fața Curții Europene de Justiție în cauza C-671/15 („cauza privind andivele”) demonstrează că este necesar ca producătorii, organizațiile de producători și asociațiile organizațiilor de producători să beneficieze de securitate juridică atunci când își îndeplinesc atribuțiile, în special într-un sector în care oferta foarte fragmentată se confruntă cu o cerere concentrată și în care există dificultăți în controlarea ofertei și previzionarea cererii; întrucât hotărârea Curții de Justiție cu privire la aplicarea normelor de concurență la producători și organizațiile de producători este de o importanță majoră în ceea ce privește claritatea și previzibilitatea;

J.  întrucât Grupul operativ pentru piețele agricole a elaborat, în noiembrie 2016, o serie de propuneri și de recomandări menite să consolideze poziția agricultorilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, să revizuiască instrumentele contractuale puse la dispoziția agricultorilor, să combată practicile neloiale și să clarifice derogările de la legea concurenței aplicate în sectorul agricol; întrucât aceste recomandări trebuie să fie luate în considerare, dacă este cazul, deoarece au fost salutate de instituțiile UE și de părțile interesate din lanțul de aprovizionare și ar trebui adoptate măsuri corespunzătoare în vederea îmbunătățirii situației agricultorilor, a asociațiilor de producători și a asociațiilor organizațiilor de producători, precum și a altor forme de cooperare între producătorii din sectorul agricol și lanțul de aprovizionare cu produse alimentare;

K.  întrucât componenta agricolă din Regulamentul privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (2016/0282B) (Omnibus) reprezintă un pas important pentru PAC, cu propunerile sale ambițioase făcute de Parlament, care pot aduce îmbunătățiri importante în ceea ce privește politica din domeniul concurenței, în special prin combaterea practicilor comerciale neloiale și prin clarificarea normelor privind concurența și a normelor privind organizațiile economice de producători și privind derogările generale și de criză de la legislația în materie de concurență;

L.  întrucât Studiul din octombrie 2016 privind organizațiile interprofesionale agricole în UE a atras atenția asupra rolului important al organizațiilor interprofesionale în transmiterea de informații economice și tehnice părților interesate din lanțul de producție; întrucât acest studiu demonstrează că organizațiile interprofesionale permit o mai bună partajare a riscurilor și a beneficiilor;

M.  întrucât, în Orientările privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020(1), Comisia a recunoscut caracterul special al sectorului agricol și structura socială a acestuia, precum și amploarea noilor provocări cu care se confruntă, cum ar fi securitatea alimentară și aspectele legate de mediu și de climă; întrucât, prin urmare, această politică trebuie să contribuie la consolidarea viabilității economice a exploatațiilor agricole și la promovarea organizării lanțului de aprovizionare cu alimente, a dezvoltării rurale și a incluziunii sociale,

1.  consideră că natura specifică a sectorului agricol trebuie să fie luată în considerare în politica din domeniul concurenței; reamintește că articolul 42 din TFUE acordă un statut special sectorului agricol în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației din domeniul concurenței, statut afirmat în cadrul ultimei reforme a PAC, prin faptul că permite o serie de derogări și excepții de la dispozițiile articolului 101 din TFUE; constată că PAC are scopul de a asigura un standard de viață echitabil pentru comunitatea agricolă, care se confruntă în mod constant cu pericole de natură economică și climatică; reamintește că politica în domeniul concurenței apără în principal interesele consumatorilor și ține seama în mod insuficient de interesele specifice ale producătorilor agricoli și de dificultățile cu care aceștia se confruntă; subliniază că politica în domeniul concurenței trebuie să apere interesele producătorilor agricoli și ale consumatorilor în același mod, garantând condiții echitabile de concurență și de acces pe piața internă, pentru a încuraja investițiile și inovarea, ocuparea forței de muncă, viabilitatea întreprinderilor agricole și dezvoltarea echilibrată a zonelor rurale din UE, promovând transparența pentru participanții la piață;

2.  insistă ca „prețul echitabil” să nu fie considerat cel mai scăzut preț posibil pentru consumator, ci un preț rezonabil, care să permită remunerarea echitabilă a fiecărui participant la lanțul de aprovizionare cu produse alimentare;

3.  recunoaște poziția defavorizată a fermierilor din lanțul de aprovizionare cu alimente și consideră că crizele din sectorul agricol pot înrăutăți această poziție; consideră că fermierilor din toate sectoarele de producție ar trebui să li se garanteze dreptul de negociere colectivă, inclusiv dreptul de a conveni asupra prețurilor; consideră că fermierii ar trebui să fie încurajați se angajeze pe deplin în organizațiile de producători, inclusiv în cooperativele de producători, asociațiile acestora și organizațiile interprofesionale, precum și să dispună de mijloacele necesare pentru a exploata întregul lor potențial; solicită Comisiei și statelor membre să încurajeze astfel de instrumente de autonomizare colectivă pentru a stimula competențele și eficiența, prin clarificarea și simplificarea normelor aplicabile pentru a se consolida astfel capacitatea de negociere a agricultorilor și competitivitatea acestora, asigurând totodată respectarea principiilor prevăzute la articolul 39 din TFUE;

4.  consideră că activitățile colective desfășurate de organizațiile producătorilor și asociațiile acestora, inclusiv planificarea producției și negocierea vânzărilor și a condițiilor contractuale, sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor PAC, astfel cum sunt definite la articolul 39 din TFUE, și, prin urmare, ar trebui să fie scutite de la aplicarea articolului 101 din TFUE în cazul în care aceste activități sunt efectiv realizate, contribuind astfel la îmbunătățirea competitivității agricultorilor; ia act de faptul că derogările prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 (Regulamentul privind OCP unică) nu au fost folosite la potențialul lor maxim și că lipsa de claritate a acestor derogări, dificultățile de punere în aplicare și lipsa unei aplicări uniforme de către autoritățile naționale din domeniul concurenței nu le-au asigurat agricultorilor și organizațiilor acestora un nivel suficient de securitate juridică; salută faptul că Regulamentul „Omnibus” va aduce o simplificare a normelor care vizează organizarea colectivă a agricultorilor și va clarifica rolul și atribuțiile organizațiilor de producători care desfășoară activități economice în raport cu dreptul concurenței, pentru a consolida puterea de negociere a acestora, garantând, totodată, respectarea principiilor stabilite la articolul 39 din TFUE;

5.  salută faptul că Pachetul privind laptele din 2012 va fi extins în temeiul Regulamentului „Omnibus”, deoarece evaluările în urma punerii sale în aplicare(2) au fost încurajatoare și acesta contribuie la consolidarea poziției fermierilor producători de lactate în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente; invită, cu toate acestea, Comisia să efectueze o evaluare de impact pentru a stabili dacă dispozițiile cu privire la negocierile contractuale în sectorul laptelui și al produselor lactate ar trebui să fie extinse pentru a acoperi și alte sectoare agricole, deoarece fermierii și organizațiile de producători ar avea mai multă libertate pentru planificarea producției, dreptul la negocieri colective și la negocierea de vânzări și de condiții contractuale care stabilesc prețurile și volumele în mod clar;

6.  solicită acordarea în mod automat a unei scutiri exprese de la aplicarea articolului 101 din TFUE, sub rezerva principiilor necesității și proporționalității, în cazul organizațiilor interprofesionale agricole, pentru a le permite acestora să își îndeplinească sarcinile care le-au fost atribuite prin Regulamentul privind OCP unică, pentru a continua realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 39 din TFUE;

7.  propune ca dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 care permit adoptarea unor măsuri de reglementare a ofertei de brânzeturi care beneficiază de o denumire de origine protejată sau de o indicație geografică protejată (articolul 150), de jambon care beneficiază de o denumire de origine protejată sau de o indicație geografică protejată (articolul 172) sau de vinuri (articolul 167) să fie extinse astfel încât să includă și produsele care poartă eticheta de calitate, pentru a crește posibilitățile de corelare a ofertei cu cererea;

8.  își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a clarifica domeniul de aplicare al scutirilor individuale de la normele în materie de concurență, în temeiul articolului 101 alineatul (3) din TFUE, în special cu privire la acordurile de sustenabilitate încheiate în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, deoarece aceste acorduri pot fi exceptate de la aplicarea legislației în materie de concurență dacă contribuie la îmbunătățirea producției sau la promovarea progresului, cu beneficii pentru consumatori și societate; consideră că Comisia ar trebui să evalueze în ce condiții s-ar putea crea o mai mare marjă de manevră în cadrul politicii privind concurența pentru acordurile colective ale organizațiilor de producători, inclusiv ale cooperativelor, asociațiilor acestora și organizațiilor interprofesionale, acorduri care sunt încheiate în întregul lanț de aprovizionare cu alimente în scopul sustenabilității (cum ar fi inițiative care au drept scop promovarea biodiversității, îmbunătățirea bunăstării și/sau a sănătății animalelor sau combaterea rezistenței la antimicrobiene);

9.  salută faptul că Regulamentul „Omnibus” stabilește o procedură prin care un grup de agricultori poate cere Comisiei un aviz fără caracter obligatoriu pentru a stabili dacă anumite acțiuni colective sunt compatibile cu excepția generală prevăzută la articolul 209 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 („Regulamentul privind OCP unică”); invită, cu toate acestea, Comisia ca, în lumina recomandării Grupului operativ pentru piețele agricole, să clarifice domeniul de aplicare al derogării generale pentru agricultură și să specifice exceptările astfel încât neaplicarea articolului 101 din TFUE - în cazul în care este prevăzută - să fie executorie și realizabilă.

10.  subliniază că în perioadele de dezechilibre grave ale pieței, atunci când sectorul agricol este în pericol și toți cetățenii sunt afectați de eventualele daune cauzate aprovizionării cu alimente esențiale, o PAC orientată spre piață trebuie să ofere sprijin agricultorilor și să acorde scutiri suplimentare, limitate în timp și pe deplin justificate de la normele în materie de concurență; salută faptul că, drept rezultat al modificărilor aduse odată cu Regulamentul „Omnibus”, va fi mai ușor să se declanșeze dispozițiile de la articolul 222 din Regulamentul privind OCP unică, care permit astfel de derogări temporare de la dreptul concurenței;

11.  consideră că organizațiile interprofesionale extinse, care reunesc producători, prelucrători și distribuitori, ar trebui să aibă posibilitatea de a organiza reuniuni pentru a discuta despre măsuri de prevenire și gestionare a crizelor, destinate să restabilească condițiile de piață, pentru a face posibilă realizarea obiectivelor prevăzute de articolul 39 din TFUE;

12.  reiterează necesitatea ca PAC și cadrul UE în domeniul concurenței să se dezvolte treptat, luând în considerare caracteristicile specifice ale agriculturii, cu scopul de a include acțiuni de reglementare pentru combaterea inegalităților în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente european și de monitorizare a evoluțiilor poziției producătorilor primari și a indicatorilor de evaluare a sustenabilității sistemelor alimentare și agricole (SAFA) ai Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), inclusiv indicatorii din cadrul rubricilor „Prețuri corecte și contracte transparente” (S.2.1.1.) și Drepturile furnizorilor (S.2.2.1);

13.  solicită dezvoltarea în continuare a Instrumentului european de monitorizare a prețurilor la produsele alimentare pentru a îmbunătăți detectarea crizelor din sectorul agroalimentar prin intermediul unor date mai relevante și mai bine defalcate; subliniază, în acest sens, necesitatea implicării organizațiilor de agricultori în definirea și colectarea datelor;

14.  subliniază recunoașterea de către Comisie a faptului că producătorii agricoli formează nivelul cel mai puțin concentrat al lanțului de aprovizionare cu alimente, în timp ce furnizorii și clienții acestora sunt adesea mult mai mari și mai concentrați, având drept rezultat o relație dezechilibrată și practici comerciale negative și neloiale din partea unora dintre marile lanțuri de distribuție, prelucrători și comercianți cu amănuntul, care nu pot fi soluționate doar prin politica în domeniul concurenței, astfel fiind necesară coerența cu alte politici; invită, prin urmare, Comisia, să definească mai clar o „poziție dominantă” și abuzul de o astfel de poziție, luând în considerare gradul de concentrare și puterea de negociere a factorilor de producție, de prelucrare și a sectoarelor comerțului cu amănuntul; constată, în plus, că Regulamentul „Omnibus” va stabili anumite dispoziții privind dreptul contractelor scrise, precum și negocierea termenilor contractuali pentru o mai bună distribuire a valorii de-a lungul lanțului de aprovizionare, pentru a contribui la îmbunătățirea relațiilor dintre părțile interesate, la combaterea practicilor comerciale neloiale, pentru a-i face pe agricultori mai receptivi la semnalele pieței, pentru a ameliora raportarea și transmiterea prețurilor și pentru a face ca oferta să fie mai bine ajustată cererii; solicită, în plus, Comisiei și autorităților naționale de concurență să se asigure că produsele sunt clasificate în mod corespunzător și că au prețuri adecvate și că abuzurile și practicile comerciale neloiale care afectează agricultorii sunt monitorizate și abordate prin intermediul unor acțiuni obligatorii și că sunt sancționate; consideră că sistemele existente la nivel național ar trebui evaluate pentru a se stabili cele mai bune practici care trebuie aplicate;

15.  recunoaște că, până în prezent, nu a fost aplicată legislația în materie de concurență pentru a combate practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, nici la nivel european, nici la nivel național; ia act de faptul că au fost puse în aplicare norme naționale specifice în acest sens, care însă nu s-au dovedit pe deplin eficiente în soluționarea problemei endemice a practicilor comerciale neloiale și a dezechilibrelor de putere din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente; invită Comisia să publice și să aprobe fără întârziere propunerea legislativă a UE anunțată referitoare la practicile comerciale neloiale, să asigure un cadru juridic armonizat care să protejeze mai bine producătorii și agricultorii împotriva practicilor comerciale neloiale și să asigure consolidarea în continuare a pieței interne;

16.  subliniază că Parlamentul a solicitat deja Comisiei și autorităților naționale din domeniul concurenței să răspundă în mod eficient temerilor cauzate de impactul combinat pe care concentrarea rapidă a sectorului de distribuție de la nivel național și alianțele dintre marii distribuitori de la nivel european și internațional îl au atât asupra etapelor din amonte ale lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, cât și asupra distribuitorilor și consumatorilor; consideră că această evoluție structurală atrage temeri cu privire la eventuale alinieri strategice, la o scădere a concurenței și la reducerea posibilităților de investiții în inovare în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare;

17.  solicită statelor membre și instituțiilor UE să acorde prioritate consolidării pieței unice post-Brexit prin asigurarea unei conformități depline cu legislația UE în domeniul concurenței și cu derogările de la aceasta, precum și cu alte standarde, pentru a asigura securitatea juridică și pentru a garanta condiții de concurență echitabile între statele membre;

18.  ia act de faptul că plafonul individual prevăzut pentru ajutoarele de minimis în sectorul agricol s-a dublat în 2013 (de la 7 500 EUR la 15 000 EUR) pentru ca fermierii să poată face față crizelor tot mai intense de natură climatică, sanitară și economică; subliniază că plafonul național de minimis a fost ajustat doar marginal la momentul respectiv (de la 0,75 % la 1 % din valoarea producției agricole naționale), reducându-se astfel marja de manevră de care dispun statele membre pentru a sprijini exploatațiile agricole aflate în dificultate; solicită, prin urmare, ca plafonul național de minimissă fie ridicat la 1,25 % din producția agricolă națională pentru a atenua situația economică dificilă a agricultorilor; ia act de faptul că normele coerente privind ajutoarele de minimis ar trebui să servească la îmbunătățirea poziției agricultorilor, fără a conduce la renaționalizarea politicii agricole;

19.  subliniază importanța fondurilor care au scopul de a permite accesul la rețele în bandă largă de mare viteză pentru a ține pasul cu progresele tehnologice și a stimula concurența, în special în zonele rurale și îndepărtate;

20.  subliniază că deschiderea pieței UE pentru parteneri comerciali foarte competitivi și pentru cei mai mari exportatori de produse agricole pe baza unor standarde diverse și diferite poate constitui un risc pentru sectoarele agricole cele mai sensibile din UE; solicită Comisiei să ia pe deplin în considerare efectul posibilelor denaturări ale pieței provocate de acordurile comerciale cu țări terțe cu impact asupra producătorilor agricoli din Europa, dată fiind situația lor financiară delicată și rolul fundamental pe care îl joacă în societatea noastră.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

4.12.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

3

3

Membri titulari prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Daniel Buda, Jean-Paul Denanot, Albert Deß, Jørn Dohrmann, Norbert Erdős, Luke Ming Flanagan, Jan Huitema, Zbigniew Kuźmiuk, Philippe Loiseau, Mairead McGuinness, Ulrike Müller, Maria Noichl, Marijana Petir, Maria Lidia Senra Rodríguez, Ricardo Serrão Santos, Czesław Adam Siekierski, Tibor Szanyi, Marc Tarabella

Membri supleanți prezenți la votul final

Bas Belder, Jens Gieseke, Momchil Nekov, Annie Schreijer-Pierik, Thomas Waitz

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

19

+

PPE

Daniel Buda, Albert Deß, Norbert Erdős, Jens Gieseke, Mairead McGuinness, Marijana Petir, Annie Schreijer-Pierik, Czesław Adam Siekierski

S&D

Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Jean-Paul Denanot, Momchil Nekov, Maria Noichl, Tibor Szanyi, Marc Tarabella

ECR

Bas Belder, Jørn Dohrmann, Zbigniew Kuźmiuk

ENF

Philippe Loiseau

3

-

GUE/NGL

Luke Ming Flanagan, Maria Lidia Senra Rodríguez

EFDD

John Stuart Agnew

3

0

ALDE

Jan Huitema, Ulrike Müller

Verts/ALE

Thomas Waitz

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020 (JO C-204/1, 1.7.2014.).

(2)

Rapoartele privind „Evoluția situației pieței produselor lactate și aplicarea dispozițiilor prevăzute în Pachetul privind laptele” (COM(2016)0724 și COM(2014)0354).


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

21.2.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

49

5

1

Membri titulari prezenți la votul final

Burkhard Balz, Hugues Bayet, Udo Bullmann, Matt Carthy, Thierry Cornillet, Esther de Lange, Markus Ferber, Jonás Fernández, Sven Giegold, Neena Gill, Roberto Gualtieri, Brian Hayes, Gunnar Hökmark, Danuta Maria Hübner, Cătălin Sorin Ivan, Petr Ježek, Wolf Klinz, Georgios Kyrtsos, Alain Lamassoure, Werner Langen, Sander Loones, Paloma López Bermejo, Olle Ludvigsson, Ivana Maletić, Gabriel Mato, Costas Mavrides, Alex Mayer, Bernard Monot, Luděk Niedermayer, Stanisław Ożóg, Sirpa Pietikäinen, Dariusz Rosati, Pirkko Ruohonen-Lerner, Anne Sander, Alfred Sant, Martin Schirdewan, Molly Scott Cato, Pedro Silva Pereira, Peter Simon, Theodor Dumitru Stolojan, Kay Swinburne, Paul Tang, Ramon Tremosa i Balcells, Ernest Urtasun, Marco Valli, Miguel Viegas, Jakob von Weizsäcker

Membri supleanți prezenți la votul final

Bas Eickhout, Ramón Jáuregui Atondo, Alain Lamassoure, Thomas Mann, Luigi Morgano, Laurențiu Rebega, Joachim Starbatty, Lieve Wierinck

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Alberto Cirio


VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

49

+

ALDE

Thierry Cornillet, Petr Ježek, Wolf Klinz, Ramon Tremosa i Balcells, Lieve Wierinck

ECR

Sander Loones, Stanisław Ożóg, Pirkko Ruohonen-Lerner, Joachim Starbatty, Kay Swinburne

EFDD

Marco Valli

PPE

Burkhard Balz, Alberto Cirio, Markus Ferber, Brian Hayes, Gunnar Hökmark, Danuta Maria Hübner, Georgios Kyrtsos, Alain Lamassoure, Werner Langen, Ivana Maletić, Thomas Mann, Gabriel Mato, Luděk Niedermayer, Sirpa Pietikäinen, Dariusz Rosati, Anne Sander, Theodor Dumitru Stolojan, Esther de Lange

S&D

Hugues Bayet, Udo Bullmann, Jonás Fernández, Neena Gill, Roberto Gualtieri, Cătălin Sorin Ivan, Ramón Jáuregui Atondo, Olle Ludvigsson, Costas Mavrides, Alex Mayer, Luigi Morgano, Alfred Sant, Pedro Silva Pereira, Peter Simon, Paul Tang, Jakob von Weizsäcker

Verts/ALE

Bas Eickhout, Sven Giegold, Molly Scott Cato, Ernest Urtasun

5

-

ENF

Bernard Monot

GUE/ NGL

Matt Carthy, Paloma López Bermejo, Martin Schirdewan, Miguel Viegas

1

0

ENF

Laurențiu Rebega

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 23 aprilie 2018Notă juridică