Procedură : 2017/2137(DEC)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0105/2018

Texte depuse :

A8-0105/2018

Dezbateri :

PV 18/04/2018 - 10
CRE 18/04/2018 - 10

Voturi :

PV 18/04/2018 - 12.19

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0124

RAPORT     
PDF 884kWORD 104k
26.3.2018
PE 612.130v01-00 A8-0105/2018

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea I - Parlamentul European

(2017/2137(DEC))

Comisia pentru control bugetar

Raportor: Derek Vaughan

1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea I - Parlamentul European

(2017/2137(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2017)0365 – C8-0248/2017)(2),

–  având în vedere Raportul privind gestiunea bugetară și financiară pentru exercițiul financiar 2016, secțiunea I – Parlamentul European(3),

–  având în vedere Raportul anual al auditorului intern pentru exercițiul financiar 2016,

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2016, însoțit de răspunsurile instituțiilor(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2016 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 164, 165 și 166,

–  având în vedere Decizia Biroului din 16 iunie 2014 privind normele interne privind execuția bugetului Parlamentului European(7), în special articolul 22,

–  având în vedere articolul 94, articolul 98 alineatul (3) și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0105/2018),

A.  întrucât Președintele a adoptat conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2016 la 28 iunie 2017;

B.  întrucât Secretarul General, în calitate de ordonator de credite delegat principal, a confirmat, la 10 iulie 2017, că deține asigurări rezonabile că resursele alocate la bugetul Parlamentului au fost utilizate în scopurile pentru care au fost destinate și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și că procedurile de control instituite oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

C.  întrucât articolul 166 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 prevede că fiecare instituție a Uniunii are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune adoptată de Parlamentul European,

1.  acordă Președintelui descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Parlamentului European aferent exercițiului financiar 2016;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea I - Parlamentul European

(2017/2137(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea I - Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 94, articolul 98 alineatul (3) și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0105/2018),

A.  întrucât, în certificarea conturilor finale, contabilul Parlamentului European („Parlamentul”) și-a exprimat asigurarea rezonabilă conform căreia aceste conturi prezintă fidel, sub toate aspectele semnificative, poziția financiară, rezultatele operațiunilor și fluxurile de numerar ale Parlamentului;

B.  întrucât, în conformitate cu procedura obișnuită, administrației Parlamentului i-au fost adresate 141 de întrebări, iar răspunsurile în scris primite au fost discutate public de Comisia pentru control bugetar în prezența vicepreședintelui responsabil pentru buget, a Secretarului General și a auditorului intern;

C.  întrucât există în permanență posibilitatea de a realiza îmbunătățiri în ceea ce privește calitatea, eficiența și eficacitatea în gestionarea finanțelor publice și întrucât se impune controlul necesar pentru a garanta că administrația și conducerea politică a Parlamentului răspund în fața cetățenilor Uniunii,

Supravegherea gestiunii bugetare și financiare a Parlamentului

1.  ia act de faptul că sistemul oficial de supraveghere a gestiunii bugetare și financiare a Parlamentului are patru componente principale:

- certificarea conturilor finale de către contabilul Parlamentului;

- rapoartele anuale ale auditorului intern și avizul său privind sistemul de control intern;

- evaluarea cheltuielilor administrative și de altă natură ale tuturor instituțiilor Uniunii, inclusiv ale Parlamentului, de către auditorul său extern, Curtea de Conturi („Curtea”);

- procedura de descărcare de gestiune pregătită de Comisia pentru control bugetar, care are drept rezultat o decizie a Parlamentului de a acorda Președintelui Parlamentului descărcarea de gestiune;

2.  salută faptul că Curtea a sporit numărul de eșantioane pentru operațiunile Parlamentului și încurajează Curtea să continue pe această cale, ținând seama de faptul că riscul pentru reputație este relativ ridicat, având în vedere faptul că erorile financiare și bugetare ar putea afecta negativ reputația instituției;

3.  încurajează Curtea să aibă în vedere emiterea unui număr mai mare de rapoarte speciale privind domenii specifice de activitate ale Parlamentului, cum ar fi politicile sale de comunicare și gestionarea subvențiilor acordate partidelor și fundațiilor politice europene, cu un accent special pe întocmirea bugetului în funcție de performanțe;

4.  salută acțiunile ulterioare întreprinse de administrație pentru a întări cunoștințele de specialitate la nivel intern în ceea ce privește conturile și auditarea, prin crearea unui serviciu suplimentar pentru deputați consacrat procedurilor de descărcare de gestiune referitoare la instituțiile Uniunii, oferind astfel sprijin și ajutor cu privire la modul în care trebuie înțelese și interpretate rezultatele contabile anuale și rapoartele de audit;

Gestiunea bugetară și financiară a Parlamentului

5.  constată că creditele finale ale Parlamentului s-au ridicat în 2016 la 1 838 613 983 EUR, respectiv 19,39 % din rubrica V din cadrul financiar multianual(8) (CFM) destinată cheltuielilor administrative pentru 2016 ale instituțiilor Uniunii în ansamblul lor, ceea ce reprezintă o creștere de 2,4 % față de bugetul pe 2015 (1 794 929 112 EUR);

6.  constată că veniturile totale înscrise în conturi până la 31 decembrie 2016 au fost de 183 381 513 EUR (2015: 176 367 724 EUR), inclusiv 30 589 787 EUR în venituri alocate (2015: 27 988 590 EUR);

7.  subliniază că patru capitole au însumat 69,92 % din totalul angajamentelor: capitolul 10 (Membrii instituției), capitolul 12 (Funcționari și agenți temporari), capitolul 20 (Clădiri și cheltuieli conexe) și capitolul 42 (Cheltuieli aferente asistenței parlamentare), ceea ce indică un grad ridicat de rigiditate pentru cea mai mare parte a cheltuielilor Parlamentului;

8.  ia act de cifrele cu care au fost închise conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2016, și anume:

(a) Credite disponibile (EUR)

credite pentru 2016:

1 838 613 983

reportări neautomate din exercițiul financiar 2015:

-

reportări automate din exercițiul financiar 2015:

289 323 907

credite corespunzătoare veniturilor alocate pentru 2016:

30 589 787

reportări corespunzătoare veniturilor alocate pentru 2015:

103 055 269

Total:

2 261 582 946

(b) Utilizarea creditelor în exercițiul financiar 2016 (EUR)

angajamente:

2 225 465 435

plăți efectuate:

1 900 199 164

credite reportate automat, inclusiv cele provenite din veniturile alocate:

324 909 094

credite reportate neautomat:

-

credite anulate:

36 094 295

(c) Încasări bugetare (EUR)

încasate în 2016:

183 381 513

(d) Bilanț total la 31 decembrie 2016 (EUR)

1 574 480 381

9.  subliniază că 99,2 % din creditele înscrise în bugetul Parlamentului, în valoare de 1 823 844 172 EUR, au fost angajate, cu o rată de anulare de 0,8 %; constată cu satisfacție că, la fel ca în exercițiile precedente, a fost atins un nivel foarte ridicat de execuție bugetară; remarcă faptul că totalul plăților efectuate s-a ridicat la 1 538 531 527 EUR, ceea ce înseamnă că rata de execuție a creditelor de plată a fost de 84,4 %, reprezentând o creștere de 0,7 % în comparație cu exercițiul precedent;

10.  subliniază faptul că creditele anulate în anul 2016, în valoare de 14 769 811 EUR, au fost în principal legate de remunerații și alte drepturi, precum și, din nou, de cheltuielile aferente clădirilor;

11.  ia act de faptul că, în exercițiul financiar 2016, au fost aprobate șapte transferuri în conformitate cu articolele 27 și 46 din Regulamentul financiar, care s-au ridicat la 66 655 000 EUR, ceea ce reprezintă 3,6 % din creditele finale; constată cu îngrijorare că majoritatea transferurilor au fost legate, din nou, de politica imobiliară a Parlamentului și, în special, de proiectul imobiliar Konrad Adenauer; consideră că nivelul transferurilor colectoare este în continuare foarte ridicat; este ferm convins că aceste transferuri pot fi reduse la un nivel minim necesar printr-o gestiune eficientă a bugetului; solicită cu insistență ca politica imobiliară a Parlamentului să fie stabilită cu suficientă claritate în cadrul strategiei bugetare;

Avizele Curții privind fiabilitatea conturilor pentru 2016 și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestor conturi

12.  reamintește că Curtea efectuează o evaluare specifică a cheltuielilor administrative și de alt tip ca grup unic de politici pentru toate instituțiile Uniunii; subliniază că cheltuielile administrative și cheltuielile conexe includ cheltuielile cu resursele umane (salarii, alocații și pensii), care reprezintă 60 % din totalul cheltuielilor administrative, precum și cheltuielile efectuate pentru clădiri, echipamente, energie, comunicații și tehnologiile informației;

13.  reamintește că auditul a inclus examinarea unui eșantion reprezentativ de 100 de operațiuni de plată, inclusiv a unui eșantion bazat pe analiza riscurilor, format din 20 de angajamente care au fost aprobate aproape de sfârșitul exercițiului financiar 2016 și care au fost reportate automat în 2017, pentru a se verifica dacă instituțiile au utilizat bugetul în conformitate cu principiul bugetar al anualității;

14.  constată, pe baza raportului Curții, că probele de audit indică, per ansamblu, faptul că cheltuielile aferente rubricii „Administrație” nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare; observă că, pe baza celor 12 erori cuantificate, nivelul de eroare estimat în legătură cu rubrica V din cadrul financiar multianual („Administrație”) este de 0,2 % (în scădere față de 0,6 % în 2015);

Gestionarea fondurilor de către grupurile politice

15.  reamintește că grupurile politice sunt responsabile în fața Parlamentului pentru gestionarea fondurilor care le sunt alocate, în limitele competențelor care le sunt conferite de către Birou; ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea a constatat deficiențe la nivelul controalelor cu privire la ordonanțarea și decontarea cheltuielilor legate de Grupul Europa Națiunilor și a Libertății (ENF) și că au fost efectuate plăți care nu erau acoperite de contracte întocmite în urma unei proceduri de achiziții; ; evidențiază faptul că auditorul extern, „Ernst & Young”, a emis de asemenea o opinie cu rezerve; invită Biroul Parlamentului să ia măsurile corespunzătoare, inclusiv o eventuală rambursare, în ceea ce privește Grupul ENF;

16.  ia act de constatările specifice referitoare la Parlament cuprinse în raportul anual al Curții pentru 2016; observă că, în cazul unei plăți efectuate către un grup politic, Curtea a constatat deficiențe la nivelul controalelor cu privire la ordonanțarea și decontarea cheltuielilor efectuate în 2015, dar validate și închise în 2016; constată, în plus, că Curtea a constatat că au fost efectuate plăți fără a fi acoperite de contracte întocmite în urma unei proceduri de achiziții publice; observă, în final, că Curtea a depistat deficiențe similare în cazul unei operațiuni referitoare la un alt grup politic în 2015;

17.  ia act de răspunsurile date Curții de Parlament în cadrul procedurii contradictorii; solicită Curții să informeze comisia competentă cu privire la punerea în aplicare a recomandării sale de a reexamina cadrul pentru monitorizarea punerii în aplicare a creditelor bugetare alocate grupurilor politice și de a monitoriza mai bine modul în care acestea aplică normele de ordonanțare și decontare ale cheltuielilor, precum și modul în care realizează procedurile de achiziții publice;

18.  încurajează Secretariatul General al Parlamentului să își continue eforturile suplimentare pentru a asista grupurile politice în ceea ce privește îmbunătățirea gestiunii lor financiare interne și să le ofere acestora orientări îmbunătățite; invită grupurile politice să îmbunătățească în continuare procedurile de punere în aplicare a normelor privind ordonanțarea și decontarea cheltuielilor, precum și să îmbunătățească și să armonizeze și mai mult modul de desfășurare a procedurilor de achiziții publice;

Raportul anual al auditorului intern

19.  ia act de faptul că, în cadrul reuniunii deschise a comisiei competente cu auditorul intern, care a avut loc la 23 ianuarie 2018, auditorul intern și-a prezentat raportul anual și modul în care a efectuat audituri în 2016 cu privire la următoarele subiecte:

-  o analiză a proiectului pentru noul sistem de gestiune financiară (SGF) - faza 3;

-  măsurile luate în urma acțiunilor deschise din rapoartele de audit intern;

-  sectorul audiovizual;

-  procesul de recrutare a funcționarilor și a agenților temporari;

-  expertiza externă privind proiectele de lucrări desfășurate de Direcția Generală Infrastructură și Logistică (DG INLO);

-  procesul de raportare privind activitățile instituției;

-  procesul de recrutare a agenților contractuali;

-  infrastructura și operațiunile informatice: inventarul Centrului de date și managementul expertizei externe;

20.  reamintește că raportul anual de activitate este una dintre pietrele de temelie ale structurii de guvernanță a Parlamentului; scoate în evidență faptul că, în urma auditului procesului de raportare privind activitatea instituției, care s-a axat pe eficacitatea rapoartelor anuale de activitate ca un instrument de raportare cu privire la performanță și la răspundere, auditorul intern a formulat următoarele recomandări:

-  ar trebui să fie adoptat un cadru integrat pentru planificare și raportare; aceasta ar trebui să conțină dispoziții care să vizeze atât stabilirea obiectivelor strategice și a obiectivelor operaționale anuale ale tuturor direcțiilor generale, cât și stabilirea indicatorilor-cheie de rezultat și să îmbunătățească raportarea cu privire la performanță în rapoartele anuale de activitate;

-  Secretarul General ar trebui să desemneze un serviciu responsabil căruia să îi încredințeze un mandat extins pentru coordonarea și monitorizarea procesului de raportare privind activitățile desfășurate;

-   ar trebui îmbunătățite evaluarea cadrului de control intern și raportarea cu privire la acesta prin numirea în fiecare direcție generală a unui coordonator pentru controlul intern, prin asigurarea de orientări și instrumente corespunzătoare direcțiilor generale și prin asigurarea coerenței raportării privind controalele interne în rapoartele anuale de activitate;

-  ar trebui adoptate orientări specifice Parlamentului care să vizeze întocmirea declarației de asigurare și evaluarea necesității de a formula eventuale rezerve;

21.  ia act de faptul că procesul de monitorizare din 2016 a dus la închiderea a 22 dintre cele 48 de acțiuni deschise validate, iar profilul de risc al acțiunilor restante a continuat să fie redus în mod progresiv în 2016; constată, în special, că la sfârșitul exercițiului, 10 dintre cele 26 de acțiuni deschise prezentau un „risc semnificativ”, iar restul de 16 acțiuni prezentau un „risc moderat”;

Acțiunile întreprinse ca urmare a rezoluției referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2015

22.  ia act de răspunsurile scrise la Rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2015 transmise Comisiei pentru control bugetar la 4 octombrie 2017, precum și de prezentarea efectuată de Secretarul General ca răspuns la diversele întrebări și solicitări adresate în Rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune a Parlamentului pentru exercițiul 2015 și de schimbul de opinii ulterior cu deputații; subliniază că este important să se discute mai frecvent cu Secretarul General, în cadrul Comisiei pentru control bugetar, chestiunile care afectează bugetul Parlamentului și execuția sa;

23.  insistă din nou că, pentru a asigura o mai mare transparență în cadrul instituției, în special în ceea ce privește procedura sa de luare a deciziilor, lucrările organelor de decizie din cadrul Parlamentului, îndeosebi ale Biroului, trebuie să fie simplificate și să devină mai accesibile, cu atât mai mult procedura de luare a deciziilor; solicită publicarea pe internet a ordinilor de zi ale Biroului la timp și publicarea proceselor-verbale ale reuniunilor cu mai multă promptitudine; observă că nu este necesar să se aștepte până ce acestea sunt traduse în toate limbile; felicită Colegiul chestorilor pentru progresele realizate în această privință, în special în ceea ce privește noua sa politică de a face publice deciziile sale;

24.  solicită Secretarului General să transmită prezenta rezoluție Biroului, evidențiind toate punctele unde se solicită o acțiune sau o decizie din partea acestuia; solicită Secretarului General să întocmească un plan de acțiune și un calendar care să îi permită Biroului să monitorizeze și/sau să răspundă recomandărilor Parlamentului din rezoluțiile referitoare la descărcarea de gestiune și să includă rezultatele în documentul anual de monitorizare; invită Secretarul General să prezinte în timp util un raport Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru control bugetar cu privire la toate proiectele cu un impact bugetar semnificativ care au fost prezentate Biroului;

25.  regretă totuși că nu s-a dat curs multora dintre recomandările făcute în rezoluția privind descărcarea de gestiune pe 2015, fără a se oferi vreun motiv sau vreo justificare; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că nici Biroul și nici Secretarul General nu au publicat un raport de activitate și nu au realizat progrese suficiente cu privire la o serie de solicitări prin care li s-a cerut să întreprindă măsuri sau să adopte decizii;

26.  își reiterează apelul adresat Biroului să urmărească toate deciziile privind descărcarea de gestiune, astfel cum rezultă din articolul 25 din Regulamentul de procedură, articolul 6, anexa IV la Regulamentul de procedură și din articolul 166 din Regulamentul financiar;

27.  reamintește că în două rezoluții referitoare la descărcarea de gestiune (2014 și 2015) Parlamentul a solicitat o soluție tehnică care să le permită deputaților să își folosească pagina individuală de pe site-ul internet al Parlamentului pentru publicarea voluntară a întâlnirilor cu reprezentanții grupurilor de interese; îndeamnă Biroul Parlamentului European și Secretarul General să facă posibil acest lucru fără întârzieri suplimentare;

28.  Invită Secretarul General să informeze deputații cu privire la progresul realizat în ceea ce privește proiectul iPACS (al cărui obiectiv este consolidarea și modernizarea securității persoanelor, clădirilor și activelor Parlamentului); observă că acest proiect a fost adoptat prin Decizia Biroului din 9 martie 2015; subliniază importanța stabilirii dacă un proiect de o asemenea importanță majoră pentru Parlament – și care este atât de costisitor – este pe drumul cel bun;

29.  invită Secretarul General să adopte măsuri pentru a face față creșterii semnificative a prețurilor cazării la hotel la Strasbourg, prețuri care au crescut semnificativ de la un an la altul, cu un vârf accentuat în special în perioadele de sesiune; recomandă facilitarea transportului între Strasbourg și partea germană a frontierei, unde prețurile sunt mult mai mici (eventual prin intermediul unui serviciu de navetă între Kehl și clădirea Parlamentului);

30.  salută inițiativele Secretarului General privind reexaminarea strategiei de asigurare a continuității activității și pentru situații de criză cu scopul de a întări capacitatea de rezistență a Parlamentului pentru a face față mai bine unui eventual incident major (de orice natură, dar care poate afecta serviciul informatic, securitatea sau clădirile) care ar afecta activitățile Parlamentului, și care se regăsesc într-o decizie a Biroului din 3 mai 2016;

Descărcarea de gestiune a Parlamentului pentru exercițiul financiar 2016

31.  ia act de schimbul de opinii care a avut loc la 23 ianuarie 2018, în contextul descărcării de gestiune a Parlamentului pentru exercițiul 2016, între vicepreședintele responsabil pentru buget, Secretarul General și Comisia pentru control bugetar, în prezența auditorului intern;

32.  observă că, în urma referendumului care a avut loc la 23 iunie 2016 în Regatul Unit, Biroul a purtat o dezbatere cu privire la consecințe, în cadrul reuniunii sale din 4 iulie 2016; ia act de poziția Președintelui, potrivit căreia, atâta vreme cât Regatul Unit este membru cu drepturi depline al Uniunii, deputații britanici în Parlamentul European și angajații Parlamentului care sunt cetățeni britanici beneficiază de exact aceleași drepturi și au aceleași obligații ca toți ceilalți deputați și angajați; observă că acest mecanism trebuie să fie flexibil și să se adapteze rezultatelor negocierilor privind Brexitul, indiferent de caracterul acestora; observă că situația deputaților britanici și a angajaților Parlamentului care sunt cetățeni britanici s-ar putea schimba în timpul perioadei de tranziție, care urmează să fie determinată;

33.  recunoaște că referendumul a avut un impact considerabil asupra secretariatelor comisiilor, a unităților de cercetare și a serviciilor orizontale din cadrul direcțiilor generale politice; ia act de faptul că serviciile Parlamentului au pregătit materiale analitice bazate pe activități de informare pentru a evalua impactul retragerii Regatului Unit asupra domeniilor de politică și a legislației în domeniile lor respective de competență; constată, de asemenea, că activitățile viitoare de cercetare în acest domeniu au un caracter juridic foarte complex, precum și faptul că expertiza acumulată în cadrul secretariatelor comisiilor și al departamentelor tematice poate fi mobilizată cu promptitudine în etapele ulterioare ale procesului de retragere în funcție de deciziile politice adoptate;

34.  salută îmbunătățirea cooperării în domeniul securității între Parlament și autoritățile naționale din țările gazdă, în special autoritățile belgiene;

35.  încurajează Secretarul General să negocieze cu Căile ferate belgiene ca acestea să asigure mai multe trenuri directe între gara Bruxelles-Luxemburg și aeroportul Zaventem în perioadele de vârf la sosire și plecare pentru deputați, ceea ce le va permite deputaților să reducă timpul de călătorie, precum și amprenta de carbon; solicită secretariatului să promoveze deplasările cu trenul pentru deputați;

36.  reamintește că deschiderea față de public este o trăsătură distinctivă a Parlamentului; sprijină reorganizarea și îmbunătățirea accesibilității intrărilor în toate clădirile Parlamentului din cele trei locuri de desfășurare a activității, pe baza unui nou concept de securitate, care garantează un mediu sigur de desfășurare a activităților parlamentare, păstrând în același timp caracterul deschis al Parlamentului; ia act de faptul că aceste intrări, modernizate în 2015, au fost dotate cu noi sisteme de control al accesului și au fost integrate în noul sistem central integrat de control al accesului fizic; subliniază că intrarea în clădirea Louise Weiss din Strasbourg (LOW) este una dintre cele mai utilizate intrări de către deputați, personal și vizitatori pe durata sesiunilor plenare; subliniază că aceasta este, de facto, cea mai vizibilă intrare din Strasbourg; regretă faptul că controlul de securitate „temporar” la intrarea în clădirea LOW a devenit de facto permanent; îndeamnă Secretarul General să propună o alternativă pentru a facilita intrarea în clădirea LOW, menținând totodată nivelul ridicat de securitate și de atractivitate al acestei intrări;

37.  observă că direcțiile generale iau în considerare în măsură diferită stabilirea bugetului în funcție de performanțe, aceasta aflându-se încă într-un stadiu preliminar în unele servicii ale administrației; invită Secretarul General să se asigure stabilirea unor obiective clare și măsurabile și monitorizarea acestora la nivelul întregii administrații;

38.  reamintește că, potrivit Curții, costurile asociate dispersiei geografice a Parlamentului se ridică la 114 milioane EUR pe an; ia act de constatarea din rezoluția sa din 20 noiembrie 2013 referitoare la localizarea sediilor instituțiilor Uniunii, potrivit căreia 78 % din misiunile personalului statutar al Parlamentului sunt rezultatul direct al dispersării geografie a serviciilor Parlamentului; reamintește că impactului asupra mediului provocat de această dispersare este evaluat la aproximativ 11 000-19 000 de tone de emisii de CO2; invită Consiliul să găsească o soluție pentru această risipă a banilor contribuabililor;

39.  ia act de publicarea celor șapte rapoarte referitoare la „costul non-Europei”, precum și a celor cinci „evaluări ale valorii adăugate europeneˮ, care au fost finalizate în 2016;

40.  ia act de revizuirea valorii indemnizațiilor acordate asistenților parlamentari acreditați (APA) pentru deplasările în interes de serviciu între cele trei locuri de desfășurare a activității Parlamentului; constată că, în cazul funcționarilor și al altor agenți ai Parlamentului, plafonul aplicabil cheltuielilor de cazare la hotel pentru misiunile la Strasbourg este de 180 EUR, iar diurna este de 102 EUR, ceea ce reprezintă un total de 282 EUR pe zi, în timp ce, în cazul asistenților parlamentari acreditați, aceste cuantumuri sunt mai mici, de 137 EUR, 160 EUR sau 183 EUR pe zi, pentru aceleași cheltuieli, și se află la discreția deputaților; reamintește, cu toate acestea, că asistenții parlamentari acreditați au dreptul la aceleași indemnizații ca funcționarii și alți agenți ai Parlamentului în cazul misiunilor în alte locuri decât Strasbourg; invită Biroul, al treilea an consecutiv, în vederea asigurării egalității de tratament a lucrătorilor, să ia rapid măsurile necesare pentru a alinia valoarea cheltuielilor de cazare la hotel și a diurnei pentru misiunile asistenților parlamentari acreditați la Strasbourg cu cea a funcționarilor și a altor agenți; solicită din nou Biroului să alinieze pe deplin indemnizațiile funcționarilor, ale celorlalți agenți și ale APA;

41.  salută disponibilitatea Secretarului General de a găsi o soluție și își reiterează solicitarea de a se găsi o soluție viabilă pentru asistenții parlamentari acreditați care, după ce au lucrat timp de două legislaturi consecutivei, până la sfârșitul actualei legislaturi, atunci când vor ajunge la vârsta de pensionare, nu vor avea drept de acces la sistemul european de pensii din cauza unor circumstanțe ce se află în afara controlului asistenților și al deputaților care i-au angajat, întrucât nu vor fi îndeplinit cei zece ani de serviciu necesari, fapt ce se datorează organizării anticipate a alegerilor din 2014 și întârzierilor în ceea ce privește validarea noilor contracte ale APA cauzate de volumul mare de muncă din perioadele de după alegerile din 2009 și din 2014; solicită, așadar, ca cele două mandate legislative să fie considerate a constitui zece ani de serviciu activ; invită Secretarul General să solicite Direcției Generale Personal (DG PERS) să găsească neîntârziat posibile soluții și să informeze reprezentanții APA cu privire la evoluția procesului și să-i implice în acest proces; solicită Comisiei să prezinte o propunere legislativă până la 1 septembrie 2018 pentru a soluționa această problemă;

42.  constată că unele rambursări pentru misiuni întârzie foarte mult și propune să se analizeze soluții pentru ca aceste rambursări să fie tratate într-un interval de timp rezonabil;

43.  consideră că este adecvată menținerea unei ușoare creșteri la linia bugetară 422, „Cheltuieli legate de asistența parlamentară”, în special ținând seama de creșterea volumului de muncă din cauza Brexitului, de numărul tot mai mare al trilogurilor și de numărul tot mai mare al comisiilor temporare și speciale, care a atins pragul istoric de 25 de comisii permanente și temporare, precum și de faptul că sfârșitul legislaturii va coincide cu pachetul complex de propuneri legislative privind CFM;

44.  solicită Secretarului General să transmită Comisiei Raportul privind evaluarea noului statut al asistenților parlamentari acreditați redactat ca urmare a rezoluției adoptate la 28 aprilie 2016 referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2014 și menționat la articolul 3 din Regulamentul 160/2009;

45.  încurajează Biroul ca, atunci când evaluează noile norme referitoare la grupurile de vizitatori, introduse anul trecut, să elimine posibilitatea de a se numi un APA ca lider al unui grup, deoarece aceasta generează probleme de ordin profesional, juridic, etic, precum și preocupări legate de protecția datelor;

46.  observă că, în cazul stagiarilor angajați de către deputați, raportul de muncă este reglementat de un contract de drept privat încheiat cu deputatul în cauză, ceea ce nu le conferă un statut similar cu cel al altor categorii de membri ai personalului Parlamentului, și nici nu le permite să beneficieze de bursele acordate de Parlament (bursele Schuman); regretă că la nivelul Direcției Generale Finanțe (DG FINS) nu există un instrument sau un cadru juridic cară să permită crearea unui sistem de plăți directe în avans către acești stagiari înainte de misiuni, astfel cum este cazul pentru restul personalului, în special având în vedere faptul că plata acestor cheltuieli în avans din fondurile proprii ale stagiarilor presupune un efort economic considerabil, din motive evidente; subliniază faptul că deputații în Parlamentul European pot ajunge la un acord cu stagiarii și cu agentul de plată privind plățile în avans, de la caz la caz; observă, totodată, că numeroși deputați decid să nu recurgă la serviciile unui agent de plată pentru remunerarea stagiarilor pe care îi angajează și îi solicită Parlamentului să analizeze cât mai curând posibil fezabilitatea punerii în aplicare a unui astfel de mecanism de plăți;

47.  constată cu îngrijorare că, în acest stadiu avansat al mandatului parlamentar, CV-urile a mai mult de jumătate dintre deputați nu au fost încă publicate în profilul lor de pe site-ul de internet al Parlamentului; invită Secretarul General să ia măsuri fără întârziere pentru a asigura publicarea pe site-ul de internet oficial al PE a CV-urilor tuturor deputaților;

48.  este de părere că, pentru a beneficia de opinii și studii mai independente și mai fiabile, este necesar să fie instituite norme privind conflictele de interese pentru experții angajați de către comisiile Parlamentului;

49.  reamintește faptul că în procedurile de descărcare de gestiune pe 2014 și 2015 s-a semnalat faptul că site-ul de internet al Parlamentului era relativ dificil de utilizat și, în acest context, invită Direcția Generală Comunicare (DG COMM) să își îmbunătățească de urgență site-ul de internet și să instituie un motor de căutare mai eficient; subliniază că mai sunt încă de făcut progrese în ceea ce privește atractivitatea paginii de internet și că este încă necesar să se depună eforturi în vederea diversificării platformelor de socializare disponibile; solicită să fie pusă în aplicare o nouă strategie care să reflecte capacitatea deplină a rețelelor de socializare în diferitele lor manifestări;

50.  ia act de declarația actualizată de misiune pentru Birourile de informare, denumite de acum înainte „Birouri de legătură”, adoptată de către Birou în noiembrie 2017; subliniază cu insistență că funcția principală a acestora este de a informa și a comunica la nivel local în numele Parlamentului, pentru a difuza informații cu privire la Uniune și la politicile Uniunii prin activitățile părților interesate externe la nivel local, regional și național; subliniază că este necesar să se optimizeze utilizarea noilor tehnologii și practici de comunicare și să se valorifice situația geografică privilegiată a birourilor de legătură, aproape de cetățeni, pentru a intensifica și mai mult activitățile la nivel local, cum ar fi organizarea de dezbateri cu deputații în Parlament și cu societatea civilă, în vederea stabilirii unui dialog cu cetățenii și a colaborării cu aceștia; subliniază că dezbaterile pe internet și atenția din partea mass-mediei declanșată de aceste evenimente ar trebui să contribuie la intensificarea interacțiunii directe cu cetățenii; solicită îmbunătățirea strategiei adoptate în ceea ce privește Birourile de informare ale Parlamentului și îndeamnă DG COMM să abordeze problema dezechilibrului dintre suma de bani cheltuită pentru costurile cu clădirile și personalul și funcția principală a acestor birouri, care este comunicarea directă cu părțile interesate locale și cetățenii;

Direcția Generală Comunicare

51.  reamintește că indicatorul-cheie de performanță al DG COMM este nivelul total de vizibilitate sau de expunere atins pentru totalitatea platformelor și canalelor de comunicare ale Parlamentului; ia act de faptul că, în ceea ce privește prezența Parlamentului în mass-media și nivelul mediu al mediatizării în fiecare lună, s-a înregistrat o creștere cu 12 % față de 2015 și o creștere cu 7 % comparativ cu anul electoral 2014; ia act de îmbunătățirea utilizării de către Parlament a platformelor de socializare, precum și în ceea ce privește acțiunile legate de creșterea gradului de sensibilizare în rândul tinerilor; subliniază, cu toate acestea, că activitățile de comunicare ale Parlamentului ar trebui să se îmbunătățească în continuare, în special prin creșterea vizibilității la nivelul platformelor de socializare, care este în prezent sub standardele preconizate pentru o instituție parlamentară; subliniază că, în special în contextul alegerilor europene din 2019, trebuie elaborată și pusă în aplicare o strategie cuprinzătoare privind platformele de socializare; subliniază că această strategie trebuie să reflecte volumul de muncă al Parlamentului, ținând seama în același timp de interesele, preocupările și ideile polivalente pe care le exprimă cetățenii cu privire la viitorul Europei;

52.  ia act de faptul că DG COMM a lansat un nou program de lucru multianual pentru acordarea de granturi în domeniul mass-mediei și al organizării de evenimente, care vizează perioada 2016-2019; ia act de faptul că, în scopul acordării de granturi pentru acțiuni în domeniul mass-mediei, au fost instituite 102 acorduri-cadru de parteneriat și au fost selectate 48 de cereri de grant, în valoare totală de 3,99 milioane EUR; constată că, în legătură cu organizarea de evenimente, au fost selectate 18 proiecte pentru acordarea de granturi în valoare totală de 0,8 milioane EUR; invită DG COMM să se axeze mai activ pe persoanele care nu sunt neapărat interesate de activitățile Parlamentului sau care sunt chiar sceptice cu privire la funcționarea sa;

53.  ia act de modificările importante de ordin tehnic și editorial efectuate pe site-ul public al Parlamentului, în special în ceea ce privește optimizarea motoarelor de căutare de pe site; felicită DG COMM pentru aceste progrese, dar adaugă că ritmul progreselor înregistrate este în continuare excesiv de lent; ia act de faptul că proiectul axat pe utilizarea unui concept adaptabil în proiectarea site-ului de internet și proiectul de actualizare a platformei utilizate pentru transmisia în direct prin internet (live streaming) și transmisia de materiale video la cerere (video-on-demand), care au drept scop regândirea site-ului web pentru ca acesta să fie adaptabil la toate tipurile de dispozitive, au fost lansate în 2016 și au fost implementate cu succes pentru unele secțiuni ale site-ului de internet; solicită ca aceste proiecte să fie continuate și implementate în toate secțiunile site-ului Parlamentului; ia act de faptul că rămân încă multe de făcut pentru a avea un site internet și un instrument de comunicare eficace; subliniază că reînnoirea trebuie să aibă loc în timp util, având în vedere că vizibilitatea și accesibilitatea Parlamentului ar trebui asigurate cu mult înaintea alegerilor europene din 2019, însă în niciun caz mai târziu; subliniază că un site internet transparent și accesibil este un factor determinant pentru implicarea cetățenilor;

54.  constată o creștere semnificativă, începând din 2014, a volumului de cereri transmise Unității pentru întrebările adresate de cetățeni (AskEP/Întrebați Parlamentul European), în principal ca urmare a unor campanii „epistolare”, aparent coordonate, pe teme de actualitate; sugerează ca răspunsurile Parlamentului să fie aduse la cunoștința deputaților, care ar putea să nu fie informați cu privire la existența lor;

55.  atrage atenția asupra celui mai recent sondaj Eurobarometru comandat de Parlament, în cadrul căruia a fost adresată o întrebare specifică privind imaginea Parlamentului; își exprimă satisfacția cu privire la faptul că, potrivit sondajului, procentul cetățenilor care au o opinie pozitivă despre Parlament este în creștere, de la 25 % în 2016 la 33 % în 2017; constată cu satisfacție că creșterea imaginii pozitive a Parlamentului corespunde în mod direct unui declin al „opiniilor nefavorabile” de 7 puncte procentuale, de la 28 % (2016) la 21 % (2017); subliniază faptul că, în pofida unor semne clare de ameliorare, mai rămân încă multe de făcut;

56.  încurajează Biroul ca, atunci când evaluează noile norme referitoare la grupurile de vizitatori introduse anul trecut, să elimine posibilitatea ca un APA să fie numit în calitate de conducător al unui grup;

57.  solicită o revizuire a sistemului pentru calcularea rambursării cheltuielilor de călătorie pentru grupurile de vizitatori sponsorizate de deputați, pe de o parte pentru a se asigura tratamentul egal al tuturor cetățenilor Uniunii și, pe de altă parte, pentru a se promova utilizarea unor mijloace de transport mai ecologice, având în vedere că actualul sistem, bazat pe calculul kilometrajului, nu ține seama nici de izolarea geografică și obstacolele naturale care afectează anumite zone geografice ale Uniunii, și nici nu acoperă cheltuielile de transport din aceste locuri către locuri unde sunt disponibile mijloace de transport mai rapide și mai ecologice;

58.  ia act de faptul că, la 31 decembrie 2016, în cadrul Secretariatului erau angajați 5 375 de funcționari și agenți temporari (o scădere de 16 comparativ cu 31 decembrie 2015), iar în cadrul grupurilor politice își desfășurau activitatea 806 funcționari și agenți temporari (o creștere de 35 comparativ cu 31 decembrie 2015); constată că DG PERS era responsabilă de 9 617 angajați, inclusiv agenții contractuali (o creștere cu 264 comparativ cu 31 decembrie 2015);

59.  ia act de faptul că, la 1 ianuarie 2016, din schema de personal a Parlamentului au fost eliminate 57 de posturi, în conformitate cu revizuirea din 2014 a Statutului funcționarilor și cu CFM pentru 2014-2020;

Direcția Generală Personal

60.  salută faptul că promovarea egalității de șanse rămâne o componentă esențială a politicii de gestionare a resurselor umane aplicate de Parlament; constată că planul de acțiune pentru promovarea egalității de gen și a diversității, aprobat de Birou în 2015, a continuat să fie pus în aplicare pe parcursul exercițiului 2016, împreună cu obiectivele sale specifice, precum și cu toate celelalte măsuri conexe;

61.  salută faptul că a fost adoptată o foaie de parcurs privind „Egalitatea de gen în Secretariatul General al Parlamentului European”; remarcă faptul că foaia de parcurs propune acțiuni concrete și un calendar clar pentru aplicarea anumitor măsuri referitoare la gestiune, formarea profesională, sensibilizarea cu privire la egalitatea de gen, asigurarea echilibrului între viața profesională și cea privată și monitorizarea periodică a echilibrului de gen prin intermediul statisticilor;

62.  salută faptul că egalitatea de gen în rândul șefilor de unitate numiți de către Secretarul General a crescut de la 21 % în 2006 la 36 % în 2016 și că posturile pe care le-au obținut femeile indică o ameliorare satisfăcătoare a calității posturilor atribuite femeilor;

63.  regretă faptul că echilibrul de gen la nivelul de director general a scăzut de la 33,3 %/66,7 % în 2015 la 16,7 %/83,3 % în 2016; constată că echilibrul de gen la nivelul de director a rămas stabil între 2015 și 2016, situându-se la 29,2 %/70,8 % și, respectiv, la 29,8%/70,2 %; consideră că acest lucru se află în contradicție cu foaia de parcurs pentru egalitatea de gen în cadrul Secretariatului Parlamentului European;

64.  recunoaște că, pentru anumite activități, cum ar fi gestionarea cantinelor și curățenia, Parlamentul a preferat externalizarea și că, în consecință, în cazul anumitor DG-uri, numărul de agenți externi în clădirile Parlamentului poate chiar depăși numărul de funcționari;

65.  reiterează opinia sa că nu ar trebui să se utilizeze personal extern pentru a compensa reducerea numărului de posturi convenită în contextul revizuirii din 2014 a Statutului funcționarilor și al actualului CFM;

66.  ia act de faptul că, la sfârșitul lui 2016, la Parlament lucrau 1 924 de asistenți parlamentari acreditați (APA), față de 1 791 în anul precedent; solicită să se acorde o atenție deosebită drepturilor asistenților parlamentari acreditați și asistenților locali, întrucât contractele lor sunt direct legate de mandatul deputatului în Parlamentul European pe care îl sprijină, ținând seama de faptul că asistenții parlamentari acreditați sunt membri ai personalului care au încheiat contracte de angajare cu Parlamentul, în timp ce asistenții locali cad sub incidența diferitelor legislații naționale;

67.  își reiterează preocuparea legată de presupusa practică a deputaților de a obliga APA să meargă în misiuni, mai ales la Strasbourg, fără emiterea de ordine de misiune, fără cheltuieli de misiune sau pur și simplu fără cheltuieli de deplasare; consideră că astfel de practici creează un teren propice pentru abuzuri, deoarece APA care călătoresc fără ordine de misiune nu numai că își plătesc cheltuielile aferente din propriul buzunar, dar nici nu sunt acoperiți de asigurarea de serviciu; invită Secretarul General să analizeze această presupusă practică și să prezinte un raport în această privință până la sfârșitul anului;

68.  reiterează invitația adresată Conferinței președinților și Biroului de a reanaliza posibilitatea ca APA să poată însoți, în anumite condiții ce urmează să fie stabilite, deputații în cadrul delegațiilor și misiunilor parlamentare oficiale, astfel cum au solicitat deja mai mulți deputați; invită Secretarul General să analizeze consecințele bugetare și modalitățile de organizare și logistica acestor misiuni;

69.  constată că Parlamentul oferă un buget pentru Comitetul personalului; solicită un buget similar pentru Comitetul APA, întrucât aceștia îndeplinesc sarcini prevăzute de Statutul deputaților în Parlamentul European și de măsurile de aplicare a acestuia, utile pentru toate instituțiile și pentru toți deputații;

70.  invită administrația să implice Comitetul APA în procesul decizional legat de toate normele care ar putea viza Comitetul APA în mod exclusiv sau în comun cu toate celelalte categorii de personal reprezentate de Comitetul personalului;

71.  salută interesul existent privind păstrarea membrilor personalul cu cetățenie britanică care au devenit funcționari publici europeni; solicită Secretarului General să prezinte un raport cu privire la riscurile potențiale pentru personalul britanic, modul în care se poate asigura că personalul britanic nu are de suferit de pe urma Brexitului și că drepturile statutare, contractuale și drepturile acumulate ale acestora sunt pe deplin respectate;

72.  ia act de faptul că, în conformitate cu Acordul interinstituțional privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(9), în anul 2016 au fost eliminate din schema de personal a Parlamentului 57 de posturi, în conformitate cu cerința referitoare la reducerea efectivului de personal cu 5 %; ia act de faptul că au fost eliminate alte două posturi, pentru a fi transferate către Comisia Europeană, în contextul punerii în aplicare a unor proiecte informatice interinstituționale; remarcă, în plus, faptul că Parlamentul urma să elimine alte 76 de posturi din schema sa de personal începând cu 1 ianuarie 2017, în urma deciziei autorității bugetare;

73.  este de părere că, drept reacție la campania #metoo, Parlamentul ar trebui să practice toleranța zero față de violență, sub orice formă, fie structurală, sexuală, fizică sau psihologică; solicită, prin urmare:

- tragerea la răspundere deplină a autorilor cu epuizarea completă a pedepselor și sancțiuni disponibile;

- crearea unui birou central pentru depunerea de plângeri în cazurile de hărțuire;

- accesul tuturor la o comisie independentă pentru cazurile de hărțuire care să nu reproducă structurile interne de putere prin prezența deputaților printre membrii săi;

- protecția victimelor și a persoanelor care denunță astfel de cazuri de violență, care să le confere anonimat și discreție completă;

- sprijinirea psihologică a victimelor, care să fie asigurată de un serviciu central în cadrul Parlamentului care să fie dotat cu lucrători medicali, lucrători sociali și consilieri;

- o formare obligatorie privind hărțuirea sexuală și hărțuirea morală pentru deputați și funcționarii în poziții de conducere;

- o formare și informații pentru personal, astfel încât acesta să fie în măsură să recunoască cazurile de hărțuire sexuală și să își cunoască drepturile;

74.  consideră că numărul relativ scăzut de plângeri referitoare la cazuri de hărțuire transmise în 2016 atât Comitetului consultativ privind hărțuire responsabil de plângerile membrilor personalului, cât și de către APA, ar putea indica lipsa unor canale adecvate de comunicare; subliniază că Statutul funcționarilor recunoaște două tipuri de hărțuire (hărțuirea psihologică și hărțuirea sexuală); este de părere că lupta împotriva tuturor formelor de hărțuire ar trebui să fie una dintre prioritățile cele mai importante ale Secretarului General; salută, în această privință, propunerea Secretarului General de a crea o rețea de consilieri independenți care sa-și desfășoare activitatea în mod confidențial, care să poată fi contactați de către APA, de stagiarii care lucrează pentru deputați, de personalul grupurilor politice și de către toți ceilalți stagiari și membri ai personalului; ia act de faptul că aceste persoane de încredere ar urma să fie selecționate pe baza competențelor profesionale și a aptitudinilor de comunicare interpersonală și vor beneficia de cursuri de formare specifice; încurajează revizuirea componenței comitetelor consultative mandatate să trateze plângerile de hărțuire, pentru a se asigura reprezentarea egală a deputaților, a asistenților parlamentari acreditați și a personalului, precum și echilibrul de gen; invită Biroul să analizeze posibilitatea de a numi un auditor extern pentru a îmbunătăți în continuare procesele interne;

75.  reamintește poziția vulnerabilă a asistenților parlamentari acreditați și a stagiarilor deputaților în ceea ce privește normele interne de protejare a avertizorilor de integritate; atrage atenția Secretarului General asupra posibilelor consecințe financiare ale faptului că Parlamentul nu a asigurat încă măsurile necesare de protecție a avertizorilor de integritate în cazul asistenților parlamentari acreditați care denunță cazuri de abatere comise de deputați; cere cu insistență Secretarului General să îmbunătățească această situație;

76.  solicită ca săptămânile rezervate activităților parlamentare externe să fie utilizate pentru cursuri de formare, în special de către asistenții deputaților, inclusiv pentru cursurile de limbă intensive;

77.  subliniază încă o dată că Parlamentul este practic singura instituție care nu a introdus programul de lucru flexibil, practicat de aproape toate celelalte instituții de mulți ani, în special de Comisie, cu rezultate dovedite în ceea ce privește creșterea productivității și o mai bună calitate a vieții pentru angajați; solicită ca Parlamentul să introducă cât mai curând printre formulele sale de lucru programul de lucru flexibil, iar Comisia pentru control bugetar să fie informată cu privire la progresele realizate în vederea atingerii acestui obiectiv;

78.  își reiterează apelul lansat în raportul de descărcare de gestiune pentru 2015 (punctul 89) ca stagiarii să beneficieze de reduceri de preț mai importante în restaurantele PE, având în vedere venitul lor;

79.  constată cu foarte mare îngrijorare o scădere a cererii din partea deputaților pentru cursuri de limbi străine individuale de franceză și, mai ales, de spaniolă și italiană, în special începând cu 2009; constată că numai pentru limbile engleză și germană numărul de participanți a rămas constant, și chiar a crescut; reamintește Secretarului General importanța multilingvismului pentru procesul de integrare europeană și rolul pe care administrația ar trebui să îl joace în promovarea învățării limbilor străine în rândul reprezentanților aleși ai cetățenilor UE, având în vedere că limbile sunt, de asemenea, un instrument esențial pentru înțelegere și comunicare în exercitarea funcțiilor lor parlamentare; invită administrația să informeze deputații cu regularitate, prin mijloace corespunzătoare, în plus față de broșurile și informațiile disponibile online, despre toate oportunitățile care le sunt oferite de Parlament, cu un accent deosebit pe cursurile cu profesorii de limbi străine din cadrul Parlamentului, disponibili la Bruxelles, și cu profesorii disponibili la cerere la Strasbourg, acestea fiind cele mai flexibile soluții, care sunt compatibile în cea mai mare măsură cu nevoile și cu condițiile de muncă ale deputaților și care oferă cel mai bun raport calitate-preț; îndeamnă de asemenea Secretarul General să utilizeze mijloacele necesare pentru a promova multilingvismul în acest domeniu, inclusiv prin îmbunătățirea disponibilității profesorilor de limbi străine din cadrul Parlamentului și prin eliminarea nesiguranței privind locul de muncă cu care se confruntă mulți dintre ei; ia act de transferul Unității de formare profesională a deputaților din DG FINS la DG PERS, în vederea creării unei sinergii mai puternice cu Unitatea de formare profesională a personalului, aflată deja în cadrul DG PERS; solicită Secretarului General să-l informeze cu privire la rezultatele concrete preconizate ca urmare a transferului;

80.  invită Secretarul General să elaboreze o politică de mobilitate voluntară și transparentă care să țină seama de interesele și competențele personalului în cadrul unei veritabile strategii de dezvoltare a carierei;

Direcția Generală Infrastructură și Logistică

81.  observă că, având în vedere evoluțiile recente legate de sediile Parlamentului de la Luxemburg și de la Strasbourg, propunerea actualizată privind strategia imobiliară pe termen mediu a Parlamentului ar trebui să se concentreze asupra sediului de la Bruxelles și, în special, asupra viitorului clădirii Paul-Henri Spaak; în plus, invită Biroul să evalueze vechimea infrastructurii din clădirea Salvador de Madariaga din Strasbourg; constată, de asemenea, că sunt încă necunoscuți anumiți factori legați de Brexit care joacă un rol determinant în definirea viitorului politicii imobiliare, cum ar fi posibilele consecințe ale Brexitului asupra multilingvismului, asupra numărului de posturi de funcționari din schema de personal și asupra numărului de deputați din Parlamentul European; recunoaște că este posibil să se realizeze o planificare fiabilă numai după încheierea procesului Brexit; invită Biroul să elaboreze strategii de atenuare a riscurilor, ținând seama de nevoia de a contracara toate eventualele perturbări care ar putea fi cauzate de evoluțiile viitoare din cadrul negocierilor cu privire la Brexit; invită Secretarul General să propună un plan detaliat cu privire la relocarea personalului din clădirile care vor fi eventual renovate sau reconstruite;

82.  îndeamnă serviciile responsabile să precizeze modul în care preconizează să dea curs practic declarației Parlamentului, Consiliului și Comisiei cu privire la rolul de exemplu al clădirilor acestora în contextul Directivei privind eficiența energetică, având în vedere că se apropie termenul stabilit pentru 2020;

83.  ia act de faptul că Biroul l-a mandatat pe Secretarul General să elaboreze propuneri detaliate privind opțiunile ce pot fi avute în vedere pentru renovarea clădirii Paul-Henri Spaak; remarcă, în plus, că aceste propuneri ar trebui să țină seama de toate opțiunile posibile, inclusiv de opțiunea de a nu întreprinde nicio acțiune, de a renova sau de a reconstrui clădirea și ar trebui să fie însoțite de evaluări detaliate privind fezabilitatea proiectelor și să abordeze eventualele chestiuni juridice relevante; ia act de faptul că propunerile detaliate pregătite de DG INLO urmau să fie prezentate Biroului la începutul anului 2018;

84.  ia act de faptul că majoritatea clădirilor Parlamentului nu au fost proiectate și construite ținând seama de cerințele prevăzute de Eurocoduri privind integritatea structurală, întrucât aceste norme nu existau la data construcției acestora; remarcă faptul că doar clădirile Willy Brandt și Wilfried Martens respectă standardele de integritate structurală prevăzute de Eurocoduri; recunoaște că riscul generat de posibila vulnerabilitate a structurilor diferitelor clădiri este atenuat parțial prin măsuri operaționale întreprinse de DG INLO și de Direcția Generală Securitate și Siguranță (DG SAFE), și că sunt prevăzute schimbări organizaționale suplimentare pentru a soluționa această problemă;

85.  reamintește că în cadrul reuniunii sale din 11 aprilie 2016 Biroul a adoptat o propunere privind internalizarea serviciilor de transport pentru deputați; ia act cu satisfacție de faptul că procedura integrării Serviciului Șoferi în structura administrativă internă a Parlamentului a dus la creșterea volumului serviciilor furnizate deputaților și la îmbunătățirea calității acestora, precum și la găsirea unor soluții eficiente și eficace în situațiile de urgență neprevăzute sau în cazul creșterii bruște a cererii; regretă că principiul egalității de gen nu a fost respectat în procesul de recrutare pentru serviciile de transport din cadrul Parlamentului; invită Secretarul General să prezinte o propunere pentru a îmbunătăți situația actuală; este preocupat, de asemenea, de gradele diferite de remunerare ale șoferilor și întreabă Biroul dacă are în vedere o armonizare pentru a contracara eventualele sisteme de remunerare inechitabile;

86.  salută faptul că, pentru gestionarea angajamentelor de cheltuieli ale Unității de întreținere a clădirilor de la Strasbourg, a fost lansat un proiect-pilot menit să permită transmiterea electronică a documentelor justificative între serviciul inițiator al DG INLO și serviciul responsabil cu verificarea ex-ante; ia act cu satisfacție de faptul că, în virtutea experiențelor pozitive, domeniul de aplicare a proiectului a fost extins la Unitatea de proiecte imobiliare de la Strasbourg; încurajează DG INLO să continue să pună în aplicare, ori de câte ori este posibil, sistemul de transmitere electronică a documentelor, pentru a reduce costurile și a ameliora eficiența serviciilor conexe;

87.  observă că revizuirea prețurilor la cantina cu autoservire de la sediul Parlamentului a fost necesară pentru a putea realiza tranziția de la servicii subvenționate la un tip de contract de concesiune, în cazul căruia furnizorul serviciilor de catering își asumă integral riscul economic și comercial; salută faptul că stagiarii din cadrul Parlamentului continuă să aibă dreptul la o reducere de 0,50 EUR pentru felurile de mâncare principale în toate restaurantele cu autoservire de la Bruxelles și Luxemburg și de 0,80 EUR în Strasbourg; solicită DG INLO să monitorizeze viitoarele creșteri ale prețurilor pentru a se asigura în continuare servicii la prețuri corecte și echitabile;

Direcția Generală Interpretare și Conferințe

88.  ia act de faptul că, în ceea ce privește noile valori de referință pentru interpreți privind productivitatea, s-a stabilit că trebuie prestate în medie cel puțin 11 ore pe săptămână, dar nu mai mult de 17 ore pe săptămână; constată că, în ansamblu, numărul mediu de ore pe care funcționarii interpreți l-au petrecut în cabine pentru efectuarea de servicii de interpretare a crescut de la 11 ore 54 de minute în 2014 la 13 ore 25 de minute în 2016; ia act de faptul că anul 2014 a fost un an electoral, în care a fost mai puțină nevoie de interpretare; subliniază că această creștere constatată în perioada 2014-2016 se datorează revenirii Parlamentului la ritmul său normal, cu săptămâni dedicate activității comisiilor și grupurilor, cu săptămâni la Strasbourg și cu săptămâni turcoaz; reamintește că, odată cu revizuirea Statutului funcționarilor în 2013, timpul de lucru săptămânal pentru personalul din toate instituțiile europene a crescut de la 37,5 ore la 40-42 de ore, ceea ce a condus la o creștere a timpului de lucru săptămânal și în cadrul serviciului de interpretare; încurajează cooperarea în viitor între sindicate și Secretarul General, care ar trebui să se axeze pe garantarea unor condiții de muncă echitabile, asigurând, în același timp, buna desfășurare a lucrărilor parlamentare; subliniază că au loc în prezent consultări între Secretarul General și Comitetul personalului și îndeamnă toate părțile să ajungă la un acord; ia act de faptul că majorarea creditelor de angajament pentru „alte categorii de personal” s-a explicat parțial prin creșterea nevoii de interpretare externă în 2016 (cu 2,2 milioane EUR în plus față de 2015); constată, în plus, că pentru reuniunile grupurilor politice și pentru reuniunile comisiilor nu se asigură interpretarea în toate limbile din cauza normelor de repartizare a interpreților; în sfârșit, observă că modificarea programării pentru reuniunile comisiilor care a dus la organizarea multor reuniuni la ore neregulate se datorează în parte lipsei de flexibilitate în utilizarea eficientă a capacității de interpretare;

89.  ia act cu satisfacție de faptul că Biroul a adoptat „Strategia de modernizare a gestionării conferințelor” în cadrul Parlamentului, care i-a fost transmisă de către Secretarul General; ia act de faptul că strategia prevede instituirea unui punct unic de contact și de asistență pentru organizatorii de conferințe și că aceasta ar trebui să fie sprijinită de un serviciu integrat pentru organizarea de conferințe, care să utilizeze o platformă informatică personalizată; constată, în plus, că urmează să fie puse în funcțiune în mod progresiv, pentru gestionarea echipamentelor tehnice din sălile de reuniune, un punct de contact unic de asistență pe durata desfășurării evenimentelor și un punct de contact unic pentru gestiune și asistență;

Direcția Generală Finanțe

90.  reamintește că Biroul a aprobat, în cadrul reuniunii sale din 26 octombrie 2015, o nouă abordare orientată în mai mare măsură către client și menită să reducă sarcinile administrative pentru deputați prin introducerea a două noi instrumente, „Portalul deputaților” și „e-Portalul”; salută punerea în aplicare a „Portalului deputaților”, un ghișeu unic care integrează toate serviciile legate de formalitățile privind drepturile financiare și sociale, care a devenit pe deplin operațional în iulie 2016; ia act de faptul că versiunea electronică on-line a „Portalului deputaților”, „e-Portalul”, este deja disponibilă din ianuarie 2015, conținând informații concise referitoare la normele în vigoare și la drepturile deputaților; subliniază că simplificarea administrativă ar trebui realizată nu numai prin transferul unei părți a activității de la personalul administrativ către deputați și birourile lor;

91.  solicită simplificarea procedurilor de recrutare și a rambursării cheltuielilor de misiune și de deplasare pentru asistenții locali; regretă faptul că aceste proceduri sunt adesea complexe și îndelungate, ceea ce cauzează întârzieri semnificative; invită DG FINS să abordeze această chestiune în mod prioritar;

92.  observă că actualul contract cu agenția de voiaj a Parlamentului expiră la sfârșitul anului 2018 și că o procedură de ofertare deschisă este în curs de pregătire, în vederea selectării unei noi agenții de voiaj care să poată oferi asistență Parlamentului în gestionarea și organizarea deplasărilor în interes de serviciu; solicită îmbunătățirea condițiilor prevăzute de noul contract, în special în ceea ce privește stabilirea prețului biletelor și disponibilitatea în permanență a centrului de apel al agenției de voiaj, inclusiv în zilele de odihnă; subliniază importanța unui mecanism de depunere a plângerilor simplu și ușor de utilizat, pentru a scoate rapid în evidență deficiențele, fapt care permite remedierea rapidă a oricăror probleme; subliniază că trebuie să se acorde o atenție mai mare cerințelor specifice ale deputaților și că sunt necesare servicii personalizate;

93.  încurajează următoarea agenție de voiaj să depună eforturi pentru a obține cele mai competitive prețuri pentru călătoriile în interes de serviciu în cadrul Parlamentului;

Fondul facultativ de pensii

94.  ia act de faptul că Fondul facultativ de pensii a fost înființat în 1990 prin Normele Biroului privind regimul de pensii complementare (voluntar), iar deputații au putut adera la acesta până la sfârșitul celei de-a șasea legislaturi parlamentare (13 iulie 2009); constată că fondul a fost creat pentru a le oferi deputaților un regim de pensii, care lipsea înainte;

95.  reamintește că, în 2013, Curtea de Justiție a validat decizia de majorare a vârstei de pensionare pentru cotizanții la Fond, de la 60 la 63 de ani, pentru a evita epuizarea prematură a capitalului și pentru a-l alinia la noul Statut al deputaților în Parlamentul European;

96.  constată că deficitul actuarial estimat al Fondului facultativ de pensii a crescut de la 286 de milioane EUR la sfârșitul anului 2015 la 326,2 milioane EUR la sfârșitul anului 2016; constată, de asemenea, că la sfârșitul anului 2016, valoarea activelor nete de care trebuie să se țină cont și angajamentul actuarial se ridicau la 146,4 milioane EUR și, respectiv, la 472,6 milioane EUR; reamintește că aceste pasive viitoare preconizate se întind pe mai multe decenii, dar ia act de faptul că suma totală plătită în 2016 de Fondul facultativ de pensii se ridică la 16,6 milioane EUR;

97.  subliniază că în următorii cinci ani, din numărul de deputați care vor atinge vârsta pensionării și care vor avea dreptul la plăți deoarece au contribuit la fond și presupunând că niciun beneficiar nu este (re)ales în 2019 sau preia în alt mod un post vacant de deputat european, numărul de noi pensionari va fi de 21 în anul 2018, 74 în 2019, 21 în 2020, 12 în 2021 și 17 în 2022;

98.  regretă că nu s-a efectuat încă o evaluare a situației actuale a Fondului facultativ de pensii; reamintește punctul 109 din rezoluția de descărcare de gestiune pentru 2015 și punctul 112 din rezoluția de descărcare de gestiune pentru 2014, în care se solicită o evaluare a situației actuale a Fondului facultativ de pensii; invită Biroul să efectueze o evaluare a situației actuale a Fondului facultativ de pensii cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 30 iunie 2018;

99.  reamintește dificultățile persistente cu care se confruntă Fondul facultativ de pensii și solicită Biroului și Secretarului General să ia măsuri, cu scopul de a preveni intrarea prematură a acestuia în incapacitate de plată, evitând, în același timp, orice impact asupra bugetului Parlamentului;

100.  observă că Parlamentul garantează plata pensiilor în cazul în care fondul nu este în măsură să își îndeplinească obligațiile; salută anunțul Secretarului General că a prezentat Biroului un plan de acțiune;

101.  observă că, având în vedere nivelul actual de active financiare al fondului, combinat cu obligațiile sale viitoare de plăți anuale și evoluția ratei de rentabilitate a investițiilor sale pe piețele financiare, data estimată a insolvabilității Fondului facultativ de pensii se prevede între 2024 și 2026;

Indemnizația pentru cheltuieli generale

102.  salută decizia Biroului de a crea un grup de lucru ad hoc care să elaboreze și să publice normele referitoare la utilizarea indemnizației pentru cheltuieli generale; reamintește așteptările formulate de Parlament în rezoluțiile sale din 5 aprilie 2017(10) și din 25 octombrie 2017(11) referitoare la bugetul pe 2018, prin care acesta a solicitat o mai mare transparență în ceea ce privește indemnizația pentru cheltuieli generale și a exprimat necesitatea de a se elabora norme mai precise privind responsabilitatea pentru cheltuielile autorizate în legătură cu această indemnizație, fără a-i cauza Parlamentului costuri suplimentare; solicită din nou Biroului să opereze rapid următoarele modificări concrete în legătură cu indemnizația pentru cheltuieli generale:

- indemnizația pentru cheltuieli generale trebuie gestionată în toate cazurile printr-un cont bancar separat;

- deputații trebuie să păstreze toate chitanțele aferente indemnizației pentru cheltuieli generale;

- sumele necheltuite din indemnizația pentru cheltuieli generale trebuie să fie restituite la sfârșitul mandatului;

103.  reamintește principiul independenței mandatului unui deputat în Parlamentul European; subliniază că folosirea cheltuielilor pentru activități parlamentare ține de responsabilitatea deputaților aleși și că deputații pot să-și publice situația cheltuielilor aferente indemnizației pentru cheltuieli generale pe paginile web personale, dacă doresc să facă acest lucru;

104.  consideră că orice revizuire a indemnizației pentru cheltuieli generale ar trebui să includă recomandările privind transparența și responsabilitatea financiară adoptate anterior în ședință plenară;

Direcția Generală Inovare și Asistență Tehnică

105.  reamintește că un pilon strategic esențial pentru Parlament într-o lume a comunicării deschise este consolidarea securității în domeniul TIC; ia act de faptul că, în contextul planului de acțiune privind securitatea informatică, pilonul reprezentat de „cultura securității informatice” se axează pe activități de sensibilizare și formare care ar trebui să asigure faptul că utilizatorii sistemelor TIC din cadrul Parlamentului sunt informați cu privire la riscuri și contribuie la avangarda structurii de apărare în această privință; ia act de campania de sensibilizare cu privire la riscurile în materie de securitate informatică, care prevede instalarea unor notificări vizuale în toate clădirile Parlamentului, publicarea de articole privind securitatea informatică în buletinul informativ intern al Parlamentului și organizarea de ședințe de informare pentru deputați, asistenți și membrii personalului; cu toate acestea, își exprimă îngrijorarea cu privire la amenințările la adresa securității informatice; salută numirea Responsabilului pentru securitatea sistemelor informatice, crearea unei Unități pentru securitatea TIC, care include un serviciul pentru securitatea operațională și un serviciul de gestionare a securității; solicită Secretarului General să analizeze posibilitatea adoptării unui sistem de competențe complet internalizat, inclusiv pentru a evita o rată ridicată de rotație a personalului;

106.  consideră că serviciile informatice ar trebui să asigure în primul rând un acces bun la internet și că, în prezent, există prea multe incidente;

107.  ia act de proiectul „ICT3MEPs”, care ar trebui să amelioreze calitatea serviciilor TIC oferite deputaților și personalului lor în perioadele dedicate activității în circumscripții; observă că prima etapă a proiectului a fost pusă în aplicare în octombrie 2016, fiind furnizate, cu această ocazie, servicii de gestionare a accesului asistenților locali; constată, cu toate acestea, că proiectul mai poate fi îmbunătățit; invită serviciile responsabile să continue procesul de punere în aplicare a proiectului menționat, ținând seama de nevoile utilizatorilor;

108.  salută adoptarea măsurilor necesare pentru a asigura accesul la rețeaua Wi-Fi pentru vizitatorii Parlamentului, ceea ce constituie un nou pas în direcția unei politici a Parlamentului mai incluzive în domeniul digital; subliniază, cu toate acestea, că securitatea în domeniul TIC ar trebui să rămână un obiectiv primordial și că rețeaua internă a Parlamentului ar trebui să fie protejată de eventuale atacuri răuvoitoare externe; subliniază nevoia de îmbunătățire semnificativă a naturii serviciilor furnizate, în special la Strasbourg, și așteaptă cu interes măsurile necesare ce vor fi luate în viitorul apropiat;

109.  invită Biroul, în cooperare cu Direcția Generală Inovare și Asistență Tehnică (DG ITEC), să propună măsuri de limitare a riscurilor pentru a asigura buna desfășurare a activității parlamentare în cazul deteriorării sistemului sau al unor pane generale; subliniază importanța unei liste de servicii prioritare, prin care să se stabilească ordinea în care trebuie restabilite cât mai rapid posibil serviciile, astfel încât să fie asigurat un nivel minim de serviciu în cazul unui atac informatic; invită Biroul să elaboreze un plan de urgență pentru panele generale de sistem de lungă durată; recomandă ca centrele de date să diversifice site-urile pe care sunt amplasate serverele lor, pentru a îmbunătăți securitatea și continuitatea sistemelor informatice ale Parlamentului;

110.  își reiterează solicitarea adresată în rezoluțiile privind descărcarea de gestiune pe 2014 și 2015 privind crearea unui sistem de alertă rapidă pentru cazurile de urgență, care să-i permită DG ITEC, în colaborare cu DG SAFE, să transmită mesaje prompte prin SMS sau e-mail deputaților din PE și membrilor personalului care își exprimă acordul ca numele lor să fie incluse într-o listă de comunicare ce urmează să fie utilizată în anumite situații de urgență;

Direcția Generală Securitate și Siguranță

111.  ia act de noul sistem optimizat pentru organizarea sarcinilor legate de securitate pe care Secretarul General l-a prezentat Biroului în ianuarie 2018; constată, de asemenea, că acest nou sistem ia în considerare specificitatea rolului și a funcției agenților de securitate; își exprimă speranța că poate fi menținut un dialog deschis pentru a răspunde în continuare cerințelor acestui grup de membri ai personalului, care își exercită atribuțiile într-un mediu tensionat din punctul de vedere al condițiilor de securitate;

112.  salută eforturile continue depuse în materie de siguranță și securitate în interiorul și în jurul clădirilor Parlamentului; observă că siguranța în incinta Parlamentului trebuie să vizeze asigurarea unui echilibru delicat între luarea în considerare a unei serii de măsuri de protecție și introducerea unui regim axat în mod excesiv pe securitate, care încetinește activitatea Parlamentului; cu toate acestea, afirmă încă o dată că securitatea Parlamentului ar trebui îmbunătățită și mai mult și îl invită din nou pe Secretarul General să asigure formarea corespunzătoare a membrilor personalului pentru ca aceștia să își poată îndeplini sarcinile în mod profesionist, inclusiv în situații de urgență;

113.  invită personalul de securitate al DG SAFE ca, în caz de evacuare, să verifice cu atenție întreaga clădire pentru care sunt responsabili, pentru a se asigura că aceasta a fost evacuată și, la evacuarea persoanelor, să le asigure asistență persoanelor cu deficiențe de auz sau care au orice altă formă de handicap;

Parlamentul ecologic

114.  reamintește că Biroul a lansat proiectul sistemului de management de mediu (EMAS) în Parlamentul European la 19 aprilie 2004; ia act de faptul că, în 2016, Biroul a adoptat o versiune revizuită a politicii de mediu, care menține și reafirmă angajamentul Parlamentului față de menținerea unui ritm consecvent al progreselor legate de protecția mediului;

115.  salută angajamentul asumat de Parlament în ceea ce privește achizițiile publice ecologice; ia act de faptul că „Ghidul PE de punere în aplicare privind achizițiile publice ecologice”, care este conceput pentru a-i ajuta pe ordonatorii de credite ai Parlamentului să gestioneze cu succes politica și procedurile de achiziții ecologice, a fost aprobat în iunie 2016; salută crearea Serviciului interinstituțional de asistență pentru achiziții publice ecologice; solicită o evaluare a introducerii de criterii pentru o consultare obligatorie a acestui serviciu pentru achizițiile publice care depășesc un anumit prag financiar și pentru anumite categorii de produse; ia act de construirea unui perete vegetal în clădirea ASP și este de părere că beneficiile pe care le asigură nu justifică în niciun fel costul său; invită EMAS să caute soluții care, pe lângă dimensiunea ecologică, să țină seama de raportul costuri/beneficii;

116.  salută instalarea unor fântâni de apă și noul sistem de recipiente de sticlă reutilizabile; constată că fântânile de apă sunt insuficient promovate și nu au fost încă instalate în spațiile de birouri; regretă faptul că, în pofida dispozițiilor din caietul de sarcini referitoare la reducerea deșeurilor din plastic, serviciile de catering ale Parlamentului au vândut multe alimente în ambalaje de unică folosință; solicită transparență în ceea ce privește deșeurile din plastic generate de serviciile de catering; constată că marca de apa potabilă îmbuteliată distribuită în ședințele Parlamentului s-a schimbat de trei ori în mai puțin de doi ani, ceea ce nu pare să corespundă duratelor de licitație anunțate anterior și, în plus, aceasta este încă în ambalaj de plastic; ia act de faptul că Comisia a renunțat la sticlele de plastic pentru apa potabilă și solicită Parlamentului să stabilească un plan pentru a face același lucru, în special având în vedere rolul său de model, precum și în lumina unei inițiative politice privind o strategie europeană referitoare la materialele plastice;

117.  constată că Biroul a aprobat o foaie de parcurs, propusă de Secretarul General, vizând trecerea la un parc auto alcătuit din autoturisme electrice; ia act de obiectivul programat a fi îndeplinit până la sfârșitul anului 2017, care prevede că jumătate din numărul total de autoturisme și microbuze din parcul auto al Parlamentului trebuie să fie vehicule electrice sau vehicule hibride reîncărcabile, precum și de faptul că, din 2018, orice autoturism nou cumpărat pentru parcul auto al Parlamentului ar trebui să fie un vehicul electric sau un vehicul hibrid reîncărcabil; remarcă faptul că, în 2020, toate autoturismele din parcul auto al Parlamentului ar trebui să fie vehicule electrice sau vehiculele hibride reîncărcabile, în timp ce, în 2021, această regulă ar trebui să se aplice, de asemenea, tuturor microbuzelor Parlamentului; subliniază cu insistență că, înainte de fiecare operațiune majoră de reînnoire a parcului auto, ar trebui realizată o analiză a costurilor în raport cu beneficiile, iar Comisia pentru control bugetar ar trebui să ia cunoștință de analiza costurilor și a beneficiilor care a precedat punerea în aplicare a foii de parcurs pentru trecerea la un parc auto alcătuit din autoturisme electrice; solicită intensificarea eforturilor pentru promovarea unei mobilități active, inclusiv prin oferirea unor spații de parcare pentru biciclete mai atractive, mai accesibile și mai sigure;

118.  invită Biroul să nu se limiteze la automobilele electrice ca soluții mai puțin poluante, deoarece există preocupări în ceea ce privește fabricarea acestora (inclusiv disponibilitatea resurselor necesare) și eliminarea bateriilor la sfârșitul ciclului lor de viață; regretă că deputații nu au fost informați cu privire la o analiză privind combustibilii alternativi, precum biocarburanții, combustibilii sintetici sau pilele cu hidrogen; subliniază faptul că diversificarea unui parc auto ecologic ar reduce dependența de un singur furnizor și ar putea contracara eventualele deficite de aprovizionare viitoare;

119.  ia act de faptul că Parlamentul trebuie să respecte legislația aplicabilă de la nivel local și regional și solicită serviciilor Parlamentului să precizeze modul în care au pus în aplicare legea regională Code Bruxellois de l’air, du climat et de la maîtrise de l’énergie din Bruxelles, în special în zona spațiilor de parcare puse la dispoziția angajaților;

120.  salută, în contextul politicii energetice și climatice a Uniunii pentru 2030 și după această dată, măsurile suplimentare vizând compensarea emisiilor inevitabile; solicită Parlamentului să elaboreze și alte politici de compensare a emisiilor de CO2;

Raportul anual privind contractele atribuite

121.  reamintește că Regulamentul financiar(12) și normele sale de aplicare(13) stabilesc ce informații trebuie să fie furnizate autorității bugetare și publicului cu privire la contractele atribuite de către instituție; ia act de faptul că Regulamentul financiar prevede obligația publicării contractelor atribuite cu o valoare mai mare de 15 000 EUR, această valoare indicând pragul peste care organizarea unei proceduri de atribuire competitive devine obligatorie;

122.  observă că, din totalul de 219 contracte atribuite în 2016, 77 au avut la bază proceduri deschise sau restrânse, valoarea acestora fiind de 436 de milioane EUR, iar 141 au avut la bază proceduri negociate, valoarea lor totală fiind de 64 de milioane EUR; ia act de faptul că numărul total al contractelor atribuite pe baza unor proceduri negociate a fost cu 14 % mai scăzut în 2016 (141 de contracte față de 151 în 2015), cu o reducere a valorii de 29 % (64 de milioane EUR, față de 90 de milioane EUR în 2015);

123.  ia act de următoarea defalcare a contractelor atribuite în 2016 și 2015 în funcție de tipul acestora:

Tipul contractului

2016

2015

Număr

Procent

Număr

Procent

Servicii

Furnizare de bunuri

Lucrări

Construcții

169

36

13

1

77 %

16 %

6 %

1 %

194

34

18

8

77 %

13 %

7 %

3 %

Total

219

100 %

254

100 %

Tipul contractului

2016

2015

Valoare (EUR)

Procent

Valoare (EUR)

Procent

Servicii

244 881 189

49 %

539 463 943

70 %

Furnizare de bunuri

155 805 940

31 %

78 424 245

11 %

Lucrări

97 640 851

19 %

92 889 168

12 %

Construcții

1 583 213

1 %

55 804 154

7 %

Total

499 911 194

100 %

766 581 510

100 %

(Raportul anual privind contractele atribuite de Parlamentul European, 2016, pagina 6)

124.  ia act de următoarea defalcare a contractelor atribuite în 2016 și 2015 pe tip de procedură utilizată:

Tipul procedurii

  

2016

2015

Număr

Procent

Număr

Procent

Deschisă

Restrânsă

Negociată

Competitivă

Excepțională

70

7

141

-

1

32 %

3%

64%

-

1%

93

10

151

-

-

37 %

4 %

59 %

-

-

Total

219

100 %

254

100 %

Tipul procedurii  

2016

2015

Valoare (EUR)

Procent

Valoare (EUR)

Procent

Deschisă

Restrânsă

Negociată

Competitivă

Excepțională

406 408 732

29 190 756

64 284 705

-

27 000

81 %

6 %

13 %

-

0 %

636 333 284

40 487 367

89 760 859

-

-

83 %

5 %

12 %

-

-

Total

499 911 194

100 %

766 581 510

100 %

(Raportul anual privind contractele atribuite de Parlamentul European, 2016, pagina 8)

Grupuri politice (postul bugetar 4 0 0)

125.  constată că, în 2016, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 0, atribuite grupurilor politice și deputaților neafiliați, au fost utilizate după cum urmează:

Grupul

2016

2015

Credite anuale

Resurse proprii și credite reportate

Cheltuieli

Rata utilizării creditelor anuale

Sume reportate în următorul exercițiu

Credite anuale

Resurse proprii și credite reportate

Cheltuieli

Rata utilizării creditelor anuale

Sume reportate în următorul exercițiu

PPE

17 400

8 907

18 303

105,19 %

8 005

17 440

10 198

17 101

98,06 %

8 745

S&D

15 327

5 802

15 713

102,51 %

5 417

15 256

5 748

15 379

100,81 %

7 633

ECR

6 125

2 518

5 835

95,25 %

2 809

5 959

1 614

5 065

84,99 %

2 779

ALDE

5 759

2 366

6 448

111,98 %

1 676

5 692

2 517

5 865

103,03 %

2 839

GUE/NGL

4 340

1 729

4 662

107,43 %

1 407

4 305

1 256

3 832

89,02 %

2 156

Verts/ALE

4 180

1 557

3 921

93,82 %

1 815

4 153

1 293

3 890

93,67 %

2 078

EFDD

3 820

1 873

2 945

77,10 %

1 910

3 843

1 643

3 629

94,45 %

1 919

ENF**

-

-

-

-

-

1 587

0

827

52,09 %

793

Deputați neafiliați

772

216

616

79,90 %

257

1 627

533

1 001

61,51 %

214

Total***

57 723

24 968

58 443

101,25 %

23 296

59 860

24 803

56 588

94,53 %

29 155

*   toate sumele sunt exprimate în mii EUR

**  cuantumul final al cheltuielilor eligibile pentru Grupul ENF va fi stabilit într-o etapă ulterioară

***  totalul nu include sumele aferente Grupului ENF

126.  ia act cu îngrijorare de faptul că, în cazul unui grup politic, auditorul independent extern a emis o opinie de audit cu rezerve; este preocupat în special de faptul că auditorul a identificat cazuri de nerespectare a „Normelor privind utilizarea creditelor de la postul bugetar 400”, legate de costuri pentru care nu au putut fi obținute documente justificative corespunzătoare, precum și de încălcarea obligațiilor în materie de atribuire a contractelor în cazul a 10 furnizori de servicii;

127.  își exprimă îngrijorarea cu privire la riscul prezentat pentru reputația Parlamentului de către aceste nereguli și este convins de nevoia de a se lua rapid măsuri eficace pentru a preveni și a elimina orice nereguli similare în viitor;

Partide politice europene și fundații politice europene

128.  constată că, în 2016, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 2, atribuite partidelor politice, au fost utilizate după cum urmează(14):

Partidul

Abrevierea

Resurse proprii

Subvenții de la PE

Total venituri(15)

Subvenția PE ca % din cheltuielile eligibile (max. 85 %)

Excedent de venituri (transfer în rezerve) sau pierdere

Partidul Popular European

PPE

1 734

6 918

10 650

85 %

304

Partidul Socialiștilor Europeni

PES

1 408

7 154

9 512

85 %

12

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa

ALDE

611

2 337

3 162

85 %

88

Partidul Ecologist European

EGP

502

1 795

2 587

85 %

78

Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni

AECR

472

2 292

3 232

85 %

-240

Partidul Stângii Europene

EL

335

1 594

2 119

85 %

25

Partidul Democrat European

PDE

107

518

625

85 %

4

Democrații Europeni

EUD

54

238

341

85 %

11

Alianța Liberă Europeană

EFA

158

777

1 008

85 %

5

Mișcarea Politică Creștină Europeană

ECPM

109

493

665

85 %

0

Alianța Europeană pentru Libertate

EAF

68

391

459

85 %

-40

Alianța Mișcărilor Naționale Europene

AEMN

61

229

391

85 %

0

Mișcarea pentru o Europă a Libertăților și a Democrației

MENL

189

785

1 020

85 %

0

Alianța pentru Pace și Libertate

APF

62

329

391

85 %

-5

Total

 

5 870

25 850

36 160

85 %

242

 

129.  constată că, în 2016, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 3, atribuite fundațiilor politice, au fost utilizate după cum urmează(16):

Fundația

Abrevierea

Afiliată partidului

Resurse proprii

Cuantumul final al subvenției

Total venituri

Subvenția PE ca % din cheltuielile eligibile (max. 85 %)

Centrul pentru Studii Europene „Wilfried Martens”

WMCES

PPE

965 665

4 878 174

5 843 839

85 %

Fundația pentru Studii Progresive Europene

FEPS

PES

1 041 910

4 430 253

5 472 163

84 %

Forumul Liberal European

ELF

ALDE

248 996

1 126 430

1 375 426

85 %

Fundația Ecologică Europeană

GEF

EGP

204 866

1 090 124

1 294 990

85 %

Transformă Europa

TE

EL

217 209

901 484

1 118 693

85 %

Institutul Democraților Europeni

IED

PDE

50 690

272 033

322 724

85 %

Centrul Maurits Coppieters

CMC

EFA

71 952

318 411

390 362

85 %

Noua Direcție – Fundația pentru Reformă în Europa

ND

AECR

316 916

1 503 964

1 820 880

85 %

Fundația Europeană pentru Libertate

EFF

EAF

41 923

226 828

268 751

85 %

Organizația pentru Cooperare Europeană Interstatală*

OEIC

EUD

21 702

126 727

148 429

99 %

Fundația Politică Creștină Europeană

SALLUX

ECPM

61 024

326 023

387 047

85 %

Identități și tradiții europene

ITE

AEMN

37 896

184 685

222 581

85 %

Fundația pentru o Europă a Națiunilor și a Libertăților

FENL

MENL

96 726

549 357

646 084

85 %

Europa Terra Nostra

ETN

APF

37 461

151 403

188 864

85 %

Total**

 

 

3 414 937

16 085 895

19 500 832

85 %

(*)  cuantumul final al subvenției acordate OEIC reprezintă 99 % din cheltuieli, deoarece o parte a cheltuielilor au fost reclasificate drept cheltuieli neeligibile, astfel încât nivelul total al cheltuielilor eligibile s-a redus.

(**)  tabelul nu include cifrele pentru IDDE, întrucât în 2016 a fost inițiată procedura de sistare a grantului.   Procesul de adoptare a deciziei privind grantul este în curs.

 

 

 

 

 

 

130.  își exprimă îngrijorarea cu privire la neregulile identificate recent în legătură cu cheltuielile și resursele proprii ale mai multor partide și fundații politice europene;

131.  își exprimă îngrijorarea cu privire la riscul prezentat pentru reputația Parlamentului de către aceste nereguli și este convins de nevoia de a se lua rapid măsuri eficace pentru a preveni și a elimina orice nereguli similare în viitor; consideră, totuși, că aceste nereguli vizează un număr limitat de partide și fundații politice; consideră că aceste nereguli nu ar trebui să trezească suspiciuni privind gestiunea financiară a altor partide și fundații politice; consideră că trebuie consolidate mecanismele de control intern ale Parlamentului;

132.  solicită Secretarului General să prezinte comisiilor competente, până la 1 mai anul acesta, informații cu privire la toate măsurile luate pentru a combate abuzurile de subvenții;

133.  solicită Autorității pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene, nou-înființată, să-i prezinte Parlamentului un raport privind progresele înregistrate după primul său an de activitate, și anume 2017; invită Secretarul General să-i asigure autorității toate resursele necesare de care are nevoie pentru a-și îndeplini sarcinile;

134.  consideră că, în cazul în care partidele și fundațiile au angajați, trebuie să fie pe deplin respectate legislația muncii și legislația socială din statul membru în care aceștia își desfășoară activitatea; solicită ca auditurile interne să analizeze și acest aspect.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

19.3.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

21

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Inés Ayala Sender, Dennis de Jong, Tamás Deutsch, Luke Ming Flanagan, Ingeborg Gräßle, Jean-François Jalkh, Wolf Klinz, Arndt Kohn, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Bart Staes, Marco Valli, Derek Vaughan, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Gerben-Jan Gerbrandy, Brian Hayes, Andrey Novakov, Miroslav Poche

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

John Howarth

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

21

+

ALDE

Nedzhmi Ali, Gerben-Jan Gerbrandy, Wolf Klinz

EFDD

Marco Valli

GUE/NGL

Luke Ming Flanagan, Dennis de Jong

PPE

Tamás Deutsch, Ingeborg Gräßle, Brian Hayes, Andrey Novakov, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Joachim Zeller

S&D

Inés Ayala Sender, John Howarth, Arndt Kohn, Miroslav Poche, Derek Vaughan

VERTS/ALE

Benedek Jávor, Bart Staes

1

-

ENF

Jean-François Jalkh

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

JO L 48, 24.2.2016.

(2)

JO C 323, 28.9.2017, p. 1.

(3)

JO C 266, 11.8.2017, p. 1.

(4)

JO C 322, 28.9.2017, p. 1.

(5)

JO C 322, 28.9.2017, p. 10.

(6)

JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(7)

PE 422.541/Bur.

(8)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020.

(9)

JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

(10)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0114

(11)

Texte adoptate, P8_TA-PROV(2017)0408.

(12)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie

2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a

Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012).

(13)

Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare

a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind

normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12.2012).

(14)

Toate sumele sunt exprimate în mii EUR.

(15)

Veniturile totale includ sumele reportate din exercițiul precedent în conformitate cu articolul 125 alineatul (6) din Regulamentul financiar.

(16)

Toate sumele sunt exprimate în mii EUR.

Ultima actualizare: 12 aprilie 2018Notă juridică