Procedură : 2017/2139(DEC)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0122/2018

Texte depuse :

A8-0122/2018

Dezbateri :

PV 18/04/2018 - 10
CRE 18/04/2018 - 10

Voturi :

PV 18/04/2018 - 12.21

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0126

RAPORT     
PDF 573kWORD 71k
27.3.2018
PE 612.024v02-00 A8-0122/2018

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea IV - Curtea de Justiție

(2017/2139(DEC))

Comisia pentru control bugetar

Raportoare: Ingeborg Gräßle

AMENDAMENTE
1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea IV - Curtea de Justiție

(2017/2139(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2017)0356 – C8-0250/2017)(2),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2016, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2016 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(5), în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,

–  având în vedere articolul 94 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0122/2018),

1.  acordă grefierului Curții de Justiție a Uniunii Europene descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Curții de Justiție a Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi, Ombudsmanului European, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și Serviciului European de Acțiune Externă și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea IV - Curtea de Justiție

(2017/2139(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea IV - Curtea de Justiție,

–  având în vedere articolul 94 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0122/2018),

1.  constată că, în Raportul său anual pe 2016, în cazul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), Curtea de Conturi nu a constatat nicio deficiență semnificativă în ceea ce privește aspectele supuse auditului referitoare la resursele umane și procedurile de achiziții;

2.  constată că, pe baza activităților sale de audit, Curtea de Conturi a concluzionat că, per ansamblu, plățile pentru cheltuielile administrative și pentru alte cheltuieli ale instituțiilor și ale organelor aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2016 nu au fost afectate de erori semnificative;

3.  salută gestiunea financiară în general prudentă și corectă a CJUE pentru bugetul pe 2016; își exprimă sprijinul față de schimbarea de paradigmă realizată cu succes în ceea ce privește planificarea bugetară a Comisiei către întocmirea bugetului în funcție de performanțe, introdusă de vicepreședinta Kristalina Georgieva în septembrie 2015, ca parte a inițiativei „Bugetul UE axat pe rezultate”; încurajează CJUE să aplice metoda la propria procedură de planificare bugetară;

4.  ia act de faptul că, potrivit procedurii actuale de descărcare de gestiune, CJUE prezintă anual rapoarte de activitate Curții de Conturi în luna iunie, Curtea de Conturi își prezintă apoi raportul către Parlamentul European în luna octombrie, iar descărcarea de gestiune este votată de Parlament în plen până în luna mai; ia act de faptul că, cu excepția cazului în care descărcarea de gestiune este amânată, trec cel puțin 17 luni de la închiderea conturilor anuale până la încheierea procedurii de descărcare de gestiune; subliniază că auditul în sectorul privat respectă un calendar mult mai scurt; subliniază că procedura de descărcare de gestiune trebuie să fie raționalizată și accelerată; solicită CJUE și Curții de Conturi să respecte cele mai bune practici din sectorul privat; propune, în acest sens, să se stabilească termenul pentru prezentarea rapoartelor anuale de activitate în data de 31 martie a anului care urmează anului fiscal în cauză și termenul pentru prezentarea raportului Curții la 1 iulie; propune, de asemenea, să se reexamineze calendarul pentru procedura de descărcare de gestiune, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din anexa IV la Regulamentul de procedură al Parlamentului, astfel încât votul privind descărcarea de gestiune să aibă loc în perioada de sesiune din noiembrie a Parlamentului, încheind astfel procedura de descărcare de gestiune în anul următor anului fiscal în cauză;

5.  observă că, în 2016, CJUE a dispus de credite în valoare de 380 002 000 EUR (față de 357 062 000 EUR în 2015), iar rata de execuție a fost de 98,2 %; recunoaște rata ridicată de utilizare; constată, cu toate acestea, o scădere ușoară în comparație cu anii anteriori;

6.  constată că veniturile estimate ale CJUE pentru exercițiul financiar 2016 au fost de 51 505 000 EUR, în timp ce creanțele constatate au fost cu 3,1 % mai scăzute decât cele estimate (49 886 228 EUR); ia act de faptul că diferența de 1,62 milioane EUR se datorează, în special, sosirii cu întârziere în 2016 a 16 dintre cei 19 judecători suplimentari în cadrul Tribunalului;

7.  este preocupat de faptul că CJUE își supraestimează în mod constant angajamentele pentru misiuni, angajând în 2016 342 000 EUR, iar plățile fiind de doar 157 974 EUR; invită CJUE să asigure o bună planificare financiară, pentru a evita o discrepanță similară în viitor;

8.  constată faptul că bugetul CJUE este în principal de natură administrativă, fiind utilizat în proporție de aproximativ 75 % pentru cheltuielile cu persoanele care lucrează în cadrul instituției, iar suma rămasă fiind cheltuită pentru clădiri, mobilier, echipamente și funcțiile specifice exercitate de către instituție; constată că, în urma solicitării Parlamentului, CJUE le-a cerut serviciilor sale administrative să introducă în domeniul lor de activitate principiul elaborării bugetului pe bază de rezultate; solicită CJUE să aplice în continuare acest principiu în activitățile sale administrative de zi cu zi și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la experiențele sale și la rezultatele obținute;

9.  salută intenția CJUE de a elabora, până la 26 decembrie 2020, un raport referitor la funcționarea Tribunalului, faptul că va fi implicat un consultant extern și că raportul va fi transmis Parlamentului, Consiliului și Comisiei;

10.  ia act de activitatea judiciară a CJUE din 2016, în acest exercițiu fiind trimise 1 604 cauze la cele trei instanțe și finalizate 1 628 de cauze, mai puține decât în 2015, când au fost finalizate 1775 de cauze; constată, de asemenea, că durata medie a procedurilor a fost de 16,7 luni, ceea ce reprezintă o ușoară creștere față de 2015 (16,1 luni); salută faptul că, datorită reformei CJUE, timpul mediu necesar pentru a soluționa o cauză în 2017 a fost de 16,0 luni; reamintește nevoia garantării calității și rapidității în luarea hotărârilor de către CJUE, pentru a evita ca părțile implicate să suporte costuri considerabile ce pot fi generate de durata excesivă a procedurilor; reiterează importanța reducerii listei de cauze pendinte pentru a respecta drepturile fundamentale ale cetățenilor Uniunii;

11.  constată că Curtea de Justiție a finalizat 704 cauze în 2016 (față de 616 în 2015) și a fost sesizată pentru 692 de cauze (față de 713 în 2015), fiind înregistrată o creștere a numărului de apeluri și acțiuni pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare;

12.  constată că în 2016 au fost trimise Tribunalului 974 de cauze noi (față de 831 în 2015) și au fost examinate 755 de cauze (față de 987 în 2015), înregistrându-se o creștere a numărului cauzelor pendinte față de exercițiile precedente;

13.  ia act de faptul că Tribunalul Funcției Publice și-a încetat existența la 1 septembrie 2016 și, prin urmare, activitățile sale trebuie analizate numai pentru o perioadă de opt luni; constată că acesta a finalizat 169 de cauze și a inițiat 77 de cauze, înregistrându-se o reducere semnificativă a numărului cauzelor pendinte (139 în 2016 față de 231 în 2015); salută informațiile incluse în propunerile CJUE privind reforma Statutului Curții, care includ o evaluare a funcționării Tribunalului Funcției Publice și au fost transmise Parlamentului în 2011 și 2014 și prezentate sub forma unei anexe la răspunsul la chestionarul privind descărcarea de gestiune pentru 2016; își reiterează apelul privind o evaluare aprofundată a funcționării Tribunalului Funcției Publice în cei zece ani de existență;

14.  constată că 2015 a fost anul în care s-a adoptat reforma arhitecturii judiciare a Curții de Justiție, care a fost însoțită de elaborarea unui nou regulament de procedură pentru Tribunal; înțelege că, grație unei dublări a numărului judecătorilor printr-un proces în trei etape care se întinde până în 2019, reforma va permite Curții de Justiție să facă în continuare față creșterii numărului de cauze; așteaptă cu interes să vadă rezultatele acestei reforme în ceea ce privește capacitatea Curții de Justiție de a soluționa cauzele într-un termen rezonabil și cu respectarea cerințelor privind o audiere echitabilă;

15.  constată că, în 2016, în urma reformei structurii judiciare a CJUE, cauzele legate de personal s-au situat pe locul trei, ca frecvență, printre cauzele examinate de Tribunal; invită CJUE să prezinte în continuare date statistice privind activitățile sale judiciare;

16.  constată reducerea globală a duratei procedurilor în 2016, constatată de Curtea de Conturi în Raportul său special nr. 14/2017(6), cu 0,9 luni în medie la Curtea de Justiție și cu 1,9 luni la Tribunal, în comparație cu 2015; ia act de măsurile organizaționale și procedurale adoptate de CJUE pentru a-și spori eficiența și invită CJUE să își continue eforturile pentru a asigura continuarea tendinței de reducere, astfel încât toate cauzele să fie soluționate într-o perioadă de timp rezonabilă; constată cu îngrijorare că unul dintre cei mai frecvenți factori care afectează durata tratării cauzelor îl constituie vacanțele judecătorești; observă că în 2016 au fost 14 săptămâni de vacanță judecătorească;

17.  ia act de intrarea în vigoare a Codului de conduită al membrilor activi și al foștilor membri ai Curții de Justiție a Uniunii Europene, care stabilește norme ce reflectă o serie de preocupări exprimate de Parlament cu privire la declarațiile de interese și activitățile externe; sprijină CJUE în punerea în aplicare a deciziei sale de a institui în 2018 norme privind practica „ușilor turnante”;

18.  solicită ca CJUE să introducă o abordare mai bine direcționată, bazată pe performanțe în ceea ce privește activitățile externe ale judecătorilor de difuzare a legislației Uniunii, deoarece criteriul utilizat pare destul de general, iar efectele acestor activități nu sunt măsurate în mod clar;

19.  își reiterează apelul privind o mai mare transparență în ceea ce privește activitățile externe ale fiecărui judecător; invită CJUE să prezinte informații privind alte posturi și activitățile externe remunerate ale judecătorilor pe site-ul său de internet și în raportul său anual de activitate, incluzând denumirea evenimentului, locul de desfășurare, rolul judecătorilor în cauză, cheltuielile de deplasare și de ședere și dacă acestea au fost plătite de CJUE sau de o parte terță;

20.  îndeamnă CJUE să publice CV-urile și declarațiile de interese ale tuturor membrilor CJUE, menționând apartenența la orice alte organizații;

21.  regretă absența unor norme privind practica „ușilor turnante” și îndeamnă CJUE să instituie și să pună în aplicare obligații stricte cu privire la aceasta;

22.  consideră că CJUE ar trebui să aibă în vedere întocmirea unor procese-verbale ale reuniunilor cu lobbyiștii, asociațiile profesionale și actorii din cadrul societății civile, dacă acest lucru nu pune în pericol confidențialitatea cauzelor aflate pe rol;

23.  solicită CJUE să publice informații referitoare la reuniunile cu asociațiile profesionale, precum și cu agenții care reprezintă statele membre;

24.  deplânge lipsa eforturilor statelor membre pentru realizarea unui echilibru de gen în pozițiile de mare răspundere și ia act de faptul că Parlamentul European și Consiliul și-au stabilit ca unul dintre obiective o reprezentare echilibrată din punctul de vedere al genului în numirea noilor judecători în cadrul Tribunalului (până la această dată, cinci femei judecători și două femei avocați generali fac parte din organigrama Curții de Justiție și zece femei judecători fac parte din organigrama Tribunalului); consideră că instituțiile Uniunii trebuie să fie reprezentative pentru cetățenii lor; subliniază, prin urmare, importanța obiectivului stabilit de Parlament și de Consiliu;

25.  ia act de faptul că Curtea de Conturi nu a avut acces la anumite documente care prezintă interes pentru auditul performanței CJUE(7); invită CJUE să continue să colaboreze cu Curtea de Conturi și să îi asigure acesteia accesul la toate documentele de care are nevoie pentru auditurile sale, în măsura în care acest lucru nu aduce atingere obligației de a păstra secretul procesului de deliberare;

26.  este conștient că referenții juridici au rolul de a-i asista pe membrii Curții în examinarea cauzelor și de a redacta, sub supravegherea acestora, documente juridice, cum ar fi hotărâri, ordonanțe, avize sau memorandumuri; ia act de faptul că normele lor de conduită au fost adoptate de CJUE în 2009; ia act, de asemenea, de faptul că referenții juridici sunt selectați de către membrii pentru care vor lucra și există criterii minime de recrutare; invită CJUE să pună în aplicare o politică care să permită o alocare mai flexibilă a referenților juridici existenți pentru a contribui la atenuarea problemelor legate de managementul resurselor sau de chestiuni organizaționale(8);

27.  observă cu preocupare că CJUE nu a putut evalua capacitatea judecătorilor și a referenților juridici în materie de gestionare a cauzelor, deoarece CJUE nu colectează informații legate de timpul alocat unei anumite cauze de un judecător sau un referent juridic; ia act de faptul că se va realiza un studiu pentru a evalua măsura în care introducerea unui sistem de monitorizare a utilizării resurselor ar furniza date utile; solicită CJUE să prezinte rezultatele studiului Parlamentului;

28.  consideră nesatisfăcător răspunsul dat de CJUE la întrebarea Parlamentului (întrebarea 50) privind costurile cauzelor Curții; roagă CJUE să aibă în vedere un sistem de monitorizare pentru a calcula costurile fiecărei cauze;

29.  ia act de monitorizarea permanentă a evoluției potențialelor cauze nesoluționate și întârzieri în camere; regretă că CJUE nu i-a raportat Parlamentului datele referitoare la nerespectarea termenelor indicative, întrucât ele privesc organizarea internă a instanțelor;

30.  este preocupat de faptul că recepționarea și prelucrarea actelor de procedură la grefă reprezintă factorul care influențează cel mai des durata procedurii scrise din cadrul Tribunalului(9); ia act de faptul că cauzele care ajung în fața Tribunalului se caracterizează prin volumul de documente; invită Tribunalul să monitorizeze în continuare numărul și complexitatea cauzelor pentru a se asigura că grefa dispune de resurse suficiente;

31.  subliniază recomandarea Curții de Conturi din Raportul său special nr. 14/2017 de a se măsura performanța de la caz la caz, prin raportare la un termen adaptat și ținând cont de resursele efectiv utilizate;

32.  observă că, în urma reformei structurii judiciare a CJUE, repartizarea judecătorilor în camere se face în funcție de volumul de lucru din diverse domenii; este interesat să afle cum este făcută această repartizare și dacă există camere specializate pentru anumite domenii și solicită o analiză în legătură cu modul în care repartizarea influențează rapiditatea tratării cauzelor;

33.  ia act de procesul de repartizare a cauzelor înaintate instanțelor; observă că în 2016, ca și în anii precedenți, aproximativ 40 % dintre cauzele aflate pe rol în Tribunal au fost repartizate în afara sistemului de rotație, ceea ce pune sub semnul întrebării sistemul însuși; solicită CJUE să prezinte normele care prevăd procedura de repartizare în ambele instanțe;

34.  constată că un număr semnificativ de cauze în ambele instanțe privesc aspecte legate de proprietatea intelectuală; încurajează CJUE să analizeze modalități de simplificare a procedurilor pentru aceste cauze și să aibă în vedere o pre-examinare de către serviciile sale de cercetare și documentare;

35.  observă că CJUE respectă în continuare acordul interinstituțional privind reducerea personalului cu 5 % pe parcursul unei perioade de cinci ani, în pofida faptului că au fost create 137 de posturi noi ca rezultat al creșterii numărului de judecători și de avocați generali;

36.  constată nivelul ridicat al ocupării posturilor (98 %) în pofida ratei ridicate de rotație a personalului; ia act de dificultățile semnalate de CJUE în ceea ce privește recrutarea de personal permanent în gradele inferioare; solicită o evaluare din partea CJUE privind motivele ratei ridicate de rotație a personalului și măsurile aplicate sau preconizate pentru a ameliora situația;

37.  ia act de măsurile întreprinse de CJUE în 2016 pentru a îmbunătăți echilibrul de gen în posturile de conducere de rang superior și mijlociu, dar subliniază importanța menținerii obiectivului de a îmbunătăți situația în această privință; își reafirmă îngrijorarea față de dezechilibrul geografic existent în ceea ce privește posturile de conducere de rang superior și mijlociu și, de asemenea, în acest sens, invită CJUE să vizeze îmbunătățirea acestei situații;

38.  observă că CJUE a oferit 245 de stagii în 2016; regretă că 188 de stagii în cabinete nu au fost remunerate; invită CJUE să găsească o soluție pentru a le oferi o remunerație decentă tuturor stagiarilor care lucrează în instituție în vederea asigurării egalității de șanse;

39.  salută schimbul de personal dintre CJUE și Banca Centrală Europeană și proiectul privind instituirea unui cadru de schimb de juriști-lingviști între diverse instituții;

40.  salută cooperarea cu serviciile de interpretare ale Comisiei și Parlamentului în cadrul Comitetului Interinstituțional pentru Traducere și Interpretare;

41.  ia act cu satisfacție de faptul că CJUE a devenit membru cu drepturi depline al Grupului de lucru interinstituțional privind indicatorii-cheie de activitate și performanță la nivel interinstituțional și a transmis costurile de traducere în conformitate cu metodologia armonizată convenită în cadrul grupului de lucru;

42.  ia act de investițiile realizate de CJUE în instrumente informatice pentru a îmbunătăți gestionarea cauzelor; solicită CJUE să prezinte informații financiare cantitative și calitative detaliate privind situația proiectelor informatice din cadrul CJUE începând cu 2014; îndeamnă CJUE să dezvolte un sistem informatic complet integrat, care să sprijine gestionarea cauzelor;

43.  subliniază înmulțirea constantă a accesărilor aplicației „e-Curia” (numărul conturilor de acces: 3 599 în 2016, față de 2 914 în 2015) și faptul că, în 2016, toate statele membre au utilizat „e-Curia”, ceea ce arată că numărul persoanelor care știu de existența acestei aplicații și de avantajele pe care le oferă a crescut;

44.  invită CJUE să își îmbunătățească activitățile de comunicare pentru a fi mai accesibilă pentru cetățenii Uniunii, de exemplu, prin organizarea unor seminarii de formare pentru jurnaliști sau prin dezvoltarea unor produse de comunicare cu privire la activitatea sa în conformitate cu o abordare centrată mai mult pe cetățeni; salută faptul că CJUE a luat decizia să își actualizeze site-ul de internet pentru a fi mai ușor de utilizat și invită CJUE să depună eforturi pentru a-și îmbunătăți baza de date, orientând-o mai mult către utilizatori; ia act de eforturile CJUE în ceea ce privește canalele de comunicare online și o încurajează să continue pe această cale;

45.  ia act de faptul că CJUE a urmat recomandarea Parlamentului privind utilizarea vehiculelor oficiale, inclusă în rezoluția de descărcare de gestiune pentru 2015, într-un mod gradual; constată că măsurile întreprinse pentru a raționaliza gestionarea flotei se îndreaptă în direcția cea bună; salută noua procedură interinstituțională de ofertare pentru leasing auto, lansată în 2016, care își propune să genereze economii în acest sens; ia act cu îngrijorare de faptul că, în 2016, au fost organizate 21 de zboruri la un cost de 3 998,97 EUR pentru a-i trimite pe șoferi în misiune pentru a-i transporta cu mașina pe membrii Curții de Justiție sau ai Tribunalului Funcției Publice în statele membre de origine ale acestora;

46.  salută faptul că CJUE și-a asumat obiective de mediu ambițioase și solicită ca aceste obiective să fie îndeplinite la timp; încurajează instituția să aplice principiile achizițiilor publice ecologice și solicită stabilirea de norme și alocarea unui buget suficient pentru compensarea emisiilor de dioxid de carbon;

47.  ia act de informațiile detaliate cu privire la politica imobiliară, în special în ceea ce privește realizarea celei de-a cincea extensii a complexului de clădiri actual;

48.  ia act de experiența suplimentară dobândită în ceea ce privește spațiul de birouri deschis; este preocupat de faptul că avantajele, cum ar fi reducerea spațiului necesar, facilitarea comunicării și o mai mare flexibilitate ar putea fi contrabalansate de reducerea confidențialității, constrângerile legate de lucrul la dosarele care necesită concentrare mare și pierderea spațiului personal; invită CJUE să evalueze efectele pozitive și negative asupra condițiilor de muncă, luând în considerare nevoile personalului, și să informeze Parlamentul cu privire la rezultatele acestei evaluări;

49.  salută adoptarea de către CJUE la începutul lui 2016 a orientărilor privind informarea și protecția avertizorilor de integritate și reamintește că protecția acestora constituie o chestiune tratată cu seriozitate în administrația publică a Uniunii, care trebuie întotdeauna gestionată cu atenție; invită CJUE să-și încurajeze personalul să cunoască orientările din 2016, evidențiind rolul esențial al avertizorilor de integritate în aducerea la lumină a neregulilor; invită CJUE să-și încurajeze personalul să folosească orientările din 2016, dacă situația o impune; solicită Curții de Justiție să furnizeze în timp util detalii referitoare la cazurile de avertizare de integritate și la modul în care acestea au fost gestionate și finalizate;

50.  subliniază necesitatea de a crea un organism independent care să poată fi consultat, să ofere consiliere și să poată primi informațiile divulgate și care să dispună de resurse bugetare suficiente, cu scopul de a-i ajuta pe avertizorii de integritate să utilizeze canalele adecvate pentru a divulga informații despre posibile nereguli care afectează interesele financiare ale Uniunii, protejându-le, în același timp, confidențialitatea și oferindu-le sprijinul și consilierea necesare;

51.  remarcă faptul că desemnarea membrilor Curții Europene de Justiție este responsabilitatea statelor membre în temeiul articolul 253 din TFUE; subliniază cât este de importantă desemnarea și numirea la timp a judecătorilor pentru buna funcționare a CJUE; solicită o nouă normă care să stabilească un termen specific pentru (re)desemnarea unui judecător cu mult înainte de sfârșitul mandatului judecătorului aflat în funcție și invită Consiliul să analizeze raportul costuri-beneficii atunci când numește noi judecători la CJUE; critică desemnarea neregulamentară, fără o cerere de candidaturi, a doi judecători în cadrul Tribunalului Funcției Publice pentru un mandat care, în plus, nu a durat decât de la 14 aprilie 2016 până la 31 august 2016;

52.  remarcă faptul că unuia dintre cei doi judecători ai Tribunalului Funcției Publice numiți la 1 aprilie până la 31 august 2016 i s-a plătit o indemnizație de instalare (18 962,25 EUR), în conformitate cu articolul 4 litera (a) din Regulamentul (UE) 2016/300 al Consiliului(10), cheltuieli de deplasare (493,10 EUR), în conformitate cu articolul 4 litera (c) din respectivul regulament, și cheltuieli de mutare (2 972,91 EUR), în conformitate cu articolul 4 litera (d); constată, de asemenea, că același judecător a primit o indemnizație tranzitorie de șase luni la sfârșit de mandat în valoare de 47 070 EUR; ia act cu regret de costurile disproporționate aferente preluării și încheierii „mandatului de patru luni” al unuia dintre acești judecători, care s-au ridicat la 69 498,25 EUR, în plus față de salariul primit de judecător; invită CJUE să examineze, atunci când numește viitorii judecători, dacă durata mandatului este proporțională cu indemnizațiile menționate mai sus; invită Consiliul să reexamineze condițiile aplicabile și cuantumul acestor indemnizații și să revizuiască în consecință Regulamentul (UE) 2016/300 al Consiliului; condamnă această risipire a banilor contribuabililor Uniunii;

53.  observă, în plus, că Tribunalul (Camera de apel, hotărârea din 23 ianuarie 2018 în cauza T-639/16 P)(11) consideră Camera a doua a Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene, constituită pentru a-l include pe unul dintre judecătorii cu un „mandat de 4 luni” ca fiind neregulamentară, ceea ce invalidează decizia menționată în hotărârea respectivă, precum și deciziile ulterioare ale Camerei a doua în această alcătuire; întreabă CJUE care decizii ale Camerei a doua în alcătuirea respectivă sunt afectate de hotărârea Tribunalului; îi cere Consiliului să facă comentarii cu privire la această neregulă și să clarifice cine este responsabil pentru această situație;

54.  îi cere CJUE să aibă în vedere extinderea limbilor de deliberare la CJUE, și în special la Tribunal, la alte limbi decât franceza; salută cererea adresată de președintele Tribunalului în februarie 2016 vizând o evaluare a impactului pe care l-ar avea modificarea limbii de deliberare, evaluare încă nefinalizată;

55.  regretă decizia Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană; observă că, în acest moment, nu se pot face previziuni cu privire la consecințele financiare, administrative, umane și de alt tip ale retragerii; cere Consiliului și Curții de Conturi să realizeze evaluări de impact și să informeze Parlamentul European cu privire la rezultatele acestora până la sfârșitul anului 2018.

25.1.2018

AVIZ al Comisiei pentru afaceri juridice

destinat Comisiei pentru control bugetar

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea IV ­­– Curtea de Justiție

(2017/2139(DEC))

Raportor pentru aviz: Pavel Svoboda

SUGESTII

Comisia pentru afaceri juridice recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2016 prezintă o rată foarte ridicată de utilizare a creditelor finale (98,23 %), chiar dacă este puțin mai mică decât rata din 2015 (99,1 %), în principal din cauza sosirii treptate în 2016 a 12 noi judecători în cadrul Tribunalului;

2.  subliniază că bugetul Curții de Justiție este pur administrativ, cheltuielile fiind în proporție de circa 75 % cu personalul instituției, iar restul cu clădirile, mobilierul, echipamentele și diverse cheltuieli de funcționare; subliniază, cu toate acestea, că introducerea principiului stabilirii bugetului în funcție de performanțe nu ar trebui să vizeze numai bugetul Curții de Justiție în ansamblu, ci ar trebui să includă stabilirea unor obiective specifice, măsurabile, realizabile, realiste și determinate în timp (SMART) pentru planurile anuale ale departamentelor individuale, ale unităților și ale personalului, precum și să stabilească indicatori relevanți pentru elaborarea estimărilor instituției; invită, prin urmare, Curtea de Justiție să introducă principiul întocmirii bugetului în funcție de performanțe pe scară mai largă în cadrul operațiunilor sale;

3.  Evidențiază îmbunătățirea eficienței Curții ca urmare a eforturilor coordonate ale instanțelor judecătorești și ale tuturor serviciilor auxiliare care au permis, pentru perioada 2007-2016, creșterea numărului de cazuri finalizate cu 46%, creșterea numărului personalului din serviciile auxiliare rămânând extrem de restrâns în aceeași perioadă (+ 3,5%, dacă se ia în considerare extinderea pentru a include Croația, și mai puțin de 0,1% dacă nu se ține seama de această extindere)(12);

4.  constată că, în ceea ce privește angajamentele misiunilor, din 295 500 EUR s-au utilizat numai 41 209 EUR; subliniază că această investiție insuficientă ar putea fi evitată; solicită Curții de Justiție să-și îmbunătățească maniera de întocmire a bugetului și responsabilitatea în ceea ce privește bugetul pentru misiuni și subliniază că este necesară respectarea principiului conform căruia misiunile trebuie să fie eficiente din punctul de vedere al costurilor;

5.  își exprimă satisfacția cu privire la faptul că, în raportul său anual din 2016, la fel ca în fiecare an din 2010 încoace, Curtea de Conturi nu a făcut nicio observație privind Curtea de Justiție; remarcă, de asemenea, că a trecut ceva timp de când Curtea de Conturi a prezentat un raport special privind Curtea de Justiție;

6.  observă că statisticile din 2016 pentru cele trei instanțe confirmă tendința observată în ultimii ani în ceea ce privește durata medie a procedurilor, care se pare că a fost mai scurtă (Curtea de Justiție: 15 luni pentru cererile de decizie preliminară (față de 15,3 luni în 2015), 2,7 luni pentru cererile de decizie preliminară de urgență (față de 1,9 luni în 2015), 19,3 luni pentru acțiunile directe (față de 17,6 luni în 2015), și 12,9 luni pentru recursuri (față de 14 luni în 2014);

7.  subliniază faptul că, per total, cele trei instanțe ale Curții de Justiție au închis 1628 de cauze în 2016, număr mai mic decât în 2015 (1775 de cauze închise); reiterează importanța reducerii listei de cauze pendinte, în scopul respectării drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE;

8.  salută multiplicarea constantă a accesărilor aplicației „e-Curia” (numere de conturi de acces: 3599 în 2016, comparativ cu 2914 în 2015) și de faptul că, în 2016, toate statele membre au utilizat „e-Curia”, ceea ce arată că numărul persoanelor care știu de existența și avantajele oferite de această aplicație a crescut, dovadă a eficienței acțiunilor de informare;

9.  deplânge lipsa eforturilor statelor membre pentru realizarea unui echilibru de gen în pozițiile de mare răspundere, deși Parlamentul European și Consiliul și-au propus, printre alte obiective, o reprezentare echilibrată de gen în numirea noilor judecători în cadrul Tribunalului (până la această dată, cinci femei judecători și două femei avocați generali fac parte din organigrama Curții de Justiție și zece judecători femei fac parte din organigrama Tribunalului);

consideră că instituțiile Uniunii trebuie să fie reprezentative pentru cetățenii lor; subliniază, prin urmare, importanța obiectivului stabilit de Parlamentul și de Consiliu;

10.  constată că 2015 a fost anul în care s-a adoptat reforma arhitecturii judiciare a Curții de Justiție, care a fost însoțită de elaborarea unui nou regulament de procedură pentru Tribunal; înțelege că, datorită dublării numărului judecătorilor printr-un proces în trei etape care se extinde până în 2019, această reformă va permite Curții de Justiție să facă în continuare față creșterii numărului de cauze; așteaptă cu interes să vadă rezultatele acestei reforme în ceea ce privește capacitatea Curții de Justiție de a soluționa cauzele într-un termen rezonabil și cu respectarea cerințelor privind o audiere echitabilă;

11.  ia act de viitoarea reformare a Codului de conduită pentru membri, în cadrul căruia vor fi clarificate condițiile de desfășurare a activităților externe și de publicare a intereselor lor financiare;

12.  solicită o mai mare transparență a activităților externe ale tuturor judecătorilor; solicită Curții de Justiție să furnizeze informații privind alte posturi și activități externe plătite ale judecătorilor pe site-ul său oficial și în rapoartele sale anuale de activitate;

13.  consideră că Curtea de Justiție ar trebui să pună la dispoziție o vedere de ansamblu a participanților și a conținutului reuniunilor sale cu părțile externe, altele decât cele legate de activitatea sa judiciară;

14.  regretă faptul că normele interne ale Curții de Justiție privind avertizarea de integritate au fost adoptate doar la începutul anului 2016; recomandă Curții de Justiție să difuzeze aceste norme în rândul membrilor personalului său, astfel încât toți angajații să le cunoască; solicită Curții de Justiție să furnizeze în timp util detalii referitoare la cazurile de avertizare de integritate, dacă există, și la modul în care acestea au fost gestionate și finalizate;

15.  invită Curtea de Justiție să prezinte Parlamentului costurile specifice ale traducerii în conformitate cu metodologia armonizată convenită în cadrul Grupului de lucru interinstituțional privind indicatorii-cheie de activitate și performanță la nivel interinstituțional;

16.  salută angajamentul Curții de Justiție privind obiective de mediu ambițioase; încurajează instituția să aplice principiile achizițiilor publice ecologice și solicită stabilirea de norme și alocarea unui buget suficient pentru compensarea emisiilor de dioxid de carbon;

17.  invită Curtea de Justiție să își îmbunătățească politica de comunicare cu cetățenii Uniunii, de exemplu prin organizarea unor seminarii de formare pentru jurnaliști sau prin dezvoltarea unor produse de comunicare cu privire la activitatea sa în conformitate cu o abordare centrată mai mult pe cetățeni;

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

24.1.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

21

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Marie-Christine Boutonnet, Jean-Marie Cavada, Kostas Chrysogonos, Mady Delvaux, Rosa Estaràs Ferragut, Sajjad Karim, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Gilles Lebreton, António Marinho e Pinto, Jiří Maštálka, Emil Radev, Julia Reda, Pavel Svoboda, József Szájer, Axel Voss, Francis Zammit Dimech, Tadeusz Zwiefka

Membri supleanți prezenți la votul final

Sergio Gaetano Cofferati, Evelyne Gebhardt, Heidi Hautala, Angelika Niebler, Răzvan Popa, Tiemo Wölken, Kosma Złotowski

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Marco Zullo

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

21

+

ALDE

ECR

GUE/NGL

PPE

S&D

Verts/ALE

Jean-Marie Cavada, António Marinho e Pinto

Sajjad Karim, Kosma Złotowski

Kostas Chrysogonos, Jiří Maštálka

Rosa Estaràs Ferragut, Emil Radev, Pavel Svoboda, József Szájer, Axel Voss, Francis

Zammit Dimech, Tadeusz Zwiefka

Sergio Gaetano Cofferati, Mady Delvaux, Evelyne Gebhardt, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Răzvan Popa, Tiemo Wölken

Max Andersson, Heidi Hautala

2

-

ENF

Marie-Christine Boutonnet, Gilles Lebreton

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

20.3.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, Dennis de Jong, Tamás Deutsch, Martina Dlabajová, Ingeborg Gräßle, Cătălin Sorin Ivan, Jean-François Jalkh, Arndt Kohn, Notis Marias, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Bart Staes, Indrek Tarand, Marco Valli, Derek Vaughan, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Julia Pitera

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

19

+

ALDE

Nedzhmi Ali, Martina Dlabajová

EFDD

Marco Valli

GUE/NGL

Dennis de Jong

PPE

Tamás Deutsch, Ingeborg Gräßle, Julia Pitera, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller

S&D

Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, Cătălin Sorin Ivan, Arndt Kohn, Derek Vaughan

VERTS/ALE

Bart Staes, Indrek Tarand

2

-

ECR

Notis Marias

ENF

Jean-François Jalkh

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

  JO L 48, 24.2.2016.

(2)

  JO C 323, 28.9.2017, p. 1.

(3)

  JO C 322, 28.9.2017, p. 1.

(4)

  JO C 322, 28.9.2017, p. 10.

(5)

  JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(6)

Raportul special nr. 14/2017 al Curții de Conturi intitulat „Examinarea performanței în materie de administrare a cauzelor la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”

(7)

Raportul special nr. 14/2017 al Curții de Conturi intitulat „Examinarea performanței în materie de administrare a cauzelor la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”

(8)

A se vedea pagina 49, litera (C) din ECA SR 14/2017, în care Curtea de Conturi a identificat următoarele aspecte: indisponibilitatea referenților juridici, volumul de lucru al judecătorilor, al avocaților generali și al referenților lor juridici, reatribuirea cauzelor la terminarea mandatului judecătorilor. https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR17_14/SR_CJEU_RO.pdf

(9)

A se vedea Raportul special nr. 14/2017 al CCE: Examinarea performanței în materie de administrare a cauzelor la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, p. 27.

(10)

Regulamentul (UE) 2016/300 al Consiliului din 29 februarie 2016 de stabilire a regimului financiar al persoanelor care ocupă o funcție publică de rang înalt în cadrul UE (JO L 58, 4.3.2016, p. 1).

(11)

ECLI:EU:T:2018:22.

(12)

Statisticile sunt extrase din Raportul Anual 2016 – Raportul de Management Anual 2016 ( „RAPORT ANUAL DE ACTIVITATE PENTRU EXERCIȚIUL FINANCIAR 2016 ARTICOLUL 66 ALINEATUL (9) DIN REGULAMENTUL FINANCIAR) https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2017-06/rapport_gestion_2016_en_.pdf

Ultima actualizare: 13 aprilie 2018Notă juridică