Procedură : 2017/2146(DEC)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0123/2018

Texte depuse :

A8-0123/2018

Dezbateri :

PV 18/04/2018 - 10
CRE 18/04/2018 - 10

Voturi :

PV 18/04/2018 - 12.18

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0123

RAPORT     
PDF 802kWORD 84k
27.3.2018
PE 612.030v02-00 A8-0123/2018

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2016

(2017/2146(DEC))

Comisia pentru control bugetar

Raportoare: Barbara Kappel

1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

1. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2016

(2017/2146(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere situațiile financiare și conturile de venituri și cheltuieli pentru cel de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferente exercițiului financiar 2016 (COM(2017)0364 – C8-257/2017),

–  având în vedere informațiile financiare cu privire la Fondurile europene de dezvoltare (COM(2017)0299),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la activitățile finanțate de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare în cadrul exercițiului financiar 2016, însoțit de răspunsurile Comisiei(1),

–  având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2016 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandările Consiliului din 20 februarie 2018 referitoare la descărcarea de gestiune a Comisiei pentru execuția operațiunilor Fondului european de dezvoltare aferente exercițiului financiar 2016 (05078/2018 – C8-0053/2018, 05079/2018 – C8-0054/2018, 05080/2018 – C8-0055/2018, 05082/2018 – C8-56/2018),

–  având în vedere Acordul de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou (Benin) la 23 iunie 2000(3), astfel cum a fost modificat la Ouagadougou (Burkina Faso) la 22 iunie 2010(4),

–  având în vedere Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”)(5),

–  având în vedere articolul 33 din Acordul intern din 20 decembrie 1995 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în Consiliu, privind finanțarea și administrarea ajutoarelor comunitare în temeiul celui de-al doilea Protocol financiar la cea de-a patra Convenție ACP-CE(6),

–  având în vedere articolul 32 din Acordul intern din 18 septembrie 2000 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea și gestionarea ajutoarelor comunitare în cadrul Protocolului financiar la Acordul de parteneriat dintre statele din Africa, zona Caraibelor și Pacific și Comunitatea Europeană și statele sale membre, semnat la Cotonou (Benin) la 23 iunie 2000, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul CE(7),

–  având în vedere articolul 11 din Acordul intern din 17 iulie 2006 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor comunitare în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2008-2013, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-CE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică dispozițiile părții a patra din Tratatul CE(8),

–  având în vedere articolul 11 din Acordul intern din 24 iunie 2013 și din 26 iunie 2013 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor Uniunii Europene în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-UE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene(9),

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 74 din Regulamentul financiar din 16 iunie 1998 aplicabil cooperării în vederea finanțării dezvoltării în temeiul celei de-a patra Convenții ACP-CE(10),

–  având în vedere articolul 119 din Regulamentul financiar din 27 martie 2003 aplicabil celui de al nouălea Fond european de dezvoltare(11),

–  având în vedere articolul 50 din Regulamentul (CE) nr. 215/2008 al Consiliului din 18 februarie 2008 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al zecelea Fond european de dezvoltare(12),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul (UE) 2015/323 al Consiliului din 2 martie 2015 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare(13),

–  având în vedere articolul 93, articolul 94 a treia liniuță și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0123/2018),

1.  acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2016;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2. PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind închiderea conturilor celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2016

(2017/2146(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere situațiile financiare și conturile de venituri și cheltuieli pentru cel de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferente exercițiului financiar 2016 (COM(2017)0364 – C8-257/2017),

–  având în vedere informațiile financiare cu privire la Fondurile europene de dezvoltare (COM(2017)0299),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la activitățile finanțate de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare în cadrul exercițiului financiar 2016, însoțit de răspunsurile Comisiei(14),

–  având în vedere declarația de asigurare(15) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2016 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandările Consiliului din 20 februarie 2018 referitoare la descărcarea de gestiune a Comisiei pentru execuția operațiunilor Fondului european de dezvoltare aferente exercițiului financiar 2016 (05078/2018 – C8-0053/2018, 05079/2018 – C8-0054/2018, 05080/2018 – C8-0055/2018, 05082/2018 – C8-56/2018),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2015 (COM (2017)0379),

–  având în vedere Acordul de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou (Benin) la 23 iunie 2000(16), astfel cum a fost modificat la Ouagadougou (Burkina Faso) la 22 iunie 2010(17),

–  având în vedere Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”)(18),

–  având în vedere articolul 33 din Acordul intern din 20 decembrie 1995 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în Consiliu, privind finanțarea și administrarea ajutoarelor comunitare în temeiul celui de-al doilea Protocol financiar la cea de-a patra Convenție ACP-CE(19),

–  având în vedere articolul 32 din Acordul intern din 18 septembrie 2000 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea și gestionarea ajutoarelor comunitare în cadrul Protocolului financiar la Acordul de parteneriat dintre statele din Africa, zona Caraibelor și Pacific și Comunitatea Europeană și statele sale membre, semnat la Cotonou (Benin) la 23 iunie 2000, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul CE(20),

–  având în vedere articolul 11 din Acordul intern din 17 iulie 2006 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor comunitare în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2008-2013, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-CE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică dispozițiile părții a patra din Tratatul CE(21),

–  având în vedere articolul 11 din Acordul intern din 24 iunie 2013 și din 26 iunie 2013 dintre reprezentanții guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor Uniunii Europene în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-UE, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene(22),

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 74 din Regulamentul financiar din 16 iunie 1998 aplicabil cooperării în vederea finanțării dezvoltării în temeiul celei de-a patra Convenții ACP-CE(23),

–  având în vedere articolul 119 din Regulamentul financiar din 27 martie 2003 aplicabil celui de al nouălea Fond european de dezvoltare(24),

–  având în vedere articolul 50 din Regulamentul (CE) nr. 215/2008 al Consiliului din 18 februarie 2008 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al zecelea Fond european de dezvoltare(25),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul (UE) 2015/323 al Consiliului din 2 martie 2015 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare(26),

–  având în vedere articolul 93, articolul 94 a treia liniuță și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0123/2018),

A.  întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, Parlamentul dorește să sublinieze că este deosebit de important să se continue consolidarea legitimității democratice a instituțiilor Uniunii prin creșterea transparenței și a răspunderii și prin aplicarea conceptelor de întocmire a bugetului în funcție de performanțe (PBB) și de bună guvernanță a resurselor umane,

1.  aprobă închiderea conturilor celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2016;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (serie L).

3. PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2016

(2017/2146(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2016,

–  având în vedere articolul 93, articolul 94 a treia liniuță și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0123/2018),

A.  întrucât scopul principal al Acordului de la Cotonou, care constituie cadrul relațiilor Uniunii Europene cu țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și cu țările și teritoriile de peste mări (TTPM), este de a reduce și, în cele din urmă, a eradica sărăcia, în concordanță cu obiectivele de dezvoltare durabilă și integrare treptată a țărilor ACP și TTPM în economia mondială;

B.  întrucât Fondul european de dezvoltare (FED) este principalul instrument financiar al Uniunii prin care se acordă ajutor în cadrul cooperării pentru dezvoltare cu țările ACP și cu TTPM;

C.  întrucât, având în vedere istoria statelor sale membre, Uniunea are obligații privind dezvoltarea țărilor ACP și cooperarea cu TTPM, care sunt legate de viitorul Uniunii din motive geopolitice, legate de globalizare și de provocări globale precum efectele schimbărilor climatice sau schimbările demografice;

D.  întrucât Comisia, în calitate de organism de implementare, este responsabilă pentru descărcarea de gestiune a FED;

E.  întrucât apariția unor noi provocări la nivel mondial modifică în mod fundamental tiparele de furnizare de ajutor, ceea ce face ca toate părțile interesate din domeniul dezvoltării să reflecteze asupra unei noi abordări în ceea ce privește ajutorul și determină o reorientare a actualului cadru de ajutor extern;

F.  întrucât principiile ce țin de sustenabilitate, coerență și eficacitate a politicilor sunt de o importanță crucială pentru dezvoltarea unei noi abordări transversale a Uniunii în ceea ce privește dezvoltarea în vederea sporirii impactului pozitiv al ajutorului său pentru dezvoltare și a rezultatelor;

G.  întrucât transparența și răspunderea sunt condiții necesare pentru controlul democratic și coerența acțiunii Uniunii în domeniul dezvoltării cu obiectivele altor actori, cum ar fi statele membre, organizații internaționale, instituții financiare internaționale sau bănci multilaterale de dezvoltare;

H.  întrucât coordonarea eficace este esențială pentru limitarea riscului de fragmentare a ajutorului și maximizarea coerenței impactului și asumarea priorităților de dezvoltare de către parteneri;

I.  întrucât finanțarea și programele comune de dezvoltare ar trebui să se traducă printr-o mai bună definire a obiectivelor, prin identificarea de sinergii și punerea în comun a informațiilor din cadrele privind rezultatele ale diverselor organizații;

J.  întrucât proiectarea de noi moduri de intervenție, cum ar fi combinarea, capacitățile sau platformele de investiții și fondurile fiduciare dedicate reprezintă o modalitate de a atrage finanțare dincolo de asistența oficială pentru dezvoltare, dar respectând condițiile legate de transparență, adiționalitate și impact pozitiv pe teren;

K.  întrucât mobilizarea sectorului privat și atragerea investițiilor suplimentare sunt esențiale având în vedere deficitul de finanțare necesară pentru atingerea obiectivelor ambițioase de dezvoltare, pentru a asigura cea mai bună temelie pentru dezvoltarea durabilă în țările beneficiare în cadrul propriei lor capacități administrative și a propriei lor structuri sociale;

L.  întrucât sprijinul bugetar, deși este o forță motrice esențială pentru schimbare și abordarea principalelor provocări în domeniul dezvoltării, comportă un risc fiduciar important și ar trebui acordat numai dacă asigură un grad suficient de transparență, trasabilitate și răspundere și este însoțit de un angajament clar din partea țărilor partenere față de politici orientate către reforme;

M.  întrucât ajutorul pentru dezvoltare este pus în aplicare într-un context geopolitic complex și fragil, care este afectat de probleme precum cadre de guvernanță deficitare, corupție, instabilitate socială și economică, conflicte armate, situații de criză sau post-criză care declanșează migrații sau strămutări forțate, sau crize sanitare;

N.  întrucât Parlamentul și-a reiterat solicitarea privind includerea FED în bugetul general al Uniunii;

Declarația de asigurare

Principalele constatări privind execuția financiară 2016

1.  salută eforturile continue depuse de serviciile Comisiei pentru a ameliora gestiunea financiară generală a FED în ceea ce privește vechi angajamente și plăți de prefinanțare restante;

2.  observă în special că obiectivul fixat, privind o reducere de 25 %, a fost ușor depășit pentru vechile angajamente restante, ajungându-se la 28 %, și 36 % în ceea ce privește angajamentele vechi neexecutate;

3.  remarcă, de asemenea, măsurile pentru diminuarea și închiderea contractelor expirate deschise, dat fiind faptul că întârzierile care depășesc 18 luni după sfârșitul perioadei operaționale sporesc semnificativ riscul apariției de erori în materie de regularitate, întrucât este posibil ca documentele justificative să nu mai fie disponibile, iar personalul responsabil cu gestionarea acestor contracte ar putea, de asemenea, să nu mai fie prezent pentru a asigura o continuitate adecvată a operațiunilor;

4.  observă că proporția generală a contractelor expirate din portofoliul Direcției Generale Cooperare Internațională și Dezvoltare (DEVCO) a Comisiei a fost de 15,15 % la sfârșitul anului 2016, comparativ cu obiectivul de 15 %; regretă că 1 058 (sau 56 %) din cele 1 896 de contracte expirate sunt legate de gestionarea operațiunilor FED și că perioada operațională a celor 156 de contracte FED expirate din cele 1 058 a expirat în urmă cu peste 5 de ani, acestea din urmă reprezentând un cuantum de 323 milioane EUR;

5.  regretă, cu toate acestea, că, potrivit Curții de Conturi (denumită în continuare „Curtea”), sistemele de supraveghere și control au fost evaluate ca fiind în continuare doar parțial eficace;

Fiabilitatea conturilor FED

6.  salută avizul Curții potrivit căruia conturile anuale ale celui de al 8-lea, al 9-lea, al 10-lea și al 11-lea FED aferente exercițiului financiar 2016 prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a FED la 31 decembrie 2016, iar rezultatele operațiunilor acestuia, fluxurile de numerar ale acestuia și modificările în structura activelor nete la finalul exercițiului respectiv sunt conforme cu dispozițiile Regulamentului financiar aplicabil FED și cu standardele de contabilitate pentru sectorul public acceptate la nivel internațional;

7.  îndeamnă Comisia să acționeze pentru a soluționa chestiunea legată de recuperările de prefinanțări neutilizate înregistrate incorect ca venituri operaționale, deoarece această înregistrare incorectă a veniturilor operaționale a condus la corecții în valoare de 3,2 milioane EUR;

8.  regretă faptul că aceste erori de codare sunt prezente din 2015 în contextul gestionării ordinelor de recuperare; ia act de faptul că, la sfârșitul anului 2016, DG DEVCO a emis instrucțiuni detaliate pentru personalul său cu privire la înregistrarea corectă a ordinelor de recuperare de acest tip;

Legalitatea și regularitatea operațiunilor FED

9.  salută avizul Curții potrivit căruia veniturile subiacente conturilor pentru exercițiul 2016 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

10.  își reiterează preocuparea în legătură cu evaluarea Curții privind legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor, care sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare;

11.  ia act de faptul că, potrivit estimării Curții în raportul său anual, nivelul de eroare estimat pentru cheltuielile subiacente conturilor din cel de al 8-lea, al 9-lea, al 10-lea și al 11-lea FED este de 3,3 %, ceea ce reprezintă o ușoară scădere față de 3,8 % în 2014 și 2015, de 3,4 % în 2013 și 3 % în 2012;

12.  constată și regretă faptul că 24 % din operațiunile examinate (35 din 143) au fost afectate de erori; ia act de rezultatele eșantionării aplicate proiectelor, conform cărora 35 dintre cele 130 de plăți (27 %) au fost afectate de erori, și, în special, faptul că 26 de plăți din 35 (74 %) au fost calificate drept erori cuantificabile, 9 operațiuni finale fiind autorizate în cele din urmă după efectuarea tuturor verificărilor ex ante;

13.  constată cu îngrijorare că, pentru două cazuri de erori cuantificabile, serviciile Comisiei au avut suficiente informații din sistemele de gestiune pentru a preveni, depista sau corecta erorile înainte de a accepta cheltuielile, ceea ce a avut un efect pozitiv direct asupra nivelului estimat de eroare, care ar fi fost cu 0,7 puncte procentuale mai mic, și că cinci operațiuni cu erori nu au fost detectate de către auditorii externi sau de supervizori;

14.  observă că, pentru acordarea de sprijin bugetar și pentru punerea în aplicare de către organizații internaționale a unor proiecte cu donatori multipli, cu aplicarea abordării noționale, natura de finanțare și modalitățile de plată ale acestora limitează măsura în care operațiunile pot fi afectate de erori; își reiterează îngrijorarea repetată, atât cu privire la punerea în comun a fondurilor Uniunii și a finanțării din partea altor donatori, în special având în vedere că fondurile Uniunii nu sunt alocate în vederea finanțării unor cheltuieli specifice clar identificabile, cât și cu privire la limitele activităților de audit ale Curții care rezultă din aplicarea abordării noționale;

15.  este preocupat de reapariția și tipologia persistentă a erorilor, în special în domeniul achizițiilor publice, în ciuda planurilor de acțiuni corective, și anume nerespectarea dispozițiilor privind achizițiile publice cu cazuri de contracte de prestări de servicii atribuite fără o procedură competitivă de selecție, cheltuieli nesuportate, cheltuieli neeligibile sau lipsa documentelor justificative; constată că aceste erori au fost legate, de asemenea, de operațiuni aferente estimărilor de program, granturilor și acordurilor de contribuție încheiate între Comisie și organizațiile internaționale; invită Comisia să remedieze de urgență deficiențele înregistrate în gestionarea contractelor, procedurile de selecție, gestionarea documentelor și sistemul de achiziții publice;

16.  invită din nou Comisia să-și intensifice eforturile în aceste domenii specifice de cooperare, îmbunătățind planul actual de măsuri corective, mai ales în cazul în care erorile cuantificabile trădează existența unor deficiențe în controalele efectuate de organizațiile internaționale privind respectarea prevederilor contractuale, ca parte din efortul general de îmbunătățire a metodelor de gestionare a riscurilor și de consolidare generală a sistemelor de monitorizare și a continuității activității;

17.  invită DG DEVCO să acorde atenția cuvenită codării și monitorizării plăților pentru a respecta termenele stabilite din circuitul financiar și fluxurile de lucru;

Eficacitatea cadrului de control

18.  salută eforturile continue ale DG DEVCO de a îmbunătăți punerea în aplicare a cadrului său de control, care vizează în special domeniile cu grad ridicat de risc legate de fondurile din cadrul gestiunii indirecte prin organizații internaționale și agenții de dezvoltare și granturile din cadrul gestiunii directe; constată extinderea rezervei la granturile și estimările de program care fac obiectul gestiunii indirecte;

19.  recunoaște că ajutorul pentru dezvoltare este adesea pus în aplicare în contexte dificile, instabile sau critice, care sunt vulnerabile la erori;

20.  își reiterează solicitarea de a se acorda o atenție constantă deficiențelor recurente observate în funcționarea etapelor de control-cheie, și anume vulnerabilitatea verificărilor ex ante realizate înainte de efectuarea plăților pentru proiecte și verificările auditurilor externe privind cheltuielile; ia act de faptul că DG DEVCO revizuiește în prezent caietul de sarcini care va sta la baza auditurilor și a verificărilor cu scopul de a obține informații care să permită o evaluare a calității;

21.  salută faptul că un studiu privind rata de eroare reziduală a fost efectuat pentru al cincilea an în conformitate cu metodologia de stabilire a ratei de eroare reziduală, constituind astfel în continuare o componentă de consolidare a siguranței DG DEVCO;

22.  salută faptul că DG DEVCO a abordat toate deficiențele raportate în 2013 de către Curtea de Conturi Europeană; remarcă totuși faptul că metoda de estimare specifică pentru rata de eroare reziduală lasă încă o marjă prea largă pentru ratele de eroare individuale;

23.  ia act cu interes de faptul că, pentru prima dată, studiul privind rata de eroare reziduală pentru 2016 estimează că rata de eroare reziduală se situează la 1,7 %, ceea ce este sub pragul de semnificație de 2 %, confirmând o tendință de scădere începând cu 2014 și reprezentând o sumă expusă riscului de 105 milioane EUR (sau 1,9 % din cheltuielile exercițiului 2016) cu o capacitate de corecție — sau corecții viitoare estimate — de 25 de milioane EUR (24 %), ținând cont, cu toate acestea, de deficiențele constatate în activitatea de înregistrare a ordinelor de recuperare în sistemul contabil; consideră, însă, că ar trebui acordată în mod permanent o atenție deosebită operațiunilor de sprijin bugetar, având în vedere riscul inerent ridicat al acestora;

24.  își reiterează sprijinul pentru trecerea de la o rezervă generală la emiterea de rezerve diferențiate, astfel cum a solicitat Parlamentul în rezoluțiile sale anterioare referitoare la FED pentru a consolida în mod progresiv planul de asigurare a diferitelor procese operaționale, cu (i) o rezervă pe baza ratelor de eroare privind următoarele patru domenii cu cel mai ridicat grad de risc identificate, și anume pentru granturi în cadrul gestiunii directe și indirecte, gestiune indirectă cu organizații internaționale și agenții de dezvoltare și estimări de programe și (ii) o rezervă specifică și reînnoită pentru Instrumentul financiar pentru pace în Africa (APF); încurajează Comisia să își perfecționeze în continuare procesele de gestionare a riscurilor și a volumelor financiare și, după caz, să adauge condiționalități suplimentare;

25.  sprijină faptul că Comisia și-a menținut rezerva privind APF legată de guvernanță și de raportare privind măsurile corective în gestionarea fondurilor; își reiterează apelul adresat Comisiei de a continua eforturile în cadrul exercițiului de evaluare bazat pe piloni în direcția consolidării sistemului de control pentru gestionarea și monitorizarea operațională a APF, pentru a proteja FED împotriva cheltuielilor ilegale și neregulamentare; solicită Comisiei să consolideze în continuare proiectarea și eficacitatea măsurilor de remediere la nivel de contract;

26.  ia act de faptul că 14,16 milioane EUR au fost recuperate pentru rambursarea unor plăți necuvenite ca urmare a neregularităților și a erorilor;

27.  observă că costul controalelor s-a ridicat la 280,17 milioane EUR sau 4,26 % din totalul plăților efectuate de DG DEVCO în 2016; consideră, în acest sens, că adoptarea de măsuri privind eficacitatea globală a cadrului activităților de control și caracterul lor complementar cu principiile bunei guvernanțe ar trebui realizată în mod regulat pentru a asigura garanții suficiente;

28.  consideră că este necesară menținerea unei strategii de control consecvente pentru asigurarea unui echilibru între capacitatea de absorbție a țărilor partenere, respectarea dispozițiilor de conformitate și a obiectivelor legate de performanță, care ar trebui să fie reflectate în mod corespunzător în gestionarea diferitelor operațiuni de ajutor și a modalităților de livrare;

29.  consideră că este esențial ca, în cazul proiectelor de infrastructură finanțate de FED, să se solicite o evaluare ex ante independentă, care să țină seama de impactul social și de mediu al proiectelor, pe lângă valoarea lor adăugată;

Monitorizarea și raportarea cu privire la performanța DG DEVCO în vederea îndeplinirii obiectivelor sale

30.  invită DEVCO să își îmbunătățească semnificativ mecanismele de monitorizare și raportare cu privire la performanță pentru a garanta că indicatorii-cheie stabiliți în diferitele sisteme de performanță sunt monitorizați în mod sistematic și regulat și că sunt furnizate informații corespunzătoare și demne de încredere personalului de conducere de nivel superior în timp util; reiterează faptul că aspectele sociale și de mediu, precum și aspectele economice trebuie să fie luate în considerare atunci când se evaluează obiectivele de dezvoltare;

31.  consideră că frecvența de monitorizare și de raportare ar trebui să fie stabilită ținând cont de natura obiectivelor care urmează să fie monitorizate, tipul de indicator și metodele de colectare, precum și de nevoile de monitorizare și raportare;

32.  invită DG DEVCO ca, împreună cu alte părți interesate din domeniul afacerilor externe, să își dezvolte în continuare strategia și instrumentele de comunicare, subliniind principalele rezultate obținute, precum și să consolideze în continuare vizibilitatea generală a proiectelor finanțate de FED, pentru a ajunge la un public mai larg, prin furnizarea de informații relevante privind contribuția Uniunii la abordarea provocărilor globale;

33.  consideră că cele 86 de rapoarte intermediare privind gestionarea asistenței externe elaborate de delegațiile Uniunii constituie o contribuție utilă atât la lanțul de asigurare, cât și la măsurarea performanței din fiecare dintre delegațiile Uniunii, insistând în același timp asupra fiabilității datelor utilizate în acest raport; ia act de tendința pozitivă pentru DG DEVCO în ceea ce privește performanța delegațiilor Uniunii, 21 din 24 de indicatori-cheie de performanță (ICP) atingând obiectivele în 2016 (în comparație cu 20 în 2015 și 15 în 2014), cu excepția a trei ICP legați de „acuratețea previziunilor financiare pentru decizii”, „procentul de plăți efectuate în termenul de treizeci de zile” și „respectarea aranjamentelor flexibile de utilizare a personalului în cadrul delegațiilor UE”;

34.  este îngrijorat, totuși, de faptul că 980 dintre cele 3 151 de proiecte (31 %) au fost calificate ca fiind problematice și că șase delegații ale Uniunii sunt încă sub valoarea de referință de 60 % din ICP verzi; invită serviciile Comisiei să monitorizeze îndeaproape acele delegații ale Uniunii care au atins recent nivelul de 60 % sau care se situează puțin peste nivelul de 60 %, în scopul perfecționării și consolidării analizei tendințelor delegațiilor Uniunii;

35.  invită DG DEVCO să analizeze posibilitatea de a reprograma sau moderniza valoarea de referință de 60 %; reiterează faptul că definiția anumitor ICP ar putea, de asemenea, să fie revizuită în funcție de tipologia problemelor identificate sau mediul de risc din fiecare delegație a Uniunii, pentru a găsi noi marje de ameliorare;

36.  subliniază că este important să se asigure că programele sunt calibrate și nu excesiv de ambițioase, ceea ce ar putea periclita rezultatele scontate ale asistenței; invită DG DEVCO, ca urmare a monitorizării performanței delegațiilor Uniunii, să mențină rezerve de proiecte realiste în delegațiile Uniunii;

37.  consideră că este esențial ca șefilor de delegație să le fie reamintit în continuare în mod periodic, pe parcursul seminariilor ad hoc sau regionale, rolul lor cheie în consolidarea lanțului de asigurare al DG DEVCO și responsabilitatea lor generală pentru gestionarea portofoliilor de proiecte, fapt ce necesită o evaluare adecvată și o ponderare a diferitelor componente care pot conduce la emiterea de rezerve, în plus față de atribuțiile lor politice; ia act de faptul că nicio delegație a Uniunii nu a emis nicio rezervă în rapoartele privind gestionarea asistenței externe în 2016;

38.  solicită Comisiei să raporteze imediat cu privire la măsuri de remediere specifice adoptate atunci când un proiect a fost clasificat drept „roșu” pentru doi ani consecutivi, în scopul de a reexamina rapid elaborarea inițială a proiectului, de a realoca, eventual, fonduri către nevoi și proiecte mai viabile, sau chiar de a lua în considerare posibilitatea de a opri proiectul;

Supravegherea și gestionarea fondurilor fiduciare ale Uniunii

Complementaritate și impact

39.  subliniază că coerența și complementaritatea instrumentelor financiare de dezvoltare cu strategia FED și obiectivele generale ale politicii de dezvoltare a Uniunii ar trebui să fie asigurate în permanență;

40.  recunoaște că fondurile fiduciare ale Uniunii au fost concepute pentru a furniza un răspuns politic rapid, în contextul unei lipse de resurse, la anumite situații critice sau la crizele majore, cum ar fi criza migrației, sau necesitatea de a crea o legătură între ajutorul de urgență, reabilitare și dezvoltare;

41.  înțelege că, în astfel de circumstanțe, fondurile fiduciare ale Uniunii dedicate oferă flexibilitate și o gamă de posibilități care combină intervenții tematice și geografice prin diferite mecanisme;

42.  subliniază, cu toate acestea, că Comisia trebuie să se asigure că aceste fonduri fiduciare adaugă valoare acțiunilor existente, contribuie la creșterea vizibilității acțiunii externe a Uniunii și la puterea pașnică și evită suprapunerile cu alte instrumente financiare;

43.  observă că, din totalul angajamentelor pentru toate fondurile fiduciare ale Uniunii (5 026 de milioane EUR până la sfârșitul lunii noiembrie 2017), 2 403 milioane EUR provin din FED, cu 2 290 milioane EUR anunțați pentru Fondul fiduciar de urgență pentru Africa (Fondul fiduciar pentru Africa) și 113 milioane EUR pentru Fondul fiduciar al Uniunii pentru Republica Centrafricană (fondul fiduciar Bêkou);

44.  reamintește, cu toate acestea, riscurile inerente ridicate aferente acestor instrumente de dezvoltare și, până în acest moment, experiența mixtă în punerea lor în aplicare; reiterează necesitatea de a asigura transparență și responsabilitate maximă în ceea ce privește utilizarea acestor instrumente;

45.  salută Raportul special nr. 11/2017 al Curții privind fondul fiduciar Bêkou; recunoaște că, în pofida unor neajunsuri, fondul fiduciar Bêkou a fost un început promițător și observă că înființarea unui fond fiduciar a fost o reacție rapidă la necesitatea de a corela ajutorul de urgență, reabilitarea și dezvoltarea; invită Comisia să urmeze recomandările Curții și să pregătească orientări cu privire la alegerea modalității de acordare a ajutorului (fond fiduciar sau alt tip de instrument); consideră că aceste orientări trebuie să reflecte riscurile pe care le implică fondurile fiduciare și dezavantajele acestor instrumente și trebuie să țină seama de varietatea experiențelor acumulate până în prezent în privința utilizării acestora; regretă că fondul fiduciar Bêkou nu a îmbunătățit simțitor coordonarea generală a donatorilor;

46.  solicită identificarea de bune practici, pentru a contribui la o mai bună coordonare între ajutoarele bilaterale și mecanismele de ajutor ale diverșilor donatori;

47.  reamintește că fondurile fiduciare ale Uniunii trebuie să aibă un caracter adițional, îndeosebi pentru a răspunde în mod adecvat la necesitățile și prioritățile post-conflict sau post-dezastru ale țărilor partenere, punând accentul pe domenii în care valoarea adăugată și impactul strategic ating cele mai ridicate cote;

48.  consideră că atât fondurile fiduciare ale Uniunii axate pe o singură țară, cât și fondurile fiduciare ale Uniunii care vizează susținerea programelor pentru mai multe țări sunt mai eficace atunci când acestea au o structură de conducere formală și coerentă, care să poată promova opiniile, valorile și cadrele de rezultate comune ale părților interesate;

49.  consideră că este esențial ca fondurile fiduciare ale Uniunii să vizeze mobilizarea de fonduri suplimentare din partea statelor membre, a sectorului privat și a altor donatori;

50.  subliniază faptul că selectivitatea, supravegherea și răspunderea pentru rezultatele generate de fondurile fiduciare ale Uniunii trebuie consolidate în programele de parteneriat și trebuie să se bazeze pe o evaluare prealabilă a avantajelor comparative ale fondurilor fiduciare ale Uniunii în comparație cu alte modalități de ajutor; reamintește necesitatea de a asigura transparența deplină și accesul la date, precum și norme clare de control și monitorizare;

Fondul fiduciar Bêkou

51.  salută crearea fondului fiduciar Bêkou și contribuția acestuia la răspunsul internațional la criza din Republica Centrafricană; recunoaște că acest prim fond fiduciar poate fi considerat un important proiect-pilot în mai multe moduri și că este necesar să se elaboreze orientări mai precise cu privire la chestiuni sistemice de coordonare, monitorizare și evaluare a donatorilor, în conformitate cu o abordare mai sistemică a obținerii de garanții;

52.  este de părere că este nevoie de mai mult timp pentru a evalua în mod adecvat eficacitatea fondului fiduciar Bêkou și pentru a învăța în continuare din aplicarea operațională a acestuia;

53.  consideră că ar trebui acordată, de asemenea, o atenție deosebită eficacității și guvernanței politice a fondurilor fiduciare ale Uniunii, precum și lipsei de garanții și de supraveghere în ceea ce privește utilizarea finală a fondurilor alocate;

54.  consideră că influența limitată a fondului fiduciar Bêkou asupra coordonării în rândul părților interesate ar trebui să beneficieze de o atenție specială și că Comisia ar trebui să facă tot ce îi stă în putere pentru a utiliza experiența pe care a dobândit-o în cursul activităților FED în domenii precum execuția și coordonarea investițiilor pluripartite și gestionarea însușirii rezultatelor;

55.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că contribuțiile statelor membre la fondul fiduciar Bêkou au fost, până în prezent, relativ reduse; invită statele membre să se implice mai mult, pentru a se asigura că fondul fiduciar Bêkou își realizează obiectivele de politică preconizate;

56.  consideră că ar trebui să se acorde atenția corespunzătoare gestionării costurilor administrative în raport cu contribuțiile totale, calculării costurilor totale de gestionare și găsirii de modalități de maximizare a cotei ajutorului alocat beneficiarilor finali;

57.  invită Comisia să aplice mecanisme de control cuprinzătoare pentru a asigura supravegherea politică din partea Parlamentului asupra administrării, gestionării și punerii în aplicare a acestor instrumente noi în cadrul procedurii de descărcare de gestiune; consideră că este important să se elaboreze strategii de supraveghere specifice pentru aceste fonduri fiduciare ale Uniunii, cu obiective, ținte și analize specifice;

Implementarea activităților de sprijin bugetar

Eligibilitate și riscuri inerente

58.  observă că plățile pentru sprijin bugetar finanțate în 2016 din bugetul FED s-au ridicat la 644 milioane EUR; ia act de faptul că numărul de operațiuni de sprijin bugetar în curs în cadrul FED a fost de 109 în 2016, cu 56 de plăți;

59.  recunoaște că Comisia a dispus de flexibilitate la evaluarea respectării condițiilor generale de eligibilitate referitoare la efectuarea plăților către țara parteneră (diferențierea și abordarea dinamică a eligibilității) datorită interpretării flexibile a dispozițiilor juridice și își exprimă îngrijorarea în legătură cu utilizarea finală a fondurilor transferate și cu lipsa de trasabilitate în cazurile în care fondurile Uniunii sunt fuzionate cu resursele bugetare ale țării partenere;

60.  recomandă Comisiei să extindă acordarea de sprijin bugetar orientat către rezultate prin mai buna definire a rezultatelor în materie de dezvoltare care trebuie obținute în fiecare sector și program de sprijin bugetar și, în primul rând, să mărească rigoarea mecanismelor de control al comportamentului statelor beneficiare în domenii precum corupția, respectarea drepturilor omului, statul de drept și democrația; se arată foarte îngrijorat de posibilitatea acordării unui sprijin bugetar în țări în care nu există un control democratic, fie din cauza lipsei unei democrații parlamentare funcționale, a libertăților societății civile și mass-mediei, fie din cauza incapacității organismelor de supraveghere; solicită instituirea unui lanț de cheltuieli fără corupție; consideră drept o prioritate ca acest sprijin să fie condiționat de combaterea actelor de corupție în țările care beneficiază de sprijin bugetar;

61.  reamintește că riscul ca resursele să fie deviate rămâne ridicat, iar riscurile de corupție și fraudă sunt adesea legate de gestionarea finanțelor publice și reforme; reiterează faptul că ar trebui să se acorde o atenție mai mare acestor riscuri în cadrul dialogului privind politicile și al conceperii strategiilor pentru viitoarele contracte de sprijin bugetar, în special pentru a evalua reactivitatea unui guvern și capacitatea sa de a aplica reforme; subliniază că riscurile și rezultatele controalelor ex ante și ex post trebuie să fie urmărite cu atenție;

62.  solicită totuși Comisiei să se asigure că punerea la dispoziție de fonduri prin intermediul sprijinului bugetar și plățile de fonduri sunt revizuite, suspendate, reduse sau anulate atunci când obiectivele clare inițiale și angajamentele nu sunt realizate și/sau când sunt afectate interesele politice și financiare ale Uniunii;

63.  reamintește necesitatea ca FED să ofere un nivel maxim de deschidere și transparență; sprijină divulgarea publică a informațiilor bugetare relevante referitoare la programele de sprijin bugetar, astfel încât să crească nivelul transparenței și răspunderii tuturor părților implicate, inclusiv a cetățenilor, precum și față de aceștia;

Sprijinul bugetar pentru îmbunătățirea mobilizării veniturilor interne în Africa Subsahariană

64.  subliniază importanța mobilizării veniturilor interne în țările cel mai puțin dezvoltate, deoarece acest lucru reduce dependența față de ajutorul pentru dezvoltare, conduce la îmbunătățirea guvernanței publice și joacă un rol central în procesul de construcție statală; solicită ca utilizarea unor condiții de plată specifice referitoare la mobilizarea veniturilor interne să fie consolidată în contractele pentru buna guvernanță și dezvoltare;

65.  subliniază că, deocamdată, Comisia nu a utilizat în mod eficace contractele de sprijin bugetar pentru a sprijini mobilizarea veniturilor interne în țările cu venituri mici și medii inferioare din Africa Subsahariană; constată, cu toate acestea, că noua abordare a Comisiei a mărit potențialul acestei forme de ajutor de a sprijini în mod eficace mobilizarea veniturilor interne; invită Comisia să furnizeze în rapoartele sale privind sprijinul bugetar mai multe informații referitoare la utilizarea contractelor de sprijin bugetar pentru mobilizarea veniturilor interne;

66.  subliniază faptul că întărirea sistemelor fiscale contribuie nu numai la creșterea veniturilor mai previzibile, ci și la răspunderea guvernelor prin crearea unei legături directe între contribuabili și guvernul lor; sprijină includerea explicită a îmbunătățirii mobilizării veniturilor interne în lista Comisiei privind principalele provocări în materie de dezvoltare abordate cu ajutorul sprijinului bugetar;

67.  subliniază provocările legate de evitarea obligațiilor fiscale, de evaziunea fiscală și de fluxurile financiare ilicite; solicită Comisiei să respecte orientările sale atunci când efectuează evaluări macroeconomice și ale gestiunii finanțelor publice cu privire la aspecte legate de mobilizarea veniturilor interne în scopul de a obține o mai bună imagine de ansamblu asupra celor mai problematice aspecte, de exemplu, dimensiunea stimulentelor fiscale, stabilirea prețurilor de transfer și evaziunea fiscală;

68.  invită, de asemenea, Comisia să își consolideze angajamentul în lupta împotriva evaziunii fiscale și a abuzurilor fiscale, prin reducerea sprijinului financiar acordat prin intermediul FED față de paradisurile fiscale aflate pe lista neagră, astfel încât să creeze un stimulent pentru țările enumerate în listă care încurajează practicile fiscale abuzive să respecte criteriile Uniunii privind o fiscalitate echitabilă;

69.  evidențiază absența unor instrumente de monitorizare adecvate menite să evalueze în ce măsură sprijinul bugetar a contribuit la îmbunătățirea per ansamblu a mobilizării veniturilor interne;

70.  consideră crucial să promoveze în continuare sisteme fiscale interne echitabile și transparente în domeniul politicii fiscale, să își intensifice sprijinul pentru procesele și organismele de supraveghere în domeniul resurselor naturale și să sprijine în continuare reformele în materie de guvernanță care promovează exploatarea sustenabilă și transparentă a resurselor naturale;

71.  subliniază necesitatea de a aplica mai des condiții specifice mobilizării veniturilor interne, pentru că acestea asociază clar eliberarea plăților aferente sprijinului bugetar de progresele țării partenere în materie de reforme în domeniul mobilizării veniturilor interne;

72.  încurajează Comisia să extindă componenta de construire a capacităților din cadrul sprijinului bugetar întrucât aceasta pune temelii solide pentru o transformare economică și socială pe termen lung și ia în calcul principalele obstacole în calea colectării eficiente a veniturilor publice;

73.  invită Comisia să sporească, pentru toate contractele de sprijin bugetar existente și viitoare cu o componentă de consolidare a capacităților alocată pentru mobilizarea veniturilor interne, gradul de sensibilizare a țărilor partenere cu privire la disponibilitatea acestui sprijin și să îi faciliteze utilizarea, în special pentru a aborda nevoile de consolidare a capacităților care nu sunt încă acoperite de alți donatori;

Necesitatea unei cooperări sporite cu organizațiile internaționale

74.  observă că plățile FED pentru proiecte cu donatori multipli implementate de organizații internaționale în 2016 s-au ridicat la 914 milioane EUR;

75.  consideră că instituțiile financiare multilaterale pentru dezvoltare ar trebui să depună eforturi pentru a face utilizarea finanțării mixte mai eficace, în special în ceea ce privește adiționalitatea;

76.  subliniază că băncile de dezvoltare multilaterală ar trebui să contribuie într-un mod coordonat și armonizat pentru a obține finanțarea de sector aferentă obiectivelor ambițioase de dezvoltare durabilă ale ONU stabilite pentru 2030, în special prin utilizarea în mod eficace a finanțării mixte și mobilizarea finanțării private pentru a crește eficiența și impactul finanțării ajutorului;

77.  încurajează Comisia să utilizeze într-o mai mare măsură instrumentul de microfinanțare, care este considerat a fi un instrument important și eficace în lupta împotriva sărăciei și în dinamizarea economiilor locale;

78.  reamintește că este necesar ca instrumentele financiare ale FED să atragă mai multe investiții din partea sectorului privat; încurajează Comisia să elaboreze un plan de acțiune care să răspundă acestei nevoi și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate;

79.  solicită Comisiei să prevadă dublul obiectiv al transparenței și vizibilității Uniunii și să furnizeze informații suplimentare referitoare la proiecte gestionate cu fonduri ale Uniunii în următoarele raportări ale Comisiei; consideră că aprofundarea dialogului cu Organizația Națiunilor Unite și Grupul Băncii Mondiale ar trebui să fie intensificată în scopul consolidării transparenței și simplificării instrumentelor de cooperare comună;

80.  invită Comisia să publice nu doar datele privind finanțarea ONG-urilor, ci și o raportare detaliată a proiectelor finanțate; își exprimă îngrijorarea față de recentele acuzații de conduită necorespunzătoare la adresa unor ONG-uri; solicită Comisiei să monitorizeze în mod activ evoluția situației și, atunci când este cazul, să reevalueze finanțarea acordată;

Abordarea noilor priorități de dezvoltare globală

Provocări operaționale și noi impulsuri

81.  recunoaște necesitatea de a dezvolta noi modele pentru conceperea instrumentelor de asistență pentru dezvoltare și a condiționalităților legate de acestea, în conformitate cu angajamentele asumate în contextul obiectivelor de dezvoltare durabilă și al noului Consens european privind dezvoltarea, pentru a răspunde noilor caracteristici critice, cum ar fi legătura dintre dezvoltare și aspectele umanitare, legătura dintre dezvoltare, migrație și mobilitate, precum și legătura dintre schimbările climatice, pace și securitate;

82.  subliniază că, având în vedere nivelul insuficient al fondurilor necesare pentru a atinge obiectivele de dezvoltare ambițioase, sectorul privat ar putea să joace un rol crucial; remarcă faptul că finanțarea mixtă ar putea fi un mijloc util de mobilizare a unor resurse suplimentare, cu condiția ca utilizarea sa să fie bine justificată, să aducă o valoare adăugată demonstrată și să se respecte principiile eficacității dezvoltării;

83.  subliniază, cu toate acestea, că FED nu ar trebui să își depășească domeniul de aplicare și că instituirea unei noi legături pentru a face față noilor provocări nu ar trebui să submineze atingerea altor obiective de dezvoltare, iar crearea acestei legături trebuie să fie însoțită de norme clare, transparente și precise, elaborate pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii stabilite de Comisie;

84.  consideră că îmbunătățirea coordonării și a sinergiilor în ceea ce privește sprijinul oferit de diverși donatori și diverse instrumente de ajutor este esențială; invită diferitele părți interesate să îmbunătățească calitatea operațiunilor, a cadrelor privind rezultatele și a rezultatelor în materie de dezvoltare pe teren;

85.  recunoaște dificultățile operaționale sau provocările întâlnite, în special în scopul construirii consensului, în special atunci când este în joc coordonarea unui număr mare de donatori într-un context complex, aflat în continuă transformare, și în lumina nevoilor în schimbare;

86.  consideră că investițiile în țările fragile rămân o prioritate esențială a intervenției Uniunii, în vreme ce o abordare bazată pe o monitorizare realistă ar putea duce, după caz, la încetarea finanțării; este de părere că practica ratingurilor bazate pe rezultate și diseminarea lor în țările fragile sau aflate în situații de conflict trebuie consolidate;

87.  sprijină eforturile în vederea soluționării problemelor legate de sustenabilitatea rezultatelor dezvoltării atunci când sunt în joc mobilizarea veniturilor interne, asumarea responsabilității și economia politică;

88.  reamintește faptul că schimbările climatice constituie una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Uniunea și guvernele din întreaga lume; îndeamnă cu tărie Comisia să își îndeplinească angajamentele luate în baza Acordului de la Paris pentru a consolida condiționalitățile climatice ale fondurilor Uniunii pentru a finanța numai proiecte compatibile cu aspectele legate de schimbările climatice, care reflectă obiectivele Uniunii în domeniul climei, ceea ce va necesita o mai mare coerență în ceea ce privește criteriile de selecție;

89.  este preocupat de constatarea Curții, potrivit căreia sistemul Uniunii de certificare a durabilității biocarburanților nu este pe deplin fiabil(27); subliniază eventualele consecințe negative pentru țările în curs de dezvoltare, conform constatărilor Curții: „Comisia nu a stabilit obligația ca sistemele voluntare să verifice dacă producția de biocarburanți pe care ele o certifică nu prezintă riscuri semnificative de generare a unor efecte socioeconomice negative, precum conflictele legate de proprietatea funciară, munca forțată sau munca copiilor, condițiile precare de muncă pentru fermieri și pericolele pentru sănătate și securitate” și solicită, așadar, Comisiei să abordeze această problemă;

90.  încurajează integrarea dimensiunii etice în conceperea intervențiilor aferente politicilor;

91.  insistă ca materialele educaționale finanțate din fondurile Uniunii, inclusiv PEGASE (Mécanisme Palestino-européen de Gestion de l’Aide Socio-économique), să respecte valorile comune ale libertății, toleranței și nediscriminării prin educație, adoptate de miniștrii educației din Uniune la Paris, la 17 martie 2015; solicită Comisiei să se asigure că fondurile Uniunii sunt cheltuite în conformitate cu standardele UNESCO privind pacea și toleranța în educație;

Operaționalizarea legăturii dintre dezvoltare și migrație

92.  observă că 106 proiecte cu o valoare totală de 1 589 milioane EUR au fost aprobate, cu 594 milioane EUR contractate și 175 milioane EUR plătite în 2016 pentru o mai bună gestionare a fluxurilor migratorii și pentru a aborda cauzele profunde ale migrației neregulamentare prin intermediul fondului fiduciar pentru Africa și al mecanismelor regionale aferente; ia act de faptul că unul dintre obiectivele convenite se referă la „politicile migratorii bine gestionate”;

93.  invită Comisia să raporteze în mod structurat privind impactul programelor lansate în cadrul Fondului fiduciar pentru Africa, în special pe baza monitorizării axate pe rezultate a Uniunii și a cadrului privind rezultatele al Fondului fiduciar pentru Africa, pentru a sublinia realizările colective;

94.  constată, de asemenea, în acest context, că noul Fond european pentru dezvoltare durabilă, ca parte a Planului european de investiții externe, va viza țări din Africa Subsahariană, 400 milioane EUR fiind furnizate de FED;

95.  sprijină creșterea Pachetului de finanțare a impactului pentru țările ACP, un mecanism separat din cadrul Facilității de investiții pentru țările ACP, cu 300 milioane EUR, pentru a atinge o capacitate totală de 800 milioane EUR, cu scopul de a se ocupa de proiecte specifice care abordează în mod direct cauzele profunde ale migrației și de a-l transforma în fond reînnoibil;

96.  ia act de faptul că Banca Europeană de Investiții (BEI) sprijină, prin Facilitatea de investiții pentru țările ACP, în principal proiecte care promovează dezvoltarea sectorului privat, în vreme ce proiectele eligibile din sectorul public sunt, de asemenea, examinate în conformitate cu pachetul privind migrația din ACP; salută dezvoltarea de noi parteneriate în cadrul Facilității de investiții pentru țările ACP gestionate de BEI; invită totuși BEI să furnizeze mai multe informații privind componentele efectului de pârghie, și anume părțile care provin din capitaluri proprii și cele care provin din fonduri publice ale Uniunii sau de la alte bănci de dezvoltare multilaterală, precum și privind restituirile reinvestite în funcționarea Facilității de investiții pentru țările ACP;

97.  sprijină Comisia în ceea ce privește crearea unui cod de migrație în cadrul Comitetului de asistență pentru dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, pentru a spori utilizarea eficace și trasabilitatea fondurilor aferente;

Către un nou parteneriat ACP

98.  speră să fie pe deplin informat și consultat cu privire la evaluarea la jumătatea perioadei a celui de al 11-lea FED, care ar trebui să țină cont de Agenda 2030 și de un nou Consens european privind dezvoltarea, dar care ar trebui, de asemenea, să respecte pe deplin principiile eficacității dezvoltării, reconfirmate cu ocazia forumului la nivel înalt al Parteneriatului mondial de la Nairobi, în special stabilirea priorităților de către țările beneficiare;

99.  își reiterează apelul pentru includerea FED în bugetul general.

2.2.2018

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2016

(2017/2146(DEC))

Raportor pentru aviz: Doru-Claudian Frunzulică

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  sprijină acordarea de sprijin bugetar, dar recomandă Comisiei să definească mai bine și să evalueze cu claritate rezultatele din domeniul dezvoltării care se așteaptă să fie obținute în fiecare caz și, în primul rând, să consolideze mecanismele de control al comportamentului statelor beneficiare în domeniul corupției, al respectării drepturilor omului, al statului de drept și al democrației; se arată foarte îngrijorat de posibilitatea acordării unui sprijin bugetar în țări în care nu există un control democratic, fie din cauza lipsei unei democrații parlamentare funcționale, a libertăților societății civile și mass-mediei, fie din cauza incapacității organismelor de supraveghere; ia act de Raportul special nr. 35/2016 al Curții de Conturi Europene privind utilizarea sprijinului bugetar pentru mobilizarea veniturilor interne în Africa Subsahariană, în care se constată că analizele ex ante ale Comisiei privind mobilizarea veniturilor interne nu sunt suficient de detaliate și nu respectă orientările stabilite de Comisie, că adesea Comisia nu evaluează scutirile fiscale și fluxurile ilicite de capital și nu ia în calcul în mod corespunzător dividendele din activitățile de extracție și nici nu verifică dacă au fost plătite redevențele pentru accesul la resurse naturale; își exprimă îngrijorarea cu privire la utilizarea insuficientă și uneori irelevantă de către Comisie a condițiilor privind mobilizarea veniturilor interne în contractele de sprijin bugetar;

2.  deplânge faptul că, în ceea ce privește cheltuielile din FED, s-au înregistrat în mod repetat cazuri de nerespectare a normelor în materie de achiziții(28); subliniază că aceasta este o problemă recurentă pe care Curtea de Conturi Europeană o semnalează deja de mai mulți ani; invită Comisia să abordeze această problemă, care riscă să devină și mai importantă ca urmare a procedurilor accelerate de ofertare din cadrul Fondului fiduciar de urgență pentru Africa;

3.  salută Raportul special nr. 11/2017 al Curții de Conturi Europene privind Fondul fiduciar Bêkou al UE pentru Republica Centrafricană; recunoaște că, în ciuda unor neajunsuri, fondul fiduciar a fost un început promițător și observă că înființarea unui fond fiduciar a fost o reacție rapidă la necesitatea de a corela ajutorul de urgență, reabilitarea și dezvoltarea; invită Comisia să urmeze recomandările Curții și să pregătească orientări cu privire la alegerea vehiculului pentru canalizarea ajutoarelor (fond fiduciar sau alt tip de instrument); consideră că aceste orientări trebuie să reflecte riscurile pe care le implică fondurile fiduciare și dezavantajele acestor instrumente și trebuie să țină seama de varietatea experiențelor acumulate până în prezent în privința utilizării acestora; regretă că fondul fiduciar nu a îmbunătățit simțitor coordonarea generală a donatorilor;

4.  așteaptă cu interes să fie pe deplin informat și consultat cu privire la evaluarea la jumătatea perioadei a celui de al 11-lea FED, care ar trebui să țină cont de Agenda 2030 și de un nou Consens european privind dezvoltarea, dar care ar trebui, de asemenea, să respecte pe deplin principiile eficacității dezvoltării, reconfirmate cu ocazia forumului la nivel înalt al Parteneriatului mondial de la Nairobi, în special asumarea priorităților de către țările beneficiare;

5.  subliniază că, având în vedere nivelul insuficient al fondurilor necesare pentru a atinge obiectivele de dezvoltare ambițioase, sectorul privat ar putea să joace un rol crucial; remarcă faptul că finanțarea mixtă ar putea fi un vehicul util pentru mobilizarea de resurse suplimentare, cu condiția ca utilizarea sa să fie bine justificată, să aducă o valoare adăugată demonstrată și să se respecte principiile eficacității dezvoltării;

6.  invită Comisia să includă o abordare bazată pe stimulente față de dezvoltare prin introducerea principiului „mai mult pentru mai mult”, după exemplul politicii europene de vecinătate; consideră că, cu cât o țară face progrese mai multe și mai rapide privind reformele sale interne pentru crearea și consolidarea instituțiilor democratice, eradicarea corupției, respectarea drepturilor omului și a statului de drept, cu atât mai mult ajutor ar trebui să primească din partea Uniunii Europene; subliniază că această abordare bazată pe o „condiționalitate pozitivă”, însoțită de o atenție puternică acordată finanțării proiectelor la scară mică destinate comunităților rurale, poate aduce o schimbare reală și garanta faptul că banii contribuabililor din Uniune sunt cheltuiți într-un mod mai sustenabil; pe de altă parte, condamnă cu fermitate orice încercare de a condiționa ajutorul de controlul la frontiere;

7.  își manifestă preocuparea cu privire la declarația Curții de Conturi Europene(29), cu privire la faptul că există un risc grav ca Uniunea să nu își realizeze obiectivul de integrare a măsurilor de combatere a schimbărilor climatice în bugetul Uniunii și ca obiectivul de a cheltui 20 % din fonduri pentru măsuri de protecție a climei să nu fie îndeplinit;

8.  este preocupat de constatarea Curții de Conturi Europene, potrivit căreia sistemul Uniunii de certificare a sustenabilității biocarburanților nu este pe deplin fiabil(30); subliniază eventualele consecințe negative pentru țările în curs de dezvoltare, dat fiind că, potrivit constatărilor Curții: „Comisia nu a stabilit obligația ca sistemele voluntare să verifice dacă producția de biocarburanți pe care ele o certifică nu prezintă riscuri semnificative de generare a unor efecte socioeconomice negative, precum conflictele legate de proprietatea funciară, munca forțată sau munca copiilor, condițiile precare de muncă pentru fermieri și pericolele pentru sănătate și securitate” și solicită, prin urmare, Comisiei să abordeze această problemă.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

24.1.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

17

0

4

Membri titulari prezenți la votul final

Ignazio Corrao, Mireille D’Ornano, Doru-Claudian Frunzulică, Charles Goerens, Enrique Guerrero Salom, György Hölvényi, Arne Lietz, Linda McAvan, Norbert Neuser, Vincent Peillon, Lola Sánchez Caldentey, Elly Schlein, Eleftherios Synadinos, Bogdan Brunon Wenta, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Ádám Kósa, Paul Rübig, Judith Sargentini, Adam Szejnfeld

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Jean Lambert, Miroslav Mikolášik

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

17

+

ALDE

Charles Goerens

NI

Eleftherios Synadinos

PPE

György Hölvényi, Ádám Kósa, Miroslav Mikolášik, Paul Rübig, Adam Szejnfeld, Bogdan Brunon Wenta

S&D

Doru-Claudian Frunzulică, Enrique Guerrero Salom, Arne Lietz, Linda McAvan, Norbert Neuser, Vincent Peillon, Elly Schlein

Verts/ALE

Jean Lambert, Judith Sargentini

0

-

4

0

EFDD

Ignazio Corrao, Mireille D'Ornano

GUE/NGL

Lola Sánchez Caldentey

PPE

Joachim Zeller

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

19.3.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

20

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Inés Ayala Sender, Dennis de Jong, Tamás Deutsch, Luke Ming Flanagan, Ingeborg Gräßle, Benedek Jávor, Barbara Kappel, Wolf Klinz, Arndt Kohn, Miroslav Poche, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Bart Staes, Marco Valli, Derek Vaughan

Membri supleanți prezenți la votul final

Gerben-Jan Gerbrandy, Brian Hayes, Andrey Novakov

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

John Howarth

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

20

+

ALDE

Gerben-Jan Gerbrandy, Wolf Klinz

EFDD

Marco Valli

ENF

Barbara Kappel

GUE/NGL

Luke Ming Flanagan, Dennis de Jong

PPE

Tamás Deutsch, Ingeborg Gräßle, Brian Hayes, Andrey Novakov, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt

S&D

Inés Ayala Sender, John Howarth, Arndt Kohn, Miroslav Poche, Derek Vaughan

VERTS/ALE

Benedek Jávor, Bart Staes

0

-

 

 

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

  JO C 322, 28.9.2017, p. 281.

(2)

  JO C 322, 28.9.2017, p. 289.

(3)

  JO L 317, 15.12.2000, p. 3.

(4)

  JO L 287, 4.11.2010, p. 3.

(5)

  JO L 344, 19.12.2013, p. 1.

(6)

  JO L 156, 29.5.1998, p. 108.

(7)

  JO L 317, 15.12.2000, p. 355.

(8)

  JO L 247, 9.9.2006, p. 32.

(9)

  JO L 210, 6.8.2013, p. 1.

(10)

  JO L 191, 7.7.1998, p. 53.

(11)

  JO L 83, 1.4.2003, p. 1.

(12)

  JO L 78, 19.3.2008, p. 1.

(13)

  JO L 58, 3.3.2015, p. 17.

(14)

  JO C 322, 28.9.2017, p. 281.

(15)

  JO C 322, 28.9.2017, p. 289.

(16)

  JO L 317, 15.12.2000, p. 3.

(17)

  JO L 287, 4.11.2010, p. 3.

(18)

  JO L 344, 19.12.2013, p. 1.

(19)

  JO L 156, 29.5.1998, p. 108.

(20)

  JO L 317, 15.12.2000, p. 355.

(21)

  JO L 247, 9.9.2006, p. 32.

(22)

  JO L 210, 6.8.2013, p. 1.

(23)

  JO L 191, 7.7.1998, p. 53.

(24)

  JO L 83, 1.4.2003, p. 1.

(25)

  JO L 78, 19.3.2008, p. 1.

(26)

  JO L 58, 3.3.2015, p. 17.

(27)

  Raportul special nr. 18/2016: Sistemul UE de certificare a biocarburanților durabili.

(28)

Raportul anual referitor la activitățile finanțate de Al optulea, Al nouălea, Al zecelea și Al unsprezecelea fond european de dezvoltare privind exercițiul financiar 2016, CCE.

(29)

Raportul special nr. 31/2016: Cel puțin un euro din cinci din bugetul UE ar trebui să fie cheltuit pentru acțiuni în domeniul climatic: există activități ambițioase în curs de desfășurare în acest sens, dar există un risc serios de a nu se reuși atingerea acestui obiectiv, CCE, 2016.

(30)

Raportul special nr. 18/2016: Sistemul UE de certificare a biocarburanților durabili.

Ultima actualizare: 13 aprilie 2018Notă juridică