Procedură : 2017/2190(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0139/2018

Texte depuse :

A8-0139/2018

Dezbateri :

PV 02/05/2018 - 21
CRE 02/05/2018 - 21

Voturi :

PV 03/05/2018 - 7.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0198

RAPORT     
PDF 796kWORD 87k
6.4.2018
PE 612.207v02-00 A8-0139/2018

referitor la raportul anual privind controlul activităților financiare ale BEI pe 2016

(2017/2190(INI))

Comisia pentru control bugetar

Raportor: Marco Valli

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la raportul anual privind controlul activităților financiare ale BEI pe 2016

(2017/2190(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Raportul de activitate al Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru 2016,

–  având în vedere Raportul financiar pe 2016 și Raportul statistic pe 2016 ale BEI,

–  având în vedere Raportul pe 2016 privind sustenabilitatea, Raportul pe 2016 privind evaluarea bazată pe trei piloni a operațiunilor desfășurate de BEI pe teritoriul UE și Raportul pe 2016 privind rezultatele obținute de Banca Europeană de Investiții în afara UE,

–  având în vedere rapoartele anuale ale Comitetului de audit pentru 2016,

–  având în vedere Raportul de activitate pe 2016 al Grupului BEI privind combaterea fraudei,

–  având în vedere Raportul privind punerea în practică în 2016 a politicii de transparență a BEI și Raportul pe 2016 privind guvernanța instituției,

–  având în vedere Raportul de activitate al Biroului de conformitate al BEI pentru 2016,

–  având în vedere planurile operaționale ale Grupului BEI pentru 2015-2017 și 2016-2018,

–  având în vedere articolele 3 și 9 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolele 15, 126, 174, 175, 208, 209, 271, 308 și 309 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Protocolul nr. 5 la acesta privind Statutul BEI și Protocolul nr. 28 la acesta privind coeziunea economică, socială și teritorială,

–  având în vedere Protocolul nr. 1 la TFUE privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Regulamentul de procedură al Băncii Europene de Investiții,

–  având în vedere rezoluțiile sale din 11 martie 2014 privind Banca Europeană de Investiții (BEI) - Raportul anual pentru 2012(1), din 30 aprilie 2015 privind Banca Europeană de Investiții (BEI) - Raportul anual pentru 2013(2), din 28 aprilie 2016 privind Banca Europeană de Investiții (BEI) - Raportul anual pentru 2014(3), precum și cea din 27 aprilie 2017 privind controlul activităților financiare ale BEI pe 2015 - Raport anual pentru 2015(4),

–   având în vedere Decizia nr. 1080/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind mandatul extern al BEI pentru perioada 2007-2013(5), precum și Decizia nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de acordare a unei garanții a UE Băncii Europene de Investiții pentru pierderile rezultate din operațiuni de finanțare care sprijină proiecte de investiții în afara Uniunii(6),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014 intitulată „Un Plan de investiții pentru Europa” (COM(2014)0903),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice(7),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 iulie 2015, intitulată „Lucrând împreună pentru locuri de muncă și creștere economică: Rolul băncilor naționale de promovare (BNP) în sprijinirea Planului de investiții pentru Europa” (COM(2015)0361),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 1 iunie 2016 intitulată „Europa investește din nou - Bilanțul Planului de investiții pentru Europa și etapele următoare” (COM(2016)0359),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 14 septembrie 2016 în ceea ce privește prelungirea duratei Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) și introducerea unor îmbunătățiri tehnice ale fondului și ale Platformei europene de consiliere în materie de investiții (COM(2016)0597, SWD(2016)0297 și SWD(2016)0298),

–  având în vedere evaluarea operațională din septembrie 2016 realizată de BEI cu privire la funcționarea Fondului european pentru investiții strategice (FEIS),

–  având în vedere Avizul nr. 2/2016 al Curții de Conturi Europene referitor la propunerea de regulament privind majorarea și prelungirea FEIS,

–  având în vedere Raportul special nr. 19/2016 al Curții de Conturi Europene intitulat „Execuția bugetului UE prin instrumente financiare – ce învățăminte trebuie desprinse din perioada de programare 2007-2013”,

–  având în vedere auditul ad-hoc din 8 noiembrie 2016 realizat de Ernst & Young cu privire la aplicarea Regulamentului (UE) 2015/1017 („Regulamentul FEIS”),

–  având în vedere raportul Comisiei din 16 iunie 2017 privind gestionarea Fondului de garantare al Fondului european pentru investiții strategice în 2016 (COM(2017)0326) și (SWD(2017)0235),

–  având în vedere Acordul tripartit între Comisia Europeană, Curtea Europeană de Conturi și Banca Europeană de Investiții din septembrie 2016,

–  având în vedere scrisoarea Ombudsmanului European adresată președintelui Băncii Europene de Investiții din 22 iulie 2016,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0139/2018),

A.  întrucât BEI este banca UE, astfel cum este definită la articolele 308 și 309 din TFUE, fiind cea mai mare bancă multilaterală și cel mai important creditor public din lume care operează pe piețele internaționale de capital;

B.  întrucât BEI este obligată, în temeiul tratatelor, să contribuie la integrarea, coeziunea economică și socială și dezvoltarea regională ale UE prin intermediul unor instrumente de investiții specifice, cum ar fi împrumuturile, titlurile de capital, garanțiile, mecanismele de partajare a riscurilor și serviciile de consiliere;

C.  întrucât provocările cu care se confruntă sustenabilitatea sunt tot mai mari, în special în contextul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, care trebuie să fie transpusă într-o serie de rezultate ale BEI;

D.  întrucât BEI joacă un rol-cheie în implementarea unui număr tot mai mare de instrumente financiare care mobilizează și alte fonduri pe lângă fondurile bugetare ale UE;

E.  întrucât investițiile în inovare și în competențe sunt esențiale pentru ca Europa să dezvolte o economie bazată pe cunoaștere și să realizeze obiectivele Strategiei Europa 2020;

F.  întrucât contribuția la dezvoltarea echilibrată și constantă a pieței interne prin finanțarea proiectelor destinate regiunilor mai puțin dezvoltate și a proiectelor care nu pot fi finanțate integral de statele membre individuale este sarcina de bază a BEI, în conformitate cu articolul 309 din TFUE;

G.  întrucât existența unei infrastructuri moderne și durabile joacă un rol esențial în combaterea schimbărilor climatice și în conectarea piețelor interne și a economiilor europene; întrucât, pentru toate investițiile realizate de BEI în acest domeniu, ar trebui să se asigure faptul că UE dispune de infrastructura sustenabilă, eficientă, ecologică și bine integrată de care are nevoie pentru a crea o Europă inteligentă și a sprijini o creștere cu adevărat durabilă și favorabilă incluziunii pe termen lung;

H.  întrucât BEI este o bancă de referință menită să stimuleze creșterea întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor inovatoare;

I.  întrucât împrumuturile BEI privind schimbările climatice ar trebui să sprijine tranziția către o economie ecologică, cu emisii reduse de dioxid de carbon, rezistentă la schimbările climatice, în special prin proiecte care promovează utilizarea eficientă a resurselor naturale, energia din surse regenerabile și eficiența energetică;

J.   întrucât Planul de investiții pentru Europa are trei piloni: mobilizarea resurselor financiare pentru investiții; asigurarea faptului că investițiile ajung în economia reală; și îmbunătățirea mediului de investiții în Uniune;

K.  întrucât investițiile BEI nu ar trebui să se limiteze la operațiuni eligibile pentru finanțare, ci, de asemenea, ar trebui să răspundă criteriilor de durabilitate și standardelor de guvernanță, în conformitate cu cerința prevăzută în tratat de a acționa în interesul Uniunii fără a urmări un scop lucrativ;

L.  întrucât politica de transparență stabilită în cadrul BEI este pusă la încercare de natura sa duală, care este în același timp un organism public - bancă a UE - și o bancă comercială care gestionează și deține informații referitoare la clienții BEI;

M.  întrucât BEI ar trebui să își mențină ratingul AAA, care reprezintă un atu fundamental al modelului său de afaceri bazat pe colectarea de fonduri și acordarea de împrumuturi la rate atractive, precum și pe deținerea de portofolii de active solide;

N.  întrucât, deși BEI – prin natura sa – trebuie să colaboreze uneori cu întreprinderi care urmăresc obținerea de profit privat, rolul său principal este de a servi interesele cetățenilor UE deasupra intereselor oricărei întreprinderi, companii sau corporații private,

Promovarea unor activități sustenabile din punct de vedere financiar pentru ca investițiile BEI să aibă un impact solid pe termen lung

1.  ia act de cuantumul total de 83,8 miliarde EUR de finanțări efectuate de Grupul BEI în 2016, mobilizând un volum total de investiții în valoare de 280 miliarde EUR în anul respectiv;

2.  ia act de setul de rapoarte anuale ale BEI pentru 2016, care prezintă diverse activități de investiții și rezultatele lor preconizate; își reiterează solicitarea adresată BEI de a prezenta un raport anual de activitate mai cuprinzător, detaliat și armonizat și de a îmbunătăți în mod semnificativ modul de prezentare a informațiilor prin includerea de defalcări detaliate și fiabile ale investițiilor aprobate, semnate și plătite pentru un anumit an și ale surselor de finanțare utilizate (resurse proprii, FEIS, programe UE gestionate la nivel central etc.), precum și astfel de informații cu privire la beneficiari (state membre, sectorul public sau privat, intermediari sau beneficiari direcți), sectoare sprijinite și rezultatele evaluărilor ex-post;

3.  invită BEI să își continue eforturile în această direcție, oferind responsabililor politici informații complete și exhaustive privind impactul concret obținut în domeniul economic, social și de mediu, privind valoarea adăugată și rezultatele obținute de operațiunile sale în statele membre și din afara UE, sub formă de rapoarte 3PA și, respectiv, ReM; subliniază că este important să se realizeze o evaluare ex-ante și ex-post independentă pentru fiecare proiect; invită BEI să prezinte exemple detaliate de valoare adăugată transnațională în rapoartele sale privind impactul investițiilor, precum și indicatori-cheie de reușită la nivel sectorial și transsectorial; invită BEI să prezinte Parlamentului rezultatele acestor evaluări ex-post;

4.  reamintește că activitățile care beneficiază de sprijin din partea BEI trebuie să fie în conformitate cu sarcina principală a băncii potrivit TFUE, cu principiile obiectivelor de politică ale UE, astfel cum se subliniază în Strategia Europa 2020 și cu acordul COP 21; subliniază, prin urmare, că BEI are misiunea de a revitaliza economia europeană, pentru a stimula crearea de locuri de muncă de calitate și a sprijini o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în Uniunea Europeană, precum și o mai mare coeziune, care este necesară pentru inversarea tendinței de accentuare a inegalităților atât în interiorul statelor membre, cât și între acestea; așteaptă, în acest sens, o colaborare tot mai strânsă între BEI, Comisie și statele membre, în vederea îmbunătățirii nivelului de programare și de definire a obiectivelor, care să conducă la redefinirea priorităților de finanțare;

5.  subliniază faptul că, datorită impactului și importanței lor pentru economiile locale și naționale, investițiile în IMM-uri, în întreprinderi nou înființate, cercetare, inovare, economia digitală și în eficiența energetică reprezintă factorul cel mai important pentru a stimula redresarea economică în UE și a promova crearea de locuri de muncă de calitate;

6.  subliniază necesitatea recurentă ca BEI să contribuie la reducerea deficitului de investiții persistent pe baza unor criterii economice riguroase; subliniază că evaluarea proiectelor finanțate ar trebui, de asemenea, să țină seama de externalitățile sociale, economice și de mediu (atât pozitive, cât și negative), în special în ceea ce privește efectele pe care le au asupra comunităților locale, pentru a înțelege dacă se asigură o valoare adăugată reală pentru cetățenii UE;

7.  consideră că aprobarea proiectelor de investiții ar trebui să se bazeze pe o analiză solidă și independentă care evaluează sustenabilitatea financiară și riscurile asociate proiectelor, pentru a evita riscul de socializare a pierderilor și de privatizare a veniturilor, atunci când sunt implicate resurse publice; subliniază că acordarea de subvenții publice ar trebui să fie prevăzută numai pentru executarea unor misiuni de interes general și în cazul în care piața este incapabilă să obțină rezultatele necesare ale politicilor publice;

8.  reiterează îngrijorarea Parlamentului cu privire la definirea unei strategii echilibrate cu o repartizare geografică dinamică, echitabilă și transparentă a proiectelor și a investițiilor între statele membre, ținând seama de atenția deosebită acordată țărilor și regiunilor mai puțin dezvoltate; constată că 70 % din totalul împrumuturilor acordate de BEI pentru 2016 (46,8 miliarde EUR) sunt concentrate în șase state membre, ceea ce demonstrează faptul că nu toate regiunile sau statele membre sunt în măsură să beneficieze în mod egal de pe urma oportunităților de investiții;

9.  își exprimă sprijinul pentru cele patru obiective de politici publice ale BEI și cele două obiective orizontale cu care acestea se intersectează, și anume coeziunea economică și socială și politicile climatice, care vizează mai multe aspecte, de la soluționarea dezechilibrelor regionale la sprijinirea regiunilor mai slabe pentru a deveni mai atractive la dezvoltarea unui mediu favorabil pentru a promova o creștere durabilă și favorabilă incluziunii; își reiterează însă solicitarea ca BEI să restabilească coeziunea economică, socială și teritorială ca obiectiv principal de politică publică;

10.  invită BEI să ia în considerare, în cadrul unor proiecte de infrastructură de mare amploare, toate riscurile care ar putea avea un impact asupra mediului și să finanțeze prioritar proiectele care au demonstrat o valoare adăugată reală pentru mediu, pentru economie sau pentru populația locală; subliniază că este important să se monitorizeze cu strictețe posibilele riscuri de corupție și fraudă și solicită BEI să înghețe toate împrumuturile acordate pentru proiecte care fac obiectul unei anchete oficiale în curs;

11.  regretă faptul că multe state membre nu dispun de capacitatea de a implementa instrumentele financiare, de a utiliza parteneriatele de tip public-privat (PPP-urile) și de a realiza sinergii între diversele tipuri de finanțare, ceea ce afectează în mod negativ dezvoltarea generală a investițiilor;

12.  subliniază necesitatea de a optimiza utilizarea fondurilor și granturilor UE, pe lângă abordarea adoptată de BEI de a furniza asistență tehnică și consiliere financiară pentru statele membre într-un mod ușor accesibil, pe baza unei combinații de împrumuturi (împrumuturi pentru proiecte, împrumuturi intermediate, microfinanțare, capital de risc, capital propriu și fonduri de investiții), finanțare mixtă (finanțare directă sprijinită prin surse suplimentare de investiții, de exemplu, garanții, obligațiuni pentru finanțarea proiectelor) și consiliere (competențe de specialitate în domeniul financiar și tehnic); prin urmare, solicită ca BEI, în cooperare cu Comisia, să ofere mai multă asistență tehnică în materie de servicii de consiliere și de analiză, de gestionare a proiectelor și de consolidare a capacităților statelor membre care beneficiază de o cotă redusă de finanțare din partea BEI; reamintește faptul că instrumentele financiare, cum ar fi obligațiunile pentru finanțarea proiectelor, ar trebui să facă obiectul unei evaluări riguroase în ceea ce privește impactul financiar, social și de mediu, pentru a evita ca întreaga povară a riscurilor să fie transferată către public;

13.  recunoaște că pot exista diferențe între o evaluare bancară a fezabilității proiectelor și o evaluare sectorială tradițională utilizată pentru fondurile structurale; consideră, de asemenea, că eficiența intervențiilor ar trebui evaluată în funcție de potențialul și sustenabilitatea instrumentelor financiare, ținând totodată seama de rezultatele măsurabile care ar putea fi obținute;

14.  invită BEI să acorde atenție raportului cost-eficacitate în desfășurarea activităților sale de funcționare, monitorizând și raportând cu atenție costurile și comisioanele administrative, având în vedere numărul mare de mandate gestionate de BEI; consideră că este esențial ca activitățile să se desfășoare cu costuri proporționale; solicită BEI să includă în raportul său informații exhaustive privind structura costurilor și comisioanelor de gestiune (directe, indirecte și cumulative) în funcție de natura mandatelor care sunt administrate, de amploarea proiectelor și de instrumentele financiare utilizate, și anume, împrumut, garanție sau capital;

15.  consideră că ratingul AAA este un activ esențial pentru dezvoltarea strategiei de investiții a BEI și a priorităților de finanțare pe termen lung; reamintește, cu toate acestea, că, pentru a contribui la dezvoltarea economică a UE, instrumentele și intervențiile BEI - în special cele bazate pe transferurile de risc - nu pot fi lipsite de riscuri;

16.  observă că Regatul Unit a subscris 16,1 % din capitalul BEI, reprezentând 3,5 miliarde EUR din capitalul subscris și vărsat și 35,7 miliarde EUR din capitalul nevărsat al Băncii; solicită conducerii BEI să identifice și să informeze de urgență Parlamentul cu privire la impactul Brexit-ului asupra BEI cu scopul de a menține capacitatea BEI de a-și îndeplini obiectivele de politică;

17.  invită BEI, având în vedere provocarea cea mai presantă pentru aceasta cauzată de decizia Regatului Unit de a declanșa aplicarea articolului 50 și recunoscând că modalitățile detaliate de retragere nu pot fi anticipate, să prezinte Parlamentului o defalcare detaliată a proiectelor și a stadiului de punere în aplicare până la sfârșitul lui 2017, împreună cu o evaluare preliminară a riscurilor posibile;

Perfecționarea monitorizării valorii adăugate și adiționalității în cadrul gestionării financiare a BEI

18.  constată că, în 2016, portofoliul de împrumuturi, garanții și investiții al BEI a mobilizat 280 miliarde EUR din totalul investițiilor; constată că 67,7 miliarde EUR din investiții au fost legate de aprobările FEIS în 2016, acestea fiind dedicate în principal societăților mai mici (31 %), sectorului energetic (22 %), precum și cercetării, dezvoltării și inovării (22 %); regretă, cu toate acestea, faptul că o mare parte a investițiilor realizate în cadrul portofoliului FEIS a fost alocată pentru proiecte legate de combustibili fosili; reiterează necesitatea de a se efectua o analiză și o evaluare aprofundată cu privire la impactul pe care fiecare proiect îl are asupra mediului;

19.  consideră că este esențial să se multiplice rezultatele și să se asigure adiționalitatea; ia act de modelarea și de impactul estimat al activităților BEI, care ar trebui să contribuie la o creștere suplimentară de 1,1 % a PIB-ului și la crearea unui număr suplimentar de 1,4 milioane de locuri de muncă până în 2030; salută faptul că 385 000 de IMM-uri vor beneficia de finanțarea acordată de FEI, reamintind că IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei UE și sunt generatoare de locuri de muncă și de creștere economică durabilă; solicită BEI să raporteze periodic cu privire la efectele de pârghie actualizate; înțelege totuși că efectul de pârghie poate varia între sectoare și că un proiect cu un efect de pârghie mai scăzut nu implică neapărat o valoare adăugată scăzută;

20.  subliniază că activitatea BEI în perioada actuală de redresare lentă trebuie să fie atent direcționată către proiecte de înaltă calitate care să asigure o adiționalitate mai pronunțată față de alte instrumente existente ale Uniunii și de operațiunile principale ale BEI; așteaptă, în acest sens, o cooperare și mai strânsă între BEI, Comisie și statele membre, pentru a promova o mai mare flexibilitate a pieței și o îmbunătățire a infrastructurilor digitale și de transport, a căror absență este adesea percepută ca o barieră în calea investițiilor;

21.  consideră că ar trebui furnizate informații relevante de calitate cu privire la gestiune pentru fiecare proiect vizat, pe baza indicatorilor de monitorizare sau de adiționalitate, precum și de expunere la risc, pentru a permite o evaluare corectă a valorii adăugate a proiectului respectiv, a rolului său potențial ca motor pentru eficacitate sau a contribuției sale la economia UE;

22.  solicită BEI ca, în cazul în care sunt mobilizate fonduri publice la nivelul Uniunii, să prezinte informații detaliate referitoare la efectele de pârghie minime și medii realizate și direcționate către beneficiari sau proiecte și să precizeze importanța finanțărilor private mobilizate; solicită să se identifice în mod clar partea corespunzătoare efectului de pârghie al fondurilor publice și capitalului privat; consideră că există riscul ca efectul multiplicator să fie supraestimat și ca obiectivele definite și rezultatele să fie simple previziuni, neconfirmate de statistici tangibile, exacte, clare și actualizate;

Realizările FEIS până în prezent

23.  observă că, la sfârșitul exercițiului 2016, FEIS ar fi trebuit să mobilizeze investiții totale eligibile în valoare de 163,9 miliarde EUR; de asemenea, observă totuși că, potrivit planului operațional al Grupului BEI pentru 2018, volumul efectiv al investițiilor mobilizate în cadrul componentei pentru infrastructură și inovare (IIW) și al componentei IMM (SMEW) în 2016 s-a ridicat la nu mai mult de 85,5 miliarde EUR, care, împreună cu cele 37 de miliarde EUR în 2015, reprezintă investiții totale mobilizate de FEIS în valoare de 122,5 miliarde EUR;

24.  se întreabă dacă ținta ridicată de 500 de miliarde EUR poate fi atinsă la implementarea FEIS 2.0 și solicită BEI să demonstreze valoarea adăugată a FEIS ca instrument financiar de stimulare a investițiilor private;

25.  reamintește că logica aflată la baza FEIS, care este susținut de bugetul UE, spre deosebire de alte instrumente de finanțare actuale ale BEI, este de a asigura adiționalitatea prin identificarea unor sectoare cu adevărat adiționale și inovatoare orientate spre viitor și a unor proiecte cu grad de risc mai ridicat, alături de noi parteneri din sectorul privat;

26.  observă că existența unei complementarități între diferiții piloni ai Planului de investiții pentru Europa (PIE) este încă în fază incipientă; recunoaște că, deși Grupul BEI are un grad de influență ridicat asupra Platformei europene de consiliere în materie de investiții (EIAH) în cadrul pilonului 2, Grupul are o influență limitată asupra restului pilonului 2 (asigurarea faptului că finanțarea investițiilor ajunge la economia reală) sau a pilonului 3 (îmbunătățirea mediului de investiții - reforma în materie de reglementare);

27.  subliniază importanța criteriilor de adiționalitate, care presupun necesitatea de a sprijini operațiuni care sunt eligibile pentru sprijinul din FEIS doar atunci când acestea vizează remedierea unor disfuncționalități ale pieței identificate în mod clar sau a unor insuficiențe în materie de investiții și care nu ar fi putut fi desfășurate în aceeași măsură sau în același interval de timp fără sprijinul FEIS; solicită ca Grupul BEI să profite din plin de capacitatea sa de asumare a riscurilor, cu scopul de a selecta întreprinderile inovatoare, dar care, în același timp, prezintă potențialul de a aduce o valoare adăugată reală, de exemplu sub forma unor locuri de muncă stabile și de calitate;

28.   reamintește că evaluarea adiționalității tuturor proiectelor sprijinite de FEIS trebuie să fie documentată în mod corespunzător; regretă faptul că tablourile de bord pentru operațiunile aprobate nu sunt făcute publice în cadrul FEIS 1.0; reamintește că această nepublicare creează probleme în ceea ce privește răspunderea și transparența; subliniază importanța transparenței în ceea ce privește tabloul de bord al indicatorilor referitori la FEIS, care este, de asemenea, necesar pentru a verifica responsabilitatea Comitetului de investiții al FEIS și constată, prin urmare, cu satisfacție că tabloul de bord al indicatorilor va fi făcut public în cadrul FEIS 2.0; subliniază, de asemenea, nevoia unei definiții mai clare a principiului adiționalității în ceea ce privește activitățile mai riscante decât operațiunile standard ale BEI, pentru a asigura o mai mare coerență și transparență în procesul de selecție a proiectelor;

29.  invită BEI să furnizeze informații complete și relevante de gestiune calitativă privind punerea în aplicare a obiectivelor declarate ale FEIS, prezentând adiționalitatea și impactul lor efectiv în comparație cu criteriile de referință;

30.   solicită băncii să aducă clarificări cu privire la proiectele FEIS care ar putea include infrastructuri cu un impact ridicat asupra mediului și adiționalitate îndoielnică, precum biorafinării, oțelării, instalații de regazeificare și de stocare a gazelor și autostrăzi; solicită BEI să ia serios în considerare declarațiile autorităților locale, comunităților interesate și grupurilor societății civile, în conformitate cu procedurile de precauție; recomandă BEI, în conformitate cu principiul precauției, să înghețe și, dacă este necesar, să retragă finanțarea în cazurile în care există dovezi științifice sau riscuri grave de încălcare a legislației în domeniul mediului și de producere a unor daune sociale sau la adresa comunităților locale;

31.  insistă, în scopul asigurării răspunderii, asupra dezvoltării unor investiții orientate către rezultate care să fie evaluate periodic de Comitetul de investiții prin intermediul tabloului de bord al indicatorilor, pentru a identifica proiectele bine direcționate în ceea ce privește impactul macroeconomic real sau efectul de stimulare a unei creșteri economice durabile și a creării de locuri de muncă; solicită o imagine de ansamblu obiectivă asupra adiționalității și valorii adăugate a acestor proiecte, precum și asupra coerenței lor cu politicile Uniunii sau cu alte operațiuni clasice ale BEI;

32.  regretă faptul că doar 20 % din finanțarea FEIS sprijină proiecte care contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, în timp ce portofoliul standard ale BEI a atins pragul de 25 %; invită BEI să se asigure că standardele sale maxime sunt respectate în toate împrejurările, cu scopul de a proteja mediul și a îndeplini criteriile din cadrul COP21;

33.  este preocupat de faptul că, la sfârșitul lui 2016, investițiile FEIS în infrastructura socială (capital uman, cultură și sănătate) au fost de numai 4 % (mai puțin de 900 de milioane EUR), acesta fiind sectorul cu cea mai mică susținere din partea FEIS în ansamblu și în cadrul celor două componente individuale (IIW și SMEW); subliniază că există o necesitate clară și urgentă de a crește în mod semnificativ ponderea și volumul acestor investiții;

34.   regretă faptul că serviciile de sprijin existente nu sunt prezente la nivel local în fiecare stat membru pentru a aborda deficiențele legate de capacitate; consideră că actorii locali și regionali ar trebui să beneficieze de clarificările și orientările strategice corespunzătoare, în special în ceea ce privește poziționarea FEIS și posibila combinare a acestuia cu alte fonduri ale UE sau ale BEI; subliniază faptul că ar trebui îmbunătățită cooperarea între FEIS și alte surse de finanțare din partea UE (COSME, Orizont 2020) pentru a crea sinergii mai bune; subliniază că FEIS nu ar trebui să fie considerat drept o altă simplă sursă de finanțare complementară și că ar trebui să se acorde o atenție corespunzătoare pentru a se evita obiectivele duble sau finanțarea dublă;

35.  ia act de creșterea volumului activităților speciale ale BEI în urma primului an și jumătate de aplicare a FEIS; consideră că activitățile speciale ale BEI sprijinite de FEIS trebuie să ofere adiționalitate în comparație cu alte instrumente financiare ale BEI, FEI sau ale Uniunii;

36.  îndeamnă la îmbunătățirea transparenței procesului de selecție a operațiunilor și la comunicarea tuturor informațiilor operaționale cu privire la operațiunile semnate, prin intermediul tabloului de bord al indicatorilor, precum și la responsabilitatea operațiunilor;

37.  solicită ca modalitățile de guvernanță să fie simplificate pentru a defini mai bine responsabilitățile Comisiei și ale BEI, pentru a asigura independența și pentru a preveni conflictele de interese în rândul diferiților actori care participă la procesul decizional, în special al membrilor Comitetului de investiții al FEIS;

38.  salută creșterea gradului de răspundere al FEIS 2.0 în fața Parlamentului European (inclusiv prin rapoarte periodice și existența unui reprezentant al PE în Comitetul director al FEIS), precum și creșterea nivelului de transparență al tabloul de bord al indicatorilor referitori la FEIS; se așteaptă, prin urmare, ca evaluările proiectelor din cadrul tabloului de bord al indicatorilor să fie publicate, în conformitate cu regulamentul FEIS 2.0, pentru a garanta faptul că fondurile din bugetul UE sunt utilizate doar ca o garanție pentru proiectele a căror natură justifică un sprijin public suplimentar; regretă, cu toate acestea, faptul că propunerea de prelungire a FEIS nu a fost însoțită nici de o evaluare a impactului, astfel cum prevăd orientările privind o mai bună legiferare, nici de o evaluare ex-ante în conformitate cu articolele 30 și 140 din Regulamentul financiar pentru programele de cheltuieli și instrumentele financiare;

39.  recomandă ca rapoartele anuale să indice modul în care BEI a integrat recomandările formulate în rezoluțiile Parlamentului European, aceasta fiind o practică de raportare care ar trebui să fie formalizată;

Identificarea factorilor de schimbare și de creare de valoare în cadrul realizării obiectivelor politicilor publice ale UE

40.  ia act de raportul referitor la operațiunile desfășurate de BEI pe teritoriul UE în 2016, în care se evidențiază finanțarea pe care a furnizat-o în patru domenii de politici publice fundamentale, și anume, inovare și competențe (19,6 % din totalul împrumuturilor semnate de BEI în 2016 - 13,1 miliarde EUR), finanțarea IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie (31,7 % - 21,3 miliarde EUR), infrastructură (27,1 % - 18,1 miliarde EUR) și mediu (21,6 % - 14,5 miliarde EUR);

41.  regretă faptul că raportul nu furnizează informații structurate privind operațiunile desfășurate de BEI pe teritoriul UE în 2016 cu privire la una dintre politicile intersectoriale ale băncii, și anume coeziunea economică și socială; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, pentru al doilea an, în 2016, BEI nu a atins nivelul prevăzut de 30 % din investiții în favoarea coeziunii (26,8 % în 2016 și 25,2% în 2015 din investițiile realizate pe interiorul UE);

42.  subliniază necesitatea de a include în rapoartele anuale ale BEI o analiză mai detaliată, pe sectoare, a nevoilor de investiții în UE, în scopul de a putea identifica toate domeniile în care nivelul investițiilor este inferior în raport cu nivelul necesar pentru realizarea priorităților UE; consideră că BEI ar trebui să evalueze capacitatea instrumentelor sale de investiții de a contracara aceste deficite;

43.  este de părere că intensificarea activității de creditare a BEI s-ar putea realiza printr-o alocare mai eficientă și strategică a resurselor, vizând proiecte de investiții productive și durabile cu o valoare adăugată demonstrată, precum și o mai bună sinergie cu fondurile publice, cu scopul de a stimula investițiile publice și de a stimula cererea internă; subliniază că această intensificare ar trebui însoțită de o diversificare corespunzătoare a gamei de produse a BEI, inclusiv de o utilizare mai eficientă și transparentă a parteneriatelor public-privat, menținând în același timp în echilibru beneficiile publice și private, precum și de alte soluții inovatoare, pentru a răspunde mai bine nevoilor economiei reale;

44.  atrage atenția asupra numeroaselor solicitări adresate BEI de a juca un rol de catalizator și de facilitator pentru diseminarea bunelor practici în toate statele membre, în special prin intermediul băncilor naționale de promovare relevante, al platformelor și instituțiilor de investiții care constituie un instrument major în elaborarea unui răspuns coordonat al UE în ceea ce privește nivelul scăzut de investiții;

45.  regretă că investițiile sociale se ridică la mai puțin de 6 % din portofoliul anual al BEI; subliniază că coeziunea socială reprezintă un obiectiv orizontal al BEI de maximă prioritate și insistă ca banca să ia în considerare necesitatea de a reduce inegalitățile și disparitățile în cadrul UE și de a investi în sectorul social și la o scară geografică mai largă;

Sprijin pentru IMM-uri și întreprinderile cu capitalizare medie

46.  recunoaște că tendința de a dezvolta mai multe instrumente financiare pentru sprijinirea IMM-urilor, în comparație cu granturile clasice, reprezintă o provocare politică și o schimbare de orientare în ceea ce privește monitorizarea tranzacțiilor, gestionarea fondurilor și nivelul sau viteza plăților către IMM-uri; subliniază că IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie joacă un rol esențial în economia europeană, generând locuri de muncă și bogăție și promovând inovarea; subliniază că IMM-urile reprezintă peste 90 % din întreprinderile din UE și angajează două treimi din forța de muncă activă, și că, prin urmare, sprijinirea accesului la finanțare pentru IMM-uri și întreprinderile cu capitalizare medie trebuie să rămână o prioritate majoră pentru BEI; reamintește că BEI ar trebui să fie una dintre instituțiile care contribuie la reducerea deficitului de finanțare cu care se confruntă IMM-urile;

47.  constată că asistența acordată de BEI IMM-urilor a reprezentat circa 33,6 % din fondurile pe care le-a alocat în 2016 prin intermediul Fondului European de Investiții, mobilizând 36,2 miliarde EUR de investiții prin intermediari financiari, cu scopul de a susține 3,8 milioane de locuri de muncă;

48.  ia act de faptul că gama de produse InnovFin a fost extinsă prin crearea a două noi facilități de finanțare care vizează proiecte demonstrative în domeniul energiei din surse regenerabile și al bolilor infecțioase; salută realizarea unei operațiuni inovatoare în valoare de 140 milioane EUR asociată unei platforme de creditare de la persoană la persoană care pune în legătură investitorii cu IMM-urile care au nevoie de finanțare;

49.  invită BEI să colaboreze mai strâns cu intermediarii săi financiari din statele membre, cu scopul de a disemina informațiile relevante către potențialii beneficiari pentru a crea un climat favorabil antreprenorilor, care să le permită IMM-urilor un acces mai ușor la finanțare; subliniază importanța rolului BEI în facilitarea parteneriatelor și în consolidarea instrumentelor de susținere pentru finanțarea activităților microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor nou-înființate inovatoare; invită, de asemenea, BEI să intensifice cooperarea cu instituțiile publice regionale, pentru a optimiza posibilitățile de finanțare pentru IMM-uri;

50.  subliniază că BEI trebuie să continue să își dezvolte cultura riscului pentru a ameliora eficacitatea proprie și complementaritatea dintre intervențiile sale și diferitele politici ale UE, în special în regiunile dezavantajate economic sau regiunile caracterizate prin lipsa stabilității, în conformitate cu obiectivul recurent și de lungă durată de facilitare a accesului IMM-urilor la finanțare, însă fără a compromite principiile bunei gestiuni;

51.  subliniază necesitatea de a adapta programele de investiții la proiectele la scară mică, în scopul de a asigura participarea IMM-urilor; consideră că BEI ar trebui să contribuie la eliminarea eventualelor lacune în materie de finanțare pentru microîntreprinderi, prin intermediul unei utilizări sporite a instrumentelor și produselor financiare, cum ar fi facilitățile și garanțiile de microfinanțare;

52.  evidențiază faptul că accesul la finanțare și internaționalizarea reprezintă obstacole importante cu care se confruntă IMM-urile; subliniază că IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei europene; consideră că, deși se află pe drumul cel bun, BEI trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a asigura un acces mai ușor și mai eficient al IMM-urilor la finanțare, care să le permită integrarea în lanțurile valorice globale; consideră că BEI trebuie să sprijine întreprinderile din UE care doresc să desfășoare activități comerciale în străinătate, inclusiv prin Facilitatea de finanțare a comerțului;

Educație și competențe

53.  subliniază că investițiile în inovare și în competențe sunt esențiale pentru dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere a Europei și pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, printre care obiectivul de a aloca 3 % din PIB pentru cercetare și inovare; în special, își exprimă speranța că BEI, în cooperare cu Comisia și cu statele membre, va finanța proiecte care pot garanta, pe termen scurt și mediu, acoperirea deficitului de mână de lucru calificată, care reprezintă un obstacol puternic în calea investițiilor;

54.  constată că împrumuturile total acordate proiectelor inovatoare în 2016 s-au ridicat la 13,5 miliarde EUR, din care 12,2 miliarde EUR pentru primele semnături, iar costul total de investiție al proiectelor care corespund unor operațiuni noi a fost de 50,2 miliarde EUR;

55.  îndeamnă BEI să asigure sprijinul său societăților inovatoare pentru dezvoltarea și comercializarea de noi produse, procese și servicii, deoarece acestea se confruntă cu dificultăți în obținerea de asistență financiară din partea băncilor comerciale; subliniază rolul BEI în sprijinirea finalizării rețelei digitale a Europei (de exemplu, conexiuni de mare viteză în bandă largă) și a creării unei piețe digitale unice, inclusiv pentru serviciile digitale; încurajează BEI să creeze măsuri de stimulare pentru a promova investițiile publice și private în cercetare și dezvoltare în domenii precum tehnologia informației și comunicațiilor, științele vieții, alimentație, agricultura durabilă, silvicultura și tehnologiile cu emisii scăzute de carbon;

56.  salută revizuirea programului de creditare destinat economiei bazate pe cunoaștere în domeniul educației, care a condus la extinderea finanțării dincolo de inițiativele de finanțare adresate tinerilor pentru a include formarea profesională și învățarea pe tot parcursul vieții pentru toate grupurile de vârstă;

Investiții în infrastructură

57.  consideră că Uniunea ar trebui să pună în aplicare în mod prioritar proiecte cu o adevărată valoare adăugată europeană; are convingerea că o economie inovatoare și eficientă are nevoie de o infrastructură și de un sistem de transport avansate, ecologice și de înaltă calitate și că acestea ar trebui să se numere printre prioritățile Uniunii, acordând o atenție deosebită soluțiilor de transport și de infrastructură multimodale inovatoare în zonele slab populate;

58.  invită BEI să acorde o atenție sporită punerii în aplicare a proiectelor de infrastructură, în special în regiunile mai slab dezvoltate, pentru a se evita o încetinire a procesului de convergență economică; solicită, prin urmare, un proces de reflecție la nivelul Uniunii Europene pe tema finanțării publice de măsuri, chiar provizorii, care să permită o reală relansare a investițiilor publice în infrastructură;

59.  subliniază că politica de investiții europeană trebuie să acorde mai multă atenție chestiunilor de natură orizontală, în special în ceea ce privește viitoarele mijloace și servicii de transport durabile ceea ce va necesita dezvoltarea simultană și coerentă a unor rețele alternative în domeniul energiei și telecomunicațiilor; subliniază, prin urmare, rolul esențial al BEI în asigurarea finanțării pe termen lung, care este necesară pentru aceste tipuri de proiecte în condiții competitive;

60.  ia act de activitatea de finanțare a BEI în domeniul infrastructurilor și al transporturilor, în valoare totală de 18,1 miliarde EUR în 2016 și reamintește că este important să fie creată o adevărată valoare adăugată economică, de mediu și socială pentru cetățenii UE, precum și să se evalueze în mod detaliat ex ante proiectele selectate și ex post rezultatele obținute;

61.  invită BEI ca, în ceea ce privește operațiunile legate de infrastructură în cadrul UE, să aloce semnificativ mai multe resurse pentru o asistență consultativă cuprinzătoare acordată autorităților la nivel local și localităților mai mici într-o etapă mai timpurie a procesului de identificare și evaluare prealabilă a proiectelor;

62.  își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila finanțare de către BEI a proiectului privind gazoductul transadriatic întrucât nu este în conformitate, în proporții diferite în țările de tranzit, și anume Albania, Grecia și Italia, cu standardele sociale și de mediu minime impuse de principiile Equator; regretă faptul că BERD a alocat deja fonduri în valoare de 500 milioane EUR și consideră că proiectul nu este potrivit pentru investițiile din partea BEI și nu ar trebui finanțat de nicio bancă care aspiră să realizeze investiții responsabile în termeni sociali și de mediu;

Mediu și politici climatice

63.  ia act de angajamentul BEI de a acorda cel puțin 25 % din portofoliul de împrumuturi al UE creșterii economice cu emisii reduse de dioxid de carbon și rezistente la schimbările climatice; constată că, în 2016, valoarea totală a operațiunilor legate de mediu s-a ridicat la 14,4 miliarde EUR, din care 4,9 miliarde EUR pentru transporturile durabile, 5,0 miliarde EUR pentru protecția mediului și eficiența resurselor naturale și 4,6 miliarde EUR pentru energia din surse regenerabile și eficiența energetică; constată, de asemenea, că împrumuturile semnate pentru obiectivul transversal privind acțiunile în domeniul climei s-au ridicat la 17,5 miliarde EUR;

64.  evidențiază importanța obiectivelor stabilite de COP21 în ceea ce privește transporturile pentru combaterea schimbărilor climatice; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că transporturile reprezintă aproape un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră (GES) din Europa și constituie cauza principală a poluării aerului în orașe, având în vedere că emisiile din acest sector continuă să fie mai ridicate decât în 1990; ia act de faptul că în perioada 2014-2016 BEI a finanțat proiecte legate de energia fosilă în valoare totală de 5,3 miliarde EUR în statele membre, și anume două proiecte în domeniul petrolului, un proiect în domeniul cărbunelui și 27 de proiecte în domeniul gazelor, acordând și 976 milioane EUR prin intermediul garanției externe pentru șase proiecte din afara UE, din care unul referitor la cărbune și cinci la gaze fosile; subliniază că finanțarea ar trebui să favorizeze o trecere de la transportul rutier la moduri de transport mai durabile;

65.  subliniază că este important ca proiectele care urmează să fie finanțate sau cofinanțate de BEI să fie compatibile cu obiectivele naționale privind clima legate de punerea în aplicare a COP21;

66.  invită BEI să promoveze finanțarea proiectelor conforme cu strategia sa privind clima și cu Acordul de la Paris, reducându-și treptat sprijinul pentru combustibilii fosili, pentru a deveni un instrument esențial al UE în efortul comun global de combatere a schimbărilor climatice, precum și să susțină dezvoltarea durabilă și realizarea unui sistem energetic mai competitiv, sigur și sustenabil, în conformitate cu strategia energetică pentru 2030; în acest scop, invită BEI să se abțină de la finanțarea unor proiecte care implică tehnologii foarte poluante și învechite, în special atunci când facilitează investiții în sectorul energetic; invită BEI să acorde mai multe împrumuturi proiectelor de infrastructură publică care vizează să atenueze consecințele schimbărilor climatice (de exemplu, inundațiile) și proiectelor la scară mică de energie din surse regenerabile;

67.  invită BEI să își consolideze în continuare sprijinul acordat sectorului energiei din surse regenerabile, în special proiectelor descentralizate și la scară mică;

Răspunsul la provocările globale

68.  reamintește că 10 % din totalul împrumuturilor acordate de BEI vizează operațiuni desfășurate în afara Uniunii și salută faptul că volumul total al bugetului acordat de BEI promotorilor de proiecte din afara Uniunii Europene a crescut în comparație cu 2015; subliniază, din acest motiv, că este important ca BEI să raporteze anual, în legătură cu operațiunile sale desfășurate în afara Uniunii, cu privire la respectarea principiilor generale care călăuzesc acțiunea externă a Uniunii, precum și ca BEI să își joace rolul cuvenit în cadrul angajamentului reînnoit al UE privind coerența politicilor în favoarea dezvoltării și în armonie cu celelalte politici ale UE, Agenda 2030 a ONU și Acordul de la Paris, sprijinind crearea de locuri de muncă decente și educația, asigurând respectarea deplină a drepturilor omului și a drepturilor în domeniile muncii și mediului și promovând egalitatea de gen; subliniază că BEI ar trebui să țină cont în mod corespunzător de strategia comercială a UE, inclusiv de acordurile comerciale existente și viitoare, la sprijinirea întreprinderilor UE în străinătate;

69.  invită BEI să elaboreze o metodologie, în cooperare cu SEAE și DG DEVCO din cadrul Comisiei, pentru măsurarea impactului operațiunilor sale de creditare în afara UE asupra cooperării pentru dezvoltare a UE în ansamblu, în mod specific în ceea ce privește Agenda 2030 și impactul asupra drepturilor omului;

70.  ia act de inițiativele BEI menite să consolideze reziliența economică în țări de origine a migrației, în special de eforturile sale de a dezvolta un puternic efect multiplicator al politicii externe a UE în Africa;

71.  consideră că este esențial ca BEI să își extindă capacitatea de a-și asuma riscuri și de a le asigura, în special dacă este vorba despre proiecte pentru dezvoltarea și consolidarea sectorului privat și despre proiecte care țin de inițiativa pentru reziliență economică;

72.   reafirmă că este necesar ca Curtea de Conturi să își intensifice evaluările operațiunilor BEI care beneficiază de bugetul UE și să supravegheze mai îndeaproape operațiunile care țin de mandatul de acordare a împrumuturilor externe al BEI;

73.  subliniază faptul că operațiunile externe ale BEI ar trebui să servească drept sprijin pentru domenii de politică de importanță majoră pentru UE;

74.  ia act de faptul că BEI crește capacitatea Pachetului de finanțare a impactului pentru țările ACP pentru a-l transforma într-un fond reînnoibil, 300 milioane EUR fiind destinate pentru a trata chestiunea migrației în mod direct prin sprijinirea inițiativelor din sectorul privat; ia act de faptul că BEI va pune la dispoziție, de asemenea, 500 milioane EUR în cadrul Facilității de investiții pentru ACP pentru a viza proiectele din sectorul public axate pe migrație; subliniază că este important să nu se utilizeze fonduri ale BEI în scopul controalelor la frontieră și al controalelor de securitate; consideră, în schimb, că ar trebui să se pună accentul pe dezvoltarea durabilă a țărilor terțe; reiterează că este important să se efectueze controale detaliate privind obligațiile de diligență legate de drepturile omului pentru proiectele puse în aplicare; invită BEI, în contextul punerii în aplicare a proiectelor sale, să țină seama de orice încălcări ale drepturilor omului și să sisteze împrumuturile acordate în consecință;

75.  subliniază eficacitatea Facilității pentru investiții, lansată în 2003 în cadrul Acordului de la Cotonou și solicită ca un astfel de instrument să fie menținut după renegocierea în 2020 a acordurilor dintre UE și partenerii săi din regiunea ACP;

76.  invită BEI ca, având în vedere noul său mandat de acordare a împrumuturilor externe, să se asigure că noua prioritate în materie de migrație, care se adaugă priorităților precedente, și anume schimbările climatice, IMM-urile și infrastructurile socioeconomice, aduce valoare adăugată și adiționalitate reale; subliniază, prin urmare, necesitatea de a pune în aplicare într-un mod corespunzător Inițiativa privind reziliența economică creată recent, sprijinind proiectele care sunt diferite de cele finanțate anterior;

77.  salută rolul BEI în dezvoltarea sectorului privat local și sprijinul său pentru microfinanțare și recunoaște că activitățile sale oferă noi oportunități economice și comerciale; subliniază necesitatea unei adaptări adecvate și eficiente a activităților BEI la provocările internaționale actuale; solicită extinderea mandatului BEI de acordare a împrumuturilor externe, pentru a crește rolul său în realizarea dezvoltării durabile și în furnizarea unui răspuns strategic, care să abordeze cauzele profunde ale migrației, și ca acesta să joace un rol mai activ în noua strategie pentru sectorul privat; invită BEI, în acest sens, să se implice mai mult în proiectele de infrastructură, transport și digitalizare necesare pentru a promova rutele comerciale locale și regionale, precum și să stimuleze internaționalizarea IMM-urilor, contribuind astfel în mod activ la punerea în aplicare a Acordului OMC privind facilitarea comerțului; reamintește că BEI trebuie să își alinieze activitățile la ODD-urile ONU;

78.  ia act de faptul că, în 2016, BEI a aprobat noi instrumente de microfinanțare, unul pentru Caraibi, unul pentru Pacific și două pentru Africa, în valoare totală de 110 milioane EUR, precum și unul pentru țările din vecinătatea sudică, în valoare de 75 de milioane EUR; reamintește că facilitățile de microfinanțare și asistența tehnică ale BEI au adus 300 de milioane EUR pentru mai mult de 1,5 milioane de beneficiari; solicită BEI să includă în următorul său raport efectele de pârghie ale acestor instrumente, împreună cu fondurile alocate prin intermediul instrumentelor financiare de acțiune externă;

79.  ia act de faptul că, în 2016, jumătate din totalul operațiunilor de creditare ale BEI în cadrul mandatului de acordare a împrumuturilor externe au fost destinate intermediarilor financiari locali, cu obiectivul de a stimula acordarea de microcredite; invită BEI să efectueze o evaluare de gen a creditării din fondurile atrase de intermediari financiari, având în vedere că microcreditele sunt adresate în special femeilor întreprinzătoare;

80.  ia act de faptul că BEI intenționează să înființeze o filială pentru dezvoltare în cadrul Grupului BEI, care să devină banca de dezvoltare a UE; invită BEI și Comisia să desfășoare pregătiri cât mai transparente și incluzive, care să cuprindă un proces de consultare publică;

81.  observă că BEI, prin intermediul instrumentelor sale de creditare, poate fi o pârghie importantă pentru noua diplomație economică a UE; subliniază, în acest sens, că BEI trebuie să țină seama de considerente de diplomație economică în cadrul operațiunilor sale;

82.  susține consolidarea parteneriatelor dintre BEI și agențiile de dezvoltare ale statelor membre, precum și a proiectelor gestionate în comun de către BEI și alte bănci multilaterale de dezvoltare (BMD), în special în cazul în care acestea vizează realizarea ODD ale ONU pentru 2030;

83.  constată lipsa în ultimii ani a operațiunilor de sprijinire a investițiilor străine directe (ISD) vizând Asia; subliniază că investitorii din UE, în special IMM-urile, ar trebui să fie prezenți într-o măsură mai mare pe piața chineză, piața Indiei și piața zonei ASEAN și să beneficieze de condiții de concurență echitabile; invită BEI să ofere finanțare directă întreprinderilor din UE în sprijinul investițiilor externe, inclusiv prin mandatul de acordare a împrumuturilor externe;

Consolidarea guvernanței corporative, a practicilor de afaceri, a transparenței și a standardelor de responsabilitate ale BEI

84.  consideră că ar trebui consolidată legătura dintre analiza impactului și a performanței, pe de o parte, și dintre o mai mare responsabilitate și vizibilitate, pe de altă parte, pe baza unui proces de asigurare care să fie obligatoriu pentru toate părțile interesate (intermediarii financiari, promotorii și beneficiarii finali, cu un control strict al integrității și verificări de tipul „cunoaște-ți clientul”); invită BEI să publice informații privind subproiectele cu risc ridicat și să partajeze lecțiile învățate cu alte bănci multilaterale de dezvoltare internaționale, în special în ceea ce privește schimbul de informații cu privire la rezultatele verificărilor privind obligația de diligență în domeniul corporativ sau fiscal sau ale verificărilor de tipul „cunoaște-ți clientul”;

85.  recunoaște importanța unei campanii de sensibilizare a actorilor locali și regionali cu privire la disponibilitatea finanțării și a asistenței tehnice în întreaga UE; recunoaște, în plus, că este esențial ca diferitele părți interesate să fie informate de participarea BEI la finanțarea unor proiecte pentru ca, la nivel local, cetățenii să își cunoască dreptul de a introduce o cale de atac sau de a depune o plângere la Biroul mecanismului de tratare a plângerilor și la Ombudsmanul European; ia act de faptul că în 2016 au fost înregistrate 89 de plângeri, dintre care 84 au fost declarate admisibile, în comparație cu 56 de plângeri primite în 2015;

86.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu propunerea de revizuire a politicii BEI privind mecanismul de tratare a reclamațiilor (BEI CM) și invită BEI să se asigure, în special, că: - șeful acestui mecanism din cadrul BEI înregistrează toate plângerile în mod corespunzător și informează reclamanții cu privire la primirea plângerii lor înainte de a se lua o decizie privind admisibilitatea; - șeful mecanismului este independent de alte părți ale structurii de conducere a băncii și poate să ia toate deciziile privind admisibilitatea plângerii, fără să consulte serviciile Grupului BEI, luând și decizii cu privire la eligibilitatea plângerii pentru o anchetă/evaluare a conformității sau mediere, chiar dacă nu există un acord cu serviciile BEI, inspectorul general sau Comitetul de direcție; - se urmează exemplul Ombudsmanului European pentru definiția administrării defectuoase, astfel încât aceasta să includă forme de administrare necorespunzătoare sau incorectă, precum nereguli administrative, inechitate, discriminare, abuz de putere, absența unui răspuns, refuzul de a oferi informații și întârzieri inutile; - procedura este cât se poate de transparentă, iar mecanismul de tratare a reclamațiilor prezintă informații privind procedurile, operațiunile și cazurile sale în mod proactiv; - procedurile de recrutare pentru șeful și personalul mecanismului devin mai transparente;

87.  atrage atenția asupra îngrijorărilor exprimate în cadrul consultărilor publice cu privire la unele propuneri de revizuire a Biroului mecanismului de tratare a reclamațiilor din cadrul BEI, și anume, excluderea din sfera mecanismului a cazurilor legate de achizițiile publice, precum și a aspectelor legate de legalitatea politicii BEI și limitarea independenței Biroului mecanismului de tratare a reclamațiilor printr-o cerință preconizată de a consulta alte servicii înainte de a evalua dacă o plângere este admisibilă și prin reducerea capacității Biroului de a formula recomandări; încurajează cu tărie Comitetul de direcție să țină seama de aceste îngrijorări;

88.  subliniază importanța Ombudsmanului European în exercitarea controlului public asupra BEI;

89.  salută publicarea proceselor-verbale ale reuniunilor Consiliului de administrație al BEI și recomandă ca BEI să examineze și posibilitatea de a dezvălui informații neconfidențiale din cadrul reuniunilor Comitetului de direcție; își reiterează solicitarea privind publicarea sistematică, la nivel de proiect, a rapoartelor de finalizare pentru activitățile BEI în afara Europei, precum și a fișelor 3PA și REM pentru proiectele BEI; consideră că practica de a publica tabloul de bord al indicatorilor, astfel cum se prevede pentru FEIS 2.0, ar trebui să se aplice tuturor proiectelor implementate de BEI;

90.   este profund îngrijorat de faptul că conducerea băncii nu a oferit până acum niciun răspuns în legătură cu prevederile specifice de la punctele 75 și 76 din Rezoluția Parlamentului referitoare la raportul anual privind controlul activităților financiare ale BEI pe 2015 și reamintește necesitatea de a prevedea norme mai stricte privind conflictele de interese și criterii clare, stricte și transparente pentru a preveni orice formă de corupție; reiterează faptul că BEI trebuie să își revizuiască Codul de conduită pentru a se asigura că vicepreședinții săi nu sunt responsabili de operațiuni în statele lor membre de origine, întrucât aceasta reprezintă un risc la adresa independenței instituției; este profund preocupat de deficiențele identificate în actualele mecanisme ale BEI de prevenire a eventualelor conflicte de interese din cadrul organelor sale de conducere; invită BEI, în acest sens, pentru a preveni mai bine conflictele de interese în cadrul organelor sale de conducere și posibilele probleme de tip „ușă turnantă”, să ia în considerare recomandările Ombudsmanului și să își revizuiască Codul de conduită cât mai curând posibil; invită BEI să adere la acordul interinstituțional privind Registrul de transparență al UE, de îndată ce negocierile între Comisie, Parlament și Consiliu s-au încheiat;

91.  subliniază că combaterea tuturor formelor de practici fiscale dăunătoare ar trebui să rămână o prioritate importantă a BEI; solicită BEI să aplice fără întârziere legislația și standardele UE relevante privind evitarea sarcinilor fiscale, paradisurile fiscale și alte aspecte conexe și să solicite clienților săi să respecte aceste norme în consecință; își exprimă îngrijorarea cu privire la absența informațiilor din partea BEI referitoare la beneficiarii reali și finali, mai ales atunci când finanțarea se bazează pe fondurile de capital privat; îndeamnă BEI să ia măsuri proactive și să aplice măsuri de precauție sporite în cazurile în care se descoperă că proiectele finanțate de BEI au o legătură cu jurisdicții în privința cărora există preocupări de natură fiscală;

92.  insistă asupra necesității ca BEI să elaboreze o listă publică detaliată care să cuprindă criteriile de selecție a intermediarilor financiari, în scopul de a da mai multă vigoare angajamentului UE de a combate abuzurile fiscale și de a preveni cu mai mult succes riscurile de corupție și infiltrare a crimei organizate și a terorismului; subliniază nevoia de a îmbunătăți criteriile de evaluare a proiectelor pentru a se asigura că fondurile UE nu sunt investite prin intermediul unor entități din țări terțe care nu respectă standardele fiscale internaționale;

93.  subliniază că ar trebui consolidate standardele în domeniul transparenței fiscale și buna guvernanță în chestiuni fiscale, în special în ceea ce privește dispozițiile privind evitarea obligațiilor fiscale; ia act de adoptarea, la sfârșitul anului 2017, a listei UE a jurisdicțiilor fiscale necooperante; invită, în acest sens, BEI să își consolideze politica privind jurisdicțiile netransparente și necooperante (politica JNC) în actuala sa revizuire, dezvoltând o politică fiscală responsabilă mai amplă; solicită BEI să demonstreze fezabilitatea unor standarde mai ridicate de transparență fiscală, adoptând o politică care trece dincolo de cerințele minime legale, asumându-și o funcție de orientare în materie de fiscalitate echitabilă; subliniază, în special, necesitatea de a condiționa acordarea de împrumuturi directe și indirecte de publicarea unor date fiscale și financiare pentru fiecare țară, precum și de divulgarea datelor privind proprietarii efectivi ai entităților beneficiare și intermediarilor financiari implicați în operațiunile de finanțare, fără derogări;

94.  ia act cu satisfacție de importanța acordată de BEI politicii sale de toleranță zero față de fraude, corupție și coluziune; invită BEI să ia toate măsurile corespunzătoare, inclusiv suspendarea plăților și a acordării de împrumuturi, cu scopul de a proteja interesele financiare ale BEI și UE ori de câte ori OLAF sau anchetele penale impun acest lucru și, de asemenea, solicită BEI să își adapteze normele interne în consecință; subliniază necesitatea de a divulga informații cu privire la sistemul de contractare și de subcontractare, în scopul de a evita orice risc de fraudă și corupție; subliniază că site-ul de internet al BEI ar trebui să conțină un spațiu dedicat și vizibil unde să fie enumerate în mod public entitățile excluse, pentru a asigura un efect disuasiv; subliniază că este important ca BEI să intre în rețelele de excludere încrucișată cu alți creditori multilaterali; invită BEI să își armonizeze politica de excludere cu alți creditori multilaterali, cum ar fi Banca Mondială, care a înregistrat peste 800 de persoane fizice și societăți ca fiind „excluse”, în ciuda faptului că volumul său de finanțare este aproximativ jumătate din cel al BEI;

95.  speră că, în conformitate cu comunicarea Comisiei din 2016, BEI va continua implementarea și ameliorarea unei strategii externe pentru impozitarea eficace, asigurând respectarea normelor internaționale în materie de transparență fiscală, inclusiv promovarea raportării internaționale pentru fiecare țară în parte; invită BEI să garanteze o calitate mai înaltă a informațiilor privind beneficiarii finali și să prevină eficace tranzacțiile cu intermediari financiari care au consecințe negative în ceea ce privește transparența, fraudele, corupția, criminalitatea organizată, spălarea banilor sau au repercusiuni negative sociale și de mediu;

96.  regretă faptul că scandalul „Dieselgate” a ridicat o serie de întrebări referitoare la faptul că Volkswagen ar fi primit împrumuturi de la BEI prin fraudă și înșelătorie; solicită BEI să dea curs recomandărilor OLAF și să ia măsuri active în cadrul politicii sale de combatere a fraudei;

97.  subliniază că ancheta de corupție în jurul scandalului creat de sistemul MOSE a durat foarte mult și s-a încheiat la 14 septembrie 2017 printr-o sentință a Tribunalului din Veneția care condamnă două personalități, direct implicate în acest scandal, la 4 ani de închisoare și confiscarea a 9 575 000 EUR; regretă faptul că între 2011 și 2013 BEI a acordat împrumuturi în valoare de 1,2 miliarde EUR pentru realizarea proiectului MOSE, ultimul dintre acestea fiind acordat după deschiderea anchetelor de corupție de către autoritățile naționale; solicită BEI să asigure că politica sa de toleranță zero față de fraude este aplicată cu maximum de rigoare și să retragă întreaga finanțare pentru proiectul MOSE și proiectele legate de el prin intermediul sistemului de întreprinderi și beneficiari implicați în executarea proiectelor în regiunea Veneto, în special a tronsonului din autostrada A4 denumit „Passante di Mestre, în legătură cu care se desfășoară anchete pentru fraudă fiscală, corupție și infiltrare a criminalității organizate, și a celei de a treia benzi a autostrăzii A4 pe tronsonul Veneția - Trieste; invită BEI să efectueze investigații interne corespunzătoare cu privire la selectarea beneficiarilor și la acordarea și administrarea fondurilor sale și să publice rezultatele acestora;

98.  salută revizuirea periodică a cadrului bancar și a celor mai bune practici din cadrul Grupului BEI cu scopul de a identifica lacunele în materie de conformitate; consideră că mandatele BEI și FEI necesită un sistem cuprinzător și regulat de evaluare a riscurilor și de supraveghere la nivelul Grupului BEI, ceea ce face ca perfecționarea proceselor operaționale de bază și schimbul de informații legate de gestionarea mandatelor să constituie elemente esențiale pentru responsabilitatea globală a BEI;

99.  salută propunerile Comitetului de etică și conformitate al BEI în domeniul guvernării corporative și al transparenței, cum ar fi introducerea unor aspecte etice în domeniul său de competență, în plus față de mecanismele destinate să prevină mai bine conflictele de interese în cadrul organelor de conducere și eventualele cazuri de tip „uși turnante”, introducerea unei proceduri de suspendare pentru membrii Comitetului de gestionare și crearea unui comitet consultativ care va avea posibilitatea de a emite avize înainte de numirea oficială a membrilor Comitetului de gestionare;

100.  subliniază importanța consolidării obligațiilor de integritate post-angajare și de a stabili sancțiuni concrete pentru eventualele cazuri de tip „ușă turnantă” între cele mai înalte funcții de conducere ale BEI și sectorul privat; consideră, prin urmare, că perioada existenței stării de incompatibilitate în care foștii membri ai Consiliului de administrație nu pot face lobby pe lângă organismele de guvernanță ale BEI sau pe lângă personalul acesteia ar trebui să fie de cel puțin 12 luni;

101.  salută inițierea procesului de revizuire a politicii BEI privind denunțarea, precum și actualizările referitoare la punerea în aplicare a Cadrului Grupului BEI pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (AML-CFT), de la adoptarea sa în 2014 de către BEI, în strânsă legătură cu cerințele legate de principiul „cunoaște-ți clientul” pentru portofoliile actuale și noile activități economice;

Acțiuni întreprinse în urma recomandărilor Parlamentului

102.  solicită din nou BEI să raporteze cu privire la situația actuală și la stadiul recomandărilor anterioare formulate de Parlament în rezoluțiile sale anuale, în special în ceea ce privește impactul activităților sale de creditare;

o

o o

103.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Băncii Europene de Investiții, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

  Texte adoptate, P7_TA (2014)0201.

(2)

  Texte adoptate, P8_TA (2015)0183.

(3)

  Texte adoptate, P8_TA (2016)0200.

(4)

  Texte adoptate, P8_TA (2017)0138.

(5)

  JO L 280, 27.10.2011, p. 1.

(6)

  JO L 135, 8.5.2014, p. 1.

(7)

  JO L 169, 1.7.2015, p. 1.


AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional (20.2.2018)

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la raportul anual privind controlul activităților financiare ale BEI pe 2016

(2017/2190(INI))

Raportor pentru aviz: Sander Loones

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește că 10 % din totalul împrumuturilor acordate de BEI vizează operațiuni desfășurate în afara Uniunii și salută faptul că volumul total al bugetului acordat de BEI promotorilor de proiecte din afara Uniunii Europene a crescut în comparație cu 2015; subliniază, din acest motiv, că este important ca BEI să raporteze anual, în legătură cu operațiunile sale desfășurate în afara Uniunii, cu privire la respectarea principiilor generale care călăuzesc acțiunea externă a Uniunii, precum și ca BEI să își joace rolul cuvenit în cadrul angajamentului reînnoit al UE privind coerența politicilor în favoarea dezvoltării și în armonie cu celelalte politici ale UE, Agenda 2030 a ONU și Acordul de la Paris privind schimbările climatice, sprijinind crearea de locuri de muncă decente și educația, asigurând respectarea deplină a drepturilor omului și a drepturilor în domeniile muncii și mediului și promovând egalitatea de gen; subliniază că BEI ar trebui să țină cont în mod corespunzător de strategia comercială a UE, inclusiv de acordurile comerciale existente și viitoare, la sprijinirea întreprinderilor UE în străinătate;

2.  invită BEI să elaboreze o metodologie, în cooperare cu SEAE și DG DEVCO din cadrul Comisiei, pentru măsurarea impactului operațiunilor sale de creditare în afara UE asupra cooperării pentru dezvoltare a UE în ansamblu, în mod specific în ceea ce privește Agenda 2030 și impactul asupra drepturilor omului;

3.  observă că BEI, prin intermediul instrumentelor sale de creditare, poate fi o pârghie importantă pentru noua diplomație economică a UE; subliniază, în acest sens, că BEI trebuie să țină seama de considerente de diplomație economică în cadrul operațiunilor sale;

4.  susține consolidarea parteneriatelor dintre BEI și agențiile de dezvoltare ale statelor membre, precum și a proiectelor gestionate în comun de către BEI și alte bănci multilaterale de dezvoltare (BMD), în special în cazul în care acestea vizează realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU pentru 2030;

5.  evidențiază faptul că accesul la finanțare și internaționalizarea reprezintă obstacole importante cu care se confruntă IMM-urile; subliniază că IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei europene; consideră că, deși se află pe drumul cel bun, BEI trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a asigura un acces mai ușor și mai eficient al IMM-urilor la finanțare, care să le permită integrarea în lanțurile valorice globale; consideră că BEI trebuie să sprijine întreprinderile din UE care doresc să desfășoare activități comerciale în străinătate, inclusiv prin Facilitatea de finanțare a comerțului;

6.  constată lipsa în ultimii ani a operațiunilor de sprijinire a investițiilor străine directe (ISD) vizând Asia; subliniază că investitorii din UE, în special IMM-urile, ar trebui să fie prezenți într-o măsură mai mare pe piața chineză, piața Indiei și piața zonei ASEAN și să beneficieze de condiții de concurență echitabile; invită BEI să ofere finanțare directă întreprinderilor din UE în sprijinul investițiilor externe, inclusiv prin mandatul de acordare a împrumuturilor externe (ELM);

7.  reamintește că țările vizate de politica europeană de vecinătate și țările ACP ar trebui să beneficieze, în mod prioritar, de proiectele de investiții ale BEI; regretă, în acest sens, că Africa a primit cel mai redus pachet financiar în 2016 în comparație cu alte regiuni ale lumii; solicită inversarea acestei tendințe în anii următori;

8.  subliniază eficacitatea Facilității pentru investiții, lansată în 2003 în cadrul Acordului de la Cotonou, și solicită ca un astfel de instrument să fie menținut după renegocierea în 2020 a acordurilor dintre UE și partenerii săi din regiunea ACP;

9.  salută rolul BEI în dezvoltarea sectorului privat local și sprijinul său pentru microfinanțare și recunoaște că activitățile sale oferă noi oportunități economice și comerciale; subliniază necesitatea unei adaptări adecvate și eficiente a activităților BEI la provocările internaționale actuale; solicită extinderea ELM al BEI, pentru a crește rolul său în realizarea dezvoltării durabile și în furnizarea unui răspuns strategic, care să abordeze cauzele profunde ale migrației, și ca acesta să joace un rol mai activ în noua strategie pentru sectorul privat; invită BEI, în acest sens, să se implice mai mult în proiectele de infrastructură, transport și digitalizare necesare pentru a promova rutele comerciale locale și regionale, precum și să stimuleze internaționalizarea IMM-urilor, contribuind astfel în mod activ la punerea în aplicare a Acordului OMC privind facilitarea comerțului; reamintește că BEI trebuie să își alinieze activitățile la ODD-urile ONU;

10.  ia act de faptul că, în 2016, BEI a aprobat noi instrumente de microfinanțare, unul pentru Caraibe, unul pentru Pacific și două pentru Africa, în valoare totală de 110 milioane EUR, precum și unul pentru țările din vecinătatea sudică, în valoare de 75 de milioane EUR; reamintește că facilitățile de microfinanțare și asistența tehnică ale BEI au adus 300 de milioane EUR pentru mai mult de 1,5 milioane de beneficiari; solicită BEI să includă în următorul său raport efectele de pârghie ale acestor instrumente, împreună cu fondurile alocate prin intermediul instrumentelor financiare de acțiune externă;

11.  ia act de faptul că, în 2016, jumătate din totalul operațiunilor de creditare ale BEI în cadrul ELM au fost destinate intermediarilor financiari locali, cu obiectivul de a stimula acordarea de microcredite; invită BEI să efectueze o evaluare de gen a creditării din fondurile atrase de intermediari financiari, având în vedere că microcreditele sunt adresate în special femeilor întreprinzătoare;

12.  consideră că este esențial ca BEI să își extindă capacitatea de a-și asuma riscuri și de a le asigura, în special dacă este vorba despre proiecte pentru dezvoltarea și consolidarea sectorului privat și despre proiecte care țin de inițiativa pentru reziliență economică;

13.  invită BEI să îmbunătățească accesul la informații cu privire la sistemul de contractare și subcontractare, precum și la datele financiare privind proiectele finanțate de BEI și conformitatea lor cu ODD-urile; solicită BEI, în special, să furnizeze informații mai bune și mai sistematice, în special către Parlamentul European, în ceea ce privește creditarea din fondurile atrase de intermediarii săi financiari, cu scopul de a ameliora atât eficacitatea controlului parlamentar, cât și transparența; subliniază importanța unui proces decizional incluziv, cu participarea părților interesate relevante și a organizațiilor societății civile;

14.  invită BEI să promoveze finanțarea proiectelor conforme cu strategia sa privind clima și cu Acordul de la Paris, reducându-și treptat sprijinul pentru combustibilii fosili, pentru a deveni un instrument esențial al UE în efortul comun global de combatere a schimbărilor climatice, precum și să susțină dezvoltarea durabilă și realizarea unui sistem energetic mai competitiv, sigur și sustenabil, în conformitate cu strategia energetică pentru 2030; în acest scop, invită BEI să se abțină de la finanțarea unor proiecte care implică tehnologii foarte poluante și învechite, în special atunci când facilitează investiții în sectorul energetic; invită BEI să acorde mai multe împrumuturi proiectelor de infrastructură publică care vizează să atenueze consecințele schimbărilor climatice (de exemplu, inundațiile) și proiectelor la scară mică de energie din surse regenerabile.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

20.2.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

31

2

1

Membri titulari prezenți la votul final

Laima Liucija Andrikienė, David Campbell Bannerman, Daniel Caspary, Salvatore Cicu, Santiago Fisas Ayxelà, Christofer Fjellner, Karoline Graswander-Hainz, Heidi Hautala, Nadja Hirsch, Patricia Lalonde, Bernd Lange, David Martin, Anne-Marie Mineur, Sorin Moisă, Alessia Maria Mosca, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Viviane Reding, Tokia Saïfi, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Joachim Schuster, Joachim Starbatty, Adam Szejnfeld, Hannu Takkula, Iuliu Winkler, Jan Zahradil

Membri supleanți prezenți la votul final

Bendt Bendtsen, Klaus Buchner, Nicola Danti, Agnes Jongerius, Sajjad Karim, Jarosław Wałęsa

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Mario Borghezio, Jacques Colombier

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

31

+

ALDE

Nadja Hirsch, Patricia Lalonde, Marietje Schaake, Hannu Takkula

ECR

David Campbell Bannerman, Sajjad Karim, Joachim Starbatty, Jan Zahradil

GUE/NGL

Helmut Scholz

PPE

Laima Liucija Andrikienė, Bendt Bendtsen, Daniel Caspary, Salvatore Cicu, Santiago Fisas Ayxelà, Christofer Fjellner, Sorin Moisă, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Viviane Reding, Tokia Saïfi, Adam Szejnfeld, Jarosław Wałęsa, Iuliu Winkler

S&D

Nicola Danti, Karoline Graswander-Hainz, Agnes Jongerius, Bernd Lange, David Martin, Alessia Maria Mosca, Joachim Schuster

VERTS/ALE

Klaus Buchner, Heidi Hautala

2

-

ENF

Mario Borghezio, Jacques Colombier

1

0

GUE/NGL

Anne-Marie Mineur

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

26.3.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

20

0

3

Membri titulari prezenți la votul final

Inés Ayala Sender, Ryszard Czarnecki, Martina Dlabajová, Raffaele Fitto, Luke Ming Flanagan, Ingeborg Gräßle, Jean-François Jalkh, Wolf Klinz, Arndt Kohn, Gilles Pargneaux, Georgi Pirinski, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Claudia Schmidt, Bart Staes, Indrek Tarand, Marco Valli, Derek Vaughan, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Andrey Novakov, Patricija Šulin

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Laura Ferrara, Norbert Lins, Lieve Wierinck


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

20

+

ALDE

Martina Dlabajová, Wolf Klinz, Lieve Wierinck

ECR

Ryszard Czarnecki

EFDD

Laura Ferrara, Marco Valli

PPE

Ingeborg Gräßle, Norbert Lins, Andrey Novakov, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Claudia Schmidt, Patricija Šulin, Joachim Zeller

S&D

Inés Ayala Sender, Arndt Kohn, Gilles Pargneaux, Georgi Pirinski, Derek Vaughan

VERTS/ALE

Bart Staes, Indrek Tarand

0

-

 

 

3

0

ECR

Raffaele Fitto

ENF

Jean-François Jalkh

GUE/NGL

Luke Ming Flanagan

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 13 aprilie 2018Notă juridică