Procedură : 2017/2259(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0162/2018

Texte depuse :

A8-0162/2018

Dezbateri :

PV 30/05/2018 - 28
CRE 30/05/2018 - 28

Voturi :

PV 31/05/2018 - 7.10

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0240

RAPORT     
PDF 927kWORD 92k
3.5.2018
PE 615.434v01-00 A8-0162/2018

referitor la punerea în aplicare a strategiei UE pentru tineret

(2017/2259(INI))

Comisia pentru cultură și educație

Raportoare: Eider Gardiazabal Rubial

AMENDAMENTE
EXPUNERE DE MOTIVE – REZUMATUL FAPTELOR ȘI CONSTATĂRILOR
 PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

EXPUNERE DE MOTIVE – REZUMATUL FAPTELOR ȘI CONSTATĂRILOR

Viitorul cadru pentru o acțiune UE în domeniul tineretului va fi decis într-un moment crucial pentru Europa, când au loc negocierile pentru Brexit și discuțiile cu privire la următorul CFM, la viitoarea generație de programe esențiale, și anume Erasmus +, Europa Creativă, Europa pentru cetățeni și Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, precum și cu privire la noul Corp european de solidaritate.

Totodată, măsurile de austeritate luate în contextul crizei economice au avut un impact negativ asupra cetățenilor europeni. Tinerii europeni sunt primele victime ale insuficienței investiților în educație și cultură, ale șomajului și ale reducerii serviciilor sociale. În consecință, cei mai mulți privesc cu teamă înspre viitor și se simt sacrificați pentru interese economice. Cifrele vorbesc de la sine. În prezent, aproape un tânăr din trei cu vârsta între 18 și 24 de ani este expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială în Uniunea Europeană(1). În 2016, rata șomajului tinerilor (grupa de vârstă 15-24) în UE a fost de 18,7 %, față de 15,6 % în 2008. În zona euro, rata șomajului în rândul tinerilor este în continuare de peste 20 %. În plus, rata tinerilor neîncadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET)(2) în UE este de 15,6%, față de 14,2% în 2008(3). Pe lângă aceștia, numeroși tineri care au un loc de muncă se confruntă cu probleme grave, cum ar fi condițiile de muncă precare în ceea ce privește salariile, stresul și durata contractelor. Pentru tinerii europeni, este uneori foarte dificil să se simtă parte a societății. Într-adevăr, fie că lucrează, fie că nu, lipsa de încredere în tineri conduce, de exemplu, la refuzarea acordării de credite. În consecință, frustrarea crește și tinerii se simt excluși. Excluziunea socială are un impact negativ grav asupra condițiilor de viață, participării civice, vieții personale și sănătății tinerilor.

În același timp, economia europeană se reface și este în prezent pe o traiectorie destul de solidă de creștere, iar șomajul este în scădere. Cu toate acestea, nivelul inegalităților este în continuare ridicat în Uniunea Europeană, iar riscul de sărăcie afectează în special tinerii europeni.

În acest context, tinerii au devenit o prioritate pentru Uniunea Europeană și, prin urmare, au fost deja lansate inițiative în vederea combaterii șomajului în rândul tinerilor, a creșterii participării acestora, a favorizării incluziunii și a promovării activităților de voluntariat. Rezultatele sunt pozitive, dar obiectivele sunt departe de a fi atinse și, prin urmare, Strategia UE pentru tineret ar trebui să fie îmbunătățită și consolidată.

Rezultatele evaluării actualei Acțiuni a UE în domeniul tineretului (2010-2018)

Actuala acțiune a UE în domeniul tineretului (2010-2018), cunoscută ca „Strategia UE pentru tineret”, reprezintă continuarea celei precedente(4) și are drept obiectiv să creeze mai multe oportunități, egale, pentru toți tinerii, în special în educație și pe piața forței de muncă, pentru a răspunde unora dintre provocările enumerate mai sus. De asemenea, strategia are ca obiectiv promovarea cetățeniei active, a incluziunii sociale și a solidarității tuturor tinerilor și, prin urmare, se concentrează asupra mecanismelor pentru participarea tinerilor la procesul de elaborare a politicilor.

Aceste obiective sunt însă foarte generale și ambițioase. Prin urmare, este dificil de evaluat dacă au fost îndeplinite, întrucât oportunitățile și participarea tinerilor în Europa depind de numeroși factori legați de situația socioeconomică din țările respective; evaluarea este, de asemenea, o țintă în mișcare, având în vedere schimbarea circumstanțelor.

Actuala Strategie a UE pentru tineret cuprinde un număr foarte mare de inițiative, propuse în diferite domenii de acțiune (nu toate coincid cu domeniile de politică), care, în combinație cu un mecanism mai degrabă complicat de stabilire a priorităților politice prin metoda deschisă de coordonare (MDC), nu asigură o identificare clară a obiectivelor, obiectivele globale rămânând doar motto-uri generale.

Este important de remarcat lipsa unor repere clare în politica pentru tineret a Uniunii Europene. Prin urmare, schimbul de bune practici încă se reduce la oferirea unor exemple de măsuri luate, în limitele circumstanțelor specifice fiecărei țări.

Prin urmare, stabilirea unor distincții între domeniile de acțiune ar trebui completată de o abordare transversală holistică, având în vedere faptul că aspectele legate de elaborarea politicii de tineret sunt strâns interconectate (educație, ocuparea forței de muncă, inovare, voluntariat), după cum dovedesc constant documentele specifice de politică și activitatea grupurilor de experți care se ocupă de Strategia pentru tineret. Concluzia Conferinței europene privind viitorul Strategiei UE pentru tineret din mai 2017 a fost similară, sugerând că viitoarea strategie „are obiective ambițioase într-un număr redus de domenii [...]”.(5)

De asemenea, se poate remarca că lipsesc în general instrumente care să permită evaluarea impactului politicilor, deoarece instrumentele utilizate până în prezent oferă o compilație de date care nu sunt ușor de comparat și nu reușesc să ilustreze impactul real al politicilor alese în cazul fiecărui stat membru. Studiul de evaluare efectuat de Comisia Europeană referitor la actuala SET urmărea într-adevăr să măsoare impactul acesteia asupra politicilor pentru tineret(6). Cu toate acestea, era de așteptat ca absența unor indicatori cantitativi de măsurare a efectelor directe ale strategiei asupra situației tinerilor, precum și natura și sfera de aplicare a MDC să conducă la „o gamă largă de efecte”(7).

În practică, mecanismul de raportare care constă în prezentarea unor rapoarte referitoare la tineret o dată la trei ani oferă o serie de exemple, transmise de statele membre, cu privire la transpunerea în practică a sugestiilor specifice incluse în Strategia pentru tineret, pe baza cărora pot fi trase doar concluzii foarte generale. Prin urmare, se poate concluziona că este necesar un sistem mai elaborat de înregistrare a evoluțiilor concepțiilor naționale asupra politicii de tineret.

Este dificil de imaginat stabilirea unor obiective concrete la nivel european și național într-un domeniu în care statele membre ale UE își mențin competențele, iar acțiunea UE se limitează la coordonare și sprijin. „Principala valoare adăugată europeană a strategiei din perspectiva statelor membre a fost că aceasta le oferă inspirație politică, cunoștințe și expertiză, forță de levier și legitimitate, oportunități și resurse(8).”

În cele din urmă, conform Comisiei Europene, evaluarea externă „arată că statele membre sunt interesate să continue cooperarea în chestiunile legate de tineret la nivelul UE”. Din nefericire, principalele obstacole sunt legate de resursele limitate disponibile la nivel național.

Necesitatea unei Strategii UE pentru tineret mai bine coordonate și mai concentrate

În acest raport de aplicare dorim să oferim o serie de elemente pentru o strategie puternică, pe termen lung și bine coordonată, în interesul tinerilor europeni.

În primul rând, Strategia UE pentru tineret este concepută pentru tineri, drept pentru care aceștia ar trebui să fie primii interlocutori. Este imperios necesar să li se dea posibilitatea de a se exprima, fie printr-un dialog structurat reușit, fie prin alte forme care să asigure o elaborare participativă a politicilor, cum ar fi crearea unui forum de discuții între tineri și factorii de decizie. Tinerii ar trebui să aibă acces cu ușurință la procesele decizionale de la nivelul UE, pentru a-și împărtăși punctele de vedere și a aduce o contribuție relevantă la acestea. În paralel, partenerii sociali, organizațiile societății civile și sectorul educațional ar trebui consultați pe larg. În plus, Uniunea Europeană ar trebui să acționeze în strânsă colaborare cu nivelurile național, regional și local, pentru a găsi măsurile adecvate care trebuie luate și promovate în rândul cetățenilor europeni.

În al doilea rând, toți tinerii ar trebui integrați pe piața forței de muncă și ar trebui să aibă locuri de muncă de calitate, și ar trebui să ne consolidăm eforturile pentru a le oferi oportunități egale, astfel încât să le asigurăm o integrare durabilă pe piața forței de muncă și locuri de muncă pe termen lung. Tinerii ar trebui să aibă posibilitatea de a-și orienta evoluția carierei în funcție de calificările și interese lor profesionale. Tinerii europeni trebuie să aibă o viziune mai optimistă asupra viitoarei lor cariere profesionale și a perspectivelor de pensie. Majoritatea consideră că nu vor putea beneficia de o pensionare de calitate, datorită degradării progresive a sistemelor de asigurări sociale. În consecință, pentru a le asigura viitorul, trebuie promovat un nou pact social între generații.

În al treilea rând, tinerii au dreptul de a trăi într-un mediu sănătos și de a avea acces la educație și cultură, acesta reprezentând un drept fundamental. De la educația secundară până la universitate, toți tinerii ar trebui să aibă posibilitatea de a studia și de a beneficia de experiența mobilității, în pofida dificultăților socioeconomice. Ar trebui acordată o atenție deosebită grupurilor marginalizate, cum ar fi persoanele cu nevoi speciale, minoritățile etnice, migranții și refugiații. În plus, toți tinerii ar trebui să aibă un acces ușor la cultură, acesta fiind esențial într-o perioadă în care intoleranța, radicalizarea și extremismul sunt în creștere în Europa. Dialogul intercultural ar trebui promovat, pentru a onora adagiul Europei unite în diversitate. De asemenea, tinerii nu se pot bucura de viață dacă mediul în care trăiesc nu este sănătos. Potrivit ONU, poluarea aerului afectează dezvoltarea creierului în creștere al copiilor. În plus, în viitorul apropiat aproape 66 % din populația mondială va trăi în mediul urban. De aceea este esențial să facem un efort și să propunem tinerilor o alternativă. Ar trebui promovate activitățile sportive, pentru binele fizic al tinerilor. Confortul psihic este, de asemenea, afectat de stresul profesional și al vieții zi cu zi, care constituie întotdeauna o presiune suplimentară asupra tinerilor, de la care se așteaptă să fie productivi, calificați și flexibili. Piața forței de muncă este într-adevăr extrem de competitivă și tinerii sunt adesea obligați să facă stagii prelungite până la găsirea unui prim loc de muncă propriu-zis. Pe lângă stres, hărțuirea cibernetică afectează tinerii de la o vârstă fragedă. În consecință, Strategia UE pentru tineret ar trebui concepută pe o structură intersectorială și ar trebui să facă parte din strategia de dezvoltare durabilă.

În fine, pentru a obține rezultate fiabile, programele europene ar trebui să fie consolidate, îmbunătățite, promovate și finanțate corespunzător, cu o viziune pe termen lung coordonată. Un buget ambițios ar trebui să susțină toate inițiativele ale căror rezultate sunt vizibile pe termen lung.

Este important de reamintit și de subliniat că, deși competențele de bază pentru politicile pentru tineret aparțin, desigur, statelor membre, este esențial ca autoritățile naționale relevante să accelereze ritmul cooperării în cadrul strategiei, întrucât una dintre cele mai puternice critici aduse cooperării actuale este extrema variabilitate a rezultatelor obținute, absența unei raportări sistematice și inexistența unor date fiabile cu privire la aplicarea strategiei.

(1)

Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, se estimează că, în 2011, 29,8 % dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială în UE. Datele pot fi consultate la adresa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/employment_social_policy_equality/youth/indicators

(2)

Rata NEET este rata tinerilor între 15 și 24 de ani neîncadrați în muncă sau într-un program de învățământ ori de formare.

(3)

AKW, ECLM, IMK, OFCE, „Independent Annual Growth Survey 2018 - Repair the roof when the sun is shining”, noiembrie 2017

(4)

COM(2009)0200, p. 3.

(5)

Raportul Conferinței, p. 7.

(6)

SWD(2017)0281, p. 10.

(7)

Idem

(8)

SWD(2017)0280, p. 2.


PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la punerea în aplicare a strategiei UE pentru tineret

(2017/2259(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 9, 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 14, 15, 21, 24 și 32,

–  având în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, ratificată de UE în 2010,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus +”: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE(1),

–  având în vedere rezoluția Consiliului privind un plan de lucru european pentru sport pentru perioada 2016-2018(2),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret(3),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 7 și 8 februarie 2013 în ceea ce privește crearea unei inițiative privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor(4),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind un cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018)(5),

–  având în vedere evaluarea Strategiei UE pentru tineret efectuată de Comisie(6),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”)(7),

  având în vedere Rezoluția sa din 14 septembrie 2017 privind viitorul programului Erasmus+(8),

  având în vedere Rezoluția sa din 2 februarie 2017 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus+”: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE(9),

–  având în vedere Declarația de la Paris privind promovarea prin educație a cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării, adoptată în cadrul reuniunii informale a miniștrilor educației din UE, la Paris, la 17 martie 2015,

–  având în vedere Raportul comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018), adoptat de Consiliu la 23 noiembrie 2015(10),

  având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale(11),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 august 2015 intitulată „Proiect de raport comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET2020) - Noi priorități pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale” (COM(2015)0408),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 ianuarie 2018 intitulată „Planul de acțiune pentru educația digitală” (COM(2018)0022),

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 octombrie 2016 referitoare la Strategia UE pentru tineret 2013-2015(12),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 martie 2014 privind un cadru de calitate pentru stagii,

  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului,

–  având în vedere Rezoluția Consiliului Europei din 25 noiembrie 2008 privind politica pentru tineret a Consiliului Europei (CM/Res(2008)23),

–  având în vedere recomandarea Consiliului Europei din 31 mai 2017 privind activitățile pentru tineret (CM/Rec(2017)4),

  având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la cunoașterea UE în școală(13),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor prin educație și formare(14),

–  având în vedere avizul Comitetului European al Regiunilor - Cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018)(15),

  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la rolul dialogului intercultural, al diversității culturale și al educației în promovarea valorilor fundamentale ale UE(16),

  având în vedere Raportul alternativ privind politica pentru tineret, publicat de Forumul European al Tineretului,

–  având în vedere rezoluția Forumului European al Tineretului privind Strategia UE pentru tineret(17),

–  având în vedere documentul de poziție intitulat „Implică-te. Informează. Capacitează” al Agenției Europene de Informare și Consiliere pentru Tineret (ERYICA),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0162//2018),

A.  întrucât impactul negativ al recesiunii asupra perspectivelor tinerilor de a-și dezvolta întregul potențial continuă să se facă simțit în întreaga Uniune Europeană;

B.  întrucât numeroase state membre, în special cele din sudul Europei, nu au ajuns încă la nivelul de dinainte de criză în ceea ce privește o serie de indicatori, cum ar fi ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, serviciile sociale și protecția socială;

C.  întrucât reducerea disparităților este evidentă la nivel regional în întreaga UE; întrucât în multe regiuni rata de ocupare a forței de muncă se situează încă sub nivelurile din perioada anterioară crizei;

D.  întrucât rata șomajului în rândul tinerilor a scăzut treptat în ultimii ani, deși potrivit informațiilor furnizate de Eurostat, aceasta a fost de 16,1 % în ianuarie 2018, depășind chiar 34 % în unele state membre; întrucât, în comparație cu cifrele din 2008 (15,6 %), se constată că această rată a crescut; întrucât aceste cifre previn o soluție universală, dacă dorim să valorificăm pe deplin potențialul tinerilor; întrucât există rate îngrijorător de înalte ale șomajului în rândul tinerilor în regiunile ultraperiferice, unele dintre aceste regiuni înregistrând rate de peste 50 %, cum este cazul Mayotte;

E.  întrucât grupurile dezavantajate, cum ar fi minoritățile etnice, persoanele cu nevoi speciale, femeile, persoanele LGBTIQ, migranții și refugiații – care se confruntă cu obstacole pentru a intra pe piața muncii, precum și pentru a avea acces la cultură, servicii sociale și educație – sunt cele mai afectate de criza socioeconomică;

F.  întrucât educația contribuie la reducerea la minimum a impactului inegalităților socioeconomice, oferind aptitudinile și competențele necesare pentru a reduce transmiterea dezavantajelor de la o generație la alta;

G.  întrucât lipsa investițiilor globale în tineri și în drepturile tinerilor vor împiedica tinerii să își revendice, exercite și apere drepturile și va contribui la agravarea unor fenomene precum scăderea demografică, abandonul școlar timpuriu, lipsa calificărilor profesionale, intrarea tardivă pe piața forței de muncă, lipsa independenței financiare, posibila împiedicare a bunei funcționări a sistemelor de securitate socială și generalizarea nesiguranței locului de muncă și a excluziunii sociale;

H.  întrucât problemele cu care se confruntă tinerii în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, educația și formarea profesională, precum și implicarea socială și politică nu sunt identice, anumite grupuri fiind afectate în mod mai disproporționat decât altele; întrucât trebuie depuse mai multe eforturi pentru a-i sprijini pe tinerii cei mai îndepărtați sau complet izolați de piața forței de muncă;

I.  întrucât protejarea școlilor și a instituțiilor de învățământ locale în toate regiunile europene este esențială dacă se urmărește îmbunătățirea educației tinerilor și dacă UE dorește să ofere regiunilor sprijinul său deplin în găsirea de soluții pentru această provocare;

J.  întrucât educația și dialogul intercultural, comunicarea strategică și cooperarea mai strânsă între statele membre, în special, au un rol esențial în prevenirea marginalizării și radicalizării tinerilor și în creșterea rezilienței acestora;

K.  întrucât tinerii ar trebui să participe activ la planificarea, elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea tuturor politicilor care au impact asupra tinerilor; întrucât 57 % din organizațiile de tineret din UE consideră că expertiza lor nu este luată în considerare în procesul de formulare a politicilor pentru tineret(18);

L.  întrucât este important ca organizațiile de tineret să garanteze un nivel adecvat de reprezentativitate și de incluziune a tinerilor, pentru a fi legitime pe deplin;

M.  întrucât, deși strategia UE pentru tineret constituie o strategie în curs de derulare, care este perfecționată în permanență, obiectivele acesteia sunt încă foarte generale și ambițioase; întrucât există o lipsă de parametri de referință stabiliți în mod corespunzător;

N.  întrucât Strategia UE pentru tineret (SET) 2010-2018 evidențiază necesitatea unui dialog structurat între tineri și factorii de decizie;

O.  întrucât obiectivul final al SET este de a spori numărul oportunităților și de a asigura egalitatea de șanse pentru toți tinerii europeni;

P.  întrucât tinerii ar trebui ajutați și ar trebui să li se ofere mai multe posibilități pentru a face față problemelor grave cu care se confruntă în prezent și pentru a înfrunta provocările viitorului, prin politici de tineret mai bine coordonate, mai eficace și mai relevante, printr-o educație îmbunătățită și accesibilă și printr-o utilizare mai bine direcționată a politicilor economice, de ocupare a forței de muncă și a politicilor sociale la nivel local, regional, național și la nivelul UE;

Q.  întrucât, în ultimii ani, UE a lansat o serie de inițiative, precum Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și Garanția pentru tineret în cadrul strategiei sale pentru tineret, având obiectivul de a crea un număr mai mare de oportunități egale pentru toți tinerii în educație și pe piața forței de muncă și de a promova incluziunea, emanciparea tinerilor și participarea lor activă în societate;

R.  întrucât este necesară integrarea acțiunilor UE în domeniul tineretului, prin includerea acestei dimensiuni în politicile și programele de finanțare actuale și în cele viitoare, în special în principalele domenii politice, de exemplu economie, ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, coeziune, sănătate, femei, codeterminare, migrație, cultură, media, educație;

S.  întrucât este necesară coordonarea punerii în aplicare a viitoarei SET în diferitele sectoare de politică și instituții;

T.  întrucât perspectiva de gen trebuie inclusă în procesul decizional privind politicile pentru tineret, luând în considerare provocările specifice cu care se confruntă tinerii și situația femeilor și fetelor care provin din medii culturale și religioase diferite, în special; întrucât în politica pentru tineret ar trebui incluse măsuri specifice care iau în considerare dimensiunea de gen, cum ar fi prevenirea violenței împotriva femeilor și fetelor, educația privind egalitatea de gen și educația sexuală; întrucât femeile sunt în medie de 1,4 ori mai expuse riscului de a deveni NEET decât bărbații(19) și sunt necesare eforturi permanente pentru a crește nivelul de participare a femeilor tinere pe piața muncii, în special după concediul de maternitate și în cazul mamelor celibatare, dar și a persoanelor care au abandonat școala, a tinerilor slab calificați, a tinerilor cu dizabilități și a tuturor tinerilor care riscă să fie discriminați;

U.  întrucât sunt necesare eforturi susținute pentru a crește participarea tinerilor în societate, în special a persoanelor cu dizabilități, a migranților, a refugiaților, a persoanelor neintegrate în muncă sau în vreun program de educație ori formare (NEET) și a celor expuși riscului de excluziune socială;

V.  întrucât educația este un factor-cheie în combaterea excluziunii sociale și investițiile în competențe și abilități sunt, astfel, esențiale pentru combaterea ratei ridicate a șomajului, în special în rândul persoanelor din categoria NEET;

W.  întrucât articolul 9 din TFUE prevede că în definirea și punerea în aplicare a politicilor și a acțiunilor sale, Uniunea ține seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane;

X.  întrucât SET a stabilit o bază solidă pentru o cooperare substanțială și fructuoasă în domeniul tineretului;

Y.  întrucât îndeplinirea obiectivelor ultimului ciclu de trei ani al SET (2010-2018) nu poate fi evaluată în mod corect și precis și compararea situațiilor din diferitele state membre este foarte dificil de realizat, din cauza lipsei unor repere și indicatori, precum și a suprapunerii instrumentelor operaționale;

Z.  întrucât orientarea profesională și accesul la informații cu privire la oportunitățile de ocupare a forței de muncă și la parcursul educațional sunt esențiale pentru dezvoltarea educațională viitoare și pentru tranziția către piața forței de muncă;

AA.  întrucât, la stabilirea obiectivelor strategiei și la implementarea și evaluarea acesteia, UE trebuie să își desfășoare activitatea în strânsă cooperare cu autoritățile naționale, regionale și locale,

Provocările cu care se confruntă tineretul și învățămintele desprinse din actualul proces de elaborare a politicilor de tineret la nivelul UE

1.  ia act cu regret de faptul că măsurile de austeritate pe termen lung, în special reducerea fondurilor pentru educație, cultură și politici pentru tineret, au un impact negativ asupra tinerilor și a condițiilor lor de viață; atrage atenția asupra faptului că tinerii, în special grupurile cele mai dezavantajate, cum ar fi tinerii cu dizabilități, tinerele, minoritățile, persoanele cu nevoi speciale, sunt afectate în mare măsură de creșterea inegalităților, de riscul excluziunii, de insecuritate și de discriminare;

2.  salută realizările cooperării europene în domeniul tineretului, care și-a demonstrat capacitatea de a aborda problemele cu care se confruntă majoritatea europenilor și de a susține decidenții politici naționali, punându-le la dispoziție cunoștințe de specialitate, făcându-le recomandări, oferindu-le legitimitate și mobilizând cu succes fondurile UE;

3.  consideră că metoda deschisă de coordonare reprezintă un mijloc adecvat, dar insuficient de a stabili un cadru pentru politicile din domeniul tineretului, care trebuie completat prin alte măsuri; își reiterează apelul pentru o cooperare mai strânsă și schimburi de bune practici cu privire la aspectele legate de tineret la nivel local, regional, național și la nivelul UE; invită insistent statele membre să convină asupra unor criterii de referință și a unor indicatori clari, care să facă posibilă monitorizarea progreselor realizate;

4.  recunoaște realizările pozitive ale SET prin dezvoltarea unor activități transsectoriale și realizarea dialogului structurat, în vederea asigurării participării tinerilor și consideră că nivelul general de cunoaștere a obiectivelor și a instrumentelor SET din partea actorilor și a părților interesate relevante trebuie îmbunătățit; constată, în special, că abordarea ascendentă utilizată pentru dialogul structurat reprezintă o valoare adăugată care trebuie păstrată; invită, astfel, Comisia și statele membre să ia în considerare rezultatele celui de-al VI-lea ciclu al dialogului structurat care se concentrează pe viitoarea SET, atunci când elaborează noua strategie;

5.  sugerează implicarea autorităților locale și regionale în domeniul politicii pentru tineret, în special în acele state membre în care acestea dețin competențe în acest domeniu;

6.  salută inițiativele de politică care susțin tineretul Uniunii, în special „Investiția în tineretul Europei”, Corpul european de solidaritate și Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; consideră, cu toate acestea, că aceste instrumente ar trebui să fie mai bine conectate la SET și să urmeze o abordare vertical ascendentă; invită, prin urmare, Comisia să coreleze sistematic toate propunerile de politică legate de tineri cu strategia globală și să-i implice pe toți actorii relevanți, cum ar fi partenerii sociali și societatea civilă, adoptând o abordare holistică pe termen lung, cu obiective clare pe plan orizontal;

7.  îndeamnă Comisia să instituie un grup de lucru transsectorial pentru coordonarea punerii în aplicare a viitoarei SET, cu participarea instituțiilor UE, inclusiv a Parlamentului, a statelor membre și a societății civile, în special a organizațiilor sindicale și a celor de tineret;

8.  invită Comisia să instituie instrumente eficiente de coordonare inter-servicii și să încredințeze responsabilitatea pentru integrarea tinerilor sub formă de cluster unui vicepreședinte al Comisiei;

9.  încurajează statele membre să utilizeze pilonul european al drepturilor sociale ca bază pentru elaborarea legislației legate de tineri;

10.  subliniază că, pentru a preveni bolile, este important să se promoveze un stil de viață sănătos și consideră că este necesar să se ofere tinerilor informații corecte și asistență cu privire la o serie de probleme grave de sănătate mintală, cum ar fi consumul și dependența de tutun, alcool și droguri;

11.  subliniază importanța evaluării de către Comisie a punerii în aplicare a SET în statele membre, cu scopul de a permite controalele și monitorizarea sporită la fața locului; îndeamnă Comisia să instituie obiective pentru SET care pot fi evaluate calitativ și cantitativ, ținând cont de specificul fiecărui stat membru și al fiecărei regiuni; invită Comisia să majoreze finanțarea pentru programele și acțiunile care îi pregătesc pe tineri pentru piața muncii;

Implicarea tinerilor în Strategia europeană pentru tineret

12.  recomandă ca viitoarea SET să fie participativă și să-i aibă în centru pe tineri, să crească bunăstarea, să reflecte nevoile, ambițiile și diversitatea tuturor tinerilor din Europa, lărgind accesul lor la instrumente creative care implică noi tehnologii;

13.  consideră că UE ar trebui să-și exprime solidaritatea cu tinerii și să continue să-i capaciteze pentru a participa în societate prin elaborarea de măsuri specifice, precum integrarea activităților de voluntariat, sprijinirea activităților pentru tineret, dezvoltarea unor noi instrumente, în special a celor care implică noi tehnologii și promovarea schimburilor bazate pe solidaritate, implicarea în comunitate, spațiul liber și dialogul democratic; recunoaște, prin urmare, importanța asociațiilor de tineret ca spațiu de dezvoltare a unei persoane, precum și de dezvoltare a sentimentului de cetățenie activă; invită statele membre să faciliteze implicarea activă a tinerilor în organizațiile de voluntariat; subliniază că participarea socială sporită a tinerilor poate, în afară de a fi o realizare importantă în sine, să acționeze ca o piatră de temelie către o participare politică sporită;

14.  subliniază în acest sens rolul semnificativ al învățării non-formale și informale, precum și al participării la activități sportive și de voluntariat, pentru stimularea dezvoltării competențelor și abilităților civice, sociale și interculturale în rândul tinerilor europeni;

15.  invită statele membre să asigure cadre juridice naționale și resurse financiare adecvate pentru activitățile de voluntariat;

16.  solicită insistent Comisiei și statelor membre să încurajeze tinerii, în special pe cei cu șanse mai reduse și cei din afara structurilor organizaționale formale, să joace un rol activ și critic în viața publică și să adopte o atitudine participativă față de elaborarea politicilor, în scopul de a oferi tinerilor posibilitatea de a influența deciziile care le afectează viața, oferindu-le instrumentele online și offline ale democrației, ținând seama în același timp de limitele și riscurile la care sunt supuse instrumentele de comunicare socială și implicând actorii importanți, cum ar fi partenerii sociali, societatea civilă și organizațiile de tineret, în dezvoltarea, aplicarea, monitorizarea și evaluarea politicilor pentru tineret;

17.  invită statele membre să încurajeze tinerii să participe pe deplin la procesul electoral;

18.  își exprimă necesitatea de a continua dialogul structurat între tineri și factorii de decizie în următorul cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului; consideră că procesul de dialog structurat ar trebui să vizeze în mod sistematic grupuri mai multe și mai diverse de tineri și subliniază că ar trebui să se acorde un sprijin financiar suficient pentru grupurile de lucru naționale și europene, pentru a asigura acest lucru; invită statele membre să încurajeze participarea factorilor de decizie de la nivel național, regional și local în dialogul structurat cu tinerii;

19.  îndeamnă statele membre să susțină transparența în transmiterea conturilor lor și să utilizeze fondurile alocate pentru stimularea oportunităților de angajare sustenabilă pentru tineri; reiterează, în consecință, importanța ca statele membre să transmită informații detaliate cu privire la situația tinerilor lor, atunci când li se solicită acest lucru;

20.  subliniază lipsa de actualizări sistematice și de date fiabile cu privire la punerea în aplicare a SET; îndeamnă, prin urmare, statele membre și Comisia să promoveze o cooperare mai strânsă între serviciile de statistică naționale și regionale în ceea ce privește transmiterea de statistici relevante și actualizate privind tineretul, care sunt importante pentru a evalua nivelul de reușită a strategiei în curs de implementare; consideră că rapoartele trienale transmise trebuie însoțite de aceste statistici;

21.  reamintește că există o tendință de scădere a participării tinerilor la alegerile naționale și locale și că tinerii au nevoie de angajament politic și să poată vedea rezultatul contribuției lor; reamintește că oportunitățile de a avea experiența participării politice în mediul propriu și în cadrul comunităților locale de la o vârstă fragedă este un pas esențial în direcția unui sentiment sporit al cetățeniei europene și pentru ca tinerii să devină cetățeni activi; invită, astfel, Comisia și statele membre să încurajeze autoritățile locale și regionale să se asigure că tinerii și organizațiile de tineret au posibilitatea de a participa pe deplin și în mod eficient și de a se implica în procesele decizionale și în procesele electorale;

22.  invită statele membre să includă consiliile naționale pentru tineret în cadrul comitetelor de monitorizare și punere în aplicare a SET;

23.  subliniază potențialul tehnologiei în ceea ce privește comunicarea cu tinerii și invită UE să-și consolideze capacitatea de a participa la societate prin intermediul platformelor electronice;

24.  constată cu regret că, în pofida eforturilor permanente ale Comisiei de a comunica oportunitățile pentru tineri care sunt sprijinite de diferitele programe ale Uniunii, numeroși tineri încă consideră că au acces limitat la acestea; îndeamnă Comisia să își îmbunătățească instrumentele de comunicare;

Șanse egale, pentru asigurarea unei incluziuni viabile pe piața forței de muncă

25.  este extrem de îngrijorat de ratele ridicate ale șomajului în rândul tinerilor care persistă în întreaga UE, în special în sudul Europei; reamintește că ar trebui garantată crearea unor locuri de muncă de calitate și ocuparea forței de muncă, acesta fiind un angajament esențial pentru tineri și solicită, în acest sens, măsuri de facilitare a tranziției tinerilor de la educație la un loc de muncă prin garantarea unor stagii și a unor ucenicii de calitate; invită Comisia și statele membre să promoveze reformele structurale ale pieței muncii, condițiile de muncă și remunerarea adecvată, pentru a se asigura că tinerii nu sunt discriminați în ceea ce privește accesul pe piața forței de muncă; subliniază importanța definirii unor drepturi sociale pentru noile forme de ocupare a forței de muncă, pentru stagii de practică echitabile, precum și a dialogului social;

26.  subliniază importanța autorităților naționale, regionale și locale de a adopta măsuri adaptate și de a oferi sprijin individualizat pentru a ajunge la toate persoanele neintegrate în muncă sau în vreun program de educație ori formare; reamintește necesitatea implicării părților interesate locale, cum ar fi partenerii sociali, sindicatele, societatea civilă și organizațiile de tineret;

27.  susține că ar trebui luate măsuri speciale pentru a aborda situația precară a tinerelor pe piața muncii, acordând o atenție deosebită diferenței de remunerare între femei și bărbați și suprareprezentării acestora în forme atipice de ocupare a forței de muncă, care nu beneficiază de protecție socială;

28.  subliniază necesitatea de a promova condiții de muncă echitabile și o protecție socială adecvată pentru lucrătorii din așa-numitele noi forme de ocupare a forței de muncă, în care tinerii sunt suprareprezentați;

29.  consideră că ar trebui, de asemenea, luate măsuri de integrare a tinerilor migranți pe piața muncii, cu respectarea deplină a principiului egalității de tratament;

30.  subliniază că o politică incluzivă pentru tineret ar trebui să apere și să promoveze programele sociale, înlesnind participarea la viața politică și culturală; consideră, în continuare, că munca decentă și reglementată, bazată pe contracte colective, fără relații de muncă precare, cu salarii și remunerații corespunzătoare, și serviciile publice universale și de calitate sunt importante pentru bunăstarea socială a tinerilor; invită Comisia și statele membre să promoveze condiții de muncă echitabile și o protecție socială adecvată, inclusiv în ceea ce privește noile forme de ocupare a forței de muncă;

31.  reamintește că ocuparea forței de muncă și antreprenoriatul reprezintă una din cele opt priorități identificate în SET (2010-2018); subliniază că activitățile pentru tineret și învățarea non-formală, în special în cadrul organizațiilor pentru tineret, joacă un rol vital în dezvoltarea potențialului tinerilor, inclusiv a abilităților lor antreprenoriale, și le permite să își dezvolte un set amplu de competențe care le pot crește oportunitățile pe piața muncii;

32.  solicită Comisiei și statelor membre să încurajeze oportunitățile transfrontaliere de muncă și formare, să extindă și să sporească investițiile în sectorul educației și formării profesionale și să îl prezinte ca fiind o alegere educațională atrăgătoare;

33.  invită Comisia și statele membre să sprijine autoritățile locale și regionale și să investească în noi oportunități de viață pentru tineri, pentru a le dezvolta creativitatea și potențialul deplin, să sprijine antreprenoriatul în rândul tinerilor și să favorizeze incluziunea socială a tinerilor, în beneficiul comunităților din care fac parte;

34.  solicită insistent Comisiei și statelor membre să adopte o abordare bazată pe drepturi față de tineret și de ocuparea forței de muncă; invită statele membre să se asigure că tinerii au acces la stagii și locuri de muncă de calitate, unde le sunt respectate drepturile, inclusiv dreptul la un loc de muncă stabil, care să ofere un salariu decent și protecție socială și să le asigure o viață demnă și autonomă;

35.  îndeamnă Comisia și statele membre să supravegheze instituțiile care oferă în repetate rânduri stagii consecutive fără a oferi un loc de muncă după finalizarea acestora, pentru a asigura că locurile de muncă nu sunt înlocuite cu așa-numite stagii;

36.  salută faptul că măsurile din cadrul Inițiativei pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor au oferit sprijin a peste 1,6 milioane de tineri(20); subliniază faptul că sunt necesare mai multe eforturi și angajamente financiare; subliniază necesitatea de a îmbunătăți diseminarea informațiilor către tinerii neîncadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare, care se confruntă cu bariere multiple, și calitatea ofertelor din cadrul Garanției pentru tineret prin definirea unor criterii și standarde clare privind calitatea, printre care accesul la protecția socială, venitul minim și drepturile legate de contractul de muncă; solicită statelor membre să îmbunătățească efectiv sistemul de monitorizare, raportare și executare și să se asigure că fondurile din cadrul Inițiativei pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor sunt utilizate ca supliment la finanțarea națională, și nu ca înlocuitor;

37.  subliniază, de asemenea, necesitatea de a aborda calitatea în materie de mentorat și îndrumare, calitatea și adecvarea efective ale formării individuale, stagiilor sau locurilor de muncă, precum și calitatea rezultatelor în funcție de obiectivele stabilite; subliniază, în acest sens, necesitatea de a asigura punerea în aplicare a cadrelor existente în materie de calitate, precum Cadrul european de calitate prevăzut de Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; este de părere că tinerii ar trebui să fie, de asemenea, implicați în monitorizarea calității ofertelor;

38.   reamintește că măsurile de stimulare a integrării pe piața muncii a tinerilor care nu lucrează și nici nu participă la vreun program de educație ori formare, printre care stagiile și uceniciile plătite de calitate, trebuie sprijinite financiar prin Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor sau prin viitoare instrumente europene, evitându-se orice formă de substituire a angajării sau abuz al lucrătorilor tineri;

39.  constată că promovarea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor este o prioritate și că sistemele de educație formală și non-formală sunt cele mai eficiente intervenții care promovează antreprenoriatul în rândul tinerilor; subliniază că antreprenoriatul reprezintă un instrument de combatere a șomajului și a excluziunii sociale în rândul tinerilor și de stimulare a inovării; consideră, prin urmare, că SET ar trebui să sprijine crearea unui mediu adecvat pentru antreprenoriatul în rândul tinerilor;

40.  reamintește că principalul obiectiv al inițiativei este de a se adresa tuturor NEET și, prin urmare, solicită statelor membre să depună mai multe eforturi pentru identificarea și abordarea persoanelor NEET, în special a tinerilor celor mai vulnerabili, cum ar fi cei cu dizabilități, ținând seama de nevoile specifice ale acestora;

41.  invită statele membre și Comisia să ofere burse de studii inovatoare și flexibile pentru cultivarea competențelor artistice și sportive în domeniul educației și formării; sprijină statele membre care doresc să introducă sisteme de burse pentru studenții cu abilități educaționale, sportive și artistice dovedite;

42.  subliniază că 38 % din tineri au dificultăți în accesarea informațiilor; subliniază importanța asigurării unei abordări colective de orientare, susținere și informare a tinerilor cu privire la drepturile și oportunitățile acestora;

43.  subliniază în continuare necesitatea ca Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor să se concentreze nu numai pe tinerii din categoria NEET cu o calificare înaltă, ci și pe cei cu nivel scăzut de calificare, inactivi și neînregistrați în serviciile publice de ocupare a forței de muncă;

44.  subliniază că, în ciuda ratelor ridicate ale șomajului, mobilitatea forței de muncă în interiorul UE rămâne limitată; reamintește, prin urmare, importanța mobilității lucrătorilor pentru o piață a muncii competitivă; solicită Comisiei și statelor membre să încurajeze, în acest sens, oportunitățile transfrontaliere de muncă și formare profesională;

45.  reiterează importanța adulților cu vârsta de peste 55 ani în formarea tinerilor la locul de muncă; susține, alături de Comisie, crearea de programe care să permită ieșirea treptată a acestor persoane de pe piața muncii până la vârsta de pensionare, mai precis trecerea într-o primă fază la munca cu fracțiune de normă, pe parcursul căreia aceste persoane vor forma tineri și îi vor ajuta să se integreze treptat la locul de muncă;

46.  subliniază rolul important al întreprinderilor în aspectele legate de dobândirea de competențe și în crearea de locuri de muncă pentru tineri; ia act de faptul că educația și formarea în domeniile legate de promovarea spiritului antreprenorial pot contribui la realizarea dezvoltării pe termen lung, la promovarea competitivității europene și la combaterea șomajului;

47.  îndeamnă statele membre să indice impactul scontat al măsurilor care urmează să fie adoptate în planurile de acțiune ale acestora; subliniază, prin urmare, faptul că este important ca statele membre să ofere garanții că măsurile puse în aplicare au stimulat în mod eficace ocuparea forței de muncă; reiterează necesitatea de a măsura sustenabilitatea politicilor care urmează să fie puse în aplicare;

Dezvoltare sustenabilă: viitorul tinerilor

48.  își exprimă convingerea fermă că o educație și o formare profesională de calitate formală, non-formală și informală reprezintă un drept fundamental; consideră, prin urmare, că trebuie garantat accesul la toate nivelurile de educație de calitate pentru toți cetățenii europeni, indiferent de statutul lor socioeconomic, de etnie, gen, dizabilități fizice sau cognitive; subliniază rolul important al educației formale, non-formale și informale în a oferi tinerilor cunoștințele, abilitățile și competențele necesare pentru a deveni cetățeni angajați, care să ia parte la proiectul european; solicită, astfel, statelor membre să elaboreze politici specifice și încurajează, în acest sens, ca educația artistică și creativă să aibă aceeași valoare ca disciplinele științifice și tehnologice (STIM) în programele de învățământ;

49.  subliniază importanța modernizării educației; invită Comisia și statele membre să stimuleze includerea de noi abilități și competențe în educație, cum ar fi cetățenia, gândirea critică și spiritul antreprenorial, și să promoveze dezvoltarea de noi instrumente educaționale care sporesc participarea și accesul la educație;

50.  este profund îngrijorat de problema deosebit de acută a sărăciei în rândul copiilor, care afectează aproape 25 milioane de copii din UE (peste 26,4 % din totalul europenilor sub 18 ani), care provin din familii care suferă în fiecare zi din cauza precarității veniturilor și a insuficienței serviciilor de bază; consideră că politicile pentru tineret ar putea contribui la domenii precum politica privind copiii și familia; invită Comisia să creeze o garanție pentru copii, ca instrument pe termen lung care să ofere șanse egale tuturor copiilor din UE în cadrul sistemului său specific de fonduri, pentru a se asigura că fiecare copil care crește în sărăcie are acces la asistență medicală gratuită, la educație gratuită, la îngrijire gratuită, la o locuință decentă și la o alimentație adecvată;

51.  este profund îngrijorat de fenomenul abandonului școlar timpuriu și, prin urmare, solicită soluții adecvate de abordare a acestuia, în vederea realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020;

52.  încurajează Comisia să sprijine inițiativele care urmăresc promovarea cetățeniei active și critice, a respectului, a toleranței, a valorilor și a învățării interculturale și subliniază, în acest sens, rolul fundamental al programelor UE, cum ar fi Erasmus +, Europa creativă și Europa pentru cetățeni; invită Comisia și statele membre să promoveze spații de dialog cu tinerii pe o serie de teme, cum ar fi sexul, genul, politica, solidaritatea și mediul, dreptul, istoria și cultura;

53.  are convingerea fermă că alfabetizarea, inclusiv educația în domeniile digital și media, competențele numerice, precum și abilitățile de bază, ca o modalitate esențială de a le asigura tinerilor autonomia și un viitor promițător, trebuie să reprezinte o prioritate la nivel european, național și local; invită astfel insistent Comisia și statele membre să-și accelereze eforturile pentru a asigura tuturor însușirea unor abilități și competențe de bază;

54.  invită Comisia să încurajeze inițiativele care includ educația formală și învățarea informală pentru a sprijini inovarea, creativitatea și antreprenoriatul în rândul tinerilor și pentru a promova coeziunea și înțelegerea între tinerii din diferite grupuri;

55.  constată, în acest sens, cu mare îngrijorare, numărul încă ridicat de cetățeni europeni cu un nivel scăzut de alfabetizare sau cu dificultăți de alfabetizare, inclusiv analfabetismul funcțional, digital și media, ceea ce ridică preocupări majore în ceea ce privește participarea adecvată la viața publică și la piața forței de muncă;

56.  reamintește că primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale proclamă că orice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții favorabilă incluziunii și de înaltă calitate pentru a dobândi și a menține competențe care le permit tuturor să participe pe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă; subliniază, prin urmare, că este important să se acorde prioritate și să se asigure investiții sociale în educație și formare în noua perioadă de programare a CFM pentru perioada 2021-2027;

57.  își exprimă ferma convingere că tabloul de bord al indicatorilor sociali, care a fost introdus în cadrul pilonului european al drepturilor sociale, ar trebui să fie utilizat pentru a monitoriza SET; invită Comisia să adopte un set specific de indicatori pentru a monitoriza SET, cum ar fi educația, competențele și învățarea pe tot parcursul vieții, egalitatea de gen pe piața muncii, serviciile medicale, accesul la mediul digital, condițiile de viață și sărăcia;

58.  subliniază rolul esențial al familiei și cadrelor didactice în sprijinirea tinerilor care se confruntă cu hărțuire la școală sau pe internet; invită insistent Comisia și statele membre să ia măsuri pentru a elimina aceste tipuri de comportament, care afectează negativ starea psihică a tinerilor, în special prin dezvoltarea competențelor digitale adecvate, începând de la învățământul primar, astfel cum se prevede în Planul de acțiune pentru educația digitală;

59.  susține că, pentru a crește eficacitatea acțiunilor în domeniile educației, tineretului și sportului, trebuie elaborate obiective și instrumente comune pentru a măsura impactul politicilor, pe baza studiilor internaționale;

60.  subliniază impactul negativ al stresului asupra calității vieții tinerilor, la școală, în cadrul educației și formării, pe piața muncii și în viața privată; invită Comisia și statele membre să investească în programe de sănătate mintală și să încurajeze actorii relevanți să-i ajute pe tineri în această privință;

61.  subliniază importanța asigurării bunăstării mentale și fizice a tinerilor europeni; invită Comisia și statele membre să promoveze activitățile sportive extrașcolare prin intermediul unor campanii privind alimentația;

62.  subliniază importanța promovării dialogului intercultural în domeniul sportului, inclusiv prin crearea unor platforme care implică tinerii, refugiații și migranții;

63.  consideră că, având în vedere complexitatea politicilor pentru tineret și a impactului acestora, colaborarea în domeniul cercetării trebuie să fie stimulată pentru a elabora răspunsuri justificate empiric și soluții de intervenție și prevenire care vor contribui la sporirea bunăstării și a rezilienței tinerilor;

64.  subliniază importanța culturii nu numai în combaterea violenței, a rasismului, a radicalizării și a intoleranței, dar și în dezvoltarea unei identități europene; invită Comisia și statele membre să promoveze și să investească în cultură și să asigure un acces egal la aceasta;

65.  subliniază faptul că organizațiile de tineret joacă un rol esențial în ceea ce privește participarea și includerea tinerilor în societate; invită, prin urmare, statele membre să sprijine organizațiile de tineret și să le recunoască rolul în dezvoltarea competențelor și în incluziunea socială și să sprijine crearea consiliilor de tineret la toate nivelurile, care să colaboreze cu tinerii;

66.  insistă asupra importanței validării învățării non-formale și informale pentru a-i capacita pe cursanți, deoarece acestea sunt esențiale pentru dezvoltarea unei societăți bazate pe justiție socială și pe egalitatea de șanse și contribuie la dezvoltarea competențelor cetățenești și la împlinirea individuală; regretă că angajatorii și furnizorii de educație formală nu apreciază în suficientă măsură valoarea și relevanța competențelor, abilităților și cunoștințelor dobândite prin învățarea non-formală și informală; subliniază faptul că gradul insuficient de comparabilitate și coerență între abordările de validare din țările UE reprezintă un obstacol suplimentar; invită statele membre să continue eforturile de punere în aplicare și finanțare adecvată a unui sistem național de recunoaștere și de validare a competențelor dobândite prin intermediul educației non-formale, reamintind Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale(21);

Îmbunătățirea alinierii și sprijinului din partea instrumentelor de finanțare în cazul SET

67.  consideră că SET ar trebui să urmeze CFM și să se conformeze obiectivelor de dezvoltare durabilă și tuturor inițiativelor emblematice, programelor și strategiilor politice relevante, stabilind un dialog sistematic între organismele respective, definind obiective și ținte clare și stabilind un mecanism de coordonare în acest scop;

68.  reamintește că, în domeniul tineretului, UE poate să desfășoare numai acțiuni de sprijinire, coordonare și completare a acțiunilor statelor membre în conformitate cu principiul subsidiarității; constată importanța coerenței finanțării naționale și din partea UE și solicită, prin urmare, Comisiei să faciliteze sinergiile cu inițiativele naționale, regionale și locale pentru a evita duplicarea, suprapunerea și repetarea activităților;

69.  îndeamnă statele membre și Comisia să sporească investițiile publice în chestiunile privind educația și tineretul;

70.  își exprimă convingerea fermă că fondurile disponibile pentru a sprijini diverse inițiative și politici în domeniul tineretului, cum ar fi programul Erasmus +, Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și programul „Europa pentru cetățeni”, trebuie majorate substanțial în următorul CFM, pentru a oferi mai multe oportunități tinerilor și pentru a evita excluziunea;

71.  salută Corpul european de solidaritate – un program de promovare a solidarității în rândul tinerilor europeni, a voluntariatului și a dezvoltării unei cetățenii favorabile incluziunii; reamintește poziția Parlamentului că finanțarea corespunzătoare a noii inițiative ar trebui asigurată prin resurse noi și că programul nu ar trebui folosit ca opțiune pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor;

72.  este ferm convins că programul „Europa pentru cetățeni” ar trebui să continue să stimuleze cetățenia activă, educația civică și dialogul și să încurajeze un sentiment al identității europene; ia act de rata scăzută de succes a programului, datorită finanțării insuficiente; solicită o creștere substanțială a alocării fondurilor;

73.  îndeamnă Comisia să mențină programul Erasmus pentru tineri întreprinzători; încurajează statele membre și Comisia să investească în promovarea acestui program, alături de camerele de comerț, întreprinderile și tinerii, fără a neglija principalul lor domeniu de activitate;

74.  își reiterează sprijinul pentru consolidarea programului Europa Creativă, care oferă programe specifice de mobilitate tinerilor artiști și membrilor profesiilor din sectoarele culturale și creative;

75.  subliniază importanța programului Erasmus+, care este un instrument esențial pentru a avea tineri cetățeni activi și angajați; își exprimă convingerea fermă că programul Erasmus + ar trebui să se adreseze tuturor tinerilor, inclusiv celor cu șanse reduse, și că ambiția acestuia pentru următoarea perioadă de programare trebuie susținută prin fonduri suplimentare semnificative, pentru a debloca întregul potențial al programului și pentru a asigura simplificarea procedurilor prin instituirea unor sisteme electronice pentru accesul la servicii transfrontaliere și la datele studenților, precum proiectul „cardul electronic”;

76.  solicită o mai bună aliniere între SET și programul Erasmus+, alinierea termenelor de punere în aplicare, modificarea Regulamentului privind Erasmus + pentru a sprijini în mod clar obiectivele strategiei prin obiective comune în domeniul tineretului și definirea Acțiunii-cheie 3 drept principalul instrument de punere în aplicare a strategiei;

77.  subliniază că bugetul Inițiativei pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor nu este suficient pentru atingerea obiectivelor sale; solicită, prin urmare, o creștere semnificativă a alocării pentru Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor în cadrul următorului CFM și invită statele membre să prevadă, în cadrul bugetelor lor naționale, mijloacele necesare pentru programele de angajare a tinerilor; subliniază, de asemenea, necesitatea de a extinde limita de vârstă eligibilă de la 25 la 29 de ani pentru a reflecta mai bine realitatea faptului că mulți proaspăt absolvenți și persoane care intră pe piața forței de muncă se apropie de vârsta de 30 de ani;

78.  susține armonizarea, fără a aduce atingere principiului subsidiarității, a conceptului de „tânăr”, stabilind o limită de vârstă aplicabilă în întreaga UE; încurajează toate statele membre să contribuie la această armonizare, eliminând obstacolele din calea măsurării progresului și stabilind măsuri de aplicat;

79.  încurajează promovarea viitorului Program-cadru pentru cercetare și inovare al UE în vederea dezvoltării unor răspunsuri integrate, bazate pe date concrete și a unor soluții de intervenție și de prevenire care să promoveze bunăstarea și reziliența tinerilor;

80.  ia act de constatările și riscurile care sugerează că acțiunile gestionate de Comisie (inclusiv programele de schimburi de studenți) sunt considerate ca îndeplinind cerințele strategiei pentru tineret de către autoritățile naționale și că unele state membre își retrag resursele din domeniile de politică care sunt finanțate din bugetul UE(22);

o

o  o

81.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

JO L 347, 20.12.2013, p. 50.

(2)

JO C 417, 15.12.2015, p. 1.

(3)

JO C 120, 26.4.2013, p 1.

(4)

EUCO 37/13.

(5)

JO C 311, 19.12.2009, p. 1.

(6)

http://ec.europa.eu/assets/eac/dgs/education_culture/more_info/evaluations/docs/youth/youth-strategy-2016_en.pdf

(7)

JO C 119, 28.5.2009, p. 2.

(8)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0359.

(9)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0018.

(10)

JO C 417, 15.12.2015, p.17.

(11)

JO C 398, 22.12.2012, p. 1.

(12)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0426.

(13)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0106.

(14)

JO C 316, 22.9.2017, p. 76.

(15)

JO C 120, 5.4.2016, p. 22.

(16)

JO C 11, 12.1.2018, p. 16.

(17)

http://www.youthforum.org/policypaper/resolution-eu-youth-strategy/

(18)

Raportul alternativ privind politica pentru tineret, publicat de Forumul European al Tineretului.

(19)

Panorama societății 2016 – indicatorii sociali ai OCDE.

(20)

Rezoluția Parlamentului European referitoare la punerea în aplicare în statele membre a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor P8_(TA(2018)0018).

(21)

JO C 398, 22.12.2012, p. 1.

(22)

http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2018/615645/EPRS_STU(2018)615645_EN.pdf


AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (28.3.2018)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la punerea în aplicare a strategiei UE pentru tineret

(2017/2259(INI))

Raportor pentru aviz: João Pimenta Lopes

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru cultură și educație, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât rata șomajului în rândul tinerilor a scăzut treptat în ultimii ani, deși potrivit informațiilor furnizate de Eurostat, aceasta a fost de 16,1 % în ianuarie 2018, depășind chiar 34 % în unele state membre; întrucât, în comparație cu cifrele din 2008 (15,6 %), se constată că această rată a crescut; întrucât aceste cifre previn o soluție universală, dacă dorim să valorificăm pe deplin potențialul tinerilor; întrucât există rate îngrijorător de înalte ale șomajului în rândul tinerilor în regiunile ultraperiferice, unele dintre aceste regiuni înregistrând rate de peste 50 %, cum este cazul Mayotte;

B.  întrucât proporția tinerilor care trăiesc în situații de sărăcie și de excluziune socială a crescut; întrucât în 2016 în UE existau peste 6 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani în categoria NEET (nu sunt încadrați în muncă și nu urmează niciun program educațional sau de formare);

C.  întrucât instituțiile europene în sine nu creează locuri de muncă în regiuni, motiv pentru care obiectivul declarat al inițiativei pentru tineret trebuie să fie să promoveze regiunile și IMM-urile la toate nivelurile pentru a garanta locuri de muncă pe termen lung pentru tineri;

D.  întrucât obiectivul final al strategiei europene pentru tineret este de a spori numărul oportunităților și de a asigura egalitatea de șanse pentru toți tinerii europeni;

E.  întrucât economia UE este din nou în creștere, iar disparitățile au început să se reducă;

F.  întrucât reducerea disparităților este evidentă la nivel regional în întreaga UE; întrucât în multe regiuni rata de ocupare a forței de muncă se situează încă sub nivelurile din perioada anterioară crizei;

G.  întrucât, în 2016, procentajul de tineri NEET (care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare) era de 15,6 %;

H.  întrucât combaterea sărăciei și a excluziunii sociale este, în principal, o competență a statelor membre, iar UE joacă un rol important de susținere și de coordonare;

I.  întrucât, deși strategia UE pentru tineret constituie o strategie în curs de derulare, care este perfecționată în permanență, obiectivele acesteia sunt încă foarte generale și ambițioase; întrucât există o lipsă de parametri de referință stabiliți în mod corespunzător;

J.  întrucât educația contribuie la reducerea la minimum a impactului inegalităților socioeconomice, oferind aptitudinile și competențele necesare pentru a reduce transmiterea dezavantajelor de la o generație la alta;

K.  întrucât lipsa investițiilor globale în tineri și în drepturile tinerilor vor împiedica tinerii să își revendice, exercite și apere drepturile și va contribui la agravarea unor fenomene precum scăderea demografică, abandonul școlar timpuriu, lipsa calificărilor profesionale, intrarea tardivă pe piața forței de muncă, lipsa independenței financiare, posibila împiedicare a bunei funcționări a sistemelor de securitate socială și generalizarea nesiguranței locului de muncă și a excluziunii sociale;

L.  întrucât, în ultimii ani, UE a lansat o serie de inițiative, precum Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și Garanția pentru tineret în cadrul strategiei sale pentru tineret, având obiectivul de a crea un număr mai mare de oportunități egale pentru toți tinerii în educație și pe piața forței de muncă și de a promova incluziunea, emanciparea tinerilor și participarea lor activă în societate;

M.  întrucât problemele cu care se confruntă tinerii în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, educația și formarea profesională, precum și implicarea socială și politică nu sunt identice, anumite grupuri fiind afectate în mod mai disproporționat decât altele; întrucât trebuie depuse mai multe eforturi pentru a-i sprijini pe tinerii cei mai îndepărtați sau complet izolați de piața forței de muncă;

N.  întrucât protejarea școlilor și a instituțiilor de învățământ locale în toate regiunile europene este esențială dacă se urmărește îmbunătățirea educației tinerilor și dacă UE dorește să ofere regiunilor sprijinul său deplin în găsirea de soluții pentru această provocare;

O.  întrucât o forță de muncă înalt calificată și un mediu de afaceri atractiv permit persoanelor să beneficieze de o mai bună creștere economică;

P.  întrucât orientarea profesională și accesul la informații cu privire la oportunitățile de ocupare a forței de muncă și la parcursul educațional sunt esențiale pentru dezvoltarea educațională viitoare și pentru tranziția către piața forței de muncă;

Q.  întrucât există o nevoie urgentă de a oferi tinerilor europeni posibilitatea de a se exprima, prin intermediul unui dialog structurat reușit, dar și pe alte căi;

R.  întrucât, la stabilirea obiectivelor strategiei și la implementarea și evaluarea acesteia, UE trebuie să își desfășoare activitatea în strânsă cooperare cu autoritățile naționale, regionale și locale,

1.  subliniază că o politică incluzivă pentru tineret ar trebui să apere și să promoveze programele sociale, înlesnind participarea la viața politică și culturală; consideră, în continuare, că munca decentă și reglementată, bazată pe contracte colective, fără relații de muncă precare, cu salarii și remunerații corespunzătoare, și serviciile publice universale și de calitate sunt importante pentru bunăstarea socială a tinerilor; invită Comisia și statele membre să promoveze condiții de muncă echitabile și o protecție socială adecvată, inclusiv în ceea ce privește noile forme de ocupare a forței de muncă;

2.  invită statele membre să promoveze activ principiile incluziunii în activitățile pentru tineret, acordând o atenție deosebită integrării profesionale a tinerilor cu dizabilități, participarea acestora devenind un obiectiv pentru succesul programelor pentru tineri; recunoaște faptul că dezvoltarea tehnologică actuală le oferă elevilor cu dizabilități noi posibilități de a dobândi cunoștințe și competențe prin învățarea formală și non-formală;

3.  îndeamnă să se continue principalele programe precum Erasmus +, Erasmus pentru tineri antreprenori și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; susține că aceste programe ar trebui să fie adaptate la diferitele situații ale tinerilor europeni din UE, astfel încât toată lumea să aibă șanse egale; atrage atenția asupra situațiilor specifice ale tinerilor din regiunile ultraperiferice, care îi împiedică adesea să recurgă la aceste programe; recunoaște importanța programului Erasmus+ pentru îmbunătățirea educației și a capacității de inserție profesională a tinerilor, oferind tinerilor abilitățile și competențele pentru viață și explorând în continuare oportunitățile de carieră transfrontaliere; solicită majorarea finanțării pentru acest program în următorul CFM;

4.  recunoaște că în ultimii ani, s-a redus numărul tinerilor care au abandonat timpuriu școala și că această cifră se apropie de obiectivul prevăzut în Strategia Europa 2020; cu toate acestea, solicită statelor membre să adopte politici direcționate către tinerii care provin din familii mai excluse, cum ar fi apartenenții minorităților etnice, în special ai comunității rome, cu niveluri de educație mai scăzute sau care se confruntă cu riscul de sărăcie și de excluziune socială, întrucât un nivel ridicat de educație contribuie la ieșirea din cercul vicios al sărăciei;

5.  subliniază că se poate investi mai mult atât în mobilitatea internă, cât și în mobilitatea transfrontalieră, pentru a reduce rata șomajului în rândul tinerilor; solicită ca oferta de muncă și competențele să fie mai bine aliniate la cerere prin facilitarea mobilității între regiuni (inclusiv între regiunile transfrontaliere);

6.  ia act de constatările evaluării intermediare a strategiei UE pentru tineret, subliniind că strategia a avut succes în ceea ce privește declanșarea unor schimbări concrete la nivel național și organizațional, a încurajat cooperarea intersectorială, învățarea reciprocă și dialogul structurat cu tinerii și a dat un impuls agendelor naționale de tineret, consolidând sau reorientând prioritățile politicilor pentru tineret într-o serie de state membre;

7.  regretă numărul ridicat de NEET (tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare) și subliniază că ocuparea forței de muncă, educația și formarea tinerilor ar trebui să fie una dintre principalele priorități politice ale UE;

8.  insistă asupra rolului important al activităților de voluntariat în dezvoltarea competențelor; subliniază necesitatea de a îmbunătăți validarea competențelor dobândite prin intermediul voluntariatului;

9.  îndeamnă Comisia să mențină programul Erasmus pentru tineri întreprinzători; încurajează statele membre și Comisia să investească în promovarea acestui program, alături de camerele de comerț, întreprinderile și tinerii, fără a neglija principalul lor domeniu de activitate;

10.  solicită o mai bună promovare și sensibilizare cu privire la oportunitățile de voluntariat existente;

11.  consideră că metoda deschisă de coordonare ar putea fi continuată și după perioada actuală pentru cooperarea în domeniul politicii pentru tineret, pentru a stabili o agendă comună, a face schimb de bune practici și a îmbunătăți elaborarea de politici bazate pe cunoaștere; cu toate acestea, consideră că domeniile de acțiune și inițiativele strategiei actuale ar trebui simplificate și raționalizate, iar mecanismele sale de monitorizare și de raportare a rezultatelor ar trebui îmbunătățite pentru ca aceasta să fie mai precisă și mai ambițioasă;

12.  salută rezultatele pozitive ale Garanției pentru tineret, subliniind, în același timp, că există încă un număr îngrijorător de NEET în UE; îndeamnă, prin urmare, Comisia să consolideze și să continue să implementeze acest program și să reproducă aceste rezultate în statele membre în care garanția nu a fost încă pusă în aplicare;

13.  consideră că politicile pentru tineret nu pot avea succes în economiile stagnante, fiind corelate cu economiile puternice în care există condiții care favorizează munca;(1)

14.  reiterează importanța abordării transsectoriale a strategiei, ca mijloc de integrare a dimensiunii reprezentate de tineret și de creare de sinergii în alte domenii politice relevante, precum ocuparea forței de muncă, educația și formarea; consideră că integrarea strategiei pentru tineret în alte inițiative conexe la nivelul UE ar putea fi îmbunătățită;

15.  îndeamnă Comisia să creeze o platformă online pentru tineri, în cadrul căreia aceștia pot să raporteze în mod anonim nereguli ale persoanelor responsabile de promovarea programelor, precum și să propună schimbări și să pună întrebări; reiterează necesitatea de a garanta că autoritățile de promovare și angajatorii sunt, de asemenea, implicați, creând un spațiu în cadrul platformei în care aceștia pot adresa întrebări și pot face schimb de bune practici;

16.  îndeamnă Comisia să îmbunătățească calitatea formării profesionale și să crească gradul de sensibilizare a statelor membre în acest domeniu, care reprezintă o alternativă esențială la învățământul superior;

17.  subliniază importanța dialogului structurat cu tinerii și cu organizațiile de tineret (inclusiv consiliile naționale de tineret) ca mijloc de a institui structurile și procesele pentru participarea activă a acestora în planificarea, implementarea și evaluarea politicilor și a programelor pentru tineret, crearea unei agende comune, schimbul de bune practici și îmbunătățirea procesului de elaborare a politicilor bazate pe cunoaștere; încurajează incluziunea grupurilor vulnerabile (de exemplu, NEET, persoanele din comunități marginalizate, migranții și refugiații, tinerii cu dizabilități și tinerii care abandonează timpuriu școala); subliniază că ar trebui să se aibă în vedere crearea unei linii telefonice de urgență la nivelul UE împotriva încălcării drepturilor tinerilor, pentru ca tinerii să raporteze direct Comisiei toate posibilele experiențe negative pe care le au în cursul participării lor la măsurile aferente YEI și Garanției pentru tineret; subliniază importanța Conferinței privind viitorul strategiei UE pentru tineret, care a avut loc în 2017; invită Comisia să organizeze frecvent acest eveniment, pentru a face schimb de bune practici în implementarea programelor pentru tineret și pentru a promova comunicarea între asociațiile tinerilor, angajatori și guvernele naționale și locale;

18.  subliniază importanța evaluării de către Comisie a punerii în aplicare a strategiei pentru tineret în statele membre, cu scopul de a permite controalele și monitorizarea sporită la fața locului; îndeamnă Comisia să instituie obiective pentru strategia UE pentru tineret care pot fi evaluate calitativ și cantitativ, ținând cont de specificul fiecărui stat membru și al fiecărei regiuni; invită Comisia să majoreze finanțarea pentru programele și acțiunile care îi pregătesc pe tineri pentru piața muncii;

19.  îndeamnă Comisia să consolideze măsurile de control și monitorizare, pentru a se asigura că programele europene pentru tineret nu au efecte opuse față de cele preconizate și nu creează locuri de muncă precare; îndeamnă Comisia, în plus, să continue politicile economice și de ocupare a forței de muncă, cu scopul de a crea locuri de muncă mai numeroase și mai bune pentru tineri; susține, în consecință, că o strategie adecvată a UE pentru tineret ar trebui să se bazeze nu numai pe inserția profesională a tinerilor, ci și pe sprijinirea creării de locuri de muncă demne și de calitate;

20.  subliniază faptul că Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor este cel mai vizibil program al UE care sprijină incluziunea pe piața forței de muncă a tinerilor din Europa și insistă asupra menținerii sale și asupra extinderii domeniului său de aplicare, de asemenea prin clarificarea obiectivelor și a transparenței rezultatelor, în următoarea perioadă de programare; salută majorarea finanțării pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, dar recunoaște că resursele acesteia rămân insuficiente pentru a garanta faptul că toți tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) vor beneficia de ucenicie, de un stagiu sau de un loc într-un program de învățământ superior; în acest context, solicită statelor membre să se asigure că fondurile din FSE disponibile nu înlocuiesc cheltuielile publice naționale; solicită, prin urmare, majorarea pachetului destinat Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, asigurând, în același timp, furnizarea rapidă și simplificată a fondurilor și o finanțare stabilă;

21.  subliniază că piața muncii este în continuă schimbare; susține că tranziția către piața muncii este facilitată de un sistem de învățământ și de formare care educă indivizii integral, sprijinind elevii în găsirea propriilor metode de învățare, garantându-le dobândirea de competențe și aptitudini transversale, inclusiv competențe de bază și non-cognitive, precum și competențe-cheie care sunt orientate spre viitor, pentru a facilita integrarea pe piața muncii și versatilitatea în viața profesională, nu prin intermediul unei specializări timpurii, ci al capacității de diversificare a calificărilor; solicită acordarea unei atenții deosebite promovării competențelor lingvistice și a oportunităților și mobilității profesionale transfrontaliere în rândul tinerilor; solicită intensificarea coordonării între serviciile publice de ocupare a forței de muncă, partenerii sociali și furnizorii de servicii educaționale, precum și o recunoaștere și o validare mai bună a diplomelor și competențelor, inclusiv a educației informale; atrage atenția, în special, asupra modelului combinat de învățământ profesional și tehnic, care nu este suficient de bine cunoscut, dar care poate aduce o contribuție importantă la formarea profesioniștilor pentru ocupațiile deficitare, asigurând o tranziție ușoară de la învățământ și formare la viața profesională;

22.  reamintește că ocuparea forței de muncă și antreprenoriatul reprezintă una din cele opt priorități identificate în strategia UE pentru tineret (2010-2018); subliniază că activitățile pentru tineret și învățarea non-formală, în special în cadrul organizațiilor pentru tineret, joacă un rol vital în dezvoltarea potențialului tinerilor, inclusiv a abilităților lor antreprenoriale, și le permite să își dezvolte un set amplu de competențe care le pot crește oportunitățile pe piața muncii;

23.  subliniază că, în ciuda ratelor ridicate ale șomajului, mobilitatea forței de muncă în interiorul UE rămâne limitată; reamintește, prin urmare, importanța mobilității lucrătorilor pentru o piață a muncii competitivă; solicită Comisiei și statelor membre să încurajeze, în acest sens, oportunitățile transfrontaliere de muncă și formare profesională;

24.  reiterează importanța adulților cu vârsta de peste 55 ani în formarea tinerilor la locul de muncă; susține, alături de Comisie, crearea de programe care să permită ieșirea treptată a acestor persoane de pe piața muncii până la vârsta de pensionare, mai precis trecerea într-o primă fază la munca cu fracțiune de normă, pe parcursul căreia aceste persoane vor forma tineri și îi vor ajuta să se integreze treptat la locul de muncă;

25.  subliniază rolul important al întreprinderilor în aspectele legate de dobândirea de competențe și în crearea de locuri de muncă pentru tineri; ia act de faptul că educația și formarea în domeniile legate de promovarea spiritului antreprenorial pot contribui la realizarea dezvoltării pe termen lung, la promovarea competitivității europene și la combaterea șomajului;

26.  subliniază necesitatea de a combate părăsirea timpurie a școlii prin identificarea deficiențelor sistemului de învățământ și ale societății, prin sprijinirea elevilor în descoperirea propriilor metode de învățare, prin punerea în aplicare a unei programe de învățământ relevante și interesante și prin realizarea unui sistem de îndrumare solid și bine dezvoltat, cu servicii de consiliere și de orientare de înaltă calitate pentru toți elevii; subliniază faptul că o abordare educațională holistică și bazată pe incluziune este esențială pentru a-i face pe toți elevii să se simtă bineveniți și incluși și să aibă un simț de proprietate asupra educației lor;

27.  invită Comisia să asigure, ca parte a viitoarei strategii pentru tineri și a CFM post-2020, consolidarea finanțării, a competențelor și a amplorii programelor care promovează educația, formarea, crearea de locuri de muncă și incluziunea socială a tinerilor, inclusiv a tinerilor cu dizabilități, asigurând totodată faptul că aceste fonduri nu contribuie la crearea unor stagii neremunerate, la muncă în condiții precare sau la înlocuirea unor locuri de muncă permanente cu unele temporare sau cu stagii; subliniază nevoia de a oferi un conținut educațional și de formare adecvat și condiții de lucru decente pentru stagiile profesionale și ucenicii, pentru a asigura rolul lor fundamental în trecerea de la educație la viața profesională; consideră că, pentru a asigura o ofertă de plasamente de calitate, pe lângă îndrumare și supraveghere specifice, existența unui contract de ucenicie sau de stagiu profesional va defini rolurile și responsabilitățile tuturor părților, specificând durata, obiectivele de învățare și sarcinile care corespund competențelor clar identificate care urmează să fie dezvoltate, statutul profesional, compensația/remunerația corespunzătoare, inclusiv pentru orele suplimentare, regimurile de protecție socială și de securitate conform legislației naționale aplicabile, contractelor colective aplicabile sau ambelor;

28.  îndeamnă statele membre să monitorizeze implementarea eficace a Garanției pentru tineret, de exemplu prin punerea în funcțiune a unor sisteme adaptate de îndrumare de-a lungul vieții, care pot ajuta persoanele, în orice etapă a vieții, să ia decizii în ceea ce privește educația, formarea și viața profesională și să își administreze parcursul individual al vieții în ceea ce privește învățarea, munca și alte contexte; reamintește faptul că implicarea organizațiilor de tineret în evaluarea, punerea în aplicare și comunicarea Garanției pentru tineret este esențială pentru succesul acesteia și încurajează înregistrarea șomerilor;

29.  încurajează o implicare puternică a ONG-urilor, a autorităților locale și regionale pentru a sprijini tinerii și în special grupurile vulnerabile (de exemplu, NEET, migranții și refugiații, tinerii cu dizabilități, tinerii care abandonează școala) să găsească un loc de muncă remunerat, un program de educație sau formare și să le ofere asistență la implicarea în procesul decizional politic și în societatea civilă;

30.  consideră că, având în vedere complexitatea politicilor pentru tineret și a impactului acestora, colaborarea în domeniul cercetării trebuie să fie stimulată pentru a elabora răspunsuri justificate empiric și soluții de intervenție și prevenire care vor contribui la sporirea bunăstării și a rezilienței tinerilor;

31.  ia act de constatările și riscurile care sugerează că acțiunile gestionate de Comisie (inclusiv programele de schimburi de studenți) sunt considerate ca îndeplinind cerințele strategiei pentru tineret de către autoritățile naționale și că unele state membre își retrag resursele din domeniile de politică care sunt finanțate din bugetul UE;(2)

32.  îndeamnă Comisia și statele membre să supravegheze instituțiile care oferă în repetate rânduri stagii consecutive fără a oferi un loc de muncă după finalizarea acestora, pentru a asigura că locurile de muncă nu sunt înlocuite cu așa-numite stagii;

33.  susține că, pentru a crește eficacitatea acțiunilor în domeniile educației, tineretului și sportului, trebuie elaborate obiective și instrumente comune pentru a măsura impactul politicilor, pe baza studiilor internaționale;

34.  solicită o mai bună promovare și facilitare a oportunităților și mobilității profesionale și de formare profesională transfrontaliere în rândul tinerilor și oferirea acestora de abilități și competențe pentru viață, inclusiv competențe lingvistice, lărgind totodată oportunitățile și șansele lor de a participa atât pe piața muncii, cât și în societate;

35.  susține armonizarea, fără a aduce atingere principiului subsidiarității, a conceptului de „tânăr”, stabilind o limită de vârstă aplicabilă în întreaga UE; încurajează toate statele membre să contribuie la această armonizare, eliminând obstacolele din calea măsurării progresului și stabilind măsuri de aplicat;

36.  îndeamnă statele membre să susțină transparența în transmiterea conturilor lor și să utilizeze fondurile alocate pentru stimularea oportunităților de angajare sustenabilă pentru tineri; reiterează, în consecință, importanța ca statele membre să transmită informații detaliate cu privire la situația tinerilor lor, atunci când li se solicită acest lucru;

37.  reamintește că primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale proclamă că orice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții favorabilă incluziunii și de înaltă calitate pentru a dobândi și a menține competențe care le permit tuturor să participe pe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă; subliniază, prin urmare, că este important să se acorde prioritate și să se asigure investiții sociale în educație și formare în noua perioadă de programare a CFM pentru perioada 2020-2026;

38.  subliniază lipsa de actualizări sistematice și de date fiabile cu privire la punerea în aplicare a strategiei pentru tineret; îndeamnă, prin urmare, statele membre și Comisia să promoveze o cooperare mai strânsă între serviciile de statistică naționale și regionale în ceea ce privește transmiterea de statistici relevante și actualizate privind tineretul, care sunt importante pentru a evalua nivelul de reușită a strategiei în curs de implementare; consideră că rapoartele trienale transmise trebuie însoțite de aceste statistici;

39.  îndeamnă statele membre să indice impactul scontat al măsurilor care urmează să fie adoptate în planurile de acțiune ale acestora; subliniază, prin urmare, faptul că este important ca statele membre să ofere garanții că măsurile puse în aplicare au stimulat în mod eficace ocuparea forței de muncă; reiterează necesitatea de a măsura sustenabilitatea politicilor care urmează să fie puse în aplicare.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

27.3.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

40

5

2

Membri titulari prezenți la votul final

Guillaume Balas, Tiziana Beghin, Brando Benifei, Mara Bizzotto, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Michael Detjen, Lampros Fountoulis, Elena Gentile, Arne Gericke, Marian Harkin, Czesław Hoc, Agnes Jongerius, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Patrick Le Hyaric, Jeroen Lenaers, Thomas Mann, Dominique Martin, Miroslavs Mitrofanovs, Emilian Pavel, João Pimenta Lopes, Georgi Pirinski, Marek Plura, Sofia Ribeiro, Robert Rochefort, Claude Rolin, Siôn Simon, Romana Tomc, Ulrike Trebesius, Marita Ulvskog

Membri supleanți prezenți la votul final

Georges Bach, Amjad Bashir, Heinz K. Becker, Karima Delli, Tania González Peñas, Krzysztof Hetman, Ivari Padar, Anne Sander, Sven Schulze, Jasenko Selimovic, Csaba Sógor, Neoklis Sylikiotis

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Jude Kirton-Darling, Ana Miranda, James Nicholson, Massimo Paolucci

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL

ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

40

+

ALDE

Enrique Calvet Chambon, Marian Harkin, Robert Rochefort, Jasenko Selimovic

EFDD

Tiziana Beghin

GUE/NGL

Tania González Peñas, Patrick Le Hyaric, João Pimenta Lopes, Neoklis Sylikiotis

NI

Lampros Fountoulis

PPE

Georges Bach, Heinz K. Becker, David Casa, Krzysztof Hetman, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Jeroen Lenaers, Thomas Mann, Marek Plura, Sofia Ribeiro, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Csaba Sógor, Romana Tomc

S&D

Guillaume Balas, Brando Benifei, Michael Detjen, Elena Gentile, Agnes Jongerius, Jude Kirton-Darling, Ivari Padar, Massimo Paolucci, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Siôn Simon, Marita Ulvskog

VERTS/ALE

Karima Delli, Ana Miranda, Miroslavs Mitrofanovs

5

-

ECR

Amjad Bashir, Arne Gericke, Czesław Hoc, James Nicholson, Ulrike Trebesius

2

0

ENF

Mara Bizzotto, Dominique Martin

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

(1)

https://www.ceps.eu/system/files/RR2018_01_BlameItOnMyYouth.pdf

(2)

http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2018/615645/EPRS_STU(2018)615645_EN.pdf


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

25.4.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

26

0

1

Membri titulari prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Angel Dzhambazki, Jill Evans, María Teresa Giménez Barbat, Petra Kammerevert, Svetoslav Hristov Malinov, Stefano Maullu, Momchil Nekov, Yana Toom, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka

Membri supleanți prezenți la votul final

Eider Gardiazabal Rubial, Elena Gentile, Sylvie Guillaume, Emma McClarkin, Martina Michels, Michel Reimon, Liliana Rodrigues, Remo Sernagiotto, Francis Zammit Dimech


VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

26

+

ALDE

María Teresa Giménez Barbat, Yana Toom

ECR

Angel Dzhambazki, Emma McClarkin, Remo Sernagiotto

EFDD

Isabella Adinolfi

GUE/NGL

Martina Michels

PPE

Andrea Bocskor, Svetoslav Hristov Malinov, Stefano Maullu, Sabine Verheyen, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Francis Zammit Dimech, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver

S&D

Eider Gardiazabal Rubial, Elena Gentile, Sylvie Guillaume, Petra Kammerevert, Krystyna Łybacka, Momchil Nekov, Liliana Rodrigues, Julie Ward

VERTS/ALE

Jill Evans, Michel Reimon

0

-

 

 

1

0

ENF

Dominique Bilde

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 16 mai 2018Notă juridică