Procedură : 2017/2255(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0169/2018

Texte depuse :

A8-0169/2018

Dezbateri :

PV 13/06/2018 - 22
CRE 13/06/2018 - 22

Voturi :

PV 14/06/2018 - 7.4
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0262

RAPORT     
PDF 675kWORD 75k
14.5.2018
PE 615.438v02-00 A8-0169/2018

referitor la barierele structurale și financiare în calea accesului la cultură

(2017/2255(INI))

Comisia pentru cultură și educație

Raportor: Bogdan Andrzej Zdrojewski

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la barierele structurale și financiare în calea accesului la cultură

(2017/2255(INI))

Parlamentul European,

  având în vedere articolul 27 din Declarația universală a drepturilor omului a ONU,

  având în vedere articolul 15 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale,

  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 22 și 25,

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la valorificarea potențialului industriilor culturale și creative(1);

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2013 referitoare la promovarea sectoarelor culturale și creative europene ca surse de creștere economică și de creare de locuri de muncă(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 30 noiembrie 2016 referitoare la o politică coerentă a UE pentru industriile culturale și creative(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 aprilie 2008 privind industriile culturale din Europa(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 iunie 2007 privind statutul social al artiștilor(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la dimensiunile culturale ale acțiunilor externe ale UE(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 februarie 2004 privind rolul școlilor și al educației școlare în maximizarea accesului public la cultură(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 intitulată „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european”(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la rolul dialogului intercultural, al diversității culturale și al educației în promovarea valorilor fundamentale ale UE(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 aprilie 2008 privind o agendă europeană pentru cultură într-o lume în curs de globalizare(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2013 referitoare la promovarea sectoarelor culturale și creative europene ca surse de creștere economică și de creare de locuri de muncă(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2016 referitoare la o politică coerentă a UE pentru industriile culturale și creative(13),

–  având în vedere Rezoluția sa din 1 iunie 2017 referitoare la cotele taxei pe valoarea adăugată aplicate cărților, ziarelor și periodicelor(14),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 aprilie 2008 privind industriile culturale din Europa(15),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 mai 2010 privind Comunicarea Comisiei intitulată „Europeana - etapele următoare”(16),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2011 referitoare la mobilitatea și incluziunea persoanelor cu handicap în Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap(17),

–  având în vedere Rezoluția sa din 30 noiembrie 2017 referitoare la implementarea Strategiei europene pentru persoanele cu dizabilități(18),

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 martie 2017 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE(19),

  având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și în special articolul 30 referitor la participarea la viața culturală, activități recreative, timp liber și sport,

  având în vedere obiectivul nr. 11 din Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă, semnată în septembrie 2015, care își propune dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și sustenabile,

–  având în vedere Convenția privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale, adoptată de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) la 20 octombrie 2005,

–  având în vedere Convenția-cadru din 27 octombrie 2005 a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate (Convenția de la Faro),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE(20),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului din 16 noiembrie 2007 privind o agendă europeană pentru cultură,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 23 decembrie 2014 privind un plan de lucru în domeniul culturii (2015-2018)(21),

–  având în vedere Planul de lucru al UE în domeniul culturii pentru perioada 2015-2018,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 27 mai 2015 privind interacțiunile culturale și creative pentru stimularea inovării, a sustenabilității economice și a incluziunii sociale,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 31 mai 2016 privind rolul „Europeana” în ceea ce privește accesul, vizibilitatea și utilizarea patrimoniului cultural european în mediul digital,

–  având în vedere Rezoluția Consiliului din 6 mai 2003 privind accesibilitatea infrastructurii culturale și a activităților culturale pentru persoanele cu handicap,

–  având în vedere Comunicarea comună a Comisiei din 8 iunie 2016 către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Către o strategie a UE pentru relațiile culturale internaționale” (JOIN(2016)0029),

–  având în vedere raportul Comisiei privind punerea în aplicare a agendei europene pentru cultură (COM(2010)0390),

–  având în vedere Cartea verde a Comisiei din 27 aprilie 2010 intitulată „Eliberarea potențialului industriilor culturale și creative” (COM(2010)0183),

–  având în vedere propunerea Comisiei de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind Anul european al patrimoniului cultural (2018) (COM(2016)0543),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 septembrie 2012 intitulată „Promovarea sectoarelor culturale și creative pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă în UE” (COM(2012)0537),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 18 decembrie 2012 privind conținutul în cadrul pieței unice digitale (COM(2012)0789),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 septembrie 2012, intitulată „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european” (COM(2014)0477),

–  având în vedere raportul din 2012 al grupului de lucru al experților din statele membre UE privind accesul la cultură,

–  având în vedere rezultatele sondajelor Eurobarometru nr. 399 „Accesul și participarea la cultură” și nr. 466 „Patrimoniul cultural”,

–  având în vedere rezultatele anchetelor statistice ale Eurostat („statisticile privind cultura”) pentru 2016,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0169/2018),

A.  întrucât articolul 27 din Declarația universală a drepturilor omului prevede că „orice persoană are dreptul de a participa în mod liber la viața culturală a colectivității, de a se bucura de arte și de a participa la progresul științific și la binefacerile lui”; întrucât accesul la cultură și la posibilități de expresie creativă este important pentru existența unei societăți democratice bazate pe libertatea de exprimare și pe egalitate;

B.  întrucât Convenția de la Faro recunoaște dreptul la patrimoniul cultural și solicită promovarea dezvoltării unor metode inovatoare de gestionare a patrimoniului, astfel încât autoritățile publice să poată coopera cu alți actori, inclusiv cu asociații și persoane private;

C.  întrucât articolul 22 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene solicită respectarea diversității culturale și articolul 25 recunoaște dreptul persoanelor în vârstă de a participa la viața culturală;

D.  întrucât cultura are un impact puternic asupra promovării, înțelegerii și dezvoltării solidarității între comunitățile europene și cele transeuropene;

E.  întrucât constituțiile celor mai multe state membre ale UE se referă în mod direct sau indirect la cultură și la accesul la aceasta;

F.  întrucât UE poate completa și încuraja politicile culturale, în timp ce, în conformitate cu articolul 167 din TFUE, autoritățile de la nivel național, regional și local rămân principalele organisme responsabile cu definirea politicilor culturale în UE, în conformitate cu principiul subsidiarității;

G.  întrucât orice tip de barieră care împiedică accesul și participarea deplină a persoanelor sau a comunităților la procesele culturale și la ecosistemele culturale inhibă dezvoltarea unei societăți cu adevărat democratice și incluzive;

H.  întrucât cultura le oferă cetățenilor europeni posibilități sporite de dezvoltare a abilităților personale, sociale, creative și interculturale;

I.  întrucât, potrivit estimărilor ONU, jumătate din populația globului, și anume 3,5 miliarde de oameni, locuiesc în prezent în orașe; întrucât, până în 2030, aproape 60 % din populația mondială va trăi în mediul urban; întrucât este, prin urmare, necesar să se stabilească strategii care să cuprindă politici eficiente pentru a soluționa problemele încă prezente și să se prevadă timp suficient pentru a face modificări pentru a crea spații urbane cu adevărat favorabile incluziunii;

J.  întrucât Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea de-a lungul vieții enumeră cunoștințele culturale și expresia culturală în rândul competențelor de bază care sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, cetățenia activă, incluziunea socială și ocuparea forței de muncă(22);

K.  întrucât în comunicarea Comisiei din 10 mai 2007 intitulată „Agenda europeană pentru cultură într-o lume în proces de globalizare” (COM(2007)0042) s-a subliniat că este necesar să se faciliteze accesul la cultură și la opere culturale, precum și să se promoveze diversitatea culturală;

L.  întrucât viitorul inovării culturale în UE depinde de investițiile în resurse, cunoștințe și talente creative;

M.  întrucât Planul de lucru în domeniul culturii (2015-2018) adoptat de Consiliu în decembrie 2014 identifică printre priorități accesul la cultură și caracterul incluziv al acesteia, precum și promovarea diversității culturale;

N.  întrucât unul dintre obiectivele UE și ale statelor sale membre ar trebui să fie reducerea inegalităților sociale și economice pentru a promova o societate incluzivă în cadrul căreia toată lumea poate să participe; întrucât un sector cultural puternic, dinamic și diversificat este esențial pentru o societate incluzivă;

O.  întrucât participarea la activități culturale reprezintă o modalitate de a crea un sentiment de apartenență la o societate; întrucât construirea unei identități sociale este strâns legată de participarea culturală; întrucât participarea la activități culturale poate contribui la creșterea stimei de sine și a calității vieții, în special a persoanelor care se confruntă cu o formă de marginalizare din cauza șomajului sau a unei boli sau din orice alt motiv;

P.  întrucât un sector cultural incluziv este un sector care permite tuturor să se bucure de aceleași posibilități de participare și de dezvoltare a aptitudinilor lor creative, indiferent de contextul socioeconomic, cultural sau religios și indiferent de orice dizabilitate;

Q.  întrucât, în multe regiuni, bibliotecile publice și instituțiile culturale comunitare sunt frecvent vizitate de cetățeni și, de multe ori, sunt singurele puncte de acces la informații și la cultură, în special în zonele rurale sau îndepărtate;

R.  întrucât noile tehnologii digitale pot avea o influență foarte mare asupra gestionării sectorului cultural și asupra dialogului, precum și asupra creării unui nou public și asupra diseminării activităților culturale;

S.  întrucât noile tehnologii digitale și platforme online oferă oportunități-cheie pentru creșterea ratelor de participare și de creație culturală;

T.  întrucât persoanele din țări terțe sunt subreprezentate în diverse domenii culturale în UE; întrucât la fel se întâmplă și cu persoanele cu dizabilități;

U.  întrucât raportul grupului de lucru al experților din statele membre UE privind accesul la cultură(23) definește accesul prin prisma a ceea ce permite unor noi categorii de public să beneficieze de oferta culturală disponibilă; întrucât acest lucru presupune atragerea unor noi categorii de public sau de cetățeni și apropierea lor de patrimoniul cultural și de alte resurse culturale;

V.  întrucât tehnologiile digitale au schimbat modalitățile în care publicul accesează, produce, difuzează și utilizează conținutul cultural;

W.  întrucât platforma „Europeana”, lansată în 2008, a devenit un proiect cultural european comun care facilitează accesul digital la patrimoniul cultural al Europei;

X.  întrucât unul dintre obiectivele specifice ale programului „Europa creativă” este captarea de noi categorii de public și îmbunătățirea accesului la producțiile culturale și creative din Uniune și din afara acesteia, cu un accent deosebit pe copii, tineri, persoanele cu dizabilități și grupurile subreprezentate;

Y.   întrucât există inițiative la nivel comunitar și în statele membre care vizează asigurarea unui acces mai bun la infrastructura culturală și la activitățile culturale pentru persoanele cu dizabilități;

Z.  întrucât diversitatea procedurilor și sistemelor fiscale în cadrul UE creează dificultăți pentru mobilitatea artiștilor și a lucrătorilor din sectorul cultural în general, întrucât generează o birocrație excesivă, care este deseori disproporționată comparativ cu veniturile modeste obținute efectiv din activitățile lor;

AA.  întrucât elaborarea de statistici culturale fiabile, comparabile și actualizate, care stau la baza elaborării unor politici culturale solide, este una dintre prioritățile transversale ale planului de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2015-2018, care subliniază potențialul economic al industriilor culturale și creative și impactul acestora asupra bunăstării sociale;

AB.  întrucât accesul la cercetări calitative și la resurse de date comparative permite monitorizarea și analizarea eficace a impactului cultural, economic și social al politicilor culturale;

AC.  întrucât cultura contribuie la promovarea unei societăți bazate pe cunoștințe, pe împărtășirea experiențelor și pe o istorie universală comună;

AD.  întrucât aproximativ 8,4 milioane de persoane sunt angajate în sectorul cultural în UE (3,7 % din totalul forței de muncă)(24) și întrucât deocamdată potențialul acestora în ceea ce privește creșterea economică nu este încă pe deplin realizat;

AE.  întrucât persoanele care încearcă să contribuie prin producția culturală la exprimarea propriei identități și să extindă accesul la cultură, dezvoltându-l în mod sustenabil, se confruntă cu dificultăți și provocări,

Accesul și participarea la cultură

1.  subliniază că recunoaște accesul la cultură ca un drept fundamental al tuturor cetățenilor, în conformitate cu articolul 27 din Declarația universală a drepturilor omului, care recunoaște participarea la viața culturală ca fiind unul dintre drepturile fundamentale ale omului; subliniază, de asemenea, că acest drept este consacrat în Convenția de la Faro, care recunoaște dreptul de participare la viața culturală și subliniază rolul patrimoniului cultural în construirea unei societăți pașnice și democratice; invită, prin urmare, statele membre semnatare să accelereze procesul de ratificare și celelalte state, care nu sunt parte la convenție, să o semneze, profitând de ocazia unică oferită de Anul european al patrimoniului cultural; 

2.  reamintește importanța aplicării cuprinzătoare a conceptului de accesibilitate și valoarea sa ca instrument pentru a garanta că orice persoană care este utilizatoare de cultură și de locuri și inițiative culturale este avută în vedere în accepțiunea sa cea mai largă și completă și că, prin urmare, se ține seama de nevoile specifice ale persoanelor cu dizabilități, pentru a garanta că acestea se bucură de șanse egale, de o veritabilă incluziune socială și de o participare activă în societate;

3.   insistă asupra importanței incontestabile a unui sector cultural activ și accesibil pentru dezvoltarea unei societăți favorabile incluziunii și pentru consolidarea unui set comun de valori universale și a cetățeniei europene active, care sunt fundamentale pentru a permite cetățenilor să participe la viața publică de o manieră fructuoasă și plină de sens, promovând totodată patrimoniul cultural al Europei și dezvoltând diversitatea culturală și lingvistică europeană; invită, prin urmare, statele membre și Uniunea Europeană, în cadrul sferei lor de competență, să dezvolte și să pună în aplicare măsurile specifice necesare pentru a garanta accesul și participarea la viața culturală;

4.  susține că incluziunea și diversitatea ar trebui să facă parte integrantă din planificare, dezvoltarea organizațională și procesul de recrutare în sectorul cultural la nivel european, național și regional; de asemenea, încurajează statele membre să monitorizeze sistematic măsurile care urmăresc acest obiectiv;

5.  reamintește importanța rolului UE în promovarea și facilitarea unei mai bune coordonări a politicilor culturale la toate nivelurile; constată că numai pe această bază va fi posibil pentru operatorii din UE să elaboreze o politică cuprinzătoare și eficace pentru a promova accesul și participarea la cultură și să desemneze cultura drept un element esențial al proiectului de integrare europeană;

6.  consideră că accesul la cultură și participarea culturală reprezintă un aspect transversal și, prin urmare, subliniază importanța coordonării politicilor culturale cu alte domenii de politică, cum ar fi educația, politica socială, economică, regională, internațională, digitală și în domeniul mass-media;

7.  recomandă ca statele membre să dezvolte o strategie de acțiune culturală orientată către copii și tineri;

8.  recunoaște că promovarea și realizarea accesului incluziv și semnificativ la cultură reprezintă una dintre prioritățile de pe agenda politică și solicită integrarea aspectelor legate de accesibilitate și de participarea culturală în alte domenii de politică, dat fiind că aceasta va avea nu doar o contribuție pozitivă la aceste domenii, ci și un impact asupra cooperării transsectoriale și sinergice în spiritul articolului 167 din TFUE;

9.  subliniază că compendiul de politici culturale naționale, astfel cum este conceput și gestionat de Consiliul Europei și o platformă de experți, a fost un instrument foarte util pentru politicile culturale din Europa și nu numai; regretă, cu toate acestea, că începând din 2011, s-au înregistrat puține progrese în ceea ce privește colectarea de date și, mai ales, analiza datelor și recomandă, prin urmare, Consiliului să realizeze o revizuire a conținutului actual, incluzând nivelurile locale și regionale ale politicilor culturale;

10.  subliniază că conceptele de acces și participare la cultură sunt strâns legate între ele; consideră că strategiile de ameliorare a accesului și participării la cultură ar trebui să fie puse în aplicare printr-o identificare a grupurilor subreprezentate și elaborarea și punerea în aplicare de inițiative sau programe care au ca scop creșterea participării acestora și înlăturarea obstacolelor existente.

11.  subliniază că este necesar să se culeagă informații referitoare la participarea persoanelor cu dizabilități la activitățile culturale;

12.  regretă că barierele financiare continuă să împiedice cetățenii, în special pe cei care aparțin grupurilor celor mai defavorizate, să se bucure pe deplin de dreptul lor fundamental de a participa la viața culturală și de accesul la cultură, precum și că acest lucru frânează îndeplinirea efectivă a acestui drept fundamental;

13.  reamintește că este important să se dezvolte platforme pentru partajarea și schimbul de experiență la nivel regional, național și european;

14.  subliniază că este important să se garanteze o ofertă culturală de calitate pentru toți cetățenii, ca bază pentru promovarea unei cetățenii active, democratice și incluzive;

Obstacole financiare

15.   subliniază că finanțarea publică constantă și continuă joacă un rol fundamental în asigurarea unui peisaj cultural înfloritor și rămâne un instrument indispensabil pentru a sprijini activitățile culturale în UE, astfel încât acestea să își poată atinge potențialul economic, pentru a contribui la o creștere durabilă și la coeziunea socială, precum și pentru a finanța infrastructura culturală; solicită, prin urmare, Comisiei și statelor membre ca, în limitele sferelor lor de competență, să aloce o parte corespunzătoare din bugetele lor sprijinului public acordat culturii și să consolideze sinergiile cu FEDER și alte fonduri de sprijin culturale, inclusiv cu programe care favorizează cercetarea și inovarea și cu instrumentele disponibile ale politicii de coeziune;

16.  invită Comisia și statele membre să se asigure că finanțarea publică destinată culturii nu va fi redusă, indiferent de eventualele dificultăți economice viitoare cu care s-ar putea confrunta un stat membru;

17.   regretă că problemele economice au condus în general - și continuă prea des să conducă - în primul rând la reducerea cheltuielilor publice în domeniul culturii și au un impact negativ asupra bugetelor pentru activități culturale;

18.   reamintește că investițiile în sectoarele culturale și creative reprezintă o modalitate de a debloca potențialul important și încă subevaluat al acestor sectoare de a încuraja diversitatea culturală și inovația socială, generând, în același timp, creștere economică și locuri de muncă, precum și că aceste investiții au un impact direct și asupra dezvoltării de noi competențe, asupra digitalizării, antreprenoriatului, inovării și elaborării de noi modele de afaceri, consolidând, în același timp, competitivitatea sectoarelor culturale și creative europene, profitând de oportunități și obținând acces la noi oportunități, piețe și categorii de public la nivel internațional; consideră, prin urmare, că sectorul privat joacă un rol decisiv, complementar investițiilor publice, și invită statele membre să ia în calcul aplicarea unor măsuri legislative care să prevadă un credit fiscal pentru contribuțiile bănești ale entităților private destinate sprijinirii culturii;

19.  subliniază că fragmentarea, valoarea adăugată redusă și activitățile multor femei și bărbați care desfășoară o activitate independentă în sectorul creativ, întrucât aceste activități sunt considerate în general profesii interesante, nu trebuie să aibă ca efect transformarea industriei culturale/creative într-un model pentru munca prost plătită sau cu protecție socială slabă; propune, prin urmare, elaborarea unor procese de revizuire solide pentru munca de calitate în sectorul creativ;

20.  subliniază că accesul public la bunurile și serviciile culturale, precum și sprijinirea producției și expresiei culturale consolidează economia creativă, contribuind la dezvoltarea țării în cauză;

21.  subliniază că problema lipsei finanțării industriilor culturale s-ar reduce cu ajutorul stimulentelor fiscale pentru activitatea privată de mecenat;

22.  atrage atenția asupra problemelor legate de impozitarea venitului obținut la nivel internațional cu care se confruntă artiștii din întreaga Europă și, prin urmare, recomandă un model standard care să fie în avantajul angajaților și al persoanelor care desfășoară o activitate independentă și care să prevină dubla impozitare;

23.  solicită realizarea de investiții în microîntreprinderi, astfel încât să se stimuleze creativitatea și inovarea, promovându-se astfel dezvoltarea regională și locală;

24.  subliniază faptul că prețul ridicat al bunurilor și serviciilor culturale reprezintă una dintre barierele în calea participării la cultură, subliniate de către respondenții la sondajele Eurobarometru și Eurostat(25); recomandă ferm ca, în acest context, statele membre și regiunile să introducă acțiuni care să vizeze un public specific, în special studenții, familiile numeroase și persoanele în vârstă, cu scopul de a elimina barierele financiare din calea accesului;

25.  subliniază că costurile ridicate de asigurare pentru obiectele de expoziție și spectacole sunt, de asemenea, responsabile pentru prețul ridicat al biletelor de intrare în muzee, teatre și galerii și deseori fac să fie imposibil pentru structurile mai mici să își dezvolte programe în funcție de publicul și de ambiția lor, o situație care duce la un decalaj tot mai mare între structurile mai mici care sunt aproape de publicul lor și instituțiile mai mari, recunoscute la nivel internațional;

26.  insistă asupra rolului pe care politicile fiscale adecvate destinate sectoarelor culturale și creative îl pot juca în îmbunătățirea accesului și participării la cultură; constată, cu toate acestea, că sprijinul indirect pentru patrimoniul cultural prin introducerea unor rate reduse de TVA nu poate înlocui subvențiile directe; solicită o mai bună coordonare a politicilor culturale naționale și a ratelor de TVA, acesta fiind un instrument de stimulare a participării culturale;

27.  reamintește că este important ca statele membre să analizeze posibilitatea unei politici fiscale mai coerente în ceea ce privește veniturile lucrătorilor din sectorul cultural și ale artiștilor, care petrec perioade scurte de timp în diverse țări și, astfel, pot fi supuși unor norme și proceduri administrative diferite pentru fiecare spectacol, atelier sau reședință; sugerează că o armonizare minimă pentru a sprijini mobilitatea artiștilor și lucrătorilor din sectorul cultural ar trebui considerată o prioritate pentru a încuraja diversitatea creației și culturii în întreaga UE și în afara acesteia, în loc să se creeze obstacole sub forma unor cerințe birocratice disproporționate față de veniturile reale obținute în urma activităților culturale;

28.  încurajează statele membre și instituțiile publice să investească în descentralizarea expunerii activităților culturale, fie prin crearea de infrastructuri în regiunile îndepărtate, fie prin diverse expoziții culturale temporare; încurajează instituțiile culturale private să investească, de asemenea, în descentralizarea geografică;

29.  salută propunerea de modificare a Directivei TVA, care ar permite statelor membre să aplice aceeași rată de TVA pentru publicațiile electronice și cele tipărite; consideră că diferența dintre ratele de TVA pentru publicațiile tipărite și cele electronice este anacronică și nesustenabilă în era digitală; solicită Consiliului să adopte propunerea Comisiei cu privire la acest aspect fără întârzieri nejustificate;

30.  subliniază importanța reconcilierii dintre viața privată și cea profesională pentru a se bucura de diverse activități culturale, precum și pentru a avea acces și a participa la acestea;

Obstacolele și provocările educaționale

31.  subliniază că nivelul de educație este unul dintre cei mai importanți factori cu un impact semnificativ asupra nivelului de participare la cultură; subliniază că un nivel mai ridicat de educație înseamnă o participare mai mare la evenimentele culturale(26); subliniază că educația în științele umane, învățarea limbilor străine în școală și educația culturală fac parte integrantă din educația generală, contribuie la reducerea decalajelor sociale și, prin urmare, necesită același nivel de finanțare ca disciplinele STIM;

32.  subliniază că cunoștințele sunt concepute ca produs al interacțiunilor culturale care acționează asupra indivizilor care incorporează o amprentă culturală și îi reflectă;

33.  încurajează o abordare interactivă și incluzivă bazată pe comunitate în ceea ce privește dezvoltarea politicilor culturale și educaționale pentru a spori interesul și participarea culturală, a promova patrimoniul cultural al Europei și a dezvolta diversitatea culturală și lingvistică europeană;

34.  constată că lipsa de interes este una dintre obstacolele la participarea culturală cel mai frecvent menționate de către respondenții la sondajele Eurobarometru și Eurostat(27); subliniază, în acest context, că sprijinirea cererii, înțeleasă ca stimularea interesului și a cunoașterii culturii prin educație formală, nonformală și informală, ar trebui să fie o prioritate în ceea ce privește îmbunătățirea accesului și participării la cultură;

35.  recomandă generalizarea legitimației europene de student și includerea accesului gratuit la instituțiile culturale din UE printre avantajele pe care le prezintă;

36.  reamintește rolul fundamental al școlii și al familiei ca platforme-cheie pentru contactul tinerilor cu cultura și definirea nevoilor și a competențelor culturale; invită statele membre să ia măsuri pentru o mai mare integrare a educației culturale și artistice în programa școlară, atât în cazul educației formale, cât și în cazul celei informale;

37.  subliniază că este important ca statele membre, în strânsă colaborare cu autoritățile regionale și locale și cu ajutorul finanțării și/sau subvențiilor, să asigure formarea în domeniul muzical în instituțiile publice de învățământ;

38.  recomandă ca statele membre să considere educația ca una cele mai importante activități din domeniul cultural, întrucât promovarea cererii înseamnă, în primul rând, asigurarea competențelor și cunoștințelor care le permit oamenilor să aprecieze arta; reamintește că cultivarea interesului pentru cultură e mai eficientă dacă are loc la vârste fragede și consideră că, din acest motiv, cultura ar trebui să beneficieze de o importanță mai mare în programele școlare, fiind necesar să se disponibilizeze mai multe resurse umane și materiale pentru a atinge acest obiectiv; propune să li se ofere școlilor fonduri pentru vizite la muzee și alte instituții culturale, dat fiind că acest lucru ar promova interesul pentru cultură și participarea tinerilor și, simultan, ar asigura resurse suplimentare pentru instituțiile culturale;

39.  subliniază importanța sistemelor de învățământ public pentru asigurarea primului contact al copiilor cu diversitatea universului cultural, contribuind astfel la formarea unui nou public și la diseminarea culturii; subliniază, de asemenea, că este important ca diferitele instituții culturale să dezvolte parteneriate cu instituțiile locale de învățământ la nivel local, regional și național;

40.  încurajează statele membre și autoritățile regionale și locale să sprijine programele extrașcolare de educație culturală pentru toți, în special pentru copiii și tinerii defavorizați, prin intermediul unor programe care să aibă ca obiectiv asigurarea primului contact al acestora cu diverse forme de expresie artistică sau care facilitează familiarizarea lor cu patrimoniul cultural existent;

41.  subliniază rolul important jucat de instituțiile culturale locale, inclusiv de centrele culturale și de biblioteci, care sunt actori-cheie pentru depășirea barierelor la accesul și participarea la cultură; invită, prin urmare, statele membre să sprijine în mod activ astfel de instituții culturale;

42.  solicită o mai mare apreciere și înțelegere a rolului social jucat de bibliotecile publice și de instituțiile culturale comunitare, în special în regiunile rurale sau îndepărtate, nu numai prin majorarea finanțării publice, ci și prin crearea de parteneriate, dotarea lor cu mijloace TIC adecvate și asigurarea unor resurse umane cu acces la formare, transformându-le, astfel, în instituții capabile să îmbunătățească viața oamenilor și să contribuie la dezvoltarea locală;

43.  subliniază că încheierea de parteneriate este esențială pentru atragerea unui public potențial spre activitățile artistice și că acest lucru poate fi realizat, de exemplu, prin intermediul cooperării cu organizații care reprezintă studenții, migranții sau persoanele cu dizabilității, astfel încât să se răspundă în mod corespunzător intereselor și nevoilor lor;

44.  subliniază că este important să se sprijine inițiativele de la nivel național, regional și local care promovează contactele, colaborarea și schimbul de experiență între artele tradiționale, instituțiile culturale și diversele organizații multiculturale sau ale minorităților, precum și între sectoarele culturale profesioniste și de amatori;

45.  recomandă elaborarea unei strategii coerente pentru sprijinirea proiectelor educaționale propuse de instituțiile culturale; subliniază că aceste proiecte sunt instrumente care sprijină și ameliorează contactul cu cultura, competențele culturale și cunoștințele multiculturale, acționând astfel ca un punct de plecare pentru implicarea pe termen lung a publicului în activitățile culturale;

46.  încurajează statele membre să creeze programe de ocupare a timpului liber pentru tineri în instituțiile culturale;

47.  invită Comisia și statele membre să adopte măsuri pentru a garanta accesul mai larg la instituțiile culturale și pentru a dezvolta o strategie europeană cuprinzătoare cu privire la accesul la spațiile publice, în special cu privire la cultura în mediul urban construit, cum ar fi în cazul muzeelor, teatrelor, cinematografelor, bibliotecilor, sălilor de concert etc.;

48.  îndeamnă statele membre să încurajeze crearea de burse de studiu sau de stagiu, pentru studenții care au legături cu sistemul public sau privat de învățământ, în instituțiile culturale sau de management cultural;

Obstacole structurale

49.  atrage atenția asupra ratelor adesea scăzute de participare în rândul populației rurale, care sunt condiționate structural(28) și, în acest context, asupra rolului micilor centre culturale locale, infrastructurii de transport și sprijinirii turismului cultural sustenabil pentru facilitarea accesului la instituțiile culturale;

50.  subliniază că patrimoniul cultural european este unic în lume datorită diversității și bogăției sale și că turismul cultural are un potențial uriaș de a contribui la o economie sustenabilă, precum și de a promova coeziunea și incluziunea socială; invită, prin urmare, statele membre să își intensifice eforturile și investițiile pentru a elabora o politică sustenabilă și pe termen lung în domeniul turismului cultural;

51.  solicită investiții mai mari în sectorul cultural pentru a dinamiza economiile locale și a contribui la turismul cultural; ia act de faptul că turismul cultural, în sinergie cu știința, sectorul primar și centrele de artizanat și cele industriale, precum și cu mobilitatea, sunt factori decisivi pentru crearea unei Europe mai apropiate și mai umaniste;

52.  propune realizarea unor investiții mai mari în ceea ce privește accesul la cultură pentru regiunile ultraperiferice, regiunile montane și îndepărtate, astfel încât să se creeze oportunități culturale descentralizate;

53.  constată necesitatea unor acțiuni suplimentare în vederea îmbunătățirii accesului la o infrastructură culturală fără bariere tehnologice sau fizice, precum și a accesului la activitățile culturale și la mass-media cu conținut cultural pentru persoanele cu dizabilități; invită statele membre și Comisia ca, în cadrul sferelor lor de competență, să continue să depună eforturi pentru integrarea persoanelor cu dizabilități prin intermediul culturii și al eliminării obstacolelor existente;

54.  recunoaște că sunt necesare metode participative de gestionare a patrimoniului cultural, bazate pe o abordare centrată pe comunitățile locale, pentru a intercepta cererea și a implica segmente mai mari ale publicului, ținând seama în special de tineri, persoanele cu dizabilități și grupurile subreprezentate și marginalizate;

55.  invită statele membre și instituțiile culturale aflate care depind de ele să se asigure că oferta culturală este accesibilă tuturor, luând măsuri specifice pentru anumite grupuri de populație, cum ar fi copiii și tinerii, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilități sau migranții, printre altele;

56.  atrage atenția că sunt necesare investiții mai mari din partea statelor membre în implementarea codului universal de lectură tactilă și de scriere (sistemul Braille) în cele mai variate infrastructuri și tehnologii culturale; solicită investiții mai mari în producția de cărți, reviste și ziare în format audio, precum și în utilizarea limbajului semnelor în producțiile de teatru;

57.  subliniază necesitatea de a elimina obstacolele din calea mobilității artiștilor și a profesioniștilor din domeniul cultural, în special obstacolele fiscale; subliniază impactul acestor activități asupra diversificării ofertei culturale din Europa; salută programul Europa creativă pentru că acesta contribuie la succesul mobilității culturale și a profesioniștilor din acest sector, precum și pentru că stimulează diseminarea unor evenimente și proiecte culturale de calitate;

58.  reamintește că obstacolele în calea accesului la cultură se fac simțite mai mult la nivel local, motiv pentru care trebuie consolidate investițiile în diverse proiecte de mobilitate culturală cu scopul de a permite dezvoltarea și coeziunea comunităților locale;

59.  îndeamnă Comisia să considere mobilitatea artiștilor europeni și a celor proveniți din țări terțe o plus-valoare în ceea ce privește promovarea păcii, împărtășirea viziunilor și deconstrucția stereotipurilor sociale și culturale;

60.  reamintește că barierele lingvistice pot avea un efect negativ asupra cererii din domeniul cultural și solicită, prin urmare, un nivel mai ridicat de multilingvism în producțiile culturale;

61.  recomandă ca statele membre să adopte măsurile necesare pentru a facilita transportul și accesul la instituțiile culturale pentru persoanele cu dizabilități și pentru persoanele cu mobilitate redusă;

Obstacolele și provocările digitale

62.   își manifestă convingerea că instrumentele digitale, dacă sunt utilizate și implementate corect și dacă sunt însoțite de un nivel coerent de alfabetizare digitală, pot contribui la înlăturarea obstacolelor din calea accesului la cultură cauzate de factori cum ar fi poziția geografică nefavorabilă, dizabilitățile, mediul social, limba și lipsa de timp sau de resurse financiare; subliniază că, fără ca acest lucru să implice retragerea investițiilor în descentralizarea geografică a activităților culturale, instrumentele digitale pot ajuta, de asemenea, la depășirea barierelor mentale sau sociale; consideră, prin urmare, că, în acest context, educația digitală ar trebui să facă parte din procesul de învățare de la o vârstă fragedă, astfel încât să se dezvolte cunoștințe și competențe adecvate;

63.  recomandă Comisiei să elaboreze o strategie digitală coerentă, orientată către infrastructurile și activitățile culturale, pentru a consolida capacitățile acestora;

64.  ia act de problema excluziunii digitale și subliniază necesitatea de a combate acest fenomen; reamintește, în acest context, că digitalizarea obligă instituțiile culturale și de învățământ și beneficiarii înșiși să dobândească noi competențe, abilități și cunoștințe; subliniază, în special, necesitatea de a dezvolta competențele necesare pentru utilizarea noilor tehnologii digitale în instituțiile culturale și de a le adapta la provocările reprezentate de schimbările tehnologice;

65.  subliniază faptul că digitalizarea și accesibilitatea on-line ale materialelor culturale în Europa ar trebui să se realizeze cu respectarea deplină a drepturilor creatorilor și a drepturilor de proprietate intelectuală; consideră că, în această privință, drepturile de proprietate intelectuală nu ar trebui să stea în calea obiectivului public general de a crește accesul la conținutul creativ, la informații și la cunoștințe și de a favoriza difuzarea acestora; insistă, de asemenea, asupra nevoii urgente de a se asigura un mediu digital sigur, care să permită artiștilor și creatorilor să fie remunerați în mod corespunzător pentru activitatea lor și de a se asigura o remunerație corectă pentru accesul transfrontalier;

66.  solicită Comisiei să acorde în continuare prioritate unor abordări inovatoare în ceea ce privește lărgirea și implicarea publicului, inclusiv prin intermediul noilor tehnologii, în cadrul programelor UE, în special al programului Europa Creativă și al formelor pe care acesta le va lua în viitor;

67.  invită statele membre să țină seama de evoluția publicului în cadrul strategiilor lor culturale și digitale și să sprijine utilizarea tehnologiilor digitale pentru a facilita accesul la conținut cultural;

68.  recunoaște contribuția adusă de platforma Europeana și de instituțiile statelor membre la digitalizarea și accesibilitatea conținutului cultural; solicită ca, în contextul Anului european al patrimoniului cultural, să se acorde un sprijin continuu și să se asigure resurse mai bune pentru acest proiect și pentru promovarea accesului public la resursele și serviciile din domeniul patrimoniului cultural digital; solicită o veritabilă restructurare a site-ului, pentru a se conforma mai bine tehnologiilor avansate, precum și o adevărată politică de comunicare care să se ridice la nivelul bogăției conținutului acumulat pe site;

69.  subliniază nevoia de a culege și gestiona date culturale în contextul beneficiarilor digitali pentru a le permite organizațiilor culturale să înțeleagă mai bine nevoile beneficiarilor și să dezvolte o abordare coerentă în ceea ce privește publicul digital;

70.  observă că conținutul cultural joacă un rol esențial în procesul de acceptare de către publicul larg a noilor tehnologii utilizate, precum și în ceea ce privește dezvoltarea competențelor digitale și a nivelului de alfabetizare mediatică al cetățenilor europeni;

o

o  o

71.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO C 377 E, 7.12.2012, p. 142.

(2)

JO C 93, 9.3.2016, p. 95.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0486.

(4)

JO C 247 E, 15.10.2009, p. 25.

(5)

JO C 125 E, 22.5.2008, p. 223.

(6)

JO C 377 E, 7.12.2012, p. 135.

(7)

JO C 98 E, 23.4.2004, p. 179.

(8)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0009.

(9)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0293.

(10)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0005.

(11)

JO C 247 E, 15.10.2009, p. 32.

(12)

JO C 93, 9.3.2016, p. 95.

(13)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0486.

(14)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0233.

(15)

JO C 247 E, 15.10.2009, p. 25.

(16)

JO C 81 E, 15.3.2011, p. 16.

(17)

Texte adoptate, P7_TA(2011)0453.

(18)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0474.

(19)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0062.

(20)

JO L 347, 20.12.2013, p. 221.

(21)

JO C 463, 23.12.2014, p. 4.

(22)

JO L 394, 30.12.2006, p. 10.

(23)

Raportul intitulat „Politici și bune practici în artele publice și în instituțiile culturale pentru a promova un acces mai bun și o participare mai largă la cultură”, octombrie 2012.

(24)

Eurostat - Statistici culturale - ocuparea forței de muncă în sectorul cultural (2017), http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Culture_statistics_-_cultural_employment

(25)

Eurobarometru 399.

(26)

Eurostat, Culture Statistics, ediția 2016, pp. 116-136. Eurostat (date din Sondajul UE din 2015 privind veniturile și condițiile de viață (UE-SILC)).

(27)

Sondajul Eurobarometru 399, Eurostat (date din Sondajul UE din 2015 privind veniturile și condițiile de viață (UE-SILC)).

(28)

Eurostat (date din Sondajul UE din 2015 privind veniturile și condițiile de viață (UE-SILC)).


EXPUNERE DE MOTIVE

Introducere

Prezentul raport este primul raport cuprinzător elaborat de Comisia pentru cultură și educație tratând direct problemele care afectează accesul la cultură. Raportorul consideră că problema accesului la cultură este aspectul fundamental ce stă la baza politicii culturale, atât din perspectiva UE, cât și din cea națională și este -iar acest lucru este primordial - aspectul esențial din perspectiva cetățenilor. Menționând importanța fundamentală a unui sector cultural activ și accesibil pentru dezvoltarea unei societăți democratice favorabile incluziunii, raportorul subliniază necesitatea de a promova și de a îmbunătăți accesul la cultură ca una dintre principalele priorități de pe agenda politică, și solicită ca accesul și participarea la cultură să fie integrate în alte domenii de politică.

Scopul tematic al raportului este acela de a efectua o analiză transsectorială a obstacolelor existente în calea accesului și participării la cultură. Aria tematică a raportului este cu mult mai extinsă decât îi implică titlul, deoarece privește nu numai obstacolele structurale și financiare ce privesc accesul la cultură, ci și obstacolele sociale și digitale, precum și problema, de departe cea mai importantă, a obstacolelor educaționale. Cele mai multe dintre obstacolele examinate coexistă în paralel sau sunt strâns legate, ceea ce demonstrează complexitatea problemei legate de accesul și participarea la cultură și evidențiază argumentul raportorului că aceasta este o chestiune transversală și că coordonarea între politica culturală și alte domenii de politică este esențială.

Accesul la cultură ca un drept și o valoare în sine

Accesul la cultură reprezintă unul din drepturile fundamentale garantate în numeroase documente juridice: de la Declarația universală a drepturilor omului a ONU, al cărei articol 27 prevede că „orice persoană are dreptul de a participa în mod liber la viața culturală a colectivității, de a se bucura de arte și de a participa la progresul științific și la binefacerile lui”, la constituțiile din majoritatea țărilor UE, care se referă în mod direct sau indirect la cultură, precum și la accesul la aceasta. Accesul și participarea la cultură sunt, de asemenea, considerate o problemă prioritară la nivelul UE. Actualul plan de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2015-2018, adoptat de Consiliu în 2014, menționează cultura accesibilă și favorabilă incluziunii ca prioritatea sa esențială.

Bariere la accesul și participarea la cultură

Raportorul subliniază că noțiunile de acces și participare la cultură sunt strâns legate între ele. De asemenea, raportorul consideră că strategiile de ameliorare a accesului și participării la cultură ar trebui să fie puse în aplicare prin identificarea grupurilor subreprezentate și elaborarea și punerea în aplicare a unor inițiative sau programe care au ca scop creșterea participării acestora și înlăturarea obstacolelor existente. În acest context, raportorul consideră că este esențial ca elaborarea politicilor să se bazeze pe date obținute prin activități de cercetare și colectarea de date pe scară largă privind obstacolele ce privesc accesul la cultură, participarea la cultură și lărgirea publicului, precum și impactul acestora la nivel individual și social. Deși apreciază eforturile depuse, printre altele, de Eurostat și de către rețelele de colaborare în domeniul cultural ale SSE (ESSnet Culture) în domeniul culturii în producerea de statistici culturale, raportorul reiterează rolul esențial al cercetării statistice actualizate și calitative și al accesului la baze de date comparative care să permită monitorizarea și analiza eficace a impactului cultural, economic și social al politicilor culturale.

Raportorul consideră că barierele actuale în calea accesului reprezintă un punct de plecare pentru dezvoltarea unor strategii care să răspundă provocărilor cu care se confruntă, în prezent, instituțiile culturale, statele membre și autoritățile locale și regionale, care, în conformitate cu principiul subsidiarității, sunt în general responsabile de elaborarea politicii culturale. Raportorul reamintește totodată rolul important al UE în promovarea și facilitarea unei mai bune coordonări a politicilor culturale la toate nivelurile. În acest context, raportorul salută acțiunile întreprinse în cadrul metodei deschise de coordonare, care este principala metodă de lucru în cadrul cooperării dintre statele membre cu privire la politica culturală. În contextul prezentului raport, raportorul subliniază valoarea raportului întocmit utilizând metoda deschisă de coordonare de către grupul de lucru format din experți din statele membre UE privind accesul la cultură.(1)

Obstacole financiare

Raportorul subliniază că aspectele financiare sunt în mod constant unul din obstacolele majore în calea accesului și participării la cultură. Raportorul subliniază faptul că prețul ridicat al bunurilor și serviciilor culturale reprezintă cea de-a doua barieră ca importanță în calea participării la cultură, evidențiată de către respondenții la sondajul special Eurobarometru 399 privind accesul și participarea la cultură. Considerentele de ordin financiar au fost invocate drept motive pentru a nu merge la concerte (25 %), cinema (22 %), teatru (20 %) și operă, balet și spectacole de dans (14 %).(2) În acest context, raportorul subliniază că instrumentul fundamental pentru finanțarea activităților culturale rămâne sprijinul public și invită, prin urmare, Comisia și statele membre ca, în conformitate cu competențele ce le revin, să aloce o parte suficientă din bugetele lor sprijinirii publice a domeniului culturii. Raportorul solicită ca accesul să fie promovat prin reducerea prețului biletelor pentru grupuri specifice, dar este de părere că, pentru ca aceste măsuri să fie pe deplin eficace în ceea ce privește creșterea participării, ar trebui ca acestea să fie incluse într-o strategie mai amplă și coordonată îndeaproape cu politicile culturale naționale. În mod analog, în cazul măsurilor fiscale, cu un potențial incontestabil de stimulare indirectă a accesului și participării, raportorul subliniază faptul că introducerea unor rate reduse de TVA nu poate înlocui subvențiile directe și solicită o mai bună coordonare a politicilor culturale naționale cu ratele de TVA aplicate pentru a stimula participarea la viața culturală.

Obstacolele și provocările educaționale

Raportorul consideră că, în prezent, nu oferta, ci cererea este cea mai importantă pentru participarea la viața culturală. În acest context, sunt deosebit de îngrijorătoare datele recent publicate de Eurostat privind participarea la cultură, care arată că aproape 40 % din neparticiparea la activități culturale în UE a fost motivată de lipsa de interes.(3) Raportorul consideră că aceste cifre sunt simptomatice pentru obstacolele și provocările educaționale cu care ne confruntăm în ceea ce privește participarea culturală. Raportorul consideră că nivelul de educație este unul dintre cei mai importanți factori care afectează nu doar nivelul, cât, mai ales, calitatea participării la viața culturală. Raportorul crede totodată cu tărie că sprijinirea cererii, și anume stimularea interesului și a cunoașterii culturii prin educație, reprezintă o sarcină prioritară pentru îmbunătățirea accesului și a participării la cultură. El subliniază, în acest sens, rolul fundamental al școlii în definirea nevoilor culturale și a competențelor de profil, precum și rolul esențial al centrelor culturale locale și al bibliotecilor în depășirea barierelor din calea accesului și participării la cultură.

Obstacole structurale

În ceea ce privește obstacolele structurale, raportorul atrage în primul rând atenția asupra unei bariere care poate fi definită drept geografică, respectiv distanța față de centrele vieții culturale, cum ar fi teatre, muzee, biblioteci, centre culturale și cinematografe. Sondajul Eurobarometru 399 arată că persoanele care trăiesc în zone rurale sau la depărtare de marile centre urbane sunt mult mai puțin susceptibile de a participa la viața culturală, în primul rând din cauza lipsei de activități culturale și abia ulterior din cauza costurilor. În mod interesant, lipsa de interes față de cultură în rândul persoanelor care trăiesc în zonele rurale și orașele mici este comparabilă (38 % și respectiv 37 %) și nu este foarte diferită de cea din marile orașe (32 %).(4) În acest context, raportorul atrage atenția asupra îmbunătățirii infrastructurii de transport și a sprijinirii turismului cultural pentru facilitarea accesului la instituțiile culturale. Raportorul este, de asemenea, conștient de provocările cu care ne confruntăm în ceea ce privește îmbunătățirea accesului la infrastructura culturală, la activitățile culturale și la mass-media pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, raportorul subliniază că nu dispunem de date suficiente cu privire la accesul la instituțiile culturale pentru persoanele cu dizabilități. Nici sondajul Eurobarometru 345 privind accesibilitatea în sens larg, nici sondajul Eurobarometru 399 nu au vizat aceste aspecte. Din punctul de vedere al lărgirii ofertei culturale, este important să se evidențieze obstacolele existente în calea mobilității artiștilor și a profesioniștilor din domeniul cultural în Europa.

Obstacolele și provocările digitale

Raportorul, subliniind importanța contactului direct cu cultura, consideră că digitalizarea și accesul online la conținutul cultural sunt esențiale pentru a permite un acces mai larg la cultură și la cunoaștere. Raportorul subliniază, de asemenea, că utilizarea noilor tehnologii în scopuri culturale permite contactul cu categorii de public noi, greu accesibile sau netradiționale. În acest context, trebuie reamintit faptul că noile forme de acces și participare online la cultură au apărut în parte ca urmare a creșterii numărului de gospodării cu acces la internet, constatând că, între 2010 și 2015, proporția gospodăriilor din UE cu acces la internet a crescut de la 70 % la 83 %.(5) Raportorul subliniază, cu toate acestea, că această creștere semnificativă evidențiază totodată indirect problema pe care o reprezintă excluziunea digitală, și aceasta fiind un obstacol în calea accesului și participării la cultură. Raportorul reamintește, în acest context, că digitalizarea obligă instituțiile culturale și de învățământ și beneficiarii înșiși să dobândească noi competențe și cunoștințe. În special, raportorul atrage atenția asupra nevoii de a dezvolta potențialul noilor tehnologii și al oportunităților digitale în instituțiile culturale și de a le adapta la provocările reprezentate de schimbările tehnologice. În cele din urmă, în contextul tuturor activităților legate de digitalizarea și accesibilitatea online a materialului cultural, raportorul subliniază necesitatea respectării depline a drepturilor de autor, încercându-se în același timp să se obțină un acces cât mai larg posibil la conținuturi culturale.

Concluzii

Raportorul consideră că identificarea și diagnosticarea obstacolelor descrise mai sus sunt esențiale pentru procesul de îmbunătățire a accesului și participării la cultură. Recunoscând importanța creativității și a inovării, aspecte inerente legate de cultură, raportorul subliniază necesitatea de a facilita activitățile artistice ale artiștilor propriu-ziși și de a oferi cetățenilor acces la conținuturile create de sectoarele culturale și creative. Raportorul insistă asupra caracterului transversal al chestiunilor culturale și a impactului acestora asupra altor domenii ale vieții sociale, inclusiv importanța culturii pentru creșterea economică. În acest context, raportorul recunoaște îndeosebi că este necesar ca guvernele statelor membre să asigure o educație adecvată artiștilor și publicului și să protejeze infrastructura artistică și patrimoniul cultural material. Realizarea obiectivelor identificate va permite, pe termen lung, dezvoltarea unei societăți favorabile incluziunii și consolidarea cetățeniei europene active.

(1)

Raportul intitulat „Politici și bune practici în artele publice și în instituțiile culturale pentru a promova un acces mai bun și o participare mai largă la cultură”, octombrie 2012.

(2)

Eurobarometru 399.

(3)

Eurostat (date din Sondajul UE din 2015 privind veniturile și condițiile de viață (UE-SILC)).

(4)

Eurobarometru 399.

(5)

Eurostat Culture Statistics, ediția 2016.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

25.4.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

27

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Angel Dzhambazki, Jill Evans, María Teresa Giménez Barbat, Petra Kammerevert, Curzio Maltese, Stefano Maullu, Momchil Nekov, Yana Toom, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Francis Zammit Dimech, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka

Membri supleanți prezenți la votul final

Eider Gardiazabal Rubial, Elena Gentile, Sylvie Guillaume, Emma McClarkin, Martina Michels, Michel Reimon, Liliana Rodrigues, Remo Sernagiotto


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

27

+

ALDE

María Teresa Giménez Barbat, Yana Toom

ECR

Angel Dzhambazki, Emma McClarkin, Remo Sernagiotto

EFDD

Isabella Adinolfi

ENF

Dominique Bilde

GUE/NGL

Curzio Maltese, Martina Michels

PPE

Andrea Bocskor, Stefano Maullu, Sabine Verheyen, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Francis Zammit Dimech, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver

S&D

Eider Gardiazabal Rubial, Elena Gentile, Sylvie Guillaume, Petra Kammerevert, Krystyna Łybacka, Momchil Nekov, Liliana Rodrigues, Julie Ward

VERTS/ALE

Jill Evans, Michel Reimon

0

-

 

 

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 31 mai 2018Notă juridică