Procedură : 2017/2224(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0173/2018

Texte depuse :

A8-0173/2018

Dezbateri :

PV 11/06/2018 - 18
CRE 11/06/2018 - 18

Voturi :

PV 12/06/2018 - 5.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0247

RAPORT     
PDF 977kWORD 131k
17.5.2018
PE 616.625v01-00 A8-0173/2018

referitor la modernizarea educației în UE

(2017/2224(INI))

Comisia pentru cultură și educație

Raportoare: Krystyna Łybacka

Raportoare pentru aviz (*):

Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
 AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la modernizarea educației în UE

(2017/2224(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2011 intitulată „Sprijinirea creșterii și a ocupării forței de muncă – un proiect pentru modernizarea sistemelor de învățământ superior din Europa” (COM(2011)0567),

–  având în vedere dreptul la educație, astfel cum este definit la articolul 14 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 20 mai 2014 privind formarea eficace a profesorilor,

–  având în vedere articolul 2 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 20 mai 2014 privind asigurarea calității în sprijinul educației și formării profesionale(1),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale(2),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 27 mai 2015 privind rolul educației preșcolare și al educației primare în stimularea creativității, a inovării și a competențelor digitale(3),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2016 intitulată „O nouă agendă pentru competențe în Europa” (COM(2016)0381) și rezoluția Parlamentului din 14 septembrie 2017 intitulată „O nouă agendă pentru competențe în Europa”(4),

–  având în vedere articolul 2 din Protocolul la Convenția Consiliului Europei pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la educație,

–  având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului, Protocolul nr. 1, articolul 2,

–  având în vedere rezoluția Consiliului Europei 1904 (2012) referitoare la dreptul la libertate de alegere în educație,

–  având în vedere Raportul comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) intitulat „Noi priorități pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale”(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus +”: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE(6),

–  având în vedere Declarația de la Paris din 17 martie 2015 privind promovarea cetățeniei și valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării prin educație,

–  având în vedere Rezoluția sa din 28 aprilie 2015 referitoare la monitorizarea implementării procesului de la Bologna(7),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2016, intitulată „O nouă agendă pentru competențe în Europa – Să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție profesională și a competitivității” (SWD(2016)0195),

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 februarie 2017 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus+”: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE(8),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți(9),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 decembrie 2016 intitulată „Îmbunătățirea și modernizarea educației” (COM(2016)0941),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 mai 2017 intitulată „Dezvoltarea școlilor și calitatea excelentă a predării pentru un început bun în viață” (COM(2017)0248),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 mai 2017 intitulată „O nouă agendă a UE pentru învățământul superior” (COM(2017)0247),

–  având în vedere propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului din 30 mai 2017 privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților (COM(2017)0249),

–  având în vedere propunerea de recomandare a Consiliului din 30 mai 2017 privind un Cadru european pentru programe de ucenicie de calitate și eficace (SWD(2017)0322),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 30 noiembrie 2017 privind modernizarea învățământului preuniversitar și a învățământului superior,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 octombrie 2017 intitulat „Noua strategie a UE în domeniul educației”,

–  având în vedere propunerea de recomandare a Consiliului din 17 ianuarie 2018 privind promovarea valorilor comune, a educației favorabile incluziunii și a dimensiunii europene a predării (COM(2018)0023),

–  având în vedere propunerea de recomandare a Consiliului din 17 ianuarie 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (COM(2018)0024),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale(10),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 ianuarie 2018 privind Planul de acțiune pentru educația digitală (COM(2018)0022),

–  având în vedere raportul final al Summitului social pentru creștere și locuri de muncă echitabile, care a avut loc la Göteborg, Suedia, la 17 noiembrie 2017(11),

–  având în vedere concluziile Consiliului privind educația și îngrijirea copiilor preșcolari: să oferim tuturor copiilor noștri cea mai bună pregătire pentru lumea de mâine - cea de a 3090-a reuniune a Consiliului Uniunii Europene (Educație, Tineret, Cultură și Sport), care a avut loc la 19 și 20 mai 2011(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 1984 referitoare la libertatea educației în Comunitatea Europeană(13),

–  având în vedere dreptul la educație, astfel cum este definit la articolul 14 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 11 mai 2010 privind internaționalizarea învățământului superior(14),

–  având în vedere Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu din 8 iunie 2016 intitulată „Către o strategie a UE pentru relațiile culturale internaționale” (JOIN(2016)29) și rezoluția Parlamentului European din 5 iulie 2017 privind această comunicare(15),

–  având în vedere articolul 26 din Declarația Universală a Drepturilor Omului,

–  având în vedere Carta Consiliului Europei privind educația pentru o cetățenie democratică și educația cu privire la drepturile omului, adoptată în cadrul Recomandării CM/Rec(2010)7,

–  având în vedere articolul 10 din Convenția din 1979 asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei,

–  având în vedere obiectivul strategic B din Declarația și Platforma de acțiune de la Beijing (1995),

–  având în vedere articolele 28 și 29 din Convenția cu privire la drepturile copilului,

–  având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată în septembrie 2015 și care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, și, în special, obiectivele sale de dezvoltare durabilă 4 și 5,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0173/2018),

A.  întrucât, în temeiul articolului 6 litera (e) din TFUE, competența în domeniul educației și al formării profesionale revine statelor membre, dar Uniunea Europeană are un rol esențial de susținere pentru a stabili provocări și obiective și pentru a face schimb de bune practici și a le promova;

B.   întrucât dreptul la educație este un drept fundamental al omului, iar educația în toate formele sale și la toate nivelurile trebuie să prezinte următoarele trăsături esențiale corelate: a) disponibilitate; b) accesibilitate; c) acceptabilitate și d) adaptabilitate.

C.  întrucât prioritatea cea mai importantă a Pilonului european al drepturilor sociale este să asigure educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții incluzivă și de înaltă calitate;

D.   întrucât atingerea obiectivului egalității de șanse este o funcție importantă a educației, iar accesul la educație trebuie, prin urmare, să devină nediscriminatoriu; întrucât, în acest scop, sunt necesare mai multe eforturi pentru a asigura că toate persoanele, în special cele mai vulnerabile, persoanele cu dizabilități și nevoi speciale, precum și grupurile defavorizate, beneficiază de aceleași șanse în ceea ce privește accesul la educație și formare, finalizarea studiilor și dobândirea de competențe la toate nivelurile;

E.   întrucât sistemele de învățământ europene reprezintă o abundență de diversitate culturală, socială și lingvistică și, totodată, statele membre se confruntă cu provocări comune și au obiective educaționale similare, printre care se numără asigurarea accesului egal la educație pentru toți, aspect care poate fi abordat la nivel european;

F.   întrucât capacitatea sistemelor educaționale de a răspunde nevoilor societale, economice și personale depinde de calitatea, accesibilitatea, diversitatea, eficiența și echitatea lor, precum și de disponibilitatea unui nivel adecvat al resurselor umane, financiare și materiale;

G.   întrucât este important de reamintit că educația, inclusiv formarea cadrelor didactice, a fost afectată de criza economică și financiară și că finanțarea publică a educației joacă un rol fundamental în sistemele de învățământ din UE; întrucât, prin urmare, un sprijin financiar public continuu și în creștere pentru educație, inclusiv pentru cadrele didactice și condițiile de lucru ale acestora, precum și pentru cercetare, este crucial pentru a asigura o educație publică gratuită, accesibilă și favorabilă incluziunii;

H.  întrucât educația și formarea profesională ar trebui să contribuie la dezvoltarea și evoluția personală a tinerilor, pentru ca aceștia să devină cetățeni proactivi și responsabili, pregătiți să trăiască și să lucreze într-o lume avansată din punct de vedere tehnologic și globalizată, precum și să le ofere un set de competențe-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, definită ca o combinație între cunoștințe, competențe și atitudini necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, cetățenia activă și ocuparea forței de muncă;

I.  întrucât calitatea predării este un factor determinant important în rezultatele elevilor și studenților și astfel, promovarea excelenței în predare și a cadrelor didactice este așadar una dintre prioritățile cooperării la nivelul UE în ceea ce privește educația și formarea;

J.  întrucât dreptul la educație include libertatea de a înființa instituții de învățământ respectând principiile democratice și dreptul părinților de a se asigura că copiii lor sunt educați în conformitate cu convingerile lor religioase, filozofice și pedagogice;

K.  întrucât metoda deschisă de coordonare aplicată în învățământ le permite statelor membre să conceapă și să aplice o strategie comună privind educația și formarea, inclusiv prin intermediul platformei online ET 2020 (Educație și formare profesională 2020); întrucât parametrii strategiei sunt analizați și evaluați anual atât la nivelul statelor membre, cât și al întregii UE prin intermediul publicației „Monitorul educației și formării”;

L.   întrucât, în cel mai recent „Monitor al educației și formării”, publicat în 2017, Comisia recunoaște că, în ciuda progreselor continue înregistrate în reducerea ratei abandonului școlar timpuriu din învățământ și formare, aceasta rămâne foarte ridicată în întreaga UE;

M.   întrucât, conform rezultatelor celor mai recente teste PISA, 20,6 % dintre elevii europeni au probleme în a dobândi competențe de bază precum citit, matematică și științe, iar un număr considerabil de cetățeni europeni nu dispun de abilități de scris-citit; întrucât acest lucru este un motiv serios de îngrijorare în ceea ce privește continuarea studiilor, dezvoltarea personală și participarea adecvată la viața publică și la piața forței de muncă;

N.  întrucât asigurarea accesului la servicii de educație și îngrijire timpurie (ECEC) de calitate pentru toți copiii contribuie decisiv la asigurarea unui început pozitiv în viață și pe căile educaționale,

O.  întrucât calitatea personalului implicat este un factor de bază al serviciilor de educație și îngrijire timpurie;

P.  întrucât promovarea mobilității studenților și a personalului este o parte importantă a sistemelor europene de învățământ superior, contribuie la dezvoltarea tinerilor și poate stimula progresul economic și social; întrucât este necesară o îmbunătățire calitativă și creșterea sprijinului financiar în vederea extinderii mobilității studenților și a personalului în cadrul programului Erasmus+;

Q.  întrucât inovările metodologice și digitale reprezintă un potențial instrument pentru a crește accesul la conținut și cunoaștere, dar nu pot să înlocuiască contactul și schimbul personal între studenți și între studenți și cadre didactice și nici nu ar trebui să devină o prioritate în sistemele de învățământ;

R.  întrucât egalitatea de gen este un principiu fundamental al Uniunii Europene, consacrat în tratate, și ar trebui să se regăsească în toate politicile UE, inclusiv în domeniul învățământului și al culturii;

S.   întrucât educația reprezintă un instrument puternic de depășire a inegalității și a discriminării de gen, însă poate deseori să continue sau să exacerbeze discriminarea existentă; întrucât inegalitatea de gen în educație împiedică atât dezvoltarea personală, cât și ocuparea forței de muncă și afectează numeroase domenii socio-culturale;

T.  întrucât, deși femeile reprezintă trei cincimi (57,6 %) din numărul total al absolvenților învățământului superior, disparitatea de gen în ocuparea forței de muncă se ridica la 11,6 puncte procentuale în 2015,(16)

Cunoașterea ca o resursă economică fundamentală și o sursă de bunăstare a cetățenilor

1.  afirmă că o educație universală de calitate este o componentă esențială a dezvoltării personale, culturale, sociale și profesionale într-o societate bazată pe cunoaștere;

2.   consideră că protejarea valorilor europene comune și îndeplinirea obiectivelor economice și sociale ale UE, precum și cele privind competitivitatea și creșterea sustenabilă sunt legate de o educație de calitate prin promovarea valorilor democratice, a drepturilor omului, a coeziunii sociale, a integrării și a succesului individual;

3.  subliniază rolul crucial al educației în modelarea viitorului Europei atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere social, răspunzând în același timp nevoilor cetățenilor săi și clădind o comunitate de cetățeni diverși, uniți prin valorile lor comune de bază;

4.  subliniază că educația și sistemele de formare de calitate promovează cetățenia activă și valorile comune, ajutând astfel la construirea unei societăți deschise, favorabile incluziunii, pluraliste, democratice și tolerante;

5.   subliniază rolul educației în a-i ajuta pe elevi să-și dezvolte valorile etice și civice și să devină membri activi, responsabili și deschiși ai societății, care sunt în măsură să își exercite și să își apere drepturile și responsabilitățile democratice în societate, să pună preț pe diversitate, să joace un rol activ în viața democratică și să își asume responsabilitatea pentru ei înșiși și pentru comunitățile lor; subliniază, în acest context, importanța educației civice, etice, privind mediul și cetățenia;

6.   subliniază că, pentru ca tinerii să facă față provocărilor, să devină cetățeni europeni activi și să reușească în viață și pe piața forței de muncă și, în același timp, să modeleze viitorul lumii, educația de calitate și favorabilă incluziunii trebuie să le ofere cunoștințele și aptitudinile necesare, competența mediatică și gândirea critică și autonomă, precum și atitudini democratice;

7.   subliniază faptul că asigurarea accesului egal la educația favorabilă incluziunii și de calitate constituie cheia pentru asigurarea unei coeziunii sociale continue prin combaterea sărăciei, a excluderii sociale a persoanelor provenite din medii defavorizate și vulnerabile și a stereotipurilor de gen și, astfel, rămâne contribuția cea mai mare la mobilitatea socială;

8.   ia act de faptul că educația de calitate poate încuraja cercetarea și inovarea, aspecte relevante și benefice pentru societate;

9.  recunoaște importanța educației în dezvoltarea competențelor culturale și în încurajarea dezvoltării culturale; încurajează sinergiile mai strânse între sectorul educațional și cel cultural, care urmează să fie realizate sprijinind rolul activ al culturii și al științelor umaniste în contexte educaționale formale, informale și non-formale;

10.  ia act de importanța educației în dezvoltarea unei atitudini favorabile învățării pe tot parcursul vieții, care să îi ajute pe oameni să se adapteze la cerințele în schimbare ale lumii moderne;

11.  reamintește că școlile și instituțiile de învățământ joacă un rol esențial în crearea și promovarea unei atitudini pozitive față de învățare, inclusiv pe tot parcursul vieții;

Realitatea educativă în schimbare și provocările aferente

12.   consideră că o abordare atotcuprinzătoare cu privire la politica în domeniul educației, cu un sprijin politic și public puternic, este esențială pentru procesul de reformă educațională și că, pentru a atinge aceste obiective, este esențială implicarea atât a societății în ansamblu, cât și a tuturor părților relevante și interesate, inclusiv a părinților;

13.  consideră că o guvernanță eficace și o finanțare adecvată pentru toate mediile educaționale, asigurarea unor resurse educaționale și unei predări moderne și de calitate, cadre didactice motivate și competente și învățarea pe tot parcursul vieții sunt esențiale pentru obținerea echității, diversității și excelenței în educație;

14.   subliniază potențialul oferit de noile tehnologii de informare și comunicare (TIC) și de inovare ca instrumente care oferă noi oportunități în domeniul educației, răspunzând mai eficient nevoilor individuale ale cursanților (inclusiv nevoilor de învățare speciale), sporind flexibilitatea în procesele de învățare și predare, personalizarea și responsabilitatea, precum și promovând forme interactive de cooperare și comunicare;

15.   subliniază oportunitățile oferite de digitalizare și de înființarea de platforme educaționale comune pentru educația modernă, în special în domeniul învățământului la distanță, al educației la distanță și al învățării mixte, care ar trebui să permită o mai mare flexibilitate în domeniul educației, adaptând-o mai bine la circumstanțele individuale ale cursanților și, astfel, aducând o contribuție semnificativă la învățarea pe tot parcursul vieții, la calitatea educației, la accesibilitate și la dezvoltarea competențelor viitoare; subliniază necesitatea unor programe de învățământ adecvate vârstei în domeniul TIC și mass-media, care respectă dezvoltarea și bunăstarea copilului și evidențiază importanța utilizării responsabile și a gândirii critice;

16.   observă că învățarea eficientă și predarea cu ajutorul tehnologiilor digitale necesită acces egal, un nivel corespunzător de competențe digitale, resurse de învățare de înaltă calitate, formare pentru a folosi tehnologia în scop pedagogic și promovarea atitudinilor și a motivației necesare pentru o participare digitală relevantă; consideră că abilitățile digitale și mediatice ar trebui să constituie o parte esențială a politicilor din domeniul educației și să includă, printre altele, competențe civice și o gândire critică; subliniază importanța evaluării critice a surselor și a fiabilității acestora, precum și importanța proiectelor de alfabetizare mediatică în acest sens;

17.   recunoaște faptul că, într-o lume din ce în ce mai globalizată și digitalizată, sunt necesare metode inovatoare și relevante de învățare, predare și evaluare, precum și o infrastructură educațională adecvată care să facă posibil lucrul în grup și predarea pe echipe și să stimuleze gândirea creativă și rezolvarea problemelor, precum și alte metode de educație progresivă; reamintește importanța implicării elevilor, a cadrelor didactice și a personalului școlar pentru a evalua dacă și cum au fost îndeplinite obiectivele de învățare;

18.   ia act de faptul că sunt necesare eforturi pentru a adapta paradigma educațională astfel încât să asigure un echilibru între abordarea axată pe profesor și pe conținut, în mod individual și adaptată specific pentru cursanți și circumstanțele lor de viață, și o abordare bazată pe înțelegere, care combină metodele de învățare adaptate atât pentru modelele de învățare tradiționale cât și online, consolidând astfel personalizarea procesului educațional și îmbunătățind rata de retenție și de absolvire a studiilor;

19.  subliniază că sistemele de învățământ ar trebui să promoveze și să dezvolte abordări interdisciplinare, colaborative și creative și lucrul în echipă, care vizează dotarea elevilor și studenților cu cunoștințe și abilități, inclusiv competențe transversale și non-tehnice, precum și cu competențe profesionale, transversale, sociale și civice;

20.  reamintește că predarea și învățarea de calitate constituie un proces continuu care presupune existența unui dialog și a înclinației de a transmite mai departe cunoștințe și de a cerceta și ar trebui să aibă prioritate atunci când este modernizat învățământul;

21.   subliniază că facilitarea accesului egal la învățământ de calitate favorabil incluziunii este esențială pentru independența și integrarea în societate a elevilor cu dizabilități; invită statele membre să faciliteze accesul la învățământul general incluziv și de calitate, ținând seama de nevoile tuturor studenților, indiferent de dizabilitate, ceea ce înseamnă, de exemplu, furnizarea unei educații bilingve incluzive pentru copiii surzi, în funcție de nevoile lor lingvistice speciale; invită școlile să ofere servicii diferențiate, atât formale, cât și informale, precum și sprijin suplimentar, folosind, de asemenea, potențialul oferit de noile tehnologii, pentru a veni astfel în întâmpinarea nevoilor individuale ale tuturor elevilor; invită Comisia să monitorizeze școlile în ceea ce privește politica lor de garantare a nediscriminării și să stabilească indicatori specifici cu privire la dizabilități în Strategia Europa 2020;

22.  consideră că educația în Europa trebuie să urmărească mai presus de orice să dezvolte puterea de judecată și de reflecție și curiozitatea științifică; consideră că educația în Europa trebuie să aibă capacitatea de a pune bazele culturii artistice, științifice, tehnice și umaniste; consideră că, pornind de la realitățile practice locale, regionale, naționale și europene, educația trebuie să ofere formarea necesară pentru a rezolva probleme pe plan național și european și să crească gradul de conștientizare cu privire la problemele din sânul comunității internaționale;

23.  recunoaște prezența diferențelor individuale în abilitățile cognitive și trăsăturile de personalitate care interacționează cu factorii sociali și de mediu pentru a influența rezultatele școlare; subliniază, în acest context, că educația este mai eficientă, mai echitabilă și mai corectă atunci când aceste diferențe sunt luate în considerare;

24.  recunoaște că, într-o lume competitivă, este esențial ca talentul european să fie recunoscut și promovat cât mai din timp;

25.  subliniază faptul că îmbunătățirea rezultatelor educaționale în medie este compatibilă cu stimularea excelenței în rândul studenților talentați; observă, în acest context, importanța elaborării unor programe de intervenție adecvate pentru îmbunătățirea trăsăturilor psihologice relevante cu scopul de a maximiza potențialul populației;

26.  subliniază necesitatea de a acorda importanță alfabetizării vizuale ca o nouă aptitudine de zi cu zi, recunoscând că în prezent oamenii comunică mult mai mult cu ajutorul imaginilor decât prin mijloace tradiționale;

27.   ia act de propunerea de creare a unui Spațiu european al educației, astfel cum a fost prezentat la Summitul social pentru creștere și locuri de muncă echitabile, care a avut loc la Göteborg în 2017; reamintește că această inițiativă ar trebui să stimuleze cooperarea, recunoașterea reciprocă a diplomelor și calificărilor și o mai bună mobilitate și creștere economică;

28.  sprijină concluziile Consiliului din 14 decembrie 2017, prin care sunt încurajate mobilitatea sporită a studenților și participarea lor la activități educaționale și culturale, inclusiv prin intermediul unei „legitimații europene de student”, care ar trebui să înlesnească recunoașterea creditelor obținute în alte state membre;

29.  consideră că programul Erasmus+ este programul emblematic al UE din domeniul educației și că impactul și popularitatea acestuia s-au dovedit din plin de-a lungul anilor; solicită, prin urmare, o creștere substanțială a finanțării pentru acest program în cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027 pentru ca programul să fie mai accesibil și mai favorabil incluziunii și să poată să implice mai mulți studenți și profesori;

30.  subliniază faptul că șomajul în rândul tinerilor este un fenomen întâlnit la nivelul întregii Uniuni, care este, conform rapoartelor, de aproximativ două ori mai ridicat decât rata globală a șomajului; își exprimă îngrijorarea cu privire la ratele alarmant de ridicate din statele membre mediteraneene, care au atins cote maxime în Spania (44,4 %), Italia (37,8 %) și Grecia (47,3 % pentru șomajul în rândul tinerilor, iar 30,5 % dintre tineri nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare), potrivit Eurostat;

31.  subliniază că, în pofida celor 2 milioane de locuri de muncă vacante din UE, peste 30 % dintre tinerii calificați cu diplome au locuri de muncă care nu corespund competențelor sau aspirațiilor lor, în timp ce 40 % dintre angajatorii europeni întâmpină probleme în găsirea de persoane cu competențele necesare(17);

32.  consideră că este necesar ca sistemele de învățământ de la toate nivelurile să mențină o perspectivă de gen și să țină seama de nevoile persoanelor care se confruntă cu multiple forme de discriminare, inclusiv persoanele cu dizabilități, persoanele care se identifică ca LGBTI și persoanele care provin din comunități marginalizate;

Educația și îngrijirea copiilor preșcolari (ECEC)

33.  subliniază că serviciile ECEC de calitate și accesibile creează o bază pentru sisteme de învățământ mai echitabile și mai eficiente și asigură dezvoltarea personală individuală, bunăstarea și eficiența învățării continue;

34.   subliniază beneficiile semnificative ale participării la ECEC pentru toți copiii, în special pentru copiii care aparțin grupurilor defavorizate și subliniază în acest context importanța de a garanta că fiecare copil are acces la ECEC; observă cu îngrijorare, în acest sens, că în mai multe state membre cererea pentru locuri în cadrul ECEC este mai mare decât oferta, în special în cazul copiilor mai mici;

35.  subliniază importanța monitorizării calității serviciilor ECEC pentru a le permite copiilor să își dezvolte abilitățile cognitive și pentru a stabili dacă interesul superior al copiilor este respectat;

Învățământul școlar

36.   consideră că școlile sunt centre autonome de stimulare a gândirii critice și creative și de promovare a valorilor democratice și a cetățeniei active; consideră că școlile ar trebui să îi ajute pe tineri să dobândească abilitățile necesare pentru a înțelege și a folosi informațiile disponibile, precum și pentru a-și dezvolta capacitatea de a învăța autonom și competența lingvistică;

37.   subliniază că nevoile particulare ale tuturor elevilor ar trebui să se afle în centrul funcționării efective a școlilor, ceea ce implică stabilirea unor obiective comune și a unui program clar de implementare a acestora, precum și o colaborare strânsă cu întreaga comunitate școlară și cu părțile interesate, dacă este cazul;

38.   consideră că programele moderne ar trebui să fie orientate spre competențe, ar trebui să consolideze aptitudinile personale, atenția la sănătate, capacitatea de a-și organiza viața folosind o strategie orientată către viitor și ar trebui să se concentreze pe evaluarea formativă și pe bunăstarea fizică și emoțională; consideră că fiecare elev ar trebui să aibă posibilitatea de a-și atinge întregul potențial intelectual; insistă asupra faptului că dezvoltarea și consolidarea competențelor este un proces neîntrerupt, care are loc la toate nivelurile educației până pe piața forței de muncă și că abilitățile și competențele ar trebui să fie luate în considerare atât în procesul de educație, cât și în recunoașterea calificărilor educaționale;

39.   subliniază că stăpânirea competențelor de bază în materie de citit, scris și socotit este fundamentală pentru a asigura continuarea învățării și dezvoltarea personală a elevilor, precum și deprinderea competențelor digitale; subliniază că cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET2020) și Noua agendă pentru competențe a Comisiei ar trebui să completeze acțiunile întreprinse la nivel național și să sprijine statele membre în acest sens; solicită statelor membre și instituțiilor de învățământ să consolideze competențele fundamentale prin învățarea bazată pe proiecte și probleme, printre alte soluții;

40.  consideră că statele membre ar trebui să garanteze că nimeni nu absolvă școala fără competențe de bază, inclusiv competențe digitale de bază; subliniază faptul că majoritatea locurilor de muncă necesită, în prezent, un grad mai mare de alfabetizare, competențe numerice, digitale și alte competențe esențiale, iar sistemele moderne de învățământ ar trebui, prin urmare, să combine toate cele opt competențe-cheie evidențiate în propunerea Comisiei pentru o recomandare a Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, care includ, de asemenea, cunoștințele și atitudinile; salută faptul că această propunere definește, de asemenea, competențele digitale ca fiind competențe de bază;

41.  consideră că, în pofida impactului noilor tehnologii asupra educației, școala ar trebui să rămână un mediu fundamental de învățare în care se dezvoltă potențialul și în care fiecare individ își poate găsi timp și spațiu pentru dezvoltarea personală și socială;

42.  atrage atenția asupra faptului că, după cum s-a constatat, atunci când se acordă o mai mare autonomie școlilor în ceea ce privește programa școlară, evaluarea și finanțarea, performanțele elevilor se îmbunătățesc, cu condiția să existe un management eficace la nivelul școlii și o asumare a răspunderii din partea școlii pentru procesul de învățare prin care trece elevul;

43.   subliniază impactul pozitiv al diversității culturale și al multilingvismului în școală asupra dezvoltării lingvistice și cognitive a elevilor, precum și asupra promovării cunoștințelor interculturale, a respectului și a pluralismului;

44.  subliniază că este necesar să fie consolidată învățarea limbilor străine pentru ca elevii să vorbească două limbi pe lângă limba maternă și să fie promovată predarea a cel puțin două materii într-o limbă diferită de limba maternă în învățământul secundar;

45.  subliniază că schimburile de experiență din cadrul învățământului secundar au un rol foarte important atât pentru că îi stimulează pe elevi să-și însușească aptitudini, competențe, atitudini și valori inerente ale cetățeniei dinamice europene, cât și pentru că contribuie la dezvoltarea gândirii critice și constructive;

46.  subliniază că este nevoie de mai multă deschidere în sistemele de învățământ, pentru a permite recunoașterea învățării formale și non-formale și pentru a înlesni tranziția de la un parcurs educativ la altul (de exemplu, parcursul tehnic sau academic);

47.  subliniază că cursanții ar trebui să fie încurajați să folosească tehnici de autoevaluare pentru a măsura progresele pe care le înregistrează în procesul de învățare; încurajează instituțiile de învățământ să asigure că instrumentele de informare retroactivă oferă informații fiabile, folosind o serie de instrumente diferite, de exemplu, chestionare pentru studenți, grupuri de reflecție și cutii pentru sugestii;

48.   evidențiază cât de important este să avem o viață activă, făcând sport; subliniază, în acest context, necesitatea de a promova și a extinde rolul activității fizice și educației fizice în programele de învățământ la toate nivelurile, oferind posibilități sporite de dezvoltare a cooperării dintre instituțiile de învățământ și organizațiile sportive locale; încurajează, de asemenea, inițiativele educative și activitățile extracurriculare, pentru a răspunde nevoilor și intereselor personale ale elevilor, creând, de asemenea, punți de legătură cu comunitățile locale;

49.  subliniază importanța calității educației, a formării profesionale, a activităților pentru comunitate și a voluntariatului în îmbunătățirea statutului formării la locul de muncă;

50.  ia act de faptul că un număr considerabil de noi locuri de muncă sunt create în sectoare legate de energia din surse regenerabile, și că sectoarele și ocupațiile legate de ecologie ar trebui să fie abordate în mod corespunzător în programele școlare;

51.  subliniază că abilitatea de a gestiona informațiile, abilitatea de a gândi critic și de a pune în aplicare cunoștințele acumulate sunt principalele obiective ale învățământului universitar;

52.  recunoaște necesitatea de a consolida triunghiul cunoașterii și de a îmbunătăți legăturile dintre cercetare și predare alocând resurse adecvate către programe relevante și luând măsuri pentru ca studenții implicați în programe de cercetare să beneficieze de mijloacele financiare necesare pentru a-și desfășura activitatea de cercetare;

53.   consideră că sistemele de învățământ superior ar trebui să fie mai deschise și mai flexibile și că sistemul dual de formare ar trebui promovat în universități și în alte instituții de formare, în special prin încurajarea uceniciilor, permițându-se recunoașterea învățării informale și non-formale și asigurând tranziții mai ușoare între diferite niveluri de educație, inclusiv între educația și formarea profesională și învățământul superior, precum și diverse forme de aplicare a programelor; subliniază că sistemele de învățământ ar trebui să aibă la bază o mai bună înțelegere a performanțelor absolvenților;

Învățământul superior

54.   subliniază, în contextul creării unui spațiu educațional european, importanța de a sprijini cooperarea și de a valorifica potențialul tuturor instituțiilor europene de învățământ superior și al studenților pentru a stimula crearea de rețele, cooperarea internațională și concurența;

55.  este de părere că o abordare cuprinzătoare cu privire la internaționalizare, inclusiv o mai bună mobilitate a personalului și a studenților (prin intermediul stagiilor și al uceniciilor, printre altele), și o dimensiune internațională a programei și a predării, cercetării, cooperării și a activităților suplimentare ar trebui să constituie o componentă importantă a instituțiilor europene de învățământ superior;

56.  susține o abordare care să se concentreze mai mult asupra programelor de studiu interdisciplinare și încurajează promovarea, în paralel, a disciplinelor STIAM (știință, tehnologie, inginerie, artă și matematică) și a științelor umaniste și sociale; subliniază că este necesar să fie încurajată participarea femeilor și a altor grupuri sub-reprezentate în rândul profesiilor STIAM și al altor profesii relevante;

57.   susține că învățământul superior trebuie să implice întreaga societate pentru a promova creșterea economică prin mijloace inovatoare și bunăstarea socială; consideră că cooperarea între instituțiile de învățământ superior și părțile interesate externe este de dorit, întrucât părțile interesate pot contribui cu cunoștințe și expertiză în conceperea și derularea programelor de învățământ superior; subliniază, cu toate acestea, că responsabilitatea pentru luarea deciziilor trebuie să rămână mereu în mâinile studenților și ale experților din domeniul pedagogiei;

58.  recunoaște rolul deosebit de important jucat de cadrele universitare și de studenți în transmiterea către publicul larg a cunoștințelor, a observațiilor empirice și a informațiilor factuale; încurajează, în acest sens, cercetările independente din punct de vedere economic și politic care sunt relevante și benefice pentru societate;

59.  subliniază rolul educației bazate pe cercetare și al cercetării pedagogice ca mijloc de stimulare a învățării active, de impulsionare a dezvoltării de competențe și de îmbunătățire a metodologiei de predare;

60.  subliniază că cursanții ar trebui să fie încurajați să folosească tehnici de autoevaluare pentru a măsura progresele pe care le înregistrează în procesul de învățare;

Profesorul ca un garant al unei predări de calitate

61.  consideră că profesorii și competențele, angajamentul și eficacitatea lor constituie baza sistemelor de învățământ;

62.   subliniază necesitatea de a atrage mai mulți candidați motivați, cu studii academice solide sau cu o formare profesională și cu competențe pedagogice pentru profesia de profesor; solicită proceduri de selecție adecvate și măsuri și inițiative specifice, menite să îmbunătățească statutul cadrelor didactice, formarea profesională, oportunitățile profesionale, condițiile de muncă, inclusiv remunerația, care evită formele instabile de ocupare a forței de muncă, drepturile sociale, siguranța și protecția, precum și să ofere profesorilor sprijin care să cuprindă programe de mentorat, învățarea inter pares și schimbul de bune practici; solicită Comisiei să încurajeze promovarea egalității de gen în rândul cadrelor didactice;

63.   subliniază importanța remodelării formării cadrelor didactice și a investițiilor în aceasta încă de la începutul și de-a lungul dezvoltării lor profesionale, pentru a le oferi acestora cunoștințe, aptitudini și competențe solide și actualizate, esențiale pentru un standard înalt de predare, care cuprinde o diversitate de metode de predare, precum învățământul la distanță, facilitat de tehnologiile digitale de învățare; subliniază importanța dezvoltării profesionale continue a cadrelor didactice, inclusiv furnizarea de programe de învățare pe tot parcursul vieții și cursuri de perfecționare, precum și posibilități de recalificare și actualizare a competențelor pe parcursul întregii lor cariere, care oferă soluții practice la provocările cu care se confruntă cadrele didactice în munca lor la nivelul clasei, precum și oportunități de a participa la schimburi internaționale de profesori, pentru a promova o cultură de învățare instituțională;

64.  este de acord că formarea pedagogică, psihologică și metodologică de înaltă calitate a profesorilor din școli și din învățământul terțiar este o condiție esențială pentru asigurarea unei educații de succes a viitoarelor generații; subliniază, în acest sens, importanța schimbului de bune practici și dezvoltarea aptitudinilor și a competențelor prin intermediul cooperării internaționale, al programelor de mobilitate precum Erasmus+ și al stagiilor plătite în alte state membre;

65.  subliniază că profesorul are un rol deosebit de important în crearea unui mediu de învățare favorabil incluziunii, care implică folosirea unui număr de metode și tehnici pentru a răspunde diverselor nevoi, permițându-le, astfel, tuturor elevilor să se implice în planificarea, realizarea și evaluarea rezultatelor învățării; recunoaște importanța vitală a rolului de îndrumători și mentori proactivi pe care îl joacă profesorii, care îi învață pe cursanți cum să evalueze informațiile și îi sprijină când se confruntă cu provocări, pregătindu-i pentru viață;

66.  consideră că implicarea profesorilor și a conducerii școlilor în modernizarea sistemelor de învățământ este esențială pentru obținerea unor reforme efective și pentru motivarea personalului didactic în vederea unor îmbunătățiri viitoare ale politicilor de învățământ;

67.  consideră că politicile de învățământ generalizate trebuie să le ofere un sprijin efectiv profesorilor pentru a asigura atingerea obiectivelor educaționale, un mediu școlar stimulant, funcționarea și dezvoltarea eficientă a școlilor și o guvernanță bazată pe colaborare;

68.  recunoaște rolul important al educatorilor, precum și al cooperării între părinți, profesori și autoritățile școlare în cadrul educației formale, non-formale și informale în susținerea generațiilor actuale și viitoare; încurajează, în acest sens, colaborarea consolidată între toate părțile implicate în învățarea formală, non-formală și informală;

69.  consideră că cooperarea consolidată între profesorii din școli, cercetători și profesorii din mediul universitar este benefică pentru toate părțile afiliate și duce la îmbunătățirea și actualizarea conținutului didactic, a practicilor de învățare, a pedagogiei și încurajează inovarea, creativitatea și deprinderea unor noi abilități;

Recomandări

70.  consideră că Spațiul european al educației ar trebui să se concentreze pe atingerea obiectivelor comune, inclusiv pe asigurarea unei educații de calitate pentru toți, și trebuie să fie creat pe baza alinierii cu politicile existente și tendințele educaționale din UE și din afara UE și pe baza evaluării critice a acestora, pentru a asigura coerență, consecvență și rezultate realizabile, acordând, de asemenea, un nou impuls dezvoltării lor și respectând principiile atribuirii, subsidiarității, libertății, proporționalității și autonomiei instituționale și educaționale;

71.  consideră că Spațiul european al educației ar trebui să nu pună în pericol sau să înlocuiască procesul de la Bologna și că acesta din urmă ar trebui mai degrabă dezvoltat și consolidat; evidențiază importanța legăturilor reciproce și a complementarității dintre Spațiul european al educației și Spațiul european al învățământului superior;

72.  invită statele membre să sprijine crearea unui Spațiu european al educației și să consolideze cooperarea pentru formularea și realizarea obiectivelor sale; invită, în acest sens, Comisia să asigure împărtășirea ideilor și a bunelor practici în vederea îndeplinirii acestor obiective;

73.  susține, ca bază pentru o cooperare sporită care include instituțiile de învățământ superior, atât în interiorul, cât și în afara UE, crearea unei rețele europene a universităților, pe baza unei abordări ascendente și a inițiativelor universităților, care ar trebui să contribuie, printre altele, la transformarea Spațiului european al educației într-un spațiu mai inovator, esențial și mai atrăgător pentru învățare și cercetare;

74.   solicită statelor membre să recunoască învățământul ca o investiție în capitalul uman și să ofere mai multă finanțare publică transparentă pentru a concretiza inițiativele destinate îmbunătățirii calității, caracterului incluziv și egalității procesului de predare și învățare;

75.  insistă asupra faptului că sporirea investițiilor în educație și în sistemele de formare, precum și în modernizarea și adaptarea acestora, reprezintă o condiție fundamentală pentru progresul social și economic; subliniază, prin urmare, că este important să se asigure că investițiile sociale, în special în educație și formare pentru toți, sunt o prioritate în următoarea perioadă de programare a CFM pentru 2020-2026;

76.  încurajează, în ceea ce privește creșterea incluziunii și asigurarea libertății de alegere a educației, furnizarea unui sprijin financiar adecvat pentru școlile de toate categoriile și nivelurile, atât în școlile publice cât și în școlile private non-profit, cu condiția ca programa de studiu oferită să se bazeze pe principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și să respecte sistemele juridice, normele și reglementările cu privire la calitatea educației și la folosirea respectivelor fonduri în statul membru în cauză;

77.  consideră că este timpul să se facă investițiile necesare în infrastructura de învățământ din zonele mai puțin dezvoltate, având grijă ca investițiile coordonate să fie adaptate caracteristicilor zonei respective; subliniază, în acest sens, că este deosebit de important să se permită acordarea unui sprijin mai substanțial din partea Băncii Europene de Investiții și a fondurilor europene destinate inițiativelor regionale vizând dezvoltarea educației;

78.  invită Comisia și statele membre să facă schimb de experiențe și bune practici în ceea ce privește mecanismele și metodele de finanțare publică, inclusiv finanțarea bazată pe performanțe și fondurile pentru cercetări competitive, pentru a obține o diversificare sustenabilă și transparentă a finanțării;

79.  solicită o cooperare consolidată între statele membre în modernizarea educației; îndeamnă statele membre să înceapă să pună în aplicare principiile Pilonului european al drepturilor sociale care oferă modalități de reducere a inegalităților în Europa prin educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții;

80.  subliniază rolul semestrului european în promovarea reformelor naționale, și anume prin definirea recomandărilor din domeniul educației specifice fiecărei țări;

81.  se așteaptă ca Planul de acțiune privind educația digitală să sprijine statele membre și instituțiile de învățământ în scopul de a utiliza într-o mai mare măsură și mai eficient metodele cele mai moderne, potrivite vârstei și dezvoltării, în procesul de învățare, predare și evaluare, și respectând standardele de garantare a calității; consideră că orice plan privind educația digitală ar trebui să stabilească și să evalueze periodic legătura dintre mijloacele digitale educaționale și cadrele de calificare bazate pe rezultatele învățării;

82.  recomandă ca statele membre și instituțiile de învățământ să promoveze metode de învățare individualizate, centrate pe elev, inclusiv cursuri personalizate bazate pe combinarea și experiența academică și profesională a elevilor, precum și metode inovatoare și interacțiune între profesori și elevi, în vederea sprijinirii formării continue și a atingerii rezultatelor propuse ale învățării, în care studenții sunt participanți activi în cadrul propriului proces de învățare;

83.  invită statele membre să adopte o abordare cuprinzătoare a educației și să furnizeze cursanților oferte educaționale specifice și variate care să le asigure competențele de bază necesare pentru a intra cu succes pe piața forței de muncă;

84.  solicită o mai bună încorporare în programele educaționale la toate nivelurile a unei învățări active, care încurajează curiozitatea intelectuală, bazată pe proiecte și rezolvarea de probleme, cu scopul de a promova cooperarea și lucrul în echipă; recomandă ca sistemele de învățământ să lucreze pentru a consolida competențele transversale, non-tehnice și deprinderile de viață;

85.  reiterează că dreptul la educație trebuie garantat fiecărei persoane cu dizabilități, de la grădiniță până la universitate, și subliniază importanța de a deține materiale didactice și echipamente tehnice adecvate, măsuri de evaluare și personal calificat pentru a garanta că persoanele cu dizabilități se pot bucura pe deplin de acest drept;

86.  susține și încurajează punerea în aplicare a acțiunilor privind dezvoltarea alfabetizării mediatice și a gândirii critice prin educație și formare profesională; reamintește angajamentul deja existent în acest domeniu, prevăzut în concluziile Consiliului din 30 mai 2016; solicită, în acest context, Comisiei să coordoneze evoluția politicilor la nivelul UE în domeniul alfabetizării mediatice, în vederea transmiterii de cunoștințe actualizate și a promovării celor mai bune practici în acest domeniu; solicită Comisiei și statelor membre să conceapă măsuri specifice pentru a promova și a susține proiectele de alfabetizare mediatică și digitală, cum ar fi proiectul-pilot „Educația în domeniul mediatic pentru toți”, și să elaboreze o politică cuprinzătoare de alfabetizare mediatică și digitală, care să se axeze în principal pe educația școlară;

87.  încurajează statele membre să asigure oportunități pentru dezvoltarea de competențe-cheie pentru a dobândi și a menține aptitudini, acordând o atenție specială formării competențelor de bază, disciplinelor STIM, competențelor lingvistice, antreprenoriale, digitale, creativității, gândirii critice și muncii în echipă; încurajează Comisia și statele membre să faciliteze utilizarea cadrului UE pentru competențele-cheie în toate mediile educaționale și să permită aplicarea sa în învățarea formală, non-formală și informală, maximizând astfel potențialul său ca instrument esențial pentru învățarea pe tot parcursul vieții;

88.  încurajează statele membre să crească gradul de conștientizare cu privire la învățarea pe tot parcursul vieții și să integreze perspectiva de gen în elaborarea de politici și programe relevante, în special cele destinate femeilor cu niveluri scăzute de educație, atât din zonele urbane, cât și cele rurale, pentru a le permite să obțină competențe noi;

89.  sprijină valoarea de referință mai ridicată fixată de UE pentru implicarea în procesul de învățare pe tot parcursul vieții; solicită, în această privință, Comisiei să propună recomandări privind cele mai bune practici în vederea atingerii acestui obiectiv ambițios; încurajează acordarea unei mai mari importanțe învățării pe tot parcursul vieții la toate nivelurile de educație; subliniază, în acest context, rolul instituțiilor de învățământ superior în conceperea unei strategii privind învățarea pe tot parcursul vieții, în educarea persoanelor active din punct de vedere profesional, în dezvoltarea competențelor și în formarea unei culturi a învățării în rândul persoanelor de toate vârstele și din toate mediile;

90.  încurajează Comisia să sprijine statele membre în dezvoltarea, promovarea și consolidarea programelor educaționale și de formare care să faciliteze învățarea în rândul adulților și incluziunea lor activă în sistemul de învățământ; reamintește că învățarea și formarea în rândul adulților ar trebui să asigure o varietate de parcursuri de învățare și oferte educaționale flexibile, inclusiv sprijin pentru persoane în gestionarea parcursului de învățare pe tot parcursul vieții, programe care să ofere a doua șansă la educație persoanelor care nu au fost niciodată la școală, celor care au părăsit timpuriu școala și celor care au abandonat școala; solicită Comisiei Europene să pună în aplicare angajamentele, precum garanția de competențe, definită în noua Agendă UE pentru competențe și să îmbunătățească oportunitățile de angajare în UE ale adulților cu un nivel scăzut de calificare;

91.  invită statele membre să elaboreze proiecte intergeneraționale pentru a înțelege mai ușor provocările cu care se confruntă persoanele în vârstă, precum și pentru a le oferi oportunități de a transmite mai departe aptitudinile, cunoștințele și experiența lor;

92.  încurajează dezvoltarea de sinergii și colaborările între educația formală, non-formală și informală; salută progresele realizate în ultimii ani în ceea ce privește punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind validarea învățării non-formale și informale până în 2018; invită totuși statele membre să își continue eforturile și după 2018 pentru a consolida punerea în aplicare a recomandărilor respective și să stabilească cadrele juridice relevante și să creeze strategii globale de validare pentru a permite validarea; subliniază că recunoașterea învățării formale și non-formale, inclusiv prin intermediul cursurilor online gratuite, joacă un rol esențial în deschiderea educației către persoanele dezavantajate;

93.  subliniază rolul-cheie al părinților ca parte a conceptului de triunghi al educației în susținerea învățării copiilor; subliniază avantajele implicării părinților în educația copiilor pentru sporirea performanțelor lor, pentru binele elevilor și pentru dezvoltarea școlilor;

94.  invită Comisia să sprijine inițiativele transfrontaliere în cadrul învățării online;

95.  subliniază că educația de calitate nu ar trebui evaluată numai în funcție de gradul în care elevul a dobândit cunoștințe și competențe, ci și în funcție de capacitatea de a urma și de a dezvolta învățarea pe tot parcursul vieții și de efortul lor creator;

96.  sprijină Comisia în crearea unui tabel comparativ care să sprijine dezvoltarea competențelor-cheie, precum și a educației, învățării și formării bazate pe competențe;

97.  solicită statelor membre să combată stereotipurile de gen în învățământ pentru a se asigura că femeile au aceleași șanse și libertatea de alegere cu privire la cariera pe care și-o doresc; își exprimă îngrijorarea, în acest context, cu privire la stereotipurile care persistă în materialele didactice din unele state membre și așteptările diferite ale profesorilor în ceea ce privește comportamentul fetelor și al băieților; subliniază nevoia de a integra principiul egalității de gen în formarea inițială și continuă a cadrelor didactice, precum și în practicile de predare, pentru a înlătura orice obstacole care împiedică realizarea deplină a potențialului studenților, indiferent de gen; solicită statelor membre ca, în introducerea egalității de gen în programele școlare ale sistemului de învățământ regional al statelor membre, să se acorde o atenție deosebită regiunilor ultraperiferice, în care se înregistrează o rată ridicată a violenței împotriva femeilor; subliniază că sistemele de învățământ la toate nivelurile trebuie să includă o perspectivă de gen și să țină seama de nevoile persoanelor care fac obiectul discriminării;

98.  îndeamnă statele membre să promoveze principiile egalității și nediscriminării în instituțiile de învățământ, prin învățare formală ori informală;

99.  recomandă Comisiei și/sau statelor membre să creeze și să sprijine înființarea unui premiu european/național axat pe egalitatea de gen în instituțiile de învățământ, cu scopul de a încuraja bunele practici;

100.  subliniază că educația este un instrument esențial pentru incluziunea socială și pentru îmbunătățirea competențelor și calificărilor în rândul migranților și refugiaților, atât minori, cât și adulți; încurajează, în acest context, schimbul de bune practici în materie de integrare, prin educație și transmiterea valorilor comune, îmbunătățirea și facilitarea recunoașterii diplomelor și calificărilor, oferind burse și stabilind parteneriate cu universități din țările de origine, precum și pe baza experienței valoroase aferente coridoarelor de educație;

101.   subliniază faptul că ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a asigura accesul la educație și la formare profesională la toate nivelurile pentru elevii care aparțin minorităților autohtone și pentru a sprijini instituțiile de învățământ care oferă servicii în limba maternă a minorităților etnice sau lingvistice autohtone; invită Comisia să consolideze promovarea de programe axate pe schimbul de experiență și de bune practici privind educația în limbile regionale și minoritare din Europa; încurajează statele membre să faciliteze dezvoltarea predării în limba maternă a elevilor și studenților;

102.  încurajează statele membre să sporească nivelurile competențelor lingvistice prin utilizarea bunelor practici, cum ar fi certificarea oficială a competențelor lingvistice dobândite la o anumită vârstă;

103.  invită statele membre și Comisia să creeze un sistem de burse de studii inovatoare și flexibile pentru cultivarea competențelor artistice și sportive în domeniul educației și formării; sprijină statele membre care doresc să introducă sisteme de burse pentru studenții cu abilități educaționale, sportive și artistice dovedite;

104.  salută, în acest sens, Comunicarea Comisiei privind o nouă agendă pentru competențe în Europa(18), care propune soluții pentru necorelările și deficitele în materie de competențe și metode pentru găsirea unui sistem adecvat de recunoaștere a competențelor; încurajează statele membre, în acest context, să instituie sisteme duale de educație (având cea mai mare valoare în ceea ce privește dezvoltarea personală globală și dezvoltarea competențelor pentru învățarea pe tot parcursul vieții) și formare profesională, în coordonare cu actorii locali și regionali, în conformitate cu caracterul specific al fiecărui sistem educațional; ia act de avantajele și atractivitatea crescândă a sistemului hibrid EFP, care îmbină în egală măsură două parcursuri solide, cel bazat pe învățământ și cel bazat pe muncă;

105.  recomandă ca orientările educaționale să fie consolidate, ele fiind un instrument vital pentru integrarea diverselor sisteme de învățământ într-un mod flexibil, îmbogățind și reînnoind cunoștințele și competențele;

106.  susține și încurajează consilierea educațională și profesională ca sarcină crucială a sistemului de învățământ pentru dezvoltarea individuală și socială a noilor generații;

107.  este de părere că spiritul antreprenorial este un motor de creștere și de creare a locurilor de muncă, dar și o cale de a face economiile mai competitive și mai inovatoare, ceea ce contribuie la capacitarea femeilor;

108.  subliniază că antreprenoriatul social reprezintă un domeniu în expansiune care poate stimula economia, atenuând în același timp lipsurile materiale, excluziunea socială și alte probleme societale; consideră, prin urmare, că educația antreprenorială ar trebui să includă o dimensiune socială și ar trebui să abordeze teme precum comerțul echitabil, întreprinderile sociale, responsabilitatea socială a întreprinderilor și modelele alternative de afaceri, cum ar fi cooperativele, cu scopul de a depune eforturi în direcția unei economii mai sociale, mai favorabile incluziunii și mai sustenabile;

109.  solicită statelor membre să se axeze pe educația antreprenorială și financiară, pe voluntariat și pe cunoașterea de limbi străine în programele educaționale și să acorde prioritate acestor competențe în programele EFP;

110.  solicită Comisiei și statelor membre să promoveze oportunitățile concrete de ocupare a forței de muncă asociate EFP și relevanța sa pe piața forței de muncă;

111.  invită statele membre să ofere consiliere profesională care să faciliteze identificarea abilităților și înclinațiilor elevilor și studenților și să consolideze procesul de predare personalizată;

112.  subliniază situația educațională specială a copiilor și a adolescenților ai căror părinți se deplasează în scop profesional în Europa și invită Comisia să efectueze un studiu pentru a sublinia situația specifică a acestor copii și adolescenți în ceea ce privește provocările cu care se confruntă în învățământul preșcolar și școlar;

113.  recomandă Comisiei, în conformitate cu articolul 349 din TFUE, să acorde mai mult sprijin statelor membre care au regiuni ultraperiferice, în vederea îmbunătățirii sistemelor lor de învățământ la toate nivelurile;

114.  încurajează statele membre și autoritățile regionale să evalueze și să monitorizeze în mod periodic relevanța politicilor, strategiilor și programelor educaționale, luând în considerare, de asemenea, opiniile profesorilor și ale elevilor, pentru a se asigura că sistemele educaționale continuă să răspundă nevoilor în schimbare și evoluției situației social-economice a țării în cauză; recomandă consolidarea legăturilor dintre politicile privind educația și alte politici pentru a stimula și a evalua eficiența și performanța reformelor educaționale;

115.  reafirmă importanța monitorizării performanței și a evaluărilor de impact ale programelor UE destinate ocupării forței de muncă în rândul tinerilor; subliniază importanța unor investiții eficiente și sustenabile;

116.  apreciază activitățile Comisiei în domeniul modernizării sistemelor de învățământ și, în acest context, invită statele membre să se implice mai mult și să garanteze punerea în aplicare a îmbunătățirilor propuse;

117.  încurajează statele membre, în colaborare cu Comisia, să ajute instituțiile de învățământ să modernizeze procesele de reformă prin înființarea unor puncte de contact specializate la nivel național și/sau regional pentru a oferi informații, consiliere și asistență relevante;

118.  reafirmă necesitatea creării unor medii de învățare bazate pe drepturi și care să țină seama de dimensiunea de gen, astfel încât cursanții să învețe și să susțină drepturile omului, inclusiv drepturile femeilor și ale copiilor, valorile fundamentale și participarea civică, drepturile și obligațiile cetățenilor, democrația și statul de drept, să aibă încredere în identitatea lor, să știe că le este auzită vocea și că le sunt apreciate convingerile de către propria comunitate;

Educația și îngrijirea copiilor preșcolari (ECEC)

119.   invită statele membre să asigure accesul liber și echitabil la ECEC de înaltă calitate, și le încurajează să ia măsurile necesare pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiile materiale și financiare pentru a permite fiecărui copil să aibă acces la educație preșcolară, fără discriminare, și să furnizeze mai multe locuri la creșe și grădinițe pentru copii;

120.  invită Comisia să ia în considerare instituirea unui cadru european comun pentru ECEC, bazându-se pe principiile propuse în cadrul privind calitatea; sprijină stabilirea unui criteriu de referință european pentru calitatea ECEC elaborat în colaborare cu profesorii și specialiștii din acest domeniu și în conformitate cu indicatorii naționali sau regionali de calitate;

121.  consideră că statele membre ar trebui să depună eforturi mai mari pentru a încuraja organele de conducere ale instituțiilor ECEC să investigheze posibilitatea de a se implica în proiecte la scară europeană; subliniază faptul că experții în acest domeniu ar putea, astfel, să ajute la asimilarea inovațiilor în materie de învățământ și să sporească astfel importanța educației preșcolare;

122.  susține că instituțiile preșcolare nu ar trebui să fie excluse din Spațiul european al educației; consideră că aceste instituții ar trebui, de asemenea, să promoveze schimbul de cunoștințe între statele membre, în special în scopul schimbului de informații atunci când se derulează proiecte inovatoare;

123.   recomandă intensificarea cooperării dintre personalul din domeniul ECEC și cadrele didactice din învățământul preșcolar pentru a îmbunătăți calitatea educației și legăturile dintre nivelurile de învățământ, pentru a pregăti preșcolarii pentru tranziția către școala primară și pentru a se concentra asupra dezvoltării copiilor; subliniază importanța relațiilor dintre furnizorii ECEC și părinții și tutorii copiilor, între personalul școlar și copii și între copiii înșiși;

124.  încurajează statele membre să crească finanțarea ECEC, precum și sprijinul și inițiativele economice (cum ar fi reduceri de taxe, subvenții, scutiri de taxe) pentru părinți și tutori, în special pentru cei din medii defavorizate socio-economic, pentru a le permite și a-i încuraja să apeleze la servicii de ECEC;

125.  invită statele membre să investească în continuare în personal pentru a încuraja mai multe persoane să urmeze parcursul profesional relevant, asigurând astfel disponibilitatea unui personal bine pregătit pentru ECEC;

126.  invită statele membre să reformeze și să își îmbunătățească sistemele în direcția realizării obiectivului de la Barcelona, care prevede că cel puțin 33 % din copiii cu vârsta sub 3 ani trebuie să fie incluși în programe ECEC;

Învățământul școlar

127.   încurajează punerea în aplicare a „abordării la nivelul întregii școli” pentru a mări incluziunea socială, accesibilitatea, guvernanța democratică, calitatea și diversitatea în educație, precum și în vederea combaterii abandonului școlar timpuriu și a problemei tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), propunându-și, în același timp, să pună în centrul oricărei activități nevoile elevilor, binele lor și implicarea lor în viața școlară; pledează pentru promovarea și sprijinirea structurilor democratice de reprezentare a elevilor în școală;

128.  subliniază că numărul mare de tineri din categoria NEET — aproape 6,3 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani — ar putea fi redus prin prevenirea abandonului școlar timpuriu și făcând școlile mai practice și mai legate de mediul lor local, precum și prin crearea unor legături cu întreprinderile locale, autoritățile locale, instituțiile sociale și ONG-urile; este de părere că abandonul școlar timpuriu, care este unul dintre motivele pentru care tinerii intră ulterior în categoria NEET, ar putea fi combătut prin abordarea sărăciei și a excluziunii sociale; consideră că este important, de asemenea, ca studenții să fie susținuți să-și găsească propriile metode de învățare, inclusiv prin cursuri online și învățarea mixtă; salută punerea în aplicare de programe școlare relevante și incitante și a unor sisteme de orientare puternice și bine dezvoltate, cu servicii de consiliere și orientare de înaltă calitate pentru toți elevii;

129.  subliniază necesitatea consolidării oportunităților și structurilor dedicate colaborării interne și externe la nivel școlar, inclusiv cooperarea interdisciplinară, predarea în echipă, grupurile școlare și interacțiunile cu actorii implicați în conceperea și lansarea parcursurilor de învățare, inclusiv cu părinții; ia act de importanța schimburilor internaționale și de parteneriat școlar prin programe precum Erasmus+ și eTwinning;

130.  subliniază că educația școlară ar trebui să devină mai flexibilă, pentru a îmbunătăți reacția la condițiile reale de trai ale elevilor, de pildă prin utilizarea la scară mai largă a instrumentelor online, pentru ca, de exemplu, să poată fi îmbunătățită și oferta de învățare mixtă;

131.   consideră că cu cât mai devreme se dobândesc competențele STIAM, cu atât cresc șansele de reușită în educație și pe plan profesional în viitor; prin urmare, încurajează mai multe inițiative STIAM la nivelul școlii și, în paralel, promovarea științelor umane și sociale, prin cooperarea consolidată și diferențiată cu instituțiile de învățământ superior și instituțiile de cercetare științifică, printre altele;

132.  încurajează Comisia să susțină, în rândul tinerilor europeni, deprinderea competențelor lingvistice în contexte de învățare formală și non-formală, prin elaborarea de programe inovatoare multilingve, schimbul de bune practici pedagogice multilingve și îmbunătățirea competențelor lingvistice ale cadrelor didactice;

133.   încurajează statele membre și Comisia să sprijine inițiativele actuale și să dezvolte și să pună în aplicare politici cuprinzătoare privind educația incluzivă și strategii care vizează identificarea nevoilor specifice, promovând drepturile grupurilor celor mai vulnerabile, creând medii de învățare mai incluzive și încurajând deschiderea și angajamentul; solicită Comisiei să elaboreze, împreună cu Agenția Europeană pentru Educație Specială și Incluzivă, metode și instrumente educaționale inovatoare pentru a încuraja incluziunea și a răspunde nevoilor tuturor elevilor;

134.  recomandă ca statele membre să introducă materiale de studiu despre UE în programa învățământului lor secundar pentru a familiariza elevii cu funcționarea Uniunii, istoria sa și valorile cetățeniei europene;

135.  subliniază importanța includerii și a promovării în programele școlare și în materialele didactice a informațiilor privind istoria emancipării femeilor, în special dreptul de vot al femeilor, inclusiv cu ocazia aniversărilor simbolice (de exemplu în 2018, 100 de ani de la câștigarea dreptului de vot al femeilor în Polonia și Germania), pentru a crește gradul de conștientizare cu scopul de a promova drepturile femeilor în cadrul educațional;

136.  subliniază importanța sănătății și a educației despre relațiile interumane, care trebuie să îi învețe și pe copii și tineri despre relațiile bazate pe egalitate, consimțământ, respect și reciprocitate, precum și despre drepturile femeilor și fetelor, inclusiv despre sănătatea și drepturile reproductive și sexuale, fiind un instrument de combatere a stereotipurilor și de prevenire a violenței de gen și de promovare a bunăstării;

137.  încurajează participarea cursanților, a personalului didactic și nedidactic la instructaje ale Crucii Roșii pentru a deprinde aptitudini esențiale de prim ajutor și pentru a putea acționa în caz de urgență;

138.  solicită Comisiei Europene și statelor membre să elaboreze o schemă pilot de sprijinire a schimbului de elevi din învățământul secundar, prin care aceștia să poată petrece cel puțin o jumătate de an școlar în alt stat membru;

139.  solicită statelor membre să limiteze cât mai mult utilizarea testelor standardizate ca instrumente de evaluare a nivelului de cunoștințe și competențe dobândite;

140.  încurajează statele membre să aibă în vedere adoptarea de măsuri pentru a asigura recunoașterea perioadelor de studiu petrecute în străinătate care nu se finalizează cu o diplomă sau calificare; invită Comisia, în această privință, să propună orientări de recunoaștere a perioadelor de studiu petrecute în străinătate, ținând seama de bunele practici deja existente ale statelor membre, de principiul recunoașterii reciproce între sistemele educaționale, de abordarea bazată pe competențe-cheie, precum și de specificitățile sistemelor de învățământ și culturilor educaționale naționale;

141.   solicită Comisiei, statelor membre și autorităților regionale să abordeze problemele legate de atitudinile agresive la școală, comportamentul agresiv pe internet, hărțuirea, dependența și violența, prin elaborarea, la nivelul școlii și prin cooperare cu beneficiarii direcți și toate părțile interesate (în special profesori, asociații de părinți și ONG-uri specializate), a unor programe de prevenire și a unor campanii de sensibilizare orientate către incluziune;

142.  recomandă statelor membre, instituțiilor lor de învățământ și Comisiei să se implice mai activ în promovarea activităților sportive în rândul elevilor;

Învățământul superior

143.  solicită crearea Spațiului european al educației care să se bazeze pe potențialului existent, de exemplu Spațiul european de cercetare, Uniunea inovării, Spațiul european al învățământului superior, astfel încât acestea să se poată consolida și completa reciproc;

144.  încurajează statele membre să investească cel puțin 2 % din PIB-ul lor în învățământul superior, și să respecte obiectivul UE de a investi 3 % din PIB-ul Uniunii în C&D până în 2020;

145.   propune ca statele membre și autoritățile regionale, în procesul de utilizare a resurselor naționale și regionale și de alocare a fondurilor structurale și de investiții europene, să acorde prioritate programelor educative și promovării cooperării între instituțiile din învățământul superior, mediul profesional, întreprinderi, comunitățile de cercetare și societate în ansamblul ei;

146.  solicită statelor membre să promoveze o mobilitate mai incluzivă și mai accesibilă a studenților, stagiarilor, profesorilor stagiari, cercetătorilor și personalului administrativ, căci ea contribuie atât la dezvoltarea lor personală și profesională, dar și la creșterea calității învățării, predării, cercetării și administrației; promovează sprijinirea mobilității pentru toți, printre altele prin facilitarea recunoașterii creditelor și a calificărilor academice și profesionale obținute în străinătate, finanțare adecvată și asistență personală, garantarea drepturilor sociale și, dacă este cazul, încorporarea mobilității educaționale, ca parte a programelor de învățământ; în acest sens, ia act de noi inițiative din partea Comisiei, inclusiv eCard pentru a facilita mobilitatea studenților la nivel transfrontalier;

147.  consideră că trebuie alocate mai multe fonduri pentru finanțarea mobilității cadrelor didactice și a cercetătorilor prin oferirea de burse de studiu/cercetare pe lângă decontarea cheltuielilor, prin mărirea perioadei petrecute în străinătate, prin simplificarea procedurilor de autorizare și prin promovarea unor forme de îndrumare reciprocă între cadre didactice și cercetători;

148.  solicită Comisiei să încurajeze statele membre să crească mobilitatea în cadrul educației adulților, prevăzută deja de programul Erasmus+;

149.  subliniază importanța garantării compatibilității și recunoașterii transfrontaliere reciproce a calificărilor și a diplomelor universitare, consolidând astfel sistemul de asigurare a calității la nivelul UE și în toate țările care au aderat la Spațiul european al învățământului superior;

150.   subliniază nevoia de a elabora strategii cuprinzătoare și instrumente corespunzătoare de determinare a calității noilor metode de predare și învățare, cum ar fi învățarea online, cursuri online deschise și în masă (MOOC) sau resursele cu acces liber; recunoaște, în acest context, rolul jucat de Asociația europeană pentru asigurarea calității în învățământul superior (ENQA) și de alte rețele europene relevante în înființarea de sisteme de asigurare a calității;

151.  solicită Comisiei și statelor membre să promoveze noua agendă a UE pentru învățământul superior în rândul instituțiilor de învățământ superior, al autorităților locale și regionale și al angajatorilor în vederea abordării provocărilor și nevoilor instituțiilor de învățământ superior și ale studenților, creării de legături cu actorii locali și regionali, stabilirii de contacte cu comunitățile locale, favorizării dezvoltării și inovării locale și regionale, creării unor sisteme de învățământ superior incluzive și conectate, consolidării colaborării cu piața muncii și abordării nevoilor de competențe de la nivel regional; încurajează, de asemenea, instituțiile de învățământ superior să se implice mai mult în dezvoltarea locală și regională, prin participarea la proiecte comunitare de cooperare, printre altele;

152.   solicită îndeplinirea angajamentelor din cadrul noii agende pentru competențe, inclusiv sprijinirea statelor membre în eforturile de a pune la dispoziție mai multe informații privind evoluția absolvenților pe piața muncii; salută, în acest context, propunerea de înființare a unui sistem european de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților până în 2020; consideră că informațiile privind monitorizarea absolvenților și colectarea de date exacte și relevante (nu numai la nivel național, ci și la nivelul UE) sunt esențiale pentru asigurarea calității și dezvoltarea unei educații de calitate;

153.  încurajează Comisia să își intensifice eforturile de a micșora decalajul între statele membre și diversele regiuni în ceea ce privește cercetarea și inovarea, prin propunerea de noi inițiative în cadrul acțiunilor Marie Skłodowska-Curie (MSCA), precum și să susțină combinația de cercetare și activități de predare pentru beneficiarii MSCA care se pregătesc pentru o carieră academică;

154.  sugerează ca coaliția STI(A)M a UE să acopere o gamă largă de discipline care să îi pregătească pe studenți să trăiască și să lucreze într-o lume în continuă schimbare;

155.  susține acordarea de credite în conformitate cu Sistemul european de credite transferabile (ECTS) studenților care prestează muncă voluntară în folosul comunității, ca mijloc de a contribui la dezvoltarea lor profesională și personală;

156.  subliniază că programele de cooperare internațională, diplomația culturală și dialogurile cu țările terțe privind politicile în domeniul învățământului superior, în afară de faptul că fac posibilă circulația mai nestingherită a cunoașterii, contribuie și la îmbunătățirea calității și prestigiului internațional al învățământului superior european, susținând în același timp cercetarea și inovarea, cultivând mobilitatea și dialogul intercultural și promovând dezvoltarea internațională în acord cu obiectivele de acțiune externă ale UE;

157.  este de părere că sistemele de învățământ orientate spre viitor ar trebui să includă educația pentru sustenabilitate și cultivarea păcii și să se înscrie într-o reflecție mai amplă asupra alfabetizării ocupaționale, în contextul creșterii gradului de digitalizare și robotizare a societăților europene, concentrându-se nu numai asupra creșterii economice, ci și asupra dezvoltării personale a cursanților și asupra îmbunătățirii sănătății și bunăstării lor;

158.  solicită statelor membre să promoveze cooperarea între instituțiile de învățământ și mediul profesional, cu scopul de a pregăti mai bine studenții pentru intrarea pe piața forței de muncă, precum și să ia măsuri privind necesitatea de a aborda necorelările competențelor și lipsa de personal calificat; încurajează, în acest sens, includerea de stagii de înaltă calitate relevante, recunoscute prin intermediul sistemului de credite ECTS, în programele de învățământ superior și sistemele de EFP, cooperarea între instituțiile de învățământ superior, piața forței de muncă, sectorul de cercetare și actorii economici locali și regionali pentru crearea unor sisteme duale de educație și formare profesională de calitate, orientare profesională, ucenicii, stagii și, de asemenea, formare bazată pe realitate, care ar trebui să facă parte din programa de învățământ profesional și de învățământ superior; invită, de asemenea, statele membre să asigure dreptul fiecărui tânăr din UE de a i se oferi un loc de muncă, o perioadă de ucenicie, o formare suplimentară sau o combinație de muncă și formare;

159.  consideră că, pentru a asigura ucenicii sau stagii de calitate, existența unor contracte este fundamentală pentru a defini rolurile și responsabilitățile tuturor părților și a preciza durata, obiectivele de învățare și sarcinile care corespund competențelor clar identificate care urmează să fie dezvoltate, statutul profesional, compensația/remunerația corespunzătoare, inclusiv pentru orele suplimentare, regimurile de protecție și securitate socială, în conformitate cu legislația națională aplicabilă, contractele colective aplicabile sau cu ambele;

160.  subliniază nevoia de a oferi un conținut educațional și de formare adecvat și condiții de lucru decente pentru stagiile profesionale și ucenicii, pentru a asigura rolul lor fundamental în trecerea de la educație la viața profesională; subliniază că stagiile profesionale și uceniciile nu ar trebui folosite niciodată pentru a înlocui locurile de muncă, și nici ucenicii sau stagiarii nu ar trebui tratați drept forță de muncă ieftină sau chiar neplătită;

161.  sugerează ca universitățile și centrele de formare să ofere formare inițială și continuă pentru cadrele didactice din sistemul de învățământ vocațional, cu contribuția experților din domeniile de lucru aferente domeniilor de specialitate acoperite de cursurile vocaționale;

Profesorul ca un garant al unei predări de calitate

162.   solicită Comisiei și statelor membre să sprijine cadrele didactice să încorporeze inovarea și tehnologia în predare prin consolidarea competențelor lor digitale, precum și să le ofere resurse relevante și sprijin, de exemplu prin furnizarea mai multor cursuri de perfecționare și prin dezvoltarea unor comunități online și a resurselor educaționale și cursurilor cu acces liber;

163.  susține înființarea unei Academii de predare și învățare, ca o resursă complementară care să permită profesorilor să se formeze și să facă schimb de cele mai bune practici la nivel european, furnizând un centru pentru schimbul de experiențe și învățare reciprocă online, precum și un spațiu pentru reuniuni periodice, sub formă de ateliere, seminare și conferințe pentru a promova colaborarea cadrelor didactice, a crește calitatea predării și a cultiva dezvoltarea profesională a profesorilor; invită Comisia să propună un proiect pentru crearea unei academii, bazată, de asemenea, pe cunoștințele de specialitate ale Academiei European Schoolnet;

164.  reamintește că instruirea pedagogică a personalului didactic din instituțiile de învățământ superior este foarte importantă și că, în procesul de recrutare, este esențial să se acorde competențelor pedagogice o importanță cel puțin la fel de mare ca cea acordată competențelor de cercetare; subliniază rolul educației bazate pe cercetare și al cercetării pedagogice ca mijloc de stimulare a abordării centrate pe student în ceea ce privește învățarea și predatul, încurajarea învățării active, îmbunătățirea dezvoltării de competențe și a metodologiei de predare;

165.  solicită statelor membre să introducă stimulente pentru a atrage și motiva tinerii și cadrele didactice calificate să intre în sistemul educațional și să lucreze în cadrul acestuia;

166.  subliniază necesitatea de a recunoaște statutul profesional al angajaților din ECEC;

167.  solicită sprijin pentru cadrele didactice care asigură cursuri multilingve, deoarece acestea sunt un factor important în internaționalizarea învățământului;

168.  subliniază rolul învățării interculturale ca parte din formarea cadrelor didactice cu scopul de a crește competențele interculturale ale profesorilor, pentru a promova cultura și valorile comune europene, precum și o dimensiune europeană a predării; ia act de faptul că competențele interculturale sunt esențiale pentru a putea lucra în societăți din ce în ce mai diverse și pentru a promova internaționalizarea școlilor;

169.  este conștient de necesitatea de a crea sinergii între cunoașterea cadrelor didactice și potențialul tehnologic al cursanților pentru a îmbunătăți rezultatele învățării;

170.  susține introducerea practicii pedagogice, sub supravegherea unui mentor instruit, în toate etapele educației profesorilor;

171.  încurajează cadrele didactice și directorii de școli să promoveze și să coordoneze aplicarea inovării în mediul școlar și promovarea dezvoltării acesteia;

172.  încurajează instituțiile de învățământ superior să acorde prioritate, să sprijine și să recompenseze îmbunătățirea și actualizarea cunoștințelor pedagogice ale cercetătorilor și ale cadrelor didactice din învățământul superior, incluzând posibilitățile educaționale oferite de tehnologia modernă de îmbunătățire a rezultatelor cursanților și a eficienței predării;

173.  susține elaborarea unor noi tehnici și standarde educaționale inovatoare și ambițioase pentru a răspunde mai bine nevoilor cursanților și instituțiilor de învățământ superior, precum și provocărilor unei lumi în continuă schimbare;

174.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO C 183, 14.6.2014, p. 30.

(2)

JO C 398, 22.12.2012, p. 1.

(3)

JO C 172, 27.5.2015, p. 17.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0360.

(5)

JO C 417, 15.12.2015, p. 25.

(6)

JO L 347, 20.12.2013, p. 50.

(7)

JO C 346, 21.9.2016, p. 2.

(8)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0018.

(9)

JO C 484, 24.12.2016, p. 1.

(10)

JO C 398, 22.12.2012, p. 1.

(11)

http://www.socialsummit17.se/wp-content/uploads/2017/11/Concluding-report-Gothenburg-summit.pdf

(12)

https://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/educ/122123.pdf

(13)

JO C 104, 16.4.1984, p. 69.

(14)

JO C 135, 26.5.2010, p. 12.

(15)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0303.

(16)

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Gender_statistics

(17)

 http://www.cedefop.europa.eu/en/publications-and-resources/publications/3072, https://www.eurofound.europa.eu/sites/default/files/ef_publication/field_ef_document/ef1502en_0.pdf

(18)

Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2016 intitulată „O nouă agendă pentru competențe în Europa: să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție profesională și a competitivității” (COM(2016)0381).


EXPUNERE DE MOTIVE

„Dacă predăm studenților de azi așa cum am predat ieri, îi privăm de ziua de mâine”.

John Devery

Trăim într-o lume care se schimbă rapid.

Progresele tehnologice și globalizarea aduc noi provocări, inclusiv pentru sistemele noastre de educație.

În societatea informațională, sarcina sistemelor de învățământ nu este numai de a asigura transferul de cunoștințe și competențe necesare pentru utilizarea acestuia, dar, de asemenea, de a-i învăța pe oameni despre modul în care se pot crea cunoștințe, care constituie o sursă de competitivitate și prosperitate pentru public și o resursă economică extrem de importantă.

Valoarea capitalului uman modern rezultă din potențialul intelectual, capacitatea de a se adapta la schimbările din mediu, o atitudine favorabilă inovării și deschidere față de risc. Raportoarea, în activitatea sa privind modernizarea sistemelor de educație, a fost ghidată de trei ipoteze axiologice principale:

1.   locul tradițional de învățare, adică școala, este în prezent completat de numeroase alte surse de informații disponibile. Tehnologiile moderne au eliberat educația, au creat oportunități pentru activități educaționale multidimensionale și au instituit un SPAȚIU EDUCAȚIONAL. O provocare majoră este aceea de a garanta că școlile sunt locul cel mai interesant în acest spațiu.

2.   Rolul sistemelor de învățământ este de a modela o PERSOANĂ completă, care este capabilă de împlinire personală în viața sa profesională, socială, culturală și civică, într-un mediu global divers.

3.   Dezvoltarea umană necesită nu numai securitate, pentru care statele sunt dispuse să cheltuiască bani și să creeze pacte de apărare. O condiție prealabilă pentru succesul dezvoltării este un PACT PENTRU CIVILIZAȚIE, bazat pe sisteme de învățământ favorabile incluziunii, de înaltă calitate și finanțate în mod adecvat.

Raportoarea a adoptat următorul raport.În primul rând, raportoarea a subliniat

importanța educației ca aspect esențial al potențialului economic și un factor esențial pentru dezvoltare în societatea informațională. Ulterior, aceasta a examinat realitatea în schimbare a educației și a indicat că acest lucru creează provocări pentru anumite etape ale educației. În continuare, raportoarea a abordat tema cadrelor didactice în calitate de principal garant al modernizării cu succes a sistemelor de învățământ. În final, raportoarea a făcut o serie de recomandări pentru elaborarea și aplicarea eficace a procesului de reformă educațională.

Provocările sociale și demografice din Europa, cerințele de pe piața forței de muncă, noile tehnologii, preferințele personale și nevoile educaționale stabilesc direcțiile schimbărilor în educație. Este important ca sistemele educaționale să ia în considerare acești factori pentru a oferi nu doar cunoștințe de înaltă calitate, dar și pentru a asigura competențele adecvate, inclusiv competența-cheie a secolului 21: capacitatea de a învăța cu succes toată viața.

Învățământul preșcolar și educația preșcolară

Raportoarea subliniază importanța învățământului preșcolar și a educației copiilor preșcolari pentru dezvoltarea generală a copilului, pentru formarea unei atitudini preșcolare și pentru dezvoltarea capacităților de a învăța. În acest context, raportoarea acordă o atenție specială facilitării accesului la învățământul preșcolar de calitate și a educației preșcolare pentru toți, precum și necesității de a oferi sprijin în ceea ce privește infrastructura și finanțarea pentru familiile defavorizate. Profesionalismul și competența persoanelor care lucrează cu copiii, precum și reglementarea statutului lor profesional, sunt, de asemenea, esențiale. De asemenea, raportoarea solicită elaborarea unui cadru european pentru învățământul preșcolar și educația preșcolară, care să garanteze dezvoltarea globală a copilului, precum și pentru monitorizarea calității învățământului preșcolar și a educației copiilor preșcolari. Etapa finală a învățământului preșcolar și a educației copiilor preșcolari ar trebui să constea în cooperarea între persoanele care lucrează cu copii și viitoarele lor cadre didactice, pentru a fi în măsură să elaboreze un proces educațional personalizat, care să faciliteze dezvoltarea personală cuprinzătoare a copilului, ținând seama de capacitățile și preferințele sale. Individualizarea procesului de învățământ, împreună cu rezultatele învățării definite în mod clar și un mediu de învățare motivant, este, în opinia raportoarei, o provocare esențială și obiectivul unui sistem de învățământ modernizat.

Școlile

O școală în care un profesor reprezintă doar un depozit de cunoștințe pe care studenții trebuie să le stăpânească este de domeniul trecutului. Raportoarea concepe școlile moderne ca centre ale gândirii critice și creative. Acest lucru necesită o schimbare de paradigmă în predare. Învățarea mecanică trebuie înlocuită cu reflecție, înțelegere și dezbateri. Acest lucru necesită programe de înaltă calitate și o atenție deosebită acordată stăpânirii competențelor de bază. O lume globalizată necesită, de asemenea, competențe lingvistice.

Tehnologiile moderne, precum și oportunitățile pe care le creează, pot facilita interacțiunea între profesor și student, pot atenua deficitul educațional care rezultă din mediul de viață al studenților și pot face procesul de predare eficace și interesant.

Pe lângă funcția lor educațională, școlile ar trebui să aibă și o funcție socială multidimensională, promovând incluziunea, șansele egale în materie de educație, competențele pentru munca în echipă, realizarea proiectelor și angajamentul civic. Școlile trebuie, de asemenea, să fie un loc sigur pentru studenți și profesori. Din acest motiv, raportoarea solicită elaborarea unor strategii de combatere a violenței, hărțuirii online, a discriminării și a tuturor formelor de hărțuire.

Acest lucru nu este posibil fără o gestionare competentă, sprijinul acordat cadrelor didactice și directorilor unităților de învățământ și o abordare la nivelul întregii școli, în care școala în ansamblul ei, împreună cu părțile interesate externe și comunitatea locală, colaborează în vederea asigurării calității școlii și a eficienței tuturor funcțiilor sale.

Garantarea faptului că școlile sunt puternic ancorate în teritoriu conduce la descentralizare și la o autonomie mai mare. Acest lucru este benefic, cu condiția ca școlile să dispună de capacitatea de a planifica și gestiona în mod eficace dezvoltarea lor și să-și asume responsabilitatea în fața părinților, a comunităților locale și a autorităților din domeniul educației pentru activitatea lor.

Învățământul superior

Învățământul superior joacă un rol crucial în dezvoltarea potențialului și competitivității economiei europene. Nivelul de educație, antreprenoriatul social și atitudinile favorabile inovării sunt garanți ai succesului proiectului european.

În acest context, raportoarea recunoaște necesitatea de a consolida „triunghiul cunoașterii” și de a îmbunătăți legăturile dintre cercetare și educație. Raportoarea subliniază, de asemenea, că sistemele de învățământ superior trebuie să fie mult mai flexibile și mai deschise, facilitând tranziția la diferite niveluri de educație, asigurând recunoașterea învățării non-formale și informale și utilizând diferite forme de aplicare a programei de învățământ, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii care permit punerea accentului asupra studenților și desfășurarea de programe interdisciplinare.

Pentru a dezvolta competențe transversale, sociale și civice, este important să se includă stagii sub formă de credite ECTS pentru programele de învățământ superior și educație duală, precum și să se țină cont de problemele și nevoile locale, prin integrarea acestora în programele de predare și proiectele de cercetare, consolidând astfel dezvoltarea specializărilor inteligente.

Raportoarea consideră că schimbul de bune practici și o cooperare cuprinzătoare prin creșterea mobilității studenților și personalului, îmbunătățind sistemul de recunoaștere a diplomelor și dimensiunea internațională a programelor de studii și a programelor de cercetare, ar trebui să fie aspecte importante ale instituțiilor europene de învățământ superior.

Cadrele didactice ca garante ale calității activității de predare

Cadrele didactice, competențele și angajamentul lor reprezintă un element esențial al oricărei schimbări în sistemele de învățământ. Raportoarea subliniază necesitatea de a recruta candidați foarte motivați, cu o predispoziție pentru predare. În opinia raportoarei, este necesar să se schimbe atât programele de învățământ, cât și metodele de predare din învățământul pedagogic. Un nivel bun de cunoștințe academice reprezintă o condiție prealabilă pentru activitatea cadrelor didactice, însă capacitatea de a lucra cu copii și tineri este, de asemenea, esențială.

În acest context, raportoarea subliniază importanța enormă a includerii unui modul de stagiu extins în programele de formare ale cadrelor didactice, precum și necesitatea de a le înzestra cu competențe digitale avansate pentru a obține sinergiile dorite între cunoștințele și competențele cadrelor didactice și cele ale elevilor/studenților.

Raportoarea subliniază, de asemenea, necesitatea de a îmbunătăți statutul cadrelor didactice, condițiile lor de muncă, perspectivele de carieră și de remunerare, necesitatea de a investi în dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice și de a îmbunătăți participarea acestora la schimburile internaționale.

Având în vedere considerațiile de mai sus, raportoarea sprijină ideea Comisiei de a crea un Spațiu european al educației. Raportoarea subliniază totuși că acesta trebuie să fie în concordanță cu ceea ce s-a realizat până în prezent de Spațiul european al învățământului superior și Spațiul european de cercetare și inovare. Raportoarea consideră, de asemenea, că Spațiul european al educației ar trebui să primească un sprijin politic puternic din partea statelor membre, ale căror eforturi colective vor da un nou impuls dezvoltării educaționale, respectând totodată principiile subsidiarității, libertății educaționale și autonomiei instituționale.

Raportoarea încurajează statele membre și autoritățile regionale să mărească investițiile în educație, utilizând fondurile structurale și de investiții europene, și să sprijine cadrele didactice și managerii, atât în domeniul tehnologiilor moderne, cât și în dezvoltarea unor metode de predare axate pe persoana care învață, asigurând, în același timp, o educație de înaltă calitate, măsurată în funcție de volumul de cunoștințe și competențe transmise, precum și creativitatea și capacitatea de învățare pe tot parcursul vieții.

Pe parcursul pregătirii acestui raport, raportoarea a contactat o gamă largă de părți interesate, reprezentând instituțiile UE, diversele niveluri ale educației și asociații implicate în domeniul educației. De asemenea, raportoarea a organizat un seminar privind modernizarea educației, cu participarea, printre altele, a comisarului Tibor Navracsics, președintei Comisiei pentru cultură și educație, Petra Kammerevert, membrilor Parlamentului European, precum și reprezentanților Comisiei, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, precum și a reprezentanților mediului academic și a numeroase organizații și asociații.(1)

(1)

Participanții la seminar: Dr. Jan Peeters, Centrul de inovare în educația timpurie; Larissa Nenning, Biroul de organizare a sindicatelor elevilor; Dr. Thomas Ekman Jørgensen, Asociația europeană a universităților; Sarika Vij, Organizația universităților europene care desfășoară activități intense de cercetare; Asa Morberg, Asociația pentru formarea profesorilor din Europa; Eduardo Nadal, Comitetul sindical european pentru educație; Brikena Xhomaqi, Platforma pentru învățare pe tot parcursul vieții; Horst Dreimann, Asociația Europeană a Institutelor de formare profesională.

Organizațiile participante (listă neexhaustivă): Educația pentru democrația și drepturile omului în Europa, AEGEE/Forumul studenților europeni, Organizația internațională pentru dezvoltarea libertății de educație, Rețeaua studenților Erasmus, Fundația Universității Europene, Biroul Mondial pentru cercetași — Biroul regional european, Asociația europeană a furnizorilor de servicii pentru Persoane cu dizabilități, Forumul European al Tineretului, Asociația europeană pentru asigurarea calității în învățământul superior, ThinkYoung, Asociația europeană a autorităților locale și regionale pentru învățarea pe tot parcursul vieții, Asociația europeană a instituțiilor de învățământ superior, Consiliul European pentru Educație Steiner Waldorf Georg Jürgens, Consiliul European al asociațiilor naționale ale școlilor independente, Tineretul pentru schimburi și înțelegere, Serviciul german de schimburi academice, Schimburi educaționale europene — Tineret pentru înțelegere, Federația europeană pentru învățarea interculturală, Asociația pentru formarea profesorilor din Europa, ADS Insight Sprl. Documente de poziție primite: Asociația părinților europeni, Uniunea studenților europeni, International Certificate Conference Languages.


AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (11.4.2018)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la modernizarea educației în Uniunea Europeană

(2017/2224(INI))

Raportoare pentru aviz (*): Agnieszka Kozłowska-Rajewicz

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru cultură și educație, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act de faptul că statele membre ale UE sunt responsabile de sistemele lor de educație și formare și că UE le ajută să stabilească obiective comune și să împărtășească bunele practici;

2.  reamintește că educația, care ar trebui să aprofundeze gândirea critică, analitică și independentă și să se concentreze pe aspectele culturale și societale, precum și pe nevoile pieței muncii, este esențială pentru o cetățenie responsabilă, bazată pe o cultură a respectului reciproc și a valorilor fundamentale, și reprezintă un drept fundamental al omului;

3.  reamintește, în plus, primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale, conform căruia orice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții incluzive și de calitate, pentru a dobândi și a dezvolta competențele care să îi permită să participe pe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă;

4.  constată, în plus, în contextul creșterii divizării socioeconomice din Uniune din ultimul deceniu, că educația de calitate, la toate nivelurile, ajută la reducerea la minimum a inegalităților, inclusiv a inegalităților socioeconomice dintre generații și a stereotipurilor și a inegalităților de gen, și joacă un rol important în stimularea mobilității sociale ascendente și a convergenței;

5.  subliniază faptul că calitatea profesorilor și libertatea acestora de a urmări programele de învățământ și a alege metodele de educație reprezintă o condiție prealabilă pentru un învățământ de calitate, care oferă cea mai bună bază pentru ca elevii să poată continua cu succes pe piața forței de muncă;

6.  subliniază în special, în acest context, că toți copiii și studenții din UE ar trebui să beneficieze de acces la educația de calitate, inclusiv cei cu dizabilități, indiferent de statutul socioeconomic, geografic sau cultural al părinților; invită, prin urmare, statele membre să investească în sisteme de educație și formare de calitate;

7.  consideră că absolvirea învățământului secundar ar trebui să fie gratuită și obligatorie și solicită statelor membre să-și sporească eforturile, astfel încât să acorde persoanelor care au abandonat școala în ciclul primar sau secundar o șansă de a se reînmatricula și de a absolvi studiile;

8.  subliniază necesitatea de a menține școlile și instituțiile de învățământ la nivel local în toate regiunile UE, ca bază fundamentală pentru o bună educație și egalitatea de șanse în ceea ce privește armonizarea condițiilor de viață și de muncă în Europa;

9.  subliniază că în era postindustrială, modificările caracterului avansat al economiei UE și digitalizarea, automatizarea și robotizarea pieței muncii din UE au condus la creșterea cererii de calificări și competențe de nivel înalt (schimbările rapide din sectoarele legate de TIC, de exemplu, vor avea drept rezultat 756 000 de locuri de muncă neocupate destinate profesioniștilor TIC, în întreaga economie a UE, până în 2020), în timp ce cererea de competențe și calificări de nivel redus a scăzut(1); invită Comisia să realizeze o analiză aprofundată a impactului prezent și viitor al digitalizării, al automatizării și al robotizării asupra numărului și tipurilor de locuri de muncă;

10.  ia act de faptul că, deseori, calificările forței de muncă nu corespund nevoilor de pe piața muncii și, în acest sens, constată că, în pofida cererii ridicate pe piața muncii pentru calificările de nivel înalt și a reacției sistemului educațional, sub forma dezvoltării masive a instituțiilor de învățământ superior(2), aproximativ 20 % dintre europeni, inclusiv 1% dintre absolvenți de facultate, nu dispun de competențe de bază, cum ar fi abilitatea de a citi și de a scrie și competențe numerice2,(3); reamintește, în plus, faptul că 44 % dintre europeni nu au competențe digitale de bază2,3, ceea ce creează mari obstacole în calea intrării pe piața forței de muncă avansată din punct de vedere tehnologic, precum și a participării civice și active în societate;

11.  ia act de faptul că statele membre ar trebui să garanteze că nimeni nu absolvă școala fără competențe de bază, inclusiv competențe digitale de bază; subliniază faptul că majoritatea locurilor de muncă necesită, în prezent, un grad mai mare de alfabetizare, competențe numerice, digitale și alte competențe esențiale, iar sistemele moderne de învățământ ar trebui, prin urmare, să combine toate cele opt competențe-cheie evidențiate în propunerea Comisiei pentru o recomandare a Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, care includ, de asemenea, cunoștințele și atitudinile; salută faptul că propunerea de regulament definește, de asemenea, competențele digitale ca fiind competențe de bază;

12.  subliniază, în acest context, că este important să se valorifice la maximum utilizarea digitalizării în toate formele de educație; invită statele membre și regiunile, prin urmare, să promoveze educația digitală și digitalizată în toate tipurile de școli;

13.  invită statele membre, în special, să îmbunătățească alfabetizarea digitală a cetățenilor, printr-o educație adecvată de la o vârstă timpurie, care să dezvolte competențele lingvistice, logice și matematice, precum și gândirea simbolică, bazată pe programare și activități conexe, care sunt importante pentru locurile de muncă în sectoarele de înaltă tehnologie și, la un nivel mai general, pe piața de muncă digitalizată; observă că aceste competențe au un caracter universal și pot fi utile în multe alte sectoare și în viața de zi cu zi; salută, în acest sens, inițiativele Comisiei, cum ar fi Săptămâna Programării și Coaliția pentru competențe digitale și locuri de muncă, și solicită statelor membre să elaboreze strategii naționale cuprinzătoare pentru competențele digitale, care ar putea să ajute, în egală măsură, profesorii și elevii să dobândească competențe informatice;

14.  invită statele membre să se asigure că stăpânirea competențelor de bază este o condiție preliminară pentru promovare în fiecare instituție de învățământ, de la ciclul primar la ciclul universitar, inclusiv în centrele educaționale pentru adulți și invită statele membre să acorde prioritate perfecționării competențelor adulților cu un nivel scăzut de calificare; salută, în acest sens, inițiativa „Parcursurile de actualizare a competențelor” — un program important în Noua agendă pentru competențe în Europa;

15.  consideră că este esențial ca formarea cadrelor didactice să implice alfabetizarea digitală și competențe digitale, atât la nivel universitar, cât și pentru formarea profesională pe tot parcursul carierei cadrelor didactice;

16.  subliniază că dezvoltarea competențelor digitale de bază și a alfabetizării digitale, cu ajutorul sistemelor de învățământ, ar trebui să includă educația privind o utilizare rezonabilă a echipamentului electronic, pentru a preveni utilizarea excesivă a calculatoarelor, a internetului sau a telefonului mobil și pentru a salva copiii de dependența comportamentală de jocurile electronice și de platformele sociale;

17.  subliniază importanța unui sistem de orientare profesională de-a lungul întregii vieți, pentru a asigura participarea la parcursuri profesionale și de formare adecvate, flexibile și de înaltă calitate; subliniază nevoia de a promova posibilitățile de ucenicii și de formare, prin inițiative de sensibilizare destinate studenților, părinților acestora, cursanților adulți, furnizorilor de educație și formare, angajatorilor și serviciilor publice de ocupare a forței de muncă;

18.  reamintește importanța învățării pe tot parcursul vieții, prin perfecționare și recalificare profesională, pentru deschiderea de noi posibilități de incluziune activă și dezvoltarea competențelor și a calificărilor, în special în cazul celor slab calificați, al șomerilor de lungă durată, al persoanelor cu nevoi speciale, al generațiilor mai în vârstă și al migranților; subliniază faptul că sunt necesare eforturi pentru o abordare individuală a evoluției carierei și a educației și formării pe tot parcursul vieții; încurajează Comisia să sprijine statele membre în dezvoltarea de programe educaționale și de formare care să faciliteze incluziunea activă și reintegrarea adulților care revin pe piața forței de muncă;

19.  solicită statelor membre să promoveze activ și să disemineze informații cu privire la oportunitățile de care dispun adulții slab calificați pentru a-și îmbunătăți competențele, inclusiv în ceea ce privește accesul la servicii de orientare și consiliere profesională; reamintește că aceste informații trebuie să fie disponibile în formate accesibile și ușor de utilizat;

20.  subliniază că, în pofida celor 2 milioane de locuri de muncă vacante din UE, peste 30 % dintre tinerii calificați cu diplome au locuri de muncă care nu corespund competențelor sau aspirațiilor lor, în timp ce 40 % dintre angajatorii europeni întâmpină probleme în găsirea de persoane cu competențele necesare(4);

21.  constată că necorelarea competențelor se datorează nu numai calificării necorespunzătoare, ci și subcalificării sau supracalificării;

22.  subliniază faptul că necorelarea competențelor și lipsa acestora pe piața forței de muncă sunt factori importanți pentru șomaj și neocuparea locurilor de muncă vacante(5); consideră că aceste fenomene îngrijorătoare ar trebui combătute, de exemplu, prin:

— cooperarea mai strânsă a sistemelor de învățământ cu întreprinderile și cu partenerii sociali, cum ar fi asociațiile patronale și sindicatele, de exemplu invitând profesioniștii și practicienii să joace un rol în crearea unor ucenicii și stagii cu o reală valoare educațională;

— îmbunătățirea mobilității între regiunile transfrontaliere, inclusiv schimbul de experiență la cel mai înalt nivel politic; precum și

— accentul pe o dezvoltare globală a studenților, nu numai pe capacitatea lor de inserție profesională, ci și pe competențele sociale și civice; încurajează statele membre, în acest sens, să se concentreze mai mult asupra competențelor transversale și non-tehnice, competențelor interculturale, gândirii creative și critice, soluționării problemelor și spiritului antreprenorial, toate acestea fiind competențe necesare pe piața muncii;

23.  observă că locuri de muncă diferite pot necesita aceleași competențe și pot implica aceleași sarcini; consideră, prin urmare, că sistemul educațional ar trebui să fie orientat spre competențe și sarcini, pentru a permite o tranziție rapidă între locurile de muncă; subliniază faptul că, în contextul evoluției societății și a pieței forței de muncă, sistemele de educație ar trebui să doteze elevii cu setul potrivit de abilități, competențe și cunoștințe pentru a-i ajuta să devină cetățeni europeni activi și să aibă succes pe piața forței de muncă; insistă asupra faptului că dezvoltarea și consolidarea competențelor reprezintă un proces neîntrerupt, care traversează toate nivelurile de educație, până la piața forței de muncă; consideră că aptitudinile și competențele ar trebui utilizate atât în procesul educațional, cât și în recunoașterea educației și a calificărilor, prin intermediul sistemului de micro-calificări — cursuri de scurtă durată, certificate;

24.  salută, în acest sens, Comunicarea Comisiei privind o nouă agendă pentru competențe în Europa(6), care propune soluții pentru necorelările și deficitele în materie de competențe și pentru găsirea unui sistem adecvat de recunoaștere a competențelor; reamintește importanța celor zece acțiuni lansate ca parte a acestui program, care oferă formare adecvată și sprijină dobândirea de aptitudini de către cetățenii din cadrul UE; consideră că înțelegerea tendințelor și modelelor de cerere pentru competențe și locuri de muncă le permite oamenilor să facă alegeri de carieră mai bune, să găsească locuri de muncă de calitate și să le îmbunătățească șansele de reușită în viață; solicită, prin urmare, anticiparea, în continuare, a competențelor;

25.  constată, în plus, că Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) preconizează o creștere paralelă a competențelor, atât din partea cererii, cât și a ofertei, și că, până în 2025, cererea de competențe de înalt nivel pe piața muncii depășește oferta din partea sistemului de învățământ; reamintește, în special, faptul că se estimează o penurie de angajați în sectoarele bazate pe STEM în UE, care va depăși cifra de 200 000 până în 2020; solicită îmbunătățirea cooperării cu partenerii sociali, pentru a ține seama de nevoile pieței forței de muncă și anticiparea competențelor necesare pentru dezvoltarea pieței muncii; salută faptul că utilizatorii viitoarei platforme Europass vor dispune de informații privind competențele pentru a-i ghida în alegerile educaționale și profesionale;

26.  ia act de faptul că un număr considerabil de noi locuri de muncă sunt create în sectoare legate de energia din surse regenerabile, și că sectoarele și ocupațiile legate de ecologie ar trebui să fie abordate în mod corespunzător în programele școlare;

27.  subliniază că numărul mare de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) — aproape 6,3 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani nu sunt încadrați în muncă, educație și formare — ar putea fi redus prin prevenirea abandonului școlar timpuriu și făcând școlile mai practice și mai legate de mediul lor local, prin crearea unor legături cu întreprinderile locale, autoritățile locale, instituțiile sociale și ONG-urile; este de părere că abandonul școlar timpuriu, care este unul dintre motivele pentru care tinerii intră ulterior în categoria NEET, ar putea fi combătut prin abordarea sărăciei și a excluziunii sociale; consideră că este important, de asemenea, ca studenții să fie susținuți să-și găsească propriile metode de învățare, inclusiv prin cursuri online și învățarea mixtă; salută punerea în aplicare de programe școlare relevante și incitante și a unor sisteme de orientare puternice și bine dezvoltate, cu servicii de consiliere și orientare de înaltă calitate pentru toți elevii;

28.  subliniază necesitatea de a îmbunătăți nivelul competențelor și al calificărilor în rândul migranților și al refugiaților; subliniază că sunt necesare acțiuni, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, pentru a sprijini integrarea efectivă pe piața muncii, precum și reforme pe piața muncii, în scopul de a profita de competențele, cunoștințele și calificările existente; reamintește necesitatea de a îmbunătăți sistemele de recunoaștere și de validare a competențelor și a calificărilor, inclusiv a celor obținute în afara UE;

29.  salută călduros faptul că, în cadrul eforturilor de modernizare a învățământului școlar din UE, Comisia face o referire specială la importanța promovării educației incluzive, prin schimbul de bune practici cu privire la integrarea elevilor migranți și prin împărtășirea valorilor comune;

30.  subliniază, în plus, faptul că ar trebui încurajate, în continuare, recalificarea și alte măsuri practice în domeniul educației și formării pentru refugiați și migranți;

31.  subliniază situația educațională specială a copiilor și a adolescenților ai căror părinți se deplasează în scop profesional în Europa și invită Comisia să efectueze un studiu pentru a sublinia situația lor specifică în ceea ce privește provocările cu care se confruntă în învățământul preșcolar și școlar;

32.  consideră că școlile ar trebui să susțină și să asigure o educație incluzivă pentru toate persoanele care studiază, în special pentru cele cu dizabilități; subliniază necesitatea includerii copiilor/elevilor cu dizabilități în învățământ, pentru ca aceștia să poată duce o viață independentă și să fie pe deplin integrați în societate, participând activ și aducând o contribuție reală la aceasta; consideră că, datorită dezvoltării tehnologice actuale, elevii cu dizabilități au acces mai ușor la educație, cu ajutorul unor metode de învățare formale și non-formale; invită statele membre să faciliteze accesul la învățământul general incluziv și de calitate, ținând seama de nevoile tuturor studenților, indiferent de dizabilitate, ceea ce înseamnă, de exemplu, furnizarea unei educații bilingve incluzive pentru copiii surzi, în funcție de nevoile lor lingvistice speciale; invită statele membre să monitorizeze școlile cu privire la politicile lor de nerespingere;

33.  subliniază că ritmul schimbării pe piața forței de muncă, diversitatea sistemelor de învățământ, creșterea mobilității lucrătorilor și a nivelurilor de migrație solicită angajatorilor și instituțiilor de învățământ să recunoască calificările, aptitudinile și competențele dobândite, inclusiv prin învățarea non-formală și informală(7), în conformitate cu un sistem de evaluare comparabilă și valorificând cele mai bune practici din statele membre care au introdus deja instrumente de acest tip; subliniază, în acest sens, importanța răspunsului la nivel de politici care să vizeze grupurile cele mai excluse și vulnerabile de pe piața forței de muncă;

34.  reamintește că Recomandarea Consiliului privind validarea învățării non-formale și informale din 20 decembrie 2012(8) le-a cerut statelor membre să dispună, până cel târziu în 2018, măsurile necesare pentru validarea învățării non-formale și formale;

35.  reamintește importanța îmbunătățirii sau introducerii de proceduri pentru recunoașterea educației informale și non-formale(9), pe baza celor mai bune practici ale statelor membre care au introdus deja astfel de instrumente;

36.  invită Comisia și statele membre să își continue eforturile pentru a permite recunoașterea și validarea învățării non-formale și informale, și invită statele membre să recunoască importanța și utilitatea micro-calificărilor; salută dezvoltarea de cursuri online deschise și în masă (MOOC), care ar putea să extindă accesul la educație pentru grupurile defavorizate sau pentru persoanele care, în anumite situații, nu pot participa la cursuri la fața locului și, prin urmare, le-ar putea spori șansele privind un loc mai bun de muncă și o viață mai bună, făcând astfel posibilă combaterea șomajului, în special în rândul tinerilor;

37.  invită statele membre să contribuie la internaționalizarea sistemelor de educație și la extinderea programelor de mobilitate pentru studenți, pentru a pregăti mai bine studenții pentru piața muncii din UE, în cadrul căreia lipsa competențelor în domeniul limbilor străine și al culturilor este primul obstacol în calea mobilității; subliniază faptul că programele de mobilitate a studenților au contribuit la integrarea europeană și au un impact pozitiv asupra ocupării forței de muncă de către tineri; solicită, în acest context, acordarea unei atenții speciale aspectului transfrontalier al educației, de exemplu prin promovarea predării și învățării limbilor vecine și, în special, prin includerea unor noi priorități academice în acest domeniu, atât în ceea ce privește filierele de învățământ, cât și în cele profesionale; consideră că este important să se asigure că aceste măsuri se adresează tuturor tipurilor de școli și tuturor nivelurilor de educație, pentru a face piața forței de muncă din UE disponibilă nu numai pentru absolvenții de universitate, ci și pentru cei din sistemul de educație și formare profesională (EFP);

38.  invită Comisia să prezinte o propunere pentru a se asigura că programele de mobilitate, precum Erasmus +, sunt recunoscute reciproc de statele membre, și să asigure creșterea investițiilor susținute în cadrul programului Erasmus +, precum și sprijin financiar și individual; recunoaște faptul că, în 2016, Erasmus+ a sprijinit 725 000 de europeni cu burse de mobilitate, pentru a-i ajuta să studieze, să se formeze, să predea, să muncească sau să facă voluntariat în străinătate, și este pe cale să își îndeplinească obiectivul său de a sprijini 3,7 % dintre tinerii din UE în perioada 2014-2020;

39.  propune ca, în cadrul priorităților privind un viitor program Erasmus+, în următoarea perioadă financiară (după 2020), Comisia să mențină educația și formarea antreprenorială, în toate acțiunile sale, inclusiv în ceea ce privește mobilitatea;

40.  regretă, în contextul cererii tot mai mari de competențe și aptitudini de nivel înalt, faptul că, în timp, dezvoltarea semnificativă a învățământului superior determină o inflație a diplomelor, în același timp accentuându-se deficitul de competențe și calificări profesionale, ceea ce conduce la dezechilibre pe piața forței de muncă;

41.  solicită, în acest sens, crearea mai multor competențe adaptate pieței forței de muncă și o creștere masivă a procentului de formare cu caracter practic; solicită statelor membre, în special, să dezvolte mai mult educația și formarea profesională în cadrul învățământului superior, pentru a le permite studenților să dobândească calificări la un nivel înalt, legate de formarea și competențele practice; subliniază, în acest context, că este important ca între diferitele sisteme de învățământ să existe permeabilitate;

42.  observă că, în pofida cifrei din ce în ce mai mare de studenți, procentul de absolvenți cu competențe de înalt nivel diferă între statele membre și că proporția absolvenților cu un nivel foarte scăzut de competențe variază între 10 % și peste 50 %; insistă asupra faptului că, în politicile privind învățământul superior, criteriile de evaluare ar trebui să includă și criterii calitative, de exemplu obiectivul de referință pentru statele membre privind sporirea numărului de studenți(10) nu ar trebui să se concentreze numai asupra numărului de diplome, ci și asupra nivelului real de competențe;

43.  solicită Comisiei și statelor membre să promoveze noua agendă a UE pentru învățământul superior în rândul instituțiilor de învățământ superior, al autorităților locale și regionale și al angajatorilor, în vederea abordării provocărilor și nevoilor instituțiilor de învățământ superior și ale studenților, prin crearea de legături cu actorii locali și regionali, stabilirea unor contacte cu comunitățile locale, favorizarea dezvoltării și a inovării locale și regionale, construirea unor sisteme incluzive și conectate de învățământ superior, consolidarea colaborării cu piața muncii și abordarea nevoilor de competențe la nivel regional;

44.  subliniază, de asemenea, lipsa de orientare profesională de înaltă calitate și incluzivă din statele membre și consideră că doar programele de educație și formare profesională atractive, care au căutare și sunt concepute cu ajutorul contribuției partenerilor sociali și prin cooperarea cu aceștia, pot promova această alegere în rândul studenților;

45.  subliniază, prin urmare, nevoia de a îmbunătăți calitatea orientării profesionale în școli și faptul că furnizarea de orientare educațională și suport personalizat, la toate nivelurile de educație și formare, poate facilita accesul la piața forței de muncă;

46.  solicită Comisiei și statelor membre să promoveze oportunitățile concrete de ocupare a forței de muncă asociate EFP și relevanța EFP pe piața forței de muncă;

47.  invită Comisia și statele membre să sporească vizibilitatea învățământului profesional și tehnic, prin promovarea unor platforme de tipul EURES, să se asigure că acesta este disponibil tuturor, în mod echilibrat din punctul de vedere al genului și nediscriminatoriu și să garanteze o finanțare suficientă și să îmbunătățească calitatea și atractivitatea acestuia, precum și să promoveze învățământul dual, învățarea la locul de muncă și învățarea bazată pe realitate în toate formele, la fiecare nivel și formă de educație, inclusiv în învățământul superior, pentru a se asigura legături mai strânse între educație și piețele forței de muncă și pentru a oferi permeabilitate între diferitele tipuri de învățământ; subliniază, în acest sens, nevoia dotării unităților de învățământ cu echipamente tehnice moderne, cu o infrastructură digitală adecvată; solicită promovarea unor politici de ucenicie și antreprenoriat pentru tineri, care să fie dezvoltate și consolidate, pentru a facilita intrarea tinerilor pe piața forței de muncă;

48.  consideră că, pentru a asigura ucenicii sau stagii de calitate, existența unor contracte este fundamentală pentru a defini rolurile și responsabilitățile tuturor părților și a preciza durata, obiectivele de învățare și sarcinile care corespund competențelor clar identificate care urmează să fie dezvoltate, statutul profesional, compensația/remunerația corespunzătoare, inclusiv pentru orele suplimentare, regimurile de protecție și securitate socială, în conformitate cu legislația națională aplicabilă, contractele colective aplicabile sau cu ambele;

49.  subliniază nevoia de a oferi un conținut educațional și de formare adecvat și condiții de lucru decente pentru stagiile profesionale și ucenicii, pentru a asigura rolul lor fundamental în trecerea de la educație la viața profesională; subliniază că stagiile profesionale și uceniciile nu ar trebui folosite niciodată pentru a înlocui locurile de muncă, și nici ucenicii sau stagiarii nu ar trebui considerați drept forță de muncă ieftină sau chiar neplătită;

50.  reamintește că, în prezent, excelența în educație și formarea profesională necesită o veritabilă integrare între școală și locul de muncă, și subliniază că această integrare stimulează atât calitatea competențelor numerice și a alfabetizării copiilor, cât și competențele profesionale pe care trebuie să le dobândească; salută, în acest sens, învățământul dual și învățământul bazat pe realitate — o abordare inovatoare în care școlile conduc întreprinderi reale care oferă produse sau servicii reale și participă pe piața muncii;

51.  consideră că informațiile privind monitorizarea absolvenților și colectarea de date exacte și relevante (nu numai la nivel național, ci și la nivelul UE) sunt esențiale pentru asigurarea calității și dezvoltarea unei educații de calitate, bazate pe conținut și care corespunde nevoilor de pe piața forței de muncă și pentru reformarea sistemelor de învățământ, pentru a le face mai flexibile și incluzive;

52.  asigură că sistemul privind monitorizarea profesională, care urmărește rata de ocupare a forței de muncă în rândul absolvenților și alți indicatori profesionali, ar trebui folosit pentru evaluarea programei de învățământ și a organizării formării, nu doar pentru creșterea șanselor absolvenților pe piața forței de muncă, ci și pentru a le consolida poziția și influența în construirea economiei și crearea de noi locuri de muncă;

53.  solicită colectarea unor date defalcate în funcție de sex privind rezultatele absolvenților de învățământ superior și de EFP, pentru a îmbunătăți eventuala utilizare a acestor date în contextul ocupării forței de muncă în rândul absolvenților și în vederea evaluării calității educației dintr-o perspectivă de gen;

54.  insistă asupra faptului că sporirea investițiilor în educație și în sistemele de formare, precum și în modernizarea și adaptarea acestora, reprezintă o condiție fundamentală pentru progresul social și economic; subliniază, prin urmare, că este important să se asigure că investițiile sociale, în special în educație și formare pentru toți, sunt o prioritate în noua perioadă de programare a cadrului financiar multianual pentru perioada 2020-2026;

55.  invită Comisia să își consolideze eforturile prin intermediul FSE și al semestrului european, pentru a sprijini politicile publice cuprinzătoare din statele membre, axate pe asigurarea unei tranziții mai ușoare de la școală și de la șomaj (de lungă durată) la muncă și, în mod specific, pentru deplina punere în aplicare la nivel național a măsurilor enunțate în recomandarea Consiliului privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă;

56.  reafirmă importanța monitorizării performanței și a evaluărilor de impact ale programelor UE destinate ocupării forței de muncă în rândul tinerilor; ia act de importanța unor investiții eficiente și durabile;

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

27.3.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

26

22

0

Membri titulari prezenți la votul final

Guillaume Balas, Tiziana Beghin, Brando Benifei, Mara Bizzotto, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Michael Detjen, Lampros Fountoulis, Elena Gentile, Arne Gericke, Marian Harkin, Czesław Hoc, Agnes Jongerius, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Patrick Le Hyaric, Jeroen Lenaers, Thomas Mann, Dominique Martin, Miroslavs Mitrofanovs, Emilian Pavel, João Pimenta Lopes, Georgi Pirinski, Marek Plura, Sofia Ribeiro, Robert Rochefort, Claude Rolin, Siôn Simon, Romana Tomc, Ulrike Trebesius, Marita Ulvskog, Renate Weber

Membri supleanți prezenți la votul final

Georges Bach, Amjad Bashir, Heinz K. Becker, Karima Delli, Tania González Peñas, Ivari Padar, Anne Sander, Sven Schulze, Jasenko Selimovic, Csaba Sógor, Neoklis Sylikiotis, Ivo Vajgl

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Jude Kirton-Darling, Ana Miranda, James Nicholson, Massimo Paolucci

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

26

+

ALDE

Enrique Calvet Chambon, Marian Harkin, Robert Rochefort, Jasenko Selimovic, Ivo Vajgl, Renate Weber

ECR

Amjad Bashir, Arne Gericke, Czesław Hoc, James Nicholson, Ulrike Trebesius

PPE

Georges Bach, Heinz K. Becker, David Casa, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Jeroen Lenaers, Thomas Mann, Marek Plura, Sofia Ribeiro, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Csaba Sógor, Romana Tomc

S&D

Siôn Simon

22

-

EFDD

Tiziana Beghin

ENF

Mara Bizzotto, Dominique Martin

GUE/NGL

Tania González Peñas, Patrick Le Hyaric, João Pimenta Lopes, Neoklis Sylikiotis

NI

Lampros Fountoulis

S&D

Guillaume Balas, Brando Benifei, Michael Detjen, Elena Gentile, Agnes Jongerius, Jude Kirton-Darling, Ivari Padar, Massimo Paolucci, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Marita Ulvskog

VERTS/ALE

Karima Delli, Ana Miranda, Miroslavs Mitrofanovs

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=7711

(2)

Sursa: Monitorul educației și formării, 2017; Ancheta OCDE privind competențele adulților 2016.

(3)

http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2016/587312/IPOL_STU%282016%29587312_EN.pdf , https://www.oecd.org/skills/piaac/Skills_Matter_Further_Results_from_the_Survey_of_Adult_Skills.pdf [anexa A tabelul A3.3 (L), O (N 3.3)].

(4)

 Http://www.cedefop.europa.eu/en/publications-and-resources/publications/3072, https://www.eurofound.europa.eu/sites/default/files/ef_publication/field_ef_document/ef1502en_0.pdf

(5)

http://www.cedefop.europa.eu/en/events-and-projects/projects/assisting-eu-countries-skills-matching

(6)

Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2016 intitulată „O nouă agendă pentru competențe în Europa: să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție profesională și a competitivității” (COM(2016)0381).

(7)

A se vedea Rezoluția Parlamentului European din 14 septembrie 2017 referitoare la Nouă agendă pentru competențe în Europa. Texte adoptate, P8_TA(2017)0360.

(8)

JO C 398, 22.12.2012, p. 1.

(9)

Rezoluția Parlamentului European din 14 septembrie 2017 referitoare la Nouă agendă pentru competențe în Europa.

(10)

Monitorul educației și formării, 2017;


AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (4.4.2018)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la modernizarea educației în UE

(2017/2224(INI))

Raportoare pentru aviz: Michaela Šojdrová

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru cultură și educație, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât UE are un rol esențial de sprijin în stabilirea obiectivelor comune și promovarea schimbului de bune practici, conform articolelor 165 și 167 din TFUE, deși decizia privind îmbunătățirea calității educației revine statelor membre;

B.  întrucât egalitatea de gen este un principiu fundamental al Uniunii Europene, consacrat în tratate, și ar trebui să se regăsească în toate politicile UE, inclusiv în domeniul învățământului și al culturii;

C.  întrucât educația oferă o oportunitate unică de capacitare a femeilor și a fetelor și de a aborda toate formele de discriminare și stereotipurile, însă acest potențial nu a fost valorificat pe deplin în Uniunea Europeană; întrucât, conform datelor Eurostat pentru 2014, numărul femeilor din învățământul superior îl depășește pe cel al bărbaților (42,3 % față de 33,6 %), dar femeile optează în număr mult mai mare pentru științele umaniste decât pentru cele exacte; întrucât în rândul studenților din învățământul superior, numai 9,6 % dintre studenți care studiază TIC sunt femei, față de 30,6 % bărbați; întrucât impactul stereotipurilor de gen asupra educației și formării poate influența alegerile în viață, cu implicații pe piața muncii, unde femeile încă se confruntă cu o segregare atât pe orizontală, cât și pe verticală; întrucât femeile se confruntă în mod frecvent cu acte de violență, care pot fi eradicate prin educație; întrucât femeile continuă să fie în mare parte subreprezentate în inițiative precum Săptămâna UE a programării, TIC pentru o educație mai bună, Startup Europe Leaders Club și Marea coaliție pentru locuri de muncă în sectorul digital, care vizează promovarea într-o măsură mai mare a competențelor digitale și a educației digitale;

D.  întrucât accesul la o educație de înaltă calitate este fundamental pentru emanciparea personală, cetățenia responsabilă, contribuind la dezvoltarea înțelegerii și respectului pentru drepturile omului și valorile fundamentale comune, asigurând coeziunea socială și combaterea inegalităților socioeconomice și de gen, stereotipurilor de gen și a violenței; întrucât educația reprezintă un instrument puternic de eliminare a stereotipurilor și a discriminării de gen adânc înrădăcinate; întrucât sistemele de învățământ nu ar trebui să se axeze exclusiv pe piața muncii, ci și pe nevoile umane, societale și culturale; întrucât toți copiii ar trebui să aibă acces la o educație de calitate, fără discriminare; întrucât decalajul socioeconomic în Europa s-a accentuat în ultimele decenii și întrucât inegalitățile sunt strâns interconectate cu oportunitățile și tipurile de ocupare a forței de muncă; întrucât este esențial ca accesul la educație, care este un drept fundamental al omului, să beneficieze de o finanțare adecvată în mod continuu; întrucât profesorii joacă un rol esențial în formarea personală, civică și socială a elevilor lor, inclusiv în chestiuni legate de gen și de inegalitățile sociale;

E.  întrucât măsurile de austeritate și reducerile drastice ale cheltuielilor publice au redus, în general, bugetul pentru învățământul public, afectându-i negativ pe tineri și pe studenți, în special pe femei și pe fete;

F.  întrucât spiritul antreprenorial este deseori asociat cu competențe privind gestionarea proactivă a proiectelor, negocierile și atitudine proactivă; întrucât aceste competențe ar trebui încurajate și promovate;

G.  întrucât digitalizarea a revoluționat și a schimbat din temelii modul în care oamenii accesează și furnizează informații, ceea ce reprezintă un potențial major în domeniul educației, inclusiv în ceea ce privește oportunitățile educaționale pentru femei și fete; întrucât există o diferență semnificativă între femei și bărbați în ceea ce privește accesul la oportunități profesionale și educaționale legate de tehnologiile informației și comunicațiilor și de competențele digitale;

H.  întrucât femeile reprezintă doar 20 % din oamenii de știință și doar 27 % din absolvenții în domeniul ingineriei(1), întrucât doar 29 de femei la 1 000 de absolvenți de sex feminin, în comparație cu 95 la 1000 în cazul bărbaților, dețin o diplomă universitară în domeniul TIC, cu numai 3 % dintre toate absolventele având o diplomă în această disciplină (în comparație cu aproape de 10 % absolvenți bărbați), și întrucât doar 4 din 1 000 femei vor continua să lucreze în sectorul TIC; întrucât creșterea numărului de femei din domeniul TIC, unul dintre sectoarele cu cele mai mari salarii, mai ales prin includerea lor în programele universitare și de formare privind TIC și știința, tehnologia, ingineria și matematica (STIM), ar putea contribui la capacitarea financiară și la independența femeilor, ceea ce ar duce la reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați; întrucât 60 % dintre elevii din UE nu utilizează niciodată echipamente digitale în clasă; întrucât există puține femei în funcții de decizie în sectoarele științei și tehnologiei; întrucât este nevoie de mai multe modele feminine în domeniile dominate în mod tradițional de bărbați;

I.  întrucât învățarea pe tot parcursul vieții joacă un rol important în creșterea competitivității și a capacității de inserție profesională a femeilor; întrucât doar 15 %(2) din femeile cu niveluri mai scăzute de educație continuă să participe la educație și formare pe tot parcursul vieții; întrucât acest număr trebuie să crească dacă se dorește ca femeile să depășească dificultățile pe care le pot întâmpina în actualizarea competențelor lor la nevoile în continuă schimbare de pe piața muncii;

J.  întrucât suprareprezentarea disproporționată a femeilor în anumite profesii, cum ar fi cea de cadru didactic, ar putea afecta negativ prestigiul profesiei și ar conduce la reducerea salariilor;

K.  întrucât autoritățile naționale trebuie să încurajeze egalitatea de gen în instituțiile de învățământ prin orice pârghii de care dispun și întrucât egalitatea de gen ar trebui să constituie o componentă transversală a programelor școlare; întrucât autoritățile europene și naționale trebuie să se asigure că materialele didactice nu au un conținut discriminatoriu;

L.  întrucât o bună parte dintre fetele și băieții care provin din medii socioeconomice defavorizate nu au acces egal la educație din cauza nivelului scăzut de trai;

M.  întrucât părinții au un rol important în educarea propriilor copii și întrucât ei ar trebui, așadar, implicați activ în toate eforturile și politicile ce vizează modernizarea educației;

N.  întrucât este necesar ca școlile și centrele de formare să rămână în comunitățile locale în toate regiunile UE pentru a asigura un fundament esențial pentru o educație de calitate și pentru egalitatea de șanse pentru fete;

1.  încurajează statele membre să asigure, în cadrul sistemelor lor de învățământ, egalitatea de șanse pentru toți studenții, mai ales pentru persoanele din medii socioeconomice defavorizate, și să monitorizeze accesul lor egal la o educație de înaltă calitate; este de părere că accesul la școală, uneori fizic și geografic, este una din modalitățile de a aborda inegalitățile de gen din învățământ; insistă asupra nevoii de a se ține cont de mai mulți factori sociali pentru a îmbunătăți situația fetelor marginalizate din UE; reamintește că o bună parte dintre elevii din comunități marginalizate abandonează școala înainte de a-și termina studiile și/sau sunt școlarizați în școli segregate; este de părere că educația este singura cale de ieșire din sărăcie și excluziune pentru copiii marginalizați; subliniază că sărăcia și dificultățile economice au un impact profund asupra egalității de gen în învățământ, care afectează și accesul fetelor la școală și universitate; încurajează, prin urmare, inițiativele statelor membre care urmăresc reducerea costurilor educaționale directe și indirecte pentru familiile aflate în dificultate; salută promovarea unei educații favorabile incluziunii prin schimbul de bune practici cu privire la integrarea elevilor migranți și schimbul de informații cu scopul de a identifica valori comune;

2.  subliniază faptul că participarea redusă a femeilor și fetelor la educația și, ulterior, la activitățile din domeniul TIC este rezultatul unei influențe complexe a stereotipurilor de gen, care apare în etape timpurii în viață și în educație și se continuă la locul de muncă; încurajează Comisia și statele membre să combată stereotipurile de gen și să promoveze egalitatea de gen la toate nivelurile și tipurile de educație, inclusiv cu privire la alegerile bazate pe gen ale domeniului de studiu și de lucru, în conformitate cu prioritățile prevăzute în cadrul strategie pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020);

3.  încurajează Comisia și statele membre să coopereze deschis în cadrul ET 2020 pentru a găsi soluții și a face schimb de bune practici privind educația digitală timpurie, care să includă fetele, inclusiv competențele digitale și de programare, precum și în etapele următoare, prin programe destinate creșterii numărului de femei care urmează și absolvă un program de studii în domeniul STIM;

4.  subliniază importanța alfabetizării digitale și a participării femeilor și fetelor la educația și formarea în sectorul TIC; invită Comisia și statele membre să pună mai mult accentul pe oferirea de oportunități de educație și formare profesională destinate fetelor în domeniile STIM și TIC, precum și cu privire la abordarea disparității de gen digitale prin dezvoltarea competențelor lor digitale prin introducerea programării, a noilor forme media și tehnologiilor în programele școlare de la toate nivelurile, inclusiv pentru personalul didactic, pentru a reduce și elimina lacunele în materie de competențe digitale; încurajează statele membre să introducă cunoștințe adecvate vârstei din domeniul TIC încă din etapele timpurii ale educației, având în vedere în mod deosebit stimularea fetelor în a-și dezvolta interesul și talentul în domeniul digital, dat fiind că fetele se îndepărtează de materiile STIM devreme în parcursul școlar din cauza stereotipurilor de gen care marchează aceste materii de studiu, a lipsei de modele și a segregării activităților și jucăriilor; îndeamnă statele membre să investească substanțial în campanii de informare, conștientizare și educare și să îmbunătățească oferta de consiliere profesională pentru fete și băieți, contracarând percepțiile stereotipe asupra rolurilor de gen și stereotipurile de gen din orientarea vocațională, în special în ceea ce privește științele, ingineria și noile tehnologii; subliniază că măsurile sus-menționate ar contribui la reducerea segregării de gen pe piața muncii, ar consolida poziția femeilor și ar permite să se beneficieze pe deplin de pe urma capitalului uman pe care îl constituie fetele și femeile din UE;

5.  solicită statelor membre să combată stereotipurile de gen în învățământ pentru a se asigura că femeile au aceleași șanse și libertatea de alegere cu privire la cariera pe care și-o doresc; își exprimă îngrijorarea, în acest context, cu privire la stereotipurile care persistă în materialele didactice în unele state membre și așteptările diferite ale profesorilor între fete și băieți în ceea ce privește comportamentul; subliniază nevoia de a integra principiul egalității de gen în formarea inițială și continuă a cadrelor didactice, precum și a practicilor de predare, pentru a înlătura orice obstacole care împiedică realizarea deplină a potențialului studenților, indiferent de gen; solicită statelor membre ca, în introducerea egalității de gen în programele școlare ale sistemului de învățământ regional al statelor membre, să se ofere o atenție deosebită regiunilor ultraperiferice, în care se înregistrează o rată ridicată a violenței împotriva femeilor; subliniază că sistemele de învățământ la toate nivelurile trebuie să includă o perspectivă de gen și să țină seama de nevoile persoanelor care fac obiectul discriminării;

6.  solicită Comisiei și statele membre să se asigure că angajamentul pentru egalitatea de gen nu se limitează la declarații de principiu și intenții politice, ci se manifestă printr-o intensificare substanțială a eforturilor și o multiplicare a resurselor investite în acest sens, ținând seama de importanța capitală a educației în producerea schimbărilor culturale; invită Comisia și statele membre să combată toate formele de discriminare și hărțuire din instituțiile de învățământ; îndeamnă statele membre să susțină includerea în programele școlare a unor informații obiective privind persoanele LGBTI;

7.  recomandă statelor membre și instituțiilor de învățământ să ia măsuri de prevenire a violenței bazate pe gen; subliniază importanța măsurilor de prevenire, mai cu seamă în instituțiile de învățământ superior, a cazurilor de hărțuire sexuală;

8.  subliniază efectul pozitiv pe care îl are educația sexuală și a relațiilor asupra sănătății și stării de bine a tinerilor, precum și asupra egalității de gen și a capacitării fetelor; solicită statelor membre să includă în programa școlară educația sexuală cuprinzătoare care să trateze, printre altele, teme precum sexismul, rolurile de gen și conceptele de consimțământ, respect și reciprocitate;

9.  subliniază importanța educației și îngrijirii preșcolare de înaltă calitate și reamintește că acestea ar trebui să fie accesibile tuturor, în vederea îmbunătățirii echilibrului între viața profesională și cea privată, în special pentru femei și mame; reamintește că educația și îngrijirea preșcolarilor joacă un rol esențial în pregătirea adecvată a copiilor pentru școala primară;

10.  subliniază importanța unei educații adaptate copiilor și vârstei acestora și se opune oricărei sexualizări premature și deplasate în creșe, grădinițe și școli primare;

11.  semnalează că rolul și realizările femeilor în domeniul istoriei, al științei și în alte domenii nu se reflectă suficient în programele școlare; subliniază nevoia de cooperare între statele membre și Comisie în domeniile relevante pentru a lua acțiuni pentru ca femeile să fie incluse și prezentate în materialele didactice într-un mod mai vizibil și mai echilibrat; invită, în aceeași notă, statele membre și Comisia să organizeze acțiuni, inclusiv campanii, de conștientizare a rolului femeilor în domeniul istoriei, științei și în alte domenii, și cu scopul de a promova modelele feminine demne de urmat de femeile și fetele de la toate nivelurile de educație;

12.  subliniază importanța includerii și a promovării în programele școlare și în materialele didactice a informațiilor privind istoria emancipării femeilor, în special dreptul de vot al femeilor, inclusiv cu ocazia aniversărilor simbolice (de exemplu 100 de ani de la câștigarea dreptului de vot al femeilor în Polonia și Germania în 2018), pentru a crește gradul de conștientizare cu scopul de a promova drepturile femeilor în cadrul educațional;

13.  este de părere că spiritul antreprenorial este un motor de creștere și de creare a locurilor de muncă, dar și o cale de a face economiile mai competitive și mai inovative, ceea ce contribuie la capacitarea femeilor;

14.  reamintește că, în cadrul modernizării învățământului superior în UE, ar trebui dezvoltată o cooperare mai strânsă, în special în domeniul inovării regionale, între instituțiile de învățământ superior, întreprinderi și alte părți interesate, pentru a îmbunătăți egalitatea de gen în carierele antreprenoriale.

15.  încurajează statele membre să crească gradul de conștientizare cu privire la învățarea pe tot parcursul vieții și să integreze perspectiva de gen în elaborarea de politici și programe relevante, în special cele destinate femeilor cu niveluri scăzute de educație, atât din zonele urbane, cât și cele rurale, pentru a le permite să obțină competențe noi;

16.  solicită statelor membre să se axeze pe educația antreprenorială și financiară, pe voluntariat și pe cunoașterea de limbi străine în programele educaționale și să acorde prioritate acestor competențe în programele de educație și formare profesională (EFP);

17.  încurajează statele membre și instituțiile de învățământ să asigure o mai bună reprezentare a femeilor în consiliile de administrație ale școlilor, universităților și institutelor de cercetare, unde ele sunt puternic subreprezentate, și în organele de conducere ale școlilor și ale asociațiilor studențești precum și în toate grupurile operative care lucrează la aplicarea reformelor în sistemele de învățământ;

18.  îndeamnă statele membre să sprijine instituțiile de învățământ să elimine, din toate documentele și canalele de comunicare, limbajul stereotipic de gen care ar putea exacerba inegalitatea de gen;

19.  invită statele membre să elaboreze sau să consolideze reglementări naționale în vederea contracarării influenței negative a stereotipurilor privind rolurile de gen care decurg din valorile transmise prin mass-media și publicitate, acestea subminând mult prea des munca realizată în școli în aceste domenii;

20.  recomandă ca Comisia și/sau statele membre să creeze și să promoveze înființarea unui premiu european/național axat pe egalitatea de gen în instituțiile de învățământ, cu scopul de a încuraja bunele practici.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

27.3.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

24

2

3

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Heinz K. Becker, Malin Björk, Vilija Blinkevičiūtė, Anna Maria Corazza Bildt, Iratxe García Pérez, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Florent Marcellesi, Angelika Mlinar, Angelika Niebler, Margot Parker, Marijana Petir, Terry Reintke, Liliana Rodrigues, Michaela Šojdrová, Ernest Urtasun, Jadwiga Wiśniewska, Anna Záborská, Maria Gabriela Zoană

Membri supleanți prezenți la votul final

Stefan Eck, Urszula Krupa, Branislav Škripek, Dubravka Šuica, Mylène Troszczynski, Julie Ward, Josef Weidenholzer

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

John Howarth, Arne Lietz, Francis Zammit Dimech

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

24

+

ALDE

Angelika Mlinar

ECR

Urszula Krupa, Branislav Škripek, Jadwiga Wiśniewska

EFDD

Daniela Aiuto

GUE/NGL

Malin Björk, Stefan Eck

PPE

Heinz K. Becker, Anna Maria Corazza Bildt, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Angelika Niebler, Dubravka Šuica, Francis Zammit Dimech

S&D

Vilija Blinkevičiūtė, Iratxe García Pérez, John Howarth, Arne Lietz, Liliana Rodrigues, Julie Ward, Josef Weidenholzer, Maria Gabriela Zoană

VERTS/ALE

Florent Marcellesi, Terry Reintke, Ernest Urtasun

2

-

EFDD

Margot Parker

ENF

Mylène Troszczynski

3

0

PPE

Marijana Petir, Michaela Šojdrová, Anna Záborská

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

Comisia Europeană: Monitorul educației și formării 2017, disponibil la adresa https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/monitor2017_en.pdf

(2)

EIGE, Indicele egalității de gen 2017.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

25.4.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

27

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Angel Dzhambazki, Jill Evans, María Teresa Giménez Barbat, Petra Kammerevert, Svetoslav Hristov Malinov, Curzio Maltese, Stefano Maullu, Momchil Nekov, Yana Toom, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka

Membri supleanți prezenți la votul final

Eider Gardiazabal Rubial, Elena Gentile, Sylvie Guillaume, Emma McClarkin, Martina Michels, Michel Reimon, Liliana Rodrigues, Remo Sernagiotto, Francis Zammit Dimech


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

27

+

ALDE

María Teresa Giménez Barbat, Yana Toom

ECR

Angel Dzhambazki, Emma McClarkin, Remo Sernagiotto

EFDD

Isabella Adinolfi

GUE/NGL

Curzio Maltese, Martina Michels

PPE

Andrea Bocskor, Svetoslav Hristov Malinov, Stefano Maullu, Sabine Verheyen, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Francis Zammit Dimech, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver

S&D

Eider Gardiazabal Rubial, Elena Gentile, Sylvie Guillaume, Petra Kammerevert, Krystyna Łybacka, Momchil Nekov, Liliana Rodrigues, Julie Ward

Verts/ALE

Jill Evans, Michel Reimon

1

-

ENF

Dominique Bilde

0

0

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 1 iunie 2018Notă juridică