Procedură : 2017/2037(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0203/2018

Texte depuse :

A8-0203/2018

Dezbateri :

PV 02/07/2018 - 21
CRE 02/07/2018 - 21

Voturi :

PV 03/07/2018 - 11.5

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0273

RAPORT     
PDF 564kWORD 63k
7.6.2018
PE 618.070v03-00 A8-0203/2018

referitor la rolul orașelor în cadrul instituțional al Uniunii

(2017/2037(INI))

Comisia pentru afaceri constituționale

Raportor: Kazimierz Michał Ujazdowski

Raportor pentru aviz (*):

Jan Olbrycht, Comisia pentru dezvoltare regională

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la rolul orașelor în cadrul instituțional al Uniunii

(2017/2037(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolul 5 alineatul (3), precum și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 mai 2009 referitoare la impactul Tratatului de la Lisabona asupra dezvoltării echilibrului instituțional din Uniunea Europeană(1),

  având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 mai 2015, intitulată „O mai bună legiferare pentru rezultate mai bune - O agendă a UE” (COM(2015)0215),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene(2), în special articolul 41,

–  având în vedere Pactul de la Amsterdam de stabilire a Agendei urbane a UE, convenită de miniștrii responsabili pentru chestiunile urbane din UE la 30 mai 2016,

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 septembrie 2015 referitoare la dimensiunea urbană a politicilor UE(3),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei din 7 ianuarie 2014 privind Codul european de conduită referitor la parteneriat, în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene(4),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 iulie 2014, intitulată „Dimensiunea urbană a politicilor UE - Principalele caracteristici ale unei agende urbane a UE” (COM(2014)0490),

–  având în vedere Declarația privind Agenda urbană a UE, convenită de miniștrii responsabili de coeziunea teritorială și chestiuni urbane la 10 iunie 2015,

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona(5),

–  având în vedere Rezoluția sa 16 februarie 2017 referitoare la posibile evoluții și ajustări ale structurii instituționale actuale a Uniunii Europene(6),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 24 iunie 2016 privind Agenda urbană a UE,

–  având în vedere Carta de la Leipzig pentru orașe europene sustenabile, convenită la Reuniunea ministerială informală privind dezvoltarea urbană și coeziunea teritorială, care a avut loc la 24 și 25 mai 2007, la Leipzig,

  având în vedere Noua agendă urbană adoptată la Conferința Organizației Națiunilor Unite privind locuințele și dezvoltarea urbană durabilă (Habitat III), la 20 octombrie 2016, la Quito, Ecuador,

–  având în vedere Raportul Comisiei din 2016 privind situația orașelor europene;

  având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2017 referitoare la raportul privind cetățenia UE în 2017: consolidarea drepturilor cetățenilor într-o Uniune a schimbărilor democratice(7);

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale și avizul Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0203/2018),

A.  întrucât Tratatul de la Maastricht a instituit Comitetul European al Regiunilor, implicând astfel orașele, prin reprezentanții lor în această instituție, în rolul consultativ pe care îl are în procesul decizional al UE;

B.  întrucât Comitetul Regiunilor își îndeplinește acest rol prin desfășurarea unei serii de activități care vizează promovarea dialogului și a participării active în procesul decizional al UE;

C.  întrucât Protocolul nr. 2 la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității conferă Comitetului European al Regiunilor puterea de a introduce acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva actelor legislative care nu respectă principiul subsidiarității sau al proporționalității, în cazul în care tratatul prevede consultarea Comitetului pentru adoptarea lor; întrucât orașele dispun astfel de un instrument care poate fi utilizat pentru a-și apăra interesele în Uniunea Europeană;

D.  întrucât ar trebui făcută o distincție clară între reprezentanții orașelor stipulați în tratate, cum ar fi membrii Comitetului Regiunilor, și asociațiile care reprezintă interesele orașelor;

E.  întrucât cea mai mare parte a populației UE (peste 70 %) locuiește în zone urbane;

F.  întrucât procesul de deconectare a puterii de teritoriu, inerent globalizării, nu înlătură necesitatea unor rețele ale orașelor europene, în care să fie create și urmărite interesele cetățenilor Uniunii;

G.  întrucât majoritatea politicilor și actelor legislative ale UE sunt aplicate la nivel local și regional, inclusiv la nivelul orașelor, iar astăzi privesc aproape toate domeniile politice, economice și sociale;

H.  întrucât arhitectura instituțională a UE se bazează pe principiul guvernării pe mai multe niveluri și pe cel al subsidiarității;

I.  întrucât Carta privind guvernanța pe mai multe niveluri în Europa, adoptată de Comitetul Regiunilor, subliniază legătura strânsă dintre cooperarea loială, în parteneriat, între Uniunea Europeană, statele membre și autoritățile regionale și locale și principiul legitimității și responsabilității egale ale fiecărui nivel de guvernanță, în limitele competențelor lor respective;

J.  întrucât Comitetul Regiunilor a înființat Rețeaua de monitorizare a subsidiarității, pentru a facilita schimbul de informații dintre autoritățile locale și regionale din Uniunea Europeană și instituțiile UE cu privire la documentele și propunerile legislative ale Comisiei care au un impact direct asupra autorităților locale și regionale;

K.  întrucât, în rezoluția sa din 12 decembrie 2017, menționată mai sus, Parlamentul a solicitat Comisiei, pentru a consolida cetățenia Uniunii și exercitarea acesteia, să încurajeze autoritățile locale să desemneze consilieri responsabili de afacerile europene, deoarece acesta este nivelul cel mai apropiat de cetățeni;

L.  întrucât Carta de la Leipzig pentru orașe europene durabile utilizează termenul de „orașe europene”;

M.  întrucât Convenția primarilor a contribuit la dezvoltarea strategiilor integrate de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, la creșterea eficienței energetice și la utilizarea mai extinsă a energiei din surse regenerabile; întrucât astfel de inițiative demonstrează modul în care cooperarea între orașe și schimbul de bune practici pot contribui la atingerea obiectivelor politicilor UE;

N.  întrucât, în conformitate cu Carta de la Leipzig, orașele europene sunt considerate „resurse economice, sociale și culturale valoroase și de neînlocuit” și ar trebui să își asume responsabilitatea pentru coeziunea teritorială, iar una dintre principalele concluzii din raportul Comisiei din 2016 privind orașele este că acestea sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor-cheie economice, sociale și de mediu ale UE; întrucât, prin urmare, ar trebui recunoscut rolul esențial al orașelor în politica de coeziune;

O.  întrucât Carta de la Leipzig recunoaște obligația miniștrilor de resort ai statelor membre de a promova o organizare teritorială echilibrată, bazată pe o structură urbană policentrică europeană și afirmă că orașele ar trebui să fie principalele centre pentru dezvoltarea regiunilor urbane și să își asume responsabilitatea pentru coeziunea teritorială;

P.  întrucât Agenda urbană a UE („Pactul de la Amsterdam”), confirmând respectarea deplină a principiului subsidiarității și a competențelor în temeiul tratatelor UE, creează totodată o platformă de cooperare între statele membre, regiuni, orașe, Comisie, Parlament, organele consultative ale Uniunii și alți actori în cadrul unor parteneriate, pentru a aduce o contribuție informală la revizuirea legislației UE în vigoare și la elaborarea celei viitoare;

Q.  întrucât sfera de acțiune a Agendei urbane include în special un pilon privind o mai bună legiferare, care vizează concentrarea pe o implementare mai eficace și mai coerentă a politicilor, legislației și instrumentelor juridice ale UE, deși nu vizează inițierea unor noi acte legislative;

R.  întrucât Comisia invită autoritățile locale, în cadrul Pachetului pentru o mai bună legiferare, în mod ad-hoc, să participe la evaluări ale impactului viitoarelor propuneri legislative asupra teritoriului;

S.  întrucât, în concluziile sale din 24 iunie 2016, Consiliul a salutat Pactul de la Amsterdam și a invitat Comisia, statele membre, autoritățile locale și regionale și Parlamentul European, printre altele, să ia măsuri suplimentare în acest context, invitând Parlamentul să ia în considerare rezultatele și recomandările parteneriatelor, urmărind orientările directorilor generali responsabili pentru chestiuni urbane, în contextul ordinilor de zi ale comisiilor relevante, atunci când discută acte legislative relevante ale UE, noi sau existente;

T.  întrucât Agenda urbană însărcinează Comisia, printre altele, să ia în considerare rezultatele și recomandările parteneriatelor în momentul elaborării sau revizuirii legislației, instrumentelor și inițiativelor relevante ale UE și să colaboreze cu autoritățile urbane și cu organizațiile lor reprezentative, utilizând diferitele posibilități de consultare și feedback oferite în dezvoltarea de noi politici și inițiative legislative și în evaluarea strategiilor, politicilor și legislației UE existente;

U.  întrucât noile provocări globale reprezentate de securitate și de imigrație, schimbările demografice, șomajul în rândul tinerilor, precum și cele legate de calitatea serviciilor publice, de accesul la energie curată și la prețuri accesibile, de catastrofele naturale și de protecția mediului necesită o reacție la nivel local și, implicit, un angajament mai puternic din partea orașelor în conceperea și implementarea politicilor UE;

V.  întrucât valoarea orașelor europene decurge și din faptul că în ele se găsește o mare parte din moștenirea culturală comună a Europei;

W.  întrucât orașele reprezintă nivelul politic cel mai bine înțeles de către public și asigură, așadar, un cadru cu mare potențial în care cetățenii să participe la discuții constructive, pentru care experiența Comitetului Regiunilor în organizarea dialogurilor cu cetățenii, în colaborare cu partenerii de la nivel local și regional, oferă perspective promițătoare;

X.  întrucât, din perspectiva cerințelor politice care decurg din Agenda 2030 pentru dezvoltare sustenabilă și Acordul de la Paris privind schimbările climatice, orașele și-au consolidat capacitatea de a găsi soluții și instrumente inovatoare în materie de politici în interesul sustenabilității sociale, ecologice și economice și sisteme comerciale echitabile, precum și de a se conecta în interiorul UE și la nivel internațional, depășind formatele existente, pentru a le pune în practică;

Y  întrucât Declarația privind o Agendă urbană a UE, convenită de miniștrii UE responsabili de coeziunea teritorială și chestiunile urbane în iunie 2015, recunoaște rolul important al Comitetului Regiunilor, al Eurocities și al Consiliului localităților și regiunilor europene (CLRE), în exprimarea intereselor zonelor urbane;

Z.  întrucât orașele pot oferi ocazia de a valorifica potențialul cetățeniei europene și de a o consolida prin promovarea cetățeniei active, decurgând din recunoașterea faptului că orașele pot implementa structuri de intermediere între UE și cetățenii săi cu o mai mare eficiență;

AA.  întrucât participarea orașelor la politicile UE contribuie la o mai bună asimilare a proceselor UE la nivel local, la o mai bună guvernanță printr-o democrație europeană mai participativă, la îmbunătățirea capacității administrative și la creșterea calității serviciilor publice la scara întregii UE, ajutând astfel la punerea în aplicare a dreptului la bună administrare, consacrat la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

BB.  întrucât este important să implice autoritățile locale și regionale cât mai devreme în ciclul de elaborare a politicilor și de a le consolida rolul de parte integrantă în evaluările impactului asupra teritoriului;

CC.  întrucât formele actuale de participare a orașelor rămân nesatisfăcătoare din perspectiva impactului dorit asupra conceperii și implementării politicilor și a legislației UE; întrucât, în plus, acest impact ar fi amplificat dacă orașele s-ar reuni în rețele bazate pe afinități istorice, geografice, demografice, economice, sociale și culturale comune,

1.  subliniază că implicarea orașelor, categorie în care sunt incluse orașele și zonele urbane și metropolitane, precum și orașele mici și mijlocii, în procesul decizional la nivelul UE este înlesnită prin participarea lor în cadrul Comitetului Regiunilor, ca organism consultativ și de consiliere; consideră că actuala structură instituțională permite încurajarea platformelor de cooperare între orașe și între orașe și organizațiile lor reprezentative și organismele de decizie, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, în conformitate cu principiile cooperării sincere, subsidiarității și proporționalității;

2.  subliniază faptul că nu există o singură definiție a orașului în ceea ce privește populația, suprafața, funcția sau nivelul de autonomie, cu excepția gradul de urbanizare și de concentrare a rezidenților și, prin urmare, fiecare stat membru poate și are o abordare diferită a acestui termen;

3.  constată că UE consolidează treptat dimensiunea urbană a diverselor sale politici, așa cum demonstrează, de exemplu, conceptul „orașelor și comunităților inteligente” (Parteneriatul european pentru inovare) și inițiativele precum Inițiativa comunitară pentru zonele urbane I (URBAN I), URBAN II, dezvoltarea urbană durabilă (articolul 7 din FEDR(8)), Rețeaua de dezvoltare urbană, acțiunile inovatoare urbane, Capitala Europeană a Culturii, Capitala Europeană Verde și Capitala Europeană a Inovării, Convenția primarilor și Agenda urbană a UE;

4.  reamintește că orașele joacă un rol important în implementarea anumitor politici și instrumente ale UE, cum ar fi în domeniul politicii de coeziune și al fondurilor structurale și de investiții europene; solicită, așadar, orașelor să conlucreze într-un mod integrat, prin cooperarea cu toate nivelurile administrației, cu sectorul privat și cu societatea civilă, în conformitate cu principiul parteneriatului;

5.  subliniază rolul esențial al orașelor, precum și al tuturor autorităților locale în pregătirea, conceperea, finanțarea și implementarea principalelor politici ale Uniunii, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, printr-un proces de dezvoltare urbană, economică, socială și teritorială care să permită orașelor să facă față noilor provocări și să profite de oportunitățile viitoarei perioade de finanțare a UE, pentru a mobiliza resursele disponibile în vederea creării unor orașe ale viitorului nu doar inteligente și sustenabile, ci și creative; subliniază, de asemenea, în acest context, importanța strategiilor și inițiativelor mondiale, cum ar fi obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU sau Convenția globală a primarilor;

6.  subliniază că, din moment ce orașele și-au dovedit capacitatea de a gestiona eficient acțiunile integrate pentru o dezvoltare urbană durabilă, ar trebui să li se acorde un rol mai important în aplicarea tuturor politicilor relevante;

7.  subliniază rolul important pe care l-ar putea avea orașele în politicile externe ale Uniunii ca instrument de diplomație publică, reunind persoane din diferite țări și abordând probleme absente, din diverse motive, de pe agendele politice de la nivel înalt; solicită, prin urmare, o mai bună finanțare a respectivelor mecanisme de sprijin ale Uniunii;

8.  remarcă, cu toate acestea, faptul că uneori orașele nu dispun de instrumente și capacitate administrativă adecvate pentru a participa la procedurile de ofertare pentru obținerea de fonduri UE; salută, prin urmare, crearea unui „ghișeu unic” pentru orașe, al cărui site internet și documente ar trebui să fie disponibile în toate limbile oficiale ale Uniunii; solicită o mai bună coordonare și integrare a instrumentelor și programelor dedicate orașelor în diverse politici ale UE, de realizat prin desemnarea unui comisar responsabil pentru conducerea politică pe această temă, astfel încât să se dea acestor politici o direcție strategică, în linia atenției din ce în ce mai mari acordate politicilor UE pentru zonele urbane, luând în considerare, totodată, și natura variată a diferențelor dintre autoritățile locale europene, precum și potențialul lor; subliniază importanța promovării unei abordări mai echilibrate în privința orașelor, indiferent de dimensiunea lor, în legătură cu accesul la instrumentele și programele în cauză, în special prin dezvoltarea capacităților de consiliere;

9.  salută Agenda urbană a UE ca nou model de guvernanță pe mai multe niveluri, bazat pe parteneriat, care implică orașele în revizuirea legislației existente și în dezbaterile despre felul în care vor arăta politicile în viitor; subliniază necesitatea unei abordări integrate și cuprinzătoare în aplicarea practică a guvernanței pe mai multe niveluri stabilită prin actele Uniunii, în conformitate cu obiectivele fundamentale ale politicilor UE; remarcă rolul complementar important al abordărilor locale și al celor ascendente, cum ar fi dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC);

10.  solicită ca Agenda urbană să fie coordonată, consolidată și formalizată; consideră că aceasta nu ar trebui să rămână un proces voluntar și că statele membre și Comisia ar trebui să se implice mai mult și să se angajeze să examineze cu atenție și, dacă este posibil, să pună în practică recomandările primite;

11.  solicită ca parteneriatele care funcționează în cadrul Agendei urbane să își adopte rapid recomandările și planurile de acțiune; invită, de asemenea, Comisia să explice modul în care se iau în considerare aceste propuneri concrete, în special în ceea ce privește mai buna reglementare, finanțare și cunoaștere, precum și să le integreze, după caz, în viitoarele propuneri legislative; invită Comisia să informeze regulat Parlamentul cu privire la rezultatele obținute în această privință;

12.  salută platformele de cooperare între orașe care permit crearea unor sinergii pentru cooperarea transfrontalieră și o mai bună aplicare a politicilor UE pe teren; consideră că Convenția primarilor din UE pentru climă și energie este un exemplu de urmat;

13.  salută crearea de către Comisie a Platformei datelor urbane; invită, totuși, Comisia și Eurostat să colecteze și să proceseze date mai detaliate, mai ales date de flux, pentru a adapta în mod eficient politicile actuale și a concepe politicile viitoare;

14.  consideră că este necesar să se consolideze implicarea timpurie și coordonată a orașelor în proces decizional al UE din actuala arhitectură instituțională a UE, în special în ceea ce privește legislația care afectează direct orașele, într-o manieră care garantează transparența și eficacitatea în procesul de elaborare a politicilor și luare a deciziilor, respectând totodată diferitele realități constituționale din statele membre; solicită mai multă transparență și o mai mare implicare a cetățenilor în procesul decizional al UE; salută, în acest sens, inițiativa cetățenească europeană și solicită o mai bună promovare a acestui instrument în statele membre;

15.  este convins de necesitatea de a consolida în mod considerabil rolul orașelor în conturarea viitoarelor politici ale UE; invită, prin urmare, UE, în special în vederea respectării considerentelor pe termen lung, să reevalueze instituirea unei politici urbane europene;

16.  reamintește că Comitetul Regiunilor coordonează Platforma de monitorizare a Strategiei Europa 2020 (EUROPE 2020MP), a cărei principală misiune este să garanteze că punctele de vedere ale orașelor, regiunilor și ale altor administrații locale sunt luate în considerare la stabilirea strategiei Comisiei de creștere economică și inovare;

17.  recomandă îmbunătățirea reprezentării politice a orașelor și comunelor în actualul cadru instituțional al UE, luând în considerare și o consolidare a reprezentării orașelor de către statele membre în Comitetul Regiunilor, fără a diminua rolul regiunilor și al zonelor rurale;

18.  invită statele membre să garanteze că diversitatea structurilor lor teritoriale este reflectată pe deplin în propunerile de numire a membrilor Comitetului Regiunilor și să propună, după caz, numirea mai multor reprezentanți de la nivel local în Comitetul Regiunilor;

19.  subliniază importanța asociațiilor care reprezintă orașele, cum ar fi EUROCITIES și CLRE; pledează pentru o mai mare implicare a asociațiilor europene care reprezintă autoritățile locale și interesele urbane în elaborarea politicilor, cum ar fi rețeaua Eurocities, CLRE și altele; consideră că aceste asociații ar trebui să devină parteneri-cheie ai instituțiilor UE, prin înființarea unui mecanism permanent de dialog structurat, inclusiv prin Comitetul Regiunilor, în special în etapa prelegislativă;

20.  recomandă efectuarea de evaluări ale impactului teritorial pentru toate măsurile de politică și actele legislative care afectează nivelul local; consideră că dialogul cu asociațiile reprezentative ale autorităților locale și urbane ar trebui să le permită să contribuie la evaluările impactului teritorial, să ofere consultanță cu privire la studiile pregătitoare pentru elaborarea politicilor și să furnizeze regulat expertiză tehnică specifică cu privire la punerea în aplicare a legislației UE la nivel subnațional; reamintește că Comitetul Regiunilor efectuează evaluări ale impactului teritorial (EIT);

21.  încurajează o cooperare mai intensă între Consiliu și autoritățile locale; solicită consolidarea rolului consultativ al orașelor, regiunilor și al asociațiilor acestora în Consiliu, atunci când tratează chestiuni care afectează nivelul local;

22.  este de părere că orașele, centrele urbane și comunele ar trebui considerate într-un sens mai larg decât simple structuri de administrare publică sub control democratic și ar trebui considerate ca potențiale foruri de dezbatere publică, transfer de cunoștințe și configurare a spațiului politic în UE, fără a submina rolul zonelor rurale; constată că trebuie definite elementele care susțin acest spațiu public european caracterizat de exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale și de valori precum egalitatea, nediscriminarea și justiția;

23.  subliniază importanța rolului societății civile în viața politică a UE; consideră că orașele reprezintă nivelul la care cetățenii se pot implica cel mai ușor, având un acces privilegiat la o mare parte a populației UE; observă că orașele pot avea astfel un rol de legitimizare și pot contribui la campaniile de sensibilizare privind drepturile cetățenilor UE;

24.  reamintește că regiunile și orașele ar trebui să fie recunoscute ca centre cu un rol pozitiv în dezvoltarea strategiilor UE, în care chestiunile globale apar la nivel local și sunt soluționate la nivel local, contribuind la consolidarea sistemului de guvernare pe mai multe niveluri al Uniunii; reamintește că această perspectivă are consecințe practice în ceea ce privește cadrul instituțional al proceselor decizionale ascendente sau descendente ale UE;

25.  consideră că reprezentarea orașelor nu ar trebui să se limiteze la reprezentanții oficiali care participă la structurile de administrare și consultare, precum și că orașele mai mari sau mai mici și satele - și nu doar capitalele țărilor și regiunilor - ar putea să devină centre ale dezbaterilor asupra viitorului Uniunii și politicilor sale;

26.  consideră că, pentru a deveni centre ale dezbaterilor asupra viitorului Uniunii și politicilor sale, municipalitățile trebuie să numească un consilier însărcinat cu afacerile europene și ar trebui creată o rețea a consilierilor locali cu astfel de mandate;

27.  solicită să se acorde orașelor și autorităților locale un sprijin suficient pentru a le permite să îmbunătățească dimensiunea urbană a procesului de elaborare politicilor UE;

28.  recomandă exploatarea potențialului orașelor din UE pentru elaborarea și implementarea politicilor UE, prin dezbateri și consultări despre chestiuni importante pentru acestea, care depășesc sfera politicii urbane stricto sensu;

29.  insistă asupra faptului că un astfel de obiectiv este fezabil numai dacă dezbaterile și consultările au loc în zonele urbane în general, nu doar în capitalele naționale sau regionale, acestea putând constitui un forum ușor accesibil pentru cetățenii care locuiesc în apropiere, inclusiv în orașe și sate, principalul obiectiv fiind aducerea Uniunii Europene mai aproape de cetățeni;

30.  remarcă importanța asigurării unor modele de implicare adaptate la contexte și zone urbane diferite, cu importanță și dimensiuni diferite, de la capitalele europene, la orașele mici și mijlocii;

31.  consideră că Parlamentul, împreună cu Comitetul Regiunilor, sunt în mod natural promotori ai acestui proces, în calitate de organisme care au capacitatea de a formula întrebări care să constituie punctul de plecare pentru discuții și consultări și de a trage concluzii pe baza afirmațiilor, opiniilor și proiectelor colectate;

32.  propune ca procesul de consultare a cetățenilor să fie organizat de Parlamentul European și de Comitetul Regiunilor, în cooperare cu consiliile orașelor europene, recunoscute ca forumuri pentru dezbaterea europeană; propune ca aceste forumuri, în strânsă cooperare cu statele membre, să-și aibă sediul, în principal, în orașele a căror rază are o semnificație și un impact asupra majorității populației din regiunea în cauză, astfel încât să se asigure o participare cât mai largă;

33.  sugerează ca, de asemenea, consiliile orașelor recunoscute ca forumuri ale dezbaterii europene să aibă misiunea de a oferi vasta lor experiență profesională și publică universităților, școlilor locale și altor instituții de învățământ, precum și mass-mediei, organizațiilor și asociațiilor societății civile și cetățenilor în general, în mod liber și gratuit, precum și posibilitatea de a participa la dezbateri și consultări; consideră că consiliile ar trebui aibă și responsabilitatea invitării reprezentanților tuturor nivelurilor de guvernare urbană, inclusiv ai unităților mai mici și ai consiliilor partenere din zona urbană extinsă, și că ar fi, de asemenea, rezonabil să se specifice sfera de aplicare teritorială a acestei obligații într-un acord încheiat între organismele relevante de la nivelul UE și consiliile orașelor considerate forumuri europene;

34.  sugerează instituirea unui program pilot de 54 de forumuri de dezbatere la nivel european, asigurând o reprezentare teritorială echilibrată și reprezentarea orașelor de diferite dimensiuni, care să aibă loc în orașe care nu sunt capitale ale statelor membre, pentru a crea un sistem de dezbateri și consultări municipale cu privire la chestiunile legate de UE;

35.  subliniază necesitatea schimburilor de bune practici între orașele europene, deoarece unele dintre acestea au pus în aplicare cu succes programe privind migrația sau schimbările climatice sau planuri de administrare urbană inovatoare;

36.  subliniază că întărirea poziției orașelor în conceperea politicilor UE, printre altele în cadrul Comitetului Regiunilor, nu subminează încrederea în alte niveluri de guvernare, ci o crește, întrucât susține guvernarea pe mai multe niveluri și subsidiaritatea bazată pe încrederea bilaterală între UE, statele membre și autoritățile regionale și locale;

37.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului Regiunilor, Comitetului Economic și Social European, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

JO C 212 E, 5.8.2010, p. 82.

(2)

JO C 326, 26.10.2012, p. 391

(3)

JO C 316, 22.9.2017, p. 124.

(4)

JO L 74, 14.3.2014, p. 1.

(5)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0049.

(6)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0048.

(7)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0487.

(8)

Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă (JO L 347, 20.12.2013, p. 289).


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (15.5.2018)

destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

referitor la rolul orașelor în cadrul instituțional al Uniunii

(2017/2037(INI))

Raportor pentru aviz (*): Jan Olbrycht

(*)  Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  recunoaște că orașele - categorie în care sunt incluse orașele, municipiile și zonele urbane și metropolitane și orașele mici și mijlocii - care sunt adesea coloana vertebrală a unei mari părți a teritoriului european, nu dispun de un rol formal în cadrul instituțional al Uniunii, cu excepția celui exercitat de reprezentanții lor în Comitetul Regiunilor (CoR); subliniază, cu toate acestea, că aproape toate politicile UE au un impact direct sau indirect asupra orașelor și că reprezentanții aleși local pot constitui (pe principiul parteneriatului și guvernanței pe mai multe niveluri) un intermediar esențial între UE și cetățenii săi, care ar trebui implicat în mod concret în procesul de integrare europeană, prin intermediul unei mai bune comunicări reciproce și al unor informații de calitate cu privire la politici, printre altele;

2.  subliniază că în Carta de la Leipzig orașele sunt identificate ca resurse economice, sociale și culturale de neînlocuit și se afirmă că orașele ar trebui să își asume responsabilitatea coeziunii teritoriale; subliniază, prin urmare, rolul esențial care ar trebui recunoscut orașelor în politica de coeziune;

3.  subliniază faptul că nu există o singură definiție a orașului în ceea ce privește populația, suprafața, funcțiile, nivelul de autonomie, cu excepția gradul de urbanizare și de concentrare a rezidenților și, prin urmare, fiecare stat membru poate, și are, o înțelegere diferită a acestui termen;

4.  constată că UE consolidează treptat dimensiunea urbană a diverselor sale politici, așa cum demonstrează, de exemplu, întregul concept al „orașelor și comunităților inteligente” (Parteneriatul european pentru inovare) și inițiative precum Inițiativa comunitară pentru zonele urbane I (URBAN I), URBAN II, dezvoltarea urbană durabilă (articolul 7 din FEDR), Rețeaua de dezvoltare urbană, acțiunile inovatoare urbane, Capitala Europeană a Culturii, Capitala Europeană Verde și Capitala Europeană a Inovării, Convenția primarilor și Agenda Urbană a UE;

5.  subliniază rolul esențial al orașelor, precum și al tuturor autorităților locale în pregătirea, conceperea, finanțarea și implementarea principalelor politici ale Uniunii, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, prin intermediul unui proces de dezvoltare urbană, economică, socială și teritorială care să permită orașelor să facă față noilor provocări și să profite de oportunitățile viitoarei perioade de finanțare UE, pentru a mobiliza resursele disponibile în vederea unor orașe ale viitorului nu doar inteligente și sustenabile, ci și creative; subliniază, de asemenea, în acest context, importanța strategiilor și inițiativelor mondiale, cum ar fi Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU sau Convenția globală a primarilor;

6.  subliniază rolul important pe care l-ar putea avea orașele în politicile externe ale Uniunii ca instrument de diplomație publică, reunind persoane din diferite țări și abordând probleme absente, din diverse motive, de pe agendele politice de la nivel înalt; solicită, prin urmare, o mai bună finanțare a respectivelor mecanisme de sprijin ale Uniunii;

7.  remarcă, cu toate acestea, faptul că uneori orașele nu dispun de instrumente și capacitate administrativă adecvate pentru a participa la procedurile de ofertare pentru obținerea de fonduri UE; salută, prin urmare, crearea unui „ghișeu unic” pentru orașe, al cărui site și documentele ar trebui să fie disponibile în toate limbile oficiale ale Uniunii, și solicită o mai bună coordonare și integrare a instrumentelor și programelor dedicate orașelor în diverse politici ale UE, de realizat prin desemnarea unui Comisar care să preia conducerea politică pe această temă, astfel încât să se dea acestor politici o direcție strategică, acordând o atenție din ce în ce mai mare politicilor UE pentru zonele urbane și luând în considerare, în această privință, și natura variată a diferențelor existente între autoritățile locale europene, precum și potențialul lor; subliniază importanța promovării unei abordări mai echilibrate în privința orașelor, indiferent de dimensiunea lor, în legătură cu accesul la aceste instrumente și programe, în special prin dezvoltarea capacităților de consiliere;

8.  salută Agenda Urbană a UE ca nou model de guvernanță pe mai multe niveluri, bazat pe parteneriat, care implică orașele, printre altele, în revizuirea legislației existente și în dezbaterile asupra formei viitoarelor politici; subliniază necesitatea unei abordări integrate și cuprinzătoare în aplicarea practică a guvernanței pe mai multe niveluri stabilită prin actele Uniunii, în conformitate cu obiectivele fundamentale ale politicilor UE și ținând seama de rolul complementar important al abordărilor strict locale și al celor vertical ascendente, așa cum este ilustrat, de exemplu, de dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC);

9.  solicită ca Agenda Urbană să fie coordonată, consolidată și formalizată; consideră că aceasta nu ar trebui să rămână un proces facultativ și că statele membre și Comisia ar trebui să se implice mai mult și să se angajeze să examineze cu atenție și, dacă este posibil, să pună în practică recomandările primite;

10.  solicită ca parteneriatele care funcționează în cadrul Agendei Urbane să își adopte rapid recomandările și planurile de acțiune; invită, de asemenea, Comisia să explice modul în care se iau în considerare aceste propuneri concrete, în special în raport cu o mai bună reglementare, finanțare și cunoaștere, precum și să le integreze în viitoarele propuneri legislative, atunci când este oportun; invită Comisia să informeze regulat Parlamentul cu privire la rezultatele obținute în această privință;

11.  subliniază că, din moment ce orașele și-au dovedit capacitatea de a gestiona eficient acțiunile integrate pentru o dezvoltare urbană sustenabilă, ar trebui să li se acorde un rol mai important în aplicarea tuturor politicilor relevante;

12.  invită insistent Comisia să evalueze la scară largă impactul teritorial al dimensiunii urbane asupra tuturor politicilor UE relevante, pentru a se asigura că toate legislațiile viitoare se bazează pe o analiză a consecințelor implementării lor la nivel local și regional; încurajează o participarea mai intensă și mai activă a orașelor, asociațiilor urbane, autorităților locale și regionale, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, printr-o cooperare eficace în acest proces;

13.  salută crearea de către Comisie a Platformei datelor urbane; invită, cu toate acestea, Comisia și Eurostat să colecteze și să proceseze date mai detaliate, mai ales date de flux, în special pentru a ajusta corespunzător politicile actuale și viitoare;

14.  invită statele membre să garanteze că diversitatea structurilor lor teritoriale este reflectată în totalitate în propunerile de numire a membrilor CoR și să propună, dacă este cazul, numirea mai multor reprezentanți de la nivel local în cadrul CoR;

15.  subliniază importanța asociațiilor care reprezintă orașele, cum ar fi EUROCITIES și Consiliul localităților și regiunilor europene (CLRE); solicită o implicare mai mare în grupurile de experți relevante ale Comisiei și în grupurile de lucru ale Consiliului, dacă și când este cazul; subliniază, de asemenea, importanța rolului societății civile în viața politică a UE și în definirea politicilor urbane europene;

16.  este convins de necesitatea de a accentua considerabil rolul orașelor în conturarea viitoarelor politici ale UE; solicită, prin urmare, UE, în special în vederea respectării considerentelor pe termen lung, să reevalueze instituirea unei politici urbane europene.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

15.5.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

31

3

0

Membri titulari prezenți la votul final

Pascal Arimont, Franc Bogovič, Mercedes Bresso, Steeve Briois, Andrea Cozzolino, Rosa D’Amato, Aleksander Gabelic, Ivan Jakovčić, Constanze Krehl, Sławomir Kłosowski, Louis-Joseph Manscour, Iskra Mihaylova, Andrey Novakov, Paul Nuttall, Younous Omarjee, Konstantinos Papadakis, Stanislav Polčák, Liliana Rodrigues, Fernando Ruas, Maria Spyraki, Ruža Tomašić, Ramón Luis Valcárcel Siso, Matthijs van Miltenburg, Kerstin Westphal, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, John Howarth, Ivana Maletić, Miroslav Mikolášik, Bronis Ropė, Davor Škrlec, Damiano Zoffoli

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Dariusz Rosati, Boris Zala

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL

ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

31

+

ALDE

Ivan Jakovčić, Iskra Mihaylova, Matthijs van Miltenburg

ECR

Sławomir Kłosowski, Ruža Tomašić

EFDD

Isabella Adinolfi, Rosa D’Amato

GUE/NGL

Younous Omarjee

PPE

Pascal Arimont, Franc Bogovič, Ivana Maletić, Miroslav Mikolášik, Andrey Novakov, Stanislav Polčák, Dariusz Rosati, Fernando Ruas, Maria Spyraki, Ramón Luis Valcárcel Siso, Joachim Zeller

S&D

Mercedes Bresso, Andrea Cozzolino, Aleksander Gabelic, John Howarth, Constanze Krehl, Louis-Joseph Manscour, Liliana Rodrigues, Kerstin Westphal, Boris Zala, Damiano Zoffoli

VERTS/ALE

Bronis Ropė, Davor Škrlec

3

-

EFDD

Paul Nuttall

ENF

Steeve Briois

NI

Konstantinos Papadakis

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

24.5.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

18

1

1

Membri titulari prezenţi la votul final

Mercedes Bresso, Richard Corbett, Pascal Durand, Danuta Maria Hübner, Diane James, Ramón Jáuregui Atondo, Jo Leinen, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Markus Pieper, György Schöpflin, Pedro Silva Pereira, Barbara Spinelli, Claudia Țapardel, Kazimierz Michał Ujazdowski

Membri supleanți prezenți la votul final

Martina Anderson, Jérôme Lavrilleux, Jiří Pospíšil, Rainer Wieland

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Eduard Kukan, Fernando Ruas


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

18

+

GUE/NGL

Martina Anderson, Barbara Spinelli

NI

Kazimierz Michał Ujazdowski

PPE

Danuta Maria Hübner, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Eduard Kukan, Markus Pieper, Jiří Pospíšil, Fernando Ruas, György Schöpflin, Rainer Wieland

S&D

Mercedes Bresso, Richard Corbett, Ramón Jáuregui Atondo, Jo Leinen, Pedro Silva Pereira, Claudia Țapardel

VERTS/ALE

Pascal Durand

1

-

NI

Diane James

1

0

ALDE

Maite Pagazaurtundúa Ruiz

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 22 iunie 2018Notă juridică