Procedură : 2018/2028(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0228/2018

Texte depuse :

A8-0228/2018

Dezbateri :

PV 10/09/2018 - 27
CRE 10/09/2018 - 27

Voturi :

PV 11/09/2018 - 6.15
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0332

RAPORT     
PDF 671kWORD 74k
27.6.2018
PE 618.224v02-00 A8-0228/2018

referitor la egalitatea limbilor în epoca digitală

(2018/2028(INI))

Comisia pentru cultură și educație

Raportoare: Jill Evans

Raportoare pentru aviz (*):

Marisa Matias, Comisia pentru industrie, cercetare și energie

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la egalitatea limbilor în epoca digitală

(2018/2028(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 21 alineatul (1) și articolul 22 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Convenția UNESCO din 2003 pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial,

–  având în vedere Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public(1),

–  având în vedere Directiva 2013/37/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de modificare a Directivei 2003/98/CE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public(2),

–  având în vedere Decizia (UE) 2015/2240 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 de instituire a unui program privind soluțiile de interoperabilitate și cadrele comune pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (programul ISA2) ca mijloc de modernizare a sectorului public(3),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului din 21 noiembrie 2008 privind o strategie europeană în favoarea multilingvismului (2008/C 320/01)(4),

–  având în vedere Decizia Consiliului din 3 decembrie 2013 de instituire a programului specific de punere în aplicare a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) ‒ Orizont 2020 și de abrogare a Deciziilor 2006/971/CE, 2006/972/CE, 2006/973/CE, 2006/974/CE și 2006/975/CE(5),

–  având în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (UNCRPD), ratificată de UE în 2010,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 septembrie 2008 intitulată „Multilingvismul: un avantaj pentru Europa și un angajament comun” (COM(2008)0566),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 august 2010 intitulată „O Agendă digitală pentru Europa” (COM(2010)0245),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 ianuarie 2012 intitulată „Un cadru coerent pentru creșterea încrederii în piața unică digitală a comerțului electronic” (COM(2011)0942),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 mai 2015 intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192),

–  având în vedere Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea din partea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O Agendă digitală pentru Europa” (COM(2010)0245)(6),

–  având în vedere Recomandarea privind promovarea și utilizarea multilingvismului și a accesului universal la spațiul cibernetic, adoptată de Conferința generală a UNESCO în cadrul celei de a 32-a sesiuni, desfășurată la Paris la 15 octombrie 2003,

–  având în vedere raportul „Europenii și limbile lor” din cadrul Eurobarometrului special nr. 386, publicat în iunie 2012,

–  având în vedere concluziile Președinției Consiliului European de la Barcelona din 15 și 16 martie 2002 (SN 100/1/02 REV 1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 iunie 1988 referitoare la limbajul semnelor pentru persoanele cu deficiențe de auz(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 ianuarie 2004 referitoare la protejarea și promovarea diversității culturale: rolul regiunilor europene și al organizațiilor internaționale ca UNESCO și Consiliul Europei(8), precum și Rezoluția sa din 4 septembrie 2003 referitoare la limbile regionale și mai puțin utilizate din Europa – limbile minorităților din UE – în contextul extinderii UE și al diversității culturale(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 martie 2009 referitoare la multilingvism: un avantaj pentru Europa și un angajament comun(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2013 referitoare la limbile europene amenințate de dispariție și la diversitatea lingvistică din Uniunea Europeană(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2018 referitoare la protecție și nediscriminare în ceea ce privește minoritățile în statele membre ale UE(12),

–  având în vedere studiul publicat de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) și de Unitatea de prospectivă științifică (STOA), intitulat „Egalitatea limbilor în era digitală – spre un proiect al limbajului uman”, publicat în martie 2017,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8-0228/2018),

A.  întrucât tehnologiile limbajului pot facilita comunicarea persoanelor surde și cu deficiențe de auz, a persoanelor nevăzătoare și cu deficiențe de vedere, precum și a celor dislexice și întrucât, în sensul prezentului raport, „tehnologia limbajului” se referă la tehnologia care sprijină nu numai limbile vorbite, ci și limbajele semnelor, recunoscând că limbajele semnelor reprezintă un element important al diversității lingvistice a Europei;

B.  întrucât dezvoltarea tehnologiilor limbajului acoperă numeroase domenii de cercetare și discipline, inclusiv lingvistica computațională, inteligența artificială, informatica și lingvistica, cu aplicații precum analiza limbajului natural, analiza textelor, tehnologia vorbirii, explorarea de date, printre altele;

C.  întrucât, conform raportului „Europenii și limbile lor” din cadrul Eurobarometrului special nr. 386, numai puțin peste jumătate dintre europeni (54 %) pot să converseze în cel puțin o altă limbă, un sfert (25 %) pot vorbi cel puțin două limbi străine și unul din zece (10 %) poate conversa în cel puțin trei limbi;

D.  întrucât în Uniunea Europeană există 24 de limbi oficiale și peste 60 de limbi naționale, regionale și minoritare, pe lângă limbile migranților și, în conformitate cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (UNCRPD), diferitele limbaje ale semnelor recunoscute de stat; întrucât multilingvismul reprezintă unul dintre principalele atuuri ale diversității culturale în Europa și, în același timp, una dintre cele mai importante provocări pentru crearea unei Uniuni Europene cu adevărat integrate;

E.  întrucât sprijinul pentru comunitățile locale, cum ar fi comunitățile indigene, rurale sau periferice, vizând depășirea obstacolelor geografice, sociale și economice în calea accesului la banda largă este o condiție preliminară esențială pentru o politică a multilingvismului eficientă la nivelul UE;

F.  întrucât multilingvismul face parte dintr-o serie de domenii de politică ale UE, cum ar fi cultura, educația, economia, piața digitală unică, învățarea pe tot parcursul vieții, ocuparea forței de muncă, incluziunea socială, competitivitatea, tineretul, societatea civilă, mobilitatea, cercetarea și mass-media; întrucât trebuie să se acorde mai multă atenție eliminării barierelor din calea dialogului intercultural și interlingvistic, precum și stimulării înțelegerii reciproce;

G.  întrucât Comisia recunoaște că piața unică digitală trebuie să fie multilingvă; întrucât nu a fost propusă nicio politică comună a UE pentru a soluționa problema barierelor lingvistice;

H.  întrucât tehnologiile limbajului sunt utilizate zilnic în practic toate produsele și serviciile digitale, dat fiind faptul că majoritatea acestora folosesc limbajul într-o anumită măsură, în special toate produsele legate de internet, cum ar fi motoarele de căutare, rețelele de socializare și serviciile de comerț electronic; întrucât utilizarea tehnologiilor limbajului are, de asemenea, un impact asupra sectoarelor cu importanță fundamentală pentru bunăstarea de zi cu zi a cetățenilor europeni, cum ar fi educația, cultura și sănătatea;

I.  întrucât comerțul electronic transfrontalier este foarte scăzut, doar 16 % dintre cetățenii europeni cumpărând online din alte țări ale UE în 2015; întrucât tehnologiile limbajului pot contribui la viitoarea comunicare transfrontalieră și interlingvistică din Europa, pot stimula creșterea economică și stabilitatea socială și pot reduce barierele naturale, respectând și promovând astfel coeziunea și convergența și îmbunătățind competitivitatea UE pe plan mondial;

J.  întrucât dezvoltarea tehnologică se bazează din ce în ce mai mult pe cunoștințe lingvistice și are consecințe pentru creșterea economică și societate; întrucât este nevoie urgentă de politici care să conștientizeze mai mult aspectele lingvistice, precum și de cercetare și educație atât tehnologică, cât și cu adevărat multidisciplinară privind comunicațiile digitale și tehnologiile limbajului și relația lor cu creșterea economică și cu societatea;

K.  întrucât îndeplinirea obiectivului de la Barcelona, care prevede ca cetățenii să poată comunica bine în limba lor maternă plus în alte două limbi străine, le-ar oferi mai multe oportunități de a avea acces la conținut cultural, educațional și științific în formă digitală și de a participa ca cetățeni, pe lângă accesul la piața digitală unică; întrucât mijloacele și instrumentele suplimentare, în special cele furnizate de tehnologiile limbajului, sunt esențiale pentru gestionarea adecvată a multilingvismului european și promovarea multilingvismului individual;

L.  întrucât s-au realizat progrese importante în domeniul inteligenței artificiale, iar ritmul de dezvoltare a tehnologiilor limbajului a fost rapid; întrucât inteligența artificială centrată pe limbaj oferă noi oportunități de comunicare digitală, de comunicare îmbunătățită digital, de comunicare bazată pe tehnologie și de cooperare în toate limbile europene (și nu numai), acordându-le vorbitorilor unor limbi diverse acces egal la informații și cunoștințe și îmbunătățind funcționalitățile rețelelor informatice;

M.  întrucât valorile europene comune ale cooperării, solidarității, egalității, recunoașterii și respectului ar trebui să implice accesul deplin și egal al tuturor cetățenilor la tehnologiile digitale, care nu numai că ar îmbunătăți coeziunea și bunăstarea europeană, ci ar și permite existența unei piețe digitale unice multilingve;

N.  întrucât, pentru dezvoltarea competențelor lingvistice, în special la copii, este esențială disponibilitatea unor instrumente tehnologice, cum ar fi jocurile video sau aplicațiile educaționale în limbile minorităților naționale și în limbile cu mai puțini vorbitori;

O.  întrucât, vorbitorii de limbi europene mai puțin vorbite trebuie să se poată exprima în modalități semnificative cultural și să-și poată crea propriul conținut cultural în limbile locale;

P.  întrucât apariția unor metode precum învățarea profundă, bazată pe creșterea puterii de calcul și accesul la cantități mari de date, face ca tehnologiile limbajului să devină o soluție reală pentru depășirea barierelor lingvistice;

Q.  întrucât barierele lingvistice au un impact considerabil asupra construcției identității europene și a viitorului procesului de integrare europeană; întrucât procesul decizional al UE și politicile sale ar trebui să le fie comunicate cetățenilor UE în limba lor maternă, atât online, cât și offline;

R.  întrucât limba reprezintă o parte foarte mare a patrimoniului în continuă creștere al volumelor mari de date;

S.  întrucât în limbajele umane este prezent un volum enorm de date; întrucât gestionarea tehnologiilor limbajului ar putea facilita crearea unei game largi de produse și servicii informatice inovatoare în industrie, comerț, guvern, cercetare, servicii publice și administrație, reducând barierele naturale și costurile pieței,

Obstacolele actuale din calea realizării egalității limbilor în epoca digitală în Europa

1.  regretă că, în prezent, în absența unor politici adecvate în Europa, decalajul tehnologic dintre limbile care dispun de resurse și cele cu mai puține resurse se adâncește, indiferent dacă acestea din urmă sunt limbi oficiale, co-oficiale sau neoficiale în UE; regretă, de asemenea, că peste 20 de limbi europene sunt în pericol de dispariție digitală; observă că UE și instituțiile sale au obligația de a consolida, promova și respecta diversitatea lingvistică în Europa;

2.  subliniază faptul că, în ultimul deceniu, tehnologia digitală a avut un impact semnificativ asupra evoluției limbilor, care este în continuare dificil de evaluat; le recomandă decidenților să ia serios în considerare studiile care arată că comunicarea digitală erodează abilitățile de scris-citit ale tinerilor, conducând la bariere gramaticale și educaționale între generații și la o sărăcire generală a limbii; este de părere că comunicarea digitală ar trebui să folosească la lărgirea, îmbogățirea și promovarea limbilor, iar aceste ambiții ar trebui să se reflecte în educația națională și în politicile de alfabetizare;

3.  subliniază că limbile europene mai puțin folosite sunt dezavantajate în mare măsură de lipsa acută a instrumentelor, resurselor și fondurilor destinate cercetării, ce împiedică și restrânge activitățile cercetătorilor, care, deși au competențele tehnologice necesare, nu pot să fructifice la maximum avantajele tehnologiilor limbajului;

4.  constată adâncirea decalajului digital dintre limbile cele mai utilizate și limbile mai puțin folosite, precum și digitalizarea crescândă a societății europene, care conduce la diferențe de acces la informații, în special în cazul persoanelor slab calificate, al vârstnicilor, al persoanelor cu venituri mici și al celor care provin din medii defavorizate; subliniază că furnizarea de conținut în diferite limbi ar reduce inegalitățile;

5.  observă că, deși dispune de o bază științifică puternică în domeniul tehnologiei și ingineriei limbajului, și într-un moment în care tehnologiile limbajului reprezintă o enormă oportunitate pentru ea, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere cultural, Europa rămâne mult în urmă, din cauza fragmentării pieței, a investițiilor inadecvate în cunoaștere și cultură, a cercetării slab coordonate, a finanțării insuficiente și a obstacolelor juridice; constată, de asemenea, că piața este dominată în prezent de actori din afara Europei, care nu abordează nevoile specifice ale unei Europe multilingve; subliniază că această paradigmă trebuie schimbată și trebuie întărită poziția de lider a Europei în domeniul tehnologiilor limbajului prin crearea unui proiect adaptat în mod specific la nevoile și exigențele Europei;

6.  observă că tehnologiile limbajului sunt disponibile în primul rând în limba engleză; este conștient de faptul că firmele mari la nivel global și european, dar și producătorii de la aceste niveluri dezvoltă adesea tehnologii ale limbajului pentru limbile europene majore cu piețe relativ mari: spaniola, franceza și germana (deja aceste limbi nu au resurse în unele subdomenii); subliniază însă că ar trebui adoptate măsuri generale la nivelul UE (în politici, finanțare, cercetare și educație) pentru a se asigura dezvoltarea tehnologiilor limbajului pentru limbile oficiale ale UE cu mai puțini vorbitori, și că ar trebui adoptate măsuri speciale la nivelul UE (în politici, finanțare, cercetare și educație) pentru a include și încuraja limbile regionale și limbile minorităților în acest proces;

7.  insistă că trebuie să se profite mai mult de noile abordări tehnologice, bazate pe o creștere a puterii de calcul și un acces mai bun la cantități semnificative de date, pentru a promova dezvoltarea rețelelor neuronale de învățare profundă, care transformă tehnologiile limbajului uman într-o soluție reală pentru depășirea barierelor lingvistice; solicită, prin urmare, Comisiei să garanteze o finanțare suficientă pentru a sprijini o astfel de dezvoltare tehnologică;

8.  remarcă faptul că limbile cu mai puțini vorbitori au nevoie de sprijin adecvat din partea părților implicate, inclusiv producători de fonturi pentru diacritice, producători de tastatură, precum și sisteme de management al conținutului pentru a stoca, prelucra și afișa corespunzător conținuturi în aceste limbi; cere Comisiei să evalueze modul în care poate fi inițiat acest tip de sprijin și să facă o recomandare în procesul de achiziții publice în cadrul UE;

9.  invită statele membre să stimuleze utilizarea mai multor limbi în serviciile digitale, de exemplu în aplicațiile mobile;

10.  ia act cu îngrijorare de faptul că piața unică digitală rămâne fragmentată din cauza mai multor bariere, inclusiv bariere lingvistice, ceea ce împiedică comerțul online, comunicarea prin intermediul rețelelor de socializare și prin alte canale de comunicare, schimbul transfrontalier de conținut cultural, creativ și audiovizual, precum și răspândirea serviciilor publice paneuropene; subliniază că diversitatea culturală și multilingvismul în Europa ar putea beneficia de pe urma accesului transfrontalier la conținut, în special în scopuri educative; cere Comisiei să elaboreze o strategie robustă și coordonată pentru o piață unică digitală și multilingvă;

11.  constată că, în prezent, tehnologiile limbajului nu joacă niciun rol pe agenda politică europeană, deși respectarea diversității lingvistice este consacrată în tratate;

12.  salută rolul important al rețelelor de cercetare finanțate în trecut de UE, precum FLaReNet CLARIN, HBP și META-NET (inclusiv METASHARE), care au deschis calea spre construirea unei platforme europene a tehnologiilor limbajului;

Îmbunătățirea cadrului instituțional pentru politicile în domeniul tehnologiilor limbajului la nivelul UE

13.  invită Consiliul să elaboreze o recomandare privind protecția și promovarea diversității culturale și lingvistice în Uniune, inclusiv în sfera tehnologiilor limbajului;

14.  recomandă Comisiei ca, pentru a crește vizibilitatea tehnologiilor limbajului în Europa, să aloce domeniul „multilingvismului și tehnologiei limbajului” portofoliului unui comisar; consideră că comisarul responsabil ar trebui să fie însărcinat cu promovarea diversității și egalității lingvistice la nivelul UE, având în vedere importanța diversității lingvistice pentru viitorul Europei;

15.  sugerează să se asigure o protecție juridică cuprinzătoare la nivelul UE pentru cele 60 de limbi regionale și minoritare, recunoașterea drepturilor colective ale minorităților naționale și lingvistice în lumea digitală, precum și predarea în limba maternă pentru vorbitorii limbilor oficiale și neoficiale ale UE;

16.  încurajează acele state membre care și-au dezvoltat deja propriile strategii politice de succes în domeniul tehnologiilor limbajului să facă schimb de experiențe și de bune practici pentru a ajuta alte autorități naționale, regionale și locale să își elaboreze propriile strategii;

17.  invită statele membre să elaboreze politici cuprinzătoare în domeniile care au legătură cu limba și să aloce resurse și să folosească instrumente adecvate pentru promovarea și facilitarea diversității lingvistice și a multilingvismului în domeniul digital; subliniază responsabilitatea comună a UE și a statelor membre, precum și a universităților și a altor instituții publice în luarea de măsuri pentru conservarea limbilor lor în lumea digitală și în dezvoltarea de baze de date și de tehnologii de traducere în toate limbile UE, inclusiv în limbile cu mai puțini vorbitori; cere o coordonare între cercetare și industrie, cu un obiectiv comun de consolidare a posibilităților digitale pentru traducerea limbilor și care să asigure accesul liber la datele necesare pentru progresul tehnologic;

18.  invită Comisia și statele membre să dezvolte strategii și măsuri de politică pentru a facilita multilingvismul pe piața digitală; în acest context, invită Comisia și statele membre să definească resursele lingvistice minime pe care toate limbile europene ar trebui să le dețină pentru a evita dispariția digitală, de exemplu seturi de date, lexicoane, înregistrări vocale, memorii de traducere, corpusuri adnotate și conținuturi enciclopedice;

19.  recomandă Comisiei să aibă în vedere crearea unui centru dedicat diversității lingvistice, care va evidenția importanța limbilor mai puțin vorbite, a limbilor regionale și a celor minoritare, inclusiv în domeniul tehnologiilor limbajului;

20.  cere Comisiei să își reevalueze „Strategia-cadru pentru multilingvism” și să propună un plan de acțiune clar cu privire la modul de promovare a diversității lingvistice și de depășire a obstacolelor lingvistice în domeniul digital;

21.  invită Comisia să acorde prioritate în materie de tehnologii ale limbajului acelor state membre de mici dimensiuni care își au propria limbă, ținând cont de provocările de natură lingvistică cu care acestea se confruntă;

22.  atrage atenția că dezvoltarea tehnologiei limbajului va facilita subtitrarea, dublarea și traducerea jocurilor video și a aplicațiilor software în limbile minorităților și în limbile cu mai puțini vorbitori;

23.  subliniază necesitatea de a se reduce decalajul tehnologic dintre limbi, consolidând transferul de cunoștințe și tehnologie;

24.  îndeamnă statele membre să propună modalități eficiente de întărire a propriei limbi;

Recomandări pentru politicile UE în domeniul cercetării

25.  solicită Comisiei să inițieze un program coordonat, la scară largă și pe termen lung, de finanțare a cercetării, dezvoltării și inovării în domeniul tehnologiilor limbajului, la nivel european, național și regional, adaptat în mod specific la nevoile și exigențele Europei; subliniază că programul ar trebui să încerce să abordeze înțelegerea profundă a limbajului natural și să îmbunătățească eficiența prin punerea în comun de cunoștințe, infrastructuri și resurse, în vederea dezvoltării de tehnologii și servicii inovatoare, pentru a obține următoarele progrese științifice în domeniu și a contribui la reducerea decalajului tehnologic dintre limbile europene; evidențiază că acest lucru ar trebui realizat cu participarea centrelor de cercetare, a mediului academic, a întreprinderilor (în special a IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate), precum și a altor părți interesate relevante; subliniază, de asemenea, că acest proiect ar trebui să fie deschis, bazat pe tehnologia „cloud computing”, și să ofere instrumente de bază foarte adaptabile și de înaltă performanță pentru mai multe aplicații în domeniul tehnologiilor limbajului;

26.  consideră că ar trebui să li se acorde integratorilor TIC în UE stimulente economice pentru a accelera furnizarea de servicii de tip „cloud”, cu scopul de a permite o integrare rapidă a tehnologiilor limbajului uman în aplicațiile lor de comerț electronic, în special pentru a se asigura că IMM-urile beneficiază din plin de avantajele traducerii automate;

27.  subliniază că Europa trebuie să își asigure poziția de lider în domeniul inteligenței artificiale centrate pe limbaj; reamintește că firmele din UE sunt cel mai bine plasate pentru a oferi soluții adaptate nevoilor noastre specifice culturale, societale sau economice;

28.  consideră că programele specifice desfășurate în cadrul sistemelor actuale de finanțare, cum ar fi programul Orizont 2020, și programele de finanțare ulterioare ar trebui să stimuleze cercetarea fundamentală pe termen lung, precum și transferul de cunoștințe și tehnologie între țări și regiuni;

29.  recomandă crearea unei platforme europene de tehnologie a limbajului, cu reprezentanți ai tuturor limbilor europene, care să faciliteze utilizarea în comun a resurselor, a serviciilor și a pachetelor de coduri cu sursă deschisă, în special între universități și centre de cercetare, asigurând, în același timp, posibilitatea tuturor mecanismelor de finanțare de a permite colaborarea și accesul comunității open-source;

30.  recomandă crearea sau extinderea unor proiecte, cum ar fi, printre altele, proiectul dedicat diversității lingvistice digitale, care studiază nevoile digitale ale tuturor limbilor europene, inclusiv ale celor care au un număr foarte mic de vorbitori sau un număr foarte mare de vorbitori, astfel încât să se soluționeze problema decalajului digital și să se susțină pregătirea unui viitor digital sustenabil pentru aceste limbi;

31.  recomandă actualizarea seriei de cărți albe META-NET, un studiu paneuropean publicat în 2012 referitor la statutul tehnologiilor limbajului, la resursele în toate limbile europene, la informațiile despre barierele lingvistice și la politicile relevante, oferind posibilitatea de a evalua și de a dezvolta politicile în domeniul tehnologiilor limbajului;

32.  îndeamnă Comisia să înființeze o platformă de finanțare a tehnologiilor limbajului uman, bazându-se pe punerea în aplicare a celui de al 7-lea Program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică, a programului Orizont 2020 și a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE); consideră, în plus, că Comisia ar trebui să pună accentul pe domeniile de cercetare necesare pentru a asigura o înțelegere profundă a limbajului, cum ar fi lingvistica computațională, lingvistica, inteligența artificială, tehnologiile limbajului, informatica și științele cognitive;

33.  observă că limbajul poate constitui un obstacol în calea transferului de cunoștințe științifice; constată că cele mai multe publicații științifice cu impact ridicat sunt în limba engleză, ceea ce a afectat puternic crearea și distribuția de cunoștințe academice; subliniază că aceste condiții de producere a cunoașterii trebuie să se reflecte în politicile și programele europene de cercetare și inovare; îndeamnă Comisia să caute soluții pentru a se asigura disponibilitatea cunoștințelor științifice și în alte limbi decât limba engleză și să sprijine dezvoltarea inteligenței artificiale pentru limbajul natural;

Politici educaționale menite să îmbunătățească viitorul tehnologiilor limbajului în Europa

34.  consideră că, din cauza situației actuale, în care actori din afara UE domină piața europeană a tehnologiilor limbajului, politicile educaționale europene ar trebui să vizeze păstrarea talentelor în Europa, ar trebui să analizeze nevoile educaționale actuale legate de tehnologiile limbajului (inclusiv toate domeniile și disciplinele implicate) și, în consecință, să ofere orientări pentru realizarea unor acțiuni comune coerente la nivel european și ar trebui să crească gradul de conștientizare în rândul elevilor și studenților cu privire la oportunitățile de carieră în sectorul tehnologiilor limbajului, inclusiv în cel al inteligenței artificiale axate pe limbaj;

35.  consideră că trebuie elaborate, de asemenea, materiale didactice digitale în limbi minoritare sau regionale – un lucru important din punctul de vedere al nediscriminării – dacă dorim să ajungem la egalitatea de șanse și tratament;

36.  constată necesitatea de a promova o participare tot mai mare a femeilor în domeniul studiilor europene privind tehnologiile limbajului ca factor decisiv pentru dezvoltarea cercetării și a inovării;

37.  propune ca statele membre și Comisia să promoveze utilizarea tehnologiilor limbajului în schimburile culturale și educaționale dintre cetățenii europeni, precum „Sprijin lingvistic online” din cadrul Erasmus+, cu scopul de a reduce barierele pe care diversitatea lingvistică le poate pune în calea dialogului intercultural și a înțelegerii reciproce, în special în exprimarea scrisă și audiovizuală;

38.  recomandă ca statele membre să elaboreze, de asemenea, programe de alfabetizare digitală în limbile minoritare și regionale europene și să introducă formări și instrumente în domeniul tehnologiilor limbajului în programa din școli, universități și colegii profesionale; subliniază, totodată, că alfabetizarea rămâne un factor important și o condiție esențială pentru realizarea de progrese în incluziunea digitală a comunităților;

39.  subliniază că statele membre ar trebui să acorde instituțiilor de învățământ sprijinul necesar pentru a îmbunătăți digitalizarea limbilor în UE;

Tehnologiile limbajului: beneficii atât pentru întreprinderile private, cât și pentru organismele publice

40.  subliniază necesitatea de a sprijini dezvoltarea instrumentelor de investiții și a programelor de accelerare care au ca scop creșterea gradului de utilizare a tehnologiilor limbajului în sectorul cultural și creativ, în special vizând comunitățile cu resurse mai puține și încurajând dezvoltarea capacităților tehnologiilor limbajului în domeniile în care acest sector prezintă deficiențe;

41.  solicită elaborarea de acțiuni și o finanțare corespunzătoare, cu scopul de a permite emanciparea și capacitarea IMM-urilor și start-up-urilor europene, pentru ca acestea să acceseze și să utilizeze cu ușurință tehnologiile limbajului pentru a-și dezvolta activitatea online prin accesul la piețe noi și la oportunități de dezvoltare, impulsionând astfel inovarea și crearea de locuri de muncă;

42.  invită instituțiile UE să crească gradul de conștientizare cu privire la avantajele pentru firme, organismele publice și cetățeni prezentate de disponibilitatea serviciilor, conținuturilor și produselor online în mai multe limbi, inclusiv în limbi mai puțin folosite sau în limbi regionale și ale minorităților, în vederea depășirii barierelor lingvistice și a conservării patrimoniului cultural al comunităților lingvistice;

43.  sprijină dezvoltarea unor servicii electronice publice cu caracter multilingv în administrațiile europene, naționale și, după caz, regionale și locale prin intermediul unor tehnologii ale limbajului inovatoare, incluzive și de asistență, care vor reduce inegalitățile între limbi și comunități lingvistice, vor promova accesul egal la servicii, vor stimula mobilitatea întreprinderilor, a cetățenilor și a lucrătorilor din Europa și vor asigura realizarea unei piețe unice digitale multilingve incluzive;

44.  solicită administrațiilor de la toate nivelurile să îmbunătățească accesul la serviciile și informațiile online în diferite limbi, mai ales pentru serviciile în regiunile transfrontaliere și pentru chestiunile cu relevanță culturală, și să utilizeze tehnologiile limbajului gratuite și cu sursă deschisă existente, inclusiv traducerea automată, recunoașterea vorbirii și transformarea textului în vorbire, precum și sisteme lingvistice inteligente, cum ar fi cele care fac căutare de informații multilingve, cele care fac sinteze/rezumate și înțeleg vorbirea, pentru a îmbunătăți accesibilitatea acestor servicii;

45.  subliniază importanța tehnicilor de explorare a textelor și datelor pentru dezvoltarea tehnologiilor limbajului; subliniază că trebuie consolidată colaborarea dintre industrie și proprietarii de date; subliniază că este nevoie să se adapteze cadrul de reglementare și să se garanteze o folosire și o colectare mai deschisă și mai interoperabilă a resurselor lingvistice; observă că informațiile sensibile nu ar trebui să fie transferate către societățile comerciale și software-urile gratuite ale acestora, deoarece nu este clar modul în care ele ar putea utiliza cunoștințele acumulate, de exemplu în cazul datelor medicale;

°

°  °

46.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO L 345, 31.12.2003, p. 90.

(2)

JO L 175, 27.6.2013, p. 1.

(3)

JO L 318, 4.12.2015, p. 1.

(4)

JO C 320, 16.12.2008, p. 1.

(5)

JO L 347, 20.12.2013, p. 965.

(6)

JO C 54, 19.2.2011, p. 58.

(7)

JO C 187, 18.7.1988, p. 236.

(8)

JO C 92 E, 16.4.2004, p. 322.

(9)

JO C 76 E, 25.3.2004, p. 374.

(10)

JO C 117 E, 6.5.2010, p. 59.

(11)

JO C 93, 9.3.2016, p. 52.

(12)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0032.


EXPUNERE DE MOTIVE

UE reprezintă un proiect unic, care implică mai mult de 500 de milioane de cetățeni, vorbind aproximativ 80 de limbi diferite. Deși multilingvismul este unul dintre cele mai mari atuuri ale Europei, el constituie, de asemenea, una dintre cele mai importante provocări pentru crearea unei Uniuni Europene integrate din punct de vedere cultural și social, precum și un obstacol pentru îndeplinirea obiectivelor pieței unice digitale.

Tehnologiile limbajului sunt utilizate în multe produse digitale cotidiene, dat fiind faptul că majoritatea acestora folosesc limbile într-o anumită măsură. Comunicațiile mobile, platformele de comunicare socială, asistenții inteligenți și interfețele bazate pe comandă vocală transformă modul în care cetățenii, întreprinderile și administrațiile publice interacționează în lumea digitală. În plus, tehnologiile limbajului contribuie, de asemenea, la dezvoltarea resurselor și conținuturilor multilingve în afara domeniului digital. În ciuda faptului că tehnologiile limbajului constituie elemente tehnologice esențiale ce ajută în această revoluție digitală, ele nu sunt reprezentate în mod adecvat pe agendele factorilor de decizie europeni.

Tehnologiile limbajului contribuie la egalitatea tuturor cetățenilor europeni în activitățile lor cotidiene, indiferent de limbile pe care le vorbesc.

Deși limbile mai mici sau minoritare sunt cele care vor avea cel mai mult de câștigat de pe urma tehnologiilor limbajului, instrumentele și resursele destinate lor sunt adesea limitate, iar în anumite cazuri chiar inexistente. De fapt, decalajul tehnologic dintre limbile mari, care dispun de resurse, și alte limbi oficiale, co-oficiale sau neoficiale din UE se adâncește, unele dintre acestea din urmă putându-se confrunta deja cu pericolul dispariției digitale.

Pentru a acoperi această lacună tehnologică, politicile ar trebui să se axeze pe încurajarea dezvoltării tehnologice pentru toate limbile europene. Protejarea unei limbi și, prin urmare, a culturii dezvoltate în jurul său, este strâns legată de capacitatea limbii respective de a funcționa și a fi utilă în medii moderne și în schimbare precum lumea digitală. Astfel, diversitatea lingvistică și culturală este strâns legată de capacitățile și resursele lumii digitale.

Îmbunătățirile aduse tehnologiilor limbajului se bazează, în principal, pe posibilitatea de a accesa și a gestiona date și resurse lingvistice tot mai ample și mai precise. Colaborarea strânsă dintre cercetare, industrie, proprietarii publici și privați de date devine o necesitate. În plus, cadrul de reglementare a utilizării unor astfel de date ar trebui să fie mult mai deschis, iar resursele lingvistice fundamentale (corpusuri, lexicoane, ontologii etc.) ar trebui să devină interoperabile și să fie partajate într-un mediu deschis. Cadrul oferit de Directiva privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (Directiva 2003/98/CE, cunoscută sub denumirea „Directiva ISP”) oferă posibilitatea folosirii unor cantități uriașe de date și informații generate de administrațiile publice pentru resurse valoroase în domeniul tehnologiilor limbajului.

Într-o Europă multilingvă, barierele lingvistice sunt de așteptat să aibă consecințe sociale și economice profunde și interconectate, cum ar fi: (1) accentuarea decalajului tehnologic, (2) îngreunarea mobilității lucrătorilor, (3) împiedicarea accesului la serviciile publice transfrontaliere, (4) limitarea implicării și participării cetățenilor în cadrul procesului politic, (5) crearea unor piețe fragmentate pentru comerțul transfrontalier și comerțul electronic, în special pentru IMM-uri, și (6) restrângerea accesului la resursele culturale și educaționale.

În plus, comunitatea europeană a tehnologiilor limbajului constată o lipsă de coordonare între eforturile de cercetare și piața aplicațiilor și serviciilor aferente tehnologiilor limbajului uman. Totuși, inițiative recente precum META-NET, federația „Cracking the Language Barrier”, LT-Innovate și Mecanismul pentru interconectarea Europei au avut o contribuție semnificativă la unificarea comunității fragmentate.

Cu toate acestea, multilingvismul în Europa reprezintă un subiect complex care implică numeroase părți interesate din diferite țări, cu interese interconectate. Nicio politică unică nu va soluționa problemele menționate mai sus. Dimpotrivă, pentru a profita de oportunitățile oferite de o Europă multilingvă, este necesară o acțiune comună și coordonată la nivel european, național și regional, cu implicarea unui număr mare de părți interesate.

Europa poate deveni un lider mondial în domeniul diversității și egalității lingvistice. Instrumentele și metodologiile elaborate pentru a facilita utilizarea la scară largă a tuturor limbilor europene pot să fie aplicate și în restul lumii. Ar trebui remarcat că există aproximativ 80 de limbi europene și 6 000 de limbi în întreaga lume, dintre care doar 2 000 sunt scrise și numai aproximativ 300 au o versiune standardizată. Instrumentele și metodologiile elaborate în Europa ar fi utile pentru cel puțin alte 200 de limbi din întreaga lume.

Prin urmare, prezentul raport propune diferite opțiuni de politică care ar îmbunătăți egalitatea limbilor în Europa prin utilizarea noilor tehnologii, (1) îmbunătățind cadrele instituționale pentru politicile în domeniul tehnologiilor limbajului, (2) creând noi politici de cercetare pentru a crește nivelul de utilizare a tehnologiilor limbajului în Europa, (3) folosind politicile educaționale pentru a garanta viitorul egalității limbilor în epoca digitală și (4) îmbunătățind sprijinul atât pentru întreprinderile private, cât și pentru organismele publice pentru o mai bună utilizare a tehnologiilor limbajului.


AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (25.4.2018)

destinat Comisiei pentru cultură și educație

referitor la egalitatea limbilor în epoca digitală

(2018/2028(INI))

Raportoare pentru aviz(*): Marisa Matias

(*)  Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru cultură și educație, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât Uniunea Europeană are 24 de limbi oficiale și peste 60 de limbi naționale, regionale, ale minorităților, ale semnelor și ale migranților;

B.  întrucât peste 20 de limbi europene sunt în pericol de dispariție digitală; întrucât tehnologiile limbajului joacă un rol esențial în protejarea și promovarea diversității lingvistice, mai ales pentru limbile cu mai puțini vorbitori;

C.  întrucât, potrivit UNESCO, numai între 30-50 % din conținutul online la nivel mondial este în limba engleză; întrucât traducerea automată de calitate superioară și traducerea asistată de calculator vor contribui la depășirea barierelor lingvistice și vor îmbunătăți accesul la informații în mai multe limbi;

D.  întrucât multilingvismul reprezintă nu doar unul dintre atuurile majore ale Europei și un principiu fundamental al UE, promovând o mai mare apropiere într-o Europă a cetățenilor, ci și una dintre cele mai mari provocări și ar trebui să sprijine dezvoltarea societății gigabiților;

E.  întrucât Comisia recunoaște că piața unică digitală trebuie să fie multilingvă; întrucât nu a fost propusă nicio politică comună a UE pentru a soluționa problema barierelor lingvistice;

F.  întrucât UE și instituțiile sale au obligația de a consolida, promova și respecta diversitatea lingvistică în Europa;

G.  întrucât gradul de penetrare a comerțului electronic transfrontalier este foarte scăzut; întrucât tehnologiile limbajului pot contribui la viitoarea comunicare transfrontalieră și interlingvistică din Europa, pot stimula creșterea economică și stabilitatea socială și pot reduce barierele naturale, respectând și promovând astfel coeziunea și convergența și îmbunătățind competitivitatea UE pe plan mondial;

H.  întrucât tehnologiile limbajului vor ușura comunicarea și cooperarea în alte limbi, vor oferi vorbitorilor unor diverse limbi acces egal la informații și cunoștințe și vor îmbunătăți funcționalitățile tehnologiei informației în rețea;

I.  întrucât limba reprezintă o parte foarte mare a patrimoniului în continuă creștere al volumelor mari de date;

J.  întrucât dificultățile în accesarea datelor lingvistice (inclusiv a datelor online și a seturilor de date din cercetare) limitează dezvoltarea tehnologică a tehnologiilor limbajului;

K.  întrucât în limbajul uman este prezent un volum enorm de date; întrucât gestionarea tehnologiilor limbajului ar putea facilita crearea unei game largi de produse și servicii informatice inovatoare în industrie, comerț, guvern, cercetare, servicii publice și administrație, reducând barierele naturale și costurile pieței;

L.  întrucât tehnologiile limbajului din Europa sunt încă mult în urmă, din cauza fragmentării pieței, a investițiilor inadecvate în cunoaștere și cultură, a cercetării necoordonate, a finanțării insuficiente și a obstacolelor juridice, dar se dezvoltă rapid în momentul de față, având un potențial imens să se dezvolte în continuare;

M.  întrucât dezvoltarea tehnologică se bazează din ce în ce mai mult pe cunoștințe lingvistice și are consecințe pentru creșterea economică și societate; întrucât este nevoie urgentă de politici care să conștientizeze mai mult aspectele lingvistice, precum și de cercetare și educație atât tehnologică, cât și cu adevărat multidisciplinară privind comunicațiile digitale și tehnologiile limbajului și relația lor cu creșterea economică și cu societatea;

N.  întrucât, pentru dezvoltarea competențelor lingvistice, în special la copii, este esențială disponibilitatea unor instrumente tehnologice, cum ar fi jocurile video și aplicațiile educaționale în limbile minorităților;

O.  întrucât tehnologiile limbajului uman din Europa reprezintă o oportunitate uriașă pentru UE din perspectivă economică, dar și culturală;

P.  întrucât principalii actori din domeniul tehnologiilor limbajului nu sunt europeni și nu abordează nevoile specifice ale Europei;

Q.  întrucât strategia privind piața unică digitală face doar o scurtă referire la servicii multilingve;

R.  întrucât s-au realizat descoperiri importante în domeniul inteligenței artificiale; întrucât tehnologiile limbajului sunt esențiale pentru a se asigura caracterul multilingv al inteligenței artificiale,

1.  subliniază că piața unică digitală nu poate fi înfăptuită fără soluții tehnologice pentru depășirea barierelor lingvistice; cere Comisiei să elaboreze o strategie robustă și coordonată pentru o piață unică digitală și multilingvă;

2.  sprijină ferm dezvoltarea unei inițiative coordonate cu un sistem de finanțare robust, sustenabil, de mare amploare și pe termen lung privind tehnologiile limbajului, cu scopul științific de a aborda înțelegerea profundă a limbajului natural și de a mări eficiența prin schimburi de cunoștințe și prin punerea în comun a infrastructurii și a resurselor; subliniază că sistemul de finanțare trebuie să funcționeze la nivel european, național și regional, incluzând participarea centrelor de cercetare, a instituțiilor academice, a întreprinderilor, în special a IMM-urilor și a start-up-urilor, precum și a altor părți interesate relevante; subliniază că acest proiect ar trebui să fie deschis, bazat pe tehnologia „cloud computing”, și să ofere instrumente de bază foarte adaptabile și de înaltă performanță pentru mai multe aplicații în domeniul tehnologiilor limbajului;

3.  remarcă eforturile și angajarea diferiților voluntari în localizare, precum și eforturile de internaționalizare în contextul dezvoltării de software cu sursă deschisă; recomandă să se asigure că orice schemă de finanțare pentru tehnologiile limbajului uman poate nu numai funcționa cu comunitățile de tip „sursă deschisă”, ci poate fi și accesată de acestea;

4.  subliniază necesitatea de a se reduce decalajul tehnologic dintre limbi, consolidând transferul de cunoștințe și tehnologie;

5.  subliniază că diversitatea culturală și multilingvismul în Europa ar putea beneficia de pe urma accesului transfrontalier la conținut, în special în scopuri educative;

6.  solicită elaborarea de acțiuni și o finanțare corespunzătoare, cu scopul de a permite emanciparea și capacitarea IMM-urilor și start-up-urilor europene, pentru ca acestea să acceseze și să utilizeze cu ușurință tehnologiile limbajului pentru a-și dezvolta activitatea online prin accesul la piețe noi și la oportunități de dezvoltare, impulsionând astfel inovarea și crearea de locuri de muncă;

7.  îndeamnă Comisia să înființeze o platformă de finanțare a tehnologiilor limbajului uman, bazându-se pe punerea în aplicare a celui de al 7-lea Program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică, a programului Orizont 2020 și a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE); consideră, în plus, că Comisia ar trebui să pună accentul pe domeniile de cercetare necesare pentru a asigura o înțelegere profundă a limbajului, cum ar fi lingvistica computațională, lingvistica, inteligența artificială, tehnologiile limbajului, informatica și științele cognitive;

8.  subliniază rolul pe care îl joacă UE, statele membre, universitățile și alte instituții publice în eforturile de conservare a limbilor lor în lumea digitală și în dezvoltarea de baze de date și de tehnologii de traducere în toate limbile UE, inclusiv în limbile cu mai puțini vorbitori; cere o coordonare între cercetare și industrie, cu un obiectiv comun de consolidare a posibilităților digitale pentru traducerea limbilor și care să asigure accesul liber la datele necesare pentru progresul tehnologic;

9.  constată că există un decalaj din ce în ce mai mare între limba engleză și alte limbi ale UE în domeniul tehnologiei, ceea ce duce la inegalități în accesul la informații între diferite grupe de vârstă, regiuni și între statele membre, precum și între persoanele cu niveluri de educație diferite; subliniază că furnizarea de conținut în diferite limbi ale UE ar reduce inegalitățile;

10.  observă că limbajul poate constitui un obstacol în calea transferului de cunoștințe științifice; constată că cele mai multe publicații științifice cu impact ridicat sunt în limba engleză, ceea ce a afectat puternic crearea și distribuția de cunoștințe academice; subliniază că aceste condiții de producere a cunoașterii trebuie să se reflecte în politicile și programele europene de cercetare și inovare; îndeamnă Comisia să caute soluții pentru a se asigura disponibilitatea cunoștințelor științifice și în alte limbi decât limba engleză și să sprijine dezvoltarea inteligenței artificiale pentru limbajul natural;

11.  observă că sistemele informatice cu sursă deschisă aduc beneficii cetățenilor UE, deoarece algoritmii comerciali nu sunt accesibili publicului, iar oricine poate să modifice algoritmii cu sursă deschisă și să participe la dezvoltarea tehnologiei respective, fapt care ajută și la actualizarea și funcționarea corespunzătoare a limbajelor computaționale;

12.  remarcă natura sensibilă a anumitor informații introduse în sistemele de traducere care nu pot fi transmise firmelor comerciale și programelor lor libere din motive de date personale și respectare a vieții private, deoarece este neclar modul în care aceste firme ar putea să folosească cunoștințele dobândite prin programe de traducere, de exemplu în traducerea datelor medicale;

13.  constată că este nevoie de cercetare și de studiile transsecționale privind consecințele „minorizării” limbilor în lumea digitală și efectele sale asupra egalității și a accesului la informații;

14.  sprijină dezvoltarea unor servicii electronice publice cu caracter multilingv în administrațiile europene, naționale și, după caz, regionale și locale prin intermediul unor tehnologii ale limbajului inovatoare, incluzive și de asistență, care vor reduce inegalitățile între limbi și comunități lingvistice, vor promova accesul egal la servicii și vor stimula mobilitatea întreprinderilor, a cetățenilor și a lucrătorilor din Europa și vor asigura realizarea unei piețe unice digitale multilingve incluzive;

15.  observă că tehnologiile limbajului sunt disponibile în primul rând în limba engleză; este conștient de faptul că firmele mari la nivel global și european, dar și producătorii de la aceste niveluri dezvoltă adesea tehnologii ale limbajului pentru limbile europene majore cu piețe relativ mari: spaniola, franceza și germana (deja aceste limbi nu au resurse în unele subdomenii); subliniază însă că ar trebui adoptate măsuri generale la nivelul UE (în politici, finanțare, cercetare și educație) pentru a se asigura dezvoltarea tehnologiilor limbajului pentru limbile oficiale ale UE cu mai puțini vorbitori, și că ar trebui adoptate măsuri speciale la nivelul UE (în politici, finanțare, cercetare și educație) pentru a include și încuraja limbile regionale și limbile minorităților în acest proces;

16.  insistă că trebuie să se profite mai mult de noile abordări tehnologice, bazate pe o creștere a puterii de calcul și un acces mai bun la cantități semnificative de date, pentru a promova dezvoltarea rețelelor neuronale de învățare profundă, care transformă tehnologiile limbajului uman într-o soluție reală pentru depășirea barierelor lingvistice; solicită, prin urmare, Comisiei să garanteze o finanțare suficientă pentru a sprijini o astfel de dezvoltare tehnologică;

17.  remarcă faptul că limbile cu mai puțini vorbitori au nevoie de sprijin adecvat din partea părților implicate, inclusiv producători de fonturi pentru diacritice, producători de tastatură, precum și sisteme de management al conținutului pentru a stoca, prelucra și afișa corespunzător conținuturi în aceste limbi; cere Comisiei să evalueze modul în care poate fi inițiat acest tip de sprijin și să facă o recomandare în procesul de achiziții publice în cadrul UE;

18.  subliniază că trebuie consolidată colaborarea dintre industrie și proprietarii de date; subliniază că este nevoie să se adapteze cadrul de reglementare și să se garanteze o folosire și o colectare mai deschisă și mai interoperabilă a resurselor lingvistice;

19.  consideră că ar trebui să li se acorde integratorilor TIC în UE stimulente economice pentru a accelera furnizarea de servicii de tip „cloud”, cu scopul de a permite o integrare rapidă a tehnologiilor limbajului uman în aplicațiile lor de comerț electronic, în special pentru a se asigura că IMM-urile beneficiază din plin de avantajele traducerii automate;

20.  subliniază că Europa trebuie să își asigure poziția de lider în domeniul inteligenței artificiale centrate pe limbaj; reamintește că firmele din UE sunt cel mai bine plasate pentru a oferi soluții adaptate nevoilor noastre specifice culturale, societale sau economice;

21.  invită Comisia Europeană să sprijine financiar subtitrarea, dublarea și traducerea jocurilor video și a aplicațiilor software în limbile minorităților;

22.  remarcă faptul că actualele instrumente și resurse digitale pentru limbile mici, inclusiv disponibilitatea digitală a tuturor sistemelor ortografice și a mijloacelor de traducere în limbajul semnelor și digitalizare, sunt insuficiente; invită Comisia și statele membre să sprijine financiar proiectele care dezvoltă, colectează și promovează cele mai bune resurse, inclusiv tipuri de claviatură, dicționare, software de traducere și cele mai bune practici pentru folosirea limbilor amenințate de excluziunea digitală.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

24.4.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

61

1

2

Membri titulari prezenți la votul final

Zigmantas Balčytis, José Blanco López, David Borrelli, Jonathan Bullock, Cristian-Silviu Buşoi, Reinhard Bütikofer, Jerzy Buzek, Angelo Ciocca, Edward Czesak, Jakop Dalunde, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Fredrick Federley, Ashley Fox, Adam Gierek, Theresa Griffin, Rebecca Harms, Hans-Olaf Henkel, Eva Kaili, Kaja Kallas, Barbara Kappel, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Jeppe Kofod, Peter Kouroumbashev, Zdzisław Krasnodębski, Miapetra Kumpula-Natri, Christelle Lechevalier, Janusz Lewandowski, Paloma López Bermejo, Edouard Martin, Angelika Mlinar, Csaba Molnár, Nadine Morano, Dan Nica, Angelika Niebler, Morten Helveg Petersen, Miroslav Poche, Julia Reda, Paul Rübig, Massimiliano Salini, Algirdas Saudargas, Neoklis Sylikiotis, Dario Tamburrano, Evžen Tošenovský, Claude Turmes, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Henna Virkkunen, Martina Werner, Lieve Wierinck, Hermann Winkler, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

Membri supleanți prezenți la votul final

Pilar Ayuso, Cornelia Ernst, Francesc Gambús, Françoise Grossetête, Werner Langen, Rupert Matthews, Răzvan Popa, Dominique Riquet, Theodor Dumitru Stolojan

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Rosa D’Amato

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

61

+

ALDE

Fredrick Federley, Kaja Kallas, Angelika Mlinar, Morten Helveg Petersen, Dominique Riquet, Lieve Wierinck

ECR

Edward Czesak, Ashley Fox, Hans-Olaf Henkel, Zdzisław Krasnodębski, Rupert Matthews, Evžen Tošenovský

EFDD

Rosa D’Amato, Dario Tamburrano

ENF

Barbara Kappel

GUE/NGL

Cornelia Ernst, Paloma López Bermejo, Neoklis Sylikiotis

NI

David Borrelli

PPE

Pilar Ayuso, Cristian-Silviu Buşoi, Jerzy Buzek, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Francesc Gambús, Françoise Grossetête, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Werner Langen, Janusz Lewandowski, Nadine Morano, Angelika Niebler, Paul Rübig, Massimiliano Salini, Algirdas Saudargas, Theodor Dumitru Stolojan, Vladimir Urutchev, Henna Virkkunen, Hermann Winkler

S&D

Zigmantas Balčytis, José Blanco López, Adam Gierek, Theresa Griffin, Eva Kaili, Jeppe Kofod, Peter Kouroumbashev, Miapetra Kumpula-Natri, Edouard Martin, Csaba Molnár, Dan Nica, Miroslav Poche, Răzvan Popa, Kathleen Van Brempt, Martina Werner, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

VERTS/ALE

Reinhard Bütikofer, Jakop Dalunde, Rebecca Harms, Julia Reda, Claude Turmes

1

-

EFDD

Jonathan Bullock

2

0

ENF

Angelo Ciocca, Christelle Lechevalier

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

19.6.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

21

0

4

Membri titulari prezenți la votul final

Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Silvia Costa, Angel Dzhambazki, Jill Evans, María Teresa Giménez Barbat, Petra Kammerevert, Svetoslav Hristov Malinov, Curzio Maltese, Rupert Matthews, Stefano Maullu, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Michaela Šojdrová, Yana Toom, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka

Membri supleanți prezenți la votul final

Marlene Mizzi, Liliana Rodrigues, Algirdas Saudargas, Remo Sernagiotto, Francis Zammit Dimech


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

21

+

ALDE

María Teresa Giménez Barbat, Yana Toom

GUE/NGL

Curzio Maltese

PPE

Andrea Bocskor, Svetoslav Hristov Malinov, Stefano Maullu, Algirdas Saudargas, Michaela Šojdrová, Bogdan Brunon Wenta, Francis Zammit Dimech, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver

S&D

Silvia Costa, Petra Kammerevert, Krystyna Łybacka, Marlene Mizzi, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Liliana Rodrigues, Julie Ward

VERTS/ALE

Jill Evans

0

-

 

 

4

0

ECR

Angel Dzhambazki, Rupert Matthews, Remo Sernagiotto

ENF

Dominique Bilde

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 29 august 2018Notă juridică