Procedură : 2018/2038(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0244/2018

Texte depuse :

A8-0244/2018

Dezbateri :

PV 10/09/2018 - 22
CRE 10/09/2018 - 22

Voturi :

PV 11/09/2018 - 6.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0324

RAPORT     
PDF 617kWORD 60k
28.6.2018
PE 620.798v03-00 A8-0244/2018

referitor la punerea în aplicare a unor măsuri specifice referitoare la Grecia în temeiul Regulamentului (UE) 2015/1839

(2018/2038(INI))

Comisia pentru dezvoltare regională

Raportor: Pascal Arimont

EXPUNERE DE MOTIVE – REZUMATUL FAPTELOR ȘI CONSTATĂRILOR
 PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

EXPUNERE DE MOTIVE – REZUMATUL FAPTELOR ȘI CONSTATĂRILOR

Criza economică și financiară din 2008 a avut un impact profund asupra bugetelor naționale și regionale, limitând finanțarea tuturor tipurilor de investiții în toate statele membre în general și în Grecia în special.

În Grecia, perioada de programare 2007-2013 a coincis cu o recesiune profundă și prelungită, declanșată de criza economică și financiară mondială, care a scos la iveală deficiențe structurale pe termen lung ale economiei. Între 2007 și 2013, PIB-ul a scăzut cu 26 % în termeni reali și, deși recesiunea a luat sfârșit în 2014, creșterea economică în cei doi ani a fost de sub 1 %. Rata de ocupare a forței de muncă a scăzut de la 66 % în rândul populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani în 2007 la 53 % în 2013, ceea ce înseamnă că doar puțin peste jumătate din populația în vârstă de muncă avea un loc de muncă. Rata șomajului a crescut de la 8,4 % din forța de muncă la 27,5 % în cursul aceleiași perioade.

Echilibrul financiar al sectorului public, care se confrunta deja cu un deficit semnificativ în 2007, s-a deteriorat și mai mult, dat fiind că PIB-ul a scăzut dramatic. În 2009, deficitul a crescut la 15 % din PIB și, în pofida măsurilor de austeritate impuse de instituțiile financiare în schimbul împrumuturilor, era încă de 13 % din PIB în 2013. Datoria publică consolidată, care era deja mare înainte de criză, a crescut la 178 % din PIB în 2013 și era aproximativ aceeași în 2015. Investițiile publice în raport cu PIB-ul s-au redus la jumătate între 2007 și 2013 și, deși s-a înregistrat o ușoară creștere în următorii doi ani, în 2015 acestea au fost cu doar puțin peste 50 % din nivelul din 2006 în termeni reali.

În acest context economic destul de dificil, fondurile ESI au devenit mult mai importante pentru cofinanțarea programelor de investiții publice. Angajamentele din fondurile ESI au jucat un rol crucial în Grecia, la fel ca în multe alte state membre, reprezentând în unele cazuri mai mult de 50 % din totalul investițiilor publice.

Un total de 20,4 miliarde EUR din fondurile destinate politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 a fost alocat Greciei. În această perioadă, FEDR și Fondul de coeziune au contribuit la crearea în Grecia a peste 21 000 de locuri de muncă, la înființarea a peste 2 400 de întreprinderi și la investiții directe în peste 30 000 de IMM-uri, la extinderea acoperirii internetului în bandă largă la 800 000 de noi cetățeni, la îmbunătățirea transportului urban, în beneficiul a peste 27 000 de persoane, la investiții în proiecte legate de apă, în beneficiul a peste 450 000 de persoane.

Pentru perioada actuală, 2014-2020, prin intermediul a 20 de programe naționale și regionale, Greciei i s-au alocat 20,38 miliarde EUR din fondurile ESI care, alături de contribuțiile naționale de 4,6 miliarde EUR, au dus la creșterea bugetului la un total de 24,98 miliarde EUR care trebuie investiți în diverse domenii.

Între 2008 și 2015, toate regiunile Greciei au înregistrat reduceri enorme ale PIB-ului pe cap de locuitor comparativ cu media UE, ceea ce a dus cel puțin la inversarea convergenței realizate între 2000 și 2008. În majoritatea regiunilor din Grecia, reducerea a fost de peste 3 % pe an. În 2008, trei din cele 13 regiuni au înregistrat un PIB pe cap de locuitor mai mare de 75 % din media UE, în 2015, doar două regiuni se situau peste această medie [regiunea capitalei, Attica (95 %), și Notio Aigaio, sudul insulelor din Marea Egee (75 %)].

În același timp, Grecia s-a confruntat cu un aflux fără precedent de refugiați și de migranți. Între ianuarie 2015 și martie 2016, peste un milion de persoane au tranzitat Grecia și peste 57 000 de migranți au rămas în Grecia.

Afectată de consecințele crizei financiare și ale crizei refugiaților, Grecia a trebuit să se confrunte cu o lipsă de lichidități și de fonduri publice pentru investițiile publice necesare în vederea stimulării unei redresări economice sustenabile.

În plus, era esențial ca lipsa de lichidități și de fonduri publice din Grecia să nu împiedice investițiile efectuate în cadrul programelor sprijinite din FEDR, FSE și Fondul de coeziune, precum și din Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM).

În acest context, această situație excepțională necesita măsuri specifice, motiv pentru care Comisia a propus modificarea Regulamentului privind dispozițiile comune pentru a prevedea măsuri specifice pentru Grecia. Parlamentul și Consiliul, în calitate de colegiuitori, au aprobat rapid propunerea Comisiei. Obiectivul era de a prevedea rapid măsuri specifice pentru Grecia.

Regulamentul nr. 2015/1839 introduce măsuri specifice referitoare la Grecia, printre care creșterea ratei de cofinanțare a UE la 100 %, eliminarea plafonului de 95 % pentru totalul cumulat al prefinanțării și al plăților intermediare pentru programele din perioada 2007-2013 privind FEDR, FSE, FC și o creștere cu 7 % a prefinanțării inițiale pentru perioada 2014-2020 în ceea ce privește FEDR, FSE, FC și FEPAM, în 2015 și 2016.

Ca urmare a acestor măsuri excepționale, Grecia a primit aproximativ 2 miliarde EUR în fonduri UE în 2015 și 2016, în plus față de ceea ce era deja planificat. Această concentrare a resurselor financiare a contribuit la eforturile generale de a ajuta Grecia și a jucat un rol important în susținerea economiei într-un moment cu probleme în ceea ce privește lichiditățile financiare.

Fondurile plătite de UE ca urmare a punerii în aplicare a Regulamentului 2015/1839 au contribuit în mare măsură la diminuarea semnificativă a numărului de proiecte care altfel nu ar fi fost finalizate la încheierea perioadei de programare, ceea ce a dus la finalizarea cu succes a perioadei 2007-2013 și a avut un efect pozitiv asupra economiei în general.

Se estimează că investițiile suplimentare din cadrul politicilor de coeziune și de dezvoltare regională au dus la creșterea PIB-ului Greciei în 2015 cu puțin mai mult de 2 % peste nivelul care s-ar fi înregistrat în absența finanțării furnizate.

Prin urmare, prin creșterea ratei de cofinanțare și prin mobilizarea investițiilor UE într-un mod flexibil, regulamentul de modificare a permis politicii regionale a UE să contribuie efectiv la atenuarea impactului crizei economice și financiare în Grecia.

Deși această flexibilitate poate fi încurajată în circumstanțe excepționale, trebuie să avem în vedere faptul că obiectivul principal al politicii de coeziune a UE este de a crea valoare adăugată pentru finanțarea publică și privată. În acest sens, măsurile excepționale precum cea prevăzută de Regulamentul 2015/1839 pot fi justificate doar în cazuri excepționale.


PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la punerea în aplicare a unor măsuri specifice referitoare la Grecia în temeiul Regulamentului (UE) 2015/1839

(2018/2038(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului(1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 iulie 2015 intitulată „Un nou început pentru locuri de muncă și creștere în Grecia” (COM(2015)0400),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/1839 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 octombrie 2015 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește adoptarea unor măsuri specifice referitoare la Grecia(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2017/825 de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada 2017-2020 (PSRS)(3),

–  având în vedere documentul de lucru al Comisiei din 19 septembrie 2016 privind evaluarea ex post a FEDR și a Fondului de coeziune pentru perioada 2007-2013 (SWD(2016)0318),

–  având în vedere raportul Ministerului elen al Economiei și Dezvoltării referitor la utilizarea sumelor în temeiul Regulamentului (UE) 2015/1839 (perioada de programare 2007-2013)(4),

-  având în vedere întrebarea cu solicitare de răspuns oral O-000100/2017(B8-0001/2018) adresată Comisiei privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2015/1839 în ceea ce privește adoptarea unor măsuri specifice referitoare la Grecia.

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0244/2018),

A.  întrucât politica de coeziune este o expresie a solidarității și principalul instrument de investiții al UE, care acoperă toate regiunile și reduce decalajele; întrucât importanța valorii sale adăugate și a flexibilității sale în timpul crizei economice și financiare au fost confirmate în mai multe rânduri; întrucât, cu resursele bugetare existente, politica de coeziune a contribuit la menținerea oportunităților de investiții publice, atât de necesare, și la prevenirea înrăutățirii crizei și a permis statelor membre și regiunilor să adopte soluții adaptate în vederea creșterii rezilienței lor la evenimente neașteptate și șocuri externe;

B.  întrucât sprijinul acordat între 2007 și 2015 din FEDR și din Fondul de coeziune în Grecia s-a ridicat la 15,8 miliarde EUR, echivalentul a aproximativ 19 % din totalul cheltuielilor publice de capital;

C.  întrucât criza economică și financiară a dus la înregistrarea constantă a unor rate de creștere negative în Grecia, care nu au putut fi corectate de cele trei pachete internaționale de salvare, precum și la probleme grave în materie de lichiditate și la o lipsă de fonduri publice;

D.  întrucât Grecia și insulele elene au fost și continuă să fie deosebit de afectate de criza refugiaților și a migrației și se află sub o presiune puternică din cauza fluxurilor crescute de migranți și refugiați, ceea ce a dus la o lovitură puternică pentru activitatea economică locală, în special în domeniul turismului;

E.  întrucât, între 2007 și 2013, PIB-ul Greciei a scăzut cu 26 % în termeni reali și, deși recesiunea a luat sfârșit în 2014, creșterea economică în următorii doi ani a fost mai mică de 1 %; întrucât rata ocupării forței de muncă a scăzut de la 66 % la 53 % în 2013,ceea ce înseamnă că doar puțin peste jumătate din persoanele în vârstă de muncă aveau un loc de muncă, în timp ce rata șomajului a crescut, în aceeași perioadă, de la 8,4 % la 27,5 %, afectând puternic puterea de cumpărare a populației și mai multe sectoare, inclusiv sănătatea; întrucât, potrivit celor mai recente date Eurostat, rata șomajului este de 20,8 %, cu un nivel ridicat al șomajului în rândul tinerilor;

F.  întrucât Comisia și colegiuitorii au recunoscut în 2015 că Grecia a fost afectată de criză într-un mod unic, care ar fi putut avea un impact puternic atât asupra finalizării operațiunilor din cadrul programelor operaționale din perioadele 2000-2006 și 2007-2013, cât și asupra începerii punerii în aplicare a programelor din cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020;

G.  întrucât adoptarea Regulamentul (UE) 2015/1839 a avut scopul de a pune la dispoziția Greciei lichidități într-un moment crucial, înainte ca punerea în aplicare a programelor să ajungă în impas și să se piardă oportunități de investiții necesare, deoarece ar fi fost recuperate sume importante în cazul nefinalizării proiectelor din perioadele 2000-2006 și 2007-2013;

H.  întrucât Regulamentul (UE) 2015/1839 a prevăzut o prefinanțare inițială suplimentară pentru perioada de programare 2014-2020, în două tranșe, fiecare în valoare de 3,5 % din cuantumul sprijinului din partea fondurilor pentru politica de coeziune și a Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), precum și aplicarea, pentru perioada de programare 2007-2013, a unei rate de cofinanțare de 100 % pentru cheltuielile eligibile și eliberarea anticipată a ultimelor 5 % din plățile restante ale UE, care ar fi trebuit să fie reținute până la finalizarea programelor;

I.  întrucât regulamentul a fost adoptat cu scopul de a răspunde cât mai prompt posibil unei situații de criză gravă și de a asigura faptul că Grecia dispune de fonduri suficiente pentru a finaliza proiectele din perioada de programare 2007-2013 și a începe punerea în aplicare în cadrul perioadei curente;

J.  întrucât, potrivit articolul 152 alineatul (6) paragraful 2, Grecia trebuia să prezinte Comisiei, până la sfârșitul anului 2016, un raport privind punerea în aplicare a dispozițiilor referitoare la aplicarea ratei de cofinanțare de 100 % și la plafonul pentru plățile din cadrul programelor la sfârșitul perioadei de programare;

K.  întrucât UE a plătit de asemenea 95 % din costul total al investițiilor pentru perioada de finanțare 2007-2013 în Grecia (un maxim de 85 % aplicabil în mod normal), prin intermediul așa-numitului Regulament (UE) nr. 1311/2011 privind „măsura suplimentară”;

L.  întrucât, în octombrie 2015, a fost înființat un cont dedicat în care au fost transferate toate fondurile alocate pentru finanțarea proiectelor finanțate de UE, pentru a se asigura că aceste fonduri au fost utilizate exclusiv pentru plățile către beneficiari și operațiunile din cadrul programelor operaționale;

M.  întrucât, de asemenea, Grecia a primit sprijin începând din 2011 prin intermediul Grupului operativ al Comisiei pentru Grecia, care a furnizat asistență tehnică pentru procesul de reformă din această țară și, începând din 2015, prin intermediul Serviciului de sprijin pentru reforme structurale, care a oferit asistență pentru pregătirea, conceperea, punerea în aplicare și evaluarea reformelor de stimulare a creșterii; întrucât Regulamentul (UE) 2017/825 de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale (PSRS) pentru perioada 2017-2020 a intrat în vigoare la 20 mai 2017 și a marcat un moment important pentru angajamentele din cadrul Serviciului de sprijin pentru reforme structurale în ceea ce privește statele membre interesate, inclusiv Grecia,

1.  reiterează rolul important pe care îl joacă politica de coeziune în realizarea obiectivelor UE privind creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, în combaterea șomajului, reducerea inegalităților, consolidarea competitivității tuturor regiunilor din UE, în exprimarea solidarității europene și în completarea altor politici; reamintește, în plus, că fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) reprezintă principala sursă de investiții directe în Grecia;

2.  ia act de raportul referitor la utilizarea sumelor în temeiul Regulamentului (UE) 2015/1839 în ceea ce privește perioada de programare 2007-2013, care trebuia prezentat la sfârșitul lui 2016; ia act de faptul că raportul a fost prezentat de autoritățile elene în mai 2017 și a fost pus la dispoziția Parlamentului în decembrie 2017, după ce au fost transmise mai multe cereri; apreciază faptul că Comisia a prezentat Parlamentului o evaluare provizorie a listei de 181 de proiecte prioritare, care se ridică la 11,5 miliarde EUR și reprezintă echivalentul a aproximativ 55 % din suma totală alocată Greciei din FEDR, FC și FSE pentru perioada 2007-2013; 118 dintre aceste proiecte au fost deja puse în aplicare cu succes până la sfârșitul perioadei de programare și 24 au fost considerate ca fiind eliminate treptat;

3.  subliniază că, potrivit datelor din raportul menționat mai sus, în urma adoptării Regulamentului privind adoptarea unor măsuri specifice referitoare la Grecia, impactul direct asupra lichidității în 2015 a fost de 1 001 709 731,50 EUR, iar în 2016 aportul s-a ridicat la 467 674 209,45 EUR; observă, în plus, că, pe lângă creșterea prefinanțării inițiale pentru perioada de programare 2014-2020, Grecia a primit aproximativ 2 miliarde EUR în perioada 2015-2016;

4.  apreciază faptul că sumele plătite au fost direcționate către o gamă largă de proiecte: transport și alte infrastructuri (mediu, turism, cultură, regenerare urbană și rurală, infrastructuri sociale), proiecte legate de societatea informațională și acțiuni pentru dezvoltarea resurselor umane; salută, în plus, faptul că 63 % din totalul plăților pentru proiecte de ajutor de stat au vizat ajutoare pentru întreprinderi și proiecte de afaceri, contribuind în mod direct la competitivitate și la reducerea riscului antreprenorial, în timp ce 37 % au vizat măsuri de ajutor de stat pentru proiecte de infrastructură, completând dispozițiile din domeniul ameliorării condițiilor de piață și a afacerilor;

5.  apreciază faptul că raportul prezentat de autoritățile elene recunoaște că creșterea lichidității a implicat atât o creștere a veniturilor financiare cu aproximativ 1,5 miliarde EUR, cât și o consolidare a programului de investiții publice pentru perioada 2015-2016;

6.  salută efectele acestor măsuri în ceea ce privește creșterea activității economice, normalizarea și consolidarea cifrei de afaceri și a capitalului circulant al unui număr semnificativ de întreprinderi, crearea și menținerea locurilor de muncă și realizarea unor importante infrastructuri de producție, care au, de asemenea, un impact semnificativ asupra veniturilor fiscale la buget;

7.  înțelege că fondurile plătite de UE ca urmare a punerii în aplicare a regulamentului au fost utilizate în 2015 pentru finalizarea proiectelor din cadrul programelor operaționale până la sfârșitul perioadei de eligibilitate, precum și că, în 2016, suma rămasă care a fost plătită pe lângă resursele naționale a contribuit, de asemenea, la finalizarea altor proiecte;

8.  apreciază faptul că autoritățile elene s-au angajat să reorganizeze clasificarea proiectelor și să identifice proiectele majore care urmează să fie selectate pentru finalizare; subliniază că acest lucru a contribuit în mod semnificativ la depășirea obstacolelor instituționale și administrative și la stabilirea de acțiuni prioritare care trebuie puse în aplicare fără alte întârzieri, prevenind astfel și corecțiile financiare; salută faptul că fondurile plătite de UE în temeiul Regulamentul (UE) 2015/1839 au redus în mod semnificativ numărul proiectelor declarate ca fiind incomplete; ia act de faptul că, în comparație cu perioada de programare 2000-2006, în care aproximativ 900 de proiecte nu au fost finalizate, la momentul depunerii declarațiilor finale pentru perioada de programare 2007-2013, nu erau încă finalizate 79 de proiecte, dar se preconizează că acestea vor fi finalizate cu ajutorul fondurilor naționale;

9.  subliniază că absorbția fondurilor structurale s-a îmbunătățit considerabil și, la sfârșitul lunii martie 2016, rata plăților efectuate în Grecia pentru perioada de programare 2007-2013 era de peste 97 %(5)4, iar conform stadiului de execuție a plăților totale și angajamentelor restante aferente programelor pentru perioada 2007-2013 din 31 martie 2018, nu există angajamente restante la rubrica 1b5 pentru Grecia; salută faptul că Grecia a fost primul stat membru care a utilizat integral resursele disponibile și a atins o rată de absorbție de 100 %, în comparație cu media UE de 96 %;

10.  recunoaște, cu toate acestea, că ratele de absorbție furnizează doar informații orientative și că accentul pus pe absorbția de fonduri nu ar trebui să fie în detrimentul eficacității, al valorii adăugate și al calității investițiilor; observă că măsurile specifice sunt de natură macroeconomică, iar efectele lor sunt dificil de urmărit în cadrul unor proiecte individuale;

11.  reamintește că fondurile ESI au un impact semnificativ asupra PIB-ului și altor indicatori în mai multe state membre, precum și asupra coeziunii sociale, economice și teritoriale în general, și că se estimează că investițiile sprijinite prin politica de coeziune și politicile de dezvoltare rurală în Grecia au dus la creșterea PIB-ului în 2015, la sfârșitul perioadei de programare anterioare, cu mai mult de 2 % peste nivelul care s-ar fi înregistrat în absența finanțării furnizate; reamintește că utilizarea fondurilor structurale ale UE trebuie să se concentreze întotdeauna pe realizarea obiectivelor sale, bazate pe prevederile tratatului, și pe obținerea unei valori adăugate reale la nivelul UE, să vizeze prioritățile UE și să urmărească mai mult decât simpla creștere a PIB-ului;

12.  ia act de analiza mai ales cantitativă din raportul prezentat de autoritățile elene referitor la utilizarea sumelor în temeiul Regulamentului (UE) 2015/1839 în ceea ce privește perioada de programare 2007-2013, care respectă cerințele legale; recunoaște că efectul măsurilor specifice nu poate fi separat de impactul general al fondurilor ESI în Grecia, dar consideră că o evaluare calitativă, deși dificil de efectuat, ar contribui la completarea analizei și la înțelegerea rezultatelor obținute; încurajează Comisia să ofere mai multe informații referitoare la creșterea competitivității și a productivității și sustenabilității în ceea ce privește aspectele sociale și ecologice;

13.  apreciază faptul că, potrivit datelor finale transmise Comisiei la 31 decembrie 2016, valoarea cererilor de plată din partea autorităților elene era de 1,6 miliarde EUR și faptul că Grecia avea, la 31 martie 2018, o rată de implementare de 28 % pentru perioada de programare 2014-2020(6)6, fiind unul din statele membre cu cele mai bune performanțe în general, în pofida unor diferențe care se observă în ceea ce privește nivelul de defalcare și rata de absorbție în funcție de fond; sprijină, de asemenea, adoptarea Regulamentului (UE) 2015/1839 ca măsură importantă, adecvată pentru a furniza un sprijin adaptat într-un moment crucial pentru Grecia; salută faptul că, după cum s-a solicitat, prefinanțarea suplimentară a fost integral acoperită de cererile de plată intermediare din cadrul FEDR și FC, observând totodată că aceasta nu a fost acoperită integral de Fondul social european (aproximativ 4 %) sau Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime;

14.  reamintește importanța reformelor structurale relevante; recunoaște eforturile depuse și invită Grecia să utilizeze în continuare pe deplin posibilitățile de asistență din cadrul PSRS, pentru a crea un mediu de afaceri solid în vederea utilizării eficiente și eficace a fondurilor ESI și a maximizării impactului lor socioeconomic;

15.  recunoaște că, sprijinind investițiile publice și utilizând investițiile UE în mod flexibil, prin reprogramarea fondurilor sau prin creșterea ratei de cofinanțare, politica regională a atenuat impactul crizei financiare și al consolidării fiscale susținute în mai multe state membre; subliniază, în acest context, importanța asigurării unei finanțări adecvate a acestei politici în următorul cadru financiar multianual; reamintește, cu toate acestea, că politica de coeziune ar trebui considerată principalul instrument de investiții publice și un catalizator pentru atragerea de finanțări publice și private suplimentare și că măsuri similare care duc la o reducere a cotelor de cofinanțare națională necesare pentru primirea de fonduri pentru programele operaționale finanțate din fondurile structurale, pentru Grecia sau alt stat membru, ar trebui avute în vedere doar în mod excepțional și, înainte de a fi adoptate și puse în aplicare, ar trebui examinate din perspectiva eficacității lor și ar trebui justificate în mod corespunzător;

16.  constată că unele regiuni se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește cofinanțarea proiectelor în cadrul fondurilor ESI; solicită, prin urmare, Comisiei să aibă urgent în vedere, în contextul semestrului european și al Pactului de stabilitate și de creștere, impactul investițiilor regionale cofinanțate prin fondurile ESI asupra calculării deficitelor guvernamentale, în special în regiunile mai puțin dezvoltate;

17.  reamintește autorităților elene importanța asigurării unei bune comunicări și vizibilități a investițiilor din cadrul fondurilor ESI;

18.  salută evaluarea preliminară conform căreia se preconizează că perioada de programare 2007-2013 se va încheia fără nicio pierdere de fonduri pentru Grecia; solicită Comisiei să informeze Parlamentul cu privire la rezultatele procesului de închidere, care se preconizează a fi finalizat în prima jumătate a anului 2018, precum și să prezinte o imagine actualizată a proiectelor care urmează să fie finalizate cu fonduri naționale și a celor încă nefinalizate la 31 martie 2018;

19.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO L 347, 20.12.2013, p. 320.

(2)

JO L 270, 15.10.2015, p. 1.

(3)

JO L 129, 19.5.2017, p. 1.

(4)

Atena, mai 2017.

(5)

4 Documentul de lucru al Comisiei privind evaluarea ex post a FEDR și a Fondului de coeziune pentru perioada 2007-2013.

5 Stadiul de execuție a plăților totale și nivelul angajamentelor restante pentru rubrica 1b (programele 2007-2013) – Desemnarea autorităților naționale și stadiul de execuție a plăților intermediare pentru programele operaționale finanțate din fonduri ESI pentru perioada 2014-2020 (situația din 31 martie 2018).

(6)

6 Stadiul de execuție a plăților totale și nivelul angajamentelor restante pentru rubrica 1b (programele 2007-2013) - Desemnarea autorităților naționale și stadiul de execuție a plăților intermediare pentru programele operaționale finanțate din fonduri ESI pentru perioada 2014-2020 (situația din 31 martie 2018).


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

20.6.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

36

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Pascal Arimont, Franc Bogovič, Victor Boștinaru, Mercedes Bresso, Andrea Cozzolino, Rosa D’Amato, John Flack, Aleksander Gabelic, Michela Giuffrida, Ivan Jakovčić, Marc Joulaud, Constanze Krehl, Sławomir Kłosowski, Louis-Joseph Manscour, Martina Michels, Iskra Mihaylova, Andrey Novakov, Konstantinos Papadakis, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák, Liliana Rodrigues, Ruža Tomašić, Ramón Luis Valcárcel Siso, Ángela Vallina, Monika Vana, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan, Kerstin Westphal, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

John Howarth, Elsi Katainen, Tunne Kelam, Ivana Maletić, Bronis Ropė, Milan Zver

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Jonathan Bullock, Andrzej Grzyb


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

36

+

ALDE

Ivan Jakovčić, Elsi Katainen, Iskra Mihaylova, Matthijs van Miltenburg

ECR

John Flack, Sławomir Kłosowski, Mirosław Piotrowski, Ruža Tomašić

EFDD

Rosa D'Amato

GUE/NGL

Martina Michels, Ángela Vallina

PPE

Pascal Arimont, Franc Bogovič, Andrzej Grzyb, Marc Joulaud, Tunne Kelam, Ivana Maletić, Lambert van Nistelrooij, Andrey Novakov, Stanislav Polčák, Ramón Luis Valcárcel Siso, Joachim Zeller, Milan Zver

S&D

Victor Boștinaru, Mercedes Bresso, Andrea Cozzolino, Aleksander Gabelic, Michela Giuffrida, John Howarth, Constanze Krehl, Louis-Joseph Manscour, Liliana Rodrigues, Derek Vaughan, Kerstin Westphal

VERTS/ALE

Bronis Ropė, Monika Vana

2

-

EFDD

Jonathan Bullock

NI

Konstantinos Papadakis

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 29 august 2018Notă juridică