Procedură : 2018/2024(BUD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0247/2018

Texte depuse :

A8-0247/2018

Dezbateri :

PV 04/07/2018 - 19
CRE 04/07/2018 - 19

Voturi :

PV 05/07/2018 - 6.11
CRE 05/07/2018 - 6.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0311

RAPORT     
PDF 1237kWORD 127k
29.6.2018
PE 623.666v02-00 A8-0247/2018

referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2019

(2018/2024(BUD))

Comisia pentru bugete

Raportor: Daniele Viotti

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 ANEXĂ: DECLARAȚIE COMUNĂ REFERITOARE LA CALENDARUL PROCEDURII BUGETARE ȘI LA MODALITĂȚILE DE FUNCȚIONARE A COMITETULUI DE CONCILIERE ÎN 2018
 AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
 AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală
 AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație
 AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
 ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU AFACERI EXTERNE
 ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU COMERȚ INTERNAȚIONAL
 ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU CONTROL BUGETAR
 ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ
 ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ȘI ENERGIE
 ANEXĂ: SCRISOARE ADRESATĂ DE COMISIA PENTRU PIAȚA INTERNĂ ȘI PROTECȚIA CONSUMATORILOR
 ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU PESCUIT
 ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE
 ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU AFACERI CONSTITUȚIONALE
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2019

(2018/2024(BUD))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019, adoptat de Comisie la 23 mai 2018 (COM(2018)0600),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2), modificat prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2017/1123 al Consiliului din 20 iunie 2017(3),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2018 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2019, secțiunea III – Comisia(5),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 20 februarie 2018 privind orientările bugetare pentru exercițiul 2019 (06315/2018),

–  având în vedere articolul 86a din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0247/2018),

Proiectul de buget 2019 - consolidarea solidarității și pregătirea pentru un viitor sustenabil

1.  reamintește că, în rezoluția sa din 15 martie 2018, Parlamentul a identificat următoarele priorități pentru bungetul UE 2019: creșterea, inovarea, competitivitatea, cetățenia, securitatea, lupta împotriva schimbărilor climatice, tranziția către o energie din surse regenerabile și migrația, solicitând, de asemenea, să se acorde o atenție deosebită tinerilor;

2.  reamintește că bugetul UE 2019 va fi ultimul din cadrul actualei legislaturi parlamentare și va fi discutat în paralel cu negocierile privind următorul cadru financiar multianual (CFM) și reforma resurselor proprii ale UE; reamintește, de asemenea, că Regatul Unit s-a angajat să contribuie la punerea în aplicare a bugetelor anuale ale Uniunii pe 2019 și 2020 și să participe la aceasta, ca și cum ar rămâne în Uniune după martie 2019;

3.  salută propunerea Comisiei și consideră că ea corespunde în mare măsură priorităților Parlamentului; intenționează să consolideze în continuare programele esențiale și să le asigure un nivel adecvat de finanțare; remarcă creșterea cu 3,1 % a creditelor de angajament și procentul și mai scăzut din VNB în comparație cu 2018, atât pentru creditele de angajament (1 % în comparație cu 1,02 %), cât și pentru creditele de plată (0,9 % în comparație cu 0,92 %);

4.  salută majorările propuse pentru programul Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), Erasmus + și programele care contribuie la creșterea securității cetățenilor UE; subliniază, cu toate acestea, necesitatea de a consolida în continuare sprijinul acordat IMM-urilor, care sunt esențiale pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă și de a aloca resurse specifice adecvate pentru digitalizarea industriei UE și promovarea competențelor digitale și a antreprenoriatului digital, precum și programelor care susțin tinerii, și mai ales ErasmusPro; reafirmă convingerea sa că bugetul Erasmus+ pe 2019 trebuie să fie cel puțin dublat;

5.  regretă că majorarea pentru programul UE pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME), în comparație cu bugetul pentru 2018, este de numai 2,3% (362,2 milioane EUR în credite de angajament), iar creditele de plată propuse sunt mai mici cu 0,6%; reamintește că este un program de succes, care are mult mai mulți solicitanți decât beneficiari de finanțare; subliniază că IMM-urile reprezintă un motor important al ocupării forței de muncă, al creșterii economice și al competitivității în UE, ele reprezintă coloana vertebrală a economiei europene și au capacitatea de a crea creștere și locuri de muncă; îndeamnă, ca o prioritate esențială, ca acest lucru să se reflecte în alocarea de finanțare suficientă pentru programele destinate IMM-urilor și o creștere suplimentară a creditelor pentru COSME, având în vedere succesul acestui program;

6.  salută rolul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) în reducerea decalajului de investiții în UE; solicită, în cadrul unui echilibru optim regional și sectorial, consolidarea dimensiunii sociale a implementării EFSI, inclusiv inovarea în domeniul asistenței medicale și al medicinei, al infrastructurii sociale, al protecției mediului, al transportului sustenabil, al energiei regenerabile și al infrastructurilor de stocare a energiei; își reafirmă poziția susținută de mult timp, și anume că orice inițiativă nouă din cadrul CFM trebuie finanțată prin credite noi și nu în detrimentul programelor existente; își reiterează totodată angajamentul de a consolida programul Orizont 2020 și MCE, astfel încât să compenseze pe cât posibil reducerile fondurilor alocate aceste programe, pentru a finanța extinderea duratei FEIS în bugetul din 2019;

7.  ia act de angajamentul pentru o agendă reînnoită a UE în domeniul apărării, în special prin acordul privind Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP), ca o primă etapă a punerii în aplicare a Fondului european de apărare; consideră că acest angajament comun va contribui la realizarea de economii de scară și la o mai bună coordonare între statele membre și întreprinderi, permițând UE să își păstreze autonomia strategică și să devină un veritabil actor pe scena mondială;

8.  ia act de faptul că Comisia a propus o majorare de 233 milioane EUR pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), în conformitate cu programarea financiară; reafirmă încă o dată faptul că Parlamentul nu a fost de acord cu concentrarea la începutul perioadei a fondurilor suplimentare pentru perioada 2018-2020 care rezultă din revizuirea la jumătatea perioadei a CFM; susține că autoritatea bugetară ar trebui să își păstreze în întregime prerogativele în ceea ce privește stabilirea nivelurilor de finanțare ale tuturor programelor, inclusiv ale celor care au făcut obiectul evaluării la jumătatea perioadei a CFM; subliniază importanța cooperării loiale între instituții și invită toți actorii implicați să își păstreze încrederea pe parcursul procedurii bugetare 2019;

9.  își menține angajamentul pentru combaterea șomajului, în special a șomajului în rândul tinerilor; consideră, în acest sens, că YEI ar trebui consolidată și mai mult (reflectând astfel necesitatea de a intensifica finanțarea UE pentru a realiza Pilonul drepturilor sociale), în pofida elementelor complexe pe care le implică reprogramarea YEI și a FSE în cazul modificării pachetului financiar destinat YEI; recunoaște că șomajul în rândul tinerilor nu a fost abordat în mod adecvat la nivelul UE, situându-se și acum la niveluri mai mari decât cele din 2007; cere Comisiei să garanteze că statele membre nu își înlocuiesc propriile politici și finanțări cu fonduri din cadrul YEI pentru a combate șomajul în rândul tinerilor, ci, mai degrabă, folosesc programul în completare; subliniază că atât formarea profesională, cât și ucenicia la locul de muncă constituie practici eficiente pentru a combate șomajul tinerilor; subliniază că mobilitatea prin ErasmusPro stimulează puternic evaluarea comparativă pentru a aplica cele mai bune practici;

10.  subliniază că, în 2019, programele politicii de coeziune vor intra într-un ritm normal de derulare și evidențiază angajamentul Parlamentului de a asigura credite adecvate pentru aceste programe; salută faptul că au fost desemnate aproape toate autoritățile de management pentru programele din perioada 2014-2020; evidențiază faptul că întârzierile inacceptabile înregistrate în aplicarea programelor operaționale s-au datorat, în mare măsură, desemnării cu întârziere a autorităților respective; invită statele membre să se asigure că implementarea programelor este accelerată, pentru a recupera întârzierile, și să solicite asistența Comisiei în această privință;

11.  ia act de rapoartele privind funcționarea politicii regionale și de coeziune în Uniune și de provocările economice cu care se confruntă regiunile rămase în urmă, fapt care evidențiază în mod repetat deficiențe legate de eficiență și rezultate;

12.  ia act de faptul că propunerea Comisiei va permite realizarea în 2019, a obiectivului alocare a 20 % din buget cheltuielilor destinate combaterii schimbărilor climatice; regretă totuși faptul că Comisia nu a dat curs solicitării Parlamentului de a compensa alocările inferioare efectuate în cursul primilor ani ai CFM; consideră că această propunere este insuficientă deoarece, în total, doar 19,3 % din bugetul UE pentru 2014-2020 ar fi dedicat măsurilor legate de climă, ceea ce ar împiedica UE să-și realizeze obiectivul de integrare a aspectelor legate de climă în proporție de cel puțin 20 % în perioada 2014-2020; insuficientă ar fi și alocarea doar a 20 % din buget pentru protecția climei în 2020; regretă că Comisia nu a putut prezenta proiecte de buget aliniate la angajamentele și obiectivele stabilite de Uniune în acest domeniu în concluziile Consiliului European din 7-8 februarie 2013; consideră că ar trebui depuse mai multe eforturi prin elaborarea unui plan de acțiune în cadrul programelor care au un potențial enorm, cum ar fi în cadrul programului Orizont 2020, al Fondului de Coeziune, al FSE, FEGA, FEADR, FEPAM sau LIFE +, deoarece aceste programe permit mai ales investiții în eficiența energetică și energia regenerabilă; reamintește critica întemeiată a Curții de Conturi Europene în ceea ce privește metodologia folosită de Comisie și cere îmbunătățiri rapide din această perspectivă și în această privință;

13.  salută angajamentul Comisiei de a îmbunătăți metodologia de urmărire a biodiversității; dezaprobă, însă, scăderea propusă a contribuției totale la protecția biodiversității la 8,2 %, care este în contrast cu obiectivul privind oprirea și inversarea declinului biodiversității și serviciile de ecosistem până în 2020;

14.  consideră că asigurarea securității cetățenilor Uniunii și rezolvarea problemelor legate de migrație rămân printre principalele priorități ale Uniunii în 2019; consideră că este esențial să se mențină cheltuielile în aceste domenii la un nivel adecvat pentru a răspunde nevoilor generate de criza migrației și a refugiaților de pe continentul african, în special în Sahel, precum și în țările din Levant și Marea Mediterană; consideră că bugetul UE trebuie să reflecte solidaritatea necesară între statele membre pentru a gestiona fluxul de migranți, în special după ce va fi adoptată revizuirea Regulamentului Dublin; constată că implicațiile bugetare ale propunerii Comisiei sunt integrate în proiectul de buget pentru 2019;

15.  subliniază că se preconizează că mai multe inițiative legislative importante, aflate în curs de negociere sau în primele etape ale procesului de aplicare (cum ar fi revizuirea Regulamentului de la Dublin, instituirea Sistemului de intrare/ieșire și a sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile, actualizarea Sistemului de informații Schengen și inițiativa privind interoperabilitatea sistemelor de informații ale UE pentru gestionarea securității, a frontierelor și a migrației) vor avea implicații bugetare semnificative pentru bugetul 2019 și subliniază importanța unei finanțări adecvate pentru a reflecta ambiția Uniunii în aceste domenii; încurajează Comisia să se angajeze într-un dialog deschis și proactiv cu autoritatea bugetară cu privire la aceste inițiative, pentru a-i permite să ajusteze alocările dacă este necesar și fără a se antepronunța, în timpul procedurii bugetare anuale, cu privire la rezultatul procedurii legislative în curs;

16.  regretă propunerea Comisiei de a finanța a doua tranșă a Instrumentului pentru refugiații din Turcia; sprijină menținerea Instrumentului pentru refugiații din Turcia, dar susține că, așa cum a propus și Comisia la 14 martie 2018, bugetul UE ar trebui să contribuie la finanțarea sa cu suma de 1 miliard EUR, statele membre contribuind cu 2 miliarde EUR prin intermediul unor contribuții bilaterale, pentru a lăsa o marjă suficientă în cadrul instrumentelor speciale ale CFM pentru evenimentele neprevăzute din ultimii doi ani ai actualului CFM, precum și pentru finanțarea altor priorități; susține, de asemenea, că, deoarece Instrumentul pentru refugiații din Turcia este o inițiativă nouă în cadrul actualului CFM, el ar trebui finanțat prin alocarea de credite noi; regretă faptul că, în pofida solicitării clare a Parlamentului de a fi pe deplin implicat în procesul decizional privind extinderea Instrumentului pentru refugiații din Turcia, în special pentru a evita repetarea procedurii de înființare a acestuia, până acum nu a fost negociată finanțarea celei de-a doua tranșe aferente instrumentului între Parlament și Consiliu; informează statele membre că Parlamentul are tot dreptul să își asume rolul său de parte componentă a autorității bugetare a Uniunii și că va face acest lucru, așa cum a anunțat deja în mai multe ocazii; regretă profund că Consiliul nu a putut până acum să adopte o poziție comună privind finanțarea Instrumentului pentru refugiații din Turcia, în pofida urgenței umanitare;

17.  remarcă faptul că proiectul de buget pentru 2019 prevede marje foarte limitate sau nicio marjă sub plafoanele CFM la rubricile 1a, 1b, 3 și 4, ca urmare a flexibilității limitate a actualului CFM în ceea ce privește reacția la noile provocări și încorporarea noilor inițiative; își exprimă intenția de a continua să-și mobilizeze dispozițiile privind flexibilitatea din cadrul CFM revizuit, ca parte a procesului de modificare;

18.  este preocupat în continuare de posibilitatea reapariției problemei legate de acumularea facturilor neplătite către sfârșitul actualului CFM; ia act de majorarea moderată a creditelor de plată cu 2,7 % peste bugetul 2018, în principal ca urmare a FAMI, FSI și a Instrumentul pentru refugiații din Turcia; ia act de marja propusă de 19,3 miliarde EUR în cadrul plafonului de plată; invită Comisia să rămână vigilentă cu privire la evoluția plăților, astfel încât să permită autorității bugetare să ia măsurile necesare pentru a evita, în timp util, o acumulare anormală de restanțe; își exprimă convingerea că credibilitatea UE este legată și de capacitatea sa de a asigura un nivel adecvat al creditelor de plată în cadrul bugetului UE pentru a-și îndeplini angajamentele;

Subrubrica 1a – Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

19.  constată că, în comparație cu 2018, propunerea Comisiei pentru 2019 corespunde unei creșteri cu +3,9 %, până la 22 860 milioane EUR, a angajamentelor de la subrubrica 1a; remarcă faptul că Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei și Erasmus+ reprezintă o parte importantă a acestei majorări, creditele de angajament aferente crescând cu 8,5%, 36,4%, 7,8% și, respectiv, 10,4 %; subliniază, însă, că aceste majorări corespund, în mare parte, programării financiare și, prin urmare, nu reprezenta majorări suplimentare;

20.  reamintește că programele legate de cercetare și inovare, cum ar fi Orizont 2020, sunt esențiale pentru crearea de locuri de muncă și pentru competitivitate în Europa; îndeamnă Comisia să reflecte acest lucru în prioritățile sale; care să se acorde un nivel adecvat al finanțării pentru programele legate de cercetare și inovare; subliniază, îndeosebi, că ar trebui sprijinite în acest domeniu statele membre care se confruntă cu dificultăți economice și financiare;

21.  reamintește că noile inițiative din ultimii câțiva ani, cum ar fi FEIS (I și II), Wifi4EU și Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) au fost realizate în detrimentul mai multor programe de la subrubrica 1a, care au fost grav afectate de realocări, și anume Orizont 2020, MIE, Galileo, ITER, Copernicus și EGNOS;

22.  subliniază că Erasmus+ rămâne principalul program care stimulează mobilitatea tinerilor la toate nivelurile de educație și formare profesională și care încurajează tinerii să participe la democrația europeană; reamintește că trebuie depuse eforturi administrative pentru a mări accesul al Erasmus+ și că volumul de cereri eligibile depășește cu mult bugetul actual; consideră, prin urmare, că pachetul pentru Erasmus+ ar trebui să poată satisface cererile eligibile pentru acest program, în special cele legate de învățarea pe tot parcursul vieții;

23.  remarcă cu îngrijorare discuțiile despre finanțarea Corpului european de solidaritate (CES), care confirmă temerea Parlamentului că noile inițiative ar putea din nou să fie finanțate în detrimentul programelor performante existente; constată, de asemenea, cu îngrijorare precedentul stabilit de rezultatul procedurii trilogului, care nu oferă claritate privind sursele de finanțare a inițiativei, urmând ca procedura bugetară anuală să aducă mai multe clarificări; se așteaptă ca Comisia să aplice acordul într-un mod care să reflecte pe deplin discuțiile din trilog și spiritul acordului;

24.  salută faptul că acordul la care s-a ajuns cu privire la finanțarea Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării prevede reduceri mult mai scăzute pentru programele de la subrubrica 1a decât cele propuse inițial de către Comisie; este, însă, preocupat de faptul că Consiliul pare să pună un accent mai mare pe menținerea unor marje decât pe asigurarea unei finanțări suficiente în domeniile pe care el însuși le consideră ca priorități importante;

25.  salută alocarea sumei de 500 de milioane EUR pentru EDIDP pentru anii 2019 și 2020; remarcă faptul că, potrivit estimărilor Serviciului de Cercetare al Parlamentului European, lipsa de cooperare dintre industriile naționale în acest domeniu costă UE 10 miliarde EUR anual; consideră că apărarea este un exemplu clar al modului în care ar putea fi obținută o mai mare eficiență transferând către UE unele competențe și acțiuni realizate în prezent de statele membre și creditele corespunzătoare; subliniază că acest lucru ar avea ca rezultat demonstrarea valorii adăugate europene și ar face posibilă limitarea sarcinii totale a cheltuielilor publice din UE;

26.  salută propunerea de creare a întreprinderii europene comune pentru calculul de înaltă performanță, care va promova cea mai nouă infrastructură de date și de calcul de înaltă performanță, va sprijini dezvoltarea tehnologiilor sale și aplicarea într-o gamă largă de domenii, în beneficiul oamenilor de știință, al industriei și al sectorului public;

Subrubrica 1b – Coeziune economică, socială și teritorială

27.  ia act de faptul că valoarea totală a creditelor de angajament pentru subrubrica 1b este de 57 113,4 milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 2,8 % față de bugetul 2018; remarcă, totodată, că suma propusă de 47 050,8 milioane EUR în credite de plată este cu 1,1% mai mare decât în 2018;

28.  salută faptul că programele din perioada 2014-2020 vor intra într-un ritm normal de derulare și reiterează că, în viitor, trebuie să se evite orice acumulare „anormală” de facturi neplătite; salută, de asemenea, faptul că au fost desemnate marea majoritate a autorităților naționale de management; invită Comisia și statele membre să soluționeze toate problemele restante pentru ca implementarea să se desfășoare în bune condiții;

29.  reamintește că, în urma revizuirii previziunilor de către statele membre, bugetul rectificativ nr. 6/2017 a redus creditele de plată de la subrubrica 1b cu 5.9 miliarde EUR; își exprimă speranța sinceră că atât autoritățile naționale, cât și Comisia și-au îmbunătățit estimarea nevoilor de plată în bugetul 2019 și că nivelul propus al creditelor de plată va fi executat integral;

30.  subliniază că, într-o epocă a dezvoltare tehnologică rapidă - inclusiv în domenii cum ar fi IA - decalajul dintre regiunile cu dezvoltare rapidă și cele mai puțin dezvoltate s-ar putea accentua dacă impactul fondurilor structurale nu este întărit prin condiționalități legate de eficiență;

31.  ia act de propunerea Comisiei de a finanța în continuare YEI și de propunerea de a aloca suma de 233,3 milioane EUR din marja globală pentru angajamente; reamintește că orice creștere a alocării specifice pentru YEI ar trebui să fie în concordanță cu sumele corespunzătoare din cadrul Fondului social european (FSE); reamintește angajamentul asumat de Comisie în cadrul procedurii de conciliere privind bugetul 2018 de a prezenta cât mai rapid revizuirea Regulamentului privind dispozițiile comune (RDC), pentru a include creșterea prevăzută pentru YEI în 2018; subliniază faptul că Comisia nu și-a onorat angajamentul și îi cere să explice în detaliu motivele întârzierii în prezentarea revizuirii CPR;

32.  se angajează ca, pentru a înlesni o creștere ambițioasă a creditului bugetar pentru inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” în 2019 și fără a submina alte programe din cadrul FSE în statele membre, să adopte rapid noua legislație privind YEI și FSE, posibil prin eliberarea statelor membre de obligația de a vărsa partea lor corespunzătoare de credite bugetare în cadrul FSE dedicate ocupării forței de muncă, cu condiția strictă ca modificările propuse să nu absolve statele membre de angajamentele financiare deja asumate în această chestiune și să nu implice o scădere în termeni generali a creditelor bugetare ale UE destinate combaterii șomajului în rândul tinerilor;

Rubrica 2 – Creștere economică sustenabilă: resursele naturale

33.  ia act de suma propusă de 59 991,1 milioane EUR în credite de angajament (+ 1,2 % față de 2018) și de suma de 57 790,4 milioane EUR (3 %) în credite de plată la rubrica 2; remarcă faptul că cheltuielile aferente FEGA pentru 2019 sunt estimate la 44 162,5 milioane EUR, sumă mai mică decât cea prevăzută în bugetul 2018 (- 547,9 milioane EUR);

34.  constată că Comisia a lăsat o marjă de 344,9 milioane EUR în plafonul rubricii 2; atrage atenția asupra faptului că volatilitatea crescută a piețelor agricole ar putea justifica recurgerea la această marjă, așa cum s-a întâmplat în cazul interdicției impuse Rusiei; invită Comisia să se asigure că marja rămasă în cadrul plafoanelor este suficientă pentru a face față oricăror crize care ar putea apărea;

35.  observă că anumite măsuri legate de interdicția impusă Rusiei și incluse în bugetul 2018 nu vor fi extinse (de exemplu, pentru fructe și legume, în cazul în care situația pieței este în continuare dificilă), deși în sectorul produselor lactate încă există dificultăți pe piață; așteaptă cu interes scrisoarea rectificativă a Comisiei, ce urmează a fi prezentată în luna octombrie și care ar trebui să se bazeze pe informații actualizate privind finanțarea FEGA pentru a verifica nevoile reale din sectorul agricol; subliniază că numărul de cazuri în care este necesară o intervenție pe piață în temeiul FEGA sunt în continuare limitate și nu reprezintă decât o parte relativ mică din FEGA (în jur de 5,9 %);

36.  subliniază că o parte din soluția pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor o constituie sprijinirea corespunzătoare a tinerilor din zonele rurale; regretă că Comisia nu a propus creșterea liniei bugetare pentru tinerii fermieri;

37.  subliniază că aplicare a FEPAM este în curs de accelerare și că ar trebui să se apropie de un ritm normal de derulare în 2019, după un demaraj lent la începutul perioadei de programare; salută majorarea creditelor de angajament pentru programul LIFE+ (+ 6 %), în conformitate cu programarea financiară; observă faptul că Agenția Europeană de Mediu (AEM) își va asuma responsabilități suplimentare în perioada 2019-2020 în ceea ce privește monitorizarea și raportarea în domeniul mediului, precum verificarea emisiilor de CO2 care provin de la vehiculele grele;

Rubrica 3 – Securitate și cetățenie

38.  constată că, pentru rubrica 3, se propune un total de 3 728,5 milioane EUR în credite de angajament, ceea ce reprezintă o creștere de 6,7 % față de 2018, și că totalul creditelor de plată este de 3 486,4 milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 17 % față de propunerile de anul trecut; subliniază, totuși, că aceste majorări urmează după ani de scădere a nivelurilor de finanțare și că finanțarea globală pentru diferite domenii esențiale, cum ar fi migrația, gestionarea frontierelor sau securitatea internă, reprezintă în continuare numai 2,3 % din totalul cheltuielilor UE propuse în 2019; aduce în discuție suma propusă de 281,2 milioane EUR în credite de angajament pentru susținerea migrației legale în Uniune, promovarea integrării efective a resortisanților țărilor terțe și consolidarea unor strategii corecte și efective de returnare, sumă care reprezintă o scădere cu 14,4 % în 2018; invită Comisia să furnizeze explicații suplimentare cu privire la motivele acestei reduceri;

39.  remarcă faptul că, pentru al patrulea an consecutiv, au fost epuizate toate marjele disponibile în cadrul plafonului rubricii 3, ceea ce demonstrează că, așa cum stau lucrurile în prezent, bugetul UE nu are pe deplin capacitatea de face față amplelor și gravelor provocări actuale în materie de migrație și securitate cu care se confruntă Uniunea; salută, în acest sens, mobilizarea propusă a Instrumentului de flexibilitate pentru a pune la dispoziție suma de 927,5 milioane EUR sub formă de credite de angajament;

40.  preconizează că presiunea asupra sistemelor de migrație și de azil din unele state membre, precum și asupra frontierelor lor, va rămâne ridicată în 2019 și îndeamnă Uniunea să rămână vigilentă în ceea ce privește orice nevoi viitoare neprevăzute în aceste zone; solicită în această privință o consolidare a mijloacelor de control la frontierele externe și, în acest context, alocarea de resurse și personal adecvate pentru agențiile UE care se ocupă cu aceste lucruri; reafirmă că rezolvarea cauzelor profunde ale migrației și ale crizei refugiaților reprezintă o soluție sustenabilă pe termen lung, alături de stabilizarea vecinătăților UE, și că investițiile în țările de origine ale migranților și ale refugiaților sunt esențiale pentru realizarea acestui obiectiv;

41.  ia act de faptul că instrumentul care permite acordarea de sprijin umanitar de urgență în Uniune va expira în martie 2019; invită Comisia, având în vedere persistența nevoilor umanitare ale refugiaților și solicitanților de azil în anumite state membre, să evalueze dacă reactivarea și refinanțarea acestui instrument ar fi oportună; subliniază necesitatea unei solidarități mai accentuate față de țările în care se concentrează intrările și solicitanții de azil; subliniază, în același timp, importanța punerii la dispoziție în continuare a finanțării prin intermediul mecanismelor de asistență de urgență din cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI), în special pentru continuarea sprijinului acordat Greciei; consideră că ar trebui să se acorde sprijin financiar și Italiei; invită, prin urmare, Comisia să menționeze motivele care au stat la baza nepropunerii acestui demers; reamintește că Italia este singurul stat membru în care majoritatea populației consideră că nu a beneficiat de apartenența la Uniunea Europeană; regretă scăderea accentuată a creditelor de angajament pentru a doua componentă a FAMI, „Susținerea migrației legale în Uniune, promovarea integrării efective a resortisanților țărilor terțe și consolidarea strategiilor echitabile și eficace în materie de returnare”;

42.  consideră că, în contextul numeroaselor preocupări legate de securitate, inclusiv al evoluției formelor de radicalizare, de criminalitate informatică, de violență și de terorism care depășesc capacitatea de răspuns a statelor membre, bugetul UE ar trebui să încurajeze cooperarea în materie de securitate cu ajutorul agențiilor UE înființate; se întreabă, în acest sens, în ce măsură acest context de securitate cu grad ridicat de risc este compatibil cu scăderea semnificativă propusă a creditelor de angajament (-26,6 %) pentru Fondul pentru securitate internă (FSI); subliniază că cheltuielile în acest domeniu sunt eficiente numai dacă sunt eliminate obstacolele nejustificate din calea cooperării intra-europene și a schimbului de informații specifice, împreună cu aplicarea integrală a oricăror prevederi de protecție a datelor, conform legislației UE; regretă că Comisia încă nu a prezentat o propunere care să reflecte concret solidaritatea financiară la nivelul UE cu victimele actelor de terorism și familiile acestora și invită Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că acest ajutor este stabilit rapid;

43.  ia act de revizuirea propusă a temeiului juridic al mecanismului de protecție civilă al Uniunii, care, odată adoptat, se preconizează că va avea un impact bugetar major în ultimii doi ani ai actualului CFM, 256,9 milioane EUR urmând să fie suportate doar de la rubrica 3; insistă că este logic ca această îmbunătățire semnificativă a unei politici importante a Uniunii să fie finanțată prin resurse noi și suplimentare; avertizează cu privire la recurgerea la realocări, care sunt în mod evident în detrimentul altor politici și programe valoroase și care funcționează optim;

44.  reconfirmă sprijinul ferm al Parlamentului pentru programele Uniunii în domeniile culturii, justiției, drepturilor fundamentale și cetățeniei; salută majorarea propusă pentru programul „Europa creativă”; insistă, de asemenea, asupra acordării unei finanțări suficiente pentru programul „Europa pentru cetățeni” și pentru inițiative cetățenești europene, în special în perioada premergătoare alegerilor europene;

45.  reamintește sprijinul Parlamentului pentru programele ce vizează drepturile, egalitatea, cetățenia și justiția; subliniază că UE trebuie să-și mențină angajamentul de aplica efectiv drepturile femeilor și ale persoanelor LGBTI;

46.  salută majorarea creditelor de angajament pentru programul „Produse alimentare și hrană pentru animale”, care ar trebui să permită Uniunii să gestioneze în mod eficace orice apariție a unor boli grave la animale și orice organism dăunător plantelor, inclusiv epidemia recentă de gripă aviară care a afectat mai multe state membre în ultimii ani;

47.  invită Comisia să ofere o finanțare adecvată pentru a mări vizibilitatea alegerilor pentru Parlamentul European din 2019 și să mărească numărul de relatări de presă legate efective de aceste alegeri, în special pentru a face mai bine cunoscut așa-numiții ‘Spitzenkandidaten’ (candidații cap de listă la președinția Comisiei);

Rubrica 4 – Europa globală

48.  ia act de creșterea generală a finanțării propuse pentru rubrica 4, care se ridică la 11 384,2 milioane EUR (+13,1 % față de bugetul 2018) sub formă de credite de angajament; ia act de faptul că această creștere este legată în primul rând de finanțarea celei de a doua tranșe a IRT, pentru care Comisia propune mobilizarea marjei globale pentru angajamente (1 116,2 milioane EUR); constată că această propunere ar avea ca rezultat absența unei marje în cadrul plafonului pentru rubrica 4;

49.  invită statele membre să furnizeze contribuții mai mari la Fondul fiduciar de urgență pentru Africa, la Fondul Madad și la Fondul european pentru dezvoltare durabilă, pentru a sprijini stabilizarea regiunilor aflate în criză, pentru a acorda ajutor refugiaților și pentru a stimula dezvoltarea socială și economică pe continentul african și în țările europene vecine;

50.  este în continuare convins că provocările cu care se confruntă acțiunea externă a UE impun o finanțare continuă, ce depășește volumul actual al rubricii 4; consideră că noile inițiative ar trebui finanțate prin credite noi și că toate opțiunile de flexibilitate ar trebui utilizate pe deplin; respinge, cu toate acestea, propunerea de a finanța prelungirea IRT, întrucât aceasta ar limita considerabil atât posibilitățile de finanțare a altor domenii prioritare de la rubrica 4, cât și rolul esențial pe care îl joacă bugetul UE în acordarea de ajutor persoanelor aflate în dificultate și promovarea valorilor fundamentale;

51.  salută majorările destinate proiectelor din domeniul migrației legate de ruta central-mediteraneeană, precum și majorarea moderată a componentei estice a Instrumentului european de vecinătate (IEV) și realocarea priorităților din cadrul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD) Orientului Mijlociu; cere alocarea unor resurse financiare suficiente UNRWA, pentru a asigura acordarea unui sprijin continuu refugiaților palestinieni din regiune, având în vedere recenta decizie a SUA de a sista contribuția acordată de aceasta agenției;

52.  salută creșterea sprijinului acordat acțiunilor regionale în Balcanii de Vest; consideră, totuși, că ar trebuie să se acorde mai mult sprijin pentru reformele politice; regretă creșterea sprijinului acordat reformelor politice în Turcia (IPA II) și pune sub semnul întrebării alinierea acesteia la decizia autorității bugetare de a reduce creditele pe această linie pentru exercițiul bugetar curent; își reiterează poziția potrivit căreia a solicitat ca fondurile destinate autorităților turce în cadrul IPA II să fie condiționate de îmbunătățirile din domeniul drepturilor omului, al democrației și al statului de drept; cere ca creditele pe această linie, până la realizarea acestor îmbunătățiri și cunoscând spațiul limitat de manevră, să fie redirecționate în întregime către actorii societății civile în vederea aplicării măsurilor de sprijinire a obiectivelor ce vizează statul de drept, democrația, drepturile omului și libertatea mass-mediei; susține tendința generală a reformelor politice de a reduce alocările pentru Turcia;

53.  subliniază scăderea vizibilă a provizioanelor care urmează să fie plătite din bugetul 2019 pentru alimentarea Fondului de garantare pentru acțiuni externe, gestionat de Banca Europeană de Investiții (BEI), precum și reducerea substanțială a cuantumului planificat al granturilor de asistență macrofinanciară (AMF) din cauza unei scăderi a valorii totale a împrumuturilor în curs de derulare ale BEI față de ceea ce se estimase anterior, precum și a unei scăderi a plăților AMF, în comparație cu ultima programare financiară;

54.  își reafirmă sprijinul deplin pentru angajamentele asumate de UE la conferințele de la Bruxelles privind Siria, confirmând angajamentele sale anterioare; este de acord cu consolidarea IEV și a ajutorului umanitar cu câte 120 de milioane EUR fiecare pentru a îndeplini acest angajament în 2019;

55.  își reiterează sprijinul pentru alocarea de mijloace financiare adecvate pentru comunicarea strategică a UE, care vizează combaterea campaniilor de dezinformare și a atacurilor cibernetice, precum și promovarea unei imagini obiective a Uniunii în afara granițelor acesteia;

Rubrica 5 – Administrație

56.  constată că, la rubrica 5, cheltuielile prevăzute sunt majorate cu 3,0 % față de bugetul 2018, până la 9 956,9 milioane EUR (+ 291,4 milioane EUR) în credite de angajament; remarcă faptul că, ca și în cazul exercițiului bugetar anterior, creșterea este determinată în principal de evoluția pensiilor (+ 116,7 milioane EUR), ceea ce reprezintă 20,2 % din cheltuielile de la rubrica 5; observă că proporția cheltuielilor administrative din proiectul de buget rămâne neschimbată, situându-se la un nivel de 6,0 % pentru creditele de angajament;

57.   recunoaște eforturile depuse de Comisie pentru a integra toate posibilitățile de a face economii și raționalizări în cheltuielile nesalariale pentru bugetul propriu; observă că evoluția cheltuielilor Comisiei (+ 2,0 %) se datorează, în mare parte, adaptării automate a cheltuielilor salariale și a angajamentelor contractuale; constată, de asemenea, redistribuirea internă a personalului Comisiei pentru a-și îndeplini noile priorități;

58.  constată că marja efectivă se ridică la 575,2 milioane EUR în cadrul plafonului, după ce au fost luate în considerare cele 253,9 de milioane EUR pentru utilizarea marjei pentru situații neprevăzute mobilizată în 2018; consideră că marja este importantă în termeni nominali și consideră că aceasta reflectă eforturile depuse de Comisie, în special pentru a îngheța evoluția cheltuielilor nesalariale; consideră că un efort suplimentar pentru stabilizarea sau reducerea cheltuielilor administrative ale Comisiei ar putea conduce la o amânare a unor investiții importante sau ar putea periclita funcționarea adecvată a administrației;

Proiecte pilot – acțiuni pregătitoare

59.  subliniază importanța proiectelor pilot (PP) și a acțiunilor pregătitoare (AP) ca instrumente pentru formularea unor priorități politice și introducerea unor noi inițiative care s-ar putea transforma în activități și programe permanente ale UE; intenționează să procedeze la identificarea unei combinații echilibrate de PP și AP, care să reflecte prioritățile politice ale Parlamentului și care să ia în considerare o evaluare preliminară corespunzătoare și în timp util efectuată de Comisie; constată că, în cadrul propunerii actuale, marjele aferente anumitor rubrici sunt limitate, uneori chiar inexistente, și intenționează să analizeze prin ce modalități ar fi posibil să se permită finanțarea unor eventuale PP-PA, fără a fi afectate alte priorități politice;

Agenții

60.  remarcă creșterea generală în proiectul de buget 2019 a alocărilor pentru agențiile descentralizate, de +10,8 % (fără a ține cont de veniturile alocate) și de + 259 posturi suplimentare; salută faptul că, pentru majoritatea agențiilor, bugetul propriu este majorat, în timp ce contribuția UE scade; observă, în acest sens, că Parlamentul analizează în prezent toate posibilitățile de a continua extinderea finanțării prin taxe a agențiilor descentralizate; constată cu satisfacție că agențiile cu „sarcini noi” (ESMA, eu-LISA și FRONTEX) beneficiază de o majorare semnificativă a creditelor și a personalului prevăzut în organigramă; solicită sprijin financiar suplimentar pentru agențiile care se ocupă de provocările în materie de migrație și securitate; consideră că Europol și Eurojust ar trebui să fie consolidate și mai mult și că EASO ar trebui să beneficieze de o finanțare adecvată pentru a se transforma în Agenția europeană pentru azil;

61.  reafirmă că obiectivul de reducere cu 5 % a personalului a fost atins cu succes și subliniază că, având în vedere analiza rapidă efectuată de Curtea de Conturi, această practică nu a avut neapărat rezultatele preconizate; consideră că agențiile descentralizate trebuie evaluate utilizând o abordare de la caz la caz; salută adoptarea de către toate instituțiile a recomandărilor grupului de lucru interinstituțional;

62.  salută crearea a două noi organisme ale UE care pot fi considerate agenții descentralizate, Parchetul European (EPPO) și Autoritatea Europeană a Muncii (ELA); ia act de faptul că creditele corespunzătoare Autorității Europene a Muncii au fost puse în rezervă până la finalizarea procedurii legislative; remarcă faptul că Parchetul European își are sediul la Luxemburg și solicită acestuia să prezinte celor două ramuri ale autorității bugetare toate informațiile cu privire la politica sa imobiliară, în conformitate cu Regulamentul financiar; consideră că noile agenții trebuie să fie create prin alocarea de resurse și posturi noi, evitând orice fel de redistribuire, cu excepția cazului în care se demonstrează clar că anumite activități sunt transferate în întregime de la Comisie sau alte organisme existente, cum ar fi Eurojust, către noile agenții; ia act de faptul că Eurojust rămâne competentă pentru a trata dosarele PIF, în strânsă cooperare cu EPPO, fiind pe deplin angajată, în același timp, în asigurarea sprijinului operațional pentru statele membre în combaterea criminalității organizate, a terorismului, a criminalității cibernetice și a introducerii ilegale de migranți; reamintește dispozițiile prevăzute în Abordarea comună privind agențiile descentralizate nou-create;

63.  preconizează că negocierile privind bugetul 2019 se vor baza pe principiul potrivit căruia ambele componente ale autorității bugetare se angajează să înceapă cât mai devreme negocierile și să folosească din plin intervalul de timp al întregii perioade de conciliere, oferind totodată un nivel de reprezentare care asigură un veritabil dialog politic;

64.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(2)

JO L 347, 20.12.2013, p. 884.

(3)

JO L 163, 24.6.2017, p. 1.

(4)

JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

(5)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0089.


ANEXĂ: DECLARAȚIE COMUNĂ REFERITOARE LA CALENDARUL PROCEDURII BUGETARE ȘI LA MODALITĂȚILE DE FUNCȚIONARE A COMITETULUI DE CONCILIERE ÎN 2018

A.  În conformitate cu partea A din anexa la Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, Parlamentul European, Consiliul și Comisia convin asupra următoarelor date-cheie ale procedurii bugetare aferente exercițiului financiar 2019:

1.  Comisia se va strădui să prezinte situația estimărilor pentru 2019 până la sfârșitul lunii mai;

2.  în dimineața zilei de 12 iulie, va fi convocat un trilog înainte de lectura în Parlamentul European;

3.  Consiliul va depune eforturi pentru a-și adopta poziția și pentru a o transmite Parlamentului European până în săptămâna 37 (a treia săptămână a lunii septembrie), pentru a facilita ajungerea în timp util la un acord cu Parlamentul European;

4.  Comisia pentru bugete a Parlamentului European va depune eforturi pentru a vota amendamentele la poziția Consiliului cel târziu până la sfârșitul săptămânii 41 (jumătatea lunii octombrie);

5.  în dimineața zilei de 18 octombrie, va fi convocat un trilog înainte de lectura în Parlamentul European;

6.  Parlamentul European va vota în plen cu privire la poziția sa în săptămâna 43 (ședința plenară din 22-25 octombrie);

7.  perioada de conciliere va începe la 30 octombrie. În conformitate cu dispozițiile articolului 314 alineatul (4) litera (c) din TFUE, perioada de timp disponibilă pentru conciliere va expira la 19 noiembrie 2018;

8.  comitetul de conciliere se va reuni în dimineața zilei de 7 noiembrie la Parlamentul European și la 16 noiembrie la Consiliu, iar, ulterior, se poate reuni din nou dacă este cazul; reuniunile comitetului de conciliere vor fi pregătite prin trilog(uri). Un trilog este programat pentru 7 noiembrie dimineața. Pe parcursul perioadei de conciliere de 21 de zile ar putea fi convocate triloguri suplimentare, inclusiv, eventual, la 14 noiembrie (Strasbourg).

B.  Modalitățile de funcționare a comitetului de conciliere figurează în partea E a anexei la Acordul interinstituțional menționat mai sus.


AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (19.6.2018)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2019

(2018/2024(BUD))

Raportoare pentru aviz: Marita Ulvskog

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază faptul că bugetul pentru 2019 ar trebui să contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 în domeniul afacerilor sociale și ocupării forței de muncă, care sunt departe de a fi îndeplinite, și la punerea în aplicare cu succes a Pilonului european al drepturilor sociale, în special în ceea ce privește combaterea șomajului în rândul tinerilor și a șomajului pe termen lung, a inegalităților, excluziunii sociale și sărăciei; accentuează, în acest sens, că bugetul pentru 2019 nu poate fi înțeles în afara contextului cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020;

2.  reamintește că redresarea solidă și creșterea sustenabilă sunt factori-cheie pentru crearea de locuri de muncă de calitate, în condiții decente, creșterea prosperității partajate și susținerea convergenței sociale ascendente și că fondurile structurale și de investiții europene ar trebui orientate cu mai multă eficacitate către crearea de locuri de muncă, promovarea creșterii favorabile incluziunii, stimularea coeziunii sociale și teritoriale, sprijinirea reformelor structurale, reducerea inegalităților și promovarea măsurilor de perfecționare și de învățare pe tot parcursul vieții; subliniază importanța cercetării și inovării pentru stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă;

3.  subliniază necesitatea de a se pune la dispoziție resurse pentru combaterea sărăciei, în special a sărăciei din rândul copiilor, și pentru sprijinirea măsurilor menite să satisfacă nevoile de bază ale copiilor, cum ar fi hrana, locuința, educația și asistența medicală;

4.  subliniază importanța finanțării adecvate a programelor și inițiativelor din cadrul CFM 2014-2020 care vizează șomajul, sărăcia și excluziunea socială și, în special, a celor care vizează categoriile cele mai dezavantajate ale societății, precum Fondul social european (FSE), inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”, Fondul european de ajustare la globalizare (FEG), diferitele axe ale Programului pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), inclusiv susținerea IMM-urilor ca sursă de creare de locuri de muncă, precum și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD); insistă, prin urmare, asupra faptului că resursele pentru aceste programe ar trebui majorate în termeni reali pentru bugetul pe 2019 sau cel puțin menținute la nivelurile din anul precedent;

5.  subliniază, în plus, că liniile bugetare care susțin dialogul social european și măsurile pentru partenerii sociali sunt de o importanță crucială în ceea ce privește consolidarea implicării partenerilor sociali, de exemplu în semestrul european și în punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale; consideră că această finanțare este, prin urmare, esențială;

6.  semnalează că lipsa de perspective pentru tineri constituie o urgență socială foarte reală în anumite regiuni, ceea ce impune soluții inovatoare și specifice, care trebuie aplicate în mod prompt, pentru a aduce îmbunătățiri concrete pe termen scurt; se așteaptă, așadar, ca bugetul pentru 2019 să dea în continuare dovadă de multă ambiție în combaterea șomajului în rândul tinerilor;

7.  se angajează să adopte rapid noua legislație privind inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” și FSE pentru a facilita o creștere ambițioasă a creditelor pentru inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” în 2019 fără a submina alte programe derulate în cadrul FSE în statele membre, eventual, scutind statele membre de obligația lor de a contribui în mod egal la creditele FSE dedicate locurilor de muncă pentru tineri, cu condiția ca modificările propuse să nu permită statelor membre să fie scutite de angajamentele financiare pe care și le-au asumat deja în acest domeniu, și nici să implice o scădere în termeni generali a creditelor bugetare ale UE destinate combaterii șomajului în rândul tinerilor;

8.  recunoaște că Garanția pentru tineret reprezintă un progres în domeniul combaterii șomajului în rândul tinerilor; observă totuși că dovezile recente arată că Garanția pentru tineret nu are, în anumite zone, rezultatele dorite în ritmul așteptat, din motive ce nu țin de schema în sine, ci de punerea ei în aplicare, în principal din cauză că anumite guverne naționale nu au dorit să ajungă la un compromis și nu au arătat voința politică, partenerii sociali și autoritățile regionale și locale nu s-au implicat, ofertele au avut o calitate îndoielnică și nu s-a reușit integrarea efectivă a participanților pe piața muncii după încheierea duratei ofertei;

9.  solicită să se continue eforturile pentru a îmbunătăți punerea în aplicare a inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”, inclusiv asigurându-se faptul că ofertele de locuri de muncă, educație sau formare se potrivesc profilurilor participanților și cerințelor pieței muncii, pentru a le oferi participanților locuri de muncă durabile;

10.  solicită Comisiei să lanseze un plan de urgență pentru încadrarea în muncă a tinerilor, complementar inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”, cu un buget de 500 de milioane EUR, pentru a sprijini punerea în aplicare a programelor de ocupare a forței de muncă de calitate, care promovează crearea de locuri de muncă și oportunitățile antreprenoriale în regiunile europene unde rata șomajului în rândul tinerilor depășește 40 %; subliniază că această schemă ar trebui să finanțeze inovarea, calitatea și bunele practici și să răsplătească proiectele cu cel mai înalt nivel de calitate și sustenabilitate în ceea ce privește crearea de locuri de muncă pentru tinerii sub 30 de ani;

11.  constată că creditele de plată din bugetul pe 2018 au fost suficiente până acum pentru a acoperi cererile de plată ale statelor membre și, conform prognozei Comisiei Europene, se preconizează că vor corespunde nevoilor anuale ale acestora, spre deosebire de anii precedenți ai actualei perioade de programare, când fondurile structurale nu erau absorbite atât de rapid cum s-a anticipat; relevă faptul că, drept urmare, este necesar ca bugetul pe 2019 să asigure credite de plată adecvate; observă că rata scăzută a absorbției se datorează, în parte, barierelor administrative; solicită, prin urmare, să fie reduse și mai mult barierele administrative, pentru se facilita accesul la fonduri;

12.  insistă asupra asigurării unor credite de angajament și, mai ales, a unor credite de plată adecvate pentru FSE în bugetul pe 2019, dat fiind faptul că FSE intră într-o perioadă de implementare intensă, iar numărul cererilor de plată din partea statelor membre va crește;

13.  reamintește că principiul proporționalității trebuie să prevaleze în gestionarea și controlul programelor structurale; invită Comisia și statele membre să analizeze posibilitățile unui sistem de solicitări online pentru managerii de proiecte care să aducă o mai mare simplificare administrativă;

14.  invită Comisia să identifice și să monitorizeze mai bine finanțarea alocată mobilității profesionale în cadrul EaSI și al FSE și să garanteze complementaritatea și monitorizarea mai bună a randamentului fondurilor și, drept urmare, a utilizării eficiente și eficace a acestora, în conformitate cu raportul special nr. 06/2018 al Curții de Conturi a Uniunii Europene;

15.  reiterează faptul că proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare reprezintă instrumente foarte utile pentru inițierea de noi activități și politici; subliniază faptul că o serie de idei prezentate de către Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale au fost puse în aplicare cu succes ca proiecte-pilot sau acțiuni pregătitoare; solicită informarea detaliată și sistematică a Parlamentului European cu privire la etapele diferite de punere în aplicare a proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare de către Comisie și invită Comisia ca, la rândul său, să implementeze rapid aceste proiecte și acțiuni și să respecte conținutul acestora, astfel cum a fost convenit și aprobat de Parlament și de Consiliu;

16.  subliniază contribuția importantă a tuturor agențiilor din domeniul ocupării forței de muncă și al afacerilor sociale (Cedefop, ETF, Eurofound, EU-OSHA) la abordarea unei game variate de chestiuni sociale și privind ocuparea forței de muncă; subliniază, în acest context, că sarcinile acestora se înmulțesc constant și că, drept urmare, ele trebuie să dispună de resursele financiare și umane necesare pentru a-și îndeplini misiunea și a garanta cele mai bune rezultate cu scopul de a sprijini obiectivele legislative și în materie de politici ale UE; sprijină înființarea Autorității Europene a Muncii, a cărei activitate se preconizează că va începe în 2019; subliniază necesitatea de a oferi finanțare suplimentară pentru a asigura alocarea de resurse financiare suficiente pentru înființarea acesteia, iar acest lucru nu poate fi realizat prin redistribuirea alocărilor de la alte agenții legate de ocuparea forței de muncă și afacerile sociale;

17.  își reiterează îngrijorarea cu privire la impactul bugetar negativ al creșterii coeficientului de țară al Irlandei, care riscă tot mai mult să submineze capacitatea financiară a Eurofound de a-și îndeplini mandatul; se așteaptă ca instituțiile Uniunii să ia măsuri pentru a compensa efectele acestei creșteri, după cum s-a cerut în raportul Eurofound de descărcare de gestiune pe 2016; insistă că este nevoie de finanțare suplimentară pentru a menține nivelul cercetărilor realizate de agenție, în special pentru a garanta continuarea activității privind sondajele paneuropene.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

19.6.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

37

7

3

Membri titulari prezenți la votul final

Laura Agea, Guillaume Balas, Enrique Calvet Chambon, Ole Christensen, Michael Detjen, Lampros Fountoulis, Elena Gentile, Czesław Hoc, Rina Ronja Kari, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Kostadinka Kuneva, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Javi López, Thomas Mann, Dominique Martin, Anthea McIntyre, Miroslavs Mitrofanovs, Emilian Pavel, João Pimenta Lopes, Georgi Pirinski, Marek Plura, Dennis Radtke, Sofia Ribeiro, Robert Rochefort, Claude Rolin, Siôn Simon, Romana Tomc, Yana Toom

Membri supleanți prezenți la votul final

Georges Bach, Heinz K. Becker, Rosa D’Amato, António Marinho e Pinto, Edouard Martin, Ivari Padar, Evelyn Regner, Anne Sander, Joachim Schuster, Michaela Šojdrová, Ivo Vajgl, Kosma Złotowski

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Malin Björk, Karoline Graswander-Hainz, Jytte Guteland, Angelika Mlinar, Keith Taylor

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

37

+

ALDE

Enrique Calvet Chambon, António Marinho e Pinto, Angelika Mlinar, Robert Rochefort, Yana Toom, Ivo Vajgl

GUE/NGL

Kostadinka Kuneva

PPE

Georges Bach, Heinz K. Becker, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Thomas Mann, Marek Plura, Dennis Radtke, Sofia Ribeiro, Claude Rolin, Anne Sander, Michaela Šojdrová, Romana Tomc

S&D

Guillaume Balas, Ole Christensen, Michael Detjen, Elena Gentile, Karoline Graswander-Hainz, Jytte Guteland, Javi López, Edouard Martin, Ivari Padar, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Evelyn Regner, Joachim Schuster, Siôn Simon

VERTS/ALE

Miroslavs Mitrofanovs, Keith Taylor

7

-

ECR

Czesław Hoc, Anthea McIntyre, Kosma Złotowski

ENF

Dominique Martin

GUE/NGL

Malin Björk, Rina Ronja Kari, João Pimenta Lopes

3

0

EFDD

Laura Agea, Rosa D’Amato

NI

Lampros Fountoulis

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (21.6.2018)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2019

(2018/2024(BUD))

Raportor pentru aviz: Ramón Luis Valcárcel Siso

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază rolul important pe care îl joacă atât agricultura, cât și dezvoltarea rurală în vederea realizării mai multor obiective ale Uniunii în materie de securitate alimentară, creștere economică durabilă, bunul tratament aplicat animalelor, creare de locuri de muncă, silvicultură, combatere a schimbărilor climatice, inovare și echilibru de mediu și teritorial; subliniază faptul că agricultura și dezvoltarea rurală reprezintă o componentă importantă a bugetului total al UE și subliniază necesitatea unei finanțări susținute a acestor domenii; reamintește că cheltuielile cu agricultura au scăzut și că reducerile bugetare efectuate în defavoarea PAC pot avea efecte negative, compromițând procesul de monitorizare și control și periclitând îndeplinirea obiectivelor PAC;

2.  subliniază că este esențial ca fondurile alocate pentru cercetare în sectorul agroalimentar, în special din bugetul Programului Orizont 2020, să rămână pe deplin disponibile, pentru a stimula inovarea în sectorul agricol;

3.  apără stabilitatea bugetului pentru agricultură, astfel că respinge ferm orice reducere în 2019, în special având în vedere crizele grave și volatilitatea prețurilor cu care sectorul agricol s-a confruntat în ultimii ani;

4.  solicită statelor membre să crească contribuțiile la bugetul Uniunii pentru a asigura stabilitatea și pentru a evita posibilitatea declanșării unor crize viitoare în sectorul agricol;

5.  subliniază că este necesară o repartizare mai echitabilă a ajutoarelor directe din cadrul PAC între țări, precum și între marii agricultori și agricultorii mici și mijlocii;

6.  observă că frecvența crizelor și volatilitatea crescută a prețurilor indică necesitatea unui buget mai mare pentru agricultură;

7.  invită Comisia și statele membre să monitorizeze din timp volatilitatea prețurilor la produsele agricole, care are efecte negative asupra veniturilor fermierilor, și să reacționeze prompt și cu eficacitate atunci când este necesar, acordându-le fermierilor direct opțiunea de a combate această volatilitate a prețurilor;

8.  subliniază necesitatea de a inversa tendința pe termen lung de scădere a veniturilor agricultorilor, constatată în ultimele decenii;

9.  își exprimă îngrijorarea și deziluzia după ce a constat dificultățile cu care se confruntă producătorii în găsirea de noi piețe, cu privire la decizia Comisiei Europene de a pune capăt, începând cu 30 iunie 2018, măsurilor de sprijin pentru sectoarele afectate negativ de embargoul rus, fapt care sancționează practic aceste sectoare din cauza unor evenimente independente de voința lor;

10.  solicită Comisiei să își intensifice în continuare eforturile pentru identificarea de noi piețe de desfacere;

11.  subliniază că este important să fie dezvoltate noi piețe, ceea ce va permite menținerea competitivității și îmbunătățirea rezistenței agriculturii europene în fața crizelor de pe piețe, ca în cazul embargoului Rusiei; solicită, prin urmare, acordarea de sprijin financiar pentru noi oportunități de piață;

12.  invită Comisia să adopte o decizie de prelungire a ajutoarelor pentru embargoul impus de Rusia înainte de adoptarea proiectului său legislativ privind bugetul pe 2019 sau, cel mai târziu, în cadrul scrisorii rectificative din toamnă;

13.  își exprimă îngrijorarea cu privire la consecințele bugetare pe care le-ar putea avea asupra bugetului pe 2019 eșecul negocierilor în curs privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană;

14.  atrage atenția asupra volumului importurilor de produse alimentare destinate în prezent pieței Regatului Unit, care ulterior vor trebui absorbite în cadrul pieței unice

15.  invită Comisia, prin urmare, să sprijine agricultura durabilă adaptată la piețele europene și să încurajeze utilizarea unor alternative sigure și ecologice la pesticide și, în consecință, să acorde un sprijin suplimentar pentru astfel de soluții în 2019;

16.  constată din nou lipsa de utilitate a actualei rezerve pentru situațiile de criză și a mecanismului de disciplină financiară, care va însemna, în perspectiva bugetului pe 2019, doar o povară birocratică; constată că, în ultimii ani, agricultura europeană a fost tot mai des expusă crizelor; solicită așadar insistent Comisiei Europene să analizeze punerea în aplicare a unei rezerve cu caracter multianual independentă de plățile directe, care să intervină în cazul supraîncălzirii piețelor și al unor crize majore;

17.  evidențiază că organizațiile de piață trebuie să garanteze o gestiune specifică a cantității pentru a evita o producție excedentară;

18.  invită insistent statele membre și Comisia să consolideze în 2019 măsurile de sprijin pentru tinerii agricultori, pentru a susține schimbul de generații, aflat la un nivel scăzut, și care are un impact pe termen lung asupra agriculturii europene; atrage atenția asupra faptului că ritmul foarte scăzut al schimbului de generații este cauzat, printre altele, de profitabilitatea foarte scăzută și injustă a activităților agricole; consideră că este important, prin urmare, să se simplifice și să se reducă obstacolele birocratice cu care se confruntă tinerii, precum și să se promoveze acele bune practici puse în aplicare cu succes în mai multe state membre și care pot cu adevărat să contribuie la schimbul de generații;

19.  subliniază importanța de a investi în noile tehnologii și inovații pentru a face agricultura europeană mai competitivă și sustenabilă din punct de vedere ecologic; în acest sens, invită Comisia Europeană să elaboreze un buget agricol axat în special pe nevoile fermierilor, precum și obiective politice care să integreze într-o măsură mai mare practici inovatoare și inteligente pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a sectorului agricol din UE.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

20.6.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

35

1

7

Membri titulari prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Richard Ashworth, José Bové, Daniel Buda, Nicola Caputo, Matt Carthy, Michel Dantin, Paolo De Castro, Albert Deß, Diane Dodds, Jørn Dohrmann, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Luke Ming Flanagan, Karine Gloanec Maurin, Beata Gosiewska, Martin Häusling, Esther Herranz García, Jan Huitema, Peter Jahr, Ivan Jakovčić, Zbigniew Kuźmiuk, Norbert Lins, Philippe Loiseau, Mairead McGuinness, Giulia Moi, Ulrike Müller, Maria Noichl, Marijana Petir, Bronis Ropė, Maria Lidia Senra Rodríguez, Czesław Adam Siekierski, Marc Tarabella, Maria Gabriela Zoană, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Franc Bogovič, Karin Kadenbach, Elsi Katainen, Anthea McIntyre, Momchil Nekov, Miguel Viegas

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Krzysztof Hetman

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL

ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

35

+

ALDE

Ivan Jakovčić, Elsi Katainen, Ulrike Müller

ECR

Jørn Dohrmann, Beata Gosiewska, Zbigniew Kuźmiuk, Anthea McIntyre

ENF

Philippe Loiseau

NI

Diane Dodds

PPE

Richard Ashworth, Franc Bogovič, Daniel Buda, Michel Dantin, Albert Deß, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Krzysztof Hetman, Peter Jahr, Norbert Lins, Mairead McGuinness, Marijana Petir, Czesław Adam Siekierski

S&D

Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Nicola Caputo, Paolo De Castro, Karine Gloanec Maurin, Karin Kadenbach, Momchil Nekov, Maria Noichl, Marc Tarabella, Maria Gabriela Zoană

Verts/ALE

José Bové, Martin Häusling, Bronis Ropė

1

-

EFDD

John Stuart Agnew

7

0

ALDE

Jan Huitema

EFDD

Giulia Moi, Marco Zullo

GUE/NGL

Matt Carthy, Luke Ming Flanagan, Maria Lidia Senra Rodríguez, Miguel Viegas

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri


AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație (7.6.2018)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2019

(2018/2024(BUD))

Raportor pentru aviz: Morten Løkkegaard

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că programele din domeniul educației, tineretului, culturii și cetățeniei rămân modalități esențiale pentru a crește, la toate nivelurile, nivelul de conștientizare a identității noastre comune europene;

2.  reamintește, printre altele cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la lansarea acestuia, că Erasmus+ rămâne principalul program de promovare a mobilității tinerilor, după cum reiese din numărul candidaturilor primite, care depășește finanțarea disponibilă; regretă profund că nivelurile de finanțare pentru programul Erasmus + propuse în proiectul de buget 2019 sunt cu mult sub așteptările Parlamentului și nu fac decât să reflecte faptul că și-au atins nivelul maxim pentru actualul cadru financiar multianual (CFM), nereușind să furnizeze nici măcar fondurile complementare restante pentru acest program în cadrul revizuirii CFM; insistă asupra necesității de a crește finanțarea, în special în ceea ce privește formarea continuă și sectorul tineretului, inclusiv educația non-formală, precum și de a asigura un grad de participare mai ridicat al grupurilor vulnerabile, în special a tinerilor cu dizabilități; își reiterează apelul pentru o creștere de cel puțin trei ori a finanțării programului Erasmus+ în următorul CFM, având în vedere popularitatea acestuia și capacitatea sa de a crea un sentiment european de apartenență și de a crește perspectivele de angajare ale tinerilor participanți;

3.  remarcă, de asemenea, că este necesar să i se aloce Corpului european de solidaritate, în prezent în etapa negocierilor, propria linie bugetară și propriile resurse, care să constea în fondurile alocate anterior Serviciului european de voluntariat în cadrul programului Erasmus+, dar și în alte fonduri provenind exclusiv din reporturi;

4.  subliniază importanța programului Europa Creativă în sectorul audiovizual și în cel cultural ale UE; insistă asupra faptului că nivelurile de finanțare trebuie să corespundă ambițiilor acestui program, în special în cazul subprogramului pentru cultură, care este cronic subfinanțat și care întâmpină, drept urmare, dificultăți în a avea o rată de reușită satisfăcătoare, neridicându-se la înălțimea așteptărilor candidaților; subliniază că ratele scăzute de reușită sunt un simptom al unei finanțări insuficiente, care nu corespunde obiectivelor ambițioase ale programului; consideră că consolidarea componentei transsectoriale a programului Europa Creativă i-ar permite Comisiei să-și accelereze eforturile de combatere a știrilor false, atât prin intensificarea activității pentru educația mediatică, cât și prin promovarea dialogului social; consideră, în cele din urmă, că exploatarea sinergiilor dintre Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale și creative ar trebui să continue, inclusiv pentru a permite industriilor culturale și creative să își exprime pe deplin dubla valoare, în protecția și evidențierea diversității culturale și lingvistice europene, și în susținerea creării de locuri de muncă de calitate, generarea unei creșteri sustenabile și stimularea inovării și a producției; insistă pentru realizarea unei contribuții financiare substanțiale din FESI pentru investiții în educație, formare și cercetare, precum și pentru acordarea unui sprijin adecvat sectoarelor culturale și creative; subliniază că acordarea de sprijin sectorial și adaptat este esențială pentru a asigura că sectorul cultural și creativ beneficiază de împrumuturi din FEIS;

5.  ia act de interesul stârnit cu ocazia lansării Anului European al Patrimoniului Cultural 2018; solicită, așadar, ca acțiunile și instrumentele de guvernare legate de Anul European al Patrimoniului Cultural să continue și după 2018 și să fie sprijinite inclusiv prin crearea unor linii de buget dedicate în cadrul altor programe multianuale, cum ar fi programele de cercetare, acțiune externă, coeziune, Erasmus+ și inițiativele pentru digitalizarea patrimoniului cultural, precum și prin includerea în Planul de acțiune pentru competențe digitale;

6.  invită insistent Comisia să efectueze o trecere în revistă completă - care să fie prezentată Parlamentului - a tuturor activităților din cadrul „acțiunilor multimedia”, pentru a se asigura că acestea își îndeplinesc obiectivele principale și că următorul CFM prevede un just echilibru al finanțării diferitelor acțiuni; reamintește că linia „acțiuni multimedia” a fost creată pentru finanțarea acțiunilor generale de informare a cetățenilor cu privire la operațiunile legate de Uniune, pentru a crește vizibilitatea activității instituțiilor sale a deciziilor luate, precum și a etapelor construcției europene. invită insistent Comisia, prin urmare, să finanțeze toate activitățile din această linie care au alte scopuri prin alte linii de buget, mai adecvate; solicită finanțare suplimentară în 2019 pentru a garanta activitățile Euranet Plus în perioada rămasă din CFM; insistă, cu toate acestea, că actuala existență fragilă a rețelei este neviabilă și solicită o bază de finanțare pe termen lung în următorul CFM;

7.  remarcă succesul acțiunii pregătitoare „Subtitrarea emisiunilor TV culturale europene în întreaga Europă”, care realizată în prezent de ARTE Europa și care nu va mai fi eligibilă pentru sprijin de la bugetul UE după 2018; subliniază că acest proiect face posibilă difuzarea conținuturilor culturale europene în cinci (în curând șase) limbi ale UE, adresându-se așadar în limba maternă unui public ce reprezintă circa 70 % dintre cetățenii UE, prin intermediul mai multor platforme mediatice; consideră că proiectul s-a bucurat de un succes remarcabil în rândul publicului și a contribuit semnificativ la îmbunătățirea accesului transfrontalier la conținuturi culturale europene și la promovarea schimburilor intercultural; invită insistent, prin urmare, Comisia să continue susținerea accesului multilingv la programele de calitate pentru un număr mare de cetățeni ai UE, incluzând inițiativa pentru subtitrare într-un program existent sau într-o linie bugetară, de exemplu în programul Europa Creativă;

8.  solicită, dată fiind grava deteriorare a libertății presei și a mass-mediei din Europa, să se asigure, pe perioada rămasă din CFM, continuitatea Centrului pentru pluralismul și libertatea media din Florența (CMPF) și a Centrului european pentru libertatea presei și a mijloacelor de informare în masă din Leipzig (ECPMF) și să li se acorde o finanțare suplimentară în 2019; semnalează că activitățile celor două centre se completează reciproc perfect și îndeamnă insistent Comisia să le asigure o bază de finanțare pe termen lung în următorul CFM pentru a le permite să se dezvolte cât mai independent ca instrumente europene eficace de garantare a libertății și a pluralismului mass-mediei și să le poată oferi ajutor și sprijin jurnaliștilor din situații periculoase;

9.  subliniază valoarea programului „Europa pentru cetățeni” în îmbunătățirea înțelegerii cetățenilor cu privire la UE și în stimularea unui sentiment al cetățeniei, precum și în ceea ce privește sprijinul operațional pe care îl oferă organizațiilor societății civile europene, care au un rol esențial în Uniune și necesită o asistență financiară orientată; își reafirmă angajamentul pentru un nivel de finanțare mai bun al acestui program, utilizând toate mijloacele disponibile pentru a-i crește rata de succes în 2019, anul alegerilor pentru Parlamentul European, dar și pe viitor, asigurând un nivel adecvat de finanțare; reamintește că, contrar insistențelor acestuia, Comisia a redus bugetul pe 2018 al programului „Europa pentru cetățeni” cu 740 000 EUR, în contextul măsurilor financiare de augmentare a inițiativei cetățenești europene (ICE) regretă, așadar, faptul că, conform programării financiare actualizate în ianuarie 2018 de către Comisie, încă 2,5 milioane EUR (1,1 milioane EUR în 2019 și 1,4 milioane EUR în 2020) vor fi redirecționate de la programul „Europa pentru cetățeni” pentru a finanța noua ICE, din actualizare reieșind că acest lucru este prevăzut în propunerea pentru noul regulament referitor la ICE; remarcă faptul că nici propunerea în sine, nici fișa financiară legislativă anexată nu fac referire la vreun impact bugetar asupra programului „Europa pentru cetățeni”; reamintește că Parlamentul trebuie să dispună de toate informațiile atunci când examinează legislația propusă și îi reamintește Comisiei obligația de a comunica aceste informații; își subliniază angajamentul pentru un program „Europa pentru cetățeni” eficient și cu finanțare adecvată, opoziția categorică față de reducerea bugetară propusă și intenția de a o anula în cadrul procedurilor bugetare din 2019 și 2020;

10.  invită insistent Comisia să îmbunătățească sinergiile dintre programele culturale și educaționale și finanțarea disponibilă prin intermediul altor programe și instrumente, în special fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), FEIS și programul Orizont 2020; reamintește, în acest sens, că proiectele legate de cultură și educație au reprezentat cel puțin 11 miliarde EUR în perioadele de programare 2007-2013 și 2014-2020 ale Fondului european de dezvoltare regională;

11.  subliniază rolul esențial jucat de Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) în combaterea șomajului în rândul tinerilor; subliniază nevoia de a finanța YEI corespunzător cu obiectivele acesteia și de a realiza o sinergie îmbunătățită între YEI, Fondul social european și bugetele naționale ale statelor membre;

12.  solicită Comisiei să ofere o finanțare adecvată pentru a crește vizibilitatea alegerilor pentru Parlamentul European din 2019 și să mărească eficacitatea relatărilor din presă privind aceste alegeri, în special pentru a crește gradul de informare privind candidații cap de listă la președinția Comisiei;

13.  subliniază potențialul pe care îl prezintă proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare ca mijloc de testare a diferitelor acțiuni în domeniile de politică ale UE, precum și introducerea unor noi inițiative inovatoare, care s-ar putea materializa în măsuri pe termen lung ale UE;

14.  reamintește că retragerea Regatului Unit din Uniune reprezintă o provocare serioasă pentru Școlile Europene, dată fiind în special mărimea secției de engleză (circa 21 % dintre toți elevii) și predominanța limbii engleze ca limbă secundară (61 % dintre toți elevii din anul școlar 2016-2017); salută progresul obținut până acum în cadrul negocierilor, mai ales acordul provizoriu asupra unei perioade de tranziție, în baza căreia Regatul Unit va rămâne membru al Convenției școlilor europene până la sfârșitul anului școlar 2020-2021; ia act totuși că încă rămân întrebări importante de natură bugetară și educațională cu privire la posibilitatea de a oferi o predare de calitate superioară a limbii engleze și la continuarea recunoașterii bacalaureatului european în Regatul Unit, în ciuda dispozițiilor articolului 120 din proiectul de acord de retragere; îndeamnă Comisia și Consiliul superior să comunice Comisiei pentru cultură și educație planurile acestora pe termen lung de abordare a provocărilor reprezentate de Brexit;

15.  salută eforturile din ultimii ani ale instituțiilor UE pentru a soluționa problema plăților restante; subliniază că întârzierile înregistrate în finalizarea contractelor dintre organismele competente și beneficiari, precum și întârzierea plăților periclitează punerea în aplicare integrală a programelor de către Comisie; remarcă, prin urmare, că majorarea creditelor de angajament trebuie să fie însoțită de o creștere corespunzătoare a creditelor de plată pentru a efectua plățile la timp;

16.  subliniază importanța incluziunii și solicită introducerea interpretării în limbajul semnelor la ședințele plenare ale Parlamentului;

17.  subliniază că este important ca migranții și refugiații să fie integrați și să li se ofere un acces egal la educație, formare și ucenicie în noul lor stat de reședință, precum și la cultura specifică a acestuia, să fie ajutați să se simtă bine-veniți, să se integreze și să se reinstaleze;

18.  recunoaște valoarea socială a patrimoniului natural și cultural deopotrivă și avantajele valorificării potențialului acestuia ca factor de stimulare economică;

19.  subliniază importanța contracarării excluziunii sociale și a integrării persoanelor din medii defavorizate, asigurându-le un acces total și egal la cultură și la educație;

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

7.6.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

0

4

Membri titulari prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Nikolaos Chountis, Silvia Costa, Damian Drăghici, Angel Dzhambazki, Jill Evans, María Teresa Giménez Barbat, Petra Kammerevert, Svetoslav Hristov Malinov, Rupert Matthews, Luigi Morgano, John Procter, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Andrzej Zdrojewski

Membri supleanți prezenți la votul final

Norbert Erdős, Sylvie Guillaume, Morten Løkkegaard, Martina Michels

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

John Flack, Gabriel Mato

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL

ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

19

+

ALDE

María Teresa Giménez Barbat, Morten Løkkegaard

EFDD

Isabella Adinolfi

GUE/NGL

Nikolaos Chountis, Martina Michels

PPE

Andrea Bocskor, Norbert Erdős, Svetoslav Hristov Malinov, Gabriel Mato, Sabine Verheyen, Bogdan Andrzej Zdrojewski

S&D

Silvia Costa, Damian Drăghici, Giorgos Grammatikakis, Sylvie Guillaume, Petra Kammerevert, Luigi Morgano, Julie Ward

Verts/ALE

Jill Evans

0

-

4

0

ECR

John Flack, Rupert Matthews, John Procter

ENF

Dominique Bilde

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri


AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (20.6.2018)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2019

(2018/2024(BUD))

Raportoare pentru aviz: Malin Björk

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât articolul 8 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene prevede faptul că promovarea egalității între bărbați și femei reprezintă un principiu fundamental al UE, integrarea perspectivei de gen și bugetarea de gen devenind, astfel, instrumente importante, în cadrul procesului bugetar, pentru integrarea acestui principiu în politicile, măsurile și acțiunile UE în vederea promovării egalității, combaterii discriminării și sporirii implicării active a femeilor pe piața muncii și în activitățile economice și sociale;

B.  întrucât inegalitatea este o problemă tot mai acută în UE, iar bugetul Uniunii trebuie să fie ajustat din ce în ce mai mult pentru a aduce o contribuție semnificativă la protejarea și dezvoltarea drepturilor sociale, asigurarea accesului la serviciile sociale publice, în special la serviciile de asistență medicală, educație, locuințe și condiții de muncă decente, acordându-se o atenție deosebită îmbunătățirii egalității de gen și a situației femeii și a fetelor;

C.  întrucât stereotipurile continuă să constituie un obstacol pentru femei, nu în ultimul rând pe piața muncii; întrucât promovarea echilibrului între viața profesională și cea privată este benefică atât pentru capacitarea femeilor, cât și pentru dezvoltarea economiei Uniunii;

D.  întrucât egalitatea între femei și bărbați este o condiție ex ante impusă de Regulamentul privind dispozițiile comune, în actualul cadru financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020; subliniază că, într-una dintre declarațiile comune interinstituționale anexate la CFM, se afirmă că procedurile bugetare anuale vor integra elemente legate de dimensiunea de gen, ținând cont de modalitățile în care cadrul financiar general al Uniunii contribuie la sporirea egalității de gen (și asigură integrarea perspectivei de gen);

E.  întrucât, așa cum s-a dovedit, capacitarea femeilor va duce la creștere economică, iar potențialul antreprenorial al femeilor reprezintă o sursă neexploatată de dezvoltare economică și creare de locuri de muncă; întrucât femeile din zonele rurale se confruntă cu provocări specifice în ceea ce privește dezvoltarea propriilor întreprinderi, iar bugetul Uniunii trebuie să fie adaptat pentru a contribui în mod substanțial la îmbunătățirea accesului egal la informații, formare și finanțare;

F.  întrucât independența economică este un factor esențial în emanciparea femeilor; întrucât rata de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor în UE se situează în continuare la un nivel inacceptabil de scăzut, iar potențialul femeilor și al fetelor trebuie să fie dezvoltat în continuare, în special în domeniul economiei digitale și în sectoarele STIM și TIC, pentru a obține o egalitate de gen reală, a depăși stereotipurile de gen și a contribui la dezvoltarea și inovarea economiei;

G.  întrucât numărul femeilor care lucrează în domeniul digital este în scădere, în ciuda cererii crescânde de specialiști TIC și profiluri digitale(1); întrucât, în conformitate cu studiul respectiv, angajarea mai multor femei în domeniul digital ar putea duce la o creștere a PIB-ului cu 16 miliarde EUR anual în UE; întrucât lipsa competențelor digitale și a modelelor pozitive feminine în sectoarele STIM descurajează femeile și fetele să se implice în sectorul tehnologiilor; întrucât sectorul TIC are un potențial semnificativ pentru atingerea unui echilibru adecvat între viața profesională și cea privată, permițându-le femeilor să combine sarcinile profesionale cu îngrijirea copiilor, datorită posibilităților oferite de munca la distanță;

H.  întrucât aproximativ una din trei femei a fost victima violenței fizice și/sau sexuale începând de la vârsta de 15 ani și încă nu există o raportare sistematică suficientă a cazurilor sau a autorilor violenței domestice în UE, fie de teamă, fie din cauza lipsei de informații cu privire la drepturile victimelor; întrucât Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) a estimat că, în UE, costurile violenței în cuplu împotriva femeilor s-ar putea ridica la 109 miliarde EUR pe an(2); întrucât violența de gen împotriva femeilor și a fetelor, precum și împotriva persoanelor LGBTQI reprezintă o încălcare a drepturilor omului care afectează toate categoriile sociale; întrucât este esențial ca, la punerea în aplicare a programului „Drepturi, egalitate și cetățenie”, Daphne să joace un rol cât mai important; întrucât Comisia trebuie să țină seama de necesitatea de a menține niveluri suficiente de finanțare și de a asigura continuitatea acțiunilor și previzibilitatea finanțării în toate domeniile vizate de obiective specifice;

I.  întrucât UE se află în procesul de aderare la Convenția de la Istanbul, care reprezintă o etapă necesară în vederea îmbunătățirii și consolidării eforturilor sale de eradicare a violenței de gen în întreaga Europă; întrucât câteva state membre nu au ratificat totuși această convenție;

J.  întrucât Uniunea și statele sale membre constituie împreună cel mai mare donator la nivel mondial, acoperind mai mult de 50 % din volumul total al asistenței globale; întrucât reducerea asistenței din partea altor donatori în ceea ce privește sănătatea sexuală, reproductivă și drepturile aferente (SRHR) și sănătatea reproductivă a femeilor presupune ca Uniunea și statele sale membre să majoreze finanțarea actuală, în special cea din domeniile cu o anumită dimensiune de gen,

1.  subliniază că bugetarea de gen trebuie să devină parte integrantă a procedurii bugetare în toate etapele sale și în toate liniile bugetare, și nu doar în programele în care impactul de gen este cel mai evident, astfel încât cheltuielile bugetare să devină un instrument eficient în promovarea egalității de gen; solicită din nou mai multe resurse pentru a sprijini drepturile femeilor și ale fetelor, a promova independența economică a acestora și a reduce inegalitățile de gen, inclusiv prin utilizarea instrumentelor existente la nivelul UE și al statelor membre, cum ar fi studiile de impact din perspectiva genului; invită Comisia și Consiliul să utilizeze sistematic bugetarea de gen la nivelul cheltuielilor publice și să aplice integrarea perspectivei de gen în toate liniile bugetare, în special atunci când se va negocia următorul CFM;

2.  regretă faptul că integrarea perspectivei de gen nu este pusă în aplicare în mod consecvent în majoritatea programelor și instrumentelor financiare existente ale UE și în Fondul european pentru investiții strategice (FEIS); invită, prin urmare, Comisia să schimbe situația în următoarea perioadă de programare pentru a asigura o alocare adecvată a fondurilor dedicate egalității de gen;

3.  îndeamnă statele membre și autoritățile locale să facă uz de resursele financiare existente puse la dispoziție prin Fondul social european (FSE), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), Leader+ și Orizont 2020; solicită, în plus, să se realizeze mai multe sinergii între instrumentele disponibile pentru a promova egalitatea de gen, a îmbunătăți echilibrul între viața profesională și cea privată și a crea condiții mai bune de viață și de muncă pentru toți prin politici adaptate specifice care vizează capacitarea femeilor și a fetelor și prin educație și servicii de sănătate, în special serviciile SRHR, inclusiv prin educație sexuală cuprinzătoare, consiliere, tratament și îngrijiri medicale pentru victimele violenței sexuale și de gen, precum și să se majoreze fondurile pentru astfel de servicii publice de îngrijire de calitate;

4.  solicită să se aloce fonduri pentru programele de sprijinire a antreprenoriatului în rândul femeilor și a accesului acestora pe piața forței de muncă, inclusiv pentru IMM-urile create și gestionate de femei, în cadrul programului COSME, și să se asigure și să se încurajeze accesul femeilor la credite și la finanțare prin capitaluri proprii; solicită sprijinirea antreprenoarelor și a antreprenorilor cu responsabilități de îngrijire, deoarece un astfel de antreprenoriat nu numai că exemplifică reconcilierea cu succes a vieții profesionale cu viața privată, ci și contribuie la stimularea unor noi oportunități de angajare și modele pozitive, încurajându-le astfel pe femei, în special, să își pună în practică propriile proiecte și promovând independența economică și emanciparea femeilor;

5.  subliniază necesitatea de a atrage mai multe femei în sectoarele STIM și TIC; reamintește necesitatea de a finanța programe axate pe abordarea provocărilor cu care se confruntă femeile în procesul de adaptare la era digitală, precum și pe abordarea disparității de gen în sectorul digital, prin dezvoltarea competențelor lor digitale și prin furnizarea unei educații și formări de calitate pentru fete și femei, precum și prin prezentarea de informații despre posibilitățile pe care le oferă sectoarele STIM și TIC, ca parte a Orizont 2020, a Erasmus +, a FSE și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;

6.  își reiterează solicitarea ca fiecare obiectiv specific al programului „Drepturi, egalitate și cetățenie”, de asemenea în vederea pregătirii următorului CFM, să aibă o linie bugetară separată pentru a mări transparența, a asigura finanțarea necesară pentru fiecare dintre obiectivele specifice, în special în ceea ce privește combaterea violenței de gen și a hărțuirii sexuale, și pentru obiectivul egalității de gen, și ca obiectivele respective să fie vizibile, punându-se un accent deosebit pe sensibilizarea publicului, informarea femeilor victime cu privire la drepturile lor și la serviciile disponibile, precum și pe furnizarea de programe de formare destinate profesioniștilor din domeniu; solicită o majorare a alocării bugetare pentru adăposturile pentru femei, care le furnizează servicii femeilor și copiilor victime ale violenței de gen și ale violenței domestice, în vederea consolidării activității de prevenire și de sprijinire și capacitare a victimelor;

7.  insistă asupra faptului că angajamentele de a pune în aplicare Convenția de la Istanbul, care includ măsuri de protecție a victimelor, de urmărire penală a autorilor infracțiunilor și de sprijinire a agențiilor și a instituțiilor, precum și de a eradica violența de gen împotriva femeilor și a fetelor și împotriva persoanelor LGBTQI, indiferent de statutul lor de rezidență, trebuie să fie transpuse în angajamente bugetare și recomandări concrete în viitorul buget al Uniunii;

8.  reamintește că un număr foarte important de refugiați și solicitanți de azil care au intrat în UE sunt femei și copii; subliniază că integrarea perspectivei de gen se numără printre principiile fundamentale ale Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI); solicită, așadar, UE și statelor membre să includă măsuri concrete și să aloce resurse financiare adecvate pentru a asigura protecția femeilor refugiate împotriva violenței, pe tot parcursul procedurii de azil, oferind asistență medicală de calitate, zone de dormit separate și sigure, instalații sanitare rezervate femeilor în centrele de primire și de tranzit, creând spații sigure, asigurând prezența unui număr suficient de femei ca membre ale personalului, oferind informații privind drepturile și serviciile de asistență, cursuri de formare specifice referitoare la recunoașterea și prevenirea violenței de gen pentru personalul care lucrează în centrele de primire și de tranzit, precum și sprijinind programe de relocare și transfer, care să permită căi sigure și legale pentru venirea solicitanților de azil și a refugiaților în Europa, cu un accent specific pe grupurile vulnerabile, cum ar fi femeile, fetele și persoanele LGBTQI;

9.  invită UE să promoveze organizațiile pentru apărarea drepturilor femeilor, organizațiile societății civile care abordează și promovează aspectele privind egalitatea de gen, drepturile femeilor, capacitarea fetelor, precum și reprezentarea femeilor în procesul decizional prin ajutorul de dezvoltare al UE; reamintește nevoia urgentă de a majora finanțarea UE pentru SRHR și de a implica statele membre pentru a contracara impactul deficitului financiar produs de Statele Unite ale Americii după reintroducerea și extinderea regulii „călușului mondial” („global gag rule”);

10.  solicită UE să majoreze bugetul alocat organizațiilor societății civile care promovează drepturile femeilor și să consolideze capacitatea asociațiilor pentru apărarea drepturilor femeilor din Europa și țările din sudul globului;

11.  solicită UE să se asigure că obiectivele sale privind integrarea perspectivei de gen pentru ajutorul de dezvoltare sunt atinse și să asigure utilizarea consecventă a indicatorilor de gen și a codurilor scopurilor în toate raportările UE, inclusiv a celor utilizate de către Comitetul de asistență pentru dezvoltare (CAD) al OCDE, care monitorizează, de asemenea, obiectivele privind egalitatea de gen în punerea în aplicare a asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD);

12.  reamintește rolul important al EIGE și necesitatea unui buget consolidat pentru colectarea de date și dobândirea de cunoștințe de specialitate în domeniul egalității de gen, inclusiv al combaterii violenței împotriva femeilor și fetelor; cere ca bugetul EIGE, schema de personal și independența acestuia să fie menținute.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

20.6.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

24

5

0

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Maria Arena, Beatriz Becerra Basterrechea, Heinz K. Becker, Malin Björk, Vilija Blinkevičiūtė, Anna Hedh, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Florent Marcellesi, Angelika Mlinar, Maria Noichl, Margot Parker, Pina Picierno, João Pimenta Lopes, Terry Reintke, Liliana Rodrigues, Michaela Šojdrová, Ernest Urtasun, Jadwiga Wiśniewska, Anna Záborská, Maria Gabriela Zoană

Membri supleanți prezenți la votul final

José Inácio Faria, Lívia Járóka, Kostadinka Kuneva, Marc Tarabella, Mylène Troszczynski, Julie Ward

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Ivan Štefanec

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

24

+

ALDE

Beatriz Becerra Basterrechea, Angelika Mlinar

EFDD

Daniela Aiuto

GUE/NGL

Malin Björk, Kostadinka Kuneva, João Pimenta Lopes

PPE

Heinz K. Becker, José Inácio Faria, Lívia Járóka, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Ivan Štefanec

S&D

Maria Arena, Vilija Blinkevičiūtė, Anna Hedh, Maria Noichl, Pina Picierno, Liliana Rodrigues, Marc Tarabella, Julie Ward, Maria Gabriela Zoană

VERTS/ALE

Florent Marcellesi, Terry Reintke, Ernest Urtasun

5

-

ECR

Jadwiga Wiśniewska

EFDD

Margot Parker

ENF

Mylène Troszczynski

PPE

Michaela Šojdrová, Anna Záborská

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

Studiu elaborat pentru Comisie, Women in the digital age („Femeile în era digitală”) , martie 2018.

(2)

Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Estimating the costs of gender-based violence in the European Union („Estimarea costurilor violenței de gen în Uniunea Europeană”), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2014.


ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU AFACERI EXTERNE

Scrisoarea din 19 iunie 2018, adresată de David McAllister, președintele Comisiei pentru afaceri externe, și de Brando Benifei, raportor al Comisiei pentru afaceri externe, lui Jean Arthuis, președintele Comisiei pentru bugete

Traducere

Ref.: D(2018)22136

Jean Arthuis

Președintele

Comisia pentru bugete

Subiect:  Contribuția Comisiei AFET la raportul referitor la mandatul pentru trilogul bugetar

Stimate domnule președinte,

Având în vedere raportul comisiei dumneavoastră referitor la bugetul 2019: mandat pentru trilog (2018/2024 (BUD)), dorim să vă aducem la cunoștință prioritățile Comisiei pentru afaceri externe (AFET) pentru bugetul UE pe 2019.

Suntem convinși că UE trebuie să fie dotată cu resurse suficiente pentru a fi în măsură să-și utilizeze întregul potențial ca actor mondial. În contextul mondial actual, caracterizat de un nivel ridicat de instabilitate și un număr tot mai mare de amenințări și provocări, trebuie puse la dispoziție mai multe fonduri pentru acțiunea externă a UE. Recunoaștem majorarea creditelor de angajament pentru rubrica 4, cu toate că cea mai mare parte a acestei creșteri se datorează contribuției mai mari la Instrumentul pentru refugiații din Turcia (FRiT). În plus, am dori să subliniem că în proiectul de buget se epuizează complet marjele pentru rubrica 4. În consecință, UE va avea foarte puțin spațiu de manevră în cazul unor crize externe neprevăzute. Parlamentul trebuie să ceară garanții că vor fi posibile plăți suplimentare la rubrica 4 în cazul unor necesități urgente.

Continuăm să acordăm o mare importanță procesului de extindere și sprijinului financiar aferent pentru țările (potențial) candidate, prin intermediul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA II). În special, subliniem necesitatea unei finanțări suficiente în vederea punerii în aplicare a Planului de acțiune 2018-2020 al Strategiei pentru Balcanii de Vest, acordându-se prioritate susținerii statului de drept și integrării regionale. În această privință, este regretabilă propunerea Comisiei de a reduce alocarea în favoarea reformelor politice din Balcanii de Vest cu 10 milioane EUR. Pe de altă parte, majorarea substanțială a creditelor de angajament pentru acțiunile regionale în Balcanii de Vest este un pas pozitiv în direcția atingerii obiectivelor strategiei pentru această regiune.

Având în vedere regresele continue înregistrate în domeniul statului de drept, al democrației și al drepturilor fundamentale, în conformitate cu principiul condiționalității, susținem reducerea corespunzătoare a cuantumului alocat Turciei pentru măsurile legate de dezvoltarea economică, socială și teritorială și reorientarea către societatea civilă și drepturile fundamentale.

În ceea ce privește finanțarea celei de-a doua tranșe a FRiT, Parlamentul ar trebui să insiste asupra menținerii ratei contribuției actuale (2 miliarde EUR din partea statelor membre, 1 miliard EUR din bugetul UE), astfel cum se prevede în propunerea Comisiei din 14 martie 2018. Alocarea propusă în proiectul de buget ar trebui, prin urmare, revizuită pentru a reduce contribuția totală a UE la 1 miliard EUR (luând în considerare toate fondurile puse la dispoziție în cadrul bugetului 2018). În plus, ar trebui să se asigure că orice contribuție de la rubrica 4 către FRiT nu va conduce la o reducere a fondurilor disponibile pentru programele existente. De asemenea, Parlamentul insistă asupra necesității de a monitoriza îndeaproape utilizarea fondurilor din FRiT și deplina conformitate a plăților cu temeiul juridic.

Asigurarea sprijinului față de vecinătatea estică și sudică, care prezintă o importanță strategică enormă pentru UE, reprezintă o altă prioritate esențială pentru AFET. Suntem preocupați de faptul că Instrumentul european de vecinătate (IEV) va continua să sufere mari presiuni în 2019. Această presiune este exacerbată de utilizarea fondurilor IEV pentru a finanța angajamentul asumat la Conferința de la Bruxelles II pentru criza din Siria și țările afectate de conflict și de o sumă suplimentară de 100 de milioane EUR pentru proiectele legate de migrație, în cadrul Fondului fiduciar de urgență al UE pentru Africa (EUTF). Deși sprijinim pe deplin angajamentul privind Siria și măsurile de combatere a cauzelor profunde ale migrației, acest lucru nu ar trebui să fie în detrimentul altor priorități din vecinătate. Din păcate, aceste noi angajamente sunt doar parțial compensate de majorări, ceea ce a dus la o reducere a fondurilor rămase pentru activitatea principală a IEV. Îndemnăm Comisia pentru bugete să abordeze această problemă în negocierile bugetare.

AFET salută intenția Comisiei de a acorda în continuare sprijin sporit Ucrainei și Tunisiei. În plus, finanțarea acordată pentru a sprijini stabilizarea Libiei ar trebui examinată având în vedere evoluțiile politice recente. Subliniem, în plus, necesitatea de a sprijini reformele politice din Moldova și Georgia. Desigur, insistăm asupra necesității unei monitorizări adecvate a punerii în aplicare și a progreselor înregistrate în procesul de reformă în țările partenere în cauză. În plus, este esențial să se consolideze sprijinul UE pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu, Autoritatea Palestiniană și UNRWA, având în vedere agravarea situației de pe teren și decizia SUA de a-și reduce drastic angajamentul.

În ceea ce privește Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului, ar trebui dedicate mai multe fonduri protecției apărătorilor drepturilor omului aflați în pericol, inclusiv prin Mecanismul pentru apărătorii drepturilor omului (ProtectDefenders.eu), care ar trebui să fie în măsură să-și desfășoare activitatea într-un mod previzibil. În plus, am dori o asistență financiară sporită pentru parlamentele din țările terțe în vederea sprijinirii active a dezvoltării unor competențe interne în materie de drepturile omului. De asemenea, trebuie asigurată finanțarea suficientă a misiunilor UE de observare a alegerilor.

Bugetul politicii externe și de securitate comune (PESC) este în continuare supus unor presiuni puternice, iar extinderea unui număr de misiuni ale politicii de securitate și apărare comune (PSAC) riscă să exacerbeze această problemă în 2019. În plus, linia bugetară pentru măsuri de urgență este redusă cu mai mult de o treime (10,1 milioane EUR), ceea ce ar avea ca rezultat un grad mai scăzut de flexibilitate în rezolvarea crizelor neprevăzute. Această reducere ar trebui, prin urmare, anulată, iar bugetul PESC majorat pe măsură.

În plus, subliniem importanța continuării punerii în aplicare a legăturii dintre dezvoltare și securitate în Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace și, prin urmare, solicităm fonduri suplimentare, care urmează să fie puse în aplicare în cadrul componentelor existente ale IcSP.

În sfârșit, salutăm faptul că proiectul de buget 2019 integrează Programul de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP). Subliniem faptul că sarcinile suplimentare necesită mijloace financiare suplimentare echivalente din partea statelor membre ale UE pentru bugetul Uniunii și nu ar trebui să fie finanțate din alocările bugetare pentru alte politici. Împreună cu acțiunea pregătitoare pentru cercetarea în domeniul apărării UE, acest program este vital pentru promovarea dezvoltării capacităților de cooperare și consolidarea industriei europene de apărare. În plus, solicităm încă o dată acoperirea cheltuielilor administrative și de funcționare ale Agenției Europene de Apărare (AEA) și ale Cooperării structurate permanente (PESCO) din bugetul Uniunii.

Am fi foarte recunoscători dacă sugestiile comisiei noastre ar fi luate în considerare în negocierile bugetare.

Cu stimă,

David McAllister  Brando Benifei

Copie:  Daniele Viotti, raportor pentru bugetul UE 2019


ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU COMERȚ INTERNAȚIONAL

Comisia pentru comerț internațional

Președintele

EXPO-COM-INTA D (2018) 24544

Daniele Viotti

Raportor general pentru bugetul 2019

Comisia pentru bugete

Subiect:  Mandatul pentru trilogul dedicat proiectului de buget 2019

Stimate domnule Viotti,

În calitate de raportor al Comisiei pentru comerț internațional (INTA), aș dori să vă informez cu privire la prioritățile INTA pentru bugetul pe 2019, așa cum au fost convenite de coordonatorii Comisiei INTA la 20 iunie 2018.

În primul rând, Comisia plasează comerțul printre prioritățile de vârf ale programului său de activitate, iar INTA consideră că bugetul Uniunii Europene trebuie să sprijine cu suficiente resurse financiare această prioritate. Comerțul nu este numai un instrument puternic pentru generarea de creștere economică și locuri de muncă în Europa, ci și un instrument important de politică externă, care promovează valorile europene în lume. Comerțul este, totodată, un instrument de stabilizare a situației geopolitice în țările învecinate prin faptul că oferă speranța unui viitor mai bun, piețe noi pentru producătorii locali și o sursă de investiții străine directe.

Asistența în domeniul comerțului - UE oferă asistență țărilor partenere în domeniul comerțului, cum ar fi sprijinul pentru schema de ajutor pentru comerț. Experiența arată că nicio țară nu a reușit să realizeze creștere economică pe termen lung fără să participe la piețele regionale și globale. Consolidarea comerțului contribuie la o producție mai eficientă prin specializare și prin participarea la lanțurile valorice regionale și globale. Asistența în domeniul comerțului, dacă este realizată corespunzător, poate contribui la consolidarea capacității de negociere și a capacității de a stabili un cadru de reglementare care facilitează schimburile comerciale. Asistența Uniunii în domeniul comerțului va pune un accent mai puternic pe sprijinirea creșterii comerțului intra-regional în regiunile partenere.

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) - IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei Europei, asigurând 85 % din toate locurile de muncă noi și reprezintă un instrument esențial pentru a consolida coeziunea socială în UE. Bugetul ar trebui să pună accent pe sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) prin folosirea integrală a fondurilor UE disponibile, dedicate sprijinirii internaționalizării.

Este un fapt comun acceptat că IMM-urile conduc economia, nu o urmează. De asemenea, în mare măsură IMM-urile sunt cele care asigură creșterea și inovarea. Bugetul UE ar trebuie să recunoască această contribuție.

Acordurile comerciale - Programul curent al UE de negocieri comerciale este mai ambițios ca niciodată. UE a încheiat recent negocierile cu Japonia, Singapore, Vietnam, Mexic și negocierile actuale în curs de desfășurare cu, printre altele, țările Mercosur, Indonezia, Chile, Australia, Noua Zeelandă și Tunisia. Pentru ca această agendă să aibă succes, ar trebui corelată cu resurse adecvate pentru evaluările intermediare și ex post ale respectării de către țările terțe a angajamentelor lor față de UE vizând alte aspecte de politică legate de acordurile comerciale, cum ar fi drepturile omului și ale muncii, implementarea standardelor de mediu. Cererile societății civile pentru o mai mare transparență trebuie avute și mai mult în vedere și trebuie alocate resurse suficiente pentru a le analiza și și pentru a dialoga cu părțile interesate.

O politică comercială bazată pe valori - Dacă politica comercială internațională servește în principal pentru a promova creșterea economică reciproc avantajoasă, ea reprezintă, de asemenea, un instrument de promovare a altor valori pe care Uniunea Europeană le susține în plan multilateral, cum ar fi respectarea drepturilor omului, inclusiv egalitatea în drepturi pentru femei și bărbați, statul de drept, aplicarea standardelor internaționale în materie de muncă și de protecție a mediului. Capitolele dedicate comerțului și dezvoltării durabile trebuie să fie integral obligatorii și executorii, iar angajamentele asumate de țările terțe în cadrul sistemului generalizat de preferințe necesită resurse suficiente pentru monitorizarea, dialogul și cooperarea cu privire la aceste aspecte.

Umplerea golului lăsat de Brexit - când Regatul Unit va părăsi UE, contribuția RU ca stat membru la bugetul UE va înceta pentru următorul cadru financiar multianual. Nu au fost încă stabilite viitoarele contribuții financiare ale Regatului Unit legate de cooperarea sa cu UE. În orice caz, Brexitul va reprezenta o diminuare semnificativă a veniturilor. Pentru a se realiza o tranziție fără probleme a politicilor actuale ale UE până la momentul următorului cadru financiar multianual, trebuie făcute pregătiri pentru pierderea preconizată de venituri în bugetul pentru 2019. Sperăm că UE va încheia un acord comercial satisfăcător cu Regatul Unit. Ambii parteneri ar avea de câștigat de pe urma unei astfel de soluții.

Cu stimă,

Bernd Lange


ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU CONTROL BUGETAR

Scrisoarea din 31 mai 2018, adresată de dna Ingeborg Gräßle, președinta Comisiei pentru control bugetar, și de dl Joachim Zeller, membru al Comisiei pentru control bugetar, dlui Jean Arthuis, președintele Comisiei pentru bugete

Traducere

Subiect:  Contribuția Comisiei pentru control bugetar la mandatul pentru trilogul bugetar privind bugetul 2019

Stimate domnule Arthuis,

Comisia pentru control bugetar recomandă Comisiei pentru bugete, în calitate de comisie competentă, să ia act de următoarele puncte critice în mandatul pentru trilogul bugetar

1.  Comisia noastră este foarte preocupată, ca și în anii precedenți, de nivelul record al angajamentelor restante. Acestea au atins un nivel record de 238 de miliarde EUR la sfârșitul anului 2016, cu 72 % mai mare decât în 2007, echivalent cu 2,9 ani de plăți, față de 2,2 ani în 2007. Comisia noastră subliniază faptul că angajamentele restante se ridicau la 266,8 miliarde EUR la 31.12.2017 și că creșterea în 2017 a fost mai mare decât se preconiza, atingând 28,8 miliarde EUR;

2.   Comisia noastră subliniază în special faptul că întârzierile în punerea în aplicare a programelor în primii trei ani ai actualului CFM au condus la transferarea creditelor de angajament din 2014 în principal în 2015 și 2016, cu un nivel scăzut de plăți în 2016 (și o rată de execuție de 7 % a bugetului Uniunii în perioada 2014-2016 din actualul CFM); Admitem, însă, că execuția programelor fondurilor ESI s-a accelerat în 2017. Preconizăm că această tendință va continua în 2018 și în 2019. Comisia noastră consideră că ar trebui asigurate niveluri suficiente de finanțare pentru ca execuția programelor să se realizeze fără probleme;

3.   Comisia noastră își exprimă temerea că restanțele la plăți se vor acumula spre sfârșitul actualului CFM și în primii câțiva ani ai următorului CFM. Considerăm că finanțarea noului CFM va necesita asumarea unor credite bugetare realiste care să acopere angajamentele restante previzionate;

4.   Comisia noastră subliniază că fondurile UE constituie o parte semnificativă a cheltuielilor publice ale unor state membre, și că în special în nouă state membre (Lituania, Bulgaria, Letonia, România, Ungaria, Polonia, Croația, Estonia și Slovacia), angajamentele restante privind fondurile ESI reprezintă mai mult de 15 % din cheltuielile administrației publice;

5.   Comisia noastră regretă faptul că expunerea financiară de ansamblu a bugetului Uniunii a crescut semnificativ, cu importante datorii, garanții și obligații legale pe termen lung. Aceste obligații necesită o gestionare atentă în viitor;

6.   Comisia noastră își exprimă preocuparea cu privire la faptul că, în pofida utilizării pe scară largă a unor instrumente speciale (rezerva pentru ajutoare de urgență, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, Fondul european de ajustare la globalizare și instrumentul de flexibilitate) și a marjelor, este posibil ca sumele disponibile în buget să nu fie suficiente pentru finanțarea unor evenimente neprevăzute care pot să survină înainte de 2020;

7.   Comisia noastră a luat mai ales act de faptul că Comisia Europeană a mobilizat diferite fonduri pentru a răspunde la criza privind refugiații și migrația, dar regretă că aceasta nu a stabilit nicio structură de raportare care să îi permită să raporteze în mod exhaustiv cu privire la utilizarea fondurilor în acest domeniu. Regretăm faptul că în prezent este imposibil de știut care este valoarea reală a cheltuielilor aferente fiecărui migrant sau refugiat;

8.   Comisia noastră insistă ca Parchetul European (EPPO) să fie suficient finanțat și dotat cu personalul necesar; ia act de faptul că, în proiectul de buget 2019, contribuția Uniunii se ridică la un total de 4 911 000 EUR; subliniază că acest credit este destinat să acopere cheltuielile aferente personalului EPPO, cheltuielile de infrastructură și cele operaționale, precum și cele necesare pentru dezvoltarea sistemului EPPO de gestionare a cauzelor; regretă faptul că sunt avute în vedere doar 35 de posturi, ceea ce înseamnă că, după scăderea numărului de (23) posturi de procurori adjuncți, mai rămân doar 12 de posturi pentru sarcini administrative; consideră că aceste previziuni nu sunt realiste;

9.  Comisia noastră reamintește că Uniunea utilizează din ce în ce mai multe instrumente financiare și regretă că înființarea suplimentară a FEIS creează noi mecanisme de guvernanță, cu un nivel nesatisfăcător de control public, necesitând, astfel, o supraveghere mai atentă din partea Parlamentului;

10.  Comisia noastră invită, așadar, Comisia Europeană:

a)  să ia măsuri în vederea respectării cu strictețe a normelor și a calendarelor în ceea ce privește angajamentele restante;

b)  să acorde asistență activă acelor state membre care întâmpină dificultăți în a absorbi la timp și fără probleme fondurile europene, recurgând la resursele disponibile de asistență tehnică ce stau la dispoziția Comisiei;

c)  să instituie, în vederea gestiunii și a raportării, o modalitate prin care cheltuielile bugetare ale Uniunii să fie astfel înregistrate încât să permită raportarea cu privire la totalitatea finanțării acordate în contextul crizei privind refugiații și migrația;

11.  Comisia noastră reamintește în cele din urmă faptul că, în conformitate cu articolul 247 din proiectul de Regulament financiar revizuit, Comisia Europeană va fi obligată să transmită Parlamentului European și Consiliului, până la data de 31 iulie a exercițiului financiar următor, un pachet integrat de rapoarte financiare și de răspundere, incluzând, în special, o previziune pe termen lung a viitoarelor intrări și ieșiri pentru următorii 5 de ani.

Cu deosebită considerație,

Ingeborg Gräβle     Joachim Zeller

Președinta CONT    Raportor, descărcarea de gestiune a Comisiei


ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ

D(2018) 22301

Dlui Daniele VIOTTI

Raportor general pentru bugetul 2019

Comisia pentru bugete

ASP 15G217

Stimate domnule Viotti,

În conformitate cu decizia adoptată de Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) la 20 martie 2018, în calitate președintă a Comisiei ENVI și de raportoare permanentă pentru buget, aș dori să vă transmit recomandările noastre referitoare la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2019.

La nivel general, aș dori să reamintesc, în numele Comisiei ENVI, convingerea noastră profundă că aspectele climatice și eficiența resurselor ar trebui integrate la nivel orizontal în toate politicile UE pentru atingerea obiectivelor stabilite în strategia Europa 2020. Bugetul UE trebuie să sprijine îndeplinirea angajamentelor internaționale, inclusiv punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă și a Acordului de la Paris. Doar un nivel corespunzător de sprijin financiar va determina atenuarea schimbărilor climatice și va stimula tranziția către o economie circulară, cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În plus, proiectele finanțate cu fonduri europene nu ar trebui să aibă un impact negativ asupra acestei tranziții. În acest context, ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la riscul de a nu atinge obiectivul de alocare a cel puțin 20 % din bugetul UE pentru acțiuni în domeniul climei între 2014-2020. Aș dori deci să subliniez că ar trebui depuse toate eforturile pentru alocarea, în proiectul de buget pe 2019, a unui nivel de fonduri care să asigure faptul că obiectivul general bugetar va fi atins până la sfârșitul anului 2020. În plus, aș dori să evidențiez cele mai recente evoluții constatate în domeniul finanțelor durabile și ecologice, ca o modalitate suplimentară de promovare a investițiilor în economia circulară și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, eficientă din punct de vedere al resurselor. În acest context, este important să se stabilească o definiție echilibrată a bunurilor durabile.

Totodată, aș dori să solicit o finanțare adecvată în bugetul 2019 pentru protecția pe termen lung a biodiversității în UE. Combaterea pierderii de biodiversitate este una dintre prioritățile noastre fundamentale, intrinsec legată de atenuarea schimbărilor climatice. Prin urmare, este important ca preocupările legate de biodiversitate să fie integrate și în alte domenii de politică. În contextul finanțării rețelei Natura 2000, ar trebui asigurată o finanțare suficientă pentru diverse proiecte, cu utilizarea sinergiilor dintre diferitele surse de finanțare. De asemenea, metodologia de urmărire a cheltuielilor legate de biodiversitate ar trebui îmbunătățită, iar cheltuielile negative care vin în contradicție cu protecția naturii ar trebui, de asemenea, monitorizate.

În plus, în eforturile lor de a stimula redresarea economică, statele membre ar trebui să considere politicile favorabile climei și mediului, precum și măsurile și proiectele asociate, ca pe o oportunitate de a îmbunătăți sănătatea publică, de a promova crearea de locuri de muncă și creșterea economică în rândul IMM-urilor.

Sănătatea este o valoare în sine și o condiție prealabilă pentru promovarea creșterii la nivelul UE. Prin urmare, este extrem de important ca programul în domeniul sănătății să fie restabilit ca program de sine stătător în următorul CFM. Sănătatea publică este o prioritate pentru Comisia ENVI, prin urmare este important ca, în ceea ce privește eforturile în curs privind rezistența la mijloace antimicrobiene și, printre altele, evaluările tehnologiilor medicale, finanțarea necesară să fie adecvată pentru a asigura o politică ambițioasă a UE în domeniul sănătății, care va încuraja și va completa acțiunile la nivel de stat membru.

Mediul, schimbările climatice, sănătatea publică, protecția civilă, protecția consumatorilor și siguranța alimentelor și a hranei pentru animale sunt principalele motive de îngrijorare ale cetățenilor UE. Prin urmare, aș dori să subliniez, în numele Comisiei ENVI, faptul că plafoanele convenite în cadrul financiar multianual ar trebui să fie pe deplin respectate și că orice modificare care reduce programarea bugetară pentru liniile bugetare respective trebuie respinsă cu fermitate. Aș dori, de asemenea, să subliniez importanța programului LIFE și a programelor „Sănătate pentru creștere economică”, precum și mecanismul de protecție civilă al Uniunii, care trebuie să fie menținute și în viitor. De asemenea, programele mai mici nu ar trebui să fie marginalizate în favoarea celor care se bucură de mai multă atenție publică și politică. Pe lângă aceasta, noile proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare prevăzute în bugetul 2018 în domeniul mediului, sănătății publice și siguranței alimentare ar trebui să se bucure de alocarea de credite de angajament în bugetul 2019, pentru a li se asigura buna implementare.

În plus, precizăm că suntem deosebit de preocupați de constrângerile bugetare care afectează agențiile descentralizate ale UE care intră în domeniul de competență al comisiei noastre. Cu toate că sarcinile și îndatoririle acestora sunt tot mai mari, cele mai multe dintre ele au efectuat reduceri de personal însemnate în ultimii ani, indiferent de volumul lor de muncă. Consider că acestor agenții trebuie să le fie alocate mai multe resurse financiare și umane, după caz, în vederea îndeplinirii mandatului lor și a executării sarcinilor, precum și pentru a le permite să promoveze o abordare bazată pe date științifice în UE. Așadar, sprijinim cu fermitate o abordare de la caz la caz în ceea ce privește evaluarea nevoilor individuale ale agențiilor descentralizate.

Nu în cele din urmă, pentru a anticipa implicațiile bugetare ale retragerii Regatului Unit din UE, nu doar pentru agențiile din domeniul său de competență (în special Agenția Europeană pentru Medicamente), ci și pentru fondurile și programele UE în domeniul mediului, sănătății publice și siguranței alimentare, solicităm ca aceste fonduri să fie consolidate și garantate.

Am trimis o scrisoare similară către dl Jean Arthuis, președintele Comisiei pentru bugete.

Vă asigur de înalta mea considerație,

Adina-Ioana Vălean


ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ȘI ENERGIE

Dlui Jean ARTHUIS

Președintele

Comisia pentru bugete (BUDG)

Parlamentul European

D(2018)21285

AA/ge

Strasbourg,

Subiect:  Prioritățile ITRE pentru mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2019

Stimate domnule Arthuis, președinte al Comisiei pentru bugete,

În calitate de raportor pentru avizul Comisiei ITRE referitor la bugetul 2019 și în perspectiva viitorului trilog bugetar, am dori să vă transmitem prin prezenta prioritățile Comisiei ITRE pentru bugetul 2019.

Pentru început, am dori să îi mulțumim raportorului pentru bugetul 2019, dlui Daniele Viotti, în numele membrilor ITRE pentru schimbul de opinii fructuos cu Comisia ITRE din 24 aprilie 2018 și pentru informațiile utile privind chestiunile procedurale pe care le-am primit de la secretariatul Comisiei BUDG.

Parlamentul European a adoptat Rezoluția sa referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2019 (2017/2286 (BUD)) la 15 martie 2018. În numele Comisiei ITRE, am analizat aceste orientări. Suntem încântați de faptul că multe dintre principalele noastre priorități pentru bugetul 2019, pe care le-am subliniat și în timpul schimbului cu dl Viotti din martie, au fost preluate deja în rezoluția Comisiei BUDG.

Apreciem că preocupări de bază ale Comisiei ITRE, cum ar fi creșterea economică, cercetarea și inovarea, competitivitatea, digitalizarea, lupta împotriva schimbărilor climatice și tranziția către energia din surse regenerabile, conforme cu angajamentele asumate de UE în temeiul Acordului de la Paris, au fost identificate ca priorități pentru bugetul 2019 și suntem de acord cu Comisia BUDG că bugetul UE reprezintă un instrument esențial pentru a da un răspuns adecvat acestor provocări. Comisia ITRE reiterează, prin urmare, apelul Comisiei BUDG privind o creștere a bugetului de la rubrica 1a, în special pentru programele și liniile bugetare relevante, pe care le vom prezenta în detaliu mai jos. Acest lucru este deosebit de important având în vedere reducerile majore operate de Consiliu în cadrul acestei rubrici din bugetul 2018.

Cercetarea și inovarea sunt instrumente esențiale pentru a obține o creștere sustenabilă, locuri de muncă de calitate și competitivitate pe piețele globale pentru o bază industrială a UE orientată spre viitor. Uniunea Europeană ar trebui, așadar, să încerce să dezvolte excelența în materie de inovare și de tehnologii disruptive în toate regiunile europene care au rămas, în prezent, în urmă. În acest sens, este îngrijorător că doar 25 % din propunerile de înaltă calitate sunt selectate pentru finanțare în cadrul programului Orizont 2020, ceea ce duce la rate foarte scăzute de succes. Faptul respectiv semnalează subfinanțarea acută a acestui program de succes. Cele mai scăzute rate de succes în cadrul programului se înregistrează în secțiunile „Tehnologii viitoare și emergente”, Instrumentul pentru IMM-uri, „Europa într-o lume în schimbare – societăți favorabile incluziunii, inovatoare și reflexive” și „Accesul la finanțarea de risc”, toate fiind linii extrem de importante pentru a obține o poziție de lider în inovare, pentru a fructifica inovarea, trecând de la cercetare la implementarea în activitatea comercială și pentru a face față provocărilor menționate mai sus. Prin urmare, Comisia ITRE ar fi aprecia foarte mult majorarea liniilor respective în bugetul 2019.

Împărtășim punctul de vedere al Comisiei pentru bugete că IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei europene. Acestea sunt, totodată, o sursă importantă de locuri de muncă sustenabile și de înaltă calitate, și împreună cu întreprinderile nou-înființate, cele în curs de extindere și întreprinderile cu capitalizare medie, pot fi un motor pentru inovații, de exemplu ecologice. În consecință, sprijinim solicitarea dumneavoastră privind crearea unui mediu favorabil inovării și cercetării, cu un accent special pe IMM-uri, precum și majorarea creditelor alocate COSME în acest scop.

Comisia ITRE salută, de asemenea, accentul pus de dumneavoastră pe tânăra generație și pe sprijinirea antreprenoriatului în rândul femeilor cu scopul de a crea locuri de muncă sustenabile pentru toate categoriile sociale. Considerăm că acest lucru este important pentru a utiliza pe deplin potențialul prezent în Uniunea Europeană și solicităm, astfel, Comisiei să le acorde un sprijin și mai mare cercetătorilor și antreprenorilor tineri și femei prin intermediul unor programe precum Orizont 2020 și COSME.

În domeniul politicii energetice, Comisia ITRE subliniază importanța finalizării pieței interne a energiei, precum și a interconectării și decarbonizării sistemelor noastre energetice. Prin urmare, constatăm necesitatea de a acorda prioritate domeniilor bugetare care servesc acestui scop, în special prin furnizarea de fonduri adecvate pentru proiectele privind energia din surse regenerabile, eficiența energetică, reducerea emisiilor, interconectarea sectoarelor, rețelele inteligente și combaterea sărăciei energetice, de exemplu prin intermediul asistenței tehnice a FEIS și prin programul Orizont 2020. Mai mult, pentru a sprijini interconectivitatea rețelelor de gaze și de energie și diversificarea surselor de energie pentru ca toți europenii să beneficieze de o energie curată, accesibilă și sigură, Comisia ITRE subliniază importanța unei finanțări suficiente a proiectelor de interes comun, precum și a majorării fondurilor pentru asistența tehnică a FEIS în vederea agregării și generării de proiecte privind rețelele inteligente, eficiența energetică și energia din surse regenerabile. Comisia ITRE evidențiază, de asemenea, importanța finanțării proiectelor în domeniul energiei din surse regenerabile de interes pentru uniunea energetică (RPEI).

În aceleași scopuri, precum și pentru sprijinirea interconectării sectoriale între rețelele energetice, de transport și digitale, Comisia ITRE subliniază importanța MIE și, prin urmare, solicită o creștere a bugetului său pentru 2019.

Așa cum a subliniat Comisia BUDG, lupta împotriva schimbărilor climatice și decarbonizarea economiei noastre sunt esențiale, UE depunând eforturi pentru a-și atinge obiectivele climatice și a îndeplini obiectivele de sustenabilitate ale ONU, precum și pentru a respecta Acordul de la Paris. Comisia ITRE apreciază, astfel, solicitarea Comisiei BUDG privind optimizarea mecanismului de integrare a aspectelor legate de climă. Reiterăm faptul că ținta de cheltuieli pentru dezvoltarea durabilă și acțiunile în domeniul schimbărilor climatice nu a fost încă îndeplinită și, prin urmare, sprijinim solicitarea Comisiei pentru bugete referitoare la cheltuirea a cel puțin 20 % din bugetul UE în scopul protejării climei și al decarbonizării. Ar trebui să fie furnizate și fonduri suficiente pentru o tranziție echitabilă în regiunile cu consum ridicat de cărbune și cu emisii mari de dioxid de carbon.

Recunoaștem importanța și utilitatea FEIS și a prelungirii acestuia și subliniem afirmația dumneavoastră că ar trebui să se facă progrese către o mai bună acoperire geografică în vederea stimulării dezvoltării în toate regiunile. Totuși, întrucât programul Orizont 2020 și MIE constituie instrumente esențiale în vederea realizării priorităților UE, Comisia ITRE sugerează să se reinstituie liniile bugetare aferente acestor programe care au fost reduse din cauza Fondului de garantare al FEIS. Acest lucru s-ar putea face recurgând la toate mijloacele financiare disponibile în temeiul actualului Regulament privind CFM. În această privință, Comisia ITRE amintește angajamentul Parlamentului de pe parcursul negocierilor privind FEIS de a limita la minimum impactul negativ asupra celor două programe. Evidențiem poziția generală a Comisiei BUDG că prioritățile noi trebuie finanțate prin credite noi.

În această optică, luăm act de provocarea de securitate cu care trebuie să se confrunte Uniunea Europeană și de programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP), care a fost adoptat în Parlament. Aplaudăm poziția Comisiei BUDG de a finanța acest program exclusiv prin resursele financiare provenite din marjele nealocate sau prin instrumentele speciale și reafirmăm că niciun program existent nu ar trebui să fie afectat de EDIDP.

De asemenea, digitalizarea este un aspect esențial pentru Comisia ITRE, care va deschide spre viitor societatea și economia noastră. În acest scop, este important să se finalizeze piața unică digitală. De aceea, Comisia ITRE solicită mijloace financiare suficiente pentru inițiativa WIFI4EU și insistă asupra menținerii angajamentului de a plăti 120 de milioane EUR între 2017 și 2019 pentru această inițiativă.

Mai mult, Comisia ITRE salută grija dumneavoastră ca agențiile să dispună de fonduri suficiente pentru a putea pune în aplicare în mod corespunzător prioritățile legislative ale UE. Subliniem, totodată, că reducerea cu 5 % a personalului și redistribuirea sa se încheie cu acest buget. Prin urmare, Comisia ITRE susține poziția de a nu se reduce și alte resurse destinate agențiilor. În plus, reamintim poziția noastră că resursele umane și financiare ale agențiilor care se confruntă cu sarcini noi sau sporite ar trebui să fie majorate în consecință. Astfel, întrucât legislația în curs de adoptare conferă mai multe sarcini ACER și ENISA și va conferi, probabil, mai multe sarcini și Oficiului OAREC, sprijinim o majorare a bugetului și personalului lor. Comisia ITRE a subliniat în mod repetat necesitatea ca mandatele extinse să fie însoțite de o majorare corespunzătoare a resurselor. O lipsă persistentă a resurselor subminează serios capacitatea agențiilor de a-și îndeplini mandatele statutare. Deoarece Agenția GNSS European se confruntă cu provocarea tot mai mare a garantării securității cibernetice, iar externalizarea va conduce, probabil, la conflicte de interese în acest domeniu sensibil, Comisia ITRE constată, de asemenea, necesitatea majorării resurselor sale umane și financiare.

Totodată, Comisia ITRE își exprimă satisfacția că Regatul Unit va contribui și va participa la bugetele 2019 și 2020 ca și când ar fi rămas în Uniune. Așadar, suntem de părere că Brexitul nu va avea niciun impact direct asupra bugetului 2019 și, prin urmare, asupra programelor care intră în sfera de competență a ITRE.

În cele din urmă, Comisia ITRE este de acord cu Comisia BUDG că nevoia de resurse financiare adecvate este esențială și tot mai acută, având în vedere că se apropie sfârșitul actualului CFM și că, astfel, implementarea programelor multianuale va avansa rapid.

Am fi foarte recunoscători dacă Comisia BUDG ar putea lua în considerare prioritățile și preocupările noastre la elaborarea raportului său referitor la mandatul pentru trilog. Așteptăm cu interes continuarea cooperării între comisiile noastre pe parcursul întregului ciclu bugetar 2019 și în perioada ulterioară.

Cu stimă,

Jerzy Buzek              Jens Geier  

Președintele ITRE            Raportorul pentru avizul                   Comisiei ITRE referitor la

                bugetul 2019

copie: Daniele Viotti, raportor pentru bugetul 2019


ANEXĂ: SCRISOARE ADRESATĂ DE COMISIA PENTRU PIAȚA INTERNĂ ȘI PROTECȚIA CONSUMATORILOR

CM/ds

D(2018)19768

Dlui Jean Arthuis

Președintele Comisiei pentru bugete

WIC M02024

Subiect:   Aviz sub formă de scrisoare referitor la mandatul pentru trilogul din luna iulie privind bugetul

Stimate domnule președinte,

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) invită Comisia pentru bugete să includă următoarele sugestii în propunerea sa de rezoluție privind mandatul de negociere a bugetului pentru exercițiul financiar 2019:

IMCO dorește să reamintească faptul că buna funcționare a pieței unice, cu o circulație fără obstacole a mărfurilor, a serviciilor, a persoanelor și a capitalurilor este un element esențial care generează creștere economică în UE, stimulează competitivitatea industriei sale, susține crearea de locuri de muncă de calitate și contribuie la îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor săi. Chiar și în prezent, obstacole nejustificate în calea schimbului liber de produse și servicii, asigurarea necorespunzătoare a respectării normelor existente, niveluri scăzute ale achizițiilor publice transfrontaliere și sprijinul politic insuficient pentru reforme structurale limitează oportunitățile întreprinderilor (în special ale IMM-urilor) și ale cetățenilor, ducând la mai puține locuri de muncă și la prețuri inutil de mari.

Prin urmare, Comisia IMCO consideră că un nivel adecvat al contribuției bugetului Uniunii la sprijinirea finalizării unei piețe unice performante și a protecției eficiente a consumatorilor are o importanță capitală, în special în contextul actual de transformare a activităților economice în era digitală. În conformitate cu Strategia privind piața unică și Strategia privind piața unică digitală ale Comisiei, Comisia IMCO solicită o finanțare adecvată a următoarelor elemente-cheie din bugetul pentru anul 2019:

1 – Protecția consumatorilor

Un mediu adecvat pentru consumatori este un factor esențial pentru finalizarea pieței unice și pentru creșterea economică în întreaga Europă. Legislația UE în materie de protecție a consumatorilor a asigurat previzibilitate și încredere pentru cetățeni și întreprinderi în multe domenii, cum ar fi drepturile pasagerilor, drepturile consumatorilor, combaterea practicilor comerciale neloiale, a clauzelor contractuale abuzive, a contrafacerii produselor sau a standardelor duble de calitate a produselor.

Cu toate acestea, există în continuare provocări pentru politica de protecție a consumatorilor, atât în mediul digital, cât și în cel fizic. Pe piața europeană există încă produse nesigure și neconforme, fapt care impune o mai bună coordonare și eficacitate a supravegherii pieței. În ceea ce privește piața unică digitală, creșterea nivelului de educație și de sensibilizare al consumatorului mediu are o importanță capitală, la fel ca și adaptarea drepturilor consumatorilor la schimbările tehnologice. Comisia IMCO ar dori, prin urmare, să se asigure că protecției consumatorilor i se alocă o finanțare adecvată în cadrul bugetului pentru anul 2019, ținând seama de faptul că încă urmează să intre în vigoare în 2018 sau 2019 acte legislative importante în acest domeniu, printre care:

•  Directiva privind contractele de vânzare de bunuri - COM(2015)0635 - COM(2017)0637 - 2015/0288(COD) - IMCO/8/05564;

•  Directiva privind contractele de furnizare de conținut digital - COM(2015)0634 - 2015/0287(COD) - CJ24/8/06371;

•  Regulamentul privind înființarea unui portal digital unic pentru a furniza informații, proceduri, servicii de asistență și soluționare a problemelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 - COM(2017)0256 - 2017/0086(COD) - IMCO/8/09874;

•  Regulamentul privind un cadru pentru fluxul liber al datelor fără caracter personal în Uniunea Europeană - COM(2017)0495 - 2017/0228(COD) - IMCO/8/11036;

•  Directiva privind acțiunile de reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor - COM(2018)0184 - 2018/0089(COD) - IMCO/8/12818;

•  Directiva privind o mai bună asigurare a respectării normelor UE de protecție a consumatorilor și modernizarea acestor norme - COM(2018)0185 - 2018/0090(COD) - IMCO/8/12813;

•  Regulamentul privind prevenirea geoblocării și a altor forme de discriminare bazate pe cetățenia sau naționalitatea, domiciliul sau sediul clienților pe piața internă - COM(2016)0289 - 2016/0152(COD) - IMCO/8/06772;

•  Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme și proceduri pentru respectarea și asigurarea aplicării legislației de armonizare a Uniunii privind produsele - COM(2017)0795 - 2017(0353)COD.

2 – Politica vamală

Politica vamală ar trebui să fie un exemplu perfect de domeniu de politică în care cheltuielile publice au potențialul de a genera îmbunătățiri în beneficiul economiei în ansamblu, dar și al fiecărui stat membru și al oricărei întreprinderi sau persoane care dorește să se implice în activități comerciale. Autoritățile vamale protejează piața unică și sănătatea și siguranța cetățenilor. Codul vamal al Uniunii stabilește cadrul de reglementare pentru domeniul vamal. Trebuie reamintit faptul că beneficiile aduse de Codul vamal al Uniunii urmează să fie simțite pe deplin numai după ce se va trece la metode electronice de procesare pentru toate tranzacțiile.

În acest scop, strategia globală în domeniul vamal ar trebui să fie coerentă, ambițioasă și pusă în aplicare în mod eficace. Simplificarea procedurilor și asigurarea eficientă a respectării lor sunt esențiale pentru a combate frauda și a stimula concurența.

Este necesar să se mențină un echilibru just între eforturile statelor membre și cele aferente bugetului Uniunii, realizându-se o nouă evaluare pentru a stabili dacă nivelul cheltuielilor în acest domeniu ar trebui consolidat pentru a cofinanța dezvoltarea rapidă a unor sisteme IT interoperabile. Un mediu în totalitate electronic pentru activitățile vamale ar contribui la descurajarea în mod eficient a practicii de alegere a portului celui mai favorabil („port shopping”) de către exportatorii către Uniune și la detectarea în mod adecvat a oricărei posibile subevaluări a importurilor, astfel încât să se garanteze colectarea corespunzătoare a resurselor proprii ale Uniunii. Acest lucru este deosebit de relevant în contextul posibilei intrări în vigoare în 2019 a propunerii de modificare a articolul 278 din Codul vamal al Uniunii în vederea prelungirii utilizării tranzitorii a altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor (COM(2018)0085 - 2018/0040(COD) - IMCO/8/12381), prin care se prelungește efectiv perioada în care sunt admise procedurile comparativ mai puțin eficiente bazate pe documente pe suport de hârtie până în momentul în care sistemele electronice care urmează să le înlocuiască vor fi operaționale.

Cheltuieli adecvate în anii următori în acest domeniu de politică ar asigura cu adevărat randamentul investițiilor în viitor, devenind un exemplu de bună gestionare a cheltuielilor UE. Asigurarea unui personal suficient pentru Comisie în acest domeniu este, de asemenea, imperativ pentru a garanta o tranziție ușoară către un mediu vamal electronic eficace.

3 – IMM-urile și microîntreprinderile

IMM-urile și microîntreprinderile sunt elemente esențiale pentru economia europeană. IMCO consideră că este extrem de important ca acestea să beneficieze în continuare de servicii de informare și de asistență, cum ar fi SOLVIT și portalul Europa ta, în general cu privire la legislația europeană relevantă pentru activitatea lor, pentru le oferi un sprijin mai puternic în vederea intrării pe piețele străine care se deschid și pentru a le ajuta să adopte transformarea digitală și modelele de afaceri ale economiei circulare. Un nivel adecvat de capital le poate consolida capacitatea de a face față provocărilor economiei digitale și transformării în direcția comerțului digital. Prin urmare, subliniem importanța unei alocări bugetare adecvate pentru COSME.

4 – Activitățile de standardizare

În sfârșit, este extrem de important să se mențină un nivel adecvat de finanțare a activităților de standardizare ale organizațiilor de standardizare europene. Standardele reprezintă piatra de temelie a pieței unice și susțin competitivitatea industriei europene. Consumatorii și părțile interesate ar trebui să participe la procesul de stabilire a standardelor, astfel cum prevede legislația UE.

Cu stimă,

Anneleen Van Bossuyt

CC: Dl Daniele Viotti


ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU PESCUIT

Scrisoare adresată de Alain Cadec, președintele Comisiei pentru pescuit, la 11 aprilie 2018, domnului Daniele Viotti, raportor general pentru bugetul pe 2019

Traducere

Subiect:  Prioritățile Comisiei PECH pentru bugetul Comisiei pentru 2019

Stimate coleg,

Comisia pentru pescuit a decis să informeze Comisia pentru bugete cu privire la prioritățile sale pentru bugetul Comisiei pentru 2019 prin procedură scrisă și sub forma unei scrisori adoptate de coordonatorii săi la 28 martie 2018.

Prin urmare, Comisia pentru pescuit a decis că următoarele priorități ar trebui incorporate în mandatul pentru trilog:

Resursele financiare ale politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) sunt concentrate în secțiunea III și la titlul 11, „Afaceri Maritime și Pescuit: Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM)” și în contribuțiile obligatorii la organizațiile regionale de gestionare a pescuitului și la acordurile în domeniul pescuitului sustenabil.

1.  Sunt necesare fonduri pentru pescuit adecvate și accesibile pentru a se pune în aplicare politica comună în domeniul pescuitului (PCP), pentru a se asigura caracterul sustenabil al acvaculturii și pescuitului în Europa, pentru a se face față sarcinilor financiare aferente obligației de debarcare și pentru a se atinge obiectivul producției maxime durabile (MSY).

2.  Uniunea Europeană este cel mai important importator mondial de produse pescărești. Peste 60 % din produsele pescărești furnizate în UE provin din apele internaționale și din zonele economice exclusive ale unor țări terțe. Este necesar ca în bugetul anual pentru 2019 să se cuprindă dispoziții bugetare adecvate și fiabile, în special ca urmare a reînnoirii protocoalelor cu Mauritania și Senegal.

3.  Comisia pentru pescuit subliniază necesitatea de a se menține dispoziții financiare suficiente pentru activitățile cofinanțate, pentru a permite ca sectorul flotei artizanale și cel al flotei costiere să obțină finanțare. Recunoaște că, în temeiul cadrului general facilitat de FEPAM, statele membre trebuie să își stabilească prioritățile de finanțare în așa fel încât să răspundă problemelor specifice ale sectorului.

4.  Subliniază că toate programele operaționale privind pescuitul au fost adoptate de către statele membre, deci în exercițiul bugetar 2019 Comisia și administrațiile naționale ar trebui să accelereze acțiunile întreprinse pentru a asigura punerea în aplicare la timp a proiectelor vizate.

5.  Subliniază că, la patru ani de la adoptarea sa la 15 mai 2014, rata de execuție a FEPAM 2014-2020 este în continuare nesatisfăcătoare, dat fiind că până în martie 2018 s-a folosit doar 3,5% din fondul în valoare de 6,4 miliarde EUR. Speră că rata de execuție a FEPAM se va îmbunătăți în cele din urmă. Evidențiază că rata scăzută de execuție are drept cauză principală sarcinile birocratice de la nivel național.

6.  Solicită mai multă flexibilitate în atribuirea creditelor și solicită, în special, ca finanțarea destinată datelor care nu este utilizată de statele membre să poată fi transferată institutelor de cercetare, precum și ca finanțarea destinată controlului să poată fi transferată Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului (EFCA).

7.  Ia act de calitatea și relevanța colaborării desfășurate de Agenție în cadrul proiectului-pilot comun cu Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă și cu Frontex cu privire la crearea unei funcții de pază de coastă. Reamintește însă Comisiei că ar trebui să se acorde agenției resurse suficiente pentru acest tip de proiect sau orice alt proiect viitor.

8.  Subliniază rata de execuție excelentă a creditelor de angajament (99,6 %), ceea ce reprezintă o îmbunătățire față de anul precedent, precum a creditelor de plată (88,5 %).

9.  Subliniază că este important să se mențină cel puțin același nivel al resurselor de finanțare pentru anchetele maritime și cele în domeniul pescuitului pentru a se obține randamentul maxim durabil și a se consolida redresarea speciilor halieutice epuizate.

10.  Reamintește că este necesar să se îmbunătățească colectarea datelor științifice și să se asigure un acces mai bun la acestea, precum și să se încurajeze cooperarea și schimbul de date științifice dintre sectorul maritim și al pescuitului, pe de o parte, și comunitatea științifică, pe de altă parte.

11.  Subliniază importanța controlului pescuitului și a colectării de date științifice, care reprezintă piloni ai PCP. Consideră că aceste activități trebuie să beneficieze în continuare de finanțare din partea UE și că statele membre trebuie să-și accelereze eforturile în vederea unei utilizări crescute a resurselor respective.

(Formula de încheiere și semnătura)


ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE

IPOL-COM-LIBE D(2018)16301

Dlui Jean ARTHUIS

Președintele Comisiei pentru bugete

ASP 09G205

Bruxelles

Subiect:  Prioritățile Comisiei LIBE pentru proiectul de buget pe 2019

Stimate domnule președinte,

Vă scriu pentru a vă transmite prioritățile LIBE pentru proiectul de buget pe 2019.

Comisia LIBE speră că va fi bugetat pe deplin nivelul resurselor financiare prevăzut pentru domeniul justiției și afacerilor interne, pe 2019, în cadrul financiar multianual (CFM), inclusiv „suplimentarea” convenită pentru rubrica III („Securitate și cetățenie”) în Revizuirea la jumătatea perioadei din 2017. De asemenea, în materie de sprijin umanitar de urgență în Uniune, mă aștept ca întregul pachet financiar de 650 de milioane EUR acordat pentru perioada 2016-2018 să fie cheltuit de Comisie conform planificării, până la sfârșitul anului 2018.

Ca urmare a provocărilor constante legate de numărul tot mai mare de sosiri de migranți la frontierele UE, este extrem de important să se asigure finanțarea necesară pentru transformarea Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) într-o veritabilă agenție europeană pentru azil, care garantează monitorizarea și respectarea drepturilor procedurale ale tuturor solicitanților, pentru a crea facilități de primire adecvate, precum și măsuri de sprijinire a integrării migranților. Comisia LIBE invită, de asemenea, Comisia să ia măsurile necesare pentru a se asigura că se alocă sume suficiente în domeniul azilului, dacă vor fi adoptate dosarele-cheie în materie de azil. În acest context, este, de asemenea, important să se asigure o finanțare adecvată a Frontex pentru a-și îndeplini mandatul în mod eficient și a face față provocărilor de la frontierele externe ale UE.

În ceea ce privește Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și Fondul pentru securitate internă (FSI), comisia contează pe colaborarea strânsă dintre Comisie și statele membre în 2018, pentru a garanta că acestea pun în aplicare măsurile necesare pentru absorbția finanțărilor FAMI și FSI disponibile în 2019. Trebuie să fie evitată în viitor situația de la sfârșitul anului 2017, când a fost realocată suma de 275 de milioane EUR în credite de plată de la FAMI din cauza problemelor de capacitate de absorbție a unora dintre statele membre. În acest context, comisia ar dori să își mențină solicitarea stabilirii unei linii bugetare pentru fiecare dintre obiectivele sale (sunt necesare 4 linii bugetare, în loc de 2) pentru a permite Comisiei LIBE să-și îndeplinească rolul de control și să sporească transparența finanțării UE. Comisia LIBE nu este deloc satisfăcută de actuala repartizare pe linii bugetare în cadrul FAMI, așa cum s-a observat din amendamentele bugetare adoptate la nivelul comisiei anul trecut. Ar trebui creată și o linie bugetară specifică pentru susținerea financiară a operațiunilor de căutare și salvare pe mare realizate de statele membre sau de anumiți actori privați eligibili.

Cu privire la protecția drepturilor fundamentale, comisia ar dori să sublinieze importanța finanțării mecanismelor de monitorizare adecvate în domeniul justiției și al afacerilor interne. Întrucât este evident că drepturile fundamentale sunt sub presiune în Uniunea Europeană, comisia recomandă majorarea corespunzătoare a bugetelor Agenției pentru Drepturi Fundamentale (FRA) și Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD). În acest context, ar trebui să fie finanțate în mod adecvat și organismele pentru apărarea drepturilor omului și a egalității. De asemenea, ar fi esențial să i se asigure eu-LISA resurse suficiente în 2019, astfel încât aceasta să poată recruta personalul și experții de care are nevoie pentru îndeplinirea sarcinilor suplimentare care i-au fost atribuite.

În ceea ce privește Fondul pentru securitate internă, comisia ar dori să sublinieze că este o prioritate consolidarea cooperării polițienești și judiciare în vederea combaterii terorismului, a altor infracțiuni transfrontaliere grave, precum și a criminalității informatice. De asemenea, ar trebui să fie finanțată în mod corespunzător, în 2019, combaterea infracțiunilor împotriva mediului și a traficului de persoane. Întrucât s-a înregistrat o intensificare substanțială a acestor fenomene în întreaga Uniune Europeană, bugetul Eurojust ar trebui aibă fonduri suficiente pentru a-și îmbunătăți rolul de coordonare a anchetelor și a urmăririlor penale întreprinse de autoritățile competente din statele membre, în special prin facilitarea asistenței judiciare internaționale reciproce și a executării cererilor de extrădare. De asemenea, comisia insistă asupra asigurării unei finanțări adecvate pentru instituirea EPPO cât mai curând posibil. Având în vedere rolul său important în combaterea diferitelor tipuri de criminalitate și extinderea cooperării sale cu țările terțe, și Europol trebuie finanțat în mod adecvat.

Mai mult, ar trebui să fie mărită finanțarea Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT), pentru ca acesta să-și poată îndeplini în mod eficace sarcina principală de a furniza informații corecte și comparabile privind drogurile în Europa, precum și să-și poată dezvolta infrastructura și instrumentele necesare pentru a colecta date defalcate pe țări într-un mod armonizat și optim. Acest lucru este important, ca urmare a creșterii traficului de droguri, care joacă un rol important și în finanțarea terorismului la nivel mondial, precum și în creșterea numărului deceselor prin supradoză cu opioide în Uniunea Europeană.

Comisia LIBE consideră că este esențială revizuirea mandatului Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) pentru a îmbunătăți combaterea criminalității informatice, a întări protecția infrastructurilor esențiale și pentru a proteja drepturile fundamentale în spațiul cibernetic prin îmbunătățirea standardelor de securitate informatică. În acest context, în 2019, ar trebui să fie finanțată în mod corespunzător implementarea revizuirii mandatului ENISA.

Cu deosebită considerație,

Claude MORAES


ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU AFACERI CONSTITUȚIONALE

Scrisoare adresată de Danuta Maria Hübner, președinta Comisiei pentru afaceri constituționale, domnului Jean Arthuis, președintele Comisiei pentru bugete

Traducere

Subiect:  Prioritățile AFCO privind mandatul pentru trilogul aferent bugetului 2019

Domnule președinte,

Din cauza termenelor foarte scurte pentru adoptarea raportului dumneavoastră privind mandatul pentru trilogul aferent bugetului pe 2019, în calitate de raportoare responsabilă cu elaborarea avizului Comisiei AFCO privind bugetul pe 2019, am fost mandatată să prezint contribuția noastră la proiectul de raport respectiv sub forma unei scrisori care să reflecte prioritățile AFCO pentru bugetul aferent exercițiului următor.

Comisia pentru afaceri constituționale ar dori, așadar, să vă atragă atenția asupra următoarelor domenii prioritare, care ar trebui tratate în cadrul negocierilor bugetare din cursul acestui an:

- ca întotdeauna, AFCO se angajează să asigure finanțarea adecvată a programului „Europa pentru cetățeni” și a Inițiativei cetățenești europene (ICE). Considerăm că aceste două programe sunt complementare, dar, în același timp, ar trebui să fie finanțate în mod independent, deoarece amândouă sunt importante pentru implicarea cetățenilor în moduri diferite.

- sunteți probabil la curent cu faptul că, în prezent, examinăm proiectul de propunere a Comisiei de reformare a ICE și, în acest context, insistăm asupra separării sale financiare de programul „Europa pentru cetățeni”. Dorim o transparență totală a finanțării celor două programe și, prin urmare, considerăm că sursele lor bugetare ar trebui să fie raționalizate și să poată fi clar identificate.

- o altă prioritate a AFCO este asigurarea unei finanțări suficiente pentru comunicarea cu cetățenii în perspectiva alegerilor europene din 2019 și a începutului unei noi legislaturi. De asemenea, am fi interesați de promovarea dezbaterii privind viitorul Europei. În acest sens, am dori să explorăm posibilitățile de utilizare a bugetului UE pentru a finanța așa-numitele „consultări cu cetățenii”.

Sunt încrezătoare că, la pregătirea mandatului pentru trilogul aferent bugetului pe 2019, Comisia pentru bugete va ține seama de sugestiile noastre.

(Formulă de politețe și semnătură)

CC:  Daniele Viotti, raportorul Comisiei BUDG pentru bugetul 2019 - secțiunea III, Comisia

  Paul Rübig, raportorul Comisiei BUDG pentru bugetul pe 2018 - alte secțiuni


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

28.6.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

20

4

1

Membri titulari prezenți la votul final

Jean Arthuis, Richard Ashworth, Gérard Deprez, Manuel dos Santos, André Elissen, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Esteban González Pons, Ingeborg Gräßle, Monika Hohlmeier, John Howarth, Vladimír Maňka, Siegfried Mureșan, Urmas Paet, Paul Rübig, Eleftherios Synadinos, Indrek Tarand, Isabelle Thomas, Inese Vaidere, Daniele Viotti, Tiemo Wölken

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Jonathan Bullock, David Coburn, Thomas Waitz, Bogdan Brunon Wenta


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

20

+

ALDE

Jean Arthuis, Gérard Deprez, Urmas Paet

PPE

Richard Ashworth, José Manuel Fernandes, Esteban González Pons, Ingeborg Gräßle, Monika Hohlmeier, Siegfried Mureșan, Paul Rübig, Inese Vaidere, Bogdan Brunon Wenta

S&D

Eider Gardiazabal Rubial, John Howarth, Vladimír Maňka, Manuel dos Santos, Isabelle Thomas, Daniele Viotti, Tiemo Wölken

VERTS/ALE

Indrek Tarand

4

-

EFDD

Jonathan Bullock, David Coburn

ENF

André Elissen

NI

Eleftherios Synadinos

1

0

VERTS/ALE

Thomas Waitz

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 4 iulie 2018Notă juridică