Procedură : 2017/2131(INL)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0250/2018

Texte depuse :

A8-0250/2018

Dezbateri :

PV 11/09/2018 - 11
CRE 11/09/2018 - 11

Voturi :

PV 12/09/2018 - 6.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0340

RAPORT     
PDF 1080kWORD 150k
4.7.2018
PE 620.837v02-00 A8-0250/2018

privind o propunere prin care invită Consiliul să stabilească, în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea

(2017/2131(INL))

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

Raportoare: Judith Sargentini

(Inițiativă – articolele 45 și 52 din Regulamentul de procedură)

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 ANEXĂ LA PROPUNEREA DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 ANEXĂ: LISTA ENTITĂȚILOR SAU A PERSOANELORDE LA CARE RAPORTOAREA A PRIMIT CONTRIBUȚII
 OPINIE MINORITARĂ
 AVIZ al Comisiei pentru control bugetar
 AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituționale
 AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind o propunere prin care invită Consiliul să stabilească, în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea

(2017/2131(INL))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 2 și articolul 7 alineatul (1),

–  având în vedere Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Convenția Europeană asupra drepturilor omului și libertăților fundamentale și protocoalele sale,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere tratatele internaționale privind drepturile omului ale Organizației Națiunilor Unite și ale Consiliului Europei, cum ar fi Carta socială europeană și Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 mai 2017 referitoare la situația din Ungaria(1),

–  având în vedere rezoluțiile sale din 16 decembrie 2015(2) și 10 iunie 2015(3) referitoare la situația din Ungaria,

–  având în vedere rezoluția sa din 3 iulie 2013 referitoare la situația drepturilor fundamentale: standardele și practicile din Ungaria (ca urmare a rezoluției Parlamentului European din 16 februarie 2012)(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 16 februarie 2012 referitoare la recentele evoluții politice din Ungaria(5) și rezoluția sa din 10 martie 2011 referitoare la legislația privind mass-media din Ungaria(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale(7),

–  având în vedere rezoluția sa din 1 aprilie 2004 privind Comunicarea Comisiei referitoare la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană: Respectarea și promovarea valorilor pe care se întemeiază Uniunea(8),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 octombrie 2003 adresată Consiliului și Parlamentului European privind articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană - Respectarea și promovarea valorilor pe care se bazează Uniunea(9),

–  având în vedere rapoartele anuale ale Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) și ale Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF),

–  având în vedere articolele 45, 52 și 83 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizele Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru afaceri constituționale și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0250/2018),

A.  întrucât Uniunea a fost întemeiată pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității și statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, stipulate în articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și reflectate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și integrate în tratatele internaționale privind drepturile omului, și întrucât aceste valori, care sunt comune statelor membre și la care toate statele membre au subscris în mod liber, constituie fundamentul drepturilor de care se bucură persoanele care trăiesc în Uniune;

B.  întrucât orice risc clar de încălcare gravă de către un stat membru a valorilor consacrate la articolul 2 din TUE nu privește numai statele membre individuale în care riscul se materializează, ci are un impact asupra celorlalte state membre, asupra încrederii reciproce între acestea, asupra naturii înseși a Uniunii și asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor săi în temeiul dreptului Uniunii;

C.  întrucât, așa cum se arată în Comunicarea Comisiei din 2003 privind articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană, sfera de aplicare a articolului 7 din TUE nu se limitează la obligațiile care intră sub incidența tratatelor, ca în cazul articolului 258 din TFUE, și întrucât Uniunea poate evalua existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor comune în domeniile care intră sub incidența competențelor statelor membre;

D.  întrucât articolul 7 alineatul (1) din TUE constituie o etapă preventivă, care conferă Uniunii capacitatea de a interveni în cazul unui risc clar de încălcare gravă a valorilor comune; întrucât această acțiune preventivă prevede un dialog cu statul membru în cauză și vizează evitarea unor eventuale sancțiuni;

E.  întrucât, deși autoritățile ungare au fost în mod constant gata să discute cu privire la legalitatea oricărei măsuri specifice, situația nu s-a îmbunătățit și persistă multe motive de îngrijorare, având un impact negativ asupra imaginii Uniunii, precum și asupra eficacității și a credibilității sale în ceea ce privește apărarea drepturilor fundamentale, a drepturilor omului și a democrației la nivel mondial, și evidențiind necesitatea de a le aborda printr-o acțiune concertată a Uniunii;

1.  afirmă că îngrijorările exprimate de Parlament se referă la următoarele aspecte:

(1) funcționarea sistemului constituțional și al celui electoral;

(2) independența sistemului judiciar și a altor instituții și drepturile judecătorilor;

(3) corupția și conflictele de interese;

(4) confidențialitatea și protecția datelor;

(5) libertatea de exprimare,

(6) libertatea universitară;

(7) libertatea religioasă;

(8) libertatea de asociere;

(9) dreptul la egalitatea de tratament;

(10) drepturile persoanelor aparținând minorităților, inclusiv ale romilor și evreilor, și protejarea împotriva declarațiilor incitatoare la ură împotriva acestor minorități;

(11) drepturile fundamentale ale migranților, ale solicitanților de azil și ale refugiaților;

(12) drepturile economice și sociale.

2.  consideră că faptele și tendințele menționate în anexa la prezenta rezoluție, luate împreună, reprezintă o amenințare sistemică la adresa valorilor menționate la articolul 2 din TUE și constituie un risc clar de încălcare gravă a acestora;

3.  ia act de rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria, care au avut loc la 8 aprilie 2018; subliniază faptul că guvernul ungar este responsabil de eliminarea riscului de încălcare gravă a valorilor menționate la articolul 2 din TUE, chiar și în cazul în care acest risc este o consecință de lungă durată a unor decizii politice propuse sau aprobate de guvernele anterioare;

4  având în vedere cele de mai sus și în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din TUE, înaintează prezenta propunere motivată Consiliului, invitându-l să stabilească dacă există un risc clar de încălcare gravă, de către Ungaria, a valorilor prevăzute la articolul 2 din TUE, și să adreseze recomandări corespunzătoare Ungariei în această privință;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție și propunerea motivată de decizie a Consiliului anexată, Comisiei și Consiliului, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0216.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0461.

(3)

JO C 407, 4.11.2016, p. 46.

(4)

JO C 75, 26.2.2016, p. 52.

(5)

JO C 249 E, 30.8.2013, p. 27.

(6)

JO C 199 E, 7.7.2012, p. 154.

(7)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0409.

(8)

JO C 104 E, 30.4.2004, p. 408.

(9)

COM(2003)0606.


ANEXĂ LA PROPUNEREA DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

Propunere de

decizie a Consiliului

de stabilire, în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, a existenței unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 7 alineatul (1),

având în vedere propunerea motivată a Parlamentului European,

având în vedere aprobarea Parlamentului European,

întrucât:

(1)  Uniunea Europeană se întemeiază pe valorile prevăzute la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), care sunt comune statelor membre și care includ respectarea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului. Potrivit articolului 49 din TUE, aderarea la Uniune impune respectarea și promovarea valorilor menționate la articolul 2 din TUE.

(2)  Aderarea Ungariei a reprezentat un act voluntar bazat pe o decizie suverană și s-a bucurat de un consens larg în rândul întregului spectru politic al Ungariei.

(3)  În propunerea sa motivată, Parlamentul European și-a exprimat îngrijorarea cu privire la situația din Ungaria. În special, principalele preocupări erau legate de funcționarea sistemului constituțional și a celui electoral, de independența sistemului judiciar și a altor instituții, de drepturile judecătorilor, de corupție și de conflictele de interese, de confidențialitate și de protecția datelor, de libertatea de exprimare, de libertatea universitară, de libertatea de religie, de libertatea de asociere, de dreptul la un tratament egal, de drepturile persoanelor ce aparțin minorităților, inclusiv ale romilor și evreilor, de drepturile fundamentale ale migranților, ale solicitanților de azil și ale refugiaților și de drepturile economice și sociale.

(4)  Parlamentul European a constatat, de asemenea, că autoritățile ungare au fost disponibile în mod repetat să discute legalitatea oricăror măsuri specifice, dar că nu au întreprins acțiunile recomandate în rezoluțiile sale anterioare.

(5)  În rezoluția sa din 17 mai 2017 referitoare la situația din Ungaria, Parlamentul European a afirmat că situația actuală din Ungaria prezintă un risc clar de încălcare gravă a valorilor menționate la articolul 2 din TUE și justifică lansarea procedurii prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din TUE.

(6)  În Comunicarea sa din 2003 privind articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia a enumerat mai multe surse de informații care trebuie luate în considerare atunci când se monitorizează respectarea și promovarea valorilor comune, cum ar fi rapoartele organizațiilor internaționale, rapoartele ONG-urilor și hotărârile pronunțate de instanțele regionale și internaționale. O gamă largă de actori de la nivel național, european și internațional și-au exprimat preocuparea profundă cu privire la situația democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale din Ungaria, incluzând instituțiile și organele Uniunii, Consiliul Europei, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Organizația Națiunilor Unite (ONU), precum și numeroase organizații ale societății civile, însă acestea trebuie considerate opinii fără caracter juridic obligatoriu, deoarece numai Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate interpreta dispozițiile tratatelor.

Funcționarea sistemului constituțional și a sistemului electoral

(7)  Comisia de la Veneția și-a exprimat de mai multe ori îngrijorarea cu privire la procesul de elaborare a Constituției în Ungaria, atât în ceea ce privește Legea fundamentală, cât și modificările aduse acesteia. Aceasta a salutat faptul că Legea fundamentală stabilește o ordine constituțională bazată pe democrație, pe statul de drept și pe protecția drepturilor fundamentale ca principii fundamentale și a recunoscut eforturile depuse pentru stabilirea unei ordini constituționale în conformitate cu valorile și standardele democratice europene comune și pentru a reglementa drepturile și libertățile fundamentale în conformitate cu instrumentele internaționale cu caracter obligatoriu. Criticile s-au axat pe lipsa de transparență a procesului, pe implicarea insuficientă a societății civile, pe absența unei consultări sincere, pe punerea în pericol a separării puterilor și pe slăbirea sistemelor naționale de control și echilibru.

(8)  Competențele Curții Constituționale a Ungariei au fost limitate ca urmare a reformei constituționale, inclusiv în ceea ce privește chestiunile bugetare, abolirea actio popularis, posibilitatea ca Curtea să facă referire la jurisprudența sa de dinainte de 1 ianuarie 2012 și limitarea capacității Curții de a examina constituționalitatea oricăror modificări ale Legii fundamentale în afară de cele de natură strict procedurală. Comisia de la Veneția și-a exprimat îngrijorarea gravă cu privire la aceste limitări și cu privire la procedura de numire a judecătorilor și a transmis recomandări autorităților ungare de a asigura mecanisme de control și echilibru, în avizul său cu privire la Legea CLI din 2011 privind Curtea Constituțională a Ungariei, adoptată la 19 iunie 2012 și în avizul său privind cel de-al patrulea amendament la Legea fundamentală a Ungariei, adoptat la 17 iunie 2013. În avizele sale, Comisia de la Veneția a identificat, de asemenea, o serie de elemente pozitive ale reformelor, cum ar fi dispozițiile privind garanțiile bugetare, eliminarea realegerii judecătorilor și atribuirea dreptului de a iniția proceduri în vederea examinării ex post comisarului pentru drepturile fundamentale.

(9)  În observațiile finale din 5 aprilie 2018, Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că actuala procedură de plângere constituțională oferă un acces mai limitat la Curtea Constituțională, nu prevede un termen-limită pentru exercitarea unui control al constituționalității și nu are un efect suspensiv asupra legislației contestate. De asemenea, acesta a menționat că dispozițiile noii Legi privind Curtea Constituțională reduc inamovibilitatea judecătorilor și cresc influența guvernului asupra alcătuirii și funcționării Curții Constituționale prin modificarea procedurii de numire a magistraților, a numărului de judecători din cadrul Curții și a vârstei lor de pensionare. Comitetul a fost, de asemenea, îngrijorat de limitarea competențelor și atribuțiilor Curții Constituționale în ceea ce privește reexaminarea legislației care aduce atingere chestiunilor bugetare.

(10)  În constatările și concluziile sale preliminare, adoptate la 9 aprilie 2018, misiunea limitată de observare a alegerilor desfășurată de Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului la alegerile parlamentare din Ungaria din 2018 a afirmat că administrarea tehnică a alegerilor a fost la nivel profesionist și transparent, că drepturile și libertățile fundamentale au fost, în general, respectate, dar că au fost exercitate într-o atmosferă ostilă. Administrația electorală și-a îndeplinit mandatul în mod profesionist și transparent și s-a bucurat de încrederea generală în rândul părților interesate. Campania a fost animată, însă retorica de campanie ostilă și intimidantă a limitat spațiul pentru dezbateri de fond și a redus capacitatea alegătorilor de a face o alegere în cunoștință de cauză. Finanțarea publică a campaniei și plafoanele de cheltuieli au ca scop garantarea egalității de șanse pentru toți candidații. Cu toate acestea, capacitatea candidaților de a concura în condiții de egalitate a fost compromisă în mod semnificativ de cheltuielile excesive ale guvernului în anunțurile publice cu caracter informativ care au amplificat mesajul campaniei coaliției de la guvernare. Acesta și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la delimitarea circumscripțiilor electorale uninominale. Preocupări similare au fost exprimate în avizul comun din 18 iunie 2012 referitor la Legea privind alegerea deputaților în Parlamentul Ungariei, adoptat de Comisia de la Veneția și de Consiliul pentru alegeri democratice, în care se menționa că delimitarea circumscripțiilor electorale din Ungaria trebuie efectuată într-un mod transparent și profesionist, prin intermediul unui proces imparțial și nepartizan, evitându-se obiectivele politice pe termen scurt (gerrymandering).

(11)  În ultimii ani, guvernul ungar a utilizat pe scară largă consultările naționale, extinzând democrația directă la nivel național. La 27 aprilie 2017, Comisia a arătat că consultarea națională „Să oprim Bruxelles-ul” conținea o serie de afirmații și declarații care erau faptic incorecte sau extrem de înșelătoare. Guvernul ungar a organizat, de asemenea, consultări pe tema „Migrația și terorismul” în mai 2015 și împotriva unui așa-numit „Plan Soros” în octombrie 2017. Aceste consultări au stabilit paralele între terorism și migrație, provocând ura împotriva migranților și au vizat în special persoana lui George Soros și Uniunea.

Independența sistemului judiciar și a altor instituții și drepturile judecătorilor

(12)  Ca urmare a modificărilor substanțiale aduse cadrului juridic adoptat în 2011, președintele nou-creatului Birou judecătoresc național (BJN) a fost învestit cu competențe extinse. Comisia de la Veneția a criticat aceste competențe extinse în avizul său privind Legea CLXII din 2011 privind statutul juridic și remunerarea judecătorilor și Legea CLXI din 2011 privind organizarea și administrarea instanțelor de judecată din Ungaria, adoptată la 19 martie 2012, precum și în avizul său referitor la legile organice privind sistemul judiciar, adoptate la 15 octombrie 2012. Preocupări similare au fost formulate, la 29 februarie 2012 și la 3 iulie 2013, și de raportorul special al ONU privind independența judecătorilor și avocaților, precum și de Grupul de state împotriva corupției (GRECO), în raportul său adoptat la 27 martie 2015. Toți acești actori au subliniat necesitatea de a consolida rolul organului colectiv, Consiliul judecătoresc național (CJN), ca exemplu de supraveghere, întrucât președintele BJN, care este ales de către Parlamentul Ungariei, nu poate fi considerat un organ de autoguvernare judecătorească. Dând curs recomandărilor internaționale, statutul președintelui BJN a fost schimbat, iar puterile președintelui au fost restrânse pentru a asigura un mai bun echilibru între președinte și CJN.

(13)  Din 2012, Ungaria a adoptat măsuri pozitive pentru a transfera anumite funcții de la președintele BJN către CJN, cu scopul de a crea un mai bun echilibru între aceste două organe. Cu toate acestea, sunt încă necesare progrese suplimentare. În raportul său din 27 martie 2015, GRECO a solicitat reducerea la minimum a riscurilor potențiale privind decizii discreționare luate de către președintele BJN. Președintele BJN are, printre altele, posibilitatea de a transfera și a numi judecători, și joacă un rol în disciplina judiciară. Președintele BJN face, de asemenea, o recomandare Președintelui Ungariei privind numirea și destituirea șefilor instanțelor, inclusiv președinții și vicepreședinții instanțelor de apel. GRECO a salutat recent-adoptatul Cod de etică al judecătorilor, dar consideră că acesta ar putea fi explicat mai clar și însoțit de formare la locul de muncă. GRECO a recunoscut, de asemenea, modificările aduse normelor privind procedurile de recrutare și selecție în sistemul judiciar în perioada 2012-2014 în Ungaria, prin care CJN i-a fost conferită o funcție de supraveghere mai puternică în procesul de selecție. La 2 mai 2018, CJN a organizat o sesiune în care a adoptat în unanimitate decizii cu privire la practica președintelui BJN de a declara că cererile de candidaturi la funcțiile judiciare și pozițiile de conducere nu au avut succes. Deciziile au stabilit că practica președintelui este ilegală.

(14)  La 29 mai 2018, guvernul ungar a prezentat un proiect al celui de al șaptelea amendament la Legea fundamentală (T/332), care a fost adoptat la 20 iunie 2018. Acesta a instituit un nou sistem de instanțe administrative.

(15)  În urma Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene (denumită în continuare „Curtea de Justiție”) din 6 noiembrie 2012 în cauza C-286/12, Comisia/ Ungaria(1), care a apreciat că, prin adoptarea unui regim național care impune pensionarea obligatorie a judecătorilor, procurorilor și notarilor atunci când aceștia împlinesc vârsta de 62 de ani, Ungaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului Uniunii, Parlamentul ungar a aprobat Legea XX din 2013 care prevede că vârsta de pensionare în sistemul judiciar va fi redusă treptat la 65 de ani în cursul unei perioade de zece ani și a stabilit criterii pentru reîncadrare sau despăgubire. Potrivit Legii, exista posibilitatea ca judecătorii pensionați să revină la fostele posturi de la aceeași instanță în aceleași condiții ca cele anterioare reglementărilor în materie de pensionare sau, dacă nu doreau să se întoarcă, primeau o compensație forfetară de 12 luni pentru remunerația lor pierdută și puteau solicita o compensație suplimentară în fața instanței, însă reîncadrarea în funcții administrative de conducere nu era garantată. Cu toate acestea, Comisia a recunoscut măsurile Ungariei vizând să facă legislația în materie de pensionare compatibilă cu dreptul Uniunii. În raportul său din octombrie 2015, Institutul pentru drepturile omului din cadrul Asociației internaționale a barourilor a afirmat că majoritatea judecătorilor înlăturați nu s-au întors la posturile lor inițiale, în parte pentru că posturile lor anterioare fuseseră deja ocupate. Aceasta a menționat, de asemenea, că independența și imparțialitatea sistemului judiciar din Ungaria nu poate fi garantată, iar statul de drept rămâne slăbit.

(16)  În Hotărârea sa din 16 iulie 2015, Gazsó/ Ungaria, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a statuat că a avut loc o încălcare a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la o cale de atac efectivă. CEDO a ajuns la concluzia că încălcările își aveau originea în incapacitatea recurentă a Ungariei de a asigura că procedurile care stabilesc drepturile și obligațiile civile se completau într-un interval de timp rezonabil și de a lua măsuri care să permită solicitanților să solicite despăgubiri pentru proceduri civile excesiv de lungi la nivel național. Executarea hotărârii respective este încă pendinte. Un nou Cod de procedură civilă, adoptat în 2016, prevede accelerarea procedurilor civile prin introducerea unei proceduri în două etape. Ungaria a informat Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei că noua lege care creează o cale de atac eficientă pentru procedurile prelungite va fi adoptată până în octombrie 2018.

(17)  În Hotărârea sa din 23 iunie 2016, Baka/ Ungaria, CEDO a considerat că a existat o încălcare a dreptului de acces la o instanță și a libertății de exprimare ale lui András Baka, care fusese ales în funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție pentru un mandat de șase ani, în iunie 2009, dar a încetat să mai ocupe această funcție în conformitate cu dispozițiile tranzitorii ale Legii fundamentale, care prevedea că Curia urma să fie succesorul legal al Curții Supreme. Executarea hotărârii respective este încă pendinte. La 10 martie 2017, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a solicitat luarea de măsuri pentru a se împiedica alte destituiri premature ale judecătorilor din motive similare, împiedicând orice abuz în acest sens. Guvernul ungar a precizat că măsurile respective nu sunt legate de punerea în aplicare a hotărârii.

(18)  La 29 septembrie 2008, dl András Jóri a fost numit Comisarul pentru protecția datelor pentru un mandat de șase ani. Cu toate acestea, începând cu data de 1 ianuarie 2012, Parlamentul Ungariei a decis să reformeze sistemul de protecție a datelor și să îl înlocuiască pe Comisar cu o autoritate națională pentru protecția datelor și libertatea de informare. Dl Jóri a trebui să își părăsească funcția înainte ca mandatul său să fi expirat. La 8 aprilie 2014, Curtea de Justiție a statuat că independența autorităților de supraveghere include în mod necesar obligația de a le permite acestora să își exercite în întregime mandatul și că Ungaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului(2). Ungaria a modificat normele privind numirea Comisarului, a prezentat scuze și a plătit suma convenită drept compensație.

(19)  Comisia de la Veneția a identificat mai multe deficiențe în avizul său referitor la Legea CLXIII din 2011 privind Parchetul și la Legea CLXIV din 2011, adoptată la 19 iunie 2012, privind statutul Procurorului general, al procurorilor și al altor angajați ai Ministerului Public, precum și cariera de procuror în Ungaria. În raportul său, adoptat la 27 martie 2015, GRECO a îndemnat autoritățile ungare să adopte măsuri suplimentare pentru a împiedica abuzurile și a crește independența procuraturii, printre altele prin eliminarea posibilității ca Procurorul general să fie reales. În plus, GRECO a solicitat ca deschiderea unei proceduri disciplinare împotriva procurorilor ordinari să devină mai transparentă, iar deciziile de a muta cazuri de la un procuror la altul să fie întemeiate pe criterii și justificări juridice stricte. Potrivit guvernului ungar, raportul de conformitate al GRECO din 2017 a recunoscut progresele realizate de Ungaria cu privire la procurori (publicarea nu este încă autorizată de autoritățile ungare, în pofida apelurilor lansate în cadrul reuniunilor plenare ale GRECO). Al doilea raport privind conformitatea este pendinte.

Corupția și conflictele de interese

(20)  În raportul său adoptat la 27 martie 2015, GRECO a solicitat instituirea unor coduri de conduită pentru deputații în Parlamentul ungar care să includă îndrumări privind cazurile de conflicte de interese. Pe de altă parte, deputații ar trebui, de asemenea, să fie obligați să informeze cu privire la conflictele de interese care apar în mod ad-hoc, iar această declarație ar trebui să fie însoțită de o obligație mai fermă de a depune declarații de avere. Acestea ar trebui, de asemenea, să fie însoțite de dispoziții care să permită sancțiuni pentru prezentarea unor declarații de avere incorecte. În plus, declarațiile de avere ar trebui să fie făcute publice online pentru a permite o adevărată supraveghere din partea publicului. Ar trebui creată o bază de date electronică standard care să permită ca toate declarațiile și modificările să fie accesibile într-un mod transparent.

(21)  În constatările și concluziile sale preliminare, adoptate la 9 aprilie 2018, misiunea limitată de observare a alegerilor a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului a concluzionat că monitorizarea limitată a cheltuielilor de campanie și absența unor informări detaliate privind sursele fondurilor de campanie până după alegeri subminează transparența finanțării campaniei și capacitatea alegătorilor de a face o alegere în cunoștință de cauză, contrar angajamentelor asumate în cadrul OSCE și standardelor internaționale. Legislația în vigoare optează pentru un mecanism de monitorizare și de control ex post. Oficiul Național de Audit are competența de a monitoriza și a controla dacă au fost îndeplinite cerințele legale. Constatările și concluziile preliminare nu au inclus raportul oficial de audit al acestuia privind alegerile parlamentare din 2018, deoarece nu era finalizat la momentul respectiv.

(22)  La 7 decembrie 2016, Comitetul director al Parteneriatului pentru o guvernare deschisă (OGP) a primit o scrisoare din partea guvernului Ungariei în care acesta anunța retragerea sa imediată din parteneriat, care regrupează în mod voluntar 75 de țări și sute de organizații ale societății civile. OGP examina guvernul Ungariei din iulie 2015 din cauza îngrijorărilor exprimate de organizațiile societății civile, îndeosebi cu privire la spațiul lor de funcționare în această țară. Nu toate statele membre sunt membre ale OGP.

(23)  Ungaria beneficiază de o finanțare din partea Uniunii care se ridică la 4,4 % din PIB-ul acesteia sau peste jumătate din investițiile publice. Ponderea contractelor atribuite după desfășurarea de proceduri de achiziții publice care au beneficiat doar de o singură ofertă rămâne ridicată, 36 % în 2016. Ungaria are procentul cel mai ridicat din Uniune de recomandări financiare primite din partea OLAF în ceea ce privește fondurile structurale și agricultura pentru perioada 2013-2017; În 2016, OLAF a încheiat o investigație privind un proiect de transport în valoare de 1,7 miliarde EUR în Ungaria, în cadrul căruia mai multe firme specializate în domeniul construcțiilor erau principalii actori. Ancheta a dezvăluit nereguli foarte grave, precum și posibile fraude și acte de corupție în executarea proiectului. În 2017, OLAF a găsit „nereguli grave” și „conflicte de interese” în timpul anchetei sale privind 35 de contracte de iluminat stradal acordate întreprinderii care la momentul respectiv era controlată de ginerele prim-ministrului Ungariei. OLAF a trimis raportul final conținând recomandări de ordin financiar Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei pentru a recupera 43,7 milioane de euro și recomandări judiciare Procurorului General al Ungariei. O anchetă transfrontalieră, încheiată de către OLAF în 2017 a inclus acuzații legate de potențiala utilizare incorectă a fondurilor Uniunii în 31 proiecte de cercetare și dezvoltare. Ancheta, care s-a desfășurat în Ungaria, Letonia și Serbia, a descoperit un sistem de subcontractare utilizat pentru a crește în mod artificial costurile proiectului și a ascunde faptul că furnizorii finali erau întreprinderi afiliate. Prin urmare, OLAF a încheiat ancheta, cu o recomandare financiară adresată Comisiei, de a recupera 28,3 de milioane EUR și o recomandare judiciară adresată autorităților judiciare ungare. Ungaria a decis să nu participe la crearea unui Parchet European (EPPO), responsabil de anchetarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor și a complicilor acestora care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii.

(24)  Potrivit celui de al Șaptelea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială, eficacitatea autorităților publice din Ungaria s-a diminuat din 1996, iar țara este unul dintre statele membre cu cel mai puțin eficace guvern din Uniune; Toate regiunile Ungariei sunt cu mult sub media Uniunii în ceea ce privește calitatea administrației publice. Potrivit raportului anticorupție publicat de Comisia Europeană în 2014, corupția este percepută (în proporție de 89 %) ca fiind răspândită în Ungaria. Potrivit Raportului privind competitivitatea globală din 2017-2018 publicat de Forumul economic mondial, nivelul ridicat al corupției a fost unul dintre factorii cei mai problematici pentru activitatea de afaceri din Ungaria.

Confidențialitatea și protecția datelor

(25)  În Hotărârea sa din 12 ianuarie 2016, Szabó și Vissy/ Ungaria, CEDO a statuat că dreptul la respectarea vieții private a fost încălcat din cauza garanțiilor juridice insuficiente împotriva supravegherii secrete ilegale posibile în scopuri legate de securitatea națională, inclusiv în ceea ce privește utilizarea telecomunicațiilor. Solicitanții nu au susținut că au fost supuși unor măsuri de supraveghere secretă, prin urmare nu a fost necesară nicio altă măsură specifică. Modificarea legislației pertinente este necesară ca măsură generală. Propunerile de modificare a Legii privind serviciile de securitate națională sunt în prezent discutate de experții ministerelor competente din Ungaria. Executarea Hotărârii respective este încă pendinte.

(26)  În observațiile finale din 5 aprilie 2018, Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că cadrul juridic ungar privind supravegherea secretă în scopuri de securitate națională permite interceptarea în masă a comunicațiilor și cuprinde garanții insuficiente împotriva amestecului arbitrar în dreptul la respectarea vieții private. De asemenea, acesta era preocupat de lipsa unor dispoziții care să asigure căi de atac eficiente în cazuri de abuz, precum și înștiințarea persoanei în cauză cât mai curând posibil, fără a pune în pericol scopul restricției, după încetarea măsurii de supraveghere.

Libertatea de exprimare

(27)  La 22 iunie 2015, Comisia de la Veneția a adoptat avizul cu privire la legislația privind mass-media (Legea CLXXXV privind serviciile media și mass-media, Legea CIV privind libertatea presei, și legislația referitoare la impozitarea veniturilor din publicitate ale mass-media din Ungaria, care impunea o serie de modificări la Legea presei și la Legea privind mass-media, în special în ceea ce privește definirea „conținutului media ilegal”, divulgarea surselor ziariștilor și sancțiunile aplicate companiilor de media. Preocupări similare au fost exprimate în analiza comandată de Biroul reprezentantului OSCE pentru libertatea mass-mediei în februarie 2011, de către fostul comisar pentru drepturile omului al Consiliului Europei în avizul său referitor la legislația ungară privind mass-media din perspectiva standardelor Consiliului Europei referitoare la libertatea mass-mediei din 25 februarie 2011, precum și de experți ai Consiliului Europei privind legislația ungară referitoare la mass-media în expertiza lor din 11 mai 2012. În declarația sa din 29 ianuarie 2013, secretarul general al Consiliului Europei a salutat faptul că discuțiile din domeniul mass-media au dus la câteva schimbări importante. Cu toate acestea, preocupările ce au continuat să existe au fost împărtășite de comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului în raportul întocmit în urma vizitei sale în Ungaria, publicat la 16 decembrie 2014. Comisarul a menționat, de asemenea, probleme de concentrare a proprietății asupra mass-mediei și autocenzura și a menționat că cadrul juridic care incriminează defăimarea ar trebui abrogat.

(28)  În avizul său din 22 iunie 2015 privind legislația în materie de mass-media, Comisia de la Veneția a recunoscut eforturile guvernului Ungariei, depuse de-a lungul anilor, de a îmbunătăți textul original al legilor privind mass-media, în concordanță cu observațiile diferiților observatori, inclusiv Consiliul Europei, și a remarcat cu plăcere voința autorităților ungare de a continua dialogul. Totuși, Comisia de la Veneția a insistat asupra necesității de a modifica normele care reglementează alegerea membrilor Consiliului pentru mass-media pentru a asigura o reprezentare corectă a grupurilor politice și a altor grupuri semnificative din punct de vedere social și că metoda de numire și funcția de președinte al Consiliului mass-mediei sau de președinte al Autorității pentru mass-media ar trebui să fie revizuite pentru a reduce concentrația puterilor și a asigura neutralitatea politică; Consiliul director ar trebui de asemenea să fie reformat în concordanță cu aceste principii. Comisia de la Veneția a recomandat, de asemenea, descentralizarea administrării furnizorilor de servicii publice de mass-media și ca Agenția națională de știri să nu fie unicul furnizor de știri pentru furnizorii de servicii publice de mass-media. Preocupări similare au fost exprimate în analiza comandată de Biroul reprezentantului OSCE pentru libertatea mass-mediei în februarie 2011, de către fostul comisar pentru drepturile omului al Consiliului Europei în avizul său referitor la legislația ungară privind mass-media din perspectiva standardelor Consiliului Europei referitoare la libertatea mass-mediei din 25 februarie 2011, precum și de experți ai Consiliului Europei privind legislația ungară referitoare la mass-media în expertiza lor din 11 mai 2012. În declarația sa din 29 ianuarie 2013, secretarul general al Consiliului Europei a salutat faptul că discuțiile din domeniul mass-media au dus la câteva schimbări importante. Cu toate acestea, preocupările ce au continuat să existe au fost împărtășite de comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului în raportul întocmit în urma vizitei sale în Ungaria, care a fost publicat la 16 decembrie 2014.

(29)  La 18 octombrie 2012, Comisia de la Veneția a adoptat avizul cu privire la Legea CXII din 2011 privind autodeterminarea în domeniul informației și libertatea de informare în Ungaria. În ciuda evaluării în general pozitive, Comisia de la Veneția a identificat necesitatea unor îmbunătățiri suplimentare. Totuși, în urma unor modificări ulterioare ale acestei legi, dreptul de acces la informațiile guvernamentale a fost restricționat în mod semnificativ. Aceste modificări au fost criticate în analiza comandată de Biroul reprezentantului OSCE pentru libertatea mass-mediei în martie 2016. Aceasta a indicat că sumele care urmează a fi percepute pentru costurile directe par a fi în întregime rezonabile, însă facturarea pentru timpul necesar funcționarilor publici pentru a răspunde cererilor este inacceptabilă. După cum s-a recunoscut și în raportul de țară pe 2018 al Comisiei Europene, comisarul pentru protecția datelor și instanțele, inclusiv Curtea Constituțională, au adoptat o poziție progresistă în cazurile legate de transparență.

(30)  În constatările și concluzii preliminare adoptate la 9 aprilie 2018, misiunea limitată de observare a alegerilor desfășurată de Biroul OSCE pentru instituții democratice și drepturile omului la alegerile parlamentare din Ungaria din 2018 a declarat că accesul la informație, precum și libertatea presei și libertatea de asociere au fost restricționate, inclusiv prin recentele modificări legislative și că mediatizarea campaniei a fost de mare amploare, dar extrem de polarizată și lipsită de analiză critică. Organismul public de radiodifuziune și-a îndeplinit mandatul de a oferi timp de emisie gratuit candidaților, dar transmisiunile sale de știri și conținutul redacțional au favorizat în mod clar coaliția aflată la guvernare, lucru care contravine standardelor internaționale. Majoritatea organismelor comerciale de radiodifuziune au fost partizane în mediatizare, fie în favoarea partidelor aflate la guvernare, fie pentru cele de opoziție. Presa online a oferit o platformă pentru dezbateri politice pluraliste, orientate tematic. Aceasta a remarcat, de asemenea, că politizarea proprietarilor, împreună cu un cadru legislativ restrictiv, a avut un efect de descurajare asupra libertății editoriale, împiedicând accesul alegătorilor la informații pluraliste. Aceasta a mai menționat că modificările au introdus restricții nejustificate în ceea ce privește accesul la informații prin extinderea definiției informațiilor care nu fac obiectul divulgării și prin creșterea taxei pentru tratarea cererilor de acces la informații.

(31)  În observațiile sale de încheiere din 5 aprilie 2018, Comitetul pentru drepturile omului al ONU și-a exprimat îngrijorarea cu privire la legile și practicile ungare privind mass-media, care restricționează libertatea de opinie și de exprimare. Acesta era preocupat de faptul că, în urma modificărilor succesive, cadrul legislativ actual nu asigură pe deplin o presă necenzurată și neîngrădită. Comitetul a constatat cu îngrijorare că Consiliul mass-mediei și Autoritatea pentru mass-media nu dispun de suficientă autonomie pentru a-și îndeplini funcțiile și au competențe de reglementare și de sancționare prea extinse.

(32)  La 13 aprilie 2018, reprezentantul OSCE pentru libertatea mass-mediei a condamnat cu fermitate publicarea unei liste cu numele a peste 200 de persoane de către un organ de media din Ungaria care a susținut că peste 2 000 de persoane, inclusiv cele ale căror nume au fost incluse pe listă, sunt presupuse a lucra la „răsturnarea guvernului”. Lista a fost publicată de revista ungară Figyelő la 11 aprilie și include mulți ziariști și alți cetățeni. La 7 mai 2018, reprezentantul OSCE pentru libertatea mass-mediei și-a exprimat îngrijorarea profundă cu privire la refuzul acreditării mai multor ziariști independenți, lucru care i-a împiedicat pe aceștia să relateze de la reuniunea inaugurală a noului parlament al Ungariei. În plus, s-a mai remarcat că un astfel de eveniment nu ar trebui utilizat ca instrument de limitare a conținutului relatărilor critice și că o astfel de practică stabilește un precedent nepotrivit pentru noul mandat legislativ al parlamentului Ungariei.

Libertatea universitară

(33)  La 6 octombrie 2017, Comisia de la Veneția a adoptat avizul cu privire la Legea XXV din 4 aprilie 2017 privind modificarea Legii CCIV din 2011 privind sistemul național de învățământ superior. Aceasta a concluzionat că introducerea unor norme mai stricte fără motive foarte solide, împreună cu termene-limită stricte și impunerea unor consecințe juridice severe pentru universități din străinătate care sunt deja stabilite în Ungaria și funcționează în mod legal de mulți ani, pare deosebit de problematică din perspectiva statului de drept și a principiilor și garanțiilor privind drepturile fundamentale. Aceste universități și studenții lor sunt protejate de reglementări naționale și internaționale privind libertatea universitară, libertatea de exprimare și de întrunire și dreptul la educație și libertatea acesteia. Comisia de la Veneția a recomandat autorităților ungare, în special, să se asigure că noile reglementări privind obligația de a deține un permis de muncă nu afectează în mod disproporționat libertatea universitară și sunt aplicate într-un mod nediscriminatoriu și flexibil fără a pune în pericol calitatea și caracterul internațional al instruirii deja oferite de universitățile existente. Preocupările privind modificarea Legii CCIV din 2011 referitoare la sistemul de învățământ superior au fost, de asemenea, împărtășite de raportorii speciali ai ONU privind libertatea de opinie și de exprimare, în declarația lor din 11 aprilie 2017 cu privire la dreptul la libertatea de întrunire pașnică și de asociere și la drepturile culturale. În observațiile finale din 5 aprilie 2018, Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU a luat act de lipsa unei justificări suficiente pentru impunerea unor astfel de restricții cu privire la libertatea de gândire, de exprimare și de asociere, precum și la libertatea universitară.

(34)  La 17 octombrie 2017, Parlamentul Ungariei a prelungit până la 1 ianuarie 2019 termenul-limită pentru ca universitățile străine care își desfășoară activitatea în țară să îndeplinească noile criterii, la cererea explicită a instituțiilor interesate și în urma recomandării președinției Conferinței rectorilor din Ungaria. Comisia de la Veneția a salutat această prelungire. Negocierile dintre guvernul ungar și instituțiile străine de învățământ superior afectate, în special Universitatea Central Europeană, sunt încă în curs de desfășurare, în timp ce pentru universitățile străine incertitudinea juridică persistă, chiar dacă Universitatea Central Europeană s-a conformat în timp util noilor cerințe.

(35)  La 7 decembrie 2017, Comisia a luat decizia să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene privind Ungaria, motivând că modificarea la Legea privind învățământul superior național din 2011 restricționează în mod disproporționat activitatea universităților din UE și din afara UE, și că legea trebuie să fie realiniată la dreptul Uniunii; Comisia a constatat că noua legislație contravine dreptului la libertatea universitară, dreptului la educație și libertății de a desfășura o activitate comercială prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”) și obligațiilor juridice ale Uniunii în temeiul dreptului comercial internațional.

Libertatea religioasă

(36)  La 30 decembrie 2011, Parlamentul Ungariei a adoptat Legea CCVI din 2011 privind dreptul la libertatea de conștiință și de religie și statutul juridic al bisericilor, confesiunilor și comunităților religioase din Ungaria, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2012. Legea a reexaminat personalitatea juridică a multor organizații religioase și a redus numărul bisericilor recunoscute în mod legal în Ungaria la 14. La 16 decembrie 2011, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a comunicat preocupările sale cu privire la această lege într-o scrisoare trimisă autorităților ungare. În februarie 2012, ca răspuns la presiunea internațională, Parlamentul Ungariei a mărit numărul de bisericilor recunoscute la 31. La 19 martie 2012, Comisia de la Veneția a adoptat avizul referitor la Legea CCVI din 2011 privind dreptul la libertatea de conștiință și de religie și statutul juridic al bisericilor, al confesiunilor și comunităților religioase din Ungaria, în care a indicat că Legea stabilește o serie de cerințe care sunt exagerate și se bazează pe criterii arbitrare în ceea ce privește recunoașterea unei biserici. În plus, Comisia de la Veneția a indicat faptul că legea a dus la un proces de radiere a sute de biserici recunoscute anterior în mod legal și că legea cauzează, într-o anumită măsură, un tratament inegal și chiar discriminatoriu al convingerilor și comunităților religioase, în funcție de faptul dacă acestea sunt recunoscute sau nu.

(37)  În februarie 2013, Curtea Constituțională a Ungariei a statuat că radierea bisericilor recunoscute fusese neconstituțională. Ca răspuns la Hotărârea Curții Constituționale, Parlamentul Ungariei a modificat Legea fundamentală în martie 2013. În iunie și în septembrie 2013, parlamentul ungar a modificat Legea CCVI din 2011 creând o clasificare pe două niveluri ce constă în „comunități religioase” și „biserici încorporate”. În septembrie 2013, parlamentul ungar a modificat, de asemenea, Legea fundamentală pentru a-și acorda în mod explicit autoritatea de a selecta comunități religioase pentru „cooperarea” cu statul în serviciul „activităților de interes public”, acordându-și o putere discreționară de a recunoaște o organizație religioasă cu o majoritate de două treimi a voturilor.

(38)  În Hotărârea sa din 8 aprilie 2014, Magyar Keresztény Mennonita Egyház și alții/ Ungaria, CEDO a statuat că Ungaria încălcase libertatea de asociere, interpretată în sensul libertății de conștiință și de religie. Curtea Constituțională a Ungariei a constatat că anumite norme care reglementează condițiile de recunoaștere a statutului de biserică au fost neconstituționale și a dispus legiuitorului să asigure conformitatea normelor relevante cu cerințele Convenției europene a drepturilor omului. În consecință, legea respectivă a fost înaintată Parlamentului în decembrie 2015, dar nu a obținut majoritatea necesară. Executarea hotărârii respective este încă pendinte.

Libertatea de asociere

(39)  La 9 iulie 2014, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a indicat în scrisoarea sa adresată autorităților ungare că era îngrijorat de retorica stigmatizantă folosită de politicienii ce pun la îndoială legitimitatea activității ONG-urilor în contextul auditurilor efectuate de către Biroul de control al guvernului ungar la ONG-urile care aveau calitatea de operatori și care beneficiau de sprijin din partea Fondului pentru ONG-uri al subvențiilor din partea SEE/Norvegiei. Guvernul maghiar a semnat un acord cu fondul și, prin urmare, plățile subvențiilor continuă să fie efectuate. . În perioada 8-16 februarie 2016, raportorul special al ONU privind situația apărătorilor drepturilor omului a vizitat Ungaria și a indicat în raportul său că provocări semnificative sunt generate de cadrul juridic existent care reglementează exercitarea libertăților fundamentale, cum ar fi dreptul la libertatea de opinie și de exprimare, de întrunire pașnică și de asociere, și că legislația referitoare la securitatea națională și migrația poate avea, de asemenea, un impact restrictiv asupra mediului societății civile.

(40)  În aprilie 2017, un proiect de lege privind transparența organizațiilor care primesc sprijin din străinătate a fost introdus în Parlamentul ungar cu scopul declarat de a introduce cerințe referitoare la prevenirea spălării banilor sau a terorismului. În 2013, Comisia de la Veneția a recunoscut că pot exista mai multe motive pentru ca un stat să restricționeze finanțarea externă, inclusiv prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, însă aceste scopuri legitime nu ar trebui să fie utilizate ca pretext pentru a controla ONG-urile sau pentru a le restrânge capacitatea de a-și desfășura activitatea legitimă, în special în domeniul apărării drepturilor omului. La 26 aprilie 2017, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a adresat o scrisoare președintelui Adunării Naționale a Ungariei, observând că proiectul de lege a fost introdus în contextul continuării retoricii antagoniste a anumitor membri ai coaliției de la guvernare, care au etichetat în mod public o serie de ONG-uri drept „agenți străini” în funcție de sursa lor de finanțare și au pus sub semnul întrebării legitimitatea acestora; cu toate acestea, termenul de „agenți străini” a lipsit din proiect. Preocupări similare au fost exprimate în declarația din 7 martie 2017 a președintelui Conferinței ONGI-urilor a Consiliului Europei și a președintelui Consiliului de experți privind Legea referitoare la ONG-uri, precum și în avizul din 24 aprilie 2017 elaborat de Consiliul de experți privind Legea referitoare la ONG-uri și în declarația din 15 mai 2017 a raportorilor speciali ai ONU privind situația apărătorilor drepturilor omului și privind promovarea și protejarea dreptului la libertatea de opinie și de exprimare.

(41)  La 13 iunie 2017, Parlamentul Ungariei a adoptat proiectul de lege cu câteva modificări. În avizul său din 20 iunie 2017, Comisia de la Veneția a recunoscut că termenul de „organizație care primește sprijin din străinătate” este neutru și descriptiv și că unele din aceste modificări reprezintă o îmbunătățire importantă, dar, în același timp, alte îngrijorări nu au fost luate în considerare, iar modificările nu au fost suficiente pentru a atenua preocupările cu privire la faptul că legea ar cauza un amestec disproporționat și inutil în libertatea de asociere și în libertatea de exprimare, în dreptul la confidențialitate și în interzicerea discriminării. În observațiile sale de încheiere din 5 aprilie 2018, Comitetul pentru drepturile omului al ONU a luat act de lipsa unei justificări suficiente pentru impunerea acestor cerințe, care par a face parte dintr-o încercare de a discredita anumite ONG-uri, inclusiv ONG-urile specializate în protecția drepturilor omului în Ungaria.

(42)  La 7 decembrie 2017, Comisia a decis să inițieze procedurile judiciare împotriva Ungariei pentru neîndeplinirea obligațiilor care îi revin acesteia în temeiul dispozițiilor din Tratat privind libera circulație a capitalurilor, din cauza unor prevederi din Legea privind ONG-urilor care, în opinia Comisiei, discriminează în mod indirect și restricționează în mod disproporționat donațiile primite din străinătate de organizațiile societății civile. În plus, Comisia a susținut că Ungaria a încălcat dreptul la libertatea de asociere și drepturile la protecția vieții private și a datelor cu caracter personal consacrate în Cartă, interpretate coroborat cu dispozițiile din Tratat privind libera circulație a capitalurilor, prevăzute la articolul 26 alineatul (2) și la articolele 56 și 63 din TFUE.

(43)  În februarie 2018, guvernul ungar a prezentat un pachet legislativ constând în trei proiecte de lege (T/19776, T/19775, T/19774). La 14 februarie 2018, președintele Conferinței ONG-urilor internaționale din cadrul Consiliului Europei și președintele Consiliului de experți privind legislația ONG-urilor au făcut o declarație în care au afirmat că pachetul în cauză nu respectă libertatea de asociere, în special în cazul ONG-urilor care se ocupă de migranți. La 15 februarie 2018, comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului a exprimat preocupări similare. La 8 martie 2018, raportorul special al ONU privind promovarea și protecția dreptului la libertatea de opinie și de exprimare, raportorul special privind situația apărătorilor drepturilor omului, expertul independent privind drepturile omului și solidaritatea internațională, raportorul special pentru drepturile omului ale migranților și raportorul special privind formele actuale de rasism, discriminarea rasială, xenofobia și formele de intoleranță conexe au avertizat că proiectul de lege va duce la restricții nejustificate privind libertatea de asociere și libertatea de exprimare în Ungaria. În observațiile sale finale din 5 aprilie 2018, Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU și-a exprimat preocuparea față de faptul că, făcând aluzie la „supraviețuirea națiunii” și la protecția cetățenilor și a culturii și făcând legătura între activitatea ONG-urilor și o presupusă conspirație internațională, pachetul legislativ ar stigmatiza ONG-urile și le-ar limita capacitatea de a-și desfășura activitățile importante în sprijinul drepturilor omului și, în special, al drepturilor refugiaților, solicitanților de azil și migranților. Comitetul este preocupat, de asemenea, de faptul că impunerea unor restricții asupra finanțării externe a ONG-urilor ar putea fi un instrument de aplicare a unei presiuni nelegitime asupra acestora și de interferență nejustificată în activitățile lor. Unul dintre proiectele de lege viza impozitarea eventualelor fonduri ale ONG-urilor primite din afara Ungariei, inclusiv finanțarea din partea Uniunii, cu o rată de 25 %; de asemenea, pachetul legislativ ar priva ONG-urile de căi de atac judiciare împotriva deciziilor arbitrare. La 22 martie 2018, Comisia pentru afaceri juridice și drepturile omului din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a solicitat un aviz al Comisiei de la Veneția cu privire la proiectul de pachet legislativ.

(44)  La 29 mai 2018, guvernul Ungariei a prezentat un proiect de lege de modificare a anumitor legi privind măsurile de combatere a imigrației ilegale (T/333). Proiectul este o versiune revizuită a pachetului legislativ anterior și propune sancțiuni penale pentru „facilitarea imigrației ilegale”. În aceeași zi, Biroul Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați a solicitat retragerea propunerii și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că aceste propuneri, în cazul în care ar fi adoptate, ar priva persoanele care sunt forțate să își abandoneze casele de ajutor și de servicii vitale și ar amplifica în continuare discursul public tensionat și creșterea atitudinilor xenofobe. La 1 iunie 2018, comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului a exprimat preocupări similare. La 31 mai 2018, președintele Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a confirmat solicitarea unui aviz al Comisiei de la Veneția cu privire la noua propunere. Proiectul a fost adoptat la 20 iunie 2018, înainte de emiterea avizului de către Comisia de la Veneția. La 21 iunie 2018, Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului a condamnat decizia Parlamentului Ungariei. La 22 iunie 2018, Comisia de la Veneția și Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului au indicat că dispoziția privind răspunderea penală poate descuraja activitățile protejate de organizare și de exprimare și încalcă dreptul la libertatea de asociere și de exprimare și ar trebui, prin urmare, să fie abrogată.

Dreptul la egalitatea de tratament

(45)  În perioada 17-27 mai 2016 Grupul de lucru al ONU privind discriminarea împotriva femeilor în legislație și în practică a vizitat Ungaria. În raportul său, Grupul de lucru a precizat că familia în forma ei conservatoare, a cărei protecție este garantată ca fiind esențială pentru supraviețuirea națională, nu ar trebui să fie considerată mai importantă decât drepturile politice, economice și sociale ale femeilor și decât capacitarea lor. Grupul de lucru a subliniat, de asemenea, că dreptul la tratament egal al femeilor nu poate fi considerat doar din perspectiva protecției grupurilor vulnerabile din care mai fac parte copiii, vârstnicii și persoanele cu handicap, deoarece femeile fac parte integrantă din toate aceste grupuri. Noile manuale școlare conțin încă stereotipuri de gen, înfățișând femeile în primul rând ca mame și soții, iar în câteva cazuri prezentând mamele ca mai puțin inteligente decât tații. Pe de altă parte, grupul de lucru a recunoscut eforturile guvernului ungar de sprijinire a concilierii vieții profesionale cu viața de familie prin introducerea unor dispoziții generoase în sistemul de sprijinire a familiei și în legătură cu educația și îngrijirea copiilor preșcolari. În constatările și concluziile preliminare adoptate la 9 aprilie 2018, misiunea limitată de observare a alegerilor desfășurată de Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului la alegerile parlamentare din Ungaria din 2018 a declarat că femeile rămân subreprezentate în viața politică și că nu există cerințe legale de promovare a echilibrului de gen în context electoral. Deși un partid important a plasat o femeie în fruntea listei naționale, iar unele partide au abordat chestiuni legate de gen în programele lor, tema capacitării femeilor a beneficiat de o atenție redusă în campanie, inclusiv în mass media.

(46)  În observațiile sale finale din 5 aprilie 2018, Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU a salutat semnarea Convenției de la Istanbul, dar și-a exprimat regretul că atitudinile patriarhale stereotipice domină în continuare în Ungaria în ceea ce privește poziția femeilor în societate și a luat act cu preocupare de afirmațiile discriminatorii ale unor personalități politice la adresa femeilor. Comitetul a constatat, de asemenea, că Codul Penal din Ungaria nu le protejează pe deplin pe femeile care sunt victime ale violenței în familie. Comitetul și-a exprimat preocuparea în legătură cu faptul că femeile sunt subreprezentate în posturile de decizie din sectorul public, în special în ministere și în Parlamentul ungar. Convenția de la Istanbul nu a fost încă ratificată.

(47)  Legea fundamentală a Ungariei prevede dispoziții obligatorii pentru protecția locurilor de muncă ale părinților și pentru garantarea principiului egalității de tratament; prin urmare, există norme speciale în materie de legislație a muncii pentru femei și pentru mamele și tații care cresc copii. La 27 aprilie 2017, Comisia a emis un aviz motivat în care a solicitat Ungariei să implementeze corect Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului(3), dat fiind faptul că legislația ungară prevede o excepție de la interzicerea discriminării din motive de sex mult mai extinsă decât excepția prevăzută în directiva în cauză. La aceeași dată, Comisia a emis un aviz motivat adresat Ungariei pentru nerespectarea Directivei 92/85/CEE a Consiliului(4) care prevede că angajatorii au datoria să adapteze condițiile de muncă pentru angajatele însărcinate sau care alăptează, pentru a evita riscurile la adresa sănătății și siguranței lor. Guvernul ungar s-a angajat să modifice dispozițiile necesare din Legea CXXV din 2003 privind egalitatea de tratament și promovarea egalității de șanse, precum și Legea I din 2012 privind Codul muncii. Ca urmare, la 7 iunie 2018 cazul a fost închis.

(48)  În observațiile sale finale din 5 aprilie 2018, Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU și-a exprimat preocuparea cu privire la faptul că interzicerea prin Constituție a discriminării nu enumeră explicit orientarea sexuală și identitatea de gen printre motivele de discriminare, precum și că definiția restrictivă pe care o dă familiei ar putea genera discriminare, deoarece nu include anumite tipuri de familii, inclusiv cuplurile de același sex. Comitetul este preocupat, de asemenea, de actele de violență și de dominanța stereotipurilor negative și a prejudecăților împotriva persoanelor lesbiene, homosexuale, bisexuale și transgen, îndeosebi în domeniul ocupării forței de muncă și al educației.

(49)  De asemenea, în observațiile finale din 5 aprilie 2018, Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU a menționat internarea forțată în instituții medicale, izolarea și tratamentul cu forța aplicat unui număr mare de persoane cu handicapuri mintale, intelectuale și psihosociale, precum și relatările privind acte de violență, tratamente crude, inumane și degradante, și acuzațiile referitoare la un mare număr de decese neanchetate produse în instituțiile închise.

Drepturile persoanelor aparținând minorităților, inclusiv ale romilor și evreilor, și protejarea împotriva declarațiilor incitatoare la ură împotriva acestor minorități

(50)  În raportul său în urma vizitei în Ungaria, publicat la 16 decembrie 2014, comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului a afirmat că este preocupat de deteriorarea situației în ceea ce privește rasismul și intoleranța din Ungaria, intoleranța la adresa romilor fiind cea mai evidentă formă de intoleranță, astfel cum o demonstrează actele grave de violență împotriva romilor și marșurile și patrulele paramilitare din satele locuite de romi. El a subliniat, de asemenea, că, în ciuda pozițiilor autorităților ungare, care au condamnat discursul antisemit, antisemitismul este o problemă recurentă, manifestându-se prin discursuri de incitare la ură și cazuri de violență împotriva evreilor sau bunurilor acestora. În plus, comisarul a menționat recrudescența xenofobiei îndreptate împotriva migranților, inclusiv a solicitanților de azil și a refugiaților, precum și a intoleranței la adresa altor grupuri sociale cum sunt persoanele LGBTI, săracii și persoanele fără adăpost. Comisia Europeană împotriva Rasismului și Xenofobiei (ECRI) a menționat preocupări similare în raportul său privind Ungaria, publicat la 9 iunie 2015.

(51)  În cel de Al patrulea aviz privind Ungaria adoptat la 25 februarie 2016, Comitetul consultativ privind Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale a constatat că romii suferă în continuare de discriminare sistemică și de inegalități în toate aspectele vieții, inclusiv în ceea ce privește locuințele, încadrarea în muncă, educația, accesul la servicii medicale și participarea la viața socială și politică. În Rezoluția sa din 5 iulie 2017, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a recomandat autorităților ungare să depună eforturi susținute și eficace pentru a împiedica, a combate și a sancționa inegalitățile și discriminările suferite de romi, să îmbunătățească, în strânsă consultare cu reprezentanții romilor, condițiile de viață, accesul la serviciile medicale și la locuri de muncă al romilor, să ia măsuri eficace pentru a pune capăt practicilor care duc la segregarea continuă a copiilor romi în școli și să intensifice eforturile menite să elimine neajunsurile cu care se confruntă copiii romi în domeniul educației, să asigure copiilor romi șanse egale de acces la toate nivelurile de învățământ de calitate și să continue să ia măsuri pentru a împiedica repartizarea nejustificată a copiilor în școli și în clase speciale. Guvernul ungar a adoptat câteva măsuri substanțiale pentru a promova includerea romilor. La 4 iulie 2012, a adoptat Planul de acțiune pentru protecția locurilor de muncă pentru protejarea locurilor de muncă ale angajaților defavorizați și pentru promovarea angajării șomerilor de lungă durată. De asemenea, a adoptat Strategia sectorială pentru sistemul de sănătate „Ungaria sănătoasă 2014-2020” menită să reducă inegalitățile în materie de sănătate. În 2014 a adoptat o strategie pentru perioada 2014-2020 pentru abordarea problemei locuințelor sărăcăcioase și improvizate din așezările segregate. Cu toate acestea, în conformitate cu raportul pe 2018 privind drepturile fundamentale al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, procentajul tinerilor romi neangajați și care nu urmează niciun program educațional sau de formare a crescut de la 38 % în 2011 la 51 % în 2016.

(52)  În Hotărârea sa din 29 ianuarie 2013, Horváth și Kiss/Ungaria, CEDO a constatat că legislația ungară relevantă, astfel cum este aplicată în practică, nu a prevăzut garanții adecvate și a dus la suprareprezentarea și la segregarea copiilor romi în școlile speciale, din cauza erorilor sistematice de diagnosticare a handicapurilor mintale, ceea ce a generat încălcarea dreptului la educație fără discriminare. Executarea hotărârii respective este încă pendinte.

(53)  La 26 mai 2016, Comisia a trimis autorităților ungare o scrisoare de punere în întârziere în ceea ce privește atât legislația ungară, cât și practicile administrative care fac ca copiii romi să fie suprareprezentați în mod disproporționat în școlile speciale pentru copii cu handicapuri mintale sau să facă obiectul unui nivel considerabil de segregare educațională în școlile obișnuite, afectând integrarea socială. Guvernul ungar a participat activ la dialogul cu Comisia. Strategia de integrare din Ungaria se axează pe promovarea educației integrante, pe reducerea segregării, pe blocarea transmiterii dezavantajelor de la o generație la alta și pe instituirea unui mediu școlar care favorizează includerea. În plus, Legea privind învățământul public național a fost completată cu garanții suplimentare începând din ianuarie 2017 iar guvernul ungar a inițiat audituri oficiale în 2011-2015, urmate de acțiuni ale departamentelor guvernamentale.

(54)  În Hotărârea sa din 20 octombrie 2015, Balázs/Ungaria, CEDO a constatat o încălcare a interzicerii discriminării, în contextul neexaminării presupusei motivări anti-romi a unui atac. În Hotărârea sa din 12 aprilie 2016, R.B./Ungaria și în hotărârea sa din 17 ianuarie 2017, Király și Dömötör/Ungaria, CEDO a constatat o încălcare a dreptului la viață privată, din cauza anchetării necorespunzătoare a acuzațiilor de abuz din motive rasiale. În Hotărârea sa din 31 octombrie 2017, M.F./Ungaria, CEDO a constatat o încălcare a interzicerii discriminării, conjugată cu o încălcare a interzicerii tratamentului inuman sau degradant, deoarece autoritățile au omis să investigheze posibilele motivații rasiste din spatele incidentului în cauză. Executarea ambelor hotărâri este încă pendinte. Cu toate acestea, ulterior Hotărârilor Balázs/Ungaria și R.B./Ungaria, modificarea modelului faptic al infracțiunii de „incitare la violență sau ură împotriva comunității” din Codul penal a intrat în vigoare la 28 octombrie 2016, având ca obiectiv punerea în aplicare a Deciziei-cadru 2008/913/JAI a Consiliului(5). În 2011 Codul penal a fost modificat cu scopul de a împiedica campanii ale grupărilor paramilitare de extremă dreaptă, prin introducerea așa-numitei „criminalități în uniformă”, care pedepsește cu trei ani de închisoare orice comportament antisocial provocator care induce teamă unui membru al unei comunități naționale, etnice sau religioase.

(55)  Între 29 iunie și 1 iulie 2015, Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al OSCE a efectuat o vizită de evaluare în Ungaria, în urma unor rapoarte privind acțiunile întreprinse de administrația locală a orașului Miskolc în privința evacuărilor cu forța ale romilor. Autoritățile locale au adoptat un model de măsuri împotriva romilor chiar înainte de modificarea decretului local din 2014, iar personalitățile din oraș au făcut adesea declarații împotriva romilor. S-a relatat că, în februarie 2013, primarul orașului Miskolc a spus că dorește să curețe orașul de „romii antisociali și pervertiți” despre care se presupune că au beneficiat ilegal de programul „Adăpost” (Fészekrakó) pentru alocații pentru locuințe și pentru persoanele care locuiesc în apartamente sociale cu chirie și taxe de întreținere. Afirmațiile sale au marcat începutul unei serii de evacuări și în luna respectivă au fost eliminate din categoria respectivă 50 din 273 de apartamente – de asemenea, și pentru a elibera terenul pentru renovarea unui stadion. În baza apelului formulat de biroul guvernamental responsabil, Curtea Supremă a anulat prevederile relevante prin hotărârea sa din 28 aprilie 2015. Comisarul pentru drepturi fundamentale și comisarul adjunct pentru drepturile minorităților naționale au emis un aviz comun la 5 iunie 2015 cu privire la încălcarea drepturilor fundamentale ale romilor din Miskolc, însă administrația locală nu a adoptat recomandările acestora. Autoritatea pentru egalitate de tratament din Ungaria a efectuat, de asemenea, o investigație și a adoptat o decizie în iulie 2015 prin care a invitat administrația locală să înceteze orice evacuări și să elaboreze un plan de acțiune cu privire la modalitățile de a oferi locuințe care să respecte demnitatea umană. La 26 ianuarie 2016, comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului a trimis guvernelor din Albania, Bulgaria, Franța, Ungaria, Italia, Serbia și Suedia scrisori privitoare la evacuările forțate ale romilor. Scrisoarea adresată autorităților ungare a exprimat îngrijorări cu privire la tratamentul la care au fost supuși romii la Miskolc. Planul de acțiune a fost adoptat la 21 aprilie 2016 și, între timp, a fost înființată, de asemenea, o agenție pentru locuințe sociale. În decizia sa din 14 octombrie 2016, Autoritatea pentru egalitate de tratament a constatat că municipalitatea și-a îndeplinit obligațiile. Cu toate acestea, ECRI a menționat în concluziile sale privind punerea în aplicare a recomandărilor în ceea ce privește Ungaria, publicat la 15 mai 2018, că recomandarea sa nu a fost pusă în aplicare, în pofida unor evoluții pozitive în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor de locuit ale romilor.

(56)  În Rezoluția sa din 5 iulie 2017, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a recomandat autorităților ungare să îmbunătățească în continuare dialogul cu comunitatea evreiască, făcându-l sustenabil, și să acorde cea mai mare prioritate combaterii antisemitismului în spațiile publice, să depună eforturi susținute pentru a preveni, a identifica, a investiga, a urmări în justiție și a sancționa în mod eficace toate actele motivate rasial și etnic sau antisemite, inclusiv actele de vandalism și discursurile de incitare la ură, și să ia în considerare modificarea legislației astfel încât să asigure cel mai ridicat grad de protecție juridică împotriva infracțiunilor rasiste.

(57)  Guvernul ungar a dispus ca renta viageră a supraviețuitorilor Holocaustului să crească cu 50 % în 2012, a înființat în 2013 Comisia memorială a Holocaustului – 2014 din Ungaria, a declarat anul 2014 ca Anul memorial al Holocaustului, a lansat programe de renovare și de restaurare a mai multor sinagogi și cimitire evreiești din Ungaria și se pregătește, în prezent, pentru Jocurile Europene Maccabi 2019, care vor avea loc la Budapesta. Prevederile legale din Ungaria identifică câteva infracțiuni legate de ură sau de instigarea la ură, inclusiv acte denigratoare antisemite sau de negare a Holocaustului. Ungariei i s-a acordat președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (International Holocaust Remembrance Alliance - IHRA) în 2015-2016. Cu toate acestea, într-un discurs ținut la 15 martie 2018 în Budapesta, prim-ministrul Ungariei a utilizat atacuri polemice, inclusiv stereotipuri clar antisemite împotriva lui George Soros, care ar fi putut fi evaluate ca pasibile de pedeapsă.

(58)  În observațiile sale finale din 5 aprilie 2018, Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU și-a exprimat preocuparea cu privire la relatările conform cărora comunitatea romă continuă să sufere de discriminare și excluziune extinse, șomaj, segregare locativă și educațională. Acesta este preocupat îndeosebi de faptul că, în pofida Legii învățământului public, segregarea în școli, în special în școlile religioase și private, rămâne preponderentă, iar numărul copiilor romi repartizați în școli pentru copii cu handicapuri ușoare este în continuare disproporționat de mare. Comitetul a menționat, totodată, preocuparea cu privire la prevalența infracțiunile motivate de ură și a discursurilor de incitare la ură în cadrul discursului politic, în mass-media și pe internet, având drept țintă minoritățile, în special romii, musulmanii, migranții și refugiații, inclusiv în cadrul unor campanii sponsorizate de guvern. Comitetul și-a exprimat preocuparea cu privire la prevalența stereotipurilor antisemite. Comitetul a remarcat, de asemenea, cu preocupare acuzațiile potrivit cărora numărul infracțiunilor motivate de ură înregistrate este extrem de scăzut, deoarece frecvent poliția omite să ancheteze și să urmărească în justiție cazuri bazate pe acuzații credibile de infracțiuni motivate de ură și discursuri de incitare la ură. În fine, Comitetul s-a arătat preocupat de rapoartele privind practica recurentă de stabilire de către poliție a profilurilor rasiale în cazul romilor.

(59)  În cazul privitor la satul Gyöngyöspata, unde poliția locală îi amenda doar pe romi pentru infracțiuni minore în trafic, hotărârea în primă instanță a constatat că practica constituia hărțuire și discriminare directă împotriva romilor, chiar dacă măsurile individuale erau legale. Instanța de apel și Curtea Supremă au hotărât că Uniunea Maghiară pentru Libertăți Civile, care intentase o actio popularis, nu a putut să aducă probe în sprijinul acuzației de discriminare. Cauza a fost înaintată Curții Europene a Drepturilor Omului.

(60) În conformitate cu Al patrulea amendament la Legea fundamentală, „libertatea de exprimare nu poate fi exercitată cu scopul de a leza demnitatea națiunii ungare sau a oricărei comunități naționale, etnice, rasiale sau religioase”; Codul penal ungar pedepsește incitarea la violență sau la ură împotriva unui membru al unei comunități. Guvernul a înființat un Grup de lucru împotriva infracțiunilor motivate de ură, care oferă formare pentru ofițerii de poliție și ajută victimele să coopereze cu poliția și să raporteze incidente.

Drepturile fundamentale ale migranților, ale solicitanților de azil și ale refugiaților

(61)  La 3 iulie 2015, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și-a exprimat preocuparea cu privire la procedura accelerată de modificare a legislației în materie de azil. La 17 septembrie 2015, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și-a exprimat opinia potrivit căreia Ungaria a încălcat dreptul internațional prin tratamentul pe care îl aplică refugiaților și migranților. La 27 noiembrie 2015, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a făcut o declarație în care a afirmat că reacția Ungariei la problema refugiaților este deficitară din perspectiva drepturilor omului. La 21 decembrie 2015, Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Consiliul Europei și Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al OSCE au îndemnat Ungaria să se abțină de la aplicarea unor politici și practici care promovează intoleranța și teama și care încurajează xenofobia față de refugiați și de migranți. La 6 iunie 2016, înaltul comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru refugiați și-a exprimat preocuparea cu privire la numărul tot mai mare de acuzații de abuzuri comise de către autoritățile de frontieră împotriva solicitanților de azil și migranților din Ungaria, precum și la măsurile restrictive extinse la frontieră și în materie legislativă, inclusiv accesul la procedurile de azil. La 10 aprilie 2017, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați a solicitat suspendarea imediată a transferurilor efectuate în temeiul Regulamentului Dublin către Ungaria. În 2017, din cele 3 397 de cereri de protecție internațională depuse în Ungaria, au fost respinse 2 880, ceea ce înseamnă o rată de respingere de 69,1 %. În 2015, dintre cele 480 de apeluri formulate în legătură cu cererile de acordare a protecției internaționale, 40 au fost admise, adică 9 % dintre acestea. În 2016, au fost formulate 775 de apeluri și au fost admise 5, adică 1 %, și niciunul în 2017.

(62)  Ofițerul responsabil pentru drepturile fundamentale al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă a vizitat Ungaria în octombrie 2016 și în martie 2017, ca urmare a preocupării acestuia privind faptul că agenția ar putea funcționa în condiții care nu se dedică respectării, protecției și aplicării drepturilor persoanelor care trec frontiera ungaro-sârbă și care pot pune agenția în situații care încalcă în fapt Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Ofițerul responsabil pentru drepturile fundamentale a concluzionat în martie 2017 că riscul unei responsabilități comune a agenției în ceea ce privește încălcarea drepturilor fundamentale în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul privind Poliția de Frontieră și Garda de Coastă rămâne foarte ridicat.

(63)  La 3 iulie 2014, Grupul de lucru al ONU privind detenția arbitrară a indicat faptul că situația solicitanților de azil și a migranților aflați în situații neregulamentare are nevoie de îmbunătățiri semnificative și de atenție pentru a asigura că nu există riscul privării arbitrare de libertate. Preocupări similare privind detenția, în special detenția minorilor neînsoțiți, fuseseră, de asemenea, împărtășite de comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului în raportul întocmit în urma vizitei sale în Ungaria, care a fost publicat la 16 decembrie 2014. La 21-27 octombrie 2015, Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT) a efectuat o vizită în Ungaria și a indicat în raportul său un număr considerabil de declarații ale unor cetățeni străini (inclusiv minori neînsoțiți) care susțin că au fost supuși la rele tratamente fizice de către ofițeri de poliție și gardieni înarmați care lucrează în centrele de imigrație sau de detenție pentru solicitanții de azil. La 7 martie 2017, Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru refugiați și-a exprimat preocuparea cu privire la o nouă lege votată de Parlamentul ungar, care preconizează detenția obligatorie a tuturor solicitanților de azil, inclusiv a copiilor, pentru întreaga durată a procedurii de azil. La 8 martie 2017, comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului a făcut publică o declarație în care a exprimat preocupări similare cu privire la această lege. La 31 martie 2017, Subcomitetul ONU pentru prevenirea torturii a invitat insistent Ungaria să abordeze imediat problema utilizării excesive a detenției și să examineze alternativele.

(64)  În hotărârea sa din 5 iulie 2016, O.M./Ungaria, CEDO a constatat o încălcare a dreptului la libertate și securitate, sub forma unei detenții aflate la limita arbitrariului. În particular, autoritățile au fost neglijente când au dispus plasarea în detenție a solicitantului fără a lua în considerare măsura în care persoanele vulnerabile — de exemplu, LGBT, cum ar fi solicitantul — se aflau sau nu în siguranță printre alte persoane reținute, dintre care multe proveneau din țări în care prejudecățile culturale sau religioase împotriva acestor persoane sunt larg răspândite. Executarea hotărârii respective este încă pendinte.

(65)  La 12-16 iunie 2017, reprezentantul special al Secretarului General al Consiliului Europei pentru migrație și refugiați a vizitat Serbia și două zone de tranzit din Ungaria. În raportul său, reprezentantul special a afirmat că returnările violente ale migranților și ale refugiaților din Ungaria în Serbia prezintă motive de îngrijorare în temeiul articolului 2 (dreptul la viață) și al articolului 3 (interzicerea torturii) din Convenția europeană a drepturilor omului. De asemenea, reprezentantul special a remarcat că practicile restrictive de primire a solicitanților de azil în zonele de tranzit din Röszke și Tompa determină adesea solicitanții de azil să caute modalități ilegale de trecere a frontierei, fiind nevoiți să apeleze la călăuze și traficanți, cu toate riscurile pe care le implică acest fapt. Acesta a arătat că procedurile de azil, care se desfășoară în zonele de tranzit, nu oferă garanții adecvate pentru a proteja solicitanții de azil împotriva returnării în țările în care aceștia riscă să fie supuși unui tratament contrar dispozițiilor articolelor 2 și 3 din Convenție. Reprezentantul special a concluzionat că este necesar ca legislația și practicile din Ungaria să fie aliniate la cerințele Convenției europene a drepturilor omului. Reprezentantul special a formulat o serie de recomandări, printre acestea numărându-se un apel la autoritățile ungare să ia măsurile necesare, inclusiv prin revizuirea cadrului legislativ aplicabil și schimbarea practicilor relevante, pentru a se asigura că niciun cetățean străin care sosește la frontieră sau care se află pe teritoriu ungar nu este împiedicat să înainteze o cerere de protecție internațională. În perioada 5-7 iulie 2017, o delegație a Comitetului de la Lanzarote al Consiliului Europei (Comitetul părților la Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale) a vizitat, de asemenea, două zone de tranzit și a făcut o serie de recomandări, inclusiv o solicitare de a trata toate persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 de ani drept copii fără discriminare pe motive de vârstă, de a garanta că toți copiii aflați sub jurisdicție ungară sunt protejați împotriva exploatării și abuzului sexual și de a-i integra în mod sistematic în instituțiile de protecție a copilului pentru a preveni posibila exploatare sexuală sau posibilul abuz sexual împotriva lor de către adulți și adolescenți în zonele de tranzit. În perioada 18-20 decembrie 2017, o delegație a Grupului de experți pentru lupta împotriva traficului de ființe umane al Consiliului Europei (GRETA) a vizitat Ungaria, inclusiv două zone de tranzit, și a concluzionat că o zonă de tranzit, care este efectiv un loc de privare de libertate, nu poate fi considerată un loc de cazare adecvată și sigură pentru victimele traficului de persoane. GRETA a invitat autoritățile ungare să adopte un cadru juridic pentru identificarea victimelor traficului de ființe umane dintre cetățenii țărilor terțe care nu au o reședință legală și să grăbească procedurile pentru identificarea victimelor traficului de ființe umane dintre solicitanții de azil și migranții aflați în situație neregulamentară. De la 1 ianuarie 2018 au fost introduse reglementări suplimentare care favorizează minorii, în general, și minorii neînsoțiți, în special; printre altele, a fost elaborată o programă de învățământ specifică pentru solicitanții de azil minori. În concluziile sale cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor în ceea ce privește Ungaria, publicate la 15 mai 2018, ECRI a menționat că, deși recunoaște că Ungaria s-a confruntat cu probleme enorme în urma sosirilor masive de migranți și refugiați, este consternată de măsurile luate ca răspuns și de deteriorarea gravă a situației în perioada scursă de la cel de-al cincilea raport al său. Autoritățile ar trebui, în regim de urgență, să pună capăt detenției în zonele de tranzit, în special în cazul familiilor cu copii și al tuturor minorilor neînsoțiți.

(66)  În Hotărârea sa din 14 martie 2017, Ilias și Ahmed/Ungaria, CEDO a constatat că a existat o încălcare a dreptului la libertate și securitate al solicitanților. CEDO a constatat, de asemenea, că s-a încălcat interzicerea tratamentelor inumane sau degradante în ceea ce privește expulzarea solicitanților în Serbia, precum și că s-a încălcat dreptul la o cale de atac eficientă în ceea ce privește condițiile de detenție din zona de tranzit Röszke. În prezent, cauza se află pe rolul Marii Camere a CEDO.

(67)  La 14 martie 2018, Ahmed H., un cetățean sirian rezident în Cipru care încerca să-și ajute familia să fugă din Siria și să traverseze frontiera dintre Serbia și Ungaria în septembrie 2015, a fost condamnat de un tribunal ungar la șapte ani de închisoare și la expulzarea din țară pentru o perioadă de zece ani, pe baza unor acuzații de „acte teroriste”, ceea ce ridică problema aplicării adecvate a legilor împotriva terorismului în Ungaria, precum și pe cea a dreptului la un proces echitabil.

(68)  În Hotărârea sa din 6 septembrie 2017 în cauza C-643/15 și în cauza C-647/15, Curtea de Justiție a Uniunii Europene respinge în totalitate acțiunile formulate de Slovacia și Ungaria împotriva mecanismului provizoriu pentru transferul obligatoriu al solicitanților de azil, în acord cu Decizia (UE) 2015/1601 a Consiliului. Cu toate acestea, în timpul scurs de la această hotărâre Ungaria nu s-a conformat Deciziei. La 7 decembrie 2017, Comisia a hotărât să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene privind nerespectarea de către Republica Cehă, Ungaria și Polonia a obligațiilor lor legale privind transferul.

(69)  La 7 decembrie 2017, Comisia a decis să continue procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Ungariei cu privire la legislația sa din domeniul azilului, trimițând un aviz motivat. Comisia consideră că legislația ungară nu este conformă cu dreptul Uniunii, în special cu Directivele 2013/32/UE(6), 2008/115/CE(7) și 2013/33/UE(8) ale Parlamentului European și ale Consiliului, și cu mai multe dispoziții din Cartă.

(70)  În observațiile sale finale din 5 aprilie 2018, Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU și-a exprimat îngrijorarea că legislația ungară adoptată în martie 2017, care permite îndepărtarea automată în zonele de tranzit și pentru durata procedurii de azil a tuturor solicitanților de azil, cu excepția copiilor neînsoțiți care sunt identificați ca având sub 14 ani, nu respectă standardele legale din cauza perioadei îndelungate și nedefinite de izolare permise, a lipsei oricărei obligații legale de a examina rapid condițiile specifice ale fiecărei persoane afectate și a lipsei unor garanții procedurale pentru a contesta în mod real îndepărtarea în zonele de tranzit. Comitetul s-a declarat în mod special preocupat de utilizarea pe scară largă a detenției automate a migranților în centrele de detenție din interiorul țării, precum și de faptul că restricționările libertății personale au fost utilizate mai degrabă ca mijloc general de descurajare a intrării ilegale și nu ca reacție la o identificare individualizată a unui risc. În plus, Comitetul a fost preocupat de acuzațiile privind condițiile precare din unele centre de detenție. Acesta a luat act cu preocupare de returnarea forțată, care a fost introdusă pentru prima dată în iunie 2016 și care permite expulzarea sumară de către poliție a oricărei persoane care traversează frontiera în mod neregulamentar și care a fost reținută pe teritoriul ungar pe o rază de opt kilometri de la frontieră, extinsă ulterior la întreg teritoriul Ungariei, și de decretul 191/2015 care desemnează Serbia ca „țară terță sigură”, permițând returnări la granița Ungariei cu Serbia. Comitetul a luat act cu preocupare de relatările potrivit cărora returnările forțate au fost aplicate în mod nediferențiat, iar persoanele supuse acestei măsuri au foarte puține ocazii de a depune o cerere de azil sau dreptul la o cale de atac. Comitetul a luat totodată act cu preocupare de expulzările colective și violente, inclusiv de acuzațiile privind bătăi violente, atacuri ale câinilor polițiști și împușcarea cu gloanțe de cauciuc, care au cauzat răniri grave și, cel puțin într-un caz, decesul unui solicitant de azil. Comitetul s-a declarat, de asemenea, preocupat de relatările potrivit cărora evaluarea vârstei copiilor solicitanți de azil și a minorilor neînsoțiți realizată în zonele de tranzit este inadecvată, se bazează excesiv pe examinarea vizuală efectuată de un expert și este inexactă, precum și de relatările privind presupusa lipsă a accesului adecvat al acestor solicitanți de azil la educație, servicii sociale și psihologice și asistență juridică. Conform noii propuneri de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei proceduri comune în materie de protecție internațională în Uniune și de abrogare a Directivei 2013/32/UE, evaluarea medicală a vârstei va fi o măsură de ultimă instanță.

Drepturi economice și sociale

(71)  La 15 februarie 2012 și la 11 decembrie 2012, Raportorul special al ONU pentru sărăcia extremă și drepturile omului și Raportorul special al ONU pentru dreptul la locuințe adecvate au solicitat Ungariei să reexamineze legislația care permite autorităților să pedepsească lipsa de adăpost și să respecte hotărârea Curții Constituționale care dezincriminează persoanele fără adăpost. În raportul său întocmit în urma vizitei în Ungaria, publicat la 16 decembrie 2014, comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului și-a exprimat preocuparea cu privire la măsurile adoptate pentru a interzice dormitul pe stradă și construirea de colibe sau barăci, care au fost descrise pe larg drept măsuri care incriminează în practică persoanele fără adăpost. Comisarul a îndemnat autoritățile ungare să ancheteze cazurile raportate de evacuări forțate fără soluții alternative și cele ale copiilor luați de lângă familiile lor din motive care țin de condiții socioeconomice precare. În observațiile sale finale din 5 aprilie 2018, Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU și-a exprimat preocuparea cu privire la legislația națională și la cea locală, bazată pe cel de Al patrulea amendament la Legea fundamentală, care desemnează numeroase spații publice în care este interzis dormitul și sancționează efectiv persoanele fără adăpost. La 20 iunie 2018, Parlamentul Ungariei a adoptat cel de-al Șaptelea amendament la Legea fundamentală, care interzice stabilirea reședinței obișnuite într-un spațiu public. În aceeași zi, Raportorul special al ONU privind dreptul la locuințe adecvate a calificat actul Ungariei de a incrimina lipsa de adăpost drept crud și incompatibil cu legislația internațională în domeniul drepturilor omului.

(72)  În concluziile din 2017 ale Comitetului european pentru drepturile sociale se afirmă că Ungaria nu respectă Carta socială europeană, deoarece lucrătorii care desfășoară o activitate independentă și lucrătorii casnici, precum și alte categorii de lucrători, nu sunt protejați prin norme de securitate și sănătate în muncă, deoarece măsurile adoptate pentru reducerea mortalității materne au fost insuficiente, deoarece cuantumul minim al pensiei pentru limită de vârstă este necorespunzător, deoarece cuantumul minim al ajutorului de șomaj este necorespunzător, deoarece durata maximă de plată a ajutorului de șomaj pentru persoanele care își caută un loc de muncă este prea scurtă și deoarece cuantumul minim al ajutoarelor pentru reabilitare și al indemnizațiilor de invaliditate este, în unele cazuri, necorespunzător. Comitetul a concluzionat, de asemenea, că Ungaria nu respectă Carta socială europeană, deoarece nivelul asistenței sociale plătite unei persoane celibatare fără resurse, inclusiv persoanelor vârstnice, este necorespunzător, accesul egal la serviciile sociale nu este garantat pentru resortisanții statelor părți cu reședința legală și nu s-a stabilit că există o ofertă adecvată de locuințe pentru familiile vulnerabile. În ceea ce privește drepturile sindicale, Comitetul a declarat că dreptul lucrătorilor de a beneficia de concediu plătit nu este garantat în mod suficient, că nu a fost luată nicio măsură pentru a încuraja încheierea unor contracte colective de muncă, în timp ce protecția lucrătorilor prin intermediul acestora este în mod clar slabă în Ungaria și că, în administrația publică, dreptul la grevă este rezervat sindicatelor care sunt parte la acordul încheiat cu guvernul; criteriile utilizate pentru a defini funcționarii cărora li se refuză dreptul la grevă depășesc domeniul de aplicare al Cartei; sindicatele funcționarilor publici pot recurge la grevă numai cu aprobarea majorității lucrătorilor în cauză.

(73)  Începând din decembrie 2010, grevele din Ungaria au fost scoase în afara legii, în principiu, de când guvernul lui Viktor Orbán a adoptat o modificare a așa-numitei legi privind grevele. Modificările se referă la faptul că, în principiu, grevele vor fi permise în întreprinderile asociate cu administrația publică prin contracte de servicii publice. Modificarea nu se aplică grupurilor profesionale care pur și simplu nu au un astfel de drept, cum ar fi mecanicii de locomotivă, polițiștii, personalul medical și controlorii de trafic aerian. Problema este alta, în principal procentul angajaților - până la 70 % - care trebuie să ia parte la referendumul privind greva, pentru ca acesta să conteze. Apoi, decizia privind legalitatea grevelor va fi luată de o instanță pentru litigii de muncă care este complet subordonată statului. În 2011 au fost depuse nouă cereri de eliberare a unor permise de grevă. În șapte cazuri au fost respinse fără a se prezenta vreun motiv; două dintre ele au fost prelucrate, dar emiterea unei decizii s-a dovedit imposibilă.

(74)  În raportul Comitetului ONU pentru drepturile copilului cu privire la „Observațiile finale referitoare la al treilea, al patrulea și al cincilea raport periodic al Ungariei”, publicat la 14 octombrie 2014, au fost exprimate preocupări cu privire la un număr din ce în ce mai mare de cazuri în care copiii sunt luați de lângă familiile lor din cauza condițiilor socioeconomice precare. Părinții își pot pierde copiii din cauza șomajului, a lipsei de locuințe sociale și a lipsei de spațiu din instituțiile de găzduire temporară. Pe baza unui studiu realizat de Centrul European pentru Drepturile Romilor, această practică afectează în mod disproporționat familiile rome și copiii romi.

(75)  În Recomandarea sa din 23 mai 2018 pentru adoptarea unei Recomandări a Consiliului privitoare la Programul național de reformă din 2018 al Ungariei și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Ungariei pe 2018, Comisia a arătat că proporția persoanelor expuse riscului de sărăcie și excludere socială a scăzut la 26,3 % în 2016, dar rămâne peste media Uniunii; copiii sunt, în general, mai expuși la sărăcie decât alte grupe de vârstă. Venitul minim se situează sub 50 % din pragul de sărăcie pentru fiecare gospodărie, fiind unul dintre cele mai scăzute din UE. Nivelul de adecvare al indemnizației de șomaj este foarte scăzut: perioada maximă de 3 luni în care se acordă indemnizația este cea mai scurtă din UE și reprezintă doar aproximativ un sfert din durata medie de care are nevoie o persoană pentru a-și găsi un loc de muncă. În plus, nivelul indemnizațiilor se numără printre cele mai scăzute din UE. Comisia a recomandat ca nivelul de adecvare și de acoperire al indemnizațiilor de asistență socială și de șomaj să fie ameliorat.

(76)  La [….] 2018, Consiliul a audiat Ungaria în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din TUE.

(77)  Din aceste motive, ar trebui să se constate, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din TUE, că există un risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor menționate la articolul 2 din TUE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Există un risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea.

Articolul 2

Consiliul recomandă Ungariei să întreprindă următoarele acțiuni în termen de trei luni de la notificarea prezentei decizii: [...]

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare la a [...] zi următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Prezenta decizie se adresează Ungariei.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Consiliu,

Președintele

(1)

Hotărârea Curții de Justiție din 6 noiembrie 2012, Comisia/ Ungaria, C-286/12, ECLI:EU:C:2012:687.

(2)

Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995 P. 31).

(3)

Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (JO L 204, 26.7.2006, p. 23).

(4)

Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii siguranței și sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează [a zecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (JO L 348, 28.11.1992, p. 1).

(5)

  Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal (JO L 328, 6.12.2008, p. 55).

(6)

Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (JO L 180, 29.6.2013, p. 60).

(7)

Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO L 348, 24.12.2008, p. 98).

(8)

Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională (JO L 180, 29.6.2013, p. 96).


EXPUNERE DE MOTIVE

Este prima dată de la înființarea sa când Parlamentul decide să întocmească un raport care evaluează necesitatea declanșării procedurii prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din TUE. Prin urmare, raportoarea folosește această ocazie pentru a prezenta etapele parcurse înainte de a se ajunge la concluzia că există într-adevăr un risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor menționate la articolul 2 din TUE. Procedând astfel, raportoarea speră să îi ajute pe colegii care s-ar putea regăsi pe viitor în fața unei sarcini similare.

Uniunea Europeană este fondată pe valori precum respectul pentru demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate, statul de drept și respectul pentru drepturile omului, inclusiv pentru drepturile persoanelor aparținând minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată de pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.

Dacă împărtășim cu toții aceste valori, avem datoria față de noi înșine să le protejăm ori de câte ori sunt puse în pericol. UE dispune de mecanismele necesare pentru a ne proteja valorile comune recurgând la procedura prevăzută la articolul 7 din TUE. Domeniul de aplicare al acestui articol vizează legislația Uniunii, dar se extinde și în domenii în care statele membre acționează autonom.

Raportoarea s-a inspirat din Comunicarea Comisiei Europene (COM(2003)606), intitulată „Respectarea și promovarea valorilor pe care se întemeiază Uniunea”. În aceasta se afirmă următoarele:

„Domeniul de aplicare al articolului 7 nu este limitat la domeniile care intră sub incidența dreptului Uniunii. Aceasta înseamnă că Uniunea ar putea să acționeze nu numai în cazul unei încălcări a valorilor comune în acest domeniu limitat, dar și în cazul unei încălcări într-un domeniu în care statele membre acționează în mod independent.” Și în continuare: „Articolul 7 conferă, așadar, Uniunii o putere de acțiune foarte diferită de aceea prin care asigură că statele membre respectă drepturile fundamentale atunci când pun în aplicare dreptul Uniunii”.

Raportoarea speră că aceste afirmații clarifică domeniul de aplicare a prezentului raport, care, într-adevăr, include preocupări legate de legislația și de practica din Ungaria care nu sunt legate direct sau indirect de legislația secundară a UE.

Raportul se referă, de asemenea, la cazuri care au fost tratate de Comisie în cadrul unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Deși este posibil ca aceste cazuri să fi fost închise, ele fac parte din raport deoarece au avut un impact asupra atmosferei generale din țară. Este posibil ca legislația individuală să fi fost, în litera ei, refăcută pentru a respecta valorile europene, dar prejudiciile materiale fuseseră deja cauzate. Efectul demoralizant asupra libertăților din societate al măsurilor puse în aplicare și ulterior retrase sau propuse, dar nu transpuse (încă) în practică este o parte incontestabilă a analizei în temeiul articolului 7.

În 2011, Parlamentul a publicat prima sa rezoluție referitoare la drepturile fundamentale în Ungaria (la acea dată pe tema unei noi legi privind mass-media). În 2013 a fost votat un raport complex referitor la „drepturile fundamentale: standarde și practici în Ungaria”, iar Parlamentul a continuat să urmărească situația. Am continuat să solicităm Consiliului și Comisiei să acționeze, dar fără succes. Abia în 2014 Comisia a prezentat un cadru pentru salvgardarea statului de drept în UE. Continuarea logică ar fi fost inițierea unui dialog cu Ungaria pe baza acestui nou mecanism. Cum aceasta nu s-a întâmplat, în mai 2017 Parlamentul a încredințat Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne sarcina elaborării prezentului raport.

Parlamentul European ia măsuri pentru a proteja statul de drept în Europa. De-a lungul timpului, Parlamentul European și Comisia Europeană au abordat multe dintre temele care formau obiectul preocupării, așa cum s-a prezentat în acest raport, în moduri diferite, urmând cursuri de acțiune diferite și având numeroase schimburi de vederi cu autoritățile ungare. Parlamentul European a avut în mai multe ocazii discuții cu prim-ministrul ungar, cu miniștri și alți funcționari ai guvernului. Cu toate acestea, nu au fost promovate schimbări substanțiale care să salvgardeze statul de drept în Ungaria. Prin urmare, raportorul vede ca singură variantă posibilă urmarea unei proceduri în temeiul articolului 7, alineatul (1) din TUE și înaintează o propunere motivată prin care invită Consiliul să constate existența unui risc clar de încălcare gravă a statului de drept și să propună recomandări Ungariei pentru luarea de măsuri. Trebuie, așadar, remarcat că această procedură se adresează Consiliului ca întreg și nu, ca atare, statului membru în cauză, din moment ce anterior inițierii unei proceduri în temeiul articolului 7 alineatul (1) s-au folosit fără succes toate mijloacele și posibilitățile de a rezolva problemele cu acesta în mod direct.

Evaluarea cu atenție a tuturor aspectelor prezentate anterior, încercând în același timp să includem și alte părți în proces, nu este o sarcină care se realizează de pe o zi pe alta. Un vot pripit nu ar conferi importanța cuvenită acestui proces.

O parte a procesului o reprezintă organizarea de audieri, pentru ca cetățenii europeni să înțeleagă care este situația, convocarea unor reuniuni aprofundate cu ceilalți raportori alternativi, la care sunt invitați experți externi din organizații internaționale și europene, consultarea diferitelor părți interesate, efectuarea de vizite în statul membru examinat și invitarea celorlalte comisii ale Parlamentului să se implice și să își exprime opiniile pe baza competențelor lor de specialitate.

După ce a primit mandatul din partea plenului Parlamentului, raportoarea și-a asumat sarcina realizării unei analize aprofundate și a urmat această abordare complexă. Am discutat și am audiat reprezentanți ai Comisiei, ai Agenției pentru Drepturi Fundamentale, ai comisarului Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, ai Comisiei de la Veneția, ai reprezentantului special al Secretarului general al Consiliului Europei pentru migrație și refugiați, ai Comitetului de la Lanzarote, ai Guvernului ungar, precum și o serie de ONG-uri și cadre universitare la Bruxelles, Strasbourg și Budapesta. În spiritul transparenței, raportoarea a anexat la prezentul raport o listă a organizațiilor cu care s-a întâlnit în cursul cercetărilor. Deoarece nu a existat o vizită a unei delegații oficiale a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, raportoarea a întreprins o vizită pe cont propriu. Pentru lucrările viitoare se recomandă insistent trimiterea unei delegații parlamentare în statul membru în cauză. Este dificil să li se explice autorităților și cetățenilor din statul membru examinat că Parlamentul consideră situația drept un risc clar de încălcare gravă a valorilor europene consacrate în tratate, câtă vreme nu s-a făcut efortul de a vizita statul în cauză.

Elaborarea de avize de către alte comisii parlamentare duce la un impact mai mare în rândul deputaților în Parlament, ilustrează responsabilitatea comună și garantează un proces mai incluziv. Raportoarea dorește, așadar, să mulțumească sincer comisiilor care contribuie la raportul final.

Toate argumentele prezentate se bazează pe avizele emise de terțe părți, adeseori organisme ale Consiliului Europei, Organizației Națiunilor Unite, OSCE și, uneori, pe verdicte pronunțate de instanțe naționale și internaționale. Deși raportoarea se bazează pe aceste instituții și este recunoscătoare că o poate face, această situație ilustrează întârzierea de care suferă UE în ceea ce privește cercetarea, analiza și publicarea rezultatelor privind starea democrației, a statului de drept și respectarea drepturilor fundamentale în statele membre. Raportoarea dorește, prin urmare, să reitereze apelul Parlamentului către Comisie de a institui urgent un mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale și de a-l utiliza.

Construcțiile instituționale nu vor avea însă niciodată succes în absența unei voințe politice. Uniunea Europeană este un proiect bazat pe valori comune și pe solidaritate. Istoria europeană este una violentă, în care drepturile persoanelor au fost adeseori călcate în picioare în numele unui așa-zis interes superior. Suntem la 73 de ani de la încheierea celui de Al Doilea Război Mondial și 29 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Ambele experiențe sunt întipărite în memoria noastră colectivă.

Această înțelegere a trecutului a fost sursa de inspirație pentru preambulul TUE: „Inspirându-ne din moștenirea culturală, religioasă și umanistă a Europei, din care s-au dezvoltat valorile universale care constituie drepturile inviolabile și inalienabile ale persoanei, precum și libertatea, democrația, egalitatea și statul de drept, reamintind importanța istorică a sfârșitului divizării continentului european și necesitatea stabilirii unor baze solide pentru arhitectura Europei viitoare, confirmând atașamentul lor față de principiile libertății, democrației și respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale, precum și ale statului de drept”.

Liderilor responsabili le revine sarcina să țină cont de această moștenire și să acționeze în consecință. Prietenii buni nu se sfiesc să-și spună unul altuia adevăruri neplăcute.

Pe baza procesului schițat anterior, raportoarea consideră că este necesar să se solicite Consiliului să prezinte măsuri adecvate pentru a restabili democrația incluzivă, statul de drept și respectarea drepturilor fundamentale în Ungaria.


ANEXĂ: LISTA ENTITĂȚILOR SAU A PERSOANELORDE LA CARE RAPORTOAREA A PRIMIT CONTRIBUȚII

Următoarea listă este întocmită în mod absolut voluntar, sub responsabilitatea exclusivă a raportoarei. Raportorul a primit contribuții de la următoarele entități sau persoane în pregătirea raportului, până la adoptarea acestuia în comisie:

Entitatea și/sau persoana

Amnesty International

ANKH

atlatszo.hu

A Varos Mindenkie

Centrul pentru drepturi fundamentale

Universitatea Central Europeană

Uniunea libertăților civile pentru Europa

Consiliul Europei, Biroul comisarului pentru drepturile omului

Consiliul Europei, Secretarul general

Consiliul Europei, reprezentantul special al Secretarului general pentru migrație și refugiați

Comisia de la Veneția a Consiliului Europei

Comitetul de la Lanzarote al Consiliului Europei

Facultatea de Drept a ELTE

Comisia Europeană

Institutul Universitar European, Școala de guvernanță transnațională

Federația internațională pentru drepturile omului FIDH

Freedom House

Agenția pentru Drepturi Fundamentale

Societatea Háttér

Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar, Reprezentant Permanent al Ungariei pe lângă Uniunea Europeană

Ministrul ungar al Afacerilor Externe

Ministrul ungar de stat pentru Afaceri Parlamentare

Funcționari ai Guvernului ungar din zona de tranzit Röszke

Uniunea maghiară pentru libertăți civile

Comitetul de la Helsinki din Ungaria

Asociația Idetartozunk

K-monitor

Menedek

Monitorul Media Mertek

Universitatea Middlesex

Grupul de solidaritate cu migranții MigSzol din Ungaria

Asociația națională a jurnaliștilor maghiari MUOSZ

Nepszabadsag

Oficiul European de Luptă Antifraudă OLAF

Open Society European Policy Institute

Institutul pentru capital politic

Universitatea Princeton

Reporteri fără frontiere

Biroul pentru inițiative destinate romilor din cadrul Institutului pentru o societate deschisă

Programul Roma Lightbringers program

Rețeaua de mediatori romi

Centrul de presă rom

Grupul RTL

Transparency International

Asociația Transvanilla Transgender

ICNUR

Universitatea Pécs

444.hu


OPINIE MINORITARĂ

exprimată în conformitate cu articolul 52a alineatul (4) din Regulamentul de procedură

Marek Jurek, Beata Gosiewska, Mylène Troszczynski, Auke Zijlstra, Barbara Kappel

Propunerea de aplicare a articolului 7 al Tratatului împotriva Ungariei urmărește în mod direct să divizeze Uniunea Europeană și să-i aprofundeze criza. Diferențele politice ar trebui să fie un subiect de dialog, nu de sancțiuni. A acționa împotriva acestui principiu înseamnă a acționa împotriva cooperării dintre țările noastre.

În primul rând, însă, această propunere nu are nicio justificare concretă. În multe cazuri, ea constituie un atac direct asupra procedurilor democratice, precum amendarea Constituției și consultările publice. Ea lansează acuzații împotriva Ungariei datorită încercărilor sale de a rezolva probleme sociale – precum integrarea minorității rome – existente în multe țări europene și cărora Ungaria le face față mai bine decât alții.

Rezoluția ignoră în întregime motivul fundamental al politicii autorităților ungare: nevoia de a reforma societatea și de a înlătura efectele perioadei de aproape jumătate de secol de dominație sovietică și ale guvernelor totalitare colaboraționiste. Rezoluția nu susține că această sarcină este îndeplinită într-un mod inadecvat sau excesiv, ci ignoră complet nevoia de a o îndeplini. În acest sens, este lipsită de respect față de societatea maghiară și față de motivele care stau la baza deciziilor sale democratice.

La baza raportului se află premisa că Ungaria nu are dreptul să ia deciziile pe care alte țări ale Uniunii Europene le-au luat. Această premisă a fost explicit enunțată în cursul elaborării raportului („nu vom compara legile ungare cu legile din celelalte țări europene”) Având în vedere toate aceste motive, considerăm proiectul de rezoluție și, în particular, concluzia sa principală, a fi extrem de nocive.


AVIZ al Comisiei pentru control bugetar (26.4.2018)

destinat Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

referitor la situația din Ungaria (în urma Rezoluției Parlamentului European din 17 mai 2017)

(2017/2131(INL))

Raportoare: Ingeborg Gräßle

(Inițiativă – articolul 45 din Regulamentul de procedură)

SUGESTII

Comisia pentru control bugetar recomandă Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–  având în vedere articolul 325 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere studiul intitulat „Intensitatea concurenței, riscurile de corupție și denaturarea prețurilor în achizițiile publice din Ungaria - 2009-2016”, elaborat de Centrul de Cercetare a Corupției din Budapesta,

–  având în vedere analiza utilizării și a impactului fondurilor Uniunii Europene în Ungaria în perioada de programare 2007-2013, comandată de cabinetul prim-ministrului ungar și întocmit de KPMG Tanácsadó Ltd. și subcontractantul său GKI Gazdaságkutató Corp.,

–  având în vedere rezoluțiile sale din 17 mai 2017, 10 iunie și 16 decembrie 2015 referitoare la situația din Ungaria(1), din 3 iulie 2013 referitoare la situația drepturilor fundamentale: standardele și practicile din Ungaria(2), din 16 februarie 2012 referitoare la recentele evoluții politice din Ungaria(3),

–  având în vedere Indicele de percepție a corupției calculat de organizația Transparency International pentru perioada 2006-2016,

–  având în vedere Indicele competitivității globale 2017-2018 calculat de Forumul Economic Mondial,

A.  întrucât fondurile Uniunii se ridică la 1,9-4,4% din PIB-ul maghiar și reprezintă mai mult de jumătate din investițiile publice;

B.  întrucât, în perioada 2007-2013, Ungaria a beneficiat de un buget de 25,3 de miliarde EUR, iar pentru perioada 2014-2020, au fost alocate Ungariei 25 de miliarde EUR din fondurile structurale și de coeziune;

C.  întrucât plățile din fondurile de coeziune: Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC) și Fondul social european (FSE) ale Uniunii în favoarea Ungariei, în perioada 2004-2017, s-au ridicat la 30,15 miliarde EUR; întrucât valoarea corecției financiare care rezultă în urma auditurilor efectuate de Uniune se ridică, până în prezent, la o sumă de aproximativ 940 de milioane EUR pentru FEDR, FC și FSE și se estimează că va depăși 1 miliard EUR;

D.  întrucât contribuția financiară a Uniunii pentru participanții din Ungaria este de 288,1 de milioane EUR în cadrul celui de-al șaptelea program-cadru și de 174,9 de milioane EUR în cadrul programului Orizont 2020;

E.  întrucât Ungaria a avut una dintre cele mai înalte rate de absorbție a fondurilor Uniunii în rândul statelor membre care au aderat la Uniune după 2004;

F.  întrucât PIB-ul Ungariei, care a crescut cu 16,1 % între 2004 și 2016, este doar puțin peste media Uniunii și considerabil inferior ratelor de creștere din alte țări Vișegrad (Polonia, Republica Cehă și Slovacia);

G.  întrucât, începând cu anul 2008, Ungaria a scăzut cu 19 puncte în cadrul Indicelui de percepție a corupției, devenind astfel una dintre statele membre cu cele mai slabe rezultate;

H.  întrucât indicatorii privind guvernanța la nivel mondial în 2016 evidențiază faptul că Ungaria a făcut pași înapoi în domeniul eficienței guvernului, statului de drept și controlului corupției;

I.  întrucât recomandările Consiliului din 11 iulie 2017 privind Programul național de reformă pe 2017 al Ungariei și de emitere a unui aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Ungariei pe 2017(4) a subliniat necesitatea de a îmbunătăți gradul de transparență a finanțelor publice, de a consolida transparența și concurența în domeniul achizițiilor publice prin implementarea unui sistem global și eficient de achiziții publice electronice și de conferi mai multă rigoare cadrului anticorupție; întrucât, în conformitate cu recomandările specifice fiecărei țări, s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește transparența finanțelor publice odată cu adoptarea Legii privind achizițiile publice, însă acțiuni importante au fost întârziate, în special în domeniul achizițiilor publice electronice, iar indicatorii arată că concurența și transparența sunt încă nesatisfăcătoare în domeniul achizițiilor publice; întrucât, în conformitate cu recomandările specifice fiecărei țări, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește îmbunătățirea cadrului anticorupție și nu se prevăd modificări ale Programului Național Anticorupție pentru ca acesta să fie mai eficace în prevenirea corupției și în aplicarea de sancțiuni disuasive; întrucât, în conformitate cu recomandările specifice fiecărei țări, urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel înalt, rămâne o excepție;

J.  întrucât numărul de anchete efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) pentru 2013-2016 legate de Ungaria, respectiv 57, este al doilea cel mai mare din Uniune; întrucât 80 % dintre anchete au fost încheiate cu recomandări judiciare și financiare sau ambele;

K.  întrucât Ungaria a fost statul membru cu cel mai mare număr de corecții financiare aplicate în anul 2016 (cu un total de 211 milioane EUR);

L.  întrucât impactul financiar al anchetelor OLAF referitoare la Ungaria în domeniul fondurilor structurale și al agriculturii pentru perioada 2013-2016 a ajuns la 4,16%, cel mai ridicat procent din Uniune;

M.  întrucât mai puțin de 10 % din informațiile transmise în 2016 din Ungaria către OLAF au provenit din surse publice;

N.  întrucât acțiunile întreprinse de autoritățile judiciare naționale ungare în urma recomandărilor OLAF pentru perioada 2009-2016 au vizat doar 33% din toate recomandările OLAF;

O.  întrucât, în procesul de achiziții publice din Ungaria în perioada 2015-2016, indicele de transparență (TI) a rămas cu mult sub nivelul de 2009-2010; întrucât, începând cu 2011, licitațiile finanțate de Uniune au fost caracterizate de o scădere semnificativă a valorilor TI în fiecare an față de ofertele fără finanțare din partea Uniunii; întrucât analiza detaliată arată că nivelul de transparență a fost sensibil mai mic în 2016 față de 2015;

P.  întrucât Parchetul European (EPPO) a fost înființat în cadrul cooperării consolidate între 21 de state membre, însă Ungaria a decis să nu participe la înființarea acestuia;

Q.  întrucât estimările arată un nivel foarte ridicat de pierderi sociale directe în Ungaria, care au ajuns la 15-24 % din valoarea totală a contractelor în perioada 2009-2016, ceea ce reprezintă cel puțin 6,7 miliarde EUR și 10,6 miliarde EUR;

R.  întrucât un sector dinamic al societății civile ar trebui să joace un rol esențial în promovarea transparenței și răspunderii guvernelor în ceea ce privește finanțele lor și lupta împotriva corupției;

1.  Consideră că nivelul actual al corupției și lipsa de transparență și responsabilitate a finanțelor publice și ineligibilitatea cheltuielilor sau supraevaluarea proiectelor finanțate afectează fondurile Uniunii în Ungaria; consideră că acest lucru ar putea reprezenta o încălcare a valorilor menționate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și justifică lansarea procedurii prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din TUE;

2.  reamintește Recomandarea sa din 13 decembrie 2017 adresată Consiliului și Comisiei în urma anchetei privind spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală, în care a constatat că monitorizarea anticorupție de către Comisie trebuia realizată prin intermediul procesului semestrului european, a fost de părere că combaterea corupției ar putea fi pusă în umbră de alte probleme economice și financiare în acest proces și a solicitat Comisiei să conducă prin puterea exemplului, reluând publicarea raportului anticorupție și adoptând o strategie anticorupție mult mai credibilă și globală; subliniază că lupta împotriva corupției este un aspect care ține de cooperarea în domeniul polițienesc și judiciar, un domeniu de politică în care Parlamentul este colegiuitor și are competențe de control depline;

3.  reamintește Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 care conține recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al Uniunii pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale, în care se solicita în mod specific elaborarea unui Raport anual privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale (Raportul european privind DSF), cu recomandări specifice fiecărei țări, care să acorde o atenție specială corupției;

4.  critică deficiențele din practicile de achiziții publice din Ungaria; constată cu îngrijorare că ponderea contractelor atribuite după proceduri de achiziții publice care au beneficiat doar de o singură ofertă rămâne foarte mare, 36 % în 2016 în Ungaria, care este al doilea cel mai mare procent din Uniune, după Polonia și Croația (45 %)(5); consideră că acest lucru arată că există riscuri importante de corupție în licitațiile pentru achiziții publice; consideră că este necesar ca Comisia Europeană să instituie un instrument de monitorizare eficace pentru a evita perpetuarea de practici în contradicție cu spiritul Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului(6)privind achizițiile și să prevadă o integrare legislativă pentru a remedia deficiențele identificate până în prezent; solicită informații cu privire la societățile care acționează în calitate de ofertant unic în Ungaria; solicită o anchetă pentru a stabili dacă ofertele sunt făcute cu scopul de a aloca contracte anumitor întreprinderi; invită guvernul maghiar să publice pe pagina sa de internet o listă anuală completă a tuturor contractanților săi care au obținut contracte cu o valoare mai mare de 15 000 EUR și să includă în lista respectivă numele și adresa contractantului, tipul și obiectul contractului, durata acestuia, valoarea sa, procedura aplicată și autoritatea responsabilă;

5.  regretă faptul că eficacitatea autorităților publice din Ungaria s-a diminuat din 1996(7) și că este unul dintre statele membre cu cel mai puțin eficace guvern din Uniune; ia act cu îngrijorare de faptul că toate regiunile Ungariei sunt cu mult sub media Uniunii în ceea ce privește calitatea administrației publice; constată că nivelul scăzut a calității administrației publice din Ungaria(8) împiedică dezvoltarea economică și reduce impactul investițiilor publice;

6.  ia act de faptul că performanța inovării regionale(9) din regiunile din Ungaria este în continuare doar moderată; ia act de faptul că Ungaria nu a atins încă obiectivul Strategiei Europa 2020 de a investi 3 % din PIB în cercetare și dezvoltare (R&D)(10); solicită Ungariei să favorizeze creșterea și ocuparea forței de muncă și să investească fonduri ale Uniunii în domeniul inovării;

7.  încurajează Ungaria să utilizeze fondurile Uniunii pentru a continua procesul de modernizare a economiei sale și a-și consolida sprijinul pentru IMM-uri; subliniază faptul că în Ungaria 30,24 % din contribuția financiară a Uniunii în cadrul programului Orizont 2020 este destinată IMM-urilor participante, în timp ce rata de succes a IMM-urilor solicitante se ridică la 7,26 %, inferioară ratei de succes a IMM-urilor solicitante din UE-28; constată, de asemenea, că rata de succes a scăzut de la 20,3 % pentru toate cererile (PC7) la 10,8 % (Orizont 2020), ceea ce situează Ungaria pe locul al 26-lea pentru programul Orizont 2020;

8.  invită Comisia să ofere stimulente pentru ca statele membre să participe la EPPO;

9.  subliniază faptul că Ungaria are procentul cel mai ridicat în Uniune de recomandări financiare din partea OLAF în ceea ce privește fondurile structurale și agricultura pentru perioada 2013-2016; subliniază că impactul financiar total al cazurilor OLAF în Ungaria este de patru ori mai mare decât cel al anchetelor naționale; invită Comisia și Ungaria să facă eforturile necesare pentru combaterea fraudei în ceea ce privește fondurile Uniunii.

10.  regretă faptul că Comisia a suspendat publicarea raportului anticorupție; îndeamnă Comisia să își modifice decizia și să publice periodic un astfel de raport.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

25.4.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

12

0

2

Membri titulari prezenți la votul final

Zigmantas Balčytis, Martina Dlabajová, Luke Ming Flanagan, Ingeborg Gräßle, Cătălin Sorin Ivan, Georgi Pirinski, Petri Sarvamaa, Marco Valli, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți prezenți la votul final

Richard Ashworth, Péter Niedermüller, Julia Pitera

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Andrea Bocskor, Tiemo Wölken

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

12

+

ALDE

Martina Dlabajová

GUE/NGL

Luke Ming Flanagan

PPE

Richard Ashworth, Ingeborg Gräßle, Julia Pitera, Petri Sarvamaa, Tomáš Zdechovský

S&D

Zigmantas Balčytis, Cătălin Sorin Ivan, Péter Niedermüller, Georgi Pirinski, Tiemo Wölken

0

-

 

 

2

0

EFDD

Marco Valli

PPE

Andrea Bocskor

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0216, JO C 407, 4.11.2016, p. 46, și JO C 399, 24.11.2017, p. 127.

(2)

JO C 75, 26.2.2016, p. 52.

(3)

JO CE 249, 30.8.2013, p. 27.

(4)

JO C 261, 9.8.2017, p. 71

(5)

Achizițiile publice – un studiu privind capacitatea administrativă în UE, începând cu p. 101.

(6)

Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE, JO L 94, 28.3.2014, p. 65.

(7)

A se vedea cel de-al șaptelea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială, Calitatea guvernanței variază considerabil în Europa, p. 137.

(8)

A se vedea cel de-al șaptelea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială, Harta 6 - Indicele european privind calitatea administrațiilor publice, 2017.

(9)

A se vedea cel de-al șaptelea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială, Harta 5 - Performanța inovării la nivel regional, 2017.

(10)

A se vedea cel de-al șaptelea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială, Harta 6 - Indicele european privind calitatea administrațiilor publice, 2017.


AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație (17.5.2018)

destinat Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

referitor la situația din Ungaria (în urma Rezoluției Parlamentului European din 17 mai 2017)

(2017/2131(INL))

Raportoare pentru aviz: Petra Kammerevert

(Inițiativă – articolul 45 din Regulamentul de procedură)

PROPUNERI

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

Legea de modificare a Legii învățământului superior național

1.  ia act de faptul că, în absența unor norme sau modele în domeniul educației la nivelul Uniunii, guvernul ungar trebuie să stabilească și să reexamineze periodic, cel mai adecvat cadru de reglementare aplicabil universităților străine care își desfășoară activitatea pe teritoriul său și să încerce să îmbunătățească acest cadru, după cum se afirmă și în concluziile Comisiei de la Veneția; subliniază, totuși, că potrivit articolului 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), UE va contribui la dezvoltarea unei educații de calitate prin încurajarea cooperării dintre statele membre și, în cazul în care este necesar, prin sprijinirea și completarea acțiunii acestora, respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre pentru conținutul învățământului și pentru organizarea sistemului educațional, precum și pentru diversitatea lor culturală și lingvistică; subliniază, în plus, că legislația privind educația pusă în aplicare de guvernul ungar trebuie să fie pe deplin compatibilă cu libertățile pieței interne și cu drepturile fundamentale;

2.  reamintește că, în aprilie 2017, ca urmare a adoptării Legii de modificare a Legii învățământului superior național din Ungaria, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a solicitat un aviz din partea Comisiei de la Veneția, care la rândul ei a concluzionat că introducerea unor reguli mai stricte, cumulate cu termene mai scurte și consecințe legale grave pentru universitățile străine, care funcționează deja de mulți ani în Ungaria în conformitate cu legea, pune probleme din punctul de vedere al statului de drept și al protejării drepturilor fundamentale;

3.  recunoaște că guvernul Ungariei a îndeplinit o parte dintre solicitările cuprinse în Rezoluția Parlamentului European din 17 mai 2017 referitoare la situația din Ungaria, în special pe cele privind suspendarea termenelor stabilite în Legea de modificare a Legii învățământului superior național și lansarea unui dialog cu autoritățile SUA responsabile pentru Universitatea Central Europeană; regretă, cu toate acestea, că Acordul de cooperare dintre guvernul Ungariei și guvernul țării în care își are sediul Universitatea Central Europeană, care este gata de anul trecut, încă nu a fost semnat de prim-ministrul ungar; constată, în plus, că guvernul Ungariei nu a abrogat Legea de modificare a Legii învățământului superior național;

4.   observă, de asemenea, că suspendarea termenelor pe termen lung nu este adecvată pentru a garanta siguranța planificării pentru universități, pentru cadrele lor didactice și pentru studenți; salută, în acest context, faptul că, la 13 aprilie 2018, autoritățile ungare au vizitat statul american New York pentru a risipi ultimele temeri ale guvernului Ungariei cu privire la Universitatea Central Europeană; regretă, cu toate acestea, că Acordul de cooperare dintre guvernul Ungariei și guvernul țării în care își are sediul Universitatea Central Europeană este în continuare nesemnat și neratificat, deși autoritățile ungare au indicat în timpul vizitei că Universitatea Central Europeană ar îndeplini în prezent cerințele Lex CEU; invită, prin urmare, guvernul Ungariei să deblocheze și să urmărească încheierea Acordului de parteneriat privind Universitatea Central Europeană, deja negociat cu statul american New York, astfel încât universitatea să își poată desfășura activitatea în mod corespunzător;

5.  regretă că litigiul dintre Comisie și guvernul Ungariei cu privire la Legea de modificare a Legii învățământului superior național nu a fost soluționat până în prezent, ceea ce a dus la sesizarea de către Comisie a Curții de Justiție a Uniunii Europene; subliniază că, deși Ungaria are dreptul să aibă propria legislație în domeniul învățământului, aceasta nu trebuie să încalce libertățile pieței interne, în special libertatea de a presta servicii și libertatea de stabilire, precum și dreptul la libertatea universitară, dreptul la educație și libertatea de a desfășura o activitate comercială, care sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

Segregarea copiilor romi

6.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că discriminarea cotidiană în multiple forme, în general, și segregarea copiilor romi în domeniul învățământului, în particular, rămân un fenomen structural și adânc înrădăcinat în Ungaria și în alte țări europene, ceea ce contribuie la excluderea socială a romilor și reduce șansele integrării acestora în sistemul educațional, pe piața muncii și în societate în ansamblu; reamintește că problema segregării romilor a fost tema unei serii de recomandări din partea Comisiei și, prin urmare, invită guvernul Ungariei să dea curs respectivelor recomandări și să pună în aplicare măsuri eficiente;

Politica în domeniul mass-media

7.  Opinează că, atunci când a reexaminat legislația privind mass-media din 2010, Comisia nu a fost suficient de minuțioasă și nu a luat în considerare valorile prevăzute la articolul 2 din TFUE; reamintește că, în iunie 2015, Comisia de la Veneția a publicat avizul său privind legislația în domeniul mass-mediei din Ungaria, în care a afirmat că există mai multe aspecte care trebuie să fie revizuite în mod prioritar, dacă autoritățile ungare doresc nu numai să îmbunătățească situația în ce privește libertatea mass-mediei din țară, ci și să modifice percepția publică asupra libertății mass-mediei;

8.  consideră că lipsa unor norme suficiente privind proprietatea încrucișată din Legea privind mass-media din 2010 a condus la denaturarea și dezechilibrarea pieței mass-mediei; subliniază faptul că piața din Ungaria a devenit mai concentrată, numeroase posturi independente locale au dispărut, iar segmentul radiourilor comunitare, care era prosper anterior, a pierdut și el teren; consideră că este necesar să se consolideze transparența proprietății asupra mass-mediei, în special în cazul în care canalele media au beneficiat de fonduri publice;

9.  este de părere că Consiliul pentru mass-media (în care toți membrii ar putea fi delegați numai de către partidul de guvernământ, începând din 2010) a contribuit activ la restructurarea pieței radio pentru a răspunde nevoilor politice predominante; își exprimă indignarea cu privire la faptul că Consiliul pentru mass-media nu a garantat nici măcar nivelul minim de echilibru în domeniul mass-mediei;

10.  subliniază faptul că cheltuielile publice cu publicitate favorizează în mod disproporționat anumite întreprinderi din domeniul mass-mediei față de altele; subliniază faptul că cheltuielile publice au fost mai ridicate în 2017 decât în anii anteriori și că contractele de publicitate publice sunt, de obicei, acordate mass-mediei care este loială guvernului, controlată în mod preponderent de oligarhi;

11.  reamintește că, în mai 2017, Parlamentul Ungariei a adoptat o lege de creștere a taxei naționale de publicitate de la 5,3% la 7,5%, ceea ce generează temeri cu privire la presiunea posibilă asupra celorlalte canale media independente din țară; își exprimă îngrijorarea că publicitatea partidelor politice este permisă în mass-media publică și privată numai dacă este gratuită, ceea ce a generat îngrijorări în ceea ce privește limitarea accesului la informații, deoarece mass-media privată ar putea să nu accepte să difuzeze publicitate gratuită; consideră că este necesar să se asigure încheierea de contracte de publicitate publică cu toate canalele media într-un mod echitabil și transparent;

12.  subliniază că așa-numitul Serviciu public de radiodifuziune (MTVA), care include toate posturile publice de radio și televiziune, difuzează în mod necritic mesajele guvernului, și, în special, reflectă în mod continuu campania împotriva refugiaților sau campania „Să-l oprim pe Soroș” (Stop Soros) desfășurate de guvern; subliniază faptul că televiziunea publică M1, post de știri cu difuzare 24 de ore din 24, oferă mai multe posibilități pentru propagandă și pentru difuzarea mesajelor guvernului decât în trecut;

13.  subliniază că Serviciul public de radiodifuziune nu respectă cerințele de transparență, nu oferă informații accesibile în mod public pentru urmărirea cheltuielilor din fondurile publice și, spre deosebire de multe servicii publice de radiodifuziune europene, nu prezintă un raport anual și nici nu se cunoaște modul în care stabilește sau îndeplinește responsabilitățile de serviciu public;

14.   subliniază că libertatea și pluralismul mass-mediei sunt drepturi fundamentale consacrate la articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a UE și constituie fundamente esențiale ale societăților democratice; îndeamnă guvernul Ungariei să garanteze libertatea și pluralismul mass-mediei ca valoare fundamentală a Uniunii;

15.  subliniază, pe baza Indicelui democrației pe 2017, elaborat de Economist Intelligence Unit (EIU), publicat recent, și pe baza clasamentului mondial al libertății presei pe 2017, publicat de Reporteri fără frontiere că, ca urmare a intervenției statului și a controlului crescut din partea acestuia, libertatea și pluralismul presei din Ungaria a reprezentat un motiv serios de îngrijorare în ultimii ani; își exprimă preocuparea, în acest sens, cu privire la vânzarea și închiderea ulterioară a publicației Népszabadság, unul dintre cele mai vechi și mai prestigioase ziare din Ungaria;

16.  subliniază faptul că ziariștii din mass-media independentă se lovesc adesea de obstacole serioase în activitatea lor cotidiană, canalelor media li se interzice în mod regulat accesul în clădirea Parlamentului și există spații în Parlament în care ziariștii nu au voie să adreseze întrebări și să intervieveze politicienii; 

17.  este îngrijorat că, după ce oligarhi apropiați guvernului au preluat ultimele ziare regionale independente din Ungaria, guvernul și-a extins și mai mult controlul asupra mass-mediei, iar potrivit ONG-ului Reporteri fără frontiere concentrarea mass-mediei a atins un nivel grotesc, nemaiîntâlnit; consideră că este necesar să se consolideze transparența proprietății asupra mass-mediei, în special în cazul în care antreprenorului i-au fost atribuite contracte publice;

18.  regretă că site-ul de știri online pro-guvernamental 888.hu a publicat recent o listă neagră a ziariștilor care lucrează pentru mass-media din străinătate, catalogându-i drept „propagandiști străini ai lui Soroș”, ceea ce încalcă în mod clar principiul libertății mass-mediei;

Organizațiile neguvernamentale

19.   își exprimă adânca îngrijorarea în legătură cu reducerea spațiului acordat organizațiilor societății civile din Ungaria; regretă, în acest sens, încercările guvernului ungar de a controla ONG-urile și a restricționa capacitatea acestora de a-și desfășura activitatea legitimă, în special prin intermediul „Lex ONG” și „Lex Stop Soros”;

20.   subliniază că „Lex ONG”, o lege privind ONG-urile finanțate din străinătate, se amestecă în mod nejustificat în drepturile fundamentale astfel cum sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special dreptul la libertatea de asociere, introduce restricții nejustificate și disproporționate privind libera circulație a capitalurilor și ridică semne de întrebare cu privire la respectarea dreptului la protecția vieții private și a datelor cu caracter personal; subliniază că Comisia a fost, prin urmare, obligată să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la Lex ONG; subliniază că, în ciuda acțiunii în curs la Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la „Lex ONG”, în februarie 2018, guvernul Ungariei a propus o altă lege, așa-numita „Lex Stop Soros”, care are ca scop să restrângă și mai mult dreptul de asociere și activitatea ONG-urilor; deplânge, în acest sens, intenția guvernului Ungariei de a închide cu forța toate organizațiile neguvernamentale finanțate de Soroș și de a impune o autorizație de stat pe baza căreia ONG-urile vor putea desfășura activități în domeniul migrației; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că legile propuse ar putea servi drept model în cadrul UE, ceea ce va submina activitatea valoroasă a organizațiilor societății civile care luptă pentru respectarea drepturilor omului, un pericol pe care Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE l-a subliniat recent; atrage atenția și asupra faptului că partidul de guvernământ a construit o rețea de ONG-uri organizate de guvern, finanțată din fonduri publice, a căror activitate principală este de a relua mesajele guvernului și a organiza demonstrații în sprijinul guvernului;

Observații generale

21.  consideră că situația din domeniul învățământului superior, educația romilor, libertatea și pluralismul mass-mediei și situația ONG-urilor din Ungaria reprezintă un risc clar de încălcare gravă a valorilor menționate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE); prin urmare, îndeamnă Comisia să continue să utilizeze toate mijloacele de care dispune în temeiul tratatelor; 22.  este de părere, în acest context, că lansarea procedurii prevăzute la articolul 7 din TUE este justificată pentru a respecta valorile comune ale Uniunii și a garanta statul de drept;

23.  invită Comisia să continue să monitorizeze îndeaproape procesul legislativ aflat în desfășurare și măsura în care propunerile încalcă legislația UE, inclusiv drepturile fundamentale, și să publice cu promptitudine evaluarea;

24.  solicită OSCE/ODIHR să efectueze o misiune de urmărire în cadrul activităților misiunii de observare a alegerilor după desfășurarea alegerilor parlamentare din Ungaria și să monitorizeze îndeaproape utilizarea abuzivă a libertății de exprimare și folosirea abuzivă a resurselor administrative;

25.  invită Comisia să majoreze finanțarea pentru proiectele independente în domeniul libertății și pluralismului mass-mediei, cum ar fi, printre altele, Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei, pentru identificarea încălcărilor libertății mass-mediei și pentru sprijinirea ziariștilor supuși amenințărilor;

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

16.5.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

13

4

8

Membri titulari prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Nikolaos Chountis, Silvia Costa, Damian Drăghici, Jill Evans, María Teresa Giménez Barbat, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Svetoslav Hristov Malinov, Curzio Maltese, Luigi Morgano, John Procter, Michaela Šojdrová, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka

Membri supleanți prezenți la votul final

Algirdas Saudargas

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

António Marinho e Pinto

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

13

+

ALDE

María Teresa Giménez Barbat, António Marinho e Pinto

GUE/NGL

Nikolaos Chountis, Curzio Maltese

S&D

Silvia Costa, Damian Drăghici, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Krystyna Łybacka, Luigi Morgano, Julie Ward

Verts/ALE

Jill Evans, Helga Trüpel

4

-

ENF

Dominique Bilde

PPE

Andrea Bocskor, Michaela Šojdrová, Milan Zver

8

0

ECR

John Procter

EFDD

Isabella Adinolfi

PPE

Svetoslav Hristov Malinov, Algirdas Saudargas, Sabine Verheyen, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituționale (26.3.2018)

destinat Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

referitor la situația din Ungaria (ca urmare a Rezoluției Parlamentului European din 17 mai 2017)

(2017/2131(INL))

Raportoare pentru aviz: Maite Pagazaurtundúa Ruiz

(Inițiativă – articolul 45 din Regulamentul de procedură)

SUGESTII

Comisia pentru afaceri constituționale recomandă Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât printre valorile fundamentale ale Uniunii Europene se numără respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților (articolul 2 din TUE), și întrucât aceste valori sunt universale și comune statelor membre;

B.  întrucât participarea liberă a unei societăți civile pe deplin dezvoltate este un aspect-cheie al oricărui proces decizional democratic;

C.  întrucât legislația Uniunii rezultă din decizii luate la nivel colectiv, cu participarea tuturor statelor membre;

D.  întrucât, în conformitate cu articolul 9 din TUE și cu articolul 20 din TUE, orice persoană care deține cetățenia unui stat membru este cetățean al Uniunii; întrucât cetățenia europeană nu înlocuiește cetățenia națională, ci se adaugă acesteia;

E.  întrucât Comisia AFCO a efectuat o vizită în Ungaria în noiembrie 2016,

1.  subliniază cu fermitate că toate statele membre împărtășesc și trebuie să respecte valorile consacrate la articolul 2 din TUE, aceste valori fiind valorile fundamentale ale Uniunii Europene;

2.  reamintește că articolul 2 din TUE se întemeiază pe principii de drept internațional obligatorii consacrate, aprobate de toate statele membre; insistă, drept urmare, asupra faptului că respectarea deplină, protejarea și promovarea statului de drept, a democrației și a drepturilor omului reprezintă o responsabilitate comună și o obligație ce decurge din simpla apartenență la comunitatea internațională;

3.  reamintește că, în temeiul articolului 49 din TUE, țările candidate trebuie să demonstreze că îndeplinesc criteriile de la Copenhaga pentru a deveni state membre ale Uniunii, iar Comisia are datoria să le solicite țărilor să respecte pe deplin aceste criterii; subliniază că, după ce au devenit membre ale Uniunii, statele membre au obligația de a respecta și proteja statul de drept și elementele lui constitutive, dar și că principiul încrederii reciproce consacrat în dreptul Uniunii nu le exonerează de obligația de a evalua măsura în care celelalte state membre respectă dreptul Uniunii și, în special, drepturile fundamentale recunoscute de acesta;

4.  reamintește că valorile consacrate la articolul 2 din TUE sunt protejate prin procedura prevăzută la articolul 7, dar consideră totuși că Uniunea ar trebui să dispună de un cadru suplimentar mai bine structurat de monitorizare și evaluare a respectării și promovării principiilor prevăzute la articolul 2 din TUE;

5.  reiterează apelul adresat Comisiei de a profita pe deplin de experiența Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) în monitorizarea situației drepturilor fundamentale la nivelul Uniunii, printr-o propunere de revizuire a Regulamentului de înființare a FRA, cu scopul de a-i conferi acesteia puteri extinse și mai multă independență, dar și resurse umane și financiare suplimentare;

6.  reamintește că Comisia de la Veneția a definit caracteristicile esențiale ale statului de drept, și anume legalitatea, securitatea juridică și interzicerea caracterului arbitrar, accesul la justiție, respectarea drepturilor omului, nediscriminarea și egalitatea în fața legii; împărtășește îngrijorările exprimate de Comisia de la Veneția în avizele sale privind legislația maghiară începând din 2011, inclusiv în avizele privind Legea fundamentală și modificările aduse acesteia; reiterează că Comisia de la Veneția a concluzionat în avizul său privind a patra și cea mai recentă modificare a Legii fundamentale a Ungariei din 17 iunie 2013 că măsurile luate reprezintă o amenințare la adresa justiției constituționale și a supremației principiilor de bază din Legea fundamentală a Ungariei; reamintește că, de când a devenit membră a Consiliului Europei, în 1990, Ungaria recunoaște Comisia de la Veneția;

7.  semnalează că Comisia de la Veneția a declarat în avizul său privind Legea XXV din 4 aprilie 2017 de modificare a Legii CCIV din 2011 privind învățământul superior național că legea pare să fie deosebit de problematică din punctul de vedere al principiilor statului de drept și ale drepturilor fundamentale, precum și al garanțiilor pentru universitățile străine care funcționează deja de mulți ani în Ungaria în conformitate cu legea; reamintește, de asemenea, că Comisia Europeană a luat decizia să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene privind Ungaria, motivând că Legea privind învățământul superior național, așa cum a fost modificată la 4 aprilie 2017, restrânge disproporționat activitatea universităților din Uniune și din afara Uniunii și trebuie să fie realiniată la dreptul Uniunii;

8.  își reiterează preocuparea profundă în legătură cu cele mai recente evoluții din Ungaria, care pun în pericol statul de drept și împiedică aplicarea principiilor enunțate la articolul 2 din TUE, inclusiv, printre altele, cele privind funcționarea sistemului constituțional, independența sistemului judiciar și a altor instituții și îndepărtarea sistematică a sistemelor de control și echilibru, libertatea de exprimare, libertatea presei, libertatea academică, drepturile omului ale migranților, solicitanților de azil și refugiaților, libertatea de întrunire și de asociere, dreptul la egalitatea de tratament, drepturile sociale, apărarea organizațiilor societății civile, drepturile persoanelor din rândul minorităților, inclusiv ale romilor, evreilor și persoanelor LGBTI;

9.  constată că termenul „cetățenie” presupune, în sine, o voință politică clară de a respecta egalitatea între persoane; subliniază că valorile și principiile ce stau la baza Uniunii definesc un cadru cu care orice cetățean european se poate identifica, indiferent de deosebirile politice sau culturale rezultate din identitatea națională; este preocupat de faptul că oficialitățile maghiare utilizează public argumente naționaliste bazate pe identități cu caracter exclusiv;

10.  reamintește că Comisia de la Veneția a declarat că limitarea rolului Curții Constituționale a Ungariei poate afecta negativ separarea puterilor în stat, protecția drepturilor omului și statul de drept; este preocupat de reintroducerea, la nivel constituțional, a unor prevederi care ar trebui să facă obiectul unor legi ordinare și care au fost deja declarate neconstituționale, în scopul de a evita controlul de constituționalitate; recomandă revizuirea modului de funcționare și a competențelor Consiliului Național Judiciar, pentru a asigura că acesta își îndeplinește rolul de organism independent de autoreglementare judiciară al Ungariei și solicită reinstituirea deplină a jurisdicției Curții Constituționale;

11.  este îngrijorat de restrângerea spațiului organizațiilor societății civile și de încercările de a controla ONG-urile și de a le limita capacitatea de a-și desfășura activitățile legitime, printre care și adoptarea așa-numitului pachet legislativ „Stop Soros”; reamintește că Comisia de la Veneția a declarat în documentul său „Aviz referitor la proiectul de lege privind transparența organizațiilor care primesc sprijin din străinătate” (adoptat la 17 iunie 2017) că o asemenea lege ar genera ingerințe disproporționate și inutile în libertățile de asociere și de exprimare, în dreptul la viață privată și în interzicerea discriminării;

12.  regretă profund retorica antagonică și înșelătoare utilizată uneori de către instituțiile maghiare cu privire la Uniunea Europeană, precum și alegerea deliberată a autorităților de a adopta acte legislative care încalcă direct valorile Uniunii; reamintește obiectivele prevăzute la articolul 3 alineatele (1) și (2) din TUE pe care Ungaria a acceptat să le îndeplinească atunci când a devenit membră a Uniunii în 2004; reamintește că aderarea la Uniunea Europeană a fost un act voluntar bazat pe suveranitatea națională, care s-a bucurat de un consens larg în rândul întregului spectru politic al Ungariei;

13.  insistă asupra faptului că procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și-a atins limitele în ceea ce privește reacția la încălcările sistematice ale valorilor Uniunii, căci această procedură se axează, în principal, pe chestiuni tehnice, ceea ce le permite guvernelor să propună măsuri corective formale, menținând în același timp în vigoare legi care încalcă legislația Uniunii; consideră că, dacă se încalcă principiul cooperării loiale consacrat la articolul 4 din TUE, nu există niciun obstacol juridic care să împiedice Comisia să identifice, plecând de la cazurile de neîndeplinire a obligațiilor, un tipar care reprezintă o încălcare a articolului 2 din TUE;

14.  consideră că, dacă se constată o încălcare gravă și sistematică a statului de drept într-un stat membru, Comisia ar trebui să recurgă la toate mijloacele de care dispune pentru a apăra valorile fundamentale ce stau la baza Uniunii, inclusiv activarea articolului 7 din TUE; reamintește că, prin Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale(1), a solicitat Comisiei să prezinte, până în septembrie 2017, o propunere în vederea încheierii unui Pact al Uniunii pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale (Pactul UE pentru DSF); regretă că această propunere nu a fost încă elaborată și subliniază că este necesar să se instituie de urgență un mecanism eficient de apărare a valorilor fundamentale ale Uniunii, deoarece există o lipsă de concordanță între obligațiile care le revin țărilor candidate în cadrul criteriilor de la Copenhaga și aplicarea acestor criterii de către statele membre după aderarea la Uniune; subliniază că un răspuns adecvat la încălcarea valorilor fundamentale ale Uniunii presupune o combinație de instrumente juridice corespunzătoare și de voință politică;

15.  consideră că situația actuală din Ungaria reprezintă un risc clar de încălcare gravă a valorilor menționate la articolul 2 din TUE și justifică lansarea procedurii de la articolul 7 alineatul (1) din TUE.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

21.3.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

15

4

5

Membri titulari prezenți la votul final

Gerolf Annemans, Michał Boni, Mercedes Bresso, Elmar Brok, Fabio Massimo Castaldo, Pascal Durand, Esteban González Pons, Danuta Maria Hübner, Alain Lamassoure, Jo Leinen, Morten Messerschmidt, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Markus Pieper, Paulo Rangel, Helmut Scholz, György Schöpflin, Pedro Silva Pereira, Barbara Spinelli, Claudia Țapardel, Kazimierz Michał Ujazdowski

Membri supleanți prezenți la votul final

Max Andersson, Pervenche Berès, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Jérôme Lavrilleux, Cristian Dan Preda, Jasenko Selimovic, Rainer Wieland

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

15

+

ALDE

Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Jasenko Selimovic

EFDD

Fabio Massimo Castaldo

GUE/NGL

Helmut Scholz, Barbara Spinelli

PPE

Michał Boni, Danuta Maria Hübner

S&D

Pervenche Berès, Mercedes Bresso, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Jo Leinen, Pedro Silva Pereira, Claudia Țapardel

VERTS/ALE

Max Andersson, Pascal Durand

4

-

ECR

Morten Messerschmidt, Kazimierz Michał Ujazdowski

ENF

Gerolf Annemans

PPE

György Schöpflin

5

0

PPE

Elmar Brok, Esteban González Pons, Alain Lamassoure, Markus Pieper, Paulo Rangel

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0409.


AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (17.5.2018)

destinat Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

referitor la situația din Ungaria (în urma Rezoluției Parlamentului European din 17 mai 2017)

(2017/2131(INL))

Raportoare pentru aviz: Maria Noichl

(Inițiativă – articolul 45 din Regulamentul de procedură)

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–  având în vedere raportul din 27 mai 2016 al grupului de lucru al ONU pentru aspecte juridice și practice legate de discriminarea față de femei(1),

–  având în vedere avizele motivate ale Comisiei Europene din 27 aprilie 2017 referitoare la dreptul Uniunii privind egalitatea de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (Directiva privind egalitatea de tratament, Directiva 2006/54/CE), precum și Directiva privind concediul de maternitate (Directiva 92/85/CEE a Consiliului),

A.  întrucât articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că egalitatea între femei și bărbați este un principiu fundamental al Uniunii, care trebuie, prin urmare, să fie o preocupare de bază a tuturor statelor membre;

B.  întrucât Uniunea Europeană se întemeiază pe valorile respectării statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a egalității de gen și a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, și întrucât aceste valori sunt universale și comune statelor membre (articolul 2 din TUE);

C.  întrucât Ungaria ocupă, cu 50,8 puncte, penultimul loc în comparația la nivel european a Indicelui egalității de gen pe 2017 al Institutului European pentru Egalitatea de Gen și, în plus, a pierdut 1,6 puncte față de 2010;

D.  întrucât o situație financiară transparentă constituie o cerință legitimă la adresa organizațiilor neguvernamentale,

E.  întrucât Ungaria a fost aspru criticată de diferite organizații internaționale de protecție a drepturilor omului din cauza adversității sale la adresa drepturilor omului și a restricțiilor impuse funcționării societății civile, inclusiv organizațiilor pentru drepturile femeilor; întrucât reglementările și politicile restrictive puse în aplicare, descrise mai jos, au îngreunat în mod considerabil organizațiile pentru drepturile femeilor care furnizează servicii unice victimelor violenței de gen și ale violenței în familie și le pune în pericol de a fi excluse de la avantajele fiscale și de altă natură;

F.  întrucât Ungaria este una dintre principalele țări de origine ale victimelor traficului de persoane în cadrul Uniunii,

G.  întrucât, cu toate că Ungaria are un sistem național de sănătate și de asigurări de sănătate publică solid și în pofida recomandărilor diferitelor organisme ale ONU de monitorizare a tratatelor, costul contracepției moderne este exclus în totalitate din sistemul de sănătate din Ungaria, care nu oferă nicio rambursare pentru orice metodă de contracepție, și creează, astfel, un obstacol în calea planificării familiale moderne, iar Ungaria este unul dintre puținele state membre care necesită o rețetă pentru mijloacele de contracepție de urgență sau „pilula de a doua zi”, ceea ce contravine recomandării din 2015 a Comisiei potrivit căreia mijloacele de contracepție de urgență trebuie să fie disponibile în regim de vânzare liberă; întrucât, cu excepția asistenței medicale de urgență, migrantele fără forme legale nu au acces la nicio îngrijire medicală, fapt care le împiedică, de asemenea, să obțină orice îngrijire prenatală; întrucât, în ciuda preocupărilor Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor (CEDAW), care a invitat guvernul să asigure accesul la avort în condiții de siguranță, fără a supune femeile la consiliere obligatorie și o perioadă de așteptare nejustificate din punct de vedere medical, aceste cerințe sunt încă în practică, iar avortul medical nu este încă disponibil, complicând și stigmatizând accesul femeilor la serviciile de sănătate respective;

H.  întrucât definiția familiei în Constituția Ungariei, și anume o „căsătorie și relații între parteneri și copii”, este depășită și bazată pe concepții conservatoare; întrucât este interzisă căsătoria între persoane de același sex; întrucât aproape 70% dintre persoanele care au răspuns la sondajul LGBT din 2014 al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene au afirmat că evită anumite locuri sau spații de teamă că ar putea fi hărțuite sau atacate pe motiv că fac parte din categoria LGBTI;

I.  întrucât dintre cei 47 de membri ai Consiliului Europei, 30 au ratificat până acum Convenția de la Istanbul, iar alți 15 membri au semnat acordul, inclusiv Ungaria, dar nu l-au ratificat încă; întrucât, începând din luna februarie 2017, progresele în direcția ratificării acesteia de către Ungaria au încetat, întrucât, deși legislația care incriminează violența în familie a fost introdusă în 2013, punerea sa în aplicare este problematică, iar definiția violenței în familie nu include violența sexuală; întrucât, în plus, Ungaria nu dispune de o strategie holistică sau de un plan de acțiune privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor; întrucât cele mai recente studii efectuate de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) evidențiază că violența de gen este larg răspândită: potrivit datelor din 2015 ale Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, 27,7% dintre femeile din Ungaria s-au confruntat cu violența fizică, cu violența sexuală, sau cu ambele, începând cu vârsta de 15 de ani, cel puțin 50 de femei sunt ucise în fiecare an de rudele sau de partenerii lor de viață și sute de mii de femei sunt abuzate în mod regulat în cadrul familiilor lor; întrucât, potrivit organizațiilor pentru drepturile femeilor, în 95% din cazurile de violență, autorul este un bărbat și victima este o femeie sau o fată deoarece multe femei sunt reticente să divulge abuzurile, având în vedere că se confruntă cu un mediu ostil în secțiile de poliție și în instanțe; întrucât agenții de aplicare a legii și sistemul judiciar sunt în mare măsură ineficienți în ceea ce privește urmărirea și acuzarea agresorilor, fapt care le descurajează și mai mult pe victimele violenței să depună plângeri și promovează lipsa de încredere în autorități; întrucât există o cultură a învinovățirii victimei atât în rândul autorităților, cât și al cercurilor sociale,

J.  întrucât observațiile finale din 2013 ale CEDAW au invitat Ungaria, printre alte recomandări, să își reexamineze politicile în materie de familie și egalitate între femei și bărbați pentru a garanta că cele dintâi nu limitează exercitarea deplină, de către femei, a dreptului lor la egalitate și nediscriminare, să asigure căi de atac adecvate pentru victimele discriminării pe baza unor factori transversali, să efectueze sistematic evaluări ale impactului asupra genului al legislației în vigoare și a celei propuse, și să asigure că noul cadru legislativ nu aduce cu sine un regres în aplicarea acestora; întrucât, până în prezent, aceste recomandări nu au fost puse în aplicare în mod corespunzător de către niciun guvern; întrucât nu s-a elaborat un plan pentru punerea în aplicare a acestor recomandări;

K.  întrucât există, la nivelul societății maghiare, o amplă răspândire a stereotipurilor de gen și a presupunerilor nocive referitoare la rolul femeii în societate, inclusiv discriminare pe motive de gen; întrucât guvernul Ungariei are o abordare regresivă a aspectelor de gen și promovează o „integrare a perspectivei familiei”, în locul integrării perspectivei de gen, în contextul dezideratului de creștere demografică, și interpretează și utilizează în mod eronat noțiunile de „gen” și „egalitate de gen”;

L.  întrucât rata ocupării forței de muncă în rândul femeilor în Ungaria a cunoscut o creștere semnificativă față de nivelul înregistrat în anul 2010,

1.  remarcă eforturile depuse în ultimii ani în vederea unei mai bune reconcilieri între viața profesională și cea privată; reamintește propunerea Comisiei pentru o directivă privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor(2), prezentată în aprilie 2017 și încurajează guvernul ungar să contribuie la adoptarea rapidă a acesteia;

2.  salută faptul că, în perioada 2010-2016, a crescut cu aproximativ 23% numărul locurilor în grădinițe și că în 2017 Ungaria a introdus un nou sistem de grădinițe, mai flexibil, care se aliniază mai bine la circumstanțele locale și ajută femeile să se reintegreze pe piața muncii;

3.  regretă faptul că Ungaria nu a realizat încă obiectivele de la Barcelona ale Uniunii și invită guvernul ungar să le acorde prioritate, precum și să adapteze politicile sale în domeniul familiei la nevoile celor mai vulnerabili membri ai societății;

4.  regretă reinterpretarea și limitarea politicilor din domeniul egalității între femei și bărbați către politicile familiale și reamintește Strategia națională pentru promovarea egalității sociale între femei și bărbați - scopuri și obiective 2010-2021, pe care Ungaria încă nu a pus-o în aplicare; subliniază că o interpretare eronată a noțiunii de gen a dominat discursul public în Ungaria și regretă această interpretare eronată intenționată a termenilor „gen” și „egalitate de gen”; subliniază faptul că obiectivul politicii de egalitate între femei și bărbați în toate sectoarele societății trebuie să fie de a asigura că nimeni nu este discriminat pe motive de gen, că drepturile tuturor sunt respectate și că este garantată participarea egală a femeilor și bărbaților la toate nivelurile vieții sociale; solicită, prin urmare, revenirea la conceptul de integrare a dimensiunii de gen ca instrument de analiză și soluționare și punerea în aplicare a strategiei naționale cu aceste obiective în toate domeniile; invită guvernul Ungariei să pună în aplicare recomandările din 2013 ale CEDAW fără întârziere și să elaboreze și să actualizeze strategia sa națională care este blocată sau să o înlocuiască cu o nouă strategie pentru egalitatea de gen, asigurând termene concrete și actori responsabili și oferind finanțare și mecanisme de monitorizare pentru punerea în aplicare efectivă a acesteia, purtând în același timp consultări, pe tot parcursul procesului, cu organizațiile pentru drepturile femeilor;

5.  regretă definiția restrânsă a familiei, care discriminează persoanele care trăiesc în concubinaj și cuplurile de același sex; reamintește Ungariei că este interzisă discriminarea pe criterii de orientare sexuală;

6.  evidențiază importanța capacitării femeilor, în special în ceea ce privește drepturile lor politice, economice și sociale, ca o condiție prealabilă pentru un mediu în care familiile să poată prospera;

7.  regretă numărul extrem de scăzut de femei în funcții de decizie politică și, în acest context, faptul că până acum numai 10% din deputații în Parlamentul Ungariei sunt femei, cel mai scăzut procent din orice stat membru și că nu există nicio femeie ministru în guvernul național; subliniază că participarea egală a femeilor la activitățile politice decizionale este esențială pentru funcționarea democrației; reamintește recomandările emise de CEDAW și de OSCE privind aplicarea de cote legislative în alegerile naționale; subliniază faptul că partidele politice ar trebui să dea un exemplu în ceea ce privește egalitatea de șanse și echilibrul de gen și să introducă măsuri legislative eficiente pentru a spori participarea femeilor la viața politică și la procesul decizional; subliniază că un mai bun echilibru între viața profesională și cea de familie, împreună cu împărțirea responsabilității parentale între părinți constituie pași importanți în direcția unei reprezentări sporite a femeilor în procesele decizionale politice la toate nivelurile;

8.  observă că rata actuală de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor este de 61,2 %, în timp ce progresul cel mai semnificativ în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în rândul femeilor se înregistrează la categoria femeilor care cresc copii cu vârsta mai mică de șase ani, grație măsurilor pozitive adoptate de guvernul Ungariei începând din 2010, menite să vină în sprijinul familiilor și al femeilor cu copii, printre care alocația suplimentară pentru îngrijirea copilului și noul sistem de grădinițe;

9.  salută faptul că, începând din 2010, Guvernul Ungariei a adoptat și a pus în aplicare mai multe măsuri sociale, de includere socială, în domeniul politicii familiei, al politicii de sănătate și măsuri educaționale destinate, printre altele, romilor, precum programul de sănătate „mama și copilul” destinat populației rome, formare pentru mediatorii sanitari romi, pregătirea reprezentanților medicali romi, precum și programe de dezvoltare pentru copiii preșcolari; încurajează guvernul ungar să continue aplicarea acestor politici și măsuri și să prezinte dovezi cât mai curând posibil cu privire la impactul lor asupra femeilor rome;

10.  își exprimă îngrijorarea cu privire la spațiul tot mai restrâns de care dispun organizațiile societății civile și tentativele de a controla ONG-urile prin limitarea capacității lor de a-și derula activitatea legitimă; își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul Legii ungare privind transparența organizațiilor care primesc fonduri din străinătate asupra organizațiilor societății civile care primesc fonduri din partea UE, SEE și a unor țări terțe, precum și cu privire la introducerea așa-numitului pachet legislativ „Să-l oprim pe Soroș” (Stop Soros); evidențiază faptul că aceste evoluții au un impact negativ asupra funcționării organizațiilor neguvernamentale, printre care se numără multe organizații ce militează pentru drepturile femeilor, ale persoanelor LGBTI, ale persoanelor cu handicap, ale minorităților etnice și religioase, ale migranților, refugiaților și solicitanților de azil, precum și ale altor grupuri aflate în situații vulnerabile, care sunt esențiale pentru protejarea drepturilor fundamentale și pentru funcționarea și progresul societății, întrucât furnizează servicii, desfășoară activități de sensibilizare profesională și publică și de consolidare a capacităților și, de asemenea, susține și contribuie la schimbări legislative și politice menite să îmbunătățească egalitatea de gen; ia act cu îngrijorare de atmosfera din societate, alimentată de politicile implementate în ultimii ani și condamnă neîncrederea și ostilitatea pe care mulți activiști în domeniul drepturilor femeilor și multe cadre universitare le întâmpină din cauza angajamentului lor; îndeamnă guvernul Ungariei să promoveze și să îmbunătățească aspectele legate de democrație și de drepturile omului și să abroge legile care stigmatizează organizațiile neguvernamentale care utilizează fonduri din străinătate; încurajează guvernul să utilizeze în schimb cunoștințele specializate și experiența ONG-urilor care militează pentru drepturile femeilor la planificarea și punerea în aplicare a măsurilor legislative și de politică în domeniul egalității de gen și al drepturilor femeilor și să utilizeze în mod corespunzător forumurile consultative create în acest sens;

11.  propune crearea unui Fond european pentru democrație, menit să întărească sprijinul acordat societății civile și ONG-urilor active în domeniile democrației și drepturilor omului, care să fie gestionat de Comisia Europeană, pentru a întări actorii societății civile, cum ar fi organizațiile de apărare a drepturilor femeilor și fetelor;

12.  regretă că evoluțiile din Ungaria au condus la o deteriorare gravă a statului de drept în ultimii câțiva ani, în lipsa căruia nu poate exista o garantare suficientă a drepturilor în mod nediscriminatoriu în ceea ce privește femeile, femeile din rândul minorităților precum cea romă, migrantele și femeile LBT;

13.  își exprimă îngrijorarea cu privire la climatul ostil la adresa migranților și a refugiaților din Ungaria; condamnă discursurile de incitare la ură proferate de reprezentanți ai statului și ai guvernului; îndeamnă guvernul Ungariei să asigure întărirea drepturilor migranților și refugiaților;

14.  reamintește că violența împotriva femeilor în Ungaria, la fel ca în toate celelalte state membre, este o încălcare structurală persistentă a drepturilor omului; invită guvernul Ungariei să ratifice Convenția de la Istanbul fără rezervări și în cel mai scurt timp posibil și să se angajeze să includă prevederile acesteia în legislația națională, lucru care ar constitui un pas important în direcția schimbării normei culturale a abuzului în familie și a protejării femeilor și fetelor victime ale violenței; condamnă faptul că violența în familie în Ungaria este urmărită penal doar după comiterea a două astfel de acte; solicită organismelor de informare, consiliere și asistență să primească în continuare finanțări pentru a le oferi femeilor o protecție și o siguranță eficace; îndeamnă Comisia Europeană să își continue dialogul cu guvernul Ungariei, în cooperare cu Consiliul Europei, și să îi adreseze preocupările sale și, în special, să clarifice interpretările eronate ale Convenției de la Istanbul în ceea ce privește definiția violenței de gen și definiția genului la articolul 3 literele (c) și (d), care în prezent împiedică o abordare cuprinzătoare față de Convenție, în conformitate cu Observațiile generale ale comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei;

15.  îndeamnă guvernul Ungariei să modifice Codul Penal pentru a include în definiția de violență în familie toate faptele de violență fizică, inclusiv agresiunea fizică, vătămarea sau atacul corporale, violența sexuală, urmărirea în scopul hărțuirii și hărțuirea, inducerea fricii privind iminența unei agresiuni fizice, a unei vătămări corporale sau a unui atac, controlul coercitiv, adică violența psihologică și economică, ce face parte dintr-un model de dominare prin intimidare, izolare, degradare și privare, precum și agresiunea fizică; invită, de asemenea, guvernul Ungariei să modifice Legea privind ordinele de restricție, pentru a extinde domeniul de aplicare în cazul victimelor violenței în familie, astfel încât să includă și să protejeze toate victimele, inclusiv persoanele care nu locuiesc sau nu au copii împreună cu agresorul lor sau nu sunt considerate rude (de exemplu, partenerii intimi), și pentru a prelungi oricât este nevoie perioada de interdicție a contactului; invită, în sfârșit, guvernul Ungariei, să modifice legislația procedurală, pentru a asigura că violența în familie reprezintă o infracțiune și face obiectul urmăririi penale și al pedepselor;

16.  recomandă în mod ferm ca agenții de aplicare a legii și profesioniștii din sistemul judiciar să fie pregătiți în domeniul standardelor de bună practică privind reacția la violența în familie, în cooperare cu organizațiile de sprijinire a victimelor și în conformitate cu standardele internaționale din domeniul drepturilor omului; recomandă, de asemenea, în mod ferm să se furnizeze o formare corespunzătoare, să se acorde atenția cuvenită rolului personalului medical în prevenirea și răspunsul în cazurile de violență în familie, și să crească capacitățile personalului medical în acest scop;

17.  recunoaște eforturile depuse în cadrul legislației de combatere a traficului de persoane și încurajează guvernul să continue să își îmbunătățească culegerea de date, să își îmbunătățească serviciile acordate victimelor traficului și să reducă cererea prin incriminarea cumpărării de servicii de la victime ale traficului, inclusiv servicii sexuale;

18.  subliniază importanța dreptului femeilor la autodeterminare și, în acest context, importanța respectării drepturilor lor sexuale și reproductive, inclusiv accesul la proceduri rapide de avort prin garantarea accesului ușor la contracepția de urgență și respectarea drepturilor pacientelor la o naștere în condiții de siguranță, de absență a violenței și concentrată pe femeie; îndeamnă guvernul Ungariei să asigure accesul la metode contraceptive la prețuri rezonabile, compensând parțial sau total costul metodelor moderne de contracepție prin sistemul asigurărilor publice de sănătate și să îmbunătățească accesul la contracepția de urgență prin eliminarea obligativității trimiterii; îndeamnă guvernul Ungariei să elimine obstacolele din calea accesului la servicii sigure de întrerupere a sarcinii, precum lipsa de acces la avortul medicamentos, consilierea părtinitoare și impunerea unei perioade de așteptare obligatorii;

19.  condamnă cu fermitate, în acest context, relele tratamente și discriminarea femeilor de etnie romă în domenii cum ar fi accesul la îngrijirea medicală; subliniază cazurile de sterilizare forțată care au devenit cunoscute și care constituie o încălcare inacceptabilă a drepturilor omului pentru femeile în cauză; subliniază restricțiile deosebit de nocive impuse migrantelor fără forme legale, care sunt excluse de la orice formă de acces la îngrijire medicală, cu excepția celei de urgență;

20.  recunoaște că programele lansate, menite să promoveze educația și ocuparea forței de muncă în rândul femeilor rome, vor forma îngrijitoare sociale, asistente medicale și asistente sociale care vor fi pregătite în instituții sociale, de protecție și ocrotire a copilului și în instituții de învățământ, iar organizațiile și fundațiile bisericești, precum și statul, vor primi sprijin pentru angajarea femeilor rome; solicită guvernului ungar să prezinte informații și cifre cu privire la impactul concret al acestor programe;

21.  salută înființarea Comisiei prezidențiale pentru femeile cu cariere în cercetare în cadrul Academiei maghiare de științe, menită să crească ponderea femeilor în rândul profesorilor universitari și al doctorilor membri ai acestei academii, precum și să sporească interesul fetelor pentru învățământul în domeniul științelor naturale;

22.  condamnă atacurile asupra libertății de învățământ și cercetare, în special privind studiile de gen, care încearcă să analizeze raporturile de putere, discriminarea și relațiile între sexe în societate și să găsească soluții la forme de inegalități, și care au devenit ținta unor campanii de defăimare; îndeamnă la reinstituirea și protejarea deplină a principiului democratic fundamental al libertății educației.

23.  subliniază importanța educației și instruirii fără prejudecăți și stereotipuri; solicită ca acest lucru să fie luat în considerare în elaborarea noii programe naționale de învățământ, pentru a garanta astfel o educație viitoare în care nu se construiesc stereotipuri și judecăți de valoare împotriva fetelor, a femeilor, și nici a băieților și a bărbaților;

24.  își exprimă îngrijorarea cu privire la politica din ultimii ani și la retorica și simbolismul care o însoțesc și care proiectează în societate o imagine tot mai răspândită a femeilor reduse la rolul lor de mame și le acordă respect numai în acest rol; subliniază că acest lucru îngrădește posibilitățile de dezvoltare și alegere ale femeilor și bărbaților în egală măsură, limitând drepturile femeilor;

25.  subliniază că drepturile femeilor și egalitatea de gen sunt componente esențiale ale valorilor europene fundamentale comune; regretă abaterea continuă a Ungariei de la acestea și izolarea pe care această atitudine o implică pentru țară;

26.  consideră că situația actuală din Ungaria reprezintă un risc clar de încălcare gravă a valorilor menționate la articolul 2 din TUE și justifică lansarea procedurii de la articolul 7 alineatul (1) din TUE.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

15.5.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

18

5

3

Membri titulari prezenți la votul final

Beatriz Becerra Basterrechea, Malin Björk, Vilija Blinkevičiūtė, Anna Maria Corazza Bildt, Iratxe García Pérez, Arne Gericke, Anna Hedh, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Florent Marcellesi, Angelika Mlinar, Krisztina Morvai, Maria Noichl, Marijana Petir, Pina Picierno, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Anna Záborská, Maria Gabriela Zoană

Membri supleanți prezenți la votul final

Mylène Troszczynski, Julie Ward

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

José Blanco López, Benedek Jávor, Merja Kyllönen, Ulrike Müller, Julia Reda, Barbara Spinelli

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

18

+

ALDE

Beatriz Becerra Basterrechea, Angelika Mlinar, Ulrike Müller

GUE/NGL

Malin Björk, Merja Kyllönen, Barbara Spinelli

PPE

Anna Maria Corazza Bildt

S&D

José Blanco López, Vilija Blinkevičiūtė, Iratxe García Pérez, Anna Hedh, Maria Noichl, Pina Picierno, Julie Ward, Maria Gabriela Zoană

VERTS/ALE

Benedek Jávor, Florent Marcellesi, Julia Reda

5

-

ECR

Arne Gericke

ENF

Mylène Troszczynski

NI

Krisztina Morvai

PPE

Marijana Petir, Anna Záborská

3

0

PPE

Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Elissavet Vozemberg-Vrionidi

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

http://www.ohchr.org/EN/NewsEvents/Pages/DisplayNews.aspx?NewsID=20027&LangID=E

(2)

COM(2017)0253


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

25.6.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

37

19

0

Membri titulari prezenți la votul final

Asim Ademov, Jan Philipp Albrecht, Gerard Batten, Malin Björk, Michał Boni, Daniel Dalton, Frank Engel, Kinga Gál, Ana Gomes, Brice Hortefeux, Sophia in ‘t Veld, Dietmar Köster, Cécile Kashetu Kyenge, Roberta Metsola, Claude Moraes, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Sergei Stanishev, Marie-Christine Vergiat, Udo Voigt, Josef Weidenholzer, Kristina Winberg, Tomáš Zdechovský, Auke Zijlstra

Membri supleanți prezenți la votul final

Carlos Coelho, Gérard Deprez, Maria Grapini, Lívia Járóka, Marek Jurek, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Jean Lambert, Jeroen Lenaers, Andrejs Mamikins, Angelika Mlinar, Christine Revault d’Allonnes Bonnefoy, Barbara Spinelli, Jaromír Štětina, Axel Voss

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Goffredo Maria Bettini, Andrea Bocskor, Norbert Erdős, Beata Gosiewska, György Hölvényi, Agnes Jongerius, Barbara Kappel, Arndt Kohn, Ádám Kósa, Julia Pitera, Evelyn Regner, Dominique Riquet, Bart Staes, Lola Sánchez Caldentey, Mylène Troszczynski, Lieve Wierinck, Marco Zullo


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

37

+

ALDE

Gérard Deprez, Sophia in 't Veld, Angelika Mlinar, Dominique Riquet, Lieve Wierinck

EFDD

Marco Zullo

GUE/NGL

Malin Björk, Lola Sánchez Caldentey, Barbara Spinelli, Marie-Christine Vergiat

PPE

Michał Boni, Carlos Coelho, Frank Engel, Jeroen Lenaers, Roberta Metsola, Julia Pitera, Jaromír Štětina, Axel Voss

S&D

Goffredo Maria Bettini, Ana Gomes, Maria Grapini, Agnes Jongerius, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Arndt Kohn, Dietmar Köster, Cécile Kashetu Kyenge, Andrejs Mamikins, Claude Moraes, Evelyn Regner, Christine Revault d'Allonnes Bonnefoy, Birgit Sippel, Sergei Stanishev, Josef Weidenholzer

VERTS/ALE

Jan Philipp Albrecht, Jean Lambert, Judith Sargentini, Bart Staes

19

-

ECR

Daniel Dalton, Beata Gosiewska, Marek Jurek

EFDD

John Stuart Agnew, Gerard Batten, Kristina Winberg

ENF

Barbara Kappel, Mylène Troszczynski, Auke Zijlstra

NI

Udo Voigt

PPE

Asim Ademov, Andrea Bocskor, Norbert Erdős, Kinga Gál, György Hölvényi, Brice Hortefeux, Lívia Járóka, Ádám Kósa, Tomáš Zdechovský

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 31 august 2018Notă juridică