Procedură : 2017/2271(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0251/2018

Texte depuse :

A8-0251/2018

Dezbateri :

PV 11/09/2018 - 16
CRE 11/09/2018 - 16

Voturi :

PV 12/09/2018 - 6.9
CRE 12/09/2018 - 6.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0342

RAPORT     
PDF 729kWORD 90k
10.7.2018
PE 616.905v03-00 A8-0251/2018

referitor la stadiul actual al relațiilor UE-SUA

(2017/2271(INI))

Comisia pentru afaceri externe

Raportor: Elmar Brok

Raportor pentru aviz (*):

Bernd Lange, Comisia pentru comerț internațional

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la stadiul actual al relațiilor UE-SUA

(2017/2271(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere documentul intitulat „Viziune comună, acțiuni comune: o Europă mai puternică – O strategie globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene”, prezentat de Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) la 28 iunie 2016, precum și Comunicarea comună a Comisiei și a Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) din 7 iunie 2017 privind o abordare strategică privind reziliența în cadrul acțiunii externe a UE (JOIN(2017)0021),

–  având în vedere rezultatele summiturilor UE-SUA organizate la 28 noiembrie 2011 la Washington, D.C. și la 26 martie 2014 la Bruxelles,

–  având în vedere declarațiile comune ale celei de a 79-a reuniuni interparlamentare a dialogului transatlantic al legislatorilor (TLD) organizate la 28 și 29 noiembrie 2016 la Washington, D.C., ale celui de al 80-lea TLD organizat la 2 și 3 iunie la Valletta și ale celui de al 81-lea TLD organizat la 5 decembrie 2017 la Washington, D.C.,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 aprilie 2015 intitulată „Agenda europeană privind securitatea” (COM(2015)0185),

–  având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate către Parlamentul European și Consiliu din 6 aprilie 2016 intitulată „Cadrul comun privind contracararea amenințărilor hibride: un răspuns al Uniunii Europene” (JOIN(2016)0018),

–  având în vedere declarația comună din 8 iulie 2016 a președinților Consiliului European și al Comisiei și a Secretarului General al NATO privind setul comun de propuneri aprobate de consiliile NATO și UE la 5 și 6 decembrie 2016 și rapoartele privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestora adoptate la 14 iunie și la 5 decembrie 2017,

–  având în vedere declarația comună UE-NATO din 2016,

–  având în vedere Strategia națională de securitate a SUA din 18 decembrie 2017 și Strategia națională de apărare a SUA din 19 ianuarie 2018,

–  având în vedere Inițiativa europeană de asigurare,

–  având în vedere planul de acțiune privind diplomația în domeniul climei din 2015, adoptat de Consiliul Afaceri Externe,

–  având în vedere Acordul de la Paris, Decizia 1/CP.21, cea de a 21-a Conferință a părților (COP 21) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și cea de a 11-a Conferință a părților care servește drept reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto (CMP 11), organizată la Paris, între 30 noiembrie și 11 decembrie 2015,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2271/96 al Consiliului din 22 noiembrie 1996 de protecție împotriva efectelor aplicării extrateritoriale a unei legislații adoptate de către o țară terță, precum și a acțiunilor întemeiate pe aceasta sau care rezultă din aceasta(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2018 referitoare la rolul regiunilor și al orașelor din UE în punerea în aplicare a Acordului de la Paris COP 21 privind schimbările climatice, în special punctul 13(2),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la relațiile transatlantice, în special Rezoluția sa din 1 iunie 2006 referitoare la îmbunătățirea relațiilor UE-SUA în cadrul unui Acord de parteneriat transatlantic(3), Rezoluția sa din 26 martie 2009 referitoare la situația relațiilor transatlantice în urma alegerilor din SUA(4), Rezoluția sa din 17 noiembrie 2011 referitoare la Summitul UE-SUA din 28 noiembrie 2011(5) și Rezoluția sa din 13 iunie 2013 referitoare la rolul UE în promovarea unui parteneriat transatlantic lărgit(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 noiembrie 2016 referitoare la Uniunea Europeană a Apărării(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2017 referitoare la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune (PESC)(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2017 referitoare la punerea în aplicare a politicii de securitate și apărare comune (PSAC)(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 februarie 2018 referitoare la situația UNRWA(10),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0251/2018),

A.  întrucât parteneriatul UE-SUA se bazează pe legături politice, culturale, economice și istorice puternice, pe valori comune cum sunt libertatea, democrația, promovarea păcii și a stabilității, drepturile omului și statul de drept și pe obiective comune cum sunt prosperitatea, securitatea, economiile deschise și integrate, progresul social și includerea, dezvoltarea sustenabilă și soluționarea pașnică a conflictelor și întrucât atât SUA, cât și UE sunt democrații în care domnește legea și care dispun de sisteme funcționale de ponderi și contraponderi; întrucât acest parteneriat se confruntă cu un număr semnificativ de încercări și perturbări pe termen scurt, însă fundamentele pe termen lung rămân solide, iar cooperarea dintre UE și SUA, ca parteneri ce împărtășesc aceleași valori, rămâne crucială; 

B.  întrucât UE și SUA, bazându-se pe fundația lor solidă de valori și principii comune, ar trebui să caute modalități alternative de întărire a relației transatlantice și să răspundă în mod eficient provocărilor importante cu care ne confruntăm, utilizând toate canalele de comunicare disponibile; întrucât, în calitate de legiuitori, Congresul SUA și Parlamentul European joacă roluri importante și influente în democrațiile noastre și ar trebui să utilizeze întregul potențial al cooperării lor pentru a menține ordinea democratică, liberală și multilaterală și pentru a promova stabilitatea și continuitatea pe continentul nostru și în lume;

C.  întrucât, într-o lume mondializată, complexă și tot mai multipolară, UE și SUA ar trebui să joace în continuare roluri constructive esențiale prin întărirea și susținerea dreptului internațional, prin promovarea și protejarea drepturilor și principiilor fundamentale și prin soluționarea conflictelor regionale și a provocărilor la nivel global;

D.  întrucât UE și SUA se confruntă cu o epocă a schimbărilor geopolitice și trebuie să facă față unor amenințări complexe similare, atât convenționale, cât și hibride, generate de actorii statali și nestatali din Sud și din Est; întrucât atacurile cibernetice sunt din ce în ce mai frecvente și mai sofisticate și întrucât cooperarea dintre UE și SUA prin intermediul NATO poate completa eforturile ambelor părți și poate proteja infrastructura esențială de apărare și alte infrastructuri informaționale guvernamentale; întrucât aceste amenințări necesită o cooperare internațională pentru a le aborda;

E.  întrucât UE recunoaște sprijinul militar constant acordat de SUA pentru a asigura securitatea și apărarea UE și întrucât UE datorează recunoștință tuturor americanilor care și-au sacrificat viața pentru a asigura securitatea europeană în conflictele din Kosovo și Bosnia; întrucât UE urmărește în prezent să-și asigure propria securitate prin edificarea unei mai mari autonomii strategice;

F.  întrucât SUA au decis să-și reducă bugetul de menținere a păcii în cadrul ONU cu 600 de milioane de dolari SUA;

G.  întrucât o politică externă a SUA mai imprevizibilă creează o incertitudine sporită în relațiile internaționale și ar putea lăsa spațiu pentru apariția altor actori pe scena mondială, precum China, a cărei influență politică și economică este în creștere la nivel mondial; întrucât multe țări-cheie din Asia, care înainte erau mai apropiate de SUA, se orientează acum spre China;

H.  întrucât UE își menține pe deplin angajamentul față de multilateralism și față de promovarea valorilor comune, inclusiv față de democrație și de drepturile omului; întrucât ordinea internațională bazată pe reguli aduce avantaje atât SUA, cât și UE; întrucât, în această privință, este extrem de important ca UE și SUA să acționeze împreună și în sinergie pentru a sprijini ordinea bazată pe reguli, garantată de organizații supranaționale și de instituții internaționale puternice, credibile și eficace;

I.  întrucât, timp de peste șapte decenii, parteneriatul dintre SUA și Europa a fost esențial pentru ordinea economică, politică și de securitate mondială; întrucât relația transatlantică se confruntă cu numeroase provocări și a fost din ce în ce mai mult pusă sub presiune în multe chestiuni de la alegerea președintelui Trump;

J.  întrucât politica privind schimbările climatice a fost integrată în politica externă și de securitate în cadrul Strategiei globale a UE, și au fost întărite legăturile dintre domenii precum energia și clima, securitatea și obiectivele de dezvoltare, migrația și comerțul liber și echitabil;

K.  întrucât UE rămâne pe deplin angajată într-un sistem comercial multilateral bazat pe reguli, deschis și nediscriminatoriu; întrucât OMC se află în centrul sistemului comercial global, fiind singura instituție care poate asigura condiții de concurență echitabile și veritabile;

L.  întrucât atât SUA, cât și UE ar trebui să sprijine aspirațiile țărilor din Balcanii de Vest de a se alătura comunității transatlantice; întrucât, pe lângă angajamentul consolidat al UE, angajamentul continuu al SUA este esențial în acest sens;

M.  întrucât Uniunea are o responsabilitate sporită de a-și asigura propria securitate într-un mediu strategic care s-a deteriorat în mod semnificativ în ultimii ani;

N.  întrucât securitatea europeană are la bază ambiția unei autonomii strategice comune, recunoscută în iunie 2016 de către cei 28 de șefi de stat și de guvern în cadrul Strategiei globale a Uniunii Europene,

Un cadru general bazat pe valori comune

1.  reamintește și insistă asupra faptului că parteneriatul și alianța UE-SUA de lungă durată se bazează și ar trebui să se bazeze pe împărtășirea și promovarea comună a unor valori comune, inclusiv libertatea, statul de drept, pacea, democrația, egalitatea, multilateralismul bazat pe reguli, economia de piață, justiția socială, dezvoltarea sustenabilă și respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minorităților, precum și securitatea colectivă, având ca prioritate soluționarea pașnică a conflictelor; subliniază importanța întăririi relației UE-SUA, una din axele principale de cooperare într-o lume mondializată, pentru realizarea acestor obiective;

2.  își exprimă admirația în special pentru modul în care elevii americani s-au mobilizat după numeroasele tragedii care au implicat utilizarea armelor de foc în școli pentru a transmite un semnal prin susținerea unor legi mai stricte privind armele și pentru a se opune influenței exercitate de National Rifle Association asupra procesului legislativ;

3.  evidențiază faptul că relația UE-SUA constituie garantul fundamental al stabilității mondiale și a constituit piatra de temelie a eforturilor noastre menite să asigure pacea, prosperitatea și stabilitatea societăților noastre de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, precum și crearea unui sistem comercial și de cooperare politică și economică multilaterală bazat pe reguli și pe valori; reafirmă faptul că relația UE-SUA este strategică și autentică și că o legătură transatlantică puternică este în interesul ambelor părți și al lumii; este de părere că politica unilaterală actuală de tip „America pe primul loc” dăunează atât intereselor UE, cât și celor ale SUA, subminează încrederea reciprocă și poate avea implicații mai ample pentru stabilitatea și prosperitatea mondială; reamintește interesul UE de a cultiva parteneriate durabile, reciproc avantajoase, bazate pe valori și principii comune care să prevaleze în fața câștigurilor pe termen scurt rezultate din schimburile comerciale;

4.  subliniază că parteneriatul depășește cu mult aspectele comerciale și de politică externă stricto sensu și include, de asemenea, alte teme cum ar fi securitatea (cibernetică), chestiuni economice, digitale și financiare, schimbările climatice, energia, cultura, precum și știința și tehnologia; subliniază că aceste aspecte sunt strâns legate între ele și ar trebui luate în considerare în același cadru general;

5.  își exprimă preocuparea față de abordările adoptate de către SUA pentru soluționarea problemelor mondiale și a conflictelor regionale de la alegerea președintelui Trump; subliniază importanța pe care o au pentru UE relațiile transatlantice și dialogul susținut, subliniind importanța aspectelor care apropie UE și SUA; solicită mai multă claritate în ceea ce privește pertinența actuală a relației noastre transatlantice, care a fost definită cu mai multe decenii în urmă, pentru partenerii noștri americani; subliniază că cadrul general al parteneriatului nostru, bazat pe valori, este esențial pentru a menține și a întări în continuare arhitectura economiei și securității mondiale; subliniază că, în cele din urmă, aspectele care apropie SUA și UE ar trebui să aibă o importanță mai mare decât cele care le despart;

6.  subliniază că, într-un sistem internațional marcat în mod durabil de instabilitate și de incertitudine, Europa are responsabilitatea de a-și construi autonomia strategică pentru a face față unui număr crescând de provocări comune; evidențiază, prin urmare, necesitatea ca țările europene să își păstreze capacitatea de a decide și de a acționa singure pentru a-și apăra interesele; reamintește că autonomia strategică constituie atât o ambiție legitimă pentru Europa, cât și un obiectiv prioritar care trebuie avut în vedere în domeniile industrial și operațional și în ce privește capacitățile;

Consolidarea parteneriatului

7.  reamintește imensul potențial și interesul strategic al acestui parteneriat, atât pentru SUA, cât și pentru UE, în instaurarea prosperității și securității reciproce și întărirea unei ordini bazate pe reguli și pe valori care să sprijine instituțiile internaționale și să le ofere mijloacele necesare pentru a îmbunătăți efectiv guvernarea la nivel mondial; solicită încurajarea dialogului și a angajamentului nostru cu privire la toate elementele acestui parteneriat și la toate nivelurile de cooperare, inclusiv cu organizațiile societății civile; subliniază că deciziile și acțiunile noastre au un impact asupra economiei globale și arhitecturii de securitate și, prin urmare, ar trebui să fie un model de urmat și să fie în interesul ambilor parteneri;

8.  subliniază responsabilitățile SUA ca putere mondială și invită administrația SUA să susțină valorile fundamentale comune care stau la baza relațiilor transatlantice și să asigure, în orice situație, respectarea dreptului internațional, a democrației, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în conformitate cu Carta ONU și cu alte instrumente internaționale semnate sau ratificate de SUA;

9.  subliniază că UE și SUA sunt cel mai important partener reciproc într-o lume multipolară și că acțiunile unilaterale slăbesc parteneriatul transatlantic, care trebuie să fie un parteneriat între egali bazat pe dialog și să vizeze reinstaurarea încrederii reciproce;

10.  regretă timpul îndelungat care a trecut până la numirea unui nou ambasador al SUA pe lângă Uniunea Europeană, dar salută faptul că a fost făcută o nominalizare pentru această funcție și că se așteaptă confirmarea din partea Senatului SUA;

11.  își exprimă dezacordul profund față de declarațiile noului ambasador al SUA în Germania, Richard Grenell, care și-a exprimat ambiția de a capacita populiștii naționaliști din întreaga Europă și reamintește că rolul diplomaților nu este de a sprijini anumite forțe politice, ci de a promova înțelegerea reciprocă și parteneriatul;

12.  invită VP/ÎR, Consiliul, Comisia și statele membre ale UE să intensifice cooperarea, coordonarea, coerența și eficacitatea politicii UE față de SUA pentru a prezenta UE drept un actor internațional unit și eficace, purtător al unui mesaj coerent;

13.  reamintește că SUA este un partener esențial, având în vedere convergența intereselor în domeniul apărării și al securității, precum și relațiile bilaterale solide; solicită organizarea, cât mai curând posibil, a unui summit UE-SUA, într-un efort de a depăși încercările actuale și de a continua colaborarea în ceea ce privește chestiunile mondiale și regionale de interes reciproc;

14.  consideră că este importantă prezența forțelor armate ale SUA în țările europene acolo unde este necesar și în concordanță cu îndeplinirea în continuare a angajamentelor convenite;

15.  insistă că un dialog structurat și strategic privind politica externă la nivel transatlantic, în care să fie implicate și Parlamentul European și Congresul SUA, este esențial pentru întărirea arhitecturii transatlantice, inclusiv a cooperării în domeniul securității și solicită extinderea domeniului de aplicare de politică externă al dialogului UE-SUA;

16.  reamintește sugestia sa de a înființa un Consiliu politic transatlantic (TPC) pentru consultare și coordonare sistematică privind politica externă și de securitate, care ar fi condus de VP/ÎR și de Secretarul de stat al SUA și ar fi susținut de contacte periodice ale directorilor politici;

17.  salută activitatea continuă și neîntreruptă a TLD în ceea ce privește promovarea relațiilor UE-SUA prin intermediul dialogului parlamentar și al coordonării asupra aspectelor de interes comun; reiterează importanța contactelor interpersonale și a dialogului pentru consolidarea relațiilor transatlantice; solicită, prin urmare, intensificarea angajamentului atât din partea Senatului SUA, cât și din partea Camerei Reprezentanților și a Parlamentului European; salută relansarea Grupului bipartit privind UE din Congres pentru cel de-al 115-lea Congres și solicită Biroului de legătură al Parlamentului European (EPLO) și delegației UE de la Washington să colaboreze mai strâns cu acestea;

18.  reamintește că, atât în UE, cât și în SUA, societățile noastre sunt puternice, ancorate în democrația liberală și statul de drept, și se bazează pe o multitudine de actori, incluzând, printre altele, guvernele și parlamentele noastre, organe și actori descentralizate, diferite instituții politice, organizații ale societății civile, organe de media libere și independente și grupuri religioase; subliniază că ar trebui să încurajăm legăturile transatlantice pentru a promova meritele și importanța parteneriatului nostru transatlantic, inclusiv prin alocarea de fonduri corespunzătoare, la diferite niveluri, peste tot în UE și în SUA, nu axându-ne doar pe Coastele de Est și de Vest;

19.  salută rolul revigorant al relațiilor dintre instituțiile europene și statele federale americane, precum și cu zonele metropolitane în ceea ce privește relația transatlantică generală, în special în cazul relațiilor de înfrățire; subliniază, în acest context, cooperarea existentă în temeiul memorandumului de înțelegere „Under 2”; invită statele federale americane să își întărească contactele cu instituțiile UE;

20.  este profund deranjat de declarațiile reprezentanților administrației Trump care exprimă dispreț față de UE și sprijină forțele xenofobe și populiste care vizează distrugerea proiectului european; consideră că astfel de declarații sunt ostile și incompatibile cu spiritul parteneriatului transatlantic;

21.  subliniază că schimburile culturale prin programe de educație au o importanță fundamentală pentru promovarea și crearea de valori comune, precum și pentru crearea de legături între partenerii transatlantici; solicită, prin urmare, întărirea, sporirea și înlesnirea accesului la programele de mobilitate pentru studenți între Statele Unite și Uniunea Europeană în cadrul programului Erasmus+;

Făcând față împreună încercărilor la nivel mondial

22.  insistă că UE și SUA ar trebui să joace în continuare roluri constructive esențiale soluționând împreună conflictele regionale și încercările la nivel mondial, pe baza principiilor dreptului internațional; subliniază că multilateralismul, de care Europa este profund atașată, este pus tot mai mult sub semnul întrebării de atitudinea Statelor Unite și a altor mari puteri mondiale; reamintește importanța multilateralismului pentru menținerea păcii și a stabilității între state, ca mijloc de promovare a valorilor statului de drept și pentru soluționarea problemelor mondiale, și insistă asupra faptului că acestea ar trebui abordate în cadrul forurilor internaționale pertinente; este preocupat, prin urmare, de faptul că recentele decizii ale SUA – dezangajarea din acorduri internaționale cheie, revocarea anumitor angajamente, subminarea normelor internaționale, retragerea din foruri internaționale și încurajarea tensiunilor diplomatice și comerciale – se pot îndepărta de aceste valori comune și pot pune presiune pe relația noastră, subminând-o; invită Uniunea Europeană să dea dovadă de unitate, de fermitate și de proporționalitate în modul în răspunsurile sale la astfel de decizii; invită, prin urmare, statele membre ale UE să evite orice acțiune sau manevră menită să obțină avantaje bilaterale în detrimentul unei abordări europene comune coerente;

23.  remarcă faptul că alte puteri mondiale majore, cum ar fi Rusia și China, au strategii politice și economice solide, multe dintre acestea putând fi îndreptate împotriva valorilor noastre comune, angajamentelor noastre internaționale și parteneriatului transatlantic ca atare și punându-le în pericol; reamintește că astfel de evoluții fac cooperarea UE-SUA cu atât mai esențială pentru a putea susține în continuare societățile deschise, promova și proteja drepturile, principiile și valorile noastre comune, inclusiv respectarea dreptului internațional; solicită, în acest sens, o coordonare sporită între UE și SUA privind alinierea și instituirea unei politici comune de sancțiuni în vederea creșterii eficacității acesteia;

24.  consideră că combaterea încercărilor Rusiei de a pune presiune, a destabiliza și a profita de slăbiciunile și de alegerile democratice ale societăților occidentale necesită un răspuns transatlantic comun; consideră, prin urmare, că SUA și UE ar trebui să acorde prioritate acțiunilor coordonate în ceea ce privește Rusia, după caz, cu implicarea NATO; reamintește pericolul evident pentru democrațiile noastre reprezentat de știrile false, de dezinformare și, în special, de amestecul răuvoitor al unor surse; solicită stabilirea unui dialog politic și societal care să introducă un echilibru între anonimat și responsabilitate în rețelele de socializare;

25.  subliniază că securitatea este multidimensională și interconectată și că definiția ei nu acoperă doar aspecte militare, ci și aspecte de mediu, energetice, comerciale, cibernetice și de comunicare, din domeniul sănătății, al dezvoltării, al responsabilității, umanitar etc.; insistă că aspectele de securitate ar trebui soluționate printr-o abordare largă; în acest context, regretă reducerile bugetare substanțiale propuse, ca de exemplu pentru întărirea statului în Afganistan, pentru ajutorul pentru dezvoltare în Africa și pentru contribuțiile SUA la programele, operațiunile și agențiile ONU;

26.  subliniază că un acord comercial transatlantic, echilibrat și reciproc avantajos, ar avea un impact care ar depăși cu mult aspectele comerciale și economice;

27.  afirmă că NATO este în continuare principalul garant pentru apărarea colectivă a Europei; salută reafirmarea angajamentului SUA față de NATO și de securitatea europeană și subliniază că aprofundarea cooperării UE-NATO întărește, de asemenea, parteneriatul transatlantic;

28.  subliniază importanța cooperării, a coordonării și a efectelor de sinergie în domeniul securității și al apărării; subliniază că este important ca fondurile pentru apărare să fie mai bine cheltuite și insistă în acest sens, asupra faptului că repartizarea sarcinilor nu ar trebui să se axeze exclusiv pe aporturi (obiectivul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare), ci ar trebui să se axeze și pe rezultate (capacități măsurate în forțe mobilizate, pregătite și sustenabile); reamintește că acest obiectiv cuantificat reflectă totuși o asumare a responsabilității sporite a europenilor pentru propria lor securitate, devenită indispensabilă prin deteriorarea mediului lor strategic; salută faptul că apărarea devine un domeniu cu o prioritate mai mare pentru UE și statele sale membre, ceea ce generează mai multă eficiență militară, atât în beneficiul UE, cât și al NATO și salută, în acest context, prezența trupelor SUA pe teritoriul UE; afirmă că NATO este în continuare vitală pentru apărarea colectivă a Europei și a aliaților săi (articolul 5 din Tratatul de la Washington); subliniază că capacitatea NATO de a-și îndeplini sarcinile rămâne în continuare strâns legată de forța relației transatlantice;

29.  subliniază importanța și contribuția pozitivă pe care le are Inițiativa europeană de asigurare a SUA pentru securitatea statelor membre ale UE;

30.  invită UE să consolideze Uniunea Europeană a Apărării în vederea construirii capacităților asigurând relevanța strategică a UE în domeniul apărării și securității, ca de exemplu în crearea mai multor sinergii și creșteri ale eficienței în cheltuielile de apărare, cercetare, dezvoltare, achiziții, întreținere și formare între statele membre; insistă asupra faptului că o mai bună cooperare în domeniul apărării la nivelul UE întărește contribuția europeană pentru pace, securitate și stabilitate la nivel regional și internațional și, prin aceasta, contribuie și la îndeplinirea obiectivelor alianței NATO și consolidează legătura noastră transatlantică; sprijină, prin urmare, eforturile recente de a intensifica arhitectura europeană de apărare, inclusiv Fondul european de apărare, precum și nou înființata cooperarea structurată permanentă (PESCO);

31.  salută lansarea PESCO și sprijină primele proiecte ale acesteia, cum ar fi mobilitatea militară; subliniază faptul că PESCO este de interes comun, atât pentru UE, cât și pentru NATO și ar trebui să fie un factor de stimulare a continuării cooperării între cele două organizații în ceea ce privește dezvoltarea capacităților și întărirea unui pilon UE în cadrul NATO, în contextul fiecărei constituții naționale;

32.  reiterează necesitatea ca UE și SUA să își intensifice cooperarea în domeniul securității cibernetice și al apărării, și anume prin intermediul agențiilor specializate și al grupurilor operative precum ENISA, Europol, Interpol, viitoarele structuri ale PESCO și ale Fondului european de apărare (EDF), în special în ceea ce privește combaterea atacurilor cibernetice și promovarea în comun a unor eforturi de a dezvolta un cadru internațional cuprinzător și transparent care să stabilească standarde minime pentru politicile de securitate cibernetică, sprijinind totodată libertățile fundamentale; consideră că este esențial ca UE și NATO să intensifice schimbul de informații pentru ca atacurile cibernetice să poată fi atribuite oficial și, în consecință, pentru a face posibilă impunerea de sancțiuni restrictive celor care se fac vinovați de atacurile cibernetice;

33.  subliniază faptul că importanța tot mai mare a inteligenței artificiale și a învățării automate necesită consolidarea cooperării dintre UE și SUA și că ar trebui luate măsuri pentru a promova cooperarea între întreprinderile americane și europene din domeniul tehnologiei pentru a asigura o valorificare optimă a parteneriatului în materie de dezvoltare și de implementare;

34.  invită Congresul SUA să includă Parlamentul European în programul său de partajare a informațiilor privind amenințările cibernetice, alături de Parlamentele Australiei, Canadei, Noii Zeelande și Regatului Unit;

35.  subliniază necesitatea unei abordări comune a reglementării platformelor digitale și a creșterii responsabilității acestora pentru a discuta problema cenzurii, a dreptului de autor, a drepturilor titularilor de drepturi, a datelor cu caracter personal și a noțiunii de neutralitate a internetului; reiterează necesitatea colaborării în scopul promovării unui internet deschis, interoperabil și sigur, administrat pe baza unui model multipartit, care să promoveze drepturile omului, democrația, statul de drept, libertatea de exprimare și să favorizeze prosperitatea economică și inovarea, respectând totodată confidențialitatea și oferind protecție împotriva înșelătoriei, fraudei și furtului; solicită să se depună eforturi comune pentru elaborarea de norme și reglementări și pentru promovarea aplicabilității dreptului internațional în spațiul cibernetic;

36.  reiterează faptul că neutralitatea internetului este consacrată în dreptul Uniunii; regretă decizia Comisiei federale pentru comunicații de a revoca reglementările cu privire la neutralitatea internetului; salută votul recent al Senatului SUA de a reveni asupra deciziei respective; invită Congresul SUA să respecte această decizie pentru a menține un internet deschis, sigur și securizat, care să nu permită tratamentul discriminatoriu al conținutului paginilor de internet;

37.  subliniază necesitatea unor negocieri adecvate cu privire la standardizare, în special în contextul evoluției tot mai rapide a tehnologiei, în special în domeniul TI;

38.  subliniază că o parte importantă a întăririi eforturilor de combatere a terorismului dintre UE și SUA cuprinde protecția infrastructurii critice, inclusiv promovarea unor standarde comune și stimularea compatibilității și interoperabilității, precum și o abordare cuprinzătoare a luptei împotriva terorismului, inclusiv prin intermediul coordonării în forurile regionale, multilaterale și mondiale și prin cooperarea în schimburile de date legate de activitățile teroriste; reiterează necesitatea de a sprijini mecanisme precum Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și alte eforturi comune care pot contribui în mod semnificativ la lupta împotriva terorismului și a extremismului și pot face diferența în această privință; reamintește ambelor părți că lupta împotriva terorismului trebuie să fie în concordanță cu dreptul internațional și cu valorile democratice, respectând pe deplin libertățile civile și drepturile fundamentale ale omului;

39.  își exprimă îngrijorarea cu privire la numirea recentă a doamnei Gina Haspel în funcția de director al Agenției Centrale de Informații (CIA), din cauza bilanțului său nesatisfăcător din domeniul respectării drepturilor omului, inclusiv din cauza complicității sale la programul CIA de predare și de detenție secretă;

40.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că administrația SUA a declarat că elimină restricțiile limitate ale programului de drone, ceea ce crește riscul de victime și de asasinate ilegale în rândul populației civile, precum și cu privire la lipsa de transparență a programului de drone al SUA și la asistența acordată de unele state membre ale UE; solicită SUA și statelor membre ale UE să se asigure că utilizarea dronelor militare respectă obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional, inclusiv în temeiul dreptului internațional al drepturilor omului și al dreptului internațional umanitar și că au fost stabilite standarde obligatorii stricte care să reglementeze furnizarea tuturor formelor de asistență în cazul operațiunilor cu drone care au efecte letale;

41.  subliniază necesitatea ca UE și SUA să combată evaziunea fiscală și alte infracțiuni financiare și să asigure transparența;

42.  încurajează o cooperare consolidată în ceea ce privește lupta împotriva evaziunii fiscale, a evitării obligațiilor fiscale, a spălării banilor și a finanțării terorismului, îndeosebi în cadrul Acordului dintre UE și SUA privind Programul de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (TFTP), care ar trebui întărit pentru a include date privind fluxurile financiare asociate intervențiilor străine sau operațiunilor ilegale ale serviciilor de informații; invită, de asemenea, UE și SUA să coopereze în cadrul OCDE în lupta împotriva evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive, stabilind norme și standarde internaționale menite să combată această problemă mondială; subliniază că continuarea cooperării în materie de aplicare a legii este esențială pentru întărirea securității noastre comune și invită SUA să asigure cooperarea bilaterală și multilaterală în acest domeniu; regretă abrogarea parțială a Legii Dodd-Frank, ca urmare a acestui lucru supravegherea băncilor americane scăzând în mod semnificativ;

43.  evidențiază deficiențele persistente ale Scutului de confidențialitate în ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate; salută și sprijină invitația adresată legislatorului american de a se îndrepta spre o lege omnibus privind protecția vieții private și a datelor; subliniază faptul că, în Europa, protecția datelor cu caracter personal este un drept fundamental și că SUA nu are norme comparabile cu noul Regulament general privind protecția datelor (RGDP);

44.  reamintește de solidaritatea transatlantică manifestată la scară largă ca reacție la otrăvirea familiei Skripal la Salisbury, care a dus la expulzarea unor diplomați ruși de către 20 de state membre ale UE, Canada, SUA, Norvegia și cinci state aspirante la statutul de membru al UE;

45.  își reiterează îngrijorarea cu privire la respingerea de către Congres, în martie 2017, a normei prezentate de Comisia federală pentru comunicații referitoare la „Protecția vieții private a clienților serviciilor de bandă largă și ai altor servicii de telecomunicații”, care, în practică, elimină normele referitoare la protecția vieții private în contextul serviciilor de bandă largă, ce ar fi obligat furnizorii de servicii de internet să obțină consimțământul explicit al consumatorilor înainte de vânzarea sau schimbul de date de navigare pe internet sau alte informații confidențiale cu agențiile de publicitate și alte întreprinderi; consideră că acest lucru reprezintă o altă amenințare la adresa protecției vieții private în Statele Unite;

46.  reamintește faptul că SUA rămân singura țară din afara UE care figurează pe lista UE a țărilor scutite de viză, dar care nu acordă acces fără viză cetățenilor din toate statele membre ale UE; îndeamnă SUA să introducă cât mai repede cu putință cele cinci state membre UE în cauză (Bulgaria, Croația, Cipru, Polonia și România) în Programul său de scutire de vize; reamintește faptul că Comisia este obligată din punct de vedere juridic să adopte un act delegat care să suspende temporar exonerarea de la obligația de a deține viză pentru cetățenii țărilor terțe care nu au eliminat obligația de a deține viză pentru cetățenii anumitor state membre, în termen de 24 de luni de la data publicării notificărilor în acest sens, termen care s-a încheiat la 12 aprilie 2016; invită Comisia, în temeiul articolului 265 din TFUE, să adopte actul delegat solicitat;

47.  subliniază că UE s-a angajat să întărească în mod direct democrația, drepturile omului, statul de drept, prosperitatea, stabilitatea, rezistența și securitatea vecinilor săi prin mijloace nemilitare, în special prin punerea în aplicare a acordurilor de asociere; invită UE și SUA să își intensifice cooperarea și să își coordoneze mai bine acțiunile și pozițiile, în vecinătatea UE, atât din est, cât și din sud; reamintește că politicile UE în domeniul dezvoltării și al ajutorului umanitar în lume contribuie, de asemenea, la securitatea mondială;

48.  salută orientarea strategică și deschiderea SUA față de regiune și reamintește că țările din Balcani reprezintă o încercare pentru Europa și pentru securitatea întregului continent; invită, prin urmare, SUA să se implice în viitoarele eforturi comune în Balcanii de Vest, în special în ceea ce privește întărirea statului de drept, a democrației, a libertății de exprimare și a cooperării în domeniul securității; recomandă creșterea numărului de acțiuni comune, cum ar fi mecanismele de combatere a corupției și întărirea instituțiilor și pentru a asigura un grad mai ridicat de securitate, de stabilitate, de rezistență și de prosperitate economică țărilor din regiune, precum și asumarea unui rol în soluționarea problemelor ce durează de mult timp; consideră că UE și SUA ar trebui să inițieze un nou dialog la nivel înalt cu privire la Balcanii de Vest, pentru a se asigura că obiectivele de politică și programele de asistență sunt aliniate și, de asemenea, să adopte măsuri pertinente;

49.  invită UE și SUA să joace un rol mai activ și mai eficace în soluționarea conflictului de pe teritoriul Ucrainei și să sprijine toate eforturile în direcția unei soluții pașnice de durată, care să respecte unitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și preconizează retrocedarea peninsulei Crimeea Ucrainei și să încurajeze și să sprijine procesele de reformă și dezvoltarea economică din Ucraina, care trebuie să fie în deplină conformitate cu angajamentele asumate de Ucraina și cu recomandările organizațiilor internaționale; își exprimă profunda dezamăgire față de lipsa în continuare a unor progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk și față de deteriorarea situației de securitate și umanitare din Ucraina de Est; afirmă, prin urmare, că sancțiunile împotriva Rusiei sunt încă necesare și că SUA ar trebui să-și coordoneze eforturile cu UE; solicită o cooperare mai strânsă în acest sens între ÎR/VP și reprezentantul special al SUA pentru Ucraina;

50.  reamintește, de asemenea, importanța pentru UE și SUA de a căuta o soluție la conflictele „înghețate” din Georgia și Republica Moldova;

51.  reamintește că ordinea internațională se bazează pe respectarea acordurilor internaționale; în acest context, regretă decizia Statelor Unite de a nu aproba concluziile reuniunii la nivel înalt G7 din Canada; își reiterează angajamentul față de dreptul internațional și față de valorile universale, în special responsabilitatea, neproliferarea nucleară și soluționarea pașnică a conflictelor; subliniază că consecvența strategiei noastre de neproliferare nucleară este esențială pentru credibilitatea noastră în calitate de actor global și negociator de prim plan; invită UE și SUA să coopereze în vederea facilitării dezarmării nucleare și a măsurilor eficiente de reducere a riscurilor nucleare;

52.  subliniază că Planul comun de acțiune comun (Joint Comprehensive Plan of Action - JCPOA) cu Iranul reprezintă un acord multilateral important și o realizare diplomatică notabilă pentru diplomația multilaterală și diplomația UE în vederea promovării stabilității în regiune; reamintește că UE este hotărâtă să depună toate eforturile pentru a menține Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA) cu Iranul ca pilon central al arhitecturii internaționale de neproliferare, având pertinență și pentru chestiunea Coreei de Nord, precum și ca element esențial pentru securitatea și stabilitatea din regiune; reiterează necesitatea de a aborda de o manieră mai critică activitățile Iranului legate de rachetele balistice și stabilitatea regională, în special implicarea Iranului în diferite conflicte din regiune, și situația drepturilor omului și a drepturilor minorităților din Iran care sunt separate de JCPOA, în toate formatele și forurile relevante; subliniază că este esențială cooperarea transatlantică în abordarea acestor chestiuni; subliniază că, în conformitate cu o serie de rapoarte ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul își îndeplinește angajamentele în temeiul JCPOA; critică în mod ferm decizia președintelui Trump de a renunța în mod unilateral la JCPOA și de a impune măsuri extrateritoriale pentru întreprinderile din UE care desfășoară activități în Iran; subliniază că UE este hotărâtă să își protejeze interesele proprii și pe cele ale întreprinderilor și investitorilor europeni în fața efectului extrateritorial al sancțiunilor americane; salută, în acest context, decizia de a activa „regulamentul privind blocarea”, menit să protejeze interesele comerciale ale UE în Iran de impactul sancțiunilor extrateritoriale ale SUA și invită Consiliul, Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă să ia orice alte măsuri considerate necesare pentru a proteja JCPOA;

53.  își exprimă îngrijorarea cu privire la politica SUA de securitate și comerț în Asia de Est și de Sud-Est, inclusiv vidul politic rezultat din retragerea SUA din Parteneriatul transpacific (TPP); reiterează importanța unui angajament constructiv al UE în Asia de Est și de Sud-Est și în regiunea Pacificului și salută în acest sens politica comercială activă a UE în această parte a lumii și inițiativele UE în materie de securitate, în special cele incluse în concluziile Consiliului privind o cooperare sporită a UE în domeniul securității în Asia și împreună cu aceasta, inclusiv în favoarea echilibrului politic și economic;

54.  salută deschiderea unor noi dialoguri la nivel înalt cu Coreea de Nord (RPDC) și summitul de la Singapore din 12 iunie; reamintește că aceste convorbiri, care încă nu au prezentat rezultate concrete și care pot fi verificate, urmărească o soluționare pașnică a tensiunilor și, astfel, promovarea păcii, securității și stabilității regionale și mondiale; subliniază că, în același timp, comunitatea internațională, inclusiv UE și SUA, trebuie să mențină presiunea asupra RPDC până când aceasta se va denucleariza în mod credibil prin ratificarea Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare (CTBT) și prin autorizarea Comisiei pregătitoare a Organizației Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare (CTBTO) și AIEA să prezinte dovezi ale denuclearizării;

55.  reamintește Statelor Unite că încă nu au ratificat CTBT, în ciuda faptului că este o țară inclusă în anexa II, a cărei semnătură este necesară pentru intrarea în vigoare a tratatului; reiterează solicitarea făcută de VP/ÎR, care a îndemnat liderii mondiali să ratifice acest tratat; încurajează SUA să ratifice CTBT cât mai curând posibil și să sprijine în continuare CTBTO convingând celelalte state din anexa II să ratifice tratatul;

56.  insistă asupra respectării dreptului maritim internațional, inclusiv în Marea Chinei de Sud; în acest sens, invită SUA să ratifice Convenția ONU asupra dreptului mării (UNCLOS);

57.  solicită o cooperare consolidată între UE și SUA pentru soluționarea pașnică a conflictelor regionale și a războiului prin interpuși din Siria, deoarece lipsa unei strategii comune subminează soluționarea pașnică a conflictelor, și invită toate părțile implicate și toți actorii regionali implicați să se abțină de la acte de violență și orice alte acțiuni care ar putea agrava situația; reafirmă întâietatea procesului de la Geneva condus de ONU pentru soluționarea conflictului din Siria, în conformitate cu Rezoluția 2254 a Consiliului de Securitate al ONU, negociat de părțile implicate în conflict și beneficiind de sprijinul principalilor actori internaționali și regionali; solicită punerea în aplicare deplină și respectarea rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU încălcate de țările care sunt părți la negocierile de la Astana; solicită depunerea unor eforturi comune pentru a garanta accesul umanitar la persoanele aflate în dificultate, desfășurarea unei anchete independente, imparțiale, amănunțite și credibile și urmărirea penală a celor răspunzători; solicită, de asemenea, sprijin, printre altele, pentru lucrările Mecanismului internațional, imparțial și independent (MIII) privind crimele internaționale comise în Republica Arabă Siriană din martie 2012;

58.  reamintește că UE sprijină reluarea unui proces semnificativ de pace în Orientul Mijlociu în direcția unei soluții bazate pe coexistența a două state, pe baza frontierelor din 1967, cu un stat palestinian independent, democratic, viabil și contiguu, care să existe în pace și securitate lângă un stat Israel a cărui securitate este asigurată și ceilalți vecini, și insistă că trebuie evitată orice acțiune care ar submina aceste eforturi; regretă profund decizia guvernului SUA de a-și muta ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim și de a recunoaște oficial orașul ca fiind capitala Israelului; subliniază că problema Ierusalimului trebuie să facă parte dintr-un acord final de pace între israelieni și palestinieni; subliniază că foaia de parcurs comună ar trebui să fie întărită și evidențiază necesitatea ca SUA să își coordoneze acțiunile cu partenerii săi europeni în ce privește eforturile sale pentru pace în Orientul Mijlociu;

59.  încurajează cooperarea în continuare dintre programele UE și SUA la nivel mondial, care promovează democrația, libertatea mass-mediei, alegerile libere și echitabile și protejarea drepturilor omului, inclusiv drepturile refugiaților și migranților, ale femeilor, și ale minorităților rasiale și religioase; subliniază importanța valorilor bunei administrări, asumării responsabilității, transparenței și statului de drept care stau la baza apărării drepturilor omului; reiterează poziția fermă și principială a UE împotriva pedepsei cu moartea și în favoarea unui moratoriu universal privind pedeapsa capitală, în vederea abolirii sale la nivel mondial; subliniază necesitatea cooperării în domeniul prevenirii crizelor și al consolidării păcii, precum și în ceea ce privește reacția la urgențele umanitare;

60.  reiterează faptul că UE și SUA au interese comune în Africa, unde ambele trebuie să se coordoneze și să își intensifice sprijinul la nivel local, regional și multinațional, pentru buna administrare, pentru democrație, pentru drepturile omului, pentru dezvoltarea socială sustenabilă, protecția mediului, gestionarea migrației, gestionarea economică și aspectele de securitate, precum și pentru soluționarea pașnică a conflictelor regionale, combaterea corupției, a tranzacțiilor financiare ilegale, precum și a violenței și a terorismului; consideră că o mai bună coordonare între UE și SUA, inclusiv prin intensificarea dialogului politic și elaborarea unor strategii comune privind Africa, ținând seama în mod corespunzător de opiniile organizațiilor regionale și ale grupărilor subregionale, ar duce la acțiuni mai eficiente și la o utilizare mai rațională a resurselor;

61.   subliniază importanța intereselor politice, economice și de securitate comune ale UE și ale SUA în ceea ce privește politicile economice ale unor țări ca China și Rusia, și reamintește că ar putea fi utile eforturi comune, inclusiv la nivelul OMC, pentru a aborda chestiuni precum dezechilibrele actuale din schimburile comerciale mondiale și situația din Ucraina; invită administrația SUA să se abțină de la a bloca în continuare numirea judecătorilor din cadrul organului de apel al OMC; subliniază necesitatea unei cooperări mai strânse în abordarea strategiei „One Belt, One Road” (OBOR) a Chinei, inclusiv prin dezvoltarea cooperării în acest sens între UE și Dialogul cvadrilateral în materie de securitate (QUAD) între SUA, India, Japonia și Australia;

62.  subliniază necesitatea unei mai bune cooperări cu privire la politica privind regiunea arctică, îndeosebi în contextul Consiliului Arctic, în special având în vedere că din cauza schimbărilor climatice pot apărea noi rute de navigație și pot deveni disponibile noi resurse naturale;

63.  insistă asupra faptului că migrația reprezintă un fenomen mondial și, prin urmare, ar trebui abordată prin cooperare, parteneriat și protejarea drepturilor omului și securitate, dar și prin gestionarea rutelor de migrație și prin urmărirea unei abordări globale la nivelul ONU, cu respectarea dreptului internațional, în special a Convenției de la Geneva din 1951 și a Protocolului său din 1967; salută eforturile depuse până în prezent în cadrul ONU pentru a se ajunge la un pact la nivel mondial pentru o migrație sigură, ordonată și regulată, precum și la un pact mondial pentru refugiați și regretă decizia SUA din decembrie 2017 de a se retrage din discuții; solicită o politică comună privind combaterea cauzelor profunde ale migrației;

64.  pledează pentru intensificarea cooperării dintre UE și SUA în ceea ce privește aspectele energetice, inclusiv energiile regenerabile, pe baza cadrului oferit de Consiliul pentru energie UE-SUA; prin urmare, își relansează invitația ca reuniunile să continue; solicită, de asemenea, mai multă cooperare în cercetarea în domeniul energiei și al noilor tehnologii, precum și o cooperare mai strânsă în vederea protejării infrastructurii energetice împotriva atacurilor cibernetice; insistă asupra necesității de a colabora în ceea ce privește securitatea furnizării de energie și asupra necesității unei clarificări suplimentare cu privire la modul în care Ucraina va continua să joace rolul de țară de tranzit;

65.  subliniază preocuparea sa legată de conducta Nord Stream 2 și rolul său potențial controversat în ce privește securitatea energetică și solidaritatea statelor membre și salută sprijinul acordat de SUA în asigurarea securității energetice în Europa;

66.  regretă retragerea SUA din Acordul de la Paris, dar apreciază eforturile continue ale persoanelor, întreprinderilor, orașelor și statelor din SUA care încă mai depun eforturi în vederea îndeplinirii Acordului de la Paris și a combaterii schimbărilor climatice și evidențiază necesitatea unei implicări mai mari a UE față de acești actori; ia act de faptul că schimbările climatice reprezintă nu mai fac parte din Strategia Națională de Securitate a SUA; reafirmă angajamentul UE față de Acordul de la Paris și față de Agenda ONU 2030 și subliniază necesitatea de a le pune în aplicare pentru a asigura securitatea globală și pentru a dezvolta o economie și o societate mai sustenabile, reamintește că trecerea la o economie ecologică implică multe posibilități de creștere economică și locuri de muncă;

67.  încurajează continuarea cooperării în domeniul inovării, științei și tehnologiei și solicită reînnoirea Acordului SUA-UE în domeniul științei și tehnologiei;

Apărarea unei ordini comerciale bazate pe norme într-o perioadă dificilă

68.  ia act de faptul că în 2017 SUA a fost cea mai mare piață pentru exporturile UE și a doua sursă de importuri a UE ca importanță; ia act de faptul că există diferențe în ceea ce privește deficitele și excedentele comerciale între UE și SUA la comerțul cu mărfuri, comerțul cu servicii, comerțul digital și investițiile străine directe; subliniază că relația comercială și de investiții dintre UE și SUA, fiind cea mai importantă din lume și care a fost dintotdeauna bazată pe valori comune, este unul dintre factorii cei mai importanți ai creșterii economice, comerțului și prosperității la nivel mondial; constată, de asemenea, că UE are un surplus de 147 miliarde dolari SUA în schimburile de bunuri cu SUA; atrage atenția asupra faptului că întreprinderile din UE aveau 4,3 milioane de angajați în SUA;

69.  subliniază faptul că UE și SUA sunt doi actori-cheie într-o lume mondializată care evoluează cu o viteză și o intensitate fără precedent și că, având în vedere încercările comune, UE și SUA au un interes comun în a colabora și a se coordona cu privire la aspectele privind politica comercială, pentru a defini viitorul sistem comercial multilateral și standardele la nivel mondial;

70.  subliniază rolul central jucat de OMC în cadrul sistemului multilateral ca cea mai bună opțiune pentru a garanta un sistem deschis, echitabil și bazat pe norme care ține cont de numeroasele și diferitele interese ale membrilor săi și le echilibrează; își reafirmă sprijinul pentru continuarea întăririi sistemului comercial multilateral; sprijină activitatea desfășurată de Comisie pentru a colabora în continuare cu SUA cu privire la găsirea unui răspuns pozitiv la încercările instituționale și sistemice actuale;

71.  subliniază rolul OMC în soluționarea litigiilor legate de comerț; invită toți membrii OMC să asigure buna funcționare a sistemului OMC de soluționare a litigiilor; regretă, în acest sens, blocarea de către Statele Unite a noilor numiri pentru a ocupa posturile vacante în organul de apel, lucru care amenință însăși funcționarea sistemului OMC de soluționare a litigiilor; invită Comisia și toți membrii OMC să analizeze modalitățile de a depăși acest impas privind reînnoirea judecătorilor din cadrul Organului de apel al OMC și, dacă este necesar, prin reformarea sistemului de soluționare a litigiilor; astfel de reforme ar putea avea ca obiectiv asigurarea celui mai înalt nivel posibil de eficiență și de independență pentru sistem, rămânând în același timp compatibile cu valorile și cu abordarea generală pe care UE le-a apărat în mod constant de la crearea OMC, îndeosebi promovarea unui comerț liber și echitabil la nivel mondial, în conformitate cu principiile statului de drept și cu necesitatea ca toți membrii OMC să respecte toate obligațiile impuse de OMC;

72.  deși regretă lipsa de rezultate a celei de a 11-a Conferințe ministeriale a OMC (MC11), salută semnarea de către SUA, UE și Japonia a declarației comune privind eliminarea practicilor neloiale, protecționiste și care denaturează concurența, lucru subliniat și în Declarația G20 din iulie 2017; solicită continuarea colaborării cu SUA și Japonia în acest sens pentru a elimina practicile comerciale neloiale, cum ar fi discriminarea, limitarea accesului la piață, dumpingul și subvențiile;

73.  invită Comisia să stabilească un plan de lucru cu SUA și cu alți membri ai OMC privind eliminarea subvențiilor care cauzează distorsiuni în sectorul bumbacului și în sectorul pescuitului (în special în ce privește pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN)); invită la cooperare în promovarea agendei multilaterale cu privire la noi aspecte, cum ar fi comerțul electronic, comerțul digital, inclusiv dezvoltarea digitală, înlesnirea investițiilor, comerțul și mediul, și comerțul și aspectele de gen, precum și în promovarea unor politici specifice pentru a înlesni participarea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (MSME) la economia mondială;

74.  solicită UE și SUA să promoveze cooperarea la nivel internațional în vederea întăririi acordurilor internaționale în domeniul achizițiilor publice, îndeosebi a Acordului privind achizițiile publice (GPA);

75.  invită Comisia să intre în dialog cu Statele Unite în vederea reluării negocierilor referitoare la acordul plurilateral privind bunurile de mediu (EGA) și Acordul privind comerțul cu servicii (TiSA);

76.  solicită UE și SUA să își pună în comun resursele pentru a combate politicile și practicile comerciale neloiale, respectând în același timp normele multilaterale și procesul de soluționare a litigiilor din cadrul OMC și evitând acțiunile unilaterale deoarece acestea afectează negativ toate lanțurile valorice globale în care întreprinderile europene și americane își desfășoară activitatea; regretă profund nesiguranța cauzată în sistemul comercial internațional de aplicarea de către SUA a unor instrumente și pârghii de politică (de exemplu articolul 232 din 1962, articolul 301 din 1974), create înainte de înființarea OMC și a sistemului său de soluționare a litigiilor; observă, în acest sens, că decizia SUA de a impune taxe vamale la oțel și la aluminiu în conformitate cu articolul 232 nu poate fi justificată pe motive de securitate națională și invită SUA să acorde UE și altor aliați o scutire totală și permanentă de la aceste măsuri; invită Comisia să reacționeze în mod ferm dacă aceste taxe sunt utilizate ca o modalitate de a reduce exporturile UE; subliniază, de asemenea, că orice sancțiuni care ar putea fi adoptate de SUA sub formă de contramăsuri cu privire la bunurile europene, în urma publicării raportului Organului de apel privind conformitatea, în cadrul plângerii SUA împotriva UE privind măsurile care afectează comerțul cu aeronave civile de mari dimensiuni, nu ar fi legitime, deoarece 204 dintre cele 218 cereri prezentate de SUA au fost respinse de OMC și se așteaptă în continuare un nou raport privind o cauză conexă împotriva unor subvenții ilegale acordate de SUA;

77.  ia act de cooperarea bilaterală continuă dintre UE și SUA cu privire la o gamă largă de aspecte de reglementare, evidențiată de recent încheiatul acord bilateral referitor la măsurile prudențiale privind asigurarea și reasigurarea sau acordul reciproc de recunoaștere a inspecțiilor la producătorii de medicamente; invită Comisia și Consiliul să respecte pe deplin rolul Parlamentului European în acest proces;

78.  subliniază importanța fundamentală a proprietății intelectuale pentru economiile UE și SUA; invită ambele părți să sprijine cercetarea și inovarea de ambele părți ale Atlanticului, garantând un nivel ridicat de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală și asigurându-se că cei care creează produse inovatoare de înaltă calitate pot continua să facă acest lucru;

79.  invită UE și SUA să îmbunătățească accesul pe piață pentru IMM-urile care exportă în SUA și în UE, sporind transparența privind normele în vigoare și deschizând piețele de ambele părți ale Atlanticului, de exemplu, prin intermediul portalului pentru IMM-uri;

80.  subliniază importanța pieței americane pentru IMM-urile din UE; invită UE și SUA să abordeze problema efectului disproporționat pe care îl au barierele tarifare, netarifare și tehnice asupra IMM-urilor de ambele părți ale Atlanticului, vizând nu numai reducerea tarifelor, ci și o simplificare a procedurilor vamale și, eventual, noi mecanisme care să favorizeze schimburile de experiență și de bune practici ale IMM-urilor, prin operațiuni de vânzare și de cumpărare pe piețele din UE și SUA;

81.  invită UE și SUA să se abțină, în cadrul cooperării lor bilaterale, să creeze o concurență fiscală reciprocă, întrucât acest lucru nu va conduce decât la o scădere a investițiilor în ambele economii;

82.  le cere UE și SUA să convină asupra unui cadru comun pentru comerțul digital care să respecte cadrele juridice și acordurile în vigoare ale ambelor părți, precum și legislația privind protecția datelor și normele privind confidențialitatea datelor, care este deosebit de importantă pentru sectorul serviciilor; subliniază, în acest sens, că UE și SUA ar trebui să colaboreze pentru a încuraja țările terțe să adopte standarde la fel de înalte în materie de protecție a datelor;

83.  solicită UE și SUA să intensifice cooperarea în domeniul schimbărilor climatice; solicită UE și SUA să utilizeze negocierile comerciale actuale și viitoare la toate nivelurile pentru a asigura punerea în aplicare a standardelor convenite la nivel internațional, cum ar fi Acordul de la Paris, pentru a promova comerțul cu bunuri ecologice, inclusiv cu tehnologie, și pentru a asigura tranziția energetică globală, cu o agendă comercială internațională clară și coordonată, atât pentru a proteja mediul, cât și pentru a crea oportunități pentru locuri de muncă și creștere economică;

84.  consideră că un eventual nou acord privind relațiile comerciale și de investiții dintre UE și SUA nu poate fi negociat nici sub presiune, nici sub amenințare, și că numai un acord extins, ambițios, echilibrat și cuprinzător care să acopere toate domeniile comerciale ar fi în interesul UE; ia act, în acest sens, de faptul că instituirea unui eventual mecanism de cooperare în materie de reglementare și de consultare în vederea cooperării, specific și permanent, ar putea reprezenta un avantaj; invită Comisia să reia negocierile cu SUA dacă sunt reunite condiții favorabile;

85.  evidențiază faptul că fluxurile comerciale necesită din ce în ce mai mult moduri noi, mai rapide și mai sigure de transport pentru bunuri și servicii la nivel transfrontalier; invită UE și SUA, în calitate de parteneri comerciali cheie, să colaboreze pentru găsirea unor soluții în domeniul tehnologiei digitale legate de comerț, pentru a facilita comerțul;

86.  reamintește importanța dialogului dintre UE și SUA și a cooperării care există în materie de știință și tehnologie; recunoaște rolul eforturilor depuse de UE și SUA în materie de cercetare și inovare ca vectori esențiali ai cunoașterii și creșterii economice și sprijină menținerea și extinderea acordului UE-SUA în domeniul științei și tehnologiei dincolo de anul 2018, cu scopul de a stimula cercetarea, inovarea, noile tehnologii emergente, protecția drepturilor de proprietate intelectuală, și crearea de locuri de muncă mai numeroase și de mai bună calitate, schimburile comerciale sustenabile și o creștere favorabilă includerii;

87.  împărtășește îngrijorarea SUA privind capacitatea excedentară de producție de oțel la nivel mondial; regretă, totodată că măsurile unilaterale, incompatibile cu normele OMC, nu vor face decât să submineze integritatea unui comerț bazat pe norme; subliniază că chiar și o derogare permanentă de la tarifele SUA, acordată UE, nu poate justifica această linie de acțiune; invită Comisia să coopereze cu Statele Unite pentru a intensifica eforturile de combatere a capacității siderurgice excedentare în cadrul Forumului mondial al G20, cu scopul de a exploata potențialul enorm al acțiunii multilaterale; reafirmă convingerea sa că acțiunile concertate și comune în cadrul unor sisteme comercial bazate pe norme constituie cea mai bună modalitate de a soluționa astfel de probleme globale;

88.  reafirmă că este important ca UE și SUA să abordeze în mod coordonat și constructiv problema modernizării necesare a OMC, pentru a o face mai eficace, mai transparentă și mai responsabilă, precum și pentru a garanta că, în procesul de elaborare a normelor comerciale și a politicilor internaționale, dimensiunile de gen, socială, de mediu și în materie de drepturile omului sunt integrate în mod corespunzător;

89.  subliniază faptul că UE sprijină o economie de piață nedenaturată, precum și valori deschise și un comerț echitabil, bazat pe norme; își reiterează sprijinul pentru strategia Comisiei, ca răspuns la politica comercială actuală a Statelor Unite, respectând, în același timp, normele sistemului comercial multilateral; solicită unitate între toate statele membre ale UE și invită Comisia să elaboreze o abordare comună în soluționarea acestei situații; subliniază că este important să se mențină unitatea statelor membre ale UE în această privință, deoarece acțiunile comune ale UE în cadrul politicii comerciale comune (CCP) și al uniunii vamale a UE, la nivel internațional, precum și la nivel bilateral, cu SUA, s-au dovedit a fi mult mai eficace decât orice inițiativă întreprinsă de statele membre, în mod individual; reiterează faptul că UE este pregătită să colaboreze cu Statele Unite cu privire la chestiuni comerciale de interes reciproc, respectând normele sistemului comercial multilateral;

90.  regretă decizia președintelui Trump de a retrage SUA din Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA) și efectul pe care această decizie îl va avea asupra întreprinderilor din UE care desfășoară activități în Iran; sprijină toate eforturile depuse de UE care au ca obiectiv protejarea intereselor întreprinderilor din UE care investesc în Iran, în special decizia Comisiei de a activa legea de blocaj, fapt care demonstrează angajamentul UE față de JCPOA; consideră că aceeași lege ar putea fi utilizată oricând va fi potrivit;

91.  solicită UE și SUA să își intensifice cooperarea și eforturile depuse pentru a pune în aplicare și a extinde sistemele de diligență necesară pentru întreprinderi, cu scopul de a întări protejarea drepturilor omului la nivel internațional, inclusiv în domeniul comerțului cu minereuri și metale care provin din zonele afectate de conflicte;

92.  regretă retragerea SUA din protecția mediului; regretă, în acest sens, decizia președintelui Trump, în contextul în care SUA este cel mai mare importator de trofee de elefanți, de a ridica interdicția asupra importurilor acestor trofee provenind din anumite țări africane, inclusiv Zimbabwe și Zambia;

93.  solicită UE și SUA să întărească în continuare cooperarea parlamentară transatlantică, care ar trebui să ducă la crearea unui cadru politic mai robust și mai larg, pentru a îmbunătăți relațiile comerciale și de investiții dintre UE și SUA;

94.  își exprimă îngrijorarea că SUA și China ar putea ajunge la un acord care să nu fie pe deplin compatibil cu OMC, lucru care ar putea, de asemenea, submina interesele noastre și afecta relațiile comerciale transatlantice; subliniază, prin urmare, necesitatea încheierii unui acord mai global cu principalii noștri parteneri comerciali, ținând seama de interesele noastre comune la nivel mondial;

°

°  °

95.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, SEAE, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și statelor în curs de aderare și statelor candidate, Președintelui SUA și Senatului și Camerei Reprezentanților din SUA.

(1)

JO L 309, 29.11.1996, p. 1.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0068.

(3)

JO C 298 E, 8.12.2006, p. 226.

(4)

JO C 117 E, 6.5.2010, p. 198.

(5)

JO C 153 E, 31.5.2013, p. 124.

(6)

JO C 65, 19.2.2016, p. 120.

(7)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0435.

(8)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0493.

(9)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0492.

(10)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0042.


AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional (21.6.2018)

destinat Comisiei pentru afaceri externe

referitor la stadiul actual al relațiilor UE-SUA

(2017/2271(INI))

Raportor pentru aviz: (*): Bernd Lange

(*)  Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru afaceri externe, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act de faptul că în 2017 SUA a fost cea mai mare piață pentru exporturile UE și a doua cea mai mare sursă de importuri a UE; ia act de faptul că există diferențe în ceea ce privește deficitele și excedentele comerciale între UE și SUA la comerțul cu mărfuri, comerțul cu servicii, comerțul digital și investițiile străine directe; subliniază că relația comercială și de investiții dintre UE și SUA, fiind cea mai importantă din lume și care a fost dintotdeauna bazată pe valori comune, este unul dintre factorii cei mai importanți ai creșterii economice, comerțului și prosperității la nivel mondial; constată, de asemenea, că UE are un surplus de 147 miliarde dolari SUA în schimburile de bunuri cu SUA; atrage atenția asupra faptului că întreprinderile din UE aveau 4,3 milioane de angajați în SUA;

2.  subliniază faptul că UE și SUA sunt doi actori-cheie într-o lume mondializată care evoluează cu o viteză și o intensitate fără precedent și că, având în vedere încercările comune, UE și SUA au un interes comun în a colabora și a se coordona cu privire la aspectele privind politica comercială, pentru a defini viitorul sistem comercial multilateral și standardele la nivel mondial;

3.  subliniază rolul central jucat de OMC în cadrul sistemului multilateral ca cea mai bună opțiune pentru a garanta un sistem deschis, echitabil și bazat pe norme care ține cont de numeroasele și diferitele interese ale membrilor săi și le echilibrează; își reafirmă sprijinul pentru continuarea întăririi sistemului comercial multilateral; sprijină activitatea desfășurată de Comisie pentru a colabora în continuare cu SUA cu privire la găsirea unui răspuns pozitiv la încercările instituționale și sistemice actuale;

4.  subliniază rolul OMC în soluționarea litigiilor legate de comerț; invită toți membrii OMC să asigure buna funcționare a sistemului OMC de soluționare a litigiilor; regretă, în acest sens, blocarea de către Statele Unite a noilor numiri pentru a ocupa posturile vacante în organul de apel, lucru care amenință însăși funcționarea sistemului OMC de soluționare a litigiilor; invită Comisia și toți membrii OMC să analizeze modalitățile de a depăși acest impas privind reînnoirea judecătorilor din cadrul Organului de apel al OMC și, dacă este necesar, prin reformarea sistemului de soluționare a litigiilor; astfel de reforme ar putea avea ca obiectiv asigurarea celui mai înalt nivel posibil de eficiență și de independență pentru sistem, rămânând în același timp compatibile cu valorile și cu abordarea generală pe care UE le-a apărat în mod constant de la crearea OMC, îndeosebi promovarea unui comerț liber și echitabil la nivel mondial, în conformitate cu principiile statului de drept și cu necesitatea ca toți membrii OMC să respecte toate obligațiile impuse de OMC;

5.  deși regretă lipsa de rezultate a celei de a 11-a Conferințe ministeriale a OMC (MC11), salută semnarea de către SUA, UE și Japonia a declarației comune privind eliminarea practicilor neloiale, protecționiste și care denaturează concurența, lucru subliniat și în Declarația G20 din iulie 2017; solicită continuarea colaborării cu SUA și Japonia în acest sens pentru a elimina practicile comerciale neloiale, cum ar fi discriminarea, limitarea accesului la piață, dumpingul și subvențiile;

6.  invită Comisia să stabilească un plan de lucru cu SUA și cu alți membri ai OMC privind eliminarea subvențiilor care cauzează distorsiuni în sectorul bumbacului și în sectorul pescuitului (în special în ce privește pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN)); invită la cooperare în promovarea agendei multilaterale cu privire la noi aspecte, cum ar fi comerțul electronic, comerțul digital, inclusiv dezvoltarea digitală, înlesnirea investițiilor, comerțul și mediul, și comerțul și aspectele de gen, precum și în promovarea unor politici specifice pentru a înlesni participarea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (MSME) la economia mondială;

7.  solicită UE și SUA să promoveze cooperarea la nivel internațional în vederea întăririi acordurilor internaționale în domeniul achizițiilor publice, îndeosebi a Acordului privind achizițiile publice (GPA);

8.  invită Comisia să intre în dialog cu Statele Unite în vederea reluării negocierilor referitoare la acordul plurilateral privind bunurile de mediu (EGA) și Acordul privind comerțul cu servicii (TiSA);

9.  solicită UE și SUA să își pună în comun resursele pentru a combate politicile și practicile comerciale neloiale, respectând în același timp normele multilaterale și procesul de soluționare a litigiilor din cadrul OMC și evitând acțiunile unilaterale deoarece acestea afectează negativ toate lanțurile valorice globale în care întreprinderile europene și americane își desfășoară activitatea; regretă profund nesiguranța cauzată în sistemul comercial internațional de aplicarea de către SUA a unor instrumente și pârghii de politică (de exemplu articolul 232 din 1962, articolul 301 din 1974), create înainte de înființarea OMC și a sistemului său de soluționare a litigiilor; observă, în acest sens, că decizia SUA de a impune taxe vamale la oțel și la aluminiu în conformitate cu articolul 232 nu poate fi justificată pe motive de securitate națională și invită SUA să acorde UE și altor aliați o scutire totală și permanentă de la aceste măsuri; invită Comisia să reacționeze în mod ferm dacă aceste taxe sunt utilizate ca o modalitate de a reduce exporturile UE; subliniază, de asemenea, că orice sancțiuni care ar putea fi adoptate de SUA sub formă de contramăsuri cu privire la bunurile europene, în urma publicării raportului Organului de apel privind conformitatea, în cadrul plângerii SUA împotriva UE privind măsurile care afectează comerțul cu aeronave civile de mari dimensiuni, nu ar fi legitime, deoarece 204 dintre cele 218 cereri prezentate de SUA au fost respinse de OMC și se așteaptă în continuare un nou raport privind o cauză conexă împotriva unor subvenții ilegale acordate de SUA;

10.  ia act de cooperarea bilaterală continuă dintre UE și SUA cu privire la o gamă largă de aspecte de reglementare, evidențiată de recent încheiatul acord bilateral referitor la măsurile prudențiale privind asigurarea și reasigurarea sau acordul de recunoaștere reciprocă privind recunoașterea inspecțiilor la producătorii de medicamente; invită Comisia și Consiliul să respecte pe deplin rolul Parlamentului European în acest proces;

11.  subliniază importanța fundamentală a proprietății intelectuale pentru economiile UE și SUA; invită ambele părți să sprijine cercetarea și inovarea de ambele părți ale Atlanticului, garantând un nivel ridicat de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală și asigurându-se că cei care creează produse inovatoare de înaltă calitate pot continua să facă acest lucru;

12.  invită UE și SUA să îmbunătățească accesul pe piață pentru IMM-urile care exportă în SUA și în UE, sporind transparența privind normele în vigoare și deschizând piețele de ambele părți ale Atlanticului, de exemplu, prin intermediul portalului pentru IMM-uri;

13.  subliniază importanța pieței americane pentru IMM-urile din UE; invită UE și SUA să abordeze problema efectului disproporționat pe care îl au barierele tarifare, netarifare și tehnice asupra IMM-urilor de ambele părți ale Atlanticului, vizând nu numai reducerea tarifelor, ci și o simplificare a procedurilor vamale și, eventual, noi mecanisme care să favorizeze schimburile de experiență și de bune practici ale IMM-urilor, prin operațiuni de vânzare și de cumpărare pe piețele din UE și SUA;

14.  invită UE și SUA să se abțină, în cadrul cooperării lor bilaterale, să creeze o concurență fiscală reciprocă, întrucât acest lucru nu va conduce decât la o scădere a investițiilor în ambele economii;

15.  le cere UE și SUA să convină asupra unui cadru comun pentru comerțul digital care să respecte cadrele juridice și acordurile în vigoare ale ambelor părți, precum și legislația privind protecția datelor și normele privind confidențialitatea datelor, care este deosebit de importantă pentru sectorul serviciilor; subliniază, în acest sens, că UE și SUA ar trebui să colaboreze pentru a încuraja țările terțe să adopte standarde la fel de înalte în materie de protecție a datelor;

16.  solicită UE și SUA să intensifice cooperarea în domeniul schimbărilor climatice; solicită UE și SUA să utilizeze negocierile comerciale actuale și viitoare la toate nivelurile pentru a asigura punerea în aplicare a standardelor convenite la nivel internațional, cum ar fi Acordul de la Paris, pentru a promova comerțul cu bunuri ecologice, inclusiv cu tehnologie, și pentru a asigura tranziția energetică globală, cu o agendă comercială internațională clară și coordonată, atât pentru a proteja mediul, cât și pentru a crea oportunități pentru locuri de muncă și creștere economică;

17.  consideră că un eventual nou acord privind relațiile comerciale și de investiții dintre UE și SUA nu poate fi negociat nici sub presiune, nici sub amenințare, și că numai un acord extins, ambițios, echilibrat și cuprinzător care să acopere toate domeniile comerciale ar fi în interesul UE; ia act, în acest sens, de faptul că instituirea unui eventual mecanism de cooperare în materie de reglementare și de consultare în vederea cooperării, specific și permanent, ar putea reprezenta un avantaj; invită Comisia să reia negocierile cu SUA dacă sunt reunite condiții favorabile;

18.  evidențiază faptul că fluxurile comerciale necesită din ce în ce mai mult moduri noi, mai rapide și mai sigure de transport pentru bunuri și servicii la nivel transfrontalier; invită UE și SUA, în calitate de parteneri comerciali cheie, să colaboreze pentru găsirea unor soluții în domeniul tehnologiei digitale legate de comerț, pentru a facilita comerțul;

19.  reamintește importanța dialogului dintre UE și SUA și a cooperării care există în materie de știință și tehnologie; recunoaște rolul eforturilor depuse de UE și SUA în materie de cercetare și inovare ca vectori esențiali ai cunoașterii și creșterii economice și sprijină menținerea și extinderea acordului UE-SUA în domeniul științei și tehnologiei dincolo de anul 2018, cu scopul de a stimula cercetarea, inovarea, noile tehnologii emergente, protecția drepturilor de proprietate intelectuală, și crearea de locuri de muncă mai numeroase și de mai bună calitate, schimburile comerciale sustenabile și o creștere favorabilă includerii;

20.  împărtășește îngrijorarea SUA privind capacitatea excedentară de producție de oțel la nivel mondial; regretă, totodată că măsurile unilaterale, incompatibile cu normele OMC, nu vor face decât să submineze integritatea unui comerț bazat pe norme; subliniază că chiar și o derogare permanentă de la tarifele SUA, acordată UE, nu poate justifica această linie de acțiune; invită Comisia să coopereze cu Statele Unite pentru a intensifica eforturile de combatere a capacității siderurgice excedentare în cadrul Forumului mondial al G20, cu scopul de a exploata potențialul enorm al acțiunii multilaterale; reafirmă convingerea sa că acțiunile concertate și comune în cadrul unor sisteme comercial bazate pe norme constituie cea mai bună modalitate de a soluționa astfel de probleme globale;

21.  reafirmă că este important ca UE și SUA să abordeze în mod coordonat și constructiv problema modernizării necesare a OMC, pentru a o face mai eficace, mai transparentă și mai responsabilă, precum și pentru a garanta că, în procesul de elaborare a normelor comerciale și a politicilor internaționale, dimensiunile de gen, socială, de mediu și în materie de drepturile omului sunt integrate în mod corespunzător;

22.  subliniază faptul că UE sprijină o economie de piață nedenaturată, precum și valori deschise și un comerț echitabil, bazat pe norme; își reiterează sprijinul pentru strategia Comisiei, ca răspuns la politica comercială actuală a Statelor Unite, respectând, în același timp, normele sistemului comercial multilateral; solicită unitate între toate statele membre ale UE și invită Comisia să elaboreze o abordare comună în soluționarea acestei situații; subliniază că este important să se mențină unitatea statelor membre ale UE în această privință, deoarece acțiunile comune ale UE în cadrul politicii comerciale comune (CCP) și al uniunii vamale a UE, la nivel internațional, precum și la nivel bilateral, cu SUA, s-au dovedit a fi mult mai eficace decât orice inițiativă întreprinsă de statele membre, în mod individual; reiterează faptul că UE este pregătită să colaboreze cu Statele Unite cu privire la chestiuni comerciale de interes reciproc, respectând normele sistemului comercial multilateral;

23.  regretă decizia președintelui Trump de a retrage SUA din Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA) și efectul pe care această decizie îl va avea asupra întreprinderilor din UE care desfășoară activități în Iran; sprijină toate eforturile depuse de UE care au ca obiectiv protejarea intereselor întreprinderilor din UE care investesc în Iran, în special decizia Comisiei de a activa legea de blocaj, fapt care demonstrează angajamentul UE față de JCPOA; consideră că aceeași lege ar putea fi utilizată oricând va fi potrivit;

24.  solicită UE și SUA să își intensifice cooperarea și eforturile depuse pentru a pune în aplicare și a extinde sistemele de diligență necesară pentru întreprinderi, cu scopul de a întări protejarea drepturilor omului la nivel internațional, inclusiv în domeniul comerțului cu minereuri și metale care provin din zonele afectate de conflicte;

25.  regretă retragerea SUA din protecția mediului; regretă, în acest sens, decizia președintelui Trump, în contextul în care SUA este cel mai mare importator de trofee de elefanți, de a ridica interdicția asupra importurilor acestor trofee provenind din anumite țări africane, inclusiv Zimbabwe și Zambia;

26.  solicită UE și SUA să întărească în continuare cooperarea parlamentară transatlantică, care ar trebui să ducă la crearea unui cadru politic mai robust și mai larg, pentru a îmbunătăți relațiile comerciale și de investiții dintre UE și SUA;

27.  își exprimă îngrijorarea că SUA și China ar putea ajunge la un acord care să nu fie pe deplin compatibil cu OMC, lucru care ar putea, de asemenea, submina interesele noastre și afecta relațiile comerciale transatlantice; subliniază, prin urmare, necesitatea încheierii unui acord mai global cu principalii noștri parteneri comerciali, ținând seama de interesele noastre comune la nivel mondial.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

21.6.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

28

3

4

Membri titulari prezenți la votul final

William (The Earl of) Dartmouth, Laima Liucija Andrikienė, Tiziana Beghin, Salvatore Cicu, Santiago Fisas Ayxelà, Eleonora Forenza, Nadja Hirsch, Yannick Jadot, France Jamet, Elsi Katainen, Patricia Lalonde, Danilo Oscar Lancini, Bernd Lange, David Martin, Emmanuel Maurel, Anne-Marie Mineur, Sorin Moisă, Alessia Maria Mosca, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Tokia Saïfi, Helmut Scholz, Adam Szejnfeld

Membri supleanți prezenți la votul final

Goffredo Maria Bettini, Reimer Böge, Klaus Buchner, Dita Charanzová, Danuta Maria Hübner, Sajjad Karim, Sander Loones

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Czesław Hoc, John Howarth, Dietmar Köster, Kosma Złotowski

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

28

+

ALDE

Dita Charanzová, Nadja Hirsch, Elsi Katainen, Patricia Lalonde

ECR

Czesław Hoc, Sajjad Karim, Sander Loones, Kosma Złotowski

EFDD

Tiziana Beghin, William (The Earl of) Dartmouth

PPE

Laima Liucija Andrikienė, Reimer Böge, Salvatore Cicu, Santiago Fisas Ayxelà, Danuta Maria Hübner, Sorin Moisă, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Tokia Saïfi, Adam Szejnfeld

S&D

Goffredo Maria Bettini, John Howarth, Dietmar Köster, Bernd Lange, David Martin, Emmanuel Maurel, Alessia Maria Mosca, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández

3

-

ENF

France Jamet, Danilo Oscar Lancini

GUE/NGL

Anne-Marie Mineur

4

0

GUE/NGL

Eleonora Forenza, Helmut Scholz

VERTS/ALE

Klaus Buchner, Yannick Jadot

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

28.6.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

35

4

2

Membri titulari prezenți la votul final

Lars Adaktusson, Elmar Brok, Klaus Buchner, Fabio Massimo Castaldo, Lorenzo Cesa, Javier Couso Permuy, Andi Cristea, Georgios Epitideios, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Ilhan Kyuchyuk, Arne Lietz, Andrejs Mamikins, David McAllister, Tamás Meszerics, Francisco José Millán Mon, Demetris Papadakis, Julia Pitera, Jozo Radoš, Sofia Sakorafa, Dobromir Sośnierz, Charles Tannock, Ivo Vajgl, Boris Zala

Membri supleanți prezenți la votul final

Andrea Bocskor, Jakop Dalunde, Neena Gill, Patricia Lalonde, Antonio López-Istúriz White, Urmas Paet, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Marietje Schaake, Janusz Zemke, Željana Zovko

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Izaskun Bilbao Barandica, Maria Heubuch, Gabriel Mato, Emilian Pavel, Keith Taylor


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

35

+

ALDE

Izaskun Bilbao Barandica, Ilhan Kyuchyuk, Patricia Lalonde, Urmas Paet, Jozo Radoš, Marietje Schaake, Ivo Vajgl

ECR

Charles Tannock

PPE

Lars Adaktusson, Andrea Bocskor, Elmar Brok, Lorenzo Cesa, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Antonio López-Istúriz White, David McAllister, Gabriel Mato, Francisco José Millán Mon, Julia Pitera, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Željana Zovko

S&D

Andi Cristea, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Neena Gill, Arne Lietz, Andrejs Mamikins, Demetris Papadakis, Emilian Pavel, Boris Zala, Janusz Zemke

VERTS/ALE

Jakop Dalunde, Maria Heubuch, Tamás Meszerics, Keith Taylor

4

-

GUE/NGL

Javier Couso Permuy, Sofia Sakorafa

NI

Georgios Epitideios, Dobromir Sośnierz

2

0

EFDD

Fabio Massimo Castaldo

VERTS/ALE

Klaus Buchner

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 29 august 2018Notă juridică