Procedură : 2017/2274(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0252/2018

Texte depuse :

A8-0252/2018

Dezbateri :

PV 11/09/2018 - 20
CRE 11/09/2018 - 20

Voturi :

PV 12/09/2018 - 6.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0343

RAPORT     
PDF 753kWORD 99k
10.7.2018
PE 619.387v02-00 A8-0252/2018

referitor la stadiul actual al relațiilor UE-China

(2017/2274(INI))

Comisia pentru afaceri externe

Raportor: Bas Belder

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional
 AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la stadiul actual al relațiilor UE-China

(2017/2274(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere stabilirea relațiilor diplomatice dintre UE și China la 6 mai 1975,

–  având în vedere Parteneriatul strategic dintre UE și China lansat în 2003,

–  având în vedere principalul cadru legal pentru relațiile cu China, respectiv Acordul de cooperare comercială și economică(1), semnat în mai 1985, care cuprinde relațiile economice și comerciale și Programul de cooperare UE-China,

–  având în vedere Agenda strategică 2020 de cooperare între UE și China adoptată la 21 noiembrie 2013,

–  având în vedere dialogul politic structurat UE-China, lansat oficial în 1994, și dialogul strategic la nivel înalt privind aspecte strategice și de politică externă, lansat în 2010, în special cel de al 5-lea și cel de-al 7-lea dialog strategic la nivel înalt între UE și China, care au avut loc la Beijing la 6 mai 2015 și, respectiv, 19 aprilie 2017,

–  având în vedere negocierile privind un nou acord de parteneriat și cooperare, care au început în 2007,

–  având în vedere negocierile privind un acord bilateral de investiții, care au demarat în ianuarie 2014,

–  având în vedere cel de-al 19-lea summit UE-China, desfășurat la Bruxelles în perioada 1-2 iunie 2017,

–  având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 22 iunie 2016 intitulată „Elemente pentru o nouă strategie a UE cu China” (JOIN(2016)0030),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 18 iulie 2016 privind Strategia UE privind China,

–  având în vedere raportul comun al Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 24 aprilie 2018 intitulat „Regiunea Administrativă Specială Hong Kong: raport anual 2017” (JOIN(2018) 0007),

–  având în vedere liniile directoare ale Consiliului din 15 iunie 2012 privind politica externă și de securitate a UE în Asia de Est,

–  având în vedere adoptarea la 1 iulie 2015 a unei noi legi privind securitatea națională de către Comitetul permanent al Congresului național al poporului chinez,

–  având în vedere Cartea albă din 26 mai 2015 privind strategia militară a Chinei,

–  având în vedere dialogul UE-China privind drepturile omului, lansat în 1995, precum și cea de-a 35-a rundă a acestuia organizată la Bruxelles la 22 și 23 iunie 2017,

–  având în vedere cele peste 60 de dialoguri sectoriale între UE și China,

–  având în vedere stabilirea, în februarie 2012, a dialogului interpersonal la nivel înalt între UE și China, care cuprinde toate inițiativele comune UE-China din acest domeniu,

–  având în vedere Acordul de cooperare științifică și tehnologică dintre Comunitatea Europeană și China, intrat în vigoare în 2000(2) și Acordul de parteneriat privind știința și tehnologia, semnat la 20 mai 2009,

–  având în vedere Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și Acordul de la Paris privind schimbările climatice, care a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016,

–  având în vedere dialogul pe tema energiei dintre Comunitatea Europeană și China,

–  având în vedere mesele rotunde UE-China,

–  având în vedere cel de-al 19-lea Congres național al Partidului Comunist Chinez, care a avut loc în perioada 18-24 noiembrie 2017,

–  având în vedere Legea privind taxa pentru protecția mediului înconjurător („Environmental Protection Tax Law”), promulgată de către Congresul Național al Poporului în decembrie 2016, care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2018;

–  având în vedere faptul că Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) a declarat că factorii de mediu au un impact asupra fluxurilor de migrație la nivel național și internațional, pe măsură ce populația părăsește locurile cu condiții dificile sau pe cale de a se deteriora din cauza schimbărilor climatice(3),

–  având în vedere Anul Turismului 2018 UE-China, lansat la 19 ianuarie 2018 la Veneția,

–   având în vedere raportul Clubului corespondenților străini în China, (FCCC) (privind condițiile de muncă, publicat la 30 ianuarie 2018 și intitulat „Access Denied – Surveillance, harassment and intimidation as reporting conditions in China deteriorate” („Acces refuzat - supraveghere, hărțuire și intimidare în timp ce condițiile de lucru ale jurnaliștilor în China se deteriorează”),

–  având în vedere declarația UE - articolul 4, emisă în cadrul celei de-a 37-a sesiuni a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 13 martie 2018, intitulată „Situația drepturilor omului care necesită atenția Consiliului”,

–  având în vedere cea de-a 41-a reuniune interparlamentară PE-China, care a avut loc la Beijing în mai 2018,

–  având în vedere rezoluțiile sale recente referitoare la China, în special rezoluția din 2 februarie 2012 referitoare la politica externă a UE față de țările BRICS și alte puteri emergente: obiective și strategii(4), cea din 23 mai 2012 referitoare la UE și China: există un dezechilibru în relațiile comerciale?(5), cea din 14 martie 2013 referitoare la amenințările nucleare și drepturile omului în Republica Populară Democrată Coreeană(6), cea din 5 februarie 2014 referitoare la un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei și al energiei(7), cea din 17 aprilie 2014 referitoare la situația din Coreea de Nord(8), cea din 21 ianuarie 2016 referitoare la Coreea de Nord(9), și cea din 13 decembrie 2017 referitoare la Raportul anual referitor la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune (PESC)(10),

–  având în vedere rezoluția sa din 7 septembrie 2006 privind relațiile dintre UE și China(11), cea din 5 februarie 2009 referitoare la relațiile economice și comerciale cu China(12), cea din 14 martie 2013 referitoare la relațiile dintre UE și China(13), cea din 9 octombrie 2013 referitoare la negocierile UE - China pentru un acord bilateral de investiții(14) și cea privind relațiile comerciale dintre UE și Taiwan(15), cea din 16 decembrie 2015 referitoare la relațiile UE-China(16), și recomandarea sa din 13 decembrie 2017 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate cu privire la Hong Kong, 20 ani după retrocedare(17),

–  având în vedere rezoluția sa din 27 octombrie 2011 referitoare la Tibet, în special la autoincendierea călugărițelor și călugărilor(18), cea din 14 iunie 2012 referitoare la situația drepturilor omului din Tibet(19), cea din 12 decembrie 2013 referitoare la recoltarea de organe în China(20), cea din 15 decembrie 2016 referitoare la Academia budistă tibetană din Larung Gar și cel al lui Ilham Tohti(21), cea din 16 martie 2017 referitoare la prioritățile UE pentru sesiunile Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 2017(22), cea din 6 iulie 2017 referitoare la cazurile laureatului premiului Nobel Liu Xiabo și Lee Ming-che(23) și cea din 18 ianuarie 2018 referitoare la cazurile activiștilor pentru drepturile omului Wu Gan, XieYang, Lee Ming-che și Tashi Wangchuk, și al călugărului tibetan Choekyi(24),

–  având în vedere embargoul asupra armelor introdus de UE după reprimarea protestelor din Piața Tienanmen din iunie 1989, sprijinit de Parlament prin Rezoluția sa din 2 februarie 2006 referitoare la Raportul anual al Consiliului înaintat Parlamentului European privind principalele aspecte și opțiunile fundamentale ale PESC(25),

–  având în vedere cele nouă runde de negocieri care a avut loc între 2002 și 2010 între reprezentanți de rang înalt ai guvernului chinez și Dalai Lama, Cartea albă a Chinei referitoare la Tibet, intitulată „Drumul spre dezvoltare al Tibetului este condus de un flux istoric irezistibil” și publicată de Biroul de Informare al Consiliului de Stat chinez la 15 aprilie 2015, și memorandumul privind o autonomie reală din 2008 și nota la acest memorandum din 2009, ambele prezentate de reprezentanții celui de-al 14-lea Dalai Lama,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizele Comisiei pentru comerț internațional și Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0252/2018),

A.  întrucât cel de-al 19-lea summit UE-China din 2017 a promovat un parteneriat strategic bilateral, care are un impact global și a evidențiat angajamente comune pentru a face față problemelor globale, amenințărilor la adresa securității comune și promovării multilateralismului; întrucât există numeroase domenii în care cooperarea constructivă ar putea aduce beneficii reciproce, inclusiv în cadrul forurilor internaționale, cum ar fi ONU și G20; întrucât UE și China și-au confirmat intenția de a intensifica cooperarea în ceea ce privește punerea în aplicare a Acordului de la Paris din 2015 privind combaterea schimbărilor climatice, reducerea consumului de combustibili fosili, promovarea energiei curate și reducerea poluării; întrucât, în continuare, este necesară o cooperare și o coordonare în acest sector între cele două părți, inclusiv în domeniul cercetării și în ceea ce privește schimbul de bune practici; întrucât China a adoptat un sistem de comercializare a certificatelor de emisii de carbon bazat pe sistemul ETS al UE; întrucât viziunea UE privind guvernanța multilaterală este una a unei ordini bazate pe reguli și a unor valori universale precum democrația, drepturile omului, statul de drept, transparența și responsabilitatea; întrucât, în actualul context geopolitic, promovarea multilateralismului și a unui sistem bazat pe reguli devine mai importantă ca niciodată; întrucât UE se așteaptă ca relația sa cu China să fie una care să aducă avantaje reciproce, atât din punct de vedere politic, cât și din punct de vedere economic; întrucât se așteaptă din partea Chinei să își asume responsabilități pe măsura impactului pe care îl are la nivel mondial și să sprijine ordinea internațională bazată pe reguli de pe urma căreia beneficiază la rândul său;

B.  întrucât cooperarea dintre UE și China în ceea ce privește politica externă, securitatea și apărarea, precum și combaterea terorismului este extrem de importantă; întrucât cooperarea dintre cele două părți a fost esențială pentru încheierea acordului nuclear iranian; întrucât poziția Chinei a jucat un rol esențial în crearea unui spațiu pentru negocieri în contextul crizei nord-coreene;

C.  întrucât, fapt în mare parte ignorat în Europa, conducerea chineză și-a intensificat treptat și în mod sistematic eforturile de a transpune ponderea sa economică în influență politică, mai ales prin investiții în infrastructura strategică și în legăturile de transport, precum și prin comunicarea strategică menită să influențeze factorii de decizie politică și economică, mass-media, universitățile și editorii academici și publicul larg din Europa, pentru a modela percepțiile despre China și a transmite o imagine pozitivă a țării, prin crearea unei „rețele” de persoane și organizații europene sinofile; întrucât supravegherea de către China a numărului mare de studenți din regiunea continentală care studiază în prezent în Europa este un motiv de îngrijorare, la fel și eforturile sale de a controla persoanele din Europa care au fugit din China;

D.  întrucât formatul 16 + 1 între China, pe de o parte, și unsprezece țări din Europa Centrală și de Est (ECE) și cinci țări balcanice, pe de altă parte, a fost înființat în 2012 ca urmare a crizei financiare și ca parte a diplomației subregionale a Chinei pentru a dezvolta proiecte de infrastructură de mare amploare și pentru a consolida cooperarea economică și comercială; întrucât investițiile și finanțările chineze planificate în aceste țări sunt substanțiale, dar nu la fel de importante ca investițiile și angajamentele UE; întrucât țările europene care participă la acest format ar trebui să acorde mai multă importanță noțiunii de o singură voce a UE în relațiile sale cu China;

E.  întrucât China este piața cu cea mai rapidă creștere pentru produsele alimentare din UE;

F.  întrucât inițiativa chineză „O centură, un drum”, precum și politica Chinei privind regiunea arctică, este cea mai ambițioasă inițiativă de politică externă pe care această țară a adoptat-o vreodată, cuprinzând dimensiuni geopolitice și de securitate și, prin urmare, depășind domeniile economic și comercial invocate; întrucât această inițiativă a fost consolidată și mai mult prin înființarea Băncii Asiatice de Investiții în Infrastructură în 2015; întrucât UE insistă asupra unei structuri de guvernanță multilaterală a inițiativei și asupra introducerii sale nediscriminatorii; întrucât partea europeană dorește să garanteze că orice proiect de conectivitate în cadrul inițiativei va respecta obligațiile care decurg din Acordul de la Paris și celelalte standarde internaționale din domeniul mediului, al muncii și social, precum și drepturile popoarelor indigene; întrucât proiectele chineze de infrastructură ar putea crea datorii importante pentru guvernele europene la băncile chineze de stat, în împrumuturi netransparente, și puține locuri de muncă în Europa; întrucât unele proiecte de infrastructură legate de această inițiativă au adus deja unele guverne terțe într-o situație de supra-îndatorare; întrucât, până în prezent, cea mai mare parte a tuturor contractelor a fost acordată unor societăți chineze; întrucât China utilizează în mod discriminatoriu unele dintre standardele sale industriale în cadrul proiectelor; întrucât proiectele asociate nu trebuie atribuite prin licitații netransparente; întrucât China utilizează o multitudine de canale în aceste inițiative; întrucât 27 de ambasadori ai țărilor UE la Beijing au elaborat recent un raport care critică profund proiectul, acuzându-l că este conceput pentru a împiedica comerțul liber și pentru a aduce avantaje companiilor chineze; întrucât această inițiativă este, din păcate, lipsită de orice fel de măsuri de protecție a drepturilor omului;

G.  întrucât diplomația chineză a devenit din ce în ce mai marcantă după cel de-al 19-lea Congres al Partidului și în urma Congresului Național al Poporului (CNP) din acest an, cu cel puțin cinci funcționari de rang înalt responsabili cu politica externă a țării și o creștere semnificativă a bugetului Ministerului Afacerilor Externe; întrucât nou-creata Agenție de stat pentru cooperarea internațională pentru dezvoltare va fi responsabilă de coordonarea bugetului în creștere al Chinei pentru ajutor extern;

H.  întrucât China a introdus limite la mandatul în funcție în anii 1980, ca răspuns la excesele comise în timpul revoluției culturale; întrucât, la 11 martie 2018, CNP a votat aproape în unanimitate în favoarea abrogării limitei de două mandate consecutive pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte al Republicii Populare Chineze;

I.  întrucât conducerea Chinei, deși pretinde că nu se implică în afacerile interne ale altor țări, aduce în mod regulat în discuție sistemul politic al țărilor occidentale în comunicările sale oficiale;

J.  întrucât, la 11 martie 2018, CNP a adoptat crearea unei Comisii naționale de supraveghere, un nou organism de partid menit să instituționalizeze și să amplifice controlul asupra tuturor funcționarilor civili din China, introducând-o ca organ de stat în constituția Chinei;

K.  întrucât, în 2014, Consiliul de Stat al Chinei a anunțat planuri detaliate privind crearea unui sistem de credite sociale menit să recompenseze comportamentul pe care partidul îl consideră responsabil din punct de vedere financiar, economic și sociopolitic, și în același timp să sancționeze nerespectarea politicilor sale; întrucât proiectul de cotare al creditelor sociale va avea, probabil, un impact și asupra străinilor care locuiesc și lucrează în China, inclusiv asupra cetățenilor UE, și va atrage consecințe pentru întreprinderile UE și pentru alte societăți străine care își desfășoară activitatea în țară;

L.  întrucât este clar că în unele regiuni din China mijloacele de subzistență ale populației rurale vor cunoaște o deteriorare din cauza variațiilor de temperatură și a precipitațiilor, precum și a altor fenomene climatice extreme; întrucât planificarea strămutării a devenit o opțiune eficace de politică de adaptare pentru reducerea vulnerabilității și sărăciei cauzate de schimbările climatice(26);

M.  întrucât situația drepturilor omului în China a continuat să se deterioreze, guvernul intensificându-și ostilitatea față de opoziția pașnică, libertatea de exprimare și libertatea religioasă, precum și față de statul de drept; întrucât activiștii societății civile și apărătorii drepturilor omului sunt reținuți, puși sub acuzare și condamnați în baza unor acuzații vagi, cum ar fi „subminarea puterii de stat” și „deranjarea ordinii publice”, aflându-se adesea în detenție fără dreptul de a comunica, în locații nedivulgate, fără acces la îngrijiri medicale sau la reprezentare juridică; întrucât apărătorii drepturilor omului și activiștii care au fost reținuți se află uneori sub „supraveghere la domiciliu într-o locație desemnată”, o metodă folosită pentru a-i împiedica pe cei reținuți să intre în contact cu exteriorul, în timpul căreia sunt raportate frecvent tortura și relele tratamente; întrucât China continuă să refuze libertatea de exprimare și libertatea de informare, iar un număr mare de jurnaliști, bloggeri și voci independente au fost închiși; întrucât, în cadrul său strategic privind drepturile omului și democrația, UE se angajează să promoveze drepturile omului, democrația și statul de drept „în toate domeniile acțiunilor externe ale UE, fără excepție” și să pună „drepturile omului în centrul relațiilor sale cu toate țările terțe, inclusiv cu partenerii săi strategici”; întrucât summiturile UE-China trebuie utilizate pentru a obține rezultate concrete în domeniul drepturilor omului, și anume eliberarea apărătorilor drepturilor omului, a avocaților și a activiștilor;

N.  întrucât diplomații UE au fost uneori împiedicați de autoritățile chineze să asiste la procese sau să viziteze apărători ai drepturilor omului, activitățile fiind desfășurate în concordanță cu Orientările UE referitoare la apărătorii drepturilor omului;

O.  întrucât China a creat o arhitectură de stat extinsă a supravegherii digitale, de la acțiunile polițienești predictive la colectarea arbitrară de date biometrice într-un mediu lipsit de dreptul la viața privată;

P.  întrucât guvernul chinez a adoptat legi noi, în special Legea privind securitatea statului, la 1 iulie 2015, Legea privind combaterea terorismului, Legea securității cibernetice, precum și Legea privind administrarea ONG-urilor străine, care consideră că activismul public și critica pașnică la adresa guvernului constituie amenințări la adresa securității de stat, întăresc cenzura, supravegherea și controlul indivizilor și grupurilor sociale și descurajează persoanele care luptă pentru drepturile omului;

Q.  întrucât Legea privind administrarea ONG-urilor străine, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017, este una dintre cele mai mari provocări pentru ONG-urile internaționale (ONGI), deoarece această lege reglementează toate activitățile din China finanțate de ONGI și forțele de securitate din teritoriu sunt responsabile, în primul rând, cu punerea în aplicare a Legii privind administrarea ONGI;

R.  întrucât noile reglementări privind chestiunile religioase, care au intrat în vigoare la 1 februarie 2018, sunt mai restrictive față de grupurile și activitățile religioase și le constrâng să adere la linia partidului; întrucât noile norme amenință persoanele asociate cu comunitățile religioase care nu dețin statut legal în țară cu impunerea de amenzi atunci când călătoresc în străinătate în scopul educației religioase, în sens larg, și cu atât mai mult pentru pelerinaje, care fac obiectul unor amenzi în valoare de câteva ori mai mare decât salariul minim; întrucât libertatea religioasă și de conștiință a atins un nou punct minim de la începutul reformelor economice și deschiderea Chinei la sfârșitul anilor 1970; întrucât comunitățile religioase au avut de înfruntat o represiune sporită în China, fiind vizate atât bisericile clandestine, cât și bisericile autorizate de stat, prin hărțuirea și reținerea credincioșilor, demolarea bisericilor și reprimarea adunărilor creștine;

S.  întrucât situația din Xinjiang, unde trăiesc 10 milioane uiguri și kazahi musulmani, s-a deteriorat rapid în special după venirea la putere a președintelui Xi, controlul absolut al regiunii Xinjiang fiind ridicat la nivel de prioritate de vârf, ca urmare atât a atacurilor teroriste periodice comise de uiguri, survenite în regiunea autonomă Xinjiang sau presupuse să aibă legătură cu aceasta, cât și a localizării strategice a regiunii autonome uigure Xinjiang pe ruta inițiativei „O centură, un drum”; întrucât a fost introdus un program de detenție extrajudiciară, zeci de mii de persoane fiind nevoite să se supună unei „reeducări” politice, însoțit de dezvoltarea unei rețele digitale invazive și sofisticate de supraveghere, cu tehnologie de recunoaștere facială și colectare de date, desfășurări masive ale forțelor de poliție, restricții stricte privind practicile religioase, limba și obiceiurile etniei uigure;

T.  întrucât situația din Tibet s-a deteriorat în ultimii câțiva ani, în ciuda creșterii economice și a dezvoltării infrastructurii, guvernul chinez restricționând o serie largă de drepturi ale omului sub pretextul securității și stabilității, și proferând atacuri neîncetate împotriva identității și culturii tibetane; întrucât măsurile de supraveghere și de control au crescut în ultimii ani, la fel și arestările arbitrare, actele de tortură și relele tratamente; întrucât guvernul chinez a creat în Tibet un mediu în care nu există limite pentru autoritatea statului, unde este omniprezent un climat de teamă, iar fiecare aspect al vieții publice și private este strict controlat și reglementat; întrucât, în Tibet, orice act de disidență sau critică pașnică a politicilor de stat cu privire la minoritățile etnice sau religioase poate fi considerat „separatist” și, prin urmare, poate fi incriminat; întrucât, în prezent, accesul străinilor, inclusiv al cetățenilor UE, în Regiunea autonomă Tibet este mai restrictiv decât oricând, îndeosebi pentru ziariști, diplomați și alți observatori independenți, și chiar și mai dificil pentru cetățenii UE de origine tibetană; întrucât, în ultimii ani, nu s-a înregistrat niciun progres în soluționarea crizei din Tibet, ultima rundă a negocierilor de pace având loc în 2010; întrucât deteriorarea situației umanitare din Tibet a condus la creșterea numărului de cazuri de autoincendiere, ajungând în total la 156 din 2009 până acum;

U.  întrucât Consiliul de Stat al Republicii Populare Chineze (RPC) a emis la 10 iunie 2014 o carte albă privind aplicarea principiului „o țară, două sisteme” în Hong Kong, subliniind faptul că autonomia Regiunii Administrative Speciale Hong Kong este în ultimă instanță supusă aprobării guvernului central al RPC; întrucât, de-a lungul anilor, populația din Hong Kong a fost martora unor demonstrații în masă în favoarea democrației, a libertății mass-mediei și a punerii depline în aplicare a Legii fundamentale; întrucât societatea în mod tradițional deschisă din Hong Kong a pregătit calea pentru dezvoltarea unei societăți civile autentice și independente, care participă în mod activ și constructiv la viața publică a RAS;

V.  întrucât evoluțiile politice contrastante din Republica Populară Chineză (RPC) și din Taiwan, cu un regim de partid-stat din ce în ce mai autoritar și naționalist pe de o parte, și o democrație pluripartită, pe de altă parte, sporesc pericolul escaladării tensiunilor dintre China și Taiwan; întrucât UE rămâne fidelă politicii sale „o Chină unică” în ceea ce privește Taiwanul și sprijină principiul „o țară, două sisteme” în ceea ce privește Hong Kong-ul;

W.  întrucât, după mai mult de trei ani de discuții, China și Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) au convenit, în august 2017, asupra unui cadru de o pagină, care să constituie baza pentru viitoarele discuții privind un cod de conduită (CoC) pentru toate părțile riverane la Marea Chinei de Sud; întrucât controversatele recuperări de terenuri practicate de către China au fost în mare parte încheiate în Insulele Spratly, dar au continuat anul trecut în Insulele Paracel, mai spre nord;

X.  întrucât și China devine un actor extern mai activ și mai important în Orientul Mijlociu, datorită intereselor sale economice, de securitate și geopolitice evidente;

Y.  întrucât China furnizează din ce în ce mai multă asistență oficială pentru dezvoltare (AOD) și devine un actor major în politica de dezvoltare, oferind un impuls atât de necesar politicii de dezvoltare, dar, în același timp, dă naștere unor preocupări cu privire la asumarea proiectelor la nivel local;

Z.  întrucât prezența și investițiile chineze în Africa au crescut considerabil, iar acest lucru a condus la exploatarea resurselor naturale, adesea fără consultarea populației locale,

1.  reafirmă faptul că parteneriatul strategic cuprinzător UE-China este unul dintre cele mai importante parteneriate ale UE și că există un potențial încă mult mai mare pentru aprofundarea acestei relații și pentru cooperarea în continuare pe scena internațională; subliniază importanța consolidării cooperării și coordonării în domeniul guvernanței globale și al instituțiilor internaționale, în special la nivelul ONU și al G20; subliniază că, în contextul unei lumi complexe, globalizate și multipolare, în care China a devenit un actor economic și politic important, UE trebuie să mențină oportunități de dialog și de cooperare constructive și să promoveze toate reformele necesare în domenii de interes comun; reamintește, totodată, Chinei, obligațiile și responsabilitățile sale internaționale de a contribui la pacea și securitatea mondială, în calitate de membru permanent al CS al ONU;

2.  reamintește că parteneriatul strategic cuprinzător UE-China se bazează pe un angajament comun privind deschiderea și cooperarea ca parte a unui sistem internațional bazat pe norme; subliniază că ambele părți s-au angajat să instituie un sistem transparent, just și echitabil de guvernanță globală, împărțind responsabilitatea pentru promovarea păcii, a prosperității și a dezvoltării durabile; reamintește că relația UE cu China ar trebui să fie una principială, practică și pragmatică, rămânând fidelă intereselor și valorilor sale; este preocupat de faptul că creșterea puterii economice și politice globale a Chinei din ultimul deceniu a pus la încercare angajamentele comune aflate în centrul relațiilor dintre UE și China; subliniază responsabilitățile Chinei ca putere mondială și invită autoritățile de la Beijing să asigure, în orice împrejurare, respectarea dreptului internațional, a democrației, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în conformitate cu Carta ONU și cu Declarația universală a drepturilor omului, precum și cu alte instrumente internaționale semnate sau ratificate de China; invită Consiliul, Serviciul European de Acțiune Externă și Comisia să se asigure că cooperarea dintre UE și China se bazează pe universalitatea drepturilor omului, pe angajamentele internaționale în domeniul drepturilor omului asumate de ambele părți și pe angajamentul de a progresa în direcția atingerii celui mai înalt standard de protecție a drepturilor omului; subliniază că ar trebui consolidate reciprocitatea, condițiile echitabile și concurența loială în toate domeniile de cooperare;

3.  subliniază că este necesar un parteneriat veritabil UE-China pentru abordarea problemelor mondiale și regionale, cum ar fi securitatea, dezarmarea, neproliferarea, combaterea terorismului și spațiul cibernetic, cooperarea în ceea ce privește pacea, schimbările climatice, energia, oceanele și eficiența resurselor, despăduririle, traficul cu specii sălbatice, migrația, sănătatea globală, dezvoltarea și combaterea distrugerii siturilor din patrimoniul cultural, precum și jaful și traficul ilegal; îndeamnă UE să valorifice angajamentul Chinei de a aborda problemele globale precum schimbările climatice și să extindă în continuare cooperarea de succes cu China în ceea ce privește operațiunile de menținere a păcii, întrucât aceasta este unul dintre cei mai mari contribuitori la bugetul ONU și un contribuitor din ce în ce mai important cu trupe în cadrul operațiunilor ONU de menținere a păcii, precum și în alte domenii de interes comun, promovând în același timp multilateralismul și o guvernanță globală bazată pe respectarea dreptului internațional, inclusiv a dreptului umanitar internațional și a drepturilor omului; salută, în acest sens, cooperarea de succes în domeniul luptei împotriva pirateriei începând din 2011 în Golful Aden; invită UE și statele sale membre să promoveze în mod proactiv interesele lor economice și politice și să apere valorile și principiile UE; subliniază faptul că multilateralismul este una dintre valorile esențiale ale UE în ceea ce privește guvernanța globală și că trebuie protejat în mod activ în relațiile cu China;

4.  remarcă comunicarea comună a Înaltului Reprezentant și a Comisiei, intitulată „Elemente ale unei noi strategii a UE privind China”, alături de concluziile Consiliului din 18 iulie 2016, acestea oferind cadrul de politici pentru relațiile dintre UE și China în următorii ani;

5.  subliniază faptul că Consiliul a concluzionat că, în cadrul relațiilor cu China, statele membre, Înaltul Reprezentant și Comisia trebuie să coopereze pentru a asigura coerența cu legislația, normele și politicile UE și că rezultatul general trebuie să fie benefic pentru UE în ansamblul său;

6.  reamintește că, pe măsură ce continuă să se dezvolte și să se integreze în economia globală, în conformitate cu politica sa de mondializare („Go Out”), anunțată în 2001, China încearcă să sporească accesul bunurilor și serviciilor chineze pe piața europeană, precum și accesul la tehnologie și know-how pentru a susține planuri precum „Made in China 2025” și pentru a-și consolida influența politică și diplomatică în Europa; subliniază faptul că aceste ambiții s-au intensificat, în special în urma crizei financiare globale din 2008, care a generat o nouă dinamică a relațiilor dintre UE și China;

7.  invită statele membre participante în formatul 16 + 1 să se asigure că participarea lor în acest format permite UE să vorbească cu o singură voce în relația sa cu China; invită aceste state membre să efectueze o analiză temeinică și un control cuprinzător ale proiectelor de infrastructură recomandate care să implice toate părțile interesate și să asigure că nu se compromit interesele naționale și europene pentru un sprijin financiar pe termen scurt și angajamente pe termen lung față de implicarea Chinei în proiecte strategice de infrastructură și, eventual, pentru o influență politică mai amplă, lucru care ar submina pozițiile comune ale UE față de China; este conștient de influența tot mai mare a Chinei asupra infrastructurii și piețelor din țările candidate la UE; subliniază necesitatea transparenței formatului prin invitarea instituțiilor UE la reuniunile sale și prin informarea deplină a instituțiilor UE cu privire la activitățile sale, pentru a se asigura că aspectele relevante sunt coerente cu politica și legislația UE și pentru a oferi tuturor părților beneficii și oportunități reciproce;

8.  ia act de interesul manifestat de China pentru investițiile în infrastructura strategică din Europa; constată că guvernul chinez utilizează inițiativa sa „O centură, un drum” ca pe un cadru de desfășurare foarte eficace pentru elemente ale politicii sale externe și că eforturile UE în domeniul diplomației publice trebuie întărite având în vedere această evoluție; sprijină solicitarea adresată Chinei de a respecta principiile transparenței în achizițiile publice, precum și standardele sociale și de mediu; invită toate statele membre ale UE să vină în sprijinul răspunsurilor diplomatice publice ale UE; sugerează ca datele privind toate investițiile chineze în infrastructură din toate statele membre ale UE și din țările în proces de negociere pentru aderarea la UE să fie comunicate instituțiilor UE și celorlalte state membre; reamintește faptul că aceste investiții sunt parte a unei strategii globale care vizează să permită întreprinderilor chineze controlate sau finanțate de stat să preia controlul asupra sectorului bancar și energetic și asupra lanțurilor de aprovizionare; subliniază șase probleme principale ale inițiativei: inițiativa ar trebui gestionată dintr-o perspectivă multilaterală; foarte puțină forță de muncă locală angajată, implicarea extrem de limitată a contractanților din țara de destinație și din țările terțe - aproximativ 86 % din proiecte implică contractanți chinezi, materiale de construcție și echipamente importate din China, lipsa transparenței în ceea ce privește ofertele și aplicarea eventuală a standardelor chineze în locul standardelor internaționale; insistă asupra faptului că inițiativa trebuie să includă garanții privind drepturile omului și consideră că este extrem de important să se dezvolte sinergii și proiecte în deplină transparență și cu implicarea tuturor părților interesate și în conformitate cu legislația UE, venind în completarea politicilor și proiectelor UE, cu scopul de a oferi beneficii pentru toate țările situate de-a lungul rutelor planificate; salută instituirea platformei de conectivitate UE-China, care promovează cooperarea în domeniul infrastructurii de transport pe întreg continentul eurasiatic; constată cu satisfacție că au fost identificate mai multe proiecte de infrastructură și subliniază că acestea ar trebui implementate pe baza unor principii esențiale, cum ar fi promovarea proiectelor durabile din punct de vedere economic, social și al mediului, echilibrul geografic între regiuni, condițiile de concurență echitabile pentru investitori și promotorii de proiecte, precum și transparența;

9.  apreciază faptul că politica UE privind China face parte dintr-o abordare de politică echilibrată referitoare la regiunea Asia-Pacific, valorificând la maximum și luând pe deplin în considerare relațiile strânse dintre UE și parteneri precum Statele Unite, Japonia, Coreea de Sud, țările ASEAN, Australia și Noua Zeelandă;

10.  subliniază că o cooperare UE-China ar trebui să fie mai orientată către cetățeni și să le aducă beneficii mai reale pentru a îmbunătăți încrederea și înțelegerea reciproce; solicită UE și Chinei să-și respecte promisiunile făcute cu ocazia celui de-al 4-lea dialog interpersonal la nivel înalt UE-China din 2017 și să promoveze mai mult interacțiunea dintre persoane, de exemplu prin intensificarea cooperării culturale în domeniile educației, formării, tineretului și egalității de gen și în ceea ce privește inițiativele comune în domeniul schimburilor interpersonale;

11.  atrage atenția asupra necesității unui sprijin mai mare pentru studenții și cadrele didactice din China care se află în Europa, astfel încât aceștia să fie mai puțin vulnerabili la presiunea exercitată de autoritățile chineze de a se supraveghea reciproc și de a deveni instrumente ale statului chinez, precum și asupra importanței de a acorda o atenție sporită finanțării substanțiale venite din China continentală pentru instituțiile academice din Europa;

12.  salută rezultatul celui de-al 4-lea dialog interpersonal la nivel înalt dintre UE și China, care a avut loc între 13 și 14 noiembrie 2017 la Shanghai; subliniază că dialogul interpersonal la nivel înalt ar trebui să contribuie la construirea încrederii reciproce și la consolidarea înțelegerii interculturale dintre UE și China;

13.  salută Anul Turismului 2018 UE-China; subliniază că, pe lângă semnificația sa economică, este un exemplu excelent al diplomației culturale a UE în cadrul parteneriatului strategic UE-China, precum și o modalitate de a dezvolta o mai bună înțelegere între popoarele europene și poporul chinez; subliniază faptul că Anul Turismului 2018 UE-China coincide cu Anul European al Patrimoniului Cultural și că un număr tot mai mare de turiști chinezi apreciază în mod deosebit bogăția culturală a Europei;

14.  invită statele membre ale UE să își intensifice urgent și în mod decisiv colaborarea și unitatea în materie de politici în relațiile cu China, inclusiv în cadrul ONU, având în vedere eșecul UE, pentru prima dată în istorie, de a emite o declarație comună privind situația respectării drepturilor omului în China, în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului de la Geneva din iunie 2017; sugerează cu fermitate să se profite de puterea mult mai mare a Europei de negociere colectivă în relațiile cu China și invită Europa să își susțină democrațiile astfel încât să facă față mai bine eforturilor sistematice ale Chinei de a influența actorii săi politici și societatea sa civilă pentru a forma o opinie mai favorabilă intereselor strategice ale Chinei; în acest sens, invită statele membre mai mari să își utilizeze puterea politică și economică față de China pentru a promova interesele UE; este îngrijorat de faptul că China încearcă, de asemenea, să influențeze instituțiile educaționale și universitare și programele lor; propune ca UE și statele membre să promoveze crearea de grupuri de reflecție europene de înaltă calitate privind China pentru a asigura disponibilitatea cunoștințelor specializate independente pentru orientări strategice și procesele decizionale;

15.  subliniază că promovarea drepturilor omului și a statului de drept trebuie să rămână o parte esențială a relației UE cu China; condamnă ferm practicile curente de hărțuire, arestări arbitrare și urmărire în justiție a apărătorilor drepturilor omului, avocaților, jurnaliștilor, bloggerilor, personalului universitar și apărătorilor drepturilor lucrătorilor, precum și ale familiilor acestora, fără un proces echitabil, inclusiv ale cetățenilor străini, atât în China continentală, cât și peste hotare; subliniază faptul că o societate civilă dinamică, precum și activitatea apărătorilor drepturilor omului sunt esențiale pentru o societate deschisă și prosperă; subliniază că este important ca UE să acționeze cu fermitate pentru a promova respectarea deplină a drepturilor omului în contextul relației sale cu China, punând accentul atât pe rezultate imediate, cum ar fi încetarea represiunii guvernamentale împotriva apărătorilor drepturilor omului, a actorilor societății civile și a disidenților, încetarea hărțuirii lor în justiție și intimidării lor, eliberarea imediată și necondiționată a tuturor deținuților politici, inclusiv cetățeni ai UE, cât și pe rezultate pe termen mediu și lung, cum ar fi reformele juridice și de politică, în conformitate cu dreptul internațional al drepturilor omului, și dezvoltarea, punerea în aplicare și continuare adaptării unei strategii de menținere a vizibilității acțiunilor UE în domeniul drepturilor omului în China, inclusiv o strategie privind comunicarea cu publicul; insistă asupra faptului că diplomații UE și ai statelor membre nu trebuie să fie împiedicați să pună în aplicare Orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului; se angajează ca UE să acorde prioritate asigurării protecției și sprijinului pentru apărătorii drepturilor omului aflați în situație de risc;

16.  invită UE și statele sale membre să urmărească o abordare politică mai ambițioasă, unită și transparentă cu privire la drepturile omului în China și să consulte și să implice în mod substanțial societatea civilă, în special înaintea reuniunilor la nivel înalt și a dialogurilor privind drepturile omului; subliniază faptul că UE, în cadrul celei de a 35-a runde a dialogului UE-China privind drepturile omului, a atras atenția asupra deteriorării situației drepturilor civile și politice din China, inclusiv asupra restricțiilor privind libertatea de exprimare; invită China să ia măsuri în privința problemelor semnalate în cadrul dialogului privind drepturile omului, să își îndeplinească obligațiile internaționale și să respecte propriile garanții constituționale în vederea afirmării statului de drept; insistă asupra menținerii unui dialog regulat, la nivel înalt și bazat pe rezultate privind drepturile omului; este îngrijorat de faptul că evaluarea dialogurilor cu China privind drepturile omului nu a fost niciodată publică și nu a fost niciodată deschisă grupurilor independente din China; solicită Uniunii Europene să stabilească repere clare pentru progrese, să asigure o mai mare transparență și să implice în discuție vocile independente din China; solicită UE și statelor sale membre să divulge, să colecteze și să abordeze toate formele de hărțuire în procedurile de acordare a vizelor (eliberarea întârziată sau refuzată a vizei, fără justificări, și presiuni aplicate de autoritățile chineze în cursul procedurii, sub forma unor „interviuri” cu interlocutori chinezi neidentificați), în ceea ce privește cadrele didactice universitare, jurnaliștii sau membrii organizațiilor societății civile din China;

17.  este profund îngrijorat de constatările raportului din 2017 al Clubului corespondenților străini în China (FCCC), potrivit căruia guvernul chinez și-a intensificat încercările de a refuza sau restricționa accesul ziariștilor străini la un mare număr de regiuni ale țării, utilizând din ce în ce mai mult procedura de reînnoire a vizelor pentru a pune presiune asupra corespondenților și agențiilor de știri nedorite; îndeamnă UE și statele sale membre să solicite din partea autorităților chineze reciprocitate în ceea ce privește libertatea presei și avertizează cu privire la presiunea cu care corespondenții străini se confruntă acasă deoarece diplomații chinezi contactează sediile organelor de mass-media pentru a critica activitatea ziariștilor de pe teren;

18.  observă că RPC este al doilea partener comercial al UE ca importanță, aceasta din urmă fiind cel mai important partener comercial al RPC; subliniază creșterea constantă a volumului schimburilor comerciale între UE și China, dar consideră că balanța comercială în comerțul cu bunuri înclină în favoarea RPC; solicită o abordare bazată pe cooperare și o atitudine constructivă pentru a soluționa în mod eficace problemele și să valorifice importantul potențial al comerțului UE-RPC; invită Comisia să își intensifice cooperarea și dialogul cu RPC;

19.  ia act de constatările unor anchete recente potrivit cărora, începând din 2008, China a achiziționat active în Europa în valoare de 318 miliarde USD; remarcă faptul că această cifră nu include mai multe fuziuni, investiții și întreprinderi comune;

20.  ia act de faptul că RPC este un important actor comercial la nivel mondial și că, în principiu, piața vastă a țării ar putea reprezenta, îndeosebi în actualul context comercial mondial, o bună oportunitate pentru UE și întreprinderile europene; reamintește că întreprinderile din China, inclusiv întreprinderile deținute de stat, beneficiază de piețele larg deschise ale UE; recunoaște rezultatele remarcabile obținute de RPC în scoaterea a sute de milioane de cetățeni din sărăcie în ultimele patru decenii;

21.  ia act de faptul că investițiile străine directe (ISD) ale UE în RPC au scăzut în mod constant din 2012, în special în sectorul industrial tradițional, în paralel cu o creștere a investițiilor în serviciile de înaltă tehnologie, utilitățile, serviciile agricole și sectorul construcțiilor, în timp ce investițiile RPC în UE au crescut în mod exponențial în ultimii ani; recunoaște că, din 2016, RPC a devenit un investitor net în UE; ia act de faptul că, în 2017, 68% din investițiile Chinei în Europa proveneau de la întreprinderi deținute de stat; este preocupat de achizițiile orchestrate de stat care ar putea afecta interesele strategice, obiectivele de securitate publică, competitivitatea și ocuparea forței de muncă din UE;

22.  salută propunerea Comisiei privind un mecanism de examinare a ISD în domeniile securității și ordinii publice, care reprezintă unul din eforturile UE de a se adapta la un mediu mondial în schimbare, fără a viza în mod specific vreunul dintre partenerii comerciali internaționali ai UE; atrage atenția asupra faptului că mecanismul nu ar trebui să ducă la un protecționism mascat; solicită, cu toate acestea, adoptarea rapidă a acestuia;

23.  salută angajamentele luate de președintele Xi Jinping de a deschide și mai mult piața chineză investitorilor străini și de a îmbunătăți mediul de investiții, de a finaliza revizuirea listei negre a investițiilor străine, de a ridica restricțiile aplicate întreprinderilor europene, de a întări protecția drepturilor de proprietate intelectuală, precum și de a crea condiții de concurență echitabile care să facă piața RPC mai transparentă și mai bine reglementată; solicită respectarea acestor angajamente;

24.  reiterează că este important să se pună capăt tuturor practicilor discriminatorii împotriva investitorilor străini; reamintește, în acest sens, că aceste reforme vor fi benefice atât întreprinderilor chineze, cât și celor europene, îndeosebi microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii (MIMM);25.  solicită Comisiei să promoveze noul Regulament general al Uniunii privind protecția datelor, ca standard de bază în relațiile sale comerciale cu China; subliniază necesitatea unui dialog sistematic cu China și cu alți parteneri din cadrul OMC privind cerințele de reglementare referitoare la digitalizarea economiilor noastre și la impactul multidimensional al acesteia asupra: schimburilor comerciale, lanțurilor de producție, serviciilor digitale transfrontaliere, imprimării 3D, modelelor de consum, plăților, impozitelor, protecției datelor cu caracter personal, chestiunilor legate de drepturile de proprietate, furnizării și protejării serviciilor audiovizuale, mass-mediei și contactelor interpersonale;

26.  invită RPC să accelereze procesul aderării la Acordul privind achizițiile publice al OMC și să depună o ofertă de aderare pentru a da întreprinderilor europene acces la piața sa pe o bază egală cu accesul de care întreprinderile chineze se bucură deja în UE; regretă faptul că piața achizițiilor publice chineze rămâne în mare măsură închisă pentru furnizorii străini, întreprinderile europene suferind de pe urma discriminării și a lipsei accesului la piața chineză; solicită RPC să permită accesul nediscriminatoriu întreprinderilor și lucrătorilor din UE la achizițiile publice; invită Consiliul să adopte cu rapiditate Instrumentul pentru achiziții publice internaționale; invită Comisia să fie vigilentă față de contractele atribuite unor întreprinderi străine suspectate de practici de dumping și să ia măsuri, dacă este cazul;

27.  solicită o cooperare coordonată cu RPC cu privire la inițiativa „O centură, un drum”, pe baza reciprocității, a dezvoltării sustenabile și a bunei guvernări, precum și pe baza unor reglementări deschise și transparente, în special cu privire la achizițiile publice; regretă, în acest sens, faptul că memorandumul de înțelegere semnat de Fondul european de investiții și Fondul „Drumul mătăsii” (Silk Road Fund – SRF) al RPC, și cel semnat de Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Asiatică de Dezvoltare, Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Noua Bancă de Dezvoltare și Banca Mondială nu au îmbunătățit încă mediul de afaceri pentru întreprinderile europene și lucrătorii europeni; regretă absența unor evaluări ale impactului sustenabile și profesioniste în diferite proiecte legate de inițiativa „O centură, un drum” și subliniază importanța investițiilor de calitate, în special în ceea ce privește efectele pozitive asupra ocupării forței de muncă, a drepturilor de muncă, a producției ecologice, precum și pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice, în concordanță cu guvernarea multilaterală și standardele internaționale;

28.  sprijină negocierile în curs privind un acord de investiții cuprinzător UE-RPC, lansate în 2013, și invită RPC să se implice mai mult în acest proces; invită părțile să își reînnoiască eforturile pentru a progresa în negocierile destinate atingerii unor condiții de concurență echitabile autentice pentru întreprinderile și lucrătorii europeni, precum și să asigure reciprocitatea în privința accesului la piață, și să se străduiască să introducă dispoziții specifice cu privire la IMM-uri și achizițiile publice; invită ambele părți, în plus, să profite de ocazia oferită de acordul de investiții pentru a-și intensifica cooperarea în domeniul protecției mediului și a drepturilor lucrătorilor și să includă în text un capitol privind dezvoltarea sustenabilă;

29.  reamintește că întreprinderile din UE se confruntă cu un număr tot mai ridicat de măsuri de restricționare a accesului pe piața RPC din cauza obligațiilor privind întreprinderile comune din mai multe sectoare industriale și a unor noi cerințe tehnice discriminatorii, incluzând localizarea forțată a datelor și dezvăluirea codului sursei, și norme de reglementare pentru operatorii economici străini; salută, în acest sens, Comunicarea privind mai multe măsuri de promovare a deschiderii în continuare și a utilizării active a investițiilor străine, emisă de Consiliul de stat al RPC în 2017, dar regretă absența unui calendar pentru atingerea obiectivelor sale; invită, prin urmare, autoritățile chineze să concretizeze cu rapiditate aceste angajamente;

30.  invită UE și statele sale membre, precum și China, să își intensifice cooperarea în vederea construirii unor economii circulare, întrucât această nevoie urgentă a devenit și mai vizibilă în urma deciziei legitime a Chinei de a interzice importurile de deșeuri din plastic din Europa; invită cei doi parteneri să își intensifice cooperarea economică și tehnologică pentru a împiedica lanțurile de producție globale, schimburile comerciale și transporturile, precum și serviciile de turism să cauzeze un nivel inacceptabil de poluare cu materiale plastice în oceanele noastre;

31.  invită RPC să joace un rol responsabil pe scena mondială, în deplină cunoștință a responsabilităților care decurg din prezența și activitățile sale economice în țări terțe și pe piețele internaționale, inclusiv oferind sprijinul său activ sistemului comercial multilateral bazat pe reglementări și OMC; consideră că, în actualul context de lanțuri valorice mondiale, creșterea tensiunilor comerciale internaționale ar trebui soluționată prin negocieri, reiterând în același timp necesitatea de a urmări soluții multilaterale; solicită, în acest sens, îndeplinirea obligațiilor cuprinse în protocolul de aderare a RPC la OMC și protejarea mecanismelor sale operaționale; subliniază obligațiile de notificare și de transparență care decurg din acordurile OMC în ceea ce privește subvențiile și își exprimă îngrijorarea cu privire la practicile actuale de subvenționare directă sau indirectă a întreprinderilor chineze; solicită coordonarea cu principalii parteneri comerciali ai UE cu privire la eforturile și acțiunile comune pentru a aborda și elimina denaturările pieței cauzate de stat, care afectează comerțul mondial;

32.  regretă faptul că, în pofida finalizării procedurii privind reforma metodologiei europene de calcul pentru taxele antidumping, RPC încă nu și-a retras recursul la adresa UE înaintat la organul de apel al OMC;

33.  își exprimă preocuparea cu privire la escaladarea măsurilor tarifare, adoptate de China și de Statele Unite;

34.  își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul de restricții cu care continuă să se confrunte întreprinderile europene în China, îndeosebi MIMM, printre care Catalogul investițiilor străine din 2017 și Lista neagră privind zona de liber schimb din 2017, precum și în sectoarele vizate de planul „Made in China 2025”; solicită reducerea rapidă a acestor restricții pentru a fructifica la maximum potențialul cooperării și al sinergiilor dintre sistemele Industria 4.0 din Europa și strategia „Made in China 2025”, în vederea restructurării sectoarelor noastre de producție în direcția unei producții inteligente, inclusiv a cooperării în dezvoltarea și definirea standardelor industriale respective în forumurile multilaterale; reamintește importanța reducerii subvențiilor guvernamentale în RPC;

35.  invită China să pună capăt practicii care condiționează tot mai mult accesul la piață de transferurile de tehnologie, după cum afirmă Camera de Comerț a Uniunii Europene într-un document de poziție din 2017 referitor la China;

36.  solicită reluarea negocierilor cu privire la Acordul privind bunurile de mediu (EGA), pe baza cooperării fructuoase dintre UE și RPC în combaterea schimbărilor climatice, și angajamentul comun solid privind punerea în aplicare a Acordului de la Paris; subliniază potențialul comercial al cooperării tehnologice privind tehnologiile nepoluante;

37.  ia act cu îngrijorare de concluziile raportului Comisiei privind protecția și asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în țări terțe, care identifică RPC ca principal motiv de preocupare; reiterează nevoia de a asigura protecția economiei europene bazate pe cunoaștere; solicită RPC să combată utilizarea ilicită a licențelor europene de către societățile din China;

38.  invită Comisia să asigure prezența Uniunii Europene la Târgul „China International Import Expo”, organizat la Shanghai în noiembrie 2018, precum și să ofere în special IMM-urilor posibilitatea de a își prezenta activitatea; invită Comisia să informeze camerele de comerț, îndeosebi cele din statele membre care sunt, în prezent, mai puțin implicate în schimburi comerciale cu China, în vederea promovării acestei oportunități;

39.  își exprimă îngrijorarea cu privire la măsurile de stat ale RPC care generează denaturarea comerțului, cauzând inclusiv capacitate industrială excedentară în sectoare ale materiilor prime, cum ar fi sectoarele oțelului și aluminiului; reamintește angajamentele asumate cu ocazia primei reuniuni ministeriale a Forumului mondial privind capacitatea siderurgică excedentară, din 2017, de a se abține de la furnizarea de subvenții care distorsionează piața, dar regretă faptul că delegația chineză nu a reușit să ofere date privind capacitatea; invită RPC să își îndeplinească angajamentul de a identifica și a dezvălui date privind subvențiile și măsurile sale de sprijin acordate sectoarelor oțelului și aluminiului până în iunie 2018; recunoaște legătura dintre capacitatea industrială globală excedentară și valul de măsuri comerciale protecționiste și continuă să îndemne la cooperare multilaterală pentru găsirea unei soluții la problemele structurale care stau la baza capacității excedentare; salută acțiunea tripartită propusă a Statelor Unite, Japoniei și UE la nivelul OMC;

40.  subliniază importanța unui acord ambițios UE-RPC privind indicațiile geografice (IG) bazat pe cele mai înalte standarde internaționale și salută anunțul comun al UE și al RPC din 2017 privind lista celor 200 de IG chineze și europene a căror protecție va face obiectul negocierilor; consideră, cu toate acestea, având în vedere că negocierile au fost lansate în 2010, că lista constituie un rezultat foarte modest și regretă lipsa de progrese în această privință; solicită o finalizare rapidă a negocierilor și îndeamnă ambele părți să ia în considerare posibilitatea oferită de viitorul summit UE-RPC ca o ocazie bună de a înregistra progrese concrete în acest sens; reiterează necesitatea de a coopera în continuare în domeniul măsurilor sanitare și fitosanitare în scopul reducerii sarcinilor pentru exportatorii din UE;

41.  salută decizia Chinei de a amâna cu un an punerea în aplicare a noilor certificări pentru alimentele și băuturile importate, ceea ce ar reduce semnificativ importurile de alimente din UE; salută, de asemenea, amânarea punerii în aplicare a noilor standarde pentru vehiculele electrice și solicită un dialog substanțial și o coordonare sporită cu privire la astfel de inițiative;

42.  recomandă UE și guvernului chinez să lanseze o inițiativă comună în cadrul G20 pentru a înființa un Forum mondial privind capacitatea excedentară de aluminiu, mandatat să abordeze întregul lanț valoric al industriei de bauxită, alumină și aluminiu, inclusiv prețurile materiilor prime și aspectele legate de mediu;

43.  invită Comisia să monitorizeze activ măsurile Chinei vizând denaturarea comerțului care afectează pozițiile întreprinderilor din UE pe piețele internaționale și să ia măsuri adecvate în cadrul OMC și în alte forumuri, inclusiv prin soluționarea litigiilor;

44.  constată că o nouă lege a Chinei privind investițiile străine este în curs de elaborare; îndeamnă părțile responsabile chineze să urmărească transparența, responsabilitatea, previzibilitatea și securitatea juridică și să țină seama de propunerile și de așteptările din cadrul dialogului actual dintre UE și China cu privire la relația comercială și de investiții;

45.  își exprimă preocupările legate de noua lege privind securitatea cibernetică, care include, printre altele, noi bariere de reglementare pentru întreprinderile străine care vând echipamente și servicii de telecomunicații și de tehnologie a informației (TI); regretă faptul că astfel de măsuri, recent adoptate, împreună cu înființarea de grupuri ale Partidului Comunist Chinez în cadrul întreprinderilor private, inclusiv în întreprinderile străine, ca și măsuri precum legea privind ONG-urile, au imprimat mediului general de afaceri din RPC un caracter mai ostil pentru agenții economici străini și privați;

46.  constată că, în 2016, sistemul bancar al RPC l-a depășit pe cel al zonei euro ca cel mai mare sistem bancar din lume; invită RPC să permită întreprinderilor bancare străine să concureze în condiții echitabile cu instituțiile naționale și să coopereze cu UE în domeniul reglementării financiare; salută decizia RPC de a reduce taxele vamale la 187 de bunuri de consum și eliminarea plafoanelor pentru participarea acționarilor străini în cazul băncilor;

47.  reamintește raportul său din 2015 privind relațiile dintre UE și RPC, în care a solicitat lansarea negocierilor pentru un acord de investiții bilateral cu Taiwanul; subliniază faptul că Comisia a anunțat în mai multe rânduri lansarea negocierilor în materie de investiții cu Hong Kong-ul și cu Taiwanul, dar regretă faptul că, până în prezent, negocierile nu au început; își reiterează sprijinul pentru un acord bilateral de investiții cu Taiwanul și cu Hong Kong-ul; recunoaște faptul că ambii parteneri ar putea, de asemenea, servi drept rampă de lansare către China continentală pentru întreprinderile din UE;

48.  invită Comisia să se coordoneze cu statele membre ale UE și, în consultare cu Parlamentul European, să formuleze o poziție europeană unită și o strategie economică comună față de China; invită toate statele membre să adere în mod consecvent la această strategie;

49.  subliniază posibilele consecințe pentru mediul de afaceri ale sistemului de credite sociale propus și solicită punerea sa în aplicare într-un mod transparent, corect și echitabil;

50.  salută progresul legislativ înregistrat în UE cu privire la Regulamentul (UE) 2017/821 de stabilire a unor obligații de diligență necesară în cadrul lanțului de aprovizionare care revin importatorilor din Uniune de staniu, tantal și tungsten, de minereuri ale acestora și de aur provenind din zone de conflict și din zone cu risc ridicat și legislația similară a Chinei privind minereurile din zone de conflict vizând să asigure că comerțul cu aceste minereuri nu finanțează conflicte armate; subliniază necesitatea de a împiedica prelucrarea minereurilor din zonele de conflict pentru a fabrica telefoanele mobile, automobilele și bijuteriile noastre; invită Comisia și guvernul chinez să instituie o cooperare structurată pentru a sprijini punerea în aplicare a noii legislații și a împiedica în mod eficace topitoriile și rafinăriile din UE, din China și de la nivel mondial să utilizeze minereurile din zonele de conflict, pentru a proteja minerii, inclusiv copiii, de abuzuri și să solicite întreprinderilor din UE și din China să se asigure că importă aceste minereuri și metale numai din surse responsabile;

51.  ia act de faptul că în cadrul celui de-al 19-lea Congres al partidului, care a avut loc în octombrie 2017, și la ultima sa reuniune a CNP, secretarul general și președintele Xi Jinping și-a consolidat poziția de putere, deschizând calea extinderii nelimitate a mandatului său, și a amplificat controlul organelor de partid asupra aparatului de stat și a economiei, inclusiv prin înființarea de celule de partid în cadrul întreprinderilor străine; ia act de faptul că revizuirea corespunzătoare a sistemului politic din RPC este însoțită de o nouă schimbare de politică concentrată în direcția unei politici bazate pe o supraveghere strictă în toate domeniile;

52.  subliniază faptul că înființarea Comisiei Naționale de Supraveghere, cu un statut juridic asimilat instanțelor și procuraturii, este probabil cea mai drastică măsură în direcția unirii funcțiilor de partid și de stat, deoarece aceasta înființează un organism de supraveghere la nivel de stat, care primește ordine de la Comisia Centrală de Inspecție și Disciplină a Partidului (CCDI) și împarte birourile și personalul cu aceasta; își exprimă îngrijorarea cu privire la consecințele personale ample ale acestei extinderi a supravegherii partidului asupra unui mare număr de persoane, deoarece aceasta înseamnă că campania anticorupție poate fi extinsă pentru a-i urmări penal nu numai pe membrii de partid, ci și pe funcționarii publici, de la directorii companiilor de stat la profesorii universitari și directorii școlilor din mediul rural;

53.  observă că, deși sistemul de credite sociale este încă în construcție, există liste negre cu persoanele fizice și juridice care nu se conformează, precum și „liste roșii” cu persoanele fizice și companiile remarcabile, aceste liste constituind elementul central al stadiului actual al punerii în aplicare, în care accentul este pus pe pedepsirea infractorilor de pe listele negre și recompensarea celor aflați pe listele roșii; constată că, la începutul anului 2017, Curtea Supremă din China a arătat că peste șase milioane de cetățeni chinezi au primit interdicție de a călători cu avionul ca urmare a unor delicte sociale; respinge cu fermitate numirea și condamnarea publică a persoanelor aflate pe o listă neagră ca parte integrantă a sistemului de credite sociale; subliniază importanța și necesitatea unui dialog între instituțiile UE și omologii lor chinezi privind toate consecințele grave asupra societății pe care le are actuala planificare centrală și experimentele locale cu sistemul de credite sociale;

54.  își exprimă îngrijorarea față de sistemele de supraveghere în masă a spațiului cibernetic din China și solicită adoptarea unei reglementări privind drepturile la viață privată aplicabile; condamnă represiunea continuă la adresa libertății internetului de către autoritățile chineze, în special libertatea de a accesa site-uri internet străine, și regretă politica de autocenzură adoptată de unele companii occidentale care își desfășoară activitatea în China; reamintește că opt dintre cele mai populare 25 de site-uri din lume sunt blocate în China, inclusiv site-urile internet ale unor mari companii informatice;

55.  remarcă faptul că declarația lui Xi Jinping cu privire la importanța vitală a „stabilității pe termen lung” în regiunea Xinjiang pentru succesul inițiativei „O centură, un drum” (BRI) a condus la intensificarea strategiilor de control de lungă durată, însoțite de o varietate de inovații tehnologice și de o creștere rapidă a cheltuielilor pentru securitatea internă și la utilizarea măsurilor de combatere a terorismului pentru a incrimina oponenții și disidenții prin aplicarea unei definiții extinse a terorismului; este preocupat de punerea în aplicare de către stat a măsurilor care asigură „supravegherea amplă” a regiunii prin instalarea supravegherii electronice „Skynet” a Chinei în zonele urbane importante, instalarea de dispozitive de urmărire GPS în toate autovehiculele, utilizarea cititoarelor de recunoaștere facială la punctele de trecere, în trenuri și la stațiile de carburanți și printr-un efort de recoltare a sângelui de către poliția din Xinjiang pentru extinderea în continuare a bazei de date ADN a Chinei; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la trimiterea a mii de uiguri și de etnici kazahi în „tabere de reeducare” politice pe baza analizei datelor culese prin intermediul unui sistem de „poliție predictivă”, inclusiv a persoanelor care au călătorit în străinătate sau care au fost considerate prea evlavioase; consideră că proclamația lui Xi Jinping, potrivit căreia BRI va „aduce beneficii oamenilor din întreaga lume”, deoarece se va baza pe „spiritul drumului mătăsii” de „pace și cooperare, deschidere și incluziune”, este departe de realitatea cu care se confruntă uigurii și etnicii kazahi în Xinjiang; îndeamnă autoritățile chineze să elibereze persoanele reținute pentru opiniile lor sau pentru practicile și identitățile lor culturale;

56.  subliniază că consolidarea instituțională și financiară a diplomației Chinei reflectă prioritatea ridicată pe care o acordă Xi Jinping politicii externe, ca parte a viziunii sale de a transforma China într-o putere mondială până în 2049; observă că transferul de responsabilitate pentru afaceri externe, efectuat în cursul ultimei sesiuni a NPC, dovedește rolul tot mai mare al politicii externe în procesul decizional al partidului; subliniază faptul că crearea Agenției de stat pentru cooperarea internațională pentru dezvoltare exprimă deosebita importanță pe care stilul de conducere a președintelui Xi o acordă întăririi intereselor sale globale de securitate prin mijloace economice, de exemplu printr-o „mai bună deservire” a BRI; concluzionează, prin urmare, că, în următorii cinci ani, China va fi mai prezentă și mai implicată în străinătate, cu inițiative diplomatice și economice la care UE și statele sale membre trebuie să găsească răspunsuri și strategii comune;

57.  subliniază importanța asigurării păcii și securității în Marea Chinei de Est și de Sud pentru stabilitatea în regiune; subliniază importanța asigurării libertății și a siguranței navigației în regiune pentru multe state din Asia și Europa; constată că structurile terestre finalizate pe parcursul ultimului an atât în Insulele Spratly, cât și în Insulele Paracel din Marea Chinei de Sud includ hangare mari de-a lungul unor piste de aterizare lungi de 3 km, adăposturi fortificate pentru platforme de lansare a rachetelor, spații mari de depozitare subterană, multe clădiri administrative, echipamente militare de bruiere, rețele extinse de înaltă frecvență și radare și senzori cu capacități dincolo de orizont, și că acest lucru indică o fază de consolidare a capabilităților militare și de instituire în continuare a unei supravegheri de mare întindere, în timp ce militarizarea suplimentară a insulelor prin plasarea unor platforme militare tot mai avansate ar putea fi destinată unor eventuale represalii pentru noi acțiuni legale sau unei prezențe extinse a prezenței navale internaționale; solicită Chinei și ASEAN să accelereze consultările cu privire la un cod de conduită pentru soluționarea pașnică a litigiilor și a controverselor în acest domeniu; insistă asupra faptului că această problemă ar trebui soluționată în conformitate cu dreptul internațional, în temeiul Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS); subliniază că UE și statele membre, în calitate de părți contractante la UNCLOS, recunosc hotărârea pronunțată de instanța de arbitraj; își reiterează apelul adresat Chinei de a accepta hotărârea instanței; subliniază că UE ar dori să mențină ordinea internațională bazată pe statul de drept;

58.  își exprimă îngrijorarea cu privire la restrângerea spațiului societății civile, de când Xi Jinping a ajuns la putere în 2012, în special având în vedere Legea privind gestionarea ONG-urilor străine, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017, care mărește povara administrativă și presiunea economică asupra tuturor ONG-urilor străine, inclusiv asupra grupurilor de reflecție și instituțiilor academice, sub controlul strict al unei unități de supraveghere afiliate Ministerului Securității Publice, cu un impact negativ puternic asupra operațiunilor și finanțării lor; se așteaptă ca ONG-urile europene să beneficieze în China de aceleași libertăți pe care le au ONG-urile din China în UE; invită autoritățile chineze să abroge legislația restrictivă, cum ar fi legea privind ONG-urile străine, care nu este în concordanță cu dreptul la libertatea de asociere, de opinie și de exprimare;

59.  insistă asupra faptului că autoritățile chineze trebuie să garanteze faptul că toate persoanele aflate în detenție trebuie tratate în conformitate cu normele internaționale și să aibă acces la consiliere juridică și la tratament medical, în conformitate cu Ansamblul de principii al ONU pentru protejarea tuturor persoanelor supuse unei forme oarecare de detenție sau încarcerare;

60.  încurajează China, cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a semnării Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice, să îl ratifice și să asigure punerea deplină în aplicare a acestuia, inclusiv prin încetarea tuturor practicilor abuzive și prin adaptarea legislației sale după cum este necesar;

61.  condamnă aplicarea pedepsei cu moartea, reamintind că China a executat mai multe persoane decât toate celelalte țări la un loc, iar în 2016, în țară au fost executate aproximativ 2 000 de pedepse cu moartea; îndeamnă China să clarifice amploarea execuțiilor din țară și să asigure transparența judiciară; solicită UE să își intensifice eforturile diplomatice și să solicite respectarea drepturilor omului și abolirea pedepsei cu moartea;

62.  este profund îngrijorat de faptul că dispozițiile principale ale noilor reglementări în materie de religie vor duce la atribuirea anumitor „etichete” tuturor religiilor și asociațiilor etice non-religioase, autorizate sau neautorizate, de către guvernul chinez; subliniază faptul că există numeroase congregații de case de rugăciune („house churches”) în China care refuză, din motive teologice, să se alăture Comitetului Mișcării Patriotice „Three-Self” și Consiliului creștin, recunoscute de partid și de stat; invită guvernul chinez să permită numeroaselor case de rugăciune, care sunt dispuse să se înregistreze, să facă acest lucru în mod direct la Ministerul afacerilor civile, astfel încât drepturile și interesele lor ca organizații sociale să fie protejate;

63.  îndeamnă China să își revizuiască politicile în Tibet; invită China să revizuiască și să modifice legile, reglementările și măsurile adoptate în ultimii ani și care limitează drastic exercitarea drepturilor civile și politice ale tibetanilor, inclusiv libertatea lor de exprimare și libertatea lor religioasă; îndeamnă conducerea chineză să urmeze politici de dezvoltare și de mediu care să respecte drepturile economice, sociale și culturale ale tibetanilor și care să implice populația locală, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU; invită guvernul chinez să ancheteze cazurile actuale de dispariții forțate, tortură și maltratare a tibetanilor și să respecte drepturile lor la libertatea de asociere, la libertatea de întrunire pașnică, la libertatea de religie și de convingere, în conformitate cu standardele internaționale în domeniul drepturilor omului; subliniază că degradarea drepturilor omului în Tibet trebuie abordată sistematic la fiecare summit UE-China; solicită reluarea unui dialog constructiv și pașnic între guvernul chinez și reprezentanții poporului tibetan; îndeamnă China să acorde diplomaților, ziariștilor și cetățenilor UE acces nerestricționat în Tibet în reciprocitate cu accesul gratuit și liber la întreg teritoriul statelor membre ale UE de care beneficiază turiștii chinezi; solicită autorităților chineze să le permită tibetanilor din Tibet să călătorească liber și să le respecte dreptul la libera circulație; îndeamnă autoritățile chineze să permită accesul în Tibet al observatorilor independenți, inclusiv accesul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru drepturile omului; îndeamnă instituțiile UE să ia serios în considerare problema accesului în Tibet în discuțiile privind acordul de facilitare a eliberării vizelor dintre UE și China;

64.  remarcă faptul că raportul anual privind Regiunea Administrativă Specială Hong Kong (RAS) din 2017 al Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și Comisiei Europene concluzionează că, în pofida unor probleme, în general principiul „o țară, două sisteme” a funcționat bine, că principiul statului de drept este aplicat, iar libertatea de exprimare și libertatea de informare sunt, în general, respectate, dar că în același raport se exprimă îngrijorarea cu privire la eroziunea treptată a principiului „o țară, două sisteme”, care generează întrebări legitime privind punerea sa în aplicare și gradul ridicat de autonomie al Hong Kong-ului pe termen lung; subliniază că raportul anual arată că două tendințe negative în ceea ce privește libertatea de exprimare și libertatea de informare au devenit mai pronunțate, și anume autocenzura în furnizarea de informații cu privire la evoluția politicilor interne și externe ale Chinei și presiunea asupra jurnaliștilor; sprijină pe deplin încurajarea UE față de RAS Hong Kong și autoritățile guvernamentale centrale de a relua reforma electorală în conformitate cu Legea fundamentală, pentru a ajunge la un acord privind un sistem electoral democratic, echitabil, deschis și transparent; subliniază că populația din Hong Kong are dreptul legitim să continue să se bazeze pe o justiție de încredere, pe prevalența statului de drept și niveluri scăzute de corupție, pe transparență, pe drepturile omului, pe libertatea de opinie și pe standarde înalte de sănătate publică și siguranță; subliniază că respectarea pe deplin a autonomiei Hong Kong-ului ar putea oferi un model pentru procesul de reforme politice democratice profunde în China și pentru liberalizarea treptată și deschiderea societății chineze;

65.  invită UE și statele sale membre să facă tot posibilul să îndemne China să se abțină de la alte provocări militare față de Taiwan și de la a periclita pacea și stabilitatea în strâmtoarea Taiwan; subliniază că toate diferendele dintre China și Taiwan ar trebui soluționate prin mijloace pașnice, în conformitate cu dreptul internațional; își exprimă îngrijorarea cu privire la decizia unilaterală a Chinei de a începe să utilizeze noi rute de zbor deasupra Strâmtorii Taiwan; încurajează reluarea dialogului oficial dintre Beijing și Taipei; își reafirmă sprijinul pentru participarea semnificativă a Taiwanului la organizații internaționale, precum Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI), unde excluderea permanentă a Taiwanului nu este în conformitate cu interesele UE;

66.  reamintește că, în calitate de cel mai mare partener comercial al Coreei de Nord și de principală sursă de alimente și energie a acesteia, China continuă să joace un rol esențial, alături de comunitatea internațională, în abordarea provocărilor Coreei de Nord, care reprezintă amenințări la nivel mondial; salută, prin urmare, tendința recentă a Chinei de a respecta unele dintre sancțiunile internaționale împotriva Phenianului, inclusiv suspendarea importurilor de cărbune din Coreea de Nord și restrângerea activităților financiare ale persoanelor fizice și ale întreprinderilor din Coreea de Nord, precum și restricțiile comerciale în domeniul produselor textile și al fructelor de mare; salută eforturile depuse de Beijing pentru stabilirea dialogului cu Phenianul; îndeamnă UE să exprime o poziție unitară față de China pentru a juca un rol constructiv în sprijinirea viitorului summit la nivel înalt inter-coreean și a summitului la nivel înalt Coreea de Nord-SUA, pentru a contribui activ la denuclearizarea verificabilă a Coreei de Nord și la stabilirea unei păci permanente în Peninsula Coreeană;

67.  felicită China pentru alinierea la sancțiunile impuse Coreei de Nord; invită China să contribuie constructiv la soluționarea situației din Peninsula Coreeană și să continue să aplice sancțiuni Coreei de Nord până când aceasta va face progrese semnificative în ceea ce privește renunțarea la armele nucleare, schimbarea de atitudine față de Coreea de Sud și Japonia și până când va începe să susțină drepturile omului;

68.  subliniază importanța eforturilor Chinei de a se ajunge la pace, securitate și stabilitate în Peninsula Coreeană;

69.  salută contribuția Chinei la operațiunile de menținere a păcii ale Organizației Națiunilor Unite și ale Uniunii Africane; remarcă faptul că UE dorește să își consolideze relația cu China în ceea ce privește politica externă și problemele de securitate, încurajând China să își mobilizeze resursele diplomatice și de altă natură pentru a sprijini securitatea internațională și pentru a contribui la pacea și securitatea din vecinătatea UE în baza dreptului internațional; remarcă faptul că cooperarea cu China în domeniul controlului exporturilor, al dezarmării, dar și în ceea ce privește chestiunile de neproliferare și de denuclearizare a Peninsulei Coreene este esențială pentru asigurarea stabilității în regiunea Asiei de Est;

70.  salută obiectivul Chinei de a se dezvolta într-o economie durabilă; subliniază faptul că UE poate sprijini programul de reformă economică al Chinei prin know-how-ul său; subliniază faptul că China este un partener esențial al UE în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice și provocările globale legate de mediu; își propune să colaboreze cu China pentru a accelera punerea în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice;

71.  salută reformele întreprinse de China, de la lansarea strategiei sale „civilizația ecologică”; consideră că statutul special acordat în instanță ONG-urilor de mediu, auditurile de impact asupra mediului ale activității funcționarilor și nivelul ridicat de investiții în electromobilitate și energia curată constituie reforme în direcția cea bună;

72.  salută planul de acțiune din 2016 al Chinei având ca obiectiv combaterea rezistenței la antimicrobiene; subliniază importanța cooperării între China, care reprezintă jumătate din consumul mondial anual de medicamente antimicrobiene, și UE în combaterea acestei amenințări la scară mondială; insistă asupra faptului că dispozițiile referitoare la calitatea vieții animalelor ar trebui incluse în acordurile comerciale bilaterale dintre UE și China;

73.  ia act de decizia Chinei de a interzice importurile de deșeuri solide, fapt care evidențiază importanța procesului de concepere, producere, reparare, reutilizare și reciclare a produselor, cu un accent specific pe producerea și utilizarea plasticului; reamintește recenta încercare a Chinei de a interzice exporturile de pământuri rare și solicită Comisiei să țină seama de interdependența economiilor globale atunci când acordă un nivel de prioritate politicilor UE;

74.  consideră că ar exista posibilitate, interes și necesitate pentru colaborarea dintre UE și ASEAN pentru a elabora o strategie privind economia circulară; consideră că China poate juca un rol-cheie în promovarea acestei inițiative în cadrul ASEAN;

75.  consideră că China și Uniunea Europeană vor beneficia de promovarea sustenabilității în economiile lor și de dezvoltarea unei bioeconomii sustenabile și circulare multisectoriale;

76.  salută acordul vizând creșterea cooperării în materie de cercetare și inovare cu privire la inițiativele emblematice, cum ar fi produsele alimentare, agricultura și biotehnologiile, mediul și urbanizarea sustenabilă, transportul de suprafață, un sector al aviației mai sigur și mai ecologic și biotehnologiile pentru mediu și sănătatea umană, pentru care s-a găsit un acord în cadrul celui de-al treilea Dialog UE-China privind cooperarea în domeniul inovării desfășurat în iunie 2017, și foaia de parcurs corespunzătoare pentru cooperarea UE-China în domeniul științei și tehnologiei începând din octombrie 2017; invită UE și China să continue aceste eforturi și să pună în practică rezultatele proiectelor de cercetare și dezvoltare;

77.  subliniază faptul că UE și China sunt puternic dependente de combustibilii fosili și reprezintă, împreună, aproximativ o treime din consumul total la nivel mondial, fapt care plasează China în vârful clasamentului întocmit de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în ceea ce privește poluarea atmosferică; subliniază faptul că intensificarea schimburilor comerciale în domeniul produselor bioeconomiei fabricate din materiale regenerabile poate contribui la reducerea dependenței de combustibilii fosili a economiilor Chinei și Uniunii Europene; invită UE și China să își aprofundeze relațiile în alte domenii de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de seră, cum ar fi electromobilitatea, energia din surse regenerabile și eficiența energetică, să continue să extindă foaia de parcurs UE-China privind cooperarea în domeniul energiei dincolo de 2020 și să intensifice eforturile comune privind dezvoltarea de instrumente pentru finanțarea ecologică, în special finanțarea în domeniul climei; invită China și UE să analizeze și să se angajeze în planificarea și dezvoltarea liniilor transfrontaliere de transmisie a energiei electrice utilizând tehnologia de înaltă tensiune în curent continuu pentru a face sursele regenerabile de energie mai accesibile;

78.  încurajează UE și China să își continue parteneriatul privind urbanizarea sustenabilă, inclusiv în domenii precum transportul nepoluant, îmbunătățirea calității aerului, economia circulară și proiectarea ecologică; subliniază că este nevoie de măsuri suplimentare de protecție a mediului, având în vedere faptul că peste 90 % din orașe nu respectă standardul național pentru poluarea aerului de 2,5 PM și că, în China, bolile legate de poluarea atmosferică provoacă anual moartea a peste un milion de persoane;

79.  subliniază interesul reciproc al UE și Chinei în a promova dezvoltarea cu emisii scăzute de dioxid de carbon și a aborda emisiile de gaze cu efect de seră (GES) în cadrul unor piețe de energie transparente, publice și bine reglementate; crede în valoarea parteneriatelor strategice UE-China ca parteneriate necesare pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris și pentru combaterea eficientă a schimbărilor climatice; invită UE și China să se folosească de importanța lor politică pentru a promova punerea în aplicare a Acordului de la Paris, precum și a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), și solicită o abordare bazată pe cooperare la Conferința părților la CCONUSC, precum și la Forumul politic la nivel înalt al ONU; invită ambele părți să adopte prezenta declarație comună privind combaterea schimbărilor climatice pentru a-și demonstra angajamentul comun față de punerea fermă în aplicare a Acordului de la Paris și participarea lor activă în cadrul Dialogului Talanoa 2018, precum și la COP 24; încurajează ambele părți să joace un rol responsabil în negocierile internaționale, prin contribuția la obiectivul de limitare a încălzirii globale prin intermediul propriilor politici interne privind clima, precum și prin contribuțiile financiare pentru atingerea obiectivului de a acorda 100 de miliarde USD anual, până în 2020, pentru atenuare și adaptare;

80.  salută lansarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii la nivel național în China, în decembrie 2017; ia act de cooperarea încununată de succes dintre China și UE din timpul etapei de pregătire, care a permis lansarea; recunoaște voința exprimată de conducerea chineză de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și așteaptă cu interes rezultatele activităților de monitorizare, raportare și verificare aflate în curs de desfășurare, esențiale pentru buna funcționare a sistemului; subliniază importanța acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice la nivelul întregii economii și salută intenția de a extinde sfera de acoperire pentru a include sectoarele industriale și a îmbunătăți mecanismele comerciale din sistem; solicită UE și Chinei să își continue parteneriatul în cadrul proiectului de cooperare pentru dezvoltarea pieței dioxidului de carbon a Chinei pentru ca acesta să devină un instrument eficient care să creeze stimulente semnificative pentru reducerea emisiilor și alinierea și pe mai departe a acesteia la sistemul UE de comercializare a emisiilor; invită ambele părți să promoveze în continuare mecanismele de stabilire a prețului carbonului în alte țări și regiuni utilizând propria experiență și cunoștințele de specialitate și efectuând schimburi de bune practici, precum și implicându-se în eforturile de întărire a cooperării existente între piețele carbonului, pentru a crea condiții de concurență echitabile la nivel mondial;

81.  speră ca China să separe creșterea economică de degradarea ecologică prin integrarea protecției biodiversității în strategiile globale actuale, facilitând realizarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) și prin implementarea în mod eficace a interdicției comerțului cu fildeș; recunoaște activitatea desfășurată de către Mecanismul de coordonare bilaterală UE-China (BCM) privind asigurarea aplicării legislației și guvernarea în domeniul forestier (FLEG) în vederea combaterii exploatării forestiere ilegale la nivel mondial; îndeamnă totuși China să investigheze cu privire la volumul semnificativ al comerțului clandestin cu lemn dintre statele semnatare ale Acordului de parteneriat voluntar FLEGT și China;

82.  recomandă adoptarea unor orientări de politică chineză obligatorii privind investițiile responsabile în silvicultură efectuate în străinătate pe care să le aplice în comun cu țările furnizoare, implicând întreprinderile chineze în combaterea comerțului cu lemn recoltat ilegal;

83.  salută faptul că UE și China au semnat un memorandum de înțelegere cu privire la politicile privind apa, cu scopul de a consolida dialogul privind dezvoltarea și asigurarea respectării legislației referitoare la protecția apei; sprijină cu fermitate Declarația de la Turku din septembrie 2017, semnată de UE și China, care a subliniat faptul că o bună administrare a apei ar trebui să acorde prioritate ecologiei și dezvoltării ecologice, să plaseze conservarea apei într-o poziție vizibilă și să refacă ecosistemul acvatic; subliniază faptul că memorandumul de înțelegere (MoU) privind instituirea dialogului China-UE referitor la politica în domeniul apei nu numai că reprezintă un câștig pentru conținutul parteneriatului strategic China-UE, dar precizează și direcția, domeniul de aplicare, metodologia și mecanismul financiar pentru cooperare;

84.  recunoaște rolul esențial pe care îl joacă proiectul de cooperare dintre organizațiile europene și chineze finanțat de Comisie, pus în aplicare în perioada 2014-2017 sub egida Instrumentului pentru cooperarea în materie de securitate nucleară (ICSN), în evaluarea normelor și modalităților de gestionare a situațiilor de urgență radiologică și nucleară în China și în consolidarea capacităților Institutului chinez de cercetare în domeniul tehnologiei energiei nucleare în ceea ce privește elaborarea de orientări privind gestionarea accidentelor grave;

85.  încurajează investitorii chinezi și europeni să adopte standarde globale mai bune de responsabilitate socială și de mediu și să îmbunătățească standardele de siguranță din industriile lor extractive din întreaga lume; reiterează că, în ceea ce privește negocierile privind un acord cuprinzător privind investițiile (CAI) cu China, Uniunea Europeană trebuie să acorde sprijin inițiativelor de dezvoltare sustenabilă prin încurajarea investițiilor responsabile și prin promovarea standardelor de mediu și de muncă fundamentale; solicită autorităților chineze și europene să instituie stimulente care să încurajeze întreprinderile miniere chineze și europene să își desfășoare activitățile în țări în curs de dezvoltare în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului și care să încurajeze investițiile în consolidarea capacităților pentru transferul de cunoștințe, de tehnologie și angajarea de forță de muncă locală;

86.  salută anunțul făcut de China în cadrul reuniunii „One Planet Summit” din decembrie 2017 de a face mai transparent impactul asupra mediului al societăților din China și al investițiilor chineze în străinătate; este preocupat de faptul că proiectele de infrastructură precum inițiativa chineză BRI a Chinei ar putea avea un impact negativ asupra mediului și climei și ar putea duce la o utilizare sporită a combustibililor fosili în alte țări implicate sau afectate de dezvoltarea infrastructurii; invită instituțiile UE și statele membre să realizeze evaluări de impact asupra mediului și să includă clauze de sustenabilitate în orice proiect de cooperare în cadrul BRI; insistă asupra creării unui comitet mixt, compus din reprezentanți ai țărilor implicate și ai părților terțe, care să supravegheze impactul asupra mediului și asupra climei; salută inițiativa Comisiei și a SEAE de a elabora o strategie de conectivitate UE-Asia în prima jumătate a anului 2018; insistă asupra faptului că această strategie ar trebui să cuprindă angajamente ferme în direcția sustenabilității, protecției mediului și combaterii schimbărilor climatice;

87.  salută progresul înregistrat de China în îmbunătățirea standardelor de siguranță alimentară, aspecte fundamentale pentru protejarea consumatorilor chinezi și prevenirea fraudelor din sectorul alimentar; subliniază că îmbunătățirea capacitării consumatorilor constituie un pas important în dezvoltarea unei culturi a consumatorului în China;

88.  încurajează serviciile chineze și europene de poliție și organele judiciare să întreprindă acțiuni comune pentru a controla exporturile de droguri ilegale și să facă schimb de informații cu privire la traficul de droguri pentru a identifica persoane și rețele infracționale; ia act de faptul că, în conformitate cu studiul intitulat „Raportul european 2017 privind drogurile: tendințe și evoluții” publicat de Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT), o mare parte din oferta de noi substanțe psihoactive din Europa este originară din China, noi substanțe chimice fiind produse în vrac de către companiile farmaceutice din China, de unde acestea sunt transportate în Europa, unde sunt transformate în produse, ambalate și vândute;

89.  recunoaște că, din cauza secetei și a altor catastrofe naturale, grupuri de populație au fost nevoite să se strămute și că, drept răspuns, autoritățile chineze au planificat mai multe proiecte de strămutare pe scară largă; este preocupat cu privire la relatările din regiunea Ningxia care indică numeroase probleme legate de noile orașe și represaliile la care au fost supuse persoanele care au refuzat să se mute; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că apărătorii mediului sunt deținuți, urmăriți în justiție și condamnați și că ONG-urile de mediu înregistrate la nivel național se confruntă cu un control crescând din partea autorităților de supraveghere chineze;

90.  solicită Chinei să își intensifice în continuare eforturile de a asigura respectarea legii pentru a pune capăt pescuitului ilegal, având în vedere că vasele de pescuit chineze continuă să pescuiască ilegal în ape străine, inclusiv în Marea de Vest a Coreei, în Marea Chinei de Est, în Marea Chinei de Sud, în Oceanul Indian și chiar și în America de Sud;

91.  solicită exportatorilor chinezi și importatorilor europeni să reducă reziduurile toxice din hainele produse în China prin elaborarea unor reglementări adecvate de gestionare a produselor chimice și prin eliminarea treptată a utilizării plumbului, a etoxilaților de nonilfenol (NPE), a ftalaților, a substanțelor chimice perfluorurate (PFC), a formaldehidei și a altor produse toxice detectate în componența produselor textile.

92.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Serviciului European de Acțiune Externă, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, statelor în curs de aderare și statelor candidate, guvernului Republicii Populare Chineze, Congresului Național al Poporului Chinez, guvernului taiwanez și Adunării legislative taiwaneze (Yuan).

(1)

JO L 250, 19.9.1985, p. 2.

(2)

JO L 6, 11.1.2000, p. 40.

(3)

https://www.iom.int/migration-and-climate-change

(4)

JO C 239 E, 20.8.2013, p. 1.

(5)

JO C 264 E, 13.9.2013, p. 33.

(6)

JO C 36, 29.1.2016, p. 123.

(7)

JO C 93, 24.3.2017, p. 93.

(8)

JO C 443, 22.12.2017, p. 83.

(9)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0024.

(10)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0493.

(11)

JO C 305 E, 14.12.2006, p. 219.

(12)

JO C 67 E, 18.3.2010, p. 132.

(13)

JO C 36, 29.1.2016, p. 126.

(14)

JO C 181, 19.5.2016, p. 45.

(15)

JO C 181, 19.5.2016, p. 52.

(16)

JO C 399, 24.11.2017, p. 92.

(17)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0495.

(18)

JO C 131 E, 8.5.2013, p. 121.

(19)

JO C 332 E, 15.11.2013, p. 69.

(20)

JO C 468, 15.12.2016, p. 208.

(21)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0505.

(22)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0089.

(23)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0308.

(24)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0014.

(25)

JO C 288 E, 25.11.2006, p. 59.

(26)

Y. Zhen, J. Pan, X. Zhang, ‘Relocation as a policy response to climate change vulnerability in Northern China’ („Strămutarea ca răspuns politic la vulnerabilitățile create de schimbările climatice”), ISSC și UNESCO 2013, World Social Science Report 2013, Changing Global Environments, p. 234-241.


AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional (29.5.2018)

destinat Comisiei pentru afaceri externe

referitor la stadiul actual al relațiilor UE-China

(2017/2274(INI))

Raportor pentru aviz: Iuliu Winkler

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru afaceri externe, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  observă că Republica Populară Chineză, denumită în continuare RPC, este al doilea partener comercial al UE ca importanță, aceasta din urmă fiind cel mai important partener comercial al RPC; subliniază creșterea constantă a volumului schimburilor comerciale între cele două, dar consideră că balanța comercială în comerțul cu bunuri înclină în favoarea RPC; solicită o abordare bazată pe cooperare și o atitudine constructivă pentru a soluționa în mod eficace problemele și să valorifice importantul potențial al comerțului UE-RPC; invită Comisia să își intensifice cooperarea și dialogul cu RPC;

2.  ia act de constatările unor anchete recente potrivit cărora, începând din 2008, China a achiziționat active în Europa în valoare de 318 miliarde USD; remarcă faptul că această cifră nu include mai multe fuziuni, investiții și întreprinderi comune;

3.  ia act de faptul că RPC este un important actor comercial la nivel mondial și că, în principiu, piața vastă a țării ar putea reprezenta, îndeosebi în actualul context comercial mondial, o bună oportunitate pentru UE și întreprinderile europene; reamintește că întreprinderile din China, inclusiv întreprinderile deținute de stat, beneficiază de piețele larg deschise ale UE; recunoaște rezultatele remarcabile obținute de RPC în scoaterea a sute de milioane de cetățeni din sărăcie în ultimele patru decenii;

4.  ia act de faptul că investițiile directe (ISD) ale UE în RPC au scăzut în mod constant din 2012, în special în sectorul manufacturier tradițional, în paralel cu o creștere a investițiilor în serviciile de înaltă tehnologie, utilitățile și serviciile agricole și de construcții, în timp ce investițiile RPC în UE au crescut în mod exponențial în ultimii ani; recunoaște că, din 2016, RPC a devenit un investitor net în UE; ia act de faptul că, în 2017, 68% din investițiile Chinei în Europa proveneau de la întreprinderi deținute de stat; este preocupat de achizițiile orchestrate de stat care ar putea afecta interesele strategice, obiectivele de securitate publică, competitivitatea și ocuparea forței de muncă din UE;

5.  salută propunerea Comisiei privind un mecanism de examinare a ISD în domeniile securității și ordinii publice, care reprezintă unul din eforturile UE de a se adapta la un mediu mondial în schimbare, fără a viza în mod specific pe unul dintre partenerii comerciali internaționali ai UE; atrage atenția asupra faptului că mecanismul nu ar trebui să ducă la un protecționism mascat; solicită, cu toate acestea, adoptarea rapidă a acestuia;

6.  salută angajamentele luate de președintele Xi Jinping de a deschide și mai mult piața chineză pentru investitorii străini și a îmbunătăți mediul de investiții, de a finaliza revizuirea listei negre a investițiilor străine, a ridica restricțiile aplicate întreprinderilor europene, de a întări protecția drepturilor de proprietate intelectuală, precum și de a crea condiții de concurență echitabile care să facă piața RPC mai transparentă și mai bine reglementată; solicită respectarea acestor angajamente;

7.  reiterează că este important să se pună capăt tuturor practicilor discriminatorii împotriva investitorilor străini; reamintește, în acest sens, că aceste reforme vor fi benefice atât întreprinderilor chineze, cât și celor europene, îndeosebi microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii (MIMM);

8.  solicită Comisiei să promoveze noul Regulament general al Uniunii privind protecția datelor, ca standard de bază în relațiile sale comerciale cu China; subliniază necesitatea unui dialog sistematic cu China și cu alți parteneri din cadrul OMC privind cerințele de reglementare referitoare la digitalizarea economiilor noastre și la impactul multidimensional al acesteia asupra: schimburilor comerciale, lanțurilor de producție, serviciilor digitale transfrontaliere, imprimării 3D, modelelor de consum, plăților, impozitelor, protecției datelor cu caracter personal, chestiunilor legate de drepturile de proprietate, furnizării și protejării serviciilor audiovizuale, mass-mediei și contactelor interpersonale;

9.  invită RPC să accelereze procesul aderării la Acordul privind achizițiile publice al OMC și să depună o ofertă de aderare pentru a le da întreprinderilor europene acces la piața sa pe o bază egală cu accesul de care întreprinderile chineze se bucură deja în UE; regretă faptul că piața achizițiilor publice chineze rămâne în mare măsură închisă pentru furnizorii străini, întreprinderile europene suferind de pe urma discriminării și a lipsei accesului la piața chineză; solicită RPC să permită accesul nediscriminatoriu pentru întreprinderile și lucrătorii din UE la achizițiile publice; invită Consiliul să adopte cu rapiditate Instrumentul pentru achiziții publice internaționale; invită Comisia să fie vigilentă față de contractele atribuite unor întreprinderi străine suspectate de practici de dumping și să ia măsuri, dacă este cazul;

10.  solicită o cooperare coordonată cu RPC cu privire la inițiativa „O centură, un drum”, pe baza reciprocității, a dezvoltării sustenabile și a bunei guvernări, precum și pe baza unor reglementări deschise și transparente, în special cu privire la achizițiile publice; regretă, în acest sens, faptul că memorandumul de înțelegere semnat de Fondul european de investiții și Fondul „Drumul mătăsii” (Silk Road Fund – SRF) al RPC, și cel semnat de Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Asiatică de Dezvoltare, Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Noua Bancă de Dezvoltare și Banca Mondială nu au îmbunătățit încă mediul de afaceri pentru întreprinderile europene și lucrătorii europeni; regretă absența unor evaluări ale impactului sustenabile și profesioniste în diferite proiecte legate de „O centură, un drum” și subliniază importanța investițiilor de calitate, în special în ceea ce privește efectele pozitive asupra ocupării forței de muncă, a drepturilor de muncă, a producției ecologice, precum și pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice, în concordanță cu guvernarea multilaterală și standardele internaționale;

11.  sprijină negocierile în curs privind un acord de investiții cuprinzător UE-RPC, lansate în 2013, și invită RPC să se implice mai mult în acest proces; invită părțile să își reînnoiască eforturile pentru a progresa în negocierile destinate atingerii unor condiții de concurență echitabile autentice pentru întreprinderile și lucrătorii europeni, precum și să asigure reciprocitatea în privința accesului la piață, și să se străduiască să introducă dispoziții specifice cu privire la IMM-uri și la achizițiile publice; invită ambele părți, în plus, să profite de ocazia oferită de acordul de investiții pentru a își intensifica cooperarea în domeniul protecției mediului și a drepturilor lucrătorilor și să includ în text un capitol privind dezvoltarea sustenabilă;

12.  reamintește că întreprinderile din UE se confruntă cu un număr tot mai ridicat de măsuri de restricționare a accesului pe piața RPC din cauza obligațiilor privind întreprinderile comune din mai multe sectoare industriale și a unor noi cerințe tehnice, incluzând localizarea forțată a datelor și dezvăluirea codului sursei, și norme de reglementare discriminatorii pentru operatorii economici străini; salută, în acest sens, Comunicarea privind mai multe măsuri de promovare a deschiderii în continuare și a utilizării active a investițiilor străine, emisă de Consiliul de stat al RPC în 2017, dar regretă absența unui calendar pentru atingerea obiectivelor sale; invită, prin urmare, autoritățile chineze să concretizeze cu rapiditate aceste angajamente;

13.  invită UE și statele sale membre, precum și China, să își intensifice cooperarea în vederea construirii unor economii circulare, întrucât această nevoie urgentă a devenit și mai vizibilă în urma deciziei legitime a Chinei de a interzice importurile de deșeuri din plastic din Europa; invită cei doi parteneri să își intensifice cooperarea economică și tehnologică pentru a împiedica lanțurile de producție globale, schimburile comerciale și transporturile, precum și serviciile de turism să cauzeze un nivel inacceptabil de poluare cu materiale plastice în oceanele noastre;

14.  invită RPC să joace un rol responsabil pe scena mondială, în deplină cunoștință a responsabilităților care decurg din prezența și activitățile sale economice în țări terțe și pe piețele internaționale inclusiv oferind sprijinul său activ sistemului comercial multilateral bazat pe reglementări și OMC; consideră că, în actualul context de lanțuri valorice mondiale, creșterea tensiunilor comerciale internaționale ar trebui soluționată prin negocieri, reiterând în același timp necesitatea de a urmări soluții multilaterale; solicită, în acest sens, îndeplinirea obligațiilor cuprinse în protocolul de aderare a RPC la OMC și protejarea mecanismelor sale operaționale; subliniază obligațiile de notificare și de transparență care decurg din acordurile OMC în ceea ce privește subvențiile și își exprimă îngrijorarea cu privire la practicile actuale de subvenționare directă sau indirectă a întreprinderilor chineze; solicită coordonarea cu principalii parteneri comerciali ai UE cu privire la eforturile și acțiunile comune pentru a aborda și elimina denaturările pieței cauzate de stat care afectează comerțul mondial;

15.  regretă faptul că, în pofida finalizării procedurii privind reforma metodologiei europene de calcul pentru taxele antidumping, RPC încă nu și-a retras recursul la adresa UE înaintat la organul de apel al OMC;

16.  își exprimă preocuparea cu privire la escaladarea măsurilor privind tarifele, adoptate de China și de Statele Unite;

17.  își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul de restricții cu care continuă să se confrunte întreprinderile europene în China, îndeosebi MIMM, printre care Catalogul investițiilor străine din 2017 și Lista neagră privind zona de liber schimb din 2017, precum și în sectoarele vizate de planul „Made in China 2025”; solicită reducerea rapidă a acestor restricții pentru a fructifica la maximum potențialul cooperării și al sinergiilor dintre sistemele Industria 4.0 din Europa și strategia „Made in China 2025”, în vederea restructurării sectoarelor noastre de producție în direcția unei producții inteligente, inclusiv a cooperării în dezvoltarea și definirea standardelor industriale respective în forumurile multilaterale; reamintește importanța reducerii subvențiilor guvernamentale în RPC;

18.  invită China să înceteze practica care condiționează din ce în ce mai mult accesul la piață de transferurile de tehnologie, după cum afirmă Camera de Comerț a UE în China într-un document de poziție din 2017;

19.  solicită reluarea negocierilor cu privire la Acordul privind bunurile de mediu (EGA), pe baza cooperării fructuoase dintre UE și RPC în combaterea schimbărilor climatice, precum și a angajamentului comun solid privind punerea în aplicare a Acordului de la Paris; subliniază potențialul comercial al cooperării tehnologice privind tehnologiile nepoluante;

20.  ia act cu îngrijorare de concluziile raportului Comisiei privind protecția și asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în țări terțe, care identifică RPC ca principal motiv de preocupare; reiterează nevoia de a asigura protecția economiei europene bazate pe cunoaștere; solicită RPC să combată utilizarea ilicită a licențelor europene de către societățile din China;

21.  invită Comisia să asigure prezența Uniunii Europene la Târgul China International Import Expo, organizat la Shanghai în noiembrie 2018, precum și să ofere în special IMM-urilor posibilitatea de a își prezenta activitatea; invită Comisia să informeze camerele de comerț, îndeosebi cele din statele membre care sunt, în prezent, mai puțin implicate în schimburi comerciale cu China, în vederea promovării acestei oportunități;

22.  își exprimă îngrijorarea cu privire la măsurile de stat ale RPC care generează denaturarea comerțului, cauzând inclusiv capacitate industrială excedentară în sectoare ale materiilor prime, cum ar fi sectoarele oțelului și al aluminiului; reamintește angajamentele asumate cu ocazia primei reuniuni ministeriale a Forumului mondial privind capacitatea siderurgică excedentară, din 2017, de a se abține de la furnizarea de subvenții care distorsionează piața, dar regretă faptul că delegația chineză nu a reușit să ofere date privind capacitatea; invită RPC să își îndeplinească angajamentul de a identifica și a dezvălui date privind subvențiile și măsurile sale de sprijin acordate sectoarelor oțelului și aluminiului până în iunie 2018; recunoaște legătura dintre capacitatea industrială globală excedentară și valul de măsuri comerciale protecționiste și continuă să îndemne la cooperare multilaterală pentru a se găsi o soluție la problemele structurale care stau la baza capacității excedentare; salută acțiunea tripartită propusă a Statelor Unite, Japoniei și UE la nivelul OMC;

23.  subliniază importanța unui acord ambițios UE-RPC privind indicațiile geografice (IG) bazat pe cele mai înalte standarde internaționale și salută anunțul comun al UE și al RPC din 2017 privind lista celor 200 de IG chineze și europene a căror protecție va face obiectul negocierilor; cu toate acestea, având în vedere că negocierile au fost lansate în 2010, consideră că lista constituie un rezultat foarte modest și regretă lipsa de progrese în această privință; solicită o finalizare rapidă a negocierilor și îndeamnă ambele părți să ia în considerare posibilitatea oferită de viitorul summit UE-RPC ca o ocazie bună de a înregistra progrese concrete în acest sens; reiterează necesitatea de a coopera în continuare în domeniul măsurilor sanitare și fitosanitare în scopul reducerii sarcinilor pentru exportatorii din UE;

24.  salută decizia Chinei de a amâna cu un an punerea în aplicare a noilor certificări pentru alimentele și băuturile importate, ceea ce ar reduce semnificativ importurile de alimente din UE; salută, de asemenea, amânarea punerii în aplicare a noilor standarde pentru vehiculele electrice și solicită un dialog substanțial și o coordonare sporită cu privire la astfel de inițiative;

25.  recomandă Uniunii și guvernului chinez să lanseze o inițiativă comună în cadrul G20 pentru a înființa un Forum mondial privind capacitatea excedentară de aluminiu, mandatat să abordeze întregul lanț valoric al industriei de bauxită, alumină și aluminiu, inclusiv prețurile materiilor prime și aspectele legate de mediu;

26.  invită Comisia să monitorizeze activ măsurile Chinei vizând denaturarea comerțului care afectează pozițiile întreprinderilor din UE pe piețele internaționale și să ia măsuri adecvate în cadrul OMC și în alte forumuri, inclusiv prin soluționarea litigiilor;

27.  constată că o nouă lege a Chinei privind investițiile străine este în curs de elaborare; îndeamnă părțile responsabile chineze să urmărească transparența, responsabilitatea, previzibilitatea și securitatea juridică și să țină seama de propunerile și de așteptările din cadrul dialogului actual dintre UE și China cu privire la relația comercială și de investiții;

28.  își exprimă preocupările legate de noua lege privind securitatea cibernetică, care include, printre altele, noi bariere de reglementare pentru întreprinderile străine care vând echipamente și servicii de telecomunicații și de tehnologie a informației (TI); regretă faptul că astfel de măsuri, recent adoptate, împreună cu înființarea de grupuri ale Partidului Comunist Chinez în cadrul întreprinderilor private, inclusiv în întreprinderile străine, ca și măsuri precum legea privind ONG-urile, au imprimat mediului general de afaceri din RPC un caracter mai ostil pentru agenții economici străini și privați;

29.  constată că, în 2016, sistemul bancar al RPC a depășit zona euro ca cel mai mare sistem bancar din lume; invită RPC să permită întreprinderilor bancare străine să concureze în condiții de concurență echitabile cu instituțiile naționale și să coopereze cu UE în domeniul reglementării financiare; salută decizia RPC de a reduce taxele vamale la 187 de bunuri de consum și eliminarea plafoanelor pentru participarea acționarilor străini în cazul băncilor;

30.  reamintește raportul său din 2015 privind relațiile dintre UE și RPC, în care a solicitat lansarea negocierilor pentru un acord de investiții bilateral cu Taiwanul; subliniază faptul că Comisia a anunțat în mai multe rânduri lansarea negocierilor în materie de investiții cu Hong Kong-ul și cu Taiwanul, dar regretă faptul că, până în prezent, negocierile nu au început; reiterează sprijinul său pentru un acord bilateral de investiții cu Taiwanul și cu Hong Kong-ul; recunoaște faptul că ambii parteneri ar putea, de asemenea, servi drept rampă de lansare către China continentală pentru întreprinderile din UE;

31.  invită Comisia Europeană să se coordoneze cu statele membre ale UE și, în consultare cu Parlamentul European, să formuleze o poziție europeană unită și o strategie economică comună față de China; invită toate statele membre să adere în mod consecvent la această strategie;

32.  subliniază consecințele potențiale pentru mediul de afaceri ale sistemului de credite sociale propus și solicită punerea sa în aplicare într-un mod transparent, corect și echitabil;

33.  salută progresul legislativ înregistrat în UE cu privire la Regulamentul (UE) 2017/821 de stabilire a unor obligații de diligență necesară în cadrul lanțului de aprovizionare care revin importatorilor din Uniune de staniu, tantal și tungsten, de minereuri ale acestora și de aur provenind din zone de conflict și din zone cu risc ridicat și legislația similară a Chinei privind minereurile din zone de conflict vizând să asigure că comerțul cu aceste minereuri nu finanțează conflicte armate; subliniază necesitatea de a împiedica ca minereurile din zonele de conflict să fie prelucrate și utilizate în telefoanele mobile, automobilele și bijuteriile noastre; invită atât Comisia, cât și guvernul chinez să instituie o cooperare structurată pentru a sprijini punerea în aplicare a noii legislații și a împiedica în mod eficace topitoriile și rafinăriile din UE, din China și de la nivel mondial să utilizeze minereurile din zonele de conflict pentru a proteja minerii, inclusiv copiii, de abuzuri și să solicite întreprinderilor din UE și din China să se asigure că importă aceste minereuri și metale numai de la surse responsabile.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

28.5.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

32

3

2

Membri titulari prezenţi la votul final

Laima Liucija Andrikienė, Tiziana Beghin, David Borrelli, Daniel Caspary, Salvatore Cicu, Santiago Fisas Ayxelà, Christofer Fjellner, Eleonora Forenza, Karoline Graswander-Hainz, Nadja Hirsch, France Jamet, Jude Kirton-Darling, Patricia Lalonde, Danilo Oscar Lancini, Bernd Lange, Emmanuel Maurel, Emma McClarkin, Anne-Marie Mineur, Sorin Moisă, Alessia Maria Mosca, Franz Obermayr, Artis Pabriks, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Tokia Saïfi, Helmut Scholz, Joachim Schuster, Joachim Starbatty, Adam Szejnfeld

Membri supleanți prezenți la votul final

Klaus Buchner, Dita Charanzová, Sander Loones, Bolesław G. Piecha, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Ramon Tremosa i Balcells

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Reinhard Bütikofer

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

32

+

ALDE

Dita Charanzová, Nadja Hirsch, Patricia Lalonde, Ramon Tremosa i Balcells

ECR

Sander Loones, Emma McClarkin, Bolesław G. Piecha, Joachim Starbatty

EFDD

Tiziana Beghin

ENF

Franz Obermayr

GUE/NGL

Eleonora Forenza, Helmut Scholz

NI

David Borrelli

PPE

Laima Liucija Andrikienė, Daniel Caspary, Salvatore Cicu, Santiago Fisas Ayxelà, Christofer Fjellner, Sorin Moisă, Artis Pabriks, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Tokia Saïfi, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Adam Szejnfeld

S&D

Karoline Graswander-Hainz, Jude Kirton-Darling, Bernd Lange, Emmanuel Maurel, Alessia Maria Mosca, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Joachim Schuster

3

-

ENF

Danilo Oscar Lancini

GUE/NGL

Anne-Marie Mineur

VERTS/ALE

Klaus Buchner

2

0

ENF

France Jamet

VERTS/ALE

Reinhard Bütikofer

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (2.5.2018)

destinat Comisiei pentru afaceri externe

referitor la stadiul actual al relațiilor UE-China

(2017/2274(INI))

Raportor pentru aviz Stefan Eck

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru afaceri externe, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–  având în vedere Legea privind taxa pentru protecția mediului înconjurător („Environmental Protection Tax Law”), promulgată de către Congresul Național al Poporului în decembrie 2016, care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2018;

–  având în vedere faptul că Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) a declarat că factorii de mediu au un impact asupra fluxurilor de migrație la nivel național și internațional, pe măsură ce populația părăsește locurile cu condiții dificile sau pe cale de a se deteriora din cauza schimbărilor climatice(1),

A.  întrucât China este piața cu cea mai rapidă creștere pentru produsele alimentare din UE;

B.  întrucât este clar că în unele regiuni din China subzistența populației rurale se va deteriora din cauza variațiilor de temperatură și a precipitațiilor, precum și a altor fenomene climatice extreme; întrucât planificarea strămutării a devenit o opțiune eficace de politică de adaptare pentru reducerea vulnerabilității și sărăciei cauzate de schimbările climatice(2);

1.  salută reformele întreprinse de China, de la lansarea abordării sale „civilizația ecologică”; consideră că statutul special acordat în instanță ONG-urilor de mediu, auditurile de impact asupra mediului ale activității funcționarilor și nivelul ridicat de investiții în electromobilitate și energia curată, constituie reforme în direcția cea bună;

2.  salută planul de acțiune din 2016 al Chinei având ca obiectiv combaterea rezistenței antimicrobiene; subliniază importanța cooperării între China, care reprezintă jumătate din consumul mondial anual de medicamente antimicrobiene, și UE în combaterea acestei amenințări la scară mondială; insistă asupra faptului că dispozițiile referitoare la calitatea vieții animalelor ar trebui incluse în acordurile comerciale bilaterale dintre UE și China;

3.  salută orientările de stat care încurajează cetățenii chinezi să își reducă în mod semnificativ consumul de carne până în 2030; încurajează Uniunea și China să-și unească forțele pentru a evolua către un sistem de producție și consum de produse agro-alimentare mai sustenabil care va îmbunătăți securitatea alimentară, siguranța și trasabilitatea la nivel mondial și va promova alimentația sănătoasă, sănătatea și condițiile decente de viață pentru animale;

4.  ia act de decizia Chinei de a interzice importurile de deșeuri solide, fapt care evidențiază importanța procesului de concepere, producere, reparare, reutilizare și reciclare a produselor, cu un accent specific pe producerea și utilizarea plasticului; reamintește recenta încercare a Chinei de a interzice exporturile de pământuri rare și solicită Comisiei să țină seama de interdependența economiilor globale atunci când acordă un nivel de prioritate politicilor UE;

5.  consideră că ar exista o dimensiune, un interes și nevoia pentru colaborarea dintre UE și ASEAN pentru a elabora o strategie privind economia circulară; consideră că China poate juca un rol-cheie în promovarea acestei inițiative în cadrul ASEAN;

6.  consideră că China și Uniunea Europeană vor beneficia de promovarea sustenabilității în economiile lor și de dezvoltarea unei bioeconomii sustenabile și circulare multisectoriale;

7.  salută acordul vizând creșterea cooperării în materie de cercetare și inovare cu privire la inițiativele emblematice, cum ar fi produsele alimentare, agricultura și biotehnologiile, mediul și urbanizarea sustenabilă, transportul de suprafață, un sector al aviației mai sigur și mai ecologic și biotehnologiile pentru mediu și sănătatea umană cu privire la care s-a căzut de acord în cadrul celui de-al treilea Dialog UE-China privind cooperarea în domeniul inovării desfășurat în iunie 2017 și foaia de parcurs corespunzătoare pentru cooperarea UE-China în domeniul științei și tehnologiei începând din octombrie 2017; invită UE și China să continue aceste eforturi și să pună în practică rezultatele proiectelor de cercetare și dezvoltare;

8.  subliniază faptul că UE și China sunt puternic dependente de combustibilii fosili și reprezintă, împreună, aproximativ o treime din consumul total la nivel mondial, fapt care plasează China în vârful clasamentului întocmit de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în ceea ce privește poluarea aerului exterior; subliniază faptul că intensificarea schimburilor comerciale în domeniul produselor bioeconomiei fabricate din materiale regenerabile poate contribui la reducerea dependenței de combustibilii fosili a economiilor Chinei și Uniunii Europene; invită UE și China să își aprofundeze relațiile în alte domenii de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de seră cum ar fi electromobilitatea, energia din surse regenerabile și eficiența energetică, să continue să extindă foaia de parcurs UE-China privind cooperarea în domeniul energiei dincolo de 2020 și să intensifice eforturile comune privind dezvoltarea de instrumente pentru finanțarea ecologică, în special finanțarea în domeniul climei; invită China și UE să analizeze și să se angajeze în planificarea și dezvoltarea liniilor transfrontaliere de transmisie a energiei electrice utilizând tehnologia de înaltă tensiune în curent continuu pentru a face sursele regenerabile de energie mai accesibile;

9.  încurajează Uniunea și China să își continue parteneriatul privind urbanizarea sustenabilă, inclusiv în domenii precum transportul nepoluant, îmbunătățirea calității aerului, economia circulară și proiectarea ecologică; subliniază că este nevoie de măsuri suplimentare de protecție a mediului, având în vedere faptul că peste 90 % din orașe nu respectă standardul național pentru poluarea aerului de 2,5 PM și că, în China, peste un milion de persoane mor în fiecare an de boli legate de poluarea atmosferică;

10.  subliniază interesul lor comun în a promova dezvoltarea cu emisii scăzute de dioxid de carbon și în abordarea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în cadrul unor piețe de energie transparente, publice și bine reglementate; crede în valoarea parteneriatelor strategice UE-China ca parteneriate necesare pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris și pentru combaterea eficientă a schimbărilor climatice; invită UE și China să se folosească de importanța lor politică pentru a promova punerea în aplicare a Acordului de la Paris, precum și a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) și solicită o abordare bazată pe cooperare la Conferința părților la CCONUSC, precum și la Forumul politic la nivel înalt al ONU; invită ambele părți să adopte prezenta declarație comună privind combaterea schimbărilor climatice pentru a-și demonstra puternicul angajament comun față de punerea fermă în aplicare a Acordului de la Paris și participarea lor activă în cadrul Dialogului Talanoa 2018, precum și la COP 24; le încurajează să joace un rol responsabil în negocierile internaționale, prin contribuția la obiectivul de limitare a încălzirii globale prin intermediul propriilor politici interne privind clima, precum și prin contribuțiile financiare pentru atingerea obiectivului de a acorda 100 de miliarde USD anual, până în 2020, pentru atenuare și adaptare;

11.  salută lansarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii la nivel național în China, în decembrie 2017; ia act de cooperarea încununată de succes dintre China și UE din timpul etapei de pregătire, care a permis lansarea; recunoaște voința exprimată de conducerea chineză de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și așteaptă cu interes rezultatele activităților de monitorizare, raportare și verificare aflate în curs de desfășurare, esențiale pentru buna funcționare a sistemului; subliniază importanța acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice la nivelul întregii economii și salută intenția de a extinde sfera de acoperire pentru a include sectoarele industriale și a îmbunătăți mecanismele comerciale din sistem; solicită UE și China să își continue parteneriatul în cadrul proiectului de cooperare pentru dezvoltarea pieței dioxidului de carbon a Chinei pentru ca acesta să devină un instrument eficient care să creeze stimulente semnificative pentru reducerea emisiilor și alinierea și pe mai departe a acesteia la sistemul UE de comercializare a emisiilor; invită ambele părți să promoveze în continuare mecanismele de stabilire a prețului carbonului în alte țări și regiuni utilizând propria experiență și cunoștințele de specialitate și efectuând schimburi de bune practici, precum și implicându-se în eforturile de întărire a cooperării existente între piețele carbonului, pentru a crea condiții de concurență echitabile la nivel mondial;

12.  speră ca China să separe creșterea economică de degradarea ecologică prin integrarea protecției biodiversității în strategiile globale actuale, facilitând realizarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) și prin implementarea în mod eficace a interdicției comerțului cu fildeș; recunoaște activitatea desfășurată de către Mecanismul de coordonare bilaterală UE-China (BCM) privind asigurarea aplicării legislației și guvernarea în domeniul forestier (FLEG) în vederea combaterii exploatării forestiere ilegale la nivel mondial; îndeamnă totuși China să investigheze cu privire la volumul semnificativ al comerțului neevidențiat cu lemn dintre statele semnatare ale Acordului de parteneriat voluntar FLEGT și China;

13.  recomandă adoptarea unor orientări de politică chineză obligatorii privind investițiile responsabile în silvicultură efectuate în străinătate pe care să le aplice în comun cu țările furnizoare, implicând întreprinderile chineze în combaterea comerțului cu lemn recoltat ilegal;

14.  salută faptul că UE și China au semnat un memorandum de înțelegere cu privire la politicile privind apa, cu scopul de a consolida dialogul privind dezvoltarea și asigurarea respectării legislației referitoare la protecția apei; sprijină cu fermitate Declarația de la Turku din septembrie 2017, semnată de UE și China, care a subliniat faptul că o bună administrare a apei ar trebui să acorde prioritate ecologiei și dezvoltării ecologice, să plaseze conservarea apei într-o poziție vizibilă și să refacă ecosistemul acvatic; subliniază faptul că memorandumul de înțelegere (MoU) privind instituirea dialogului China-UE privind politica în domeniul apei nu numai că reprezintă un câștig pentru conținutul parteneriatului strategic China-UE, dar precizează și direcția, domeniul de aplicare, metodologia și mecanismul financiar pentru cooperare;

15.  subliniază importanța asigurării unor condiții de concurență echitabile în comerțul dintre UE și China; își exprimă îngrijorarea cu privire la concurența neloială ca urmare a amestecului statului în economia chineză prin subvenții masive și discriminare în favoarea furnizorilor interni, protejarea pieței chineze de investitorii din UE și preluarea de întreprinderi europene active în tehnologiile esențiale în materie de sustenabilitate de către întreprinderi aflate în proprietatea, sub controlul ori îndrumarea guvernului, în special, dar nu numai, în ceea ce privește piața pentru panouri solare, baterii și vehicule electrice; invită Comisia să utilizeze pe deplin toate instrumentele de apărare comercială pe care le are la dispoziție, în special noile norme antidumping și antisubvenții ale UE și invită Consiliul să elaboreze rapid, în codecizie cu Parlamentul, un cadru eficient privind verificarea investițiilor străine directe;

16.  recunoaște rolul esențial pe care îl joacă proiectul de cooperare dintre organizațiile europene și chineze finanțat de Comisie, pus în aplicare în perioada 2014-2017 sub egida Instrumentului pentru cooperarea în materie de securitate nucleară (ICSN), în stabilirea normelor și modalităților de gestionare a situațiilor de urgență radiologică și nucleară în China și în consolidarea capacităților Institutului chinez de cercetare în domeniul tehnologiei energiei nucleare în ceea ce privește elaborarea de orientări privind gestionarea accidentelor grave;

17.  încurajează investitorii chinezi și europeni să adopte standarde globale mai bune de responsabilitate socială și de mediu și să îmbunătățească standardele de siguranță din industriile lor extractive din întreaga lume; reiterează că, în ceea ce privește negocierile privind un acord cuprinzător privind investițiile (CAI) cu China, Uniunea Europeană trebuie să acorde sprijin inițiativelor de dezvoltare sustenabilă prin încurajarea investițiilor responsabile și prin promovarea standardelor de mediu și de muncă fundamentale; solicită autorităților chineze și europene să instituie stimulente care să încurajeze întreprinderile miniere chineze și europene să își desfășoare activitățile în țări în curs de dezvoltare în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului și care să încurajeze investițiile în consolidarea capacităților pentru transferul de cunoștințe, de tehnologie și angajarea de forță de muncă locală.

18.  salută anunțul făcut de China în cadrul reuniunii „One Planet Summit” din decembrie 2017 de a face mai transparent impactul asupra mediului al societăților din China și al investițiilor chineze în străinătate; este preocupat de faptul că proiectele de infrastructură precum Inițiativa One Belt One Road (OBOR) a Chinei ar putea avea un impact negativ asupra mediului și climei și ar putea duce la o utilizare sporită a combustibililor fosili în alte țări implicate sau afectate de dezvoltarea infrastructurii; invită instituțiile UE și statele membre să realizeze evaluări de impact asupra mediului și să includă clauze de sustenabilitate în orice proiect de cooperare în cadrul OBOR; insistă asupra creării unui comitet mixt, compus din reprezentanți ai țărilor implicate și ai părților terțe, care să supravegheze impactul asupra mediului și asupra climei; salută inițiativa Comisiei și a Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) de a elabora o strategie de conectivitate UE-Asia în prima jumătate a anului 2018; insistă asupra faptului că această strategie ar trebui să cuprindă angajamente ferme în direcția sustenabilității, protecției mediului și combaterii schimbărilor climatice;

19.  salută progresul înregistrat de China în îmbunătățirea standardelor de siguranță alimentară, aspecte fundamentale pentru protejarea consumatorilor chinezi și prevenirea fraudelor din sectorul alimentar; subliniază că îmbunătățirea capacitării consumatorilor constituie un pas important în dezvoltarea unei culturi a consumatorului în China;

20.  încurajează serviciile chineze și europene de poliție și de asigurare a respectării legii să întreprindă acțiuni comune pentru a controla exporturile de droguri ilegale și să facă schimb de informații cu privire la traficul de droguri prin schimburi de informații pentru a identifica persoane și rețele infracționale; ia act de faptul că, în conformitate cu „Raportul european 2017 privind drogurile: tendințe și evoluții” al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT), o mare parte din oferta de noi substanțe psihoactive din Europa este originară din China, noile substanțe chimice sunt produse în vrac de către companiile farmaceutice din China, de unde acestea sunt transportate în Europa, unde sunt transformate în produse, ambalate și vândute;

21.  recunoaște că, ca urmare a secetei și a altor catastrofe naturale, familii și persoane au migrat și că, drept răspuns, autoritățile chineze au planificat mai multe proiecte de strămutare pe scară largă; este preocupat cu privire la relatările din regiunea Ningxia, evidențiind numeroasele probleme legate de noile orașe și represaliile la care au fost supuse persoanele care au refuzat să se mute; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că apărătorii mediului sunt deținuți, urmăriți în justiție și condamnați și că ONG-urile de mediu înregistrate la nivel național se confruntă cu un control crescând din partea autorităților de supraveghere chineze;

22.  solicită Chinei să își intensifice în continuare eforturile de a asigura respectarea legii pentru a pune capăt pescuitului ilegal, având în vedere că vasele de pescuit chineze continuă să pescuiască ilegal în ape străine, inclusiv în Marea de Vest a Coreei, în Marea Chinei de Est, în Marea Chinei de Sud, în Oceanul Indian și chiar și în America de Sud;

23.  solicită exportatorilor chinezi și importatorilor europeni să reducă reziduurile toxice din hainele produse în China prin elaborarea unor reglementări adecvate de gestionare a produselor chimice și prin eliminarea treptată a utilizării plumbului, a etoxilaților de nonilfenol (NPE), a ftalaților, a substanțelor chimice perfluorurate (PFC), a formaldehidei și a altor produse toxice detectate în componența produselor textile.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

25.4.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

55

0

4

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Margrete Auken, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Biljana Borzan, Lynn Boylan, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen, Miriam Dalli, Seb Dance, Angélique Delahaye, Stefan Eck, Bas Eickhout, José Inácio Faria, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Jens Gieseke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Jytte Guteland, Anneli Jäätteenmäki, Benedek Jávor, Karin Kadenbach, Kateřina Konečná, Urszula Krupa, Giovanni La Via, Peter Liese, Joëlle Mélin, Susanne Melior, Miroslav Mikolášik, Rory Palmer, Massimo Paolucci, Piernicola Pedicini, Bolesław G. Piecha, Pavel Poc, Julia Reid, Frédérique Ries, Michèle Rivasi, Davor Škrlec, Renate Sommer, Estefanía Torres Martínez, Adina-Ioana Vălean, Jadwiga Wiśniewska, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Cristian-Silviu Bușoi, Caterina Chinnici, Fredrick Federley, Anja Hazekamp, Norbert Lins, Rupert Matthews, Alojz Peterle, Stanislav Polčák, Carolina Punset, Christel Schaldemose

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Jude Kirton-Darling, Jeroen Lenaers

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

55

+

ALDE

Fredrick Federley, Gerben-Jan Gerbrandy, Anneli Jäätteenmäki, Carolina Punset, Frédérique Ries

ECR

Urszula Krupa, Rupert Matthews, Bolesław G. Piecha, Jadwiga Wiśniewska

EFDD

Piernicola Pedicini

GUE/NGL

Lynn Boylan, Stefan Eck, Anja Hazekamp, Kateřina Konečná, Estefanía Torres Martínez

NI

Zoltán Balczó

PPE

Pilar Ayuso, Cristian-Silviu Bușoi, Birgit Collin-Langen, Angélique Delahaye, José Inácio Faria, Francesc Gambús, Jens Gieseke, Julie Girling, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Giovanni La Via, Jeroen Lenaers, Peter Liese, Norbert Lins, Miroslav Mikolášik, Alojz Peterle, Stanislav Polčák, Renate Sommer, Adina-Ioana Vălean

S&D

Biljana Borzan, Nessa Childers, Caterina Chinnici, Miriam Dalli, Seb Dance, Jytte Guteland, Karin Kadenbach, Jude Kirton-Darling, Susanne Melior, Rory Palmer, Massimo Paolucci, Pavel Poc, Christel Schaldemose, Damiano Zoffoli

VERTS/ALE

Marco Affronte, Margrete Auken, Bas Eickhout, Benedek Jávor, Michèle Rivasi, Davor Škrlec

0

-

 

 

4

0

EFDD

Julia Reid

ENF

Sylvie Goddyn, Joëlle Mélin

PPE

Elisabetta Gardini

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

https://www.iom.int/migration-and-climate-change

(2)

Y. Zhen, J. Pan, X. Zhang, ‘Relocation as a policy response to climate change vulnerability in Northern China’ („Strămutarea ca răspuns politic la vulnerabilitățile create de schimbările climatice”), ISSC și UNESCO 2013, World Social Science Report 2013, Changing Global Environments, p. 234-241.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

20.6.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

43

9

1

Membri titulari prezenţi la votul final

Michèle Alliot-Marie, Francisco Assis, Amjad Bashir, Bas Belder, Goffredo Maria Bettini, Mario Borghezio, Victor Boştinaru, James Carver, Fabio Massimo Castaldo, Aymeric Chauprade, Javier Couso Permuy, Arnaud Danjean, Georgios Epitideios, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Michael Gahler, Sandra Kalniete, Tunne Kelam, Wajid Khan, Eduard Kukan, Arne Lietz, Barbara Lochbihler, Sabine Lösing, Andrejs Mamikins, Ramona Nicole Mănescu, David McAllister, Tamás Meszerics, Clare Moody, Pier Antonio Panzeri, Alojz Peterle, Cristian Dan Preda, Michel Reimon, Sofia Sakorafa, Jean-Luc Schaffhauser, Alyn Smith, Jordi Solé, Dobromir Sośnierz, Jaromír Štětina, Dubravka Šuica, Miguel Urbán Crespo, Ivo Vajgl, Elena Valenciano, Hilde Vautmans

Membri supleanți prezenți la votul final

Andrea Bocskor, Reinhard Bütikofer, Neena Gill, Ana Gomes, Andrzej Grzyb, Takis Hadjigeorgiou, Jo Leinen, Urmas Paet, Mirja Vehkaperä, Željana Zovko


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

43

+

ALDE

Urmas Paet, Ivo Vajgl, Hilde Vautmans, Mirja Vehkaperä

ECR

Amjad Bashir, Bas Belder

EFDD

Fabio Massimo Castaldo, Aymeric Chauprade

PPE

Michèle Alliot-Marie, Andrea Bocskor, Arnaud Danjean, Michael Gahler, Andrzej Grzyb, Sandra Kalniete, Tunne Kelam, Eduard Kukan, David McAllister, Ramona Nicole Mănescu, Alojz Peterle, Cristian Dan Preda, Jaromír Štětina, Dubravka Šuica, Željana Zovko

S&D

Francisco Assis, Goffredo Maria Bettini, Victor Boştinaru, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Neena Gill, Ana Gomes, Wajid Khan, Jo Leinen, Arne Lietz, Andrejs Mamikins, Clare Moody, Pier Antonio Panzeri, Elena Valenciano

VERTS/ALE

Reinhard Bütikofer, Barbara Lochbihler, Tamás Meszerics, Michel Reimon, Alyn Smith, Jordi Solé

9

-

ENF

Jean-Luc Schaffhauser

GUE/NGL

Javier Couso Permuy, Takis Hadjigeorgiou, Sabine Lösing, Sofia Sakorafa, Miguel Urbán Crespo

NI

James Carver, Georgios Epitideios, Dobromir Sośnierz

1

0

ENF

Mario Borghezio

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 31 august 2018Notă juridică