Procedură : 2018/2054(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0266/2018

Texte depuse :

A8-0266/2018

Dezbateri :

PV 10/09/2018 - 29
CRE 10/09/2018 - 29

Voturi :

PV 11/09/2018 - 6.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0327

RAPORT     
PDF 699kWORD 79k
18.7.2018
PE 620.924v02-00 A8-0266/2018

referitor la stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE

(2018/2054(INI))

Comisia pentru dezvoltare regională

Raportor: Krzysztof Hetman

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE

(2018/2054(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolele 4, 162, 174-178 și 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană(2),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT)(3),

–  având în vedere Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere(4),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2017 intitulată „Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE” (COM(2017)0534),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 20 septembrie 2017 care însoțește comunicarea Comisiei intitulată „Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE” (SWD(2017)0307),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2018 referitoare la regiunile cu întârzieri în dezvoltare din UE(5),

  având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2018 referitoare la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în UE: cel de-al șaptelea raport al Comisiei Europene(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 iunie 2017 referitoare la elemente constitutive ale politicii de coeziune a UE pentru perioada de după 2020(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 iunie 2017 referitoare la creșterea implicării partenerilor și a vizibilității în procesul de execuție a fondurilor structurale și de investiții europene(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 18 mai 2017 referitoare la combinarea corectă a surselor de finanțare pentru regiunile Europei: echilibrarea instrumentelor financiare și a granturilor în politica de coeziune a UE(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la investiții în locuri de muncă și în creștere – valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene: o evaluare a raportului în temeiul articolului 16 alineatul (3) din RDC(10),

–   având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 8 februarie 2017 referitor la lipsa legăturilor de transport în regiunile de frontieră(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2016 referitoare la politica de coeziune și la strategiile de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă (RIS3)(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2016 referitoare la Cooperarea teritorială europeană – practici optime și măsuri inovatoare(13),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 mai 2016 referitoare la noile instrumente de dezvoltare teritorială în politica de coeziune 2014-2020: investițiile teritoriale integrate (ITI) și dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)(14),

–  având în vedere concluziile și recomandările Grupului la nivel înalt privind monitorizarea simplificării birocrației pentru beneficiarii fondurilor ESI,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0266/2018),

A.  întrucât UE și vecinii săi imediați din Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS) au 40 de frontiere terestre interne și regiuni frontaliere interne ale UE, iar aceste regiuni acoperă 40 % din teritoriul Uniunii, reprezintă aproape 30 % din populația UE și produc aproape o treime din PIB-ul UE;

B.  întrucât regiunile frontaliere, mai ales cele cu o densitate mai mică a populației, se confruntă cu condiții mai rele de dezvoltare economică și socială și au, în general, o performanță economică mai slabă decât alte regiuni din statele membre, iar potențialul lor economic deplin este neexploatat;

C.  întrucât obstacolele de natură fizică și/ sau geografică contribuie, de asemenea, la limitarea coeziunii economice, sociale și teritoriale între regiunile frontaliere, din UE și din afara UE, în special pentru regiunile montane;

D.  întrucât, în ciuda eforturilor care au fost deja întreprinse, continuă să existe obstacole – reprezentate în principal de bariere administrative, lingvistice și juridice – și acestea împiedică dezvoltarea economică și socială și coeziunea dintre regiunile frontaliere și în interiorul acestora;

E.  întrucât, conform estimărilor Comisiei din 2017, eliminarea a doar 20 % dintre obstacolele existente în regiunile frontaliere ar determina o creștere de 2 % a PIB-ului acestora, sau aproximativ 91 de miliarde EUR, ceea ce ar echivala cu circa un milion de locuri de muncă noi; întrucât cooperarea teritorială, inclusiv cea transfrontalieră, a fost recunoscută la scară largă ca aducând o valoare adăugată reală și vizibilă, în special cetățenilor UE care trăiesc de-a lungul frontierelor interne;

F.  întrucât numărul total de lucrători transfrontalieri și de studenți activi într-o altă țară a UE se ridică la aproximativ 2 milioane, din care 1,3 milioane sunt lucrători, reprezentând 0,6 % din totalul angajaților din UE-28;

G.  întrucât, în actualul cadru financiar multianual (CFM), 95 % din fondurile rețelei transeuropene de transport (TEN-T) și ale Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) merg către coridoarele centrale ale TEN-T, în timp ce proiectele de dimensiuni mici din rețeaua globală și intervențiile de conectare cu rețeaua TEN-T sunt adesea neeligibile pentru cofinanțare sau pentru finanțare națională, deși sunt esențiale pentru rezolvarea problemelor specifice și pentru dezvoltarea legăturilor transfrontaliere și a economiilor;

H.  întrucât Comisia intenționează, de asemenea, să își prezinte poziția în ceea ce privește regiunile frontaliere maritime interne;

I.  întrucât multe dintre provocările cu care se confruntă regiunile frontaliere externe ale UE, inclusiv regiunile ultraperiferice, zonele rurale, zonele afectate de tranziția industrială și regiunile din Uniune care au de suferit din cauza depărtării geografice, a insularității sau a altor handicapuri naturale sau demografice grave și permanente, în conformitate cu articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), ar merita să facă obiectul unei poziții adoptate de către Comisie;

1.  salută comunicarea Comisiei intitulată „Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE” care, după doi ani de cercetări și dialog, oferă informații valoroase despre provocările și obstacolele cu care se confruntă regiunile frontaliere interne ale UE; subliniază, în acest context, importanța utilizării și diseminării bunelor practici și a poveștilor de succes, așa cum se face și prin această comunicare a Comisiei, și solicită o monitorizare similară care să analizeze regiunile frontaliere externe ale UE;

Țintirea obstacolelor persistente

2.  subliniază că accesul la serviciile publice, corelat cu evoluția acestora, este esențial pentru populația din zonele transfrontaliere interne care numără 150 de milioane de persoane, și acesta este în mod frecvent îngrădit de numeroase bariere juridice și administrative, inclusiv lingvistice; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să își maximizeze eforturile și să își accelereze cooperarea pentru a înlătura aceste bariere și pentru a promova și institui utilizarea e-guvernării, în special dacă sunt legate de serviciile de sănătate, transport, construirea infrastructurii fizice esențiale, educație, cultură, sport, comunicații, mobilitatea forței de muncă, mediu, precum și de reglementare, comerțul transfrontalier și dezvoltarea întreprinderilor;

3.  subliniază că problemele și provocările cu care se confruntă regiunile frontaliere sunt comune într-o anumită măsură, însă și variază de la o regiune la alta sau între statele membre și depind de caracteristicile juridice, administrative, economice și geografice specifice ale unei anumite regiuni, ceea ce face necesară o abordare individuală pentru fiecare dintre aceste regiuni; recunoaște însă faptul că regiunile transfrontaliere beneficiază în general de un potențial comun de dezvoltare; încurajează abordările adaptate, integrate și bazate pe realitatea zonei, cum ar fi dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC);

4.  subliniază că diferențele dintre cadrele juridice și instituționale ale statelor membre pot duce la incertitudine juridică în regiunile frontaliere, ceea ce rezultă într-o creștere a timpului necesar și a costului de punere în aplicare a proiectelor și constituie un obstacol suplimentar pentru cetățenii, instituțiile și întreprinderile din regiunile frontaliere, îngrădind adesea inițiativele bune; subliniază, prin urmare, că ar fi de dorit mai multă complementaritate, o mai bună coordonare și comunicare, interoperabilitate și disponibilitate în ceea ce privește eliminarea barierelor între statele membre sau cel puțin la nivelul regiunilor frontaliere;

5.  recunoaște situația specială a lucrătorilor transfrontalieri, care sunt cel mai puternic afectați de provocările prezente în regiunile frontaliere, inclusiv, în special, recunoașterea diplomelor și a altor calificări obținute ca urmare a pregătirii în vederea reconversiei profesionale, asistența medicală, transportul și accesul la informații despre locurile de muncă vacante, securitatea socială și sistemele de impozitare; invită, în acest context, statele membre să își intensifice eforturile pentru a depăși aceste obstacole și pentru a acorda autorităților regionale și locale din regiunile frontaliere mai multe competențe, fonduri și suficientă flexibilitate pentru a coordona mai bine sistemele juridice și administrative naționale învecinate, cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții lucrătorilor transfrontalieri; subliniază, în acest context, importanța diseminării și utilizării celor mai bune practici pe întreg teritoriul UE; subliniază că aceste probleme sunt și mai complexe pentru lucrătorii transfrontalieri care lucrează în țările din afara UE sau provin din acestea;

6.  atrage atenția asupra provocărilor legate de activitățile comerciale desfășurate în regiunile frontaliere, în special dacă sunt legate de adoptarea și punerea în aplicare a dreptului muncii și a dreptului comercial, de impozitare, achiziții publice sau sisteme de securitate socială; invită statele membre și regiunile să alinieze sau să armonizeze mai bine dispozițiile juridice pertinente cu provocările reprezentate de zonele transfrontaliere și să promoveze complementaritatea și să realizeze convergența cadrelor de reglementare, cu scopul de a permite mai multă coerență juridică și flexibilitate în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației naționale, precum și de a îmbunătăți difuzarea informațiilor privind chestiunile transfrontaliere, de exemplu prin crearea de ghișee unice, care să le permită lucrătorilor și societăților să își onoreze obligațiile și să se bucure pe deplin de drepturile stipulate de sistemul legislativ al statului membru în care își oferă serviciile; solicită o mai bună utilizare a soluțiilor existente și garantarea finanțării pentru structurile de cooperare existente;

7.  își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că în comunicarea Comisiei nu a fost inclusă o evaluare specifică a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor), inclusiv a sprijinului suplimentar care le-ar putea fi acordat acestora; consideră că IMM-urile se confruntă cu provocări deosebite în ceea ce privește interacțiunea transfrontalieră, care includ limba, capacitatea administrativă, diferențele culturale și divergența juridică, dar nu se limitează la acestea; subliniază că rezolvarea acestei provocări este deosebit de importantă, deoarece IMM-urile angajează 67 % dintre lucrătorii din sectoarele de afaceri nefinanciare ale UE și generează 57 % din valoarea adăugată(15);

8.  subliniază că în regiunile transfrontaliere, în special în cele cu o densitate scăzută a populației, transporturile, în special serviciile publice de transport transfrontalier, sunt în continuare insuficient dezvoltate și coordonate, parțial din cauza legăturilor lipsă sau scoase din uz, ceea ce împiedică mobilitatea transfrontalieră și perspectivele de dezvoltare economică; subliniază, în plus, că infrastructura de transport transfrontalieră este, de asemenea, îndeosebi afectată negativ de dispozițiile normative și administrative complexe; subliniază potențialul existent de dezvoltare a transportului durabil, în primul rând bazat pe transportul public, și așteaptă, în acest sens, viitorul studiu al Comisiei privind legăturile feroviare care lipsesc de-a lungul frontierelor interne ale UE; subliniază că orice astfel de studiu sau recomandări viitoare ar trebui să se bazeze, printre altele, pe informațiile și experiența autorităților locale, regionale și naționale, și să țină cont de eventualele propuneri de cooperare transfrontalieră, iar acolo unde aceasta există deja, de propuneri de conexiuni transfrontaliere mai bune, și face apel la autoritățile regionale transfrontaliere să propună moduri de a acoperi lacunele existente în rețelele de transport; reamintește că unele infrastructuri feroviare existente sunt abandonate din cauza lipsei de sprijin; subliniază beneficiile pe care dezvoltarea în continuare a căilor navigabile le poate oferi economiilor locale și regionale; solicită ca o axă din cadrul MIE, cu un buget adecvat, să fie dedicată realizării legăturilor lipsă din infrastructura de transport sustenabil în regiunile frontaliere; subliniază necesitatea de a elimina blocajele din domeniul transporturilor, care împiedică activitățile economice, cum ar fi transportul, turismul și călătoriile cetățenilor;

9.  ia act de faptul că atractivitatea zonelor transfrontaliere pentru trai și investiții depinde în mare măsură de calitatea vieții, de disponibilitatea serviciilor publice și comerciale pentru cetățeni și întreprinderi, precum și de calitatea transportului - condiții care ar putea fi îndeplinite și menținute doar prin cooperarea strânsă dintre autoritățile naționale, regionale și locale, precum și dintre întreprinderile de pe ambele părți ale frontierei;

10.  își exprimă regretul cu privire la faptul că procedurile diferite și complexe de autorizare prealabilă pentru serviciile de asistență medicală și metodele de plată și de rambursare aferente, sarcinile administrative împovărătoare pentru pacienții care au nevoie de consultații transfrontaliere la specialiști, incompatibilitățile în utilizarea tehnologiei și în schimbul de date ale pacienților, precum și lipsa unui sistem unificat de informații accesibile nu numai că limitează accesibilitatea pe ambele părți ale frontierei și îngrădesc astfel posibilitatea de utiliza pe deplin structurile de îngrijire medicală, ci și împiedică serviciile de urgență și de salvare în desfășurarea intervențiilor lor transfrontaliere;

11.  subliniază rolul pe care îl joacă regiunile frontaliere ale UE în ceea ce privește mediul și conservarea acestuia, întrucât poluarea mediului și dezastrele naturale sunt adesea probleme transfrontaliere; sprijină, în acest context, proiectele transfrontaliere privind protecția mediului pentru regiunile frontaliere externe ale UE, întrucât aceste regiuni se confruntă adesea cu provocări de mediu cauzate de existența unor standarde de mediu și a unor reglementări juridice diferite în țările învecinate ale UE; solicită, de asemenea, o mai bună cooperare și coordonare în ceea ce privește gestionarea apelor interioare pentru a preveni dezastrele naturale, cum ar fi inundațiile;

12.  solicită Comisiei să abordeze de urgență problemele care decurg din existența obstacolelor fizice și geografice între regiunile frontaliere;

Consolidarea cooperării și a încrederii

13.  consideră că încrederea reciprocă, voința politică și o abordare flexibilă în rândul părților interesate de pe mai multe niveluri, de la nivel local la nivel național, incluzând societatea civilă, sunt esențiale pentru a depăși obstacolele persistente menționate mai sus; consideră că valoarea politicii de coeziune pentru regiunile frontaliere se bazează pe obiectivul stimulării locurilor de muncă și creșterii și că această acțiune trebuie să fie inițiată la nivelul Uniunii, al statelor membre, la nivel regional și local; solicită, prin urmare, o coordonare și un dialog mai bune, un schimb de informații mai eficient și continuarea schimbului de cele mai bune practici între autorități, în special la nivel local și regional; îndeamnă Comisia și statele membre să consolideze acest fel de cooperare și să ofere finanțare pentru structuri de cooperare, pentru a asigura un nivel adecvat de autonomie financiară și funcțională a autorităților locale și regionale respective;

14.  subliniază importanța educației și a culturii și, în special, a oportunităților de intensificare a eforturilor de promovare a multilingvismului și a dialogului intercultural în regiunile frontaliere; subliniază potențialul școlilor și al mass-mediei în cadrul acestor eforturi și încurajează statele membre, regiunile și municipalitățile de-a lungul frontierelor interne să introducă în programele lor de învățământ predarea limbilor țărilor vecine, încă de la nivelul preșcolar; subliniază, mai mult, importanța promovării unei abordări multilingve la toate nivelurile administrative;

15.  îndeamnă statele membre să faciliteze și să încurajeze recunoașterea reciprocă și înțelegerea mai bună a certificatelor, a diplomelor și a calificărilor profesionale între regiuni învecinate; încurajează, prin urmare, includerea unor competențe specifice în programa școlară, cu scopul de a crește șansele de angajare transfrontaliere, inclusiv validarea și recunoașterea competențelor;

16.  încurajează diverse măsuri destinate combaterii tuturor formelor de discriminare în regiunile frontaliere și eliminarea barierelor cu care se confruntă populația vulnerabilă în ceea ce privește găsirea unui loc de muncă și integrarea în societate; susține, în această privință, promovarea și dezvoltarea de întreprinderi sociale în regiunile frontaliere ca sursă de noi locuri de muncă, în special pentru grupurile vulnerabile, precum tinerii șomeri și persoanele cu dizabilități;

17.  salută Planul de acțiune privind guvernarea electronică 2016-2020(16) ca instrument pentru a obține o administrație publică eficientă și favorabilă incluziunii și recunoaște valoarea deosebită a acestui plan pentru măsurile de simplificare în regiunile frontaliere; observă că interoperabilitatea sistemelor existente de guvernare electronică este necesară la nivel administrativ național, regional și local; este preocupat, cu toate acestea, de punerea în aplicare fragmentată a planului în unele state membre; este preocupat, de asemenea, de interoperabilitatea adesea insuficientă a sistemelor electronice ale autorităților și de nivelul scăzut de servicii online disponibile pentru antreprenorii străini în scopul demarării unei activități comerciale într-o altă țară; invită, prin urmare, statele membre să ia măsuri pentru a facilita accesul utilizatorilor potențiali din zonele învecinate la serviciile lor digitale, inclusiv prin instrumente lingvistice, invită autoritățile din regiunile transfrontaliere să creeze portaluri electronice destinate dezvoltării inițiativelor comerciale transfrontaliere; îndeamnă autoritățile statelor membre, autoritățile regionale și locale să își intensifice eforturile privind proiectele de e-guvernare care vor influența în mod pozitiv viața și munca cetățenilor frontalieri;

18.  ia act de faptul că unele regiuni frontaliere interne și externe se confruntă cu provocări serioase în ceea ce privește migrația, care depășesc adeseori capacitatea regiunilor frontaliere, și încurajează utilizarea adecvată a programelor Interreg, precum și schimbul de cele mai bune practici între autoritățile locale și regionale în zonele de frontieră, în cadrul integrării refugiaților aflați sub protecție internațională; subliniază necesitatea de sprijin și coordonare la nivel european, precum și necesitatea ca guvernele naționale să sprijine autoritățile locale și regionale în abordarea acestor provocări;

19.  îndeamnă Comisia să își prezinte analiza cu privire la rezolvarea provocărilor cu care se confruntă regiunile frontaliere maritime interne, precum și cele externe; solicită acordarea de sprijin suplimentar pentru proiectele transfrontaliere dintre regiunile frontaliere externe ale UE și regiunile frontaliere din țările învecinate, în special regiunile din țările terțe implicate în procesul de integrare al UE; reiterează, în acest context, că caracteristicile regiunilor frontaliere și provocările cu care se confruntă acestea sunt comune într-o anumită măsură, însă necesită o abordare diferențiată, adaptată; subliniază necesitatea de a se acorda o atenție deosebită și un sprijin adecvat regiunilor ultraperiferice, ca regiuni frontaliere externe ale Uniunii;

20.  subliniază că viitoarea politică de coeziune ar trebui să ia în considerare în mod adecvat regiunile europene cele mai expuse consecințelor ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană și să le ofere sprijin, în special celor care vor deveni, ca urmare a Brexitului, regiuni frontaliere (maritime sau terestre) ale UE;

21.  invită statele membre să își îmbunătățească complementaritatea serviciilor de sănătate în regiunile frontaliere și să asigure o veritabilă cooperare în domeniul prestării de servicii de urgență, cum ar fi intervențiile serviciilor de sănătate, de poliție și de pompieri, pentru a asigura că sunt respectate drepturile pacienților, astfel cum se prevede în Directiva privind asistența medicală transfrontalieră, precum și să asigure un nivel mai ridicat de disponibilitate și calitate a serviciilor; invită statele membre, regiunile și municipalitățile să încheie acorduri-cadru bilaterale sau multilaterale cu privire la cooperarea în domeniul asistenței medicale transfrontaliere și, în acest context, atrage atenția asupra așa-numitelor zone ZOAST (Zones Organisées d'Accès aux Soins Transfrontaliers), în care rezidenții teritoriilor frontaliere pot beneficia de servicii de sănătate de ambele părți ale frontierei în instituții de asistență medicală desemnate, fără niciun obstacol administrativ sau financiar, și care au devenit puncte de referință pentru cooperarea transfrontalieră în domeniul asistenței medicale în întreaga Europă;

22.  invită Comisia să exploreze posibilitățile de consolidare a cooperării și de depășire a barierelor din calea dezvoltării regionale la frontierele externe cu regiunile învecinate, în special cu regiunile din țările care se pregătesc pentru aderarea la UE;

23.  subliniază importanța proiectelor la scară mică și transfrontaliere pentru a reuni oamenii și a genera, astfel, noi posibilități de dezvoltare locală;

24.  subliniază importanța învățării din poveștile de succes din unele regiuni frontaliere și a exploatării în continuare a potențialului acestora;

25.  subliniază importanța sportului ca instrument de facilitare a integrării comunităților care locuiesc în regiunile frontaliere și solicită statelor membre și Comisiei Europene să aloce resurse economice adecvate programelor de cooperare teritorială pentru finanțarea infrastructurilor sportive locale;

Exploatarea instrumentelor UE pentru o mai bună coerență

26.  subliniază rolul foarte important și pozitiv al programelor de cooperare teritorială europeană (CTE), în special al programelor de cooperare transfrontalieră, în dezvoltarea economică și socială și coeziunea regiunilor frontaliere, inclusiv a regiunilor frontaliere maritime și externe; salută faptul că în propunerea Comisiei referitoare la CFM 2021-2027 CTE este menținut ca obiectiv important, cu un rol mai distinct în politica de coeziune de după 2020, solicită un buget semnificativ mai mare, în special pentru componenta transfrontalieră; subliniază valoarea adăugată europeană perceptibilă a CTE și invită Consiliul să adopte creditele propuse în această privință; subliniază totodată necesitatea de a simplifica programele, de a asigura o mai mare coerență a CTE cu obiectivele generale ale UE și de a da programelor flexibilitatea necesară pentru a aborda mai bine provocările locale și regionale, reducând sarcinile administrative pentru beneficiari și facilitând investițiile sporite în proiecte de infrastructură sustenabilă prin intermediul programelor de cooperare transfrontalieră; invită autoritățile din regiunile transfrontaliere să utilizeze în mod mai intensiv sprijinul acordat prin intermediul acestor programe;

27.  solicită Comisiei să prezinte cu regularitate Parlamentului European un raport privind o listă de obstacole care au fost înlăturate în domeniul cooperării transfrontaliere; încurajează Comisia să îmbunătățească utilizarea instrumentelor inovatoare existente, care contribuie la modernizarea în curs și la intensificarea cooperării transfrontaliere, ca de exemplu „Punctul de contact frontalier”, SOLVIT consolidat și portalul digital unic, care vizează organizarea expertizei și consilierii în privința aspectelor regionale transfrontaliere, precum și să dezvolte altele noi; solicită Comisiei și statelor membre să digitalizeze administrațiile publice în mod implicit, în măsura în care este posibil, pentru a asigura servicii publice digitale de la un capăt la altul pentru cetățenii și întreprinderile din regiunile frontaliere;

28.  subliniază importanța colectării de informații de către Comisie privind interacțiunea transfrontalieră pentru un proces de luare a deciziilor mai bun și mai informat, în cooperare cu statele membre, regiunile și municipalitățile, prin sprijinirea și finanțarea proiectelor-pilot, a programelor, a studiilor, a analizelor și a cercetării teritoriale;

29.  solicită utilizarea mai eficientă a potențialului strategiilor macroregionale ale UE pentru rezolvarea provocărilor legate de regiunile de frontieră;

30.  consideră că politica de coeziune ar trebui să fie mai direcționată către investiții în oameni, întrucât economiile regiunilor frontaliere pot fi stimulate printr-o combinație eficientă de investiții în inovare, capital uman, bună guvernanță și capacitate instituțională;

31.  regretă faptul că potențialul Grupării europene de cooperare teritorială nu este exploatat pe deplin, lucru care ar putea fi cauzat parțial de reținerile autorităților regionale și locale și parțial de teama lor de un transfer de competențe și de lipsa curentă a conștientizării competențelor lor respective; solicită identificarea și tratarea rapidă a oricăror alte posibile cauze ale acestei situații; solicită Comisiei să propună măsuri pentru depășirea obstacolelor din calea aplicării eficace a acestui instrument; reamintește că rolul principal al Comisiei în programele CTE ar trebui să fie de a facilita cooperarea dintre statele membre;

32.  îndeamnă să se țină seama de experiențele numeroaselor euroregiuni existente, care funcționează în cadrul regiunilor de frontieră interne și externe ale UE pentru a promova oportunitățile de dezvoltare economică și socială și calitatea vieții cetățenilor care trăiesc în regiunile de frontieră; solicită evaluarea activității euroregiunilor în domeniul cooperării regionale și a relației acestora cu inițiativele și activitatea regiunilor frontaliere ale UE, pentru a coordona și a optimiza rezultatele activităților lor în acest domeniu;

33.  subliniază că evaluarea impactului teritorial contribuie la o mai bună înțelegere a impactului spațial al politicilor; invită Comisia să aibă în vedere acordarea unui rol mai puternic evaluării impactului teritorial atunci când sunt propuse inițiative legislative ale UE;

34.  are convingerea fermă că o convenție transfrontalieră europeană, care ar permite, în cazul unei infrastructuri sau al unui serviciu transfrontalier circumscris teritorial (de exemplu, un spital sau o linie de tramvai), aplicarea cadrului normativ național și/sau standardele numai uneia dintre cele două sau mai multe țări în cauză, ar reduce și mai mult obstacolele transfrontaliere; salută, în acest context, propunerea recent publicată de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de soluționare a obstacolelor juridice și administrative în context transfrontalier (COM (2018) 0373);

35.  așteaptă viitoarea propunere de regulament din partea Comisiei privind un instrument de gestionare a cooperării transfrontaliere, în scopul evaluării utilității sale pentru regiunile în cauză;

°

°  °

36.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, parlamentelor naționale și regionale ale statelor membre, CoR și CESE.

(1)

JO L 347, 20.12.2013, p. 320.

(2)

JO L 347, 20.12.2013, p. 259.

(3)

JO L 210, 31.7.2006, p. 19.

(4)

JO L 88, 4.4.2011, p. 45.

(5)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0067.

(6)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0105.

(7)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0254.

(8)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0245.

(9)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0222.

(10)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0053.

(11)

JO C 207, 30.6.2017, p. 19.

(12)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0320.

(13)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0321.

(14)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0211.

(15)

Raportul anual privind IMM-urile din Europa 2016/2017, p.6.

(16)

Comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată „Planul de acțiune al UE privind guvernarea electronică 2016-2020 – Accelerarea transformării digitale a guvernării” (COM(2016)0179).


EXPUNERE DE MOTIVE

Regiunile frontaliere interne ale Uniunii Europene reprezintă 40 % din teritoriul acesteia și aici trăiesc 150 de milioane de europeni. De asemenea, ele generează un sfert din PIB-ul Europei. În ciuda acestor fapte, regiunile frontaliere se confruntă cu obstacole persistente, care le împiedică creșterea și dezvoltarea și, drept urmare, ele au performanțe economice mai slabe decât regiunile situate mai în interiorul statelor membre.

Pentru a găsi o explicație la această situație, dar și pentru a propune soluții, Comisia Europeană a realizat Analiza transfrontalieră 2015-2017, care a constat în studierea barierelor juridice și administrative, ample consultări publice online și o serie de ateliere cu părțile interesate. Efectul acestei analize este Comunicarea privind stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE, care indică zece cele mai frecvente obstacole în calea dezvoltării regiunilor frontaliere și propune soluții pentru rezolvarea acestor probleme.

Raportorul salută documentul prezentat de Comisie, care conține o analiză valoroasă și temeinică a obstacolelor existente, și apreciază soluțiile propuse. Este ferm convins că cel mai puternic instrument pentru a depăși poverile pentru dezvoltarea regiunilor frontaliere constă în încrederea reciprocă și voința politică a tuturor autorităților responsabile. Autoritățile locale și regionale ar trebui, așadar, să beneficieze de mai multă încredere din partea Comisiei și a guvernelor naționale. Cooperarea lor eficientă în ceea ce privește regiunile frontaliere necesită o mai mare flexibilitate și încheierea de acorduri speciale, deoarece sistemele juridice ale statelor membre implicate deseori nu sunt complementare. Această afirmație este valabilă și pentru dreptul UE, deoarece transpunerea directivelor poate varia în diferite state membre. Prin urmare, este de opinie că evaluarea impactului teritorial ar trebui să devină obligatorie pentru toate noile acte legislative ale UE.

Raportorul subliniază că chestiuni presante precum accesul la serviciile publice, incertitudinea juridică pentru lucrătorii și angajații frontalieri sau rețelele de transport insuficiente necesită măsuri mai punctuale și intensive, întreprinse în principal la nivel de stat membru, dar și la nivelul UE. Lucrătorii trebuie să beneficieze de recunoașterea calificărilor lor și aceștia trebuie să fie bine informați cu privire la acoperirea în materie de securitate socială. De asemenea, trebuie înlăturate barierele cu care se confruntă întreprinderile transfrontaliere, deoarece, în prezent, întreprinderile care desfășoară activități dincolo de frontiere au cheltuieli cu aproximativ 60 % mai mari decât cele care își desfășoară activitatea intern. Cooperarea dintre regiunile frontaliere interne și dezvoltarea și coeziunea acestora ar putea fi îmbunătățite și mai mult prin reducerea complexității procedurilor administrative pe care trebuie să le parcurgă cetățenii și întreprinderile frontaliere în viața de zi cu zi. Astfel, este esențial să se intensifice eforturile pentru și mai multă simplificare.

Raportorul apreciază foarte mult impactul pozitiv al programelor de cooperare teritorială europeană în ceea ce privește eliminarea barierelor la frontiere, însă consideră că există încă o marjă semnificativă pentru îmbunătățiri. Prin urmare, sprijină ferm menținerea CTE și majorarea bugetului alocat în acest scop în următoarea perioadă de programare. În același timp, subliniază că finanțarea și investițiile sunt importante, dar nu și suficiente pentru îmbunătățirea situației și, drept urmare, este de opinie că instrumentele precum Gruparea europeană de cooperare teritorială ar trebui consolidate. În plus, ar trebui să se aibă în vedere dezvoltarea de noi instrumente, precum noul instrument de gestionare a cooperării transfrontaliere.

Raportorul salută crearea „Punctului de contact frontalier” în cadrul Comisiei, care va oferi consiliere autorităților naționale și regionale în scopul eliminării obstacolelor frontaliere juridice și administrative. Raportorul subliniază rolul important al Comisiei în reducerea obstacolelor transfrontaliere prin propunerea de acte legislative sau mecanisme de finanțare sau prin sprijinirea statelor membre la stabilirea unor acorduri mai bune și aprofundarea cooperării dintre ele în scopul eliminării barierelor în regiunile frontaliere.

Raportorul remarcă faptul că comunicarea Comisiei se referă numai la regiunile frontaliere interne ale UE. Raportorul susține logica Comisiei de a se concentra doar asupra acestor regiuni, deoarece ele se confruntă cu provocări comune. Cu toate acestea, consideră că este esențial să se pregătească o analiză similară pentru regiunile frontaliere externe și maritime, în vederea elaborării unor soluții eficiente pentru provocările și obstacolele cu care se confruntă aceste regiuni.


AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație (25.6.2018)

destinat Comisiei pentru dezvoltare regională

referitor la stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE

(2018/2054(INI))

Raportor pentru aviz: Theodoros Zagorakis

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  recunoaște dificultățile cu care se confruntă regiunile frontaliere și subliniază faptul că disparitățile socioeconomice, inclusiv diferențele culturale și lingvistice dintre diferite regiuni frontaliere pot să împiedice integrarea, să restricționeze interacțiunea și să reducă oportunitățile pentru populație și întreprinderi de ambele părți ale frontierei;

2.  subliniază faptul că UE a contribuit pozitiv la dezvoltarea regiunilor de frontieră și că viitoarele programe de finanțare ar trebui să continue în cel mai eficace și eficient mod, axându-se pe domenii cu o valoare adăugată europeană deosebit de înaltă și garantând că soluționarea dificultăților la frontieră se află în centrul programelor de cooperare transfrontalieră;

3.  stipulează faptul că politica de coeziune ar trebui să sprijine în continuare persoanele vulnerabile și marginalizate, abordând inegalitățile în creștere și consolidând solidaritatea prin investiții în educație, formare și cultură, acordând o atenție deosebită programelor de cooperare transfrontalieră axate pe obstacolele culturale, teritoriale și administrative existente și pe viitoarele provocări din regiunile respective;

4.  subliniază că frontierele UE cuprind atât frontiere terestre, cât și maritime, care trebuie luate în considerare; încurajează Comisia, prin urmare, să analizeze provocările cu care se confruntă regiunile frontaliere maritime pentru a permite o analiză globală a obstacolelor întâmpinate de toate regiunile frontaliere, precum și potențiala cooperare și creștere a tuturor acestor regiuni;

5.  subliniază importanța programelor de cooperare transfrontalieră, inclusiv a programelor macroregionale și interregionale, pentru finanțarea activităților educaționale, culturale, creative, sportive, artistice și a altor activități a căror valoare adăugată europeană îi apropie pe cetățeni, creează sinergii transfrontaliere, promovează încrederea reciprocă și înțelegerea și contribuie la abordarea diferitelor prejudecăți și stereotipuri în regiunile frontaliere; subliniază, în această privință, potențialul industriilor culturale și creative (ICC), în conformitate cu strategiile de specializare inteligentă și numărul mare de proiecte INTERREG dedicate culturii și patrimoniului, ceea ce dovedește că există, în regiunile frontaliere, o dorință puternică de a investi în active culturale tradiționale comune, precum și în dezvoltarea unor proiecte creative moderne, a industriilor creative și a unor proiecte de patrimoniu; își reiterează opinia potrivit căreia ajutorul financiar al UE este esențial pentru aceste inițiative și, în consecință, ar trebui să fie consolidat și mai mult în următorul CFM, în special cu sprijinul fondurilor ESI; solicită Comisiei să identifice și să stimuleze sinergiile între prioritățile locale și strategiile și obiectivele UE existente, precum și să dezvolte întregul potențial al regiunilor frontaliere;

6.  subliniază complexitățile cadrului actual al programelor de cooperare transfrontalieră, precum și dificultățile structurale și sarcinile administrative cu care beneficiarii potențiali se confruntă în cursul pregătirii acestor proiecte; salută, în această privință, măsurile de simplificare prezentate pentru perioada de după 2020 și le consideră o etapă importantă în ceea ce privește simplificarea și îmbunătățirea implementării și a accesibilității programelor de cooperare transfrontalieră;

7.  reamintește importanța culturii și a patrimoniului cultural pentru prosperitatea economică a orașelor și regiunilor și, prin urmare, solicită statelor membre să adopte toate măsurile necesare pentru protejarea și promovarea eficace a patrimoniului lor cultural material și imaterial, precum și să utilizeze în această privință toate instrumentele disponibile ale politicii de coeziune;

8.  solicită o nouă strategie de informare referitoare la cooperarea transfrontalieră și regională, pentru a se apropia de locuitorii regiunilor de frontieră, a-i sensibiliza mai mult pe aceștia cu privire la oportunitățile pe care le oferă programele transfrontaliere ale UE și a contribui astfel la modificarea atitudinilor în direcția unei mentalități mai deschise în ceea ce privește aspectele regionale și transfrontaliere;

9.  subliniază importanța sportului pentru dezvoltarea economică și socială a regiunilor transfrontaliere, astfel cum demonstrează numeroasele proiecte de cooperare teritorială care folosesc sportul ca instrument de integrare socială și culturală;

10.  încurajează tinerii să acționeze, să participe și să se implice în toate aspectele dezvoltării societății la nivel regional și transfrontalier; sprijină ideile și activitățile transfrontaliere în domeniul tineretului, cum ar fi crearea de platforme pentru schimbul de idei și bune practici, sensibilizarea și schimbul de informații privind cooperarea transfrontalieră și diseminarea de informații prin mass-media socială și de alte tipuri, în vederea îmbunătățirii participării și a posibilităților tinerilor în cadrul proiectului transfrontalier;

11.  subliniază lipsa de informații privind oportunitățile finanțate de UE în legătură cu programele de cooperare transfrontalieră în regiunile frontaliere ale UE; solicită statelor membre să îmbunătățească diseminarea informațiilor privind chestiunile transfrontaliere, de exemplu prin crearea de ghișee unice;

12.  subliniază necesitatea unui angajament financiar mai substanțial pentru promovarea activităților sportive transfrontaliere și, în special, pentru construirea unor infrastructuri la scară mică destinate activității sportive pentru toți;

13.  solicită Comisiei să considere cultura și educația o prioritate orizontală pentru următoarea generație de programe din cadrul politicii de coeziune;

14.  sprijină ferm rolul proiectelor și programelor transfrontaliere de îmbunătățire a educației tinerilor, a angajabilității, incluziunii și participării acestora în societate, prin abordarea problemelor sociale cu care se confruntă tinerii în regiunile frontaliere, de exemplu șomajul și radicalizarea; solicită o cooperare mai sistematică la nivelul regiunilor frontaliere, cu scopul de a îmbunătăți șansele tinerilor în domeniul ocupării forței de muncă, al educației, formării, culturii, sportului și al altor politici sociale;

15.  subliniază faptul că barierele lingvistice încă reprezintă un obstacol important pentru cooperarea transfrontalieră, în special în zonele de frontieră fără o tradiție îndelungată de cooperare; constată că limba reprezintă un factor important de consolidare a încrederii și contribuie la atenuarea dificultăților socioculturale; consideră că o utilizare mai bine orientată a fondurilor ESI, precum și majorarea finanțării pentru tehnologiile lingvistice pot îmbunătăți comunicarea și sprijini astfel promovarea sistematică a multilingvismului și a diversității lingvistice europene în educație și în formare în regiunile frontaliere, încă din primii ani de școală, și, de asemenea, prin organizarea de evenimente sportive și culturale;

16.  consideră că o cooperare transfrontalieră între instituțiile de învățământ și formare ar trebui consolidată prin facilitarea vizitelor școlare transfrontaliere și a activităților extracuriculare pentru copii de la o vârstă foarte fragedă, pentru a le oferi acestora o oportunitate specială, care depășește sala de clasă, de a avea un contact direct și o experiență imediată a diversității culturilor, limbilor și istoriei vecinilor lor;

17.  constată că unele zone frontaliere împărtășesc o limbă comună care nu este limbă oficială a UE; consideră că nivelurile sporite de finanțare pentru predarea și promovarea limbilor transfrontaliere mai puțin utilizate ar consolida cooperarea, ar spori mobilitatea la nivelul frontierelor și ar îmbogăți diversitatea culturală și patrimoniul în zonele respective;

18.  reiterează faptul că reunirea actorilor principali din comunitatea de cercetare, mediul de afaceri, învățământul superior, autoritățile publice și societatea civilă este esențială; invită statele membre să faciliteze parteneriatele transfrontaliere dintre instituțiile de învățământ și formare și între acestea și întreprinderi din regiunile de frontieră pentru a promova mobilitatea studenților, a profesorilor, a formatorilor și a personalului administrativ, precum și a doctoranzilor și a cercetătorilor, inclusiv educația și formarea profesională (EFP); subliniază că utilizarea multilingvismului în aceste parteneriate transfrontaliere poate ajuta absolvenții să se pregătească pentru a pătrunde pe piața muncii de ambele părți ale frontierei; consideră că trebuie acordată importanță și limbilor minoritare regionale care riscă întotdeauna să dispară dacă nu se pun în aplicare politici lingvistice solide; consideră că finanțarea la nivel european ar trebui să continue, pentru menținerea și sprijinirea limbilor minoritare regionale;

19.  solicită Comisiei să faciliteze inițiativele transfrontaliere și diferitele tipuri de schimburi și de activități interculturale și educative destinate unei mai mari sensibilizări a cetățenilor cu privire la cerințele legislative și administrative în regiunile frontaliere, precum și îmbunătățirea cooperării între administrațiile, instituțiile culturale și instituțiile de învățământ locale;

20.  îndeamnă statele membre să faciliteze și să încurajeze recunoașterea reciprocă și înțelegerea mai bună a certificatelor, a diplomelor și a calificărilor profesionale între regiuni învecinate; încurajează, prin urmare, includerea unor competențe specifice în programa școlară, cu scopul de a crește șansele de angajare transfrontaliere, inclusiv validarea și recunoașterea competențelor;

21.  încurajează reunirea serviciilor publice și a eforturilor comune din regiunile frontaliere învecinate, cu scopul de a dezvolta o serie de intervenții specifice pentru susținerea adulților cu competențe sau calificări reduse din regiunile frontaliere și a-i ajuta să își îmbunătățească competențele de scris și citit, competențele numerice și digitale prin dobândirea unui set mai amplu de competențe și calificări superioare;

22.  încurajează cooperarea transfrontalieră și programele de formare profesională duală la nivelul diferitelor regiuni frontaliere; consideră că o cooperare transfrontalieră mai bună și investițiile în competențe în regiuni frontaliere vor contribui la eliminarea lacunelor în materie de competențe, a sărăciei, șomajului și excluziunii sociale, și vor soluționa deficitele de competențe și exodul creierelor în zonele periferice respective;

23.  consideră că multiculturalismul este deosebit de relevant pentru regiunile frontaliere; încurajează cu tărie cooperarea culturală transfrontalieră în cadrul regiunilor frontaliere și între acestea prin consolidarea colaborării între persoanele care activează în domeniul creativ și cultural, precum artiștii și reprezentanții organizațiilor, administrațiilor și rețelelor culturale, în cadrul unor proiecte transfrontaliere și transeuropene specifice;

24.  reiterează că mobilitatea artiștilor și a profesioniștilor din domeniul culturii a devenit foarte valoroasă pentru promovarea progreselor culturale și sociale europene și pentru dezvoltarea patrimoniului cultural regional, național și european; consideră că o cooperare transfrontalieră solidă în domeniul industriilor culturale și creative (ICC), în special cu accentul pe microîntreprinderi și IMM-uri (inclusiv prin crearea de clustere de întreprinderi), pe ONG-uri și asociațiile mici, poate contribui la crearea de valoare socioeconomică, de locuri de muncă și creștere sustenabilă, în special pentru tineri, și, de asemenea, poate stimula diversitatea culturală și lingvistică și inovarea; consideră, de asemenea, că această cooperare va contribui la construirea unor punți între cetățeni, va combate provocările comune, va consolida diplomația culturală și va forma o identitate europeană, prin inițiative comune cu privire la proiecte legate de patrimoniul cultural material și imaterial, precum și de patrimoniu, de exemplu cu ajutorul unor facilități comune de îngrijire a copiilor, al educației multilingve accesibile, sau al parteneriatelor între instituții de învățământ; subliniază importanța ICC pentru promovarea și conservarea diversității culturale, pentru consolidarea coeziunii sociale, pentru îndeplinirea unui rol esențial în reindustrializarea Europei și generarea de inovații care se propagă în multe alte sectoare;

25.  consideră că dezvoltarea cooperării culturale transfrontaliere aduce o contribuție esențială la dezvoltarea durabilă a teritoriilor transfrontaliere, cu impact asupra economiei, coeziunii sociale și mediului; solicită Comisiei, alături de statele membre, să elaboreze o abordare strategică comună pentru dezvoltarea și susținerea industriilor culturale și creative, creând legături între ICC și societate și economie în vederea promovării creșterii durabile inteligente în regiunile frontaliere ale UE;

26.  subliniază barierele excesive cu care se confruntă industriile culturale și creative în ceea ce privește accesarea finanțării, dată fiind natura și dimensiunile lor (ICC sunt predominant microîntreprinderi și IMM-uri), precum și dificultățile care apar adesea ca urmare a performanței economice a unora dintre regiunile frontaliere, care este adesea mai redusă; reiterează opinia sa potrivit căreia dezvoltarea de competențe culturale, creative și antreprenoriale este de o importanță vitală pentru depășirea acestor deficiențe structurale;

27.  subliniază faptul că regiunile au o capacitate dovedită de a dezvolta cooperarea transfrontalieră în sectorul ICC, și constată efectele pozitive ale specializării inteligente; invită Comisia și statele membre să mențină și să consolideze politicile existente în acest domeniu și să utilizeze în mod eficace fondurile disponibile în baza programelor UE și a fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI);

28.  consideră că politica de coeziune poate contribui pozitiv la crearea de noi idei și posibilități de cooperare între muzee, orchestre, precum și proiecte radio și TV transfrontaliere în regiunile frontaliere, prin abordarea dificultăților de natură juridică și financiară cu care se confruntă artiștii în cadrul proiectelor lor transfrontaliere comune;

29.  sprijină ferm proiectele culturale transfrontaliere și cooperarea între Capitalele Europene ale Culturii și regiunile frontaliere din întreaga Europă, în vederea stabilirii unui lanț de „puncte comune” culturale și a generării unei noi dimensiuni de rețele culturale europene în cadrul căreia noi practici de diversitate culturală sunt dezvoltate și integrate în procesul de realizare de proiecte europene concrete;

30.  regretă faptul că activitățile culturale și recreative adesea nu reușesc să atragă cetățeni din diferite regiuni frontaliere din țările vecine în pofida faptului că populațiile care locuiesc în zonele respective au interese similare și se află în apropiere unele de celelalte; susține portalurile euroregionale create în mai multe regiuni frontaliere pentru a oferi populației acces la informații referitoare la activitățile culturale și recreative și încurajează promovarea unor portaluri similare în toate regiunile frontaliere;

31.  are convingerea fermă că regiunile frontaliere, datorită existenței unor contacte istorice între instituțiile culturale, ICC și părți interesate care depășesc frontierele, pot crea condiții favorabile pentru mobilitatea artistică și culturală și, prin urmare, pot fi esențiale pentru turismul tematic, pot contribui la promovarea Europei ca destinație competitivă și sustenabilă, sporind atractivitatea Europei pe plan internațional, și pot, de asemenea, revitaliza activ procesul integrării europene prin promovarea contactelor între cetățenii europeni și stimularea unui sentiment comun al apartenenței; invită Comisia să integreze o dimensiune culturală în inițiativele de dezvoltare transfrontalieră, atât pentru activele de patrimoniu istoric, cât și pentru creativitatea contemporană; invită, prin urmare, statele membre să își intensifice eforturile și investițiile pentru a elabora o politică sustenabilă pe termen lung în domeniul turismului cultural;

32.  reamintește că educația și schimburile culturale la nivel transfrontalier promovează dialogul intercultural, înțelegerea reciprocă, soluționarea conflictelor și consolidarea păcii, în special în regiunile de frontieră post-conflict; subliniază, în acest context, riscurile generate de Brexit pentru schimburile interpersonale și mobilitatea studenților, cursanților, artiștilor și operatorilor culturali între regiunile frontaliere din Irlanda de Nord și Republica Irlanda;

33.  încurajează diverse măsuri destinate combaterii tuturor formelor de discriminare în regiunile frontaliere și eliminarea barierelor cu care se confruntă populația vulnerabilă în ceea ce privește găsirea unui loc de muncă și integrarea în societate; susține, în această privință, promovarea și dezvoltarea de întreprinderi sociale în regiunile frontaliere ca sursă de noi locuri de muncă, în special pentru grupurile vulnerabile, precum tinerii șomeri și persoanele cu dizabilități;

34.  crede cu tărie că mass-media și comunicațiile au potențialul de a consolida regiunile frontaliere ale UE prin intermediul sectorului creativ și că platformele digitale au capacitatea de a promova incluziunea și de a proteja diversitatea culturală a acestor regiuni de frontieră; consideră, de asemenea, că cinematograful și televiziunea, precum și documentarele creative și alte forme de conținut digital reprezintă platforme care pot fi utilizate pentru susținerea patrimoniului și a caracteristicilor unice ale regiunilor frontaliere ale UE;

35.  încurajează cu tărie statele membre și autoritățile regionale să îmbunătățească diseminarea de informații privind activitățile și aspectele educative și culturale transfrontaliere, precum și să consolideze schimbul de bune practici în zonele respective, prin crearea unui portal și a unui site web dedicate;

36.  subliniază necesitatea de a aborda provocările specifice legate de mobilitatea artistică și culturală în domenii ca securitatea socială, impunerea (evitarea dublei impuneri a artiștilor și a profesioniștilor din domeniul cultural), furnizarea de informații privind oportunitățile de mobilitate (granturi pentru mobilitate, programe de specializare etc.);

37.  subliniază faptul că turismul sportiv reprezintă un sector tot mai important în economia europeană; solicită, prin urmare, alocarea unor resurse financiare pentru construirea de infrastructuri sportive în vederea promovării turismului prin sport;

38.  constată că cooperarea transfrontalieră, un obiectiv major al politicii UE, a contribuit la atenuarea efectelor negative ale frontierelor interne și poate conduce la îmbunătățiri ale rezultatelor transfrontaliere la nivelul educației și culturii;

39.  susține măsurile privind stagiile de ucenicie și platformele care implică mai multe părți interesate în regiunile frontaliere, destinate îmbunătățirii calității, ofertei și imaginii stagiilor de ucenicie și promovării mobilității frontaliere a tinerilor ucenici; este de părere că reunirea părților interesate relevante pentru a crea oportunități transfrontaliere pentru stagii de ucenicie și de formare va consolida concurența, educația, competențele și piețele forței de muncă în regiunile respective și, în special, încurajează crearea de oportunități de stagii de formare în instituțiile regionale și locale implicate în cooperarea transfrontalieră și internațională;

40.  constată provocările grave create de migrație cu care se confruntă unele regiuni frontaliere; în acest sens, încurajează utilizarea eficace a fondurilor disponibile pentru programele transfrontaliere ale UE, precum și schimbul de bune practici între autoritățile locale și regionale din zonele frontaliere în cadrul integrării refugiaților aflați sub protecție internațională; subliniază nevoia ca guvernele naționale să sprijine autoritățile locale și regionale în abordarea acestor provocări;

41.  solicită statelor membre și autorităților regionale să colaboreze la identificarea și eliminarea oricăror bariere juridice sau administrative care inhibă activitățile educative sau culturale transfrontaliere, printre altele prin armonizarea cadrelor de reglementare relevante.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

19.6.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

24

0

1

Membri titulari prezenți la votul final

Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Silvia Costa, Angel Dzhambazki, Jill Evans, María Teresa Giménez Barbat, Petra Kammerevert, Svetoslav Hristov Malinov, Curzio Maltese, Rupert Matthews, Stefano Maullu, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Michaela Šojdrová, Yana Toom, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka

Membri supleanți prezenți la votul final

Marlene Mizzi, Liliana Rodrigues, Algirdas Saudargas, Remo Sernagiotto, Francis Zammit Dimech

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

24

+

ALDE

María Teresa Giménez Barbat, Yana Toom

ECR

Angel Dzhambazki, Rupert Matthews, Remo Sernagiotto

GUE/NGL

Curzio Maltese

PPE

Andrea Bocskor, Svetoslav Hristov Malinov, Stefano Maullu, Algirdas Saudargas, Michaela Šojdrová, Bogdan Brunon Wenta, Francis Zammit Dimech, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver

S&D

Silvia Costa, Petra Kammerevert, Krystyna Łybacka, Marlene Mizzi, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Liliana Rodrigues, Julie Ward

VERTS/ALE

Jill Evans

0

-

 

 

1

0

ENF

Dominique Bilde

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

10.7.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

32

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Pascal Arimont, Franc Bogovič, Victor Boștinaru, Mercedes Bresso, Steeve Briois, Rosa D’Amato, Aleksander Gabelic, Iratxe García Pérez, Michela Giuffrida, Krzysztof Hetman, Marc Joulaud, Constanze Krehl, Sławomir Kłosowski, Louis-Joseph Manscour, Iskra Mihaylova, Andrey Novakov, Younous Omarjee, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák, Terry Reintke, Liliana Rodrigues, Fernando Ruas, Monika Smolková, Maria Spyraki, Ruža Tomašić, Ramón Luis Valcárcel Siso, Monika Vana, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan, Kerstin Westphal

Membri supleanți prezenți la votul final

Ivana Maletić, Dimitrios Papadimoulis


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

32

+

ALDE

Iskra Mihaylova, Matthijs van Miltenburg

ECR

Sławomir Kłosowski, Mirosław Piotrowski, Ruža Tomašić

EFDD

Rosa D'Amato

GUE/NGL

Younous Omarjee, Dimitrios Papadimoulis

PPE

Pascal Arimont, Franc Bogovič, Krzysztof Hetman, Marc Joulaud, Ivana Maletić, Andrey Novakov, Stanislav Polčák, Fernando Ruas, Maria Spyraki, Ramón Luis Valcárcel Siso, Lambert van Nistelrooij

S&D

Victor Boștinaru, Mercedes Bresso, Aleksander Gabelic,Iratxe García Pérez, Michela Giuffrida, Constanze Krehl, Louis-Joseph Manscour,Liliana Rodrigues, Monika Smolková, Derek Vaughan, Kerstin Westphal

VERTS/ALE

Terry Reintke, Monika Vana

1

-

ENF

Steve Briois

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 29 august 2018Notă juridică