Procedură : 2018/2008(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0267/2018

Texte depuse :

A8-0267/2018

Dezbateri :

PV 13/09/2018 - 5
CRE 13/09/2018 - 5

Voturi :

PV 13/09/2018 - 10.15
CRE 13/09/2018 - 10.15
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0357

RAPORT     
PDF 811kWORD 100k
19.7.2018
PE 618.324v02-00 A8-0267/2018

referitor la diferențele de calitate ce caracterizează unele produse de pe piața unică

(2018/2008(INI))

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor

Raportoare: Olga Sehnalová

Raportoare pentru aviz (*):

Biljana Borzan, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

(*)  Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 Expunere de motive
 AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
 AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală
 ANEXĂ: LISTA ENTITĂȚILOR SAU PERSOANELOR DE LA CARE RAPORTOAREA A PRIMIT CONTRIBUȚII
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la diferențele de calitate ce caracterizează unele produse de pe piața unică

(2018/2008(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2017/2394 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei(3),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 septembrie 2017 privind aplicarea legislației UE în domeniul alimentelor și al protecției consumatorilor în cazul diferențelor de calitate a produselor – cazul specific al produselor alimentare,

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 25 mai 2016, intitulat „Orientări cu privire la implementarea/aplicarea Directivei 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale” (SWD(2016)0163),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 mai 2016 intitulată „O abordare cuprinzătoare pentru stimularea comerțului electronic transfrontalier în beneficiul cetățenilor și întreprinderilor europene” (COM(2016)0320),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 24 octombrie 2017 intitulată „Programul de lucru al Comisiei pentru 2018: O agendă pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică” (COM(2017)0650),

–  având în vedere discursul privind starea Uniunii susținut de către Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la 13 septembrie 2017,

–  având în vedere concluziile Președintelui Consiliului European din 9 martie 2017, în special punctul 3,

–  având în vedere rezultatul celei de a 3 524-a reuniuni a Consiliul Agricultură și Pescuit din 6 martie 2017,

–  având în vedere procesul-verbal al celei de-a 2 203-a reuniuni a Comisiei din 8 martie 2017,

–  având în vedere documentul de informare privind practicile ambalajelor înșelătoare, elaborat în ianuarie 2012 de departamentul său tematic A,

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 iunie 2013 referitoare la o nouă agendă privind politica de protecție a consumatorilor europeni(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 mai 2012 referitoare la o strategie de consolidare a drepturilor consumatorilor vulnerabili(5), în special punctul 6,

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 februarie 2014 referitoare la punerea în aplicare a Directivei 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 iunie 2016 referitoare la practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței(8), în special punctul 14,

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 februarie 2017 referitoare la raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței(9), în special punctul 178,

–  având în vedere interpelarea sa majoră din 15 martie 2017 privind existența unor diferențe în privința declarațiilor, a compoziției și a gustului produselor de pe piețele din centrul/estul și din vestul UE(10),

–  având în vedere briefingul Serviciului de Cercetare al Parlamentului European din iunie 2017 intitulat „Diferențele de calitate a produselor alimentare de marcă: Tratarea unei posibile diferențieri între est și vest”,

–  având în vedere studiul privind produsele alimentare și consumatorii din Republica Cehă efectuat în februarie 2016 de către Autoritatea Cehă pentru Agricultură și Supravegherea Produselor Alimentare,

–  având în vedere studiul special privind problema diferențelor de calitate și de compoziție a produselor comercializate pe piața unică a Uniunii Europene din perspectiva legislației privind protecția consumatorilor (îndeosebi practicile comerciale neloiale), a legislației privind concurența (în special concurența neloială) și a drepturilor de proprietate industrială, efectuat în 2017 de Facultatea de drept din cadrul Universității Palacký din Olomouc,

–  având în vedere diversele anchete, studii și teste efectuate în ultimii ani de autoritățile de inspecție alimentară din numeroase state membre din Europa Centrală și de Est,

–  având în vedere Raportul Nielsen din noiembrie 2014 privind situația de la nivel mondial a mărcilor proprii ale marilor distribuitori,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 aprilie 2018, intitulată „Noile avantaje pentru consumatori” (COM(2018)0183),

–  având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului prezentată de Comisie la 11 aprilie 2018 privind mai buna punere în aplicare și modernizarea normelor UE de protecție a consumatorilor (COM(2018)0185),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare(11),

–  având în vedere articolul 17 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene referitor la protecția proprietății intelectuale,

–  având în vedere scrisoarea comună din 23 martie 2018 adresată Comisiei de către Republica Croația, Republica Cehă, Ungaria, Lituania, Republica Polonă și Republica Slovacă privind calitatea diferențiată a produselor în contextul programului „Noi avantaje pentru consumatori”,

–  având în vedere rezultatele studiilor comparative realizate de către autoritățile și asociațiile de protecție a drepturilor consumatorilor din mai multe state membre ale UE;

–  având în vedere propunerea Comisiei de actualizare a Directivei 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale, pentru a indica în mod explicit că autoritățile naționale pot evalua și corecta practicile comerciale înșelătoare care implică comercializarea în mai multe țări ale UE de produse prezentate ca fiind identice, atunci când compoziția sau caracteristicile lor diferă semnificativ,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0267/2018),

A.  întrucât, atunci când promovează, vând sau furnizează produse, întreprinderile ar trebui să le ofere consumatorilor informații exacte și ușor de înțeles cu privire la compoziția exactă a produsului, inclusiv cu privire la produsele și rețetele locale, pentru a le permite să ia o decizie de cumpărare în cunoștință de cauză;

B.  întrucât un principiu-cheie al mărcilor ar trebui să fie încrederea pe care consumatorii o au în compoziția, valoarea și calitatea unui produs; întrucât producătorii au, așadar, obligația de a satisface aceste așteptări;

C.  întrucât consumatorii nu sunt la curent cu faptul că produsele unei mărci, care sunt vândute în același ambalaj, sunt adaptate preferințelor și gusturilor locale; întrucât diferențele de calitate dintre produse trezește preocupări în unele state membre deoarece acestea sunt tratate diferit de alte state membre; întrucât Uniunea Europeană a elaborat deja etichete pentru a răspunde așteptărilor specifice ale consumatorilor și pentru a ține seama de specificitatea metodelor de producție atestată prin mențiuni de calitate;

D.  întrucât Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale (DPCN) este principalul instrument legislativ cu ajutorul căruia Uniunea poate să protejeze consumatorii de practici publicitare înșelătoare și de alte practici neloiale folosite de întreprinderi în raporturile lor cu consumatorii, inclusiv comercializarea de produse sub o anumită marcă de o manieră ce ar putea induce consumatorii în eroare;

E.  întrucât practicile comerciale neloiale pot fi formulate în DPCN astfel încât să fie interzise în orice situație sau în anumite situații; întrucât, potrivit constatărilor Comisiei, includerea unei practici în anexa I la DPCN, dacă este cazul, duce la creșterea securității juridice și, deci, la o concurență mai loială între producătorii de pe piață;

F.  întrucât consumatorii fac o asociere între marcă, produs și calitate și se așteaptă, așadar, ca produsele de o anumită marcă și/sau cu un aspect identic să fie și de calitate identică atât pe teritoriul statului membru al consumatorului, cât și în alte state membre;

G.  întrucât consumatorii fac o asociație între marca și eticheta sau ambalajul unui produs agricol sau alimentar, pe de o parte, și calitatea acestuia, pe de altă parte, așteptându-se ca produsele de o anumită marcă, care sunt comercializate sub aceeași etichetă sau care au un aspect identic, să fie, de asemenea, de o calitate identică și să aibă aceeași compoziție atât pe teritoriul statului membru al consumatorului, cât și în alte state membre; întrucât toți agricultorii din Uniunea Europeană produc produse ce corespund aceluiași standard de înalt nivel, iar clienții se așteaptă ca și alte produse din lanțul alimentar să prezinte același grad de uniformitate a calității, indiferent de jurisdicția în care locuiesc;

H.  întrucât toți cetățenii UE merită un tratament egal în ceea ce privește produsele alimentare și nealimentare comercializate pe piața unică;

I.  întrucât practicile neloiale din acest domeniu trebuie eliminate, pentru a se evita inducerea în eroare a consumatorilor, și întrucât numai o sinergie puternică la nivelul UE poate rezolva această problemă transfrontalieră;

J.  întrucât, conform DPCN, aprecierea faptului dacă o practică comercială este neloială trebuie efectuată de către statele membre pentru fiecare caz în parte, cu excepția practicilor enumerate în anexa I;

K.  întrucât președintele Juncker a subliniat în discursul său din 2017 privind starea Uniunii că nu este acceptabil ca în anumite state membre ale UE să se comercializeze produse alimentare de o calitate inferioară față de produsele din alte state cu ambalaje și de mărci identice;

L.  întrucât DPCN a fost pusă în aplicare cu diferențe semnificative de la un stat membru la altul, iar abordările metodologice, eficacitatea și punerea în aplicare a DPCN variază semnificativ în rândul statelor membre;

M.  întrucât marca joacă adesea cel mai important rol în determinarea valorii unui produs;

N.  întrucât un cadru consolidat și mai eficient de cooperare în materie de asigurare a respectării legislației ar spori încrederea consumatorilor și ar reduce prejudiciile aduse acestora;

O.  întrucât toți consumatorii din UE au aceleași drepturi și întrucât analizele arată că anumiți producători vând produse de calitate diferită, dar sub aceeași marcă și cu un aspect înșelător de identic, anumite produse din unele țări conținând o cantitate mai mică a ingredientului principal sau ingrediente de o calitate inferioară în locul ingredientelor de o calitate mai bună; întrucât această problemă este răspândită într-o măsură mai mare în statele membre care au aderat la UE începând cu 2004; întrucât analizele au scos la iveală cazuri în care produse identice sau produse cu un aspect înșelător de identic și de o calitate inferioară sau cu un gust, consistență sau altă calitate senzorială diferită sunt comercializate la prețuri ce variază considerabil de la o țară la alta; întrucât, deși nu încalcă principiile unei economii de piață liberă și nu încalcă normele actuale privind etichetarea sau alte acte legislative care vizează produsele alimentare, acest lucru oricum constituie o utilizare abuzivă a identității unei mărci, ceea ce încalcă principiul conform căruia toți consumatorii trebuie să fie tratați în mod egal;

P.  întrucât s-au atestat cazuri de diferențe substanțiale între produse, cum ar fi alimentele pentru copiii mici, ceea ce pune sub semnul întrebării principiile și argumentele înaintate de producători, care susțin că își adaptează produsele la preferințele locale; întrucât unele analize de laborator au confirmat faptul că produsele de o calitate inferioară pot să conțină o combinație de ingrediente mai puțin sănătoasă, încălcând astfel principiul tratamentului egal al consumatorilor; întrucât unii reprezentanți ai producătorilor și ai fabricanților au căzut de acord să își modifice rețetele de fabricare din unele țări, astfel încât produsele disponibile pe piața unică să fie identice;

Q.  întrucât aceste practici inacceptabile au fost inițiate de bine-cunoscute societăți multinaționale din domeniul agro-alimentar care urmăresc să-și mărească la maximum profiturile exploatând diferențele existente între statele membre în ceea ce privește puterea de cumpărare;

R.  întrucât, în propunerea sa „Noi avantaje pentru consumatori”, care reprezintă o revizuire cu obiective specifice a directivelor UE privind protecția consumatorilor bazată pe evaluarea actelor legislative din UE privind protecția consumatorilor și comercializarea produselor, Comisia a recomandat actualizarea Directivei privind practicile comerciale neloiale, pentru a se stipula în mod explicit că autoritățile naționale sunt abilitate să evalueze și să corecteze practicile comerciale înșelătoare care se manifestă prin comercializarea drept identice a unor produse care prezintă diferențe semnificative de la un stat membru la altul sub aspectul compoziției sau al altor caracteristici;

S.  întrucât diferențierea produselor și inovarea nu ar trebui restricționate ca atare, evitându-se totuși inducerea în eroare a consumatorilor;

T.  întrucât piața unică a adus beneficii importante operatorilor care fac parte din lanțul de aprovizionare cu alimente și întrucât comerțul cu produse alimentare dobândește o dimensiune transfrontalieră din ce în ce mai pronunțată și este deosebit de important pentru funcționarea pieței unice;

U.  întrucât, pentru a valorifica pe deplin avantajele pieței interne, este esențială o mai bună aplicare a legislației aflate în vigoare în UE în materie de produse alimentare și de protecție a consumatorilor, cu scopul de a identifica și a elimina standardele duble nejustificate și, astfel, de a proteja consumatorii împotriva informațiilor și a practicilor comerciale înșelătoare;

V.  întrucât se resimte o nevoie constantă de consolidare a rolului asociațiilor de consumatori în acest sens; întrucât asociațiile de consumatori joacă un rol unic în garantarea încrederii consumatorilor și trebuie să fie sprijinite în continuare prin măsuri juridice și economice suplimentare și prin măsuri de consolidare a capacităților;

W.  întrucât diferențele dovedite în ceea ce privește ingredientele unor produse comparabile ar putea, pe termen lung, reprezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor, mai ales în cazul consumatorilor vulnerabili, cum ar fi copiii și persoanele cu probleme de sănătate și de ordin alimentar, contribuind astfel la deteriorarea bunăstării cetățenilor; întrucât acest lucru este valabil, de exemplu, în cazurile în care conținutul de grăsimi și/sau de zahăr este mai mare decât cel preconizat, în cazul în care grăsimile de origine animală sunt înlocuite cu grăsimi de origine vegetală sau vice-versa, în cazul în care zahărul este înlocuit cu îndulcitori artificiali, sau în cazul în care este majorat conținutul de sare; întrucât etichetarea care nu reflectă în mod fidel aditivii folosiți sau numărul de înlocuitori ai ingredientelor principale induce în eroare consumatorii și poate pune în pericol sănătatea acestora;

X.  întrucât la nivelul UE nu există acte normative privind diferențele de calitate, motiv pentru care este imposibil să se compare calitatea sau să se identifice cazurile în care există diferențe de calitate, și nu există instrumente care ar putea fi folosite pentru a corecta această situație; întrucât serviciile pentru audituri și analize în materie de sănătate și alimentație ale Comisiei au consemnat frecvent deficiențe în aplicarea și asigurarea aplicării cerințelor europene relevante din domeniul alimentar, cum ar fi în cazul etichetării cărnii obținute prin separare mecanică(12) sau al utilizării de aditivi alimentari(13);

Y.  întrucât diferențe de compoziție care pot afecta sănătatea consumatorilor sunt constatate nu numai în produsele alimentare, ci și în produsele cosmetice, produsele de igienă și de curățenie;

Z.  întrucât activitățile de reformulare în vederea reducerii conținutului de grăsimi, zahăr și sare din alimente sunt întreprinse cu întârziere în multe țări din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est,

1.  subliniază că rezultatele numeroaselor verificări și studii efectuate în mai multe state membre, în special din Europa Centrală și de Est, fiind aplicate metodologii diferite pentru analizele de laborator, au demonstrat existența unor diferențe, printre altele, în ceea ce privește compoziția produselor și ingredientele utilizate în produse promovate și distribuite pe piața unică sub aceeași marcă și în ambalaj aparent identic, fapt ce aduce prejudicii consumatorilor; constată că, potrivit unui studiu realizat în numele unei autorități competente naționale, marea majoritate a consumatorilor se declară preocupați de existența acestor diferențe; observă, așadar, că, pe baza constatărilor obținute în urma analizelor și studiilor menționate, consumatorii sunt îngrijorați cu privire la discriminarea de pe piețele din diferite state membre; subliniază că orice discriminare de acest tip este inacceptabilă și că toți consumatorii din UE ar trebui să se bucure de acces la produse de aceeași calitate;

2.  atrage atenția asupra faptului că aceste cazuri în care au fost raportate astfel de diferențe semnificative se referă nu numai la produsele alimentare, ci, frecvent, și la cele nealimentare, inclusiv detergenți, produse cosmetice, articole de toaletă și produse pentru copiii mici;

3.  reamintește că Parlamentul i-a solicitat Comisiei în 2013 să efectueze o anchetă specifică pentru a determina dacă este necesar sau nu să fie adaptată legislația în vigoare a Uniunii și să informeze Parlamentul și consumatorii cu privire la rezultatele anchetei;

4.  salută inițiativele anunțate recent de Comisie pentru a trata această problemă, în special angajamentul acesteia de a veni cu o metodologie comună de testare, de a aloca fonduri pentru elaborarea și aplicarea acesteia și pentru colectarea de date suplimentare, care să fie comparabile și fiabile, de a actualiza Directiva privind practicile comerciale neloiale și de a crea Centrul de cunoștințe privind frauda și calitatea alimentară;

5.  ia act de mandatul acordat de Consiliul European Forumului la nivel înalt pentru îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu produse alimentare în vederea soluționării problemei diferențelor de calitate; încurajează statele membre și autoritățile competente ale acestora să participe activ la inițiativele aflate în desfășurare, inclusiv la elaborarea și integrarea în practicile lor de lucru a unei metodologii comune de testare și la colectarea de date suplimentare; subliniază necesitatea unei implicări active a părților care reprezintă interesele consumatorilor, permițându-li-se să-și expună opiniile, inclusiv a reprezentanților organizațiilor de consumatori, de producători și de cercetare care au efectuat analize ale produselor în statele membre; consideră că Parlamentul ar trebui să participe la toate inițiativele aflate în desfășurare care ar putea să influențeze încercările de soluționare a problemei diferențelor de calitate;

6.  recomandă ca statele membre în cauză să elaboreze propria evaluare a metodologiei și a eficacității aplicării DPCN și a altor dispoziții legislative existente privind problema diferențelor de calitate a produselor alimentare și a altor produse și să o prezinte Comisiei în vederea unei evaluări obiective a gravității problemei;

7.  salută adoptarea de către Parlament a unui proiect-pilot pentru 2018 care presupune desfășurarea pe piață a unei serii de anchete ce vor viza mai multe categorii de produse de consum, pentru a evalua diverse aspecte ale diferențelor de calitate; se așteaptă ca proiectul să fie realizat și publicat la timp, astfel cum s-a prevăzut inițial; consideră că acest proiect trebuie să fie prelungit în 2019 pentru a se acumula cunoștințe mai vaste și pentru a studia de asemenea sectorul produselor nealimentare; solicită ca deputații în Parlamentul European să fie implicați mai mult în supravegherea proiectului; încurajează Parlamentul, Comisia și statele membre să utilizeze toate instrumentele disponibile, inclusiv proiectele-pilot și proiectele naționale, pentru a analiza mai detaliat diverse aspecte ale diferențelor de calitate;

8.  subliniază că disponibilitatea unor informații cuprinzătoare privind autoritatea publică responsabilă cu luarea măsurilor și privind procedurile administrative sau judiciare relevante, inclusiv posibilitatea ca publicul să depună reclamații online, este esențială pentru aplicarea efectivă a DPCN; consideră, prin urmare, prejudiciabilă lipsa de informații în statele membre în cauză, care nu publică aceste informații pe site-urile autorităților competente în ciuda faptului că statele membre respective și-au exprimat atitudinea cu privire la necesitatea soluționării problemei diferențelor de calitate a produselor;

9.  subliniază că serviciile Comisiei au fost deja informate cu privire la adoptarea unor măsuri la nivel național privind un nou mod de etichetare, menite să avertizeze consumatorii cu privire la diferențele constatate în compoziția produselor alimentare;

10.  salută faptul că, pentru a îmbunătăți în continuare protecția consumatorilor în UE și pentru a oferi sprijin întreprinderilor, Comisia a lansat un program de formare online pentru a ajuta întreprinderile să înțeleagă mai bine și să asigure respectarea drepturilor consumatorilor în UE;

Comunicarea Comisiei privind aplicarea legislației UE referitoare la protecția consumatorilor în cazul diferențelor de calitate a produselor

11.  ia act de Comunicarea Comisiei privind aplicarea legislației UE din domeniul alimentelor și al protecției consumatorilor în cazul diferențelor de calitate a produselor; subliniază că această comunicare are ca scop să ajute autoritățile naționale să determine dacă o întreprindere încalcă legislația UE referitoare la alimente și protecția consumatorilor atunci când comercializează produse identice dar de calitate diferită în țări diferite, precum și să le ofere recomandări privind modalitățile de cooperare între ele; este preocupat de faptul că abordarea în etape menționată în comunicare, cu ajutorul căreia autoritățile naționale să poată determina dacă anumite produse încalcă legislația Uniunii, nu pare să poată fi aplicată în prezent de către autorități, ceea ce poate echivala cu încălcarea drepturilor consumatorilor;

12.  este de acord cu Comisia privind faptul că pe piața unică, unde consumatorii înțeleg la nivel general principiile liberei circulații a bunurilor și accesului egal la ele, aceștia nu se așteaptă ca produsele de marcă să fie diferențiate în funcție de țara în care sunt comercializate; reamintește că, potrivit Comisiei, studiile realizate cu privire la loialitatea față de mărci demonstrează că mărcile funcționează în mintea consumatorilor ca un certificat al unei calități controlate și constante; de asemenea, este de acord cu Comisia că acest lucru explică de ce unii consumatori se așteaptă ca produsele de marcă să aibă o calitate echivalentă, dacă nu identică, indiferent de locul și de momentul în care sunt cumpărate, și ca deținătorii mărcilor să îi informeze atunci când decid să modifice compoziția produselor lor;

13.  prin urmare, consideră că prezentarea unor informații suplimentare, chiar și atunci când sunt poziționate în câmpul vizual principal al unui ambalaj, nu reprezintă o măsură suficientă dacă consumatorul nu înțelege în mod clar că produsul în cauză diferă de produsele aparent identice de aceeași marcă vândute în alte state membre;

14.  sprijină, de asemenea, în acest context poziția Comisiei conform căreia fabricanții nu trebuie în mod necesar să ofere produse identice în diferite zone geografice, iar libera circulație a bunurilor nu înseamnă că fiecare produs trebuie să fie identic peste tot în cadrul pieței unice; subliniază că agenții economici au voie să comercializeze și să vândă bunuri ale căror compoziție și caracteristici diferă din cauza unor factori legitimi, cu condiția să respecte pe deplin legislația UE; cu toate acestea, subliniază că aceste produse nu ar trebui să aibă o calitate diferită atunci când sunt oferite consumatorilor pe piețe diferite;

15.  consideră că prezentarea de informații exacte și ușor de înțeles pentru consumatori este un element esențial pentru soluționarea problemei calității diferențiate a produselor; este convins că, în cazul în care o întreprindere intenționează să introducă pe piețele unor state membre diferite un produs care diferă de la o piață la alta în ceea ce privește anumite caracteristici, un astfel de produs nu poate fi etichetat și marcat într-o manieră aparent identică;

16.  observă că pot exista diferențe acceptabile în compoziția unui produs de o anumită marcă și că produsele pot prezenta anumite diferențe din cauza preferințelor regionale ale consumatorilor, a surselor din care provin ingredientele locale, a cerințelor din legislația națională sau a obiectivelor care determină schimbarea formulei; subliniază că nu se urmărește stabilirea sau armonizarea cerințelor privind calitatea produselor alimentare și că fabricanții nu ar trebui să fie obligați să asigure o anumită compoziție a produselor; consideră, însă, că preferințele consumatorilor nu ar trebui să fie utilizate ca pretext pentru scăderea calității sau introducerea unor grade de calitate diferite pentru piețe diferite; subliniază că consumatorii trebuie să fie informați în mod clar și să fie conștienți de această ajustare pentru fiecare produs individual și nu doar în termeni generali pe baza premisei că o astfel de practică există și este obișnuită;

17.  consideră că această comunicare vizează în principal produsele alimentare; consideră că dispozițiile privind aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorilor trebuie să vizeze toate produsele în general, atât cele alimentare, cât și cele nealimentare de pe piața unică, iar etichetele produselor trebuie să fie lizibile pentru consumatori și să conțină toate informațiile despre produs;

18.  atrage atenția asupra faptului că, în conformitate cu Orientările Comisiei din 2016 privind aplicarea DPCN: „bunurile de aceeași marcă și cu un ambalaj identic sau similar pot varia în ceea ce privește compoziția în funcție de locul de fabricare și piața de destinație, și anume acestea pot varia de la un stat membru la altul. În temeiul DPCN, practicile comerciale care consistă în comercializarea de produse cu o componență diferită nu sunt neloiale în sine”; subliniază importanța orientărilor emise de Comisie pentru ușurarea aplicării corecte și coerente a DPCN; solicită, așadar, Comisiei să clarifice legătura dintre comunicarea sa, orientările sale și documentul elaborat de subgrupul pentru piața internă al Forumul la nivel înalt pentru îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu produse alimentare;

19.  observă că metodele de control ale autorităților competente naționale ar putea să fie supuse unor cerințe diferite; atrage atenția asupra faptului că au fost realizate deja diverse analize care ar putea sta la baza elaborării și aplicării metodologiei de testare comune, chiar dacă metodologiile lor au fost diferite, iar rezultatele respective nu au fost evaluate în mod identic; consideră că ar trebui clar articulat obiectivul activității de elaborare a unei metodologii, condusă de Centrul Comun de Cercetare (JRC) din cadrul Comisiei, pentru a se garanta o interpretare unitară a metodologiei finale, fiind necesară și o definiție a noțiunii de „diferență semnificativă”, și pentru ca autoritățile competente să o poată folosi; atrage atenția asupra faptului că identificarea produsului „celui mai standard” și, prin urmare, a „produsului de referință” ar putea împiedica în practică evaluarea globală a produselor, deoarece această identificare se poate dovedi prea dificilă;

20.  salută efortul Comisiei de a ajuta autoritățile naționale de asigurare a aplicării să identifice practicile comerciale neloiale în procesul de comercializare a produselor; solicită Comisiei să coordoneze autoritățile naționale competente în această privință; subliniază că obiectivul unei astfel de metodologii este de a asigura colectarea, de către statele membre, a unor date fiabile și comparabile pe o bază comună și de a contribui la o evaluare globală a gravității și amplorii pe piața unică a fenomenului legat de produsele cu diferențe de calitate; reamintește că faptele legate de practicile neloiale ar putea fi apreciate și în continuare numai de la caz la caz, deoarece măsura în care este indus în eroare consumatorul ține întotdeauna de aprecierea subiectivă a autorității competente sau a instanței;

21.  salută decizia Comisiei de a invita autoritățile competente să efectueze în statele membre analize de piață suplimentare prin care să fie comparate produse din diferite regiuni și țări; subliniază totuși că, potrivit Comisiei, astfel de analize ar trebui să se desfășoare pe baza unei metode comune de analiză, care însă nu este încă finalizată; subliniază că este important să se respecte calendarul, astfel încât rezultatele verificărilor efectuate pe baza unei abordări comune de verificare să fie finalizate, să fie publicate în toate limbile oficiale ale UE într-o bază de date publică și să fie analizate cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de sfârșitul lui 2018; subliniază, de asemenea, că este necesară publicarea promptă a acestor rezultate, pentru a-i informa pe consumatori și fabricanți în vederea sensibilizării lor, reducându-se astfel numărul cazurilor de produse ce prezintă diferențe de calitate;

Alte aspecte ale diferențelor de calitate

22.  subliniază că mărcile proprii ale marilor distribuitori au devenit unul dintre elementele de bază din coșul de cumpărături al consumatorilor, iar cota lor de piață a crescut în ultimul deceniu pentru majoritatea categoriilor de produse în majoritatea statelor membre; consideră că mărcile proprii ale marilor distribuitori nu trebuie să creeze impresia că acestea sunt produse de marcă, pentru a nu induce în eroare consumatorii; repetă încă o dată că problema mărcilor proprii ale marilor distribuitori trebuie tratată de către Comisie în mod separat, pentru a elimina confuzia dintre mărcile proprii ale distribuitorilor și produsele de marcă; observă că piața unică este accesibilă pentru producători, însă este totodată foarte competitivă, unele mărci fiind cunoscute de toți sau percepute pozitiv peste tot în Uniune;

23.  reamintește că Parlamentul a solicitat în repetate rânduri Comisiei să determine dacă diferențele de calitate afectează negativ producția locală și regională, în special IMM-urile; regretă că până în prezent Comisia nu a prezentat date în acest sens;

24.  subliniază faptul că contrafacerea produselor de marcă expune consumatorii la riscuri de sănătate și de siguranță, subminează încrederea consumatorilor în mărci și le provoacă pierderi producătorilor; constată că gama de produse contrafăcute recuperate în UE este în continuare largă și include aproape toate tipurile de bunuri;

25.  își exprimă îngrijorarea cu privire la restricțiile aplicate comercianților atunci când sunt cumpărate bunuri ce pot afecta negativ alegerea consumatorilor; îndeamnă Comisia să identifice factorii care contribuie la fragmentarea pieței unice a bunurilor și care limitează în mod nelegitim capacitatea consumatorilor de a beneficia pe deplin de piața unică, în special constrângerile teritoriale legate de aprovizionare și implicațiile acestora; invită Comisia să recurgă la legislația din domeniul concurenței, dacă este cazul, pentru a combate astfel de practici;

26.  subliniază că autoritățile competente naționale pot să adune eșantioane și să efectueze analize numai pe teritoriul statului membru respectiv; subliniază că sunt necesare o cooperare și partajare de date la nivel transfrontalier mai intense, eficace, transparente și rapide, inclusiv schimburi de informații cu privire la produsele potențial neconforme și la posibile practici neloiale între autoritățile naționale din domeniul protecției consumatorilor și din domeniul produselor alimentare, asociațiile de consumatori și Comisie, pentru a soluționa problema diferențelor de calitate și a îmbunătăți și armoniza aplicarea legislației; invită Comisia și statele membre să participe mai activ la astfel de exerciții de cooperare; salută, în acest sens, adoptarea versiunii revizuite a Regulamentului privind cooperarea în vederea protecției consumatorilor, care consolidează competențele de investigare și executare, îmbunătățește schimbul de informații și de date, accesul la toate informațiile pertinente și instituie norme armonizate prin care se stabilesc proceduri de coordonare a măsurilor de cercetare și de executare;

27.  recunoaște utilitatea acțiunilor de verificare ca o formă importantă de coordonare a executării în temeiul Regulamentului privind cooperarea în materie de protecție a consumatorilor și invită Comisia și statele membre să le consolideze și să le extindă domeniul de aplicare;

Recomandări și etapele următoare

28.  subliniază importanța dezbaterilor publice cuprinzătoare și organizate la timp care duc la sporirea gradului de sensibilizare a consumatorilor cu privire la produse și caracteristicile acestora; constată că unii producători și deținători de mărci proprii au anunțat deja modificarea rețetelor sau utilizarea unui standard unic de producție la nivelul UE; subliniază importanța rolului care îi revine industriei în îmbunătățirea transparenței în ceea ce privește compoziția și calitatea produselor și modificările aduse acestora; salută inițiativa Comisiei de a elabora un cod de conduită în acest sens; solicită ca producătorii și distribuitorii să fie implicați și mai mult, în propriul lor interes, în procesul de identificare cât mai rapidă a unei soluții efective pentru situația actuală, fără a se recurge la proceduri de sancționare, pentru a le permite consumatorilor europeni să aibă acces la produse de o calitate identică peste tot pe piața unică; invită producătorii să aibă în vedere introducerea pe ambalaje a unei embleme prin care să indice faptul că, pentru un anumit produs vândut sub o anumită marcă, conținutul și calitatea sunt aceleași în toate statele membre;

29.  invită organizațiile de consumatori, organizațiile societății civile și organismele naționale notificate care sunt responsabile de aplicarea DPCN și a altor dispoziții legislative relevante să-și asume un rol mai activ în dezbaterile publice și în informarea consumatorilor; este convins că organizațiile de consumatori ar putea contribui semnificativ la soluționarea problemei diferențelor de calitate; solicită Comisiei și statelor membre să sprijine într-o măsură mai mare organizațiile naționale de consumatori prin mecanisme financiare și juridice, care să le permită acestora să își consolideze capacitățile, să își dezvolte activitățile de testare, să efectueze analize comparative și să contribuie, alături de autoritățile competente, la identificarea și expunerea situațiilor de diferențiere neloială a produselor; consideră că ar trebui promovat un schimb mai intens de informații la nivel transfrontalier între asociațiile de consumatori;

30.  consideră, pe baza experiențelor anterioare, că autoritățile competente au fost în măsură să soluționeze efectiv cazuri specifice de diferențe de calitate numai la nivel național sau să asigure aplicarea legislației în vigoare, sau au încercat să facă acest lucru numai într-o măsură foarte redusă, parțial din cauza lipsei unei dispoziții juridice explicite în acest sens la nivelul Uniunii: reamintește că statele membre sunt responsabile pentru aplicarea DPCN și că ar trebui să-și îndeplinească această responsabilitate pentru ca consumatorii să nu fie induși în eroare de practici comerciale neloiale; subliniază că statele membre trebuie să garanteze că autoritățile naționale competente dispun de capacități tehnice, financiare și umane adecvate pentru a asigura o aplicare efectivă; invită statele membre să pună la dispoziția consumatorilor un spațiu pentru depunerea reclamațiilor și examinarea acestora și să informeze consumatorii, într-o măsură cât mai mare, cu privire la drepturile și opțiunile lor în ceea ce privește aplicarea legislației în vigoare și obligațiile vânzătorilor de a-i informa cu privire la compoziția și, dacă este cazul, originea produselor;

31.  atrage atenția asupra faptului că problema diferențelor de calitate este direct legată de esența funcționării pieței unice și de încrederea consumatorilor, ambele aspecte fiind puse în pericol, impunând așadar, printre altele, o soluție la nivelul Uniunii sub forma unor măsuri cu aplicare directă; este convins că, având în vedere posibilitatea de acțiune la nivel național, măsurile de la nivelul Uniunii ar asigura integritatea pieței unice; invită Comisia să repertorieze standardele existente la nivel național pentru produsele alimentare și cele nealimentare și să le evalueze pertinența pentru cazurile de calitate diferențiată de pe piața unică;

32.  solicită să fie create de urgență capacități și mecanisme la nivelul UE, în cadrul unei unități specializate de monitorizare și supraveghere care să facă parte dintr-un organism existent la nivelul UE [JRC, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) sau altele], cât mai puțin birocratice, pentru a monitoriza consecvența compoziției și a proporțiilor ingredientelor utilizate în produsele alimentare de aceeași marcă și cu același ambalaj, și pentru a evalua analizele de laborator comparate în vederea identificării acestor practici comerciale neloiale în comercializarea produselor alimentare;

33.  salută propunerea Comisiei intitulată „Noi avantaje pentru consumatori”, care urmărește să soluționeze problema diferențelor de calitate a produselor prin modificarea articolului 6 din Directiva DPCN, identificând ca practică comercială înșelătoare comercializarea drept produse identice a unor produse care prezintă diferențe, sub aspectul compoziției sau al caracteristicilor, față de același produs comercializat în alte state membre; observă, însă, că propunerea conține unele dispoziții care trebuie clarificate pentru a se putea asigura o interpretare și aplicare adecvate;

34.  subliniază că rezultatul procesului legislativ ar trebui să fie o definiție clară a ceea ce poate fi considerat drept calitate diferențiată și modul în care fiecare caz ar trebui evaluat și abordat de autoritățile competente; subliniază, în această privință, că o listă deschisă a așa-numiților „factori legitimi” ar putea submina capacitatea autorităților competente de a face o evaluare și de a aplica legea; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că utilizarea noțiunii de „preferințe de consum definite” atunci când se evaluează dacă este sau nu justificată o diferențiere a compoziției unui produs ar putea conduce la interpretări contradictorii de către diferite autorități competente;

35.  invită Comisia să extindă mandatul acordat Centrului Comun de Cercetare, astfel încât acesta să elaboreze o metodologie armonizată la nivel european pentru compararea caracteristicilor produselor nealimentare, precum și orientări pentru îmbunătățirea transparenței produselor, în termen de un an, și să evalueze rezultatele analizelor; subliniază că, în vederea realizării de schimburi de bune practici în domeniu, JRC ar trebui, de asemenea, să încerce să coopereze cu autoritățile statelor membre care au întreprins deja măsuri proprii de verificare a produselor, însă nu le-au comunicat încă autorităților naționale din alte state membre rezultatele acestor verificări;

36.  reamintește că siguranța și calitatea produselor alimentare și prevenirea inducerii în eroare a consumatorilor reprezintă chestiuni de importanță primordială; reamintește Comisiei angajamentul său de a monitoriza mai bine și de a îmbunătăți aplicarea corectă a legislației UE; consideră că autoritățile competente de la nivel național ar trebui să monitorizeze în mod eficace respectarea dispozițiilor legale în vigoare în aceste domenii;

37.  încurajează Comisia să înființeze o direcție specializată în cadrul agenției competente a UE existente, care să includă specialiști din domeniu, pentru a efectua, atunci când apare o suspiciune de diferențe de calitate, controale în fabricile producătorilor și a realiza audituri ale fluxului de producție pentru a verifica dacă compoziția produsului corespunde cu indicațiile producătorului;

38.  salută propunerea Comisiei de a se îmbunătăți transparența studiilor științifice din domeniul siguranței alimentare, ca urmare a preocupărilor exprimate de cetățeni, pentru a spori accesul la informațiile necesare pentru a lua decizii de cumpărare bazate pe o evaluare a riscurilor fiabilă și întemeiată pe dovezi științifice;

39.  solicită autorităților naționale să determine, de la caz la caz, dacă practicile suspectate de discriminare sunt efectiv ilegale, în temeiul dispozițiilor din Directiva privind practicile comerciale neloiale, coroborate cu cerințele referitoare la informarea corectă prevăzute în Regulamentul nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare;

40.  ia act de faptul că toți cetățenii UE sunt afectați de practicile de aplicare a unui dublu standard de calitate, inclusiv atunci când se deplasează în alte statele membre;

41.  subliniază, cu toate acestea, că diferențele substanțiale în cazul produselor pentru copiii mici, cum ar fi alimentele pentru sugari și copii de vârstă mică, nu pot fi justificate doar din motive legate de preferințele de gust regionale;

42.  respinge cu fermitate afirmația făcută de unii producători conform căreia modificările de la nivelul compoziției și/sau al calității sunt efectuate pentru ca prețurile să corespundă așteptărilor consumatorilor; subliniază că diverse studii au arătat că produsele de calitate inferioară sunt, de multe ori, mai scumpe decât produsele similare, dar de o calitate mai bună, din alte țări ale UE;

43.  recomandă insistent utilizarea principiului economiei circulare în ceea ce privește ambalarea produselor și subliniază că, dacă ambalajul unui produs comercializat într-un stat membru respectă acest principiu, atunci producătorii ar trebui să depună eforturi coordonate pentru a se asigura că acest principiu este aplicat pentru toate produsele lor comercializate sub aceeași marcă și în același tip de ambalaje în întreaga UE și în afara acesteia;

44.  subliniază că, în unele cazuri, existența unor diferențe de calitate a produselor se datorează neaplicării legislației UE; solicită autorităților din statele membre să aplice de urgență normele UE în vigoare cu privire la etichetarea produselor alimentare, inclusiv în ceea ce privește, de exemplu, carnea separată mecanic;

º

º  º

45.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO L 149, 11.6.2005, p. 22.

(2)

JO L 345, 27.12.2017, p. 1.

(3)

JO L 304, 22.11.2011, p. 18.

(4)

JO C 65, 19.2.2016, p. 2.

(5)

JO C 264E, 13.9.2013, p. 11.

(6)

JO C 93, 24.3.2017, p. 27.

(7)

JO C 86, 6.3.2018, p. 40.

(8)

JO C 11, 12.1.2018, p. 2.

(9)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0027.

(10)

O-000019/2017.

(11)

JO L 31, 1.2.2002, p. 1.

(12)

http://ec.europa.eu/food/audits-analysis/overview_reports/details.cfm?rep_id=76

(13)

http://ec.europa.eu/food/audits-analysis/overview_reports/details.cfm?rep_id=115


Expunere de motive

O serie de cercetări efectuate în mai multe state membre au dezvăluit că, deși denumirea mărcii, prezentarea ambalajului și imaginea comercială par la prima privire identice, unele produse de pe piața unică a UE au în mod clar o compoziție diferită, în funcție de țara în care au fost cumpărate, în ceea ce privește rețeta, materiile prime principale folosite sau proporția acestora în produs. De asemenea, nu poate fi exclus faptul că aceste rezultate, care atestă diferențe de calitate între produse, vizează numai produsele alimentare și băuturile, deși este posibil să fie afectate și unele produse de consum precum detergenții sau produsele de igienă.

Potrivit unui studiu juridic efectuat de experții de la facultatea de drept a Universității Palackého din Olomouc, problema diferențelor de calitate între produse în funcție de statul membru sau de regiunea sau localitatea în care sunt comercializate poate fi constatată în următoarele situații:

•  fabricantul introduce pe piață produse cu aromă și compoziție diferite (adică ingredientul principal este diferit), care au însă un ambalaj cu aspect identic sau similar (diferențe imposibil de depistat pentru consumatori),

•  fabricantul introduce pe piață produse de o calitate diferită, care au însă un ambalaj cu aspect identic sau similar (diferențe imposibil de depistat pentru consumatori),

•  fabricantul introduce pe piață produse de o greutate diferită, care au însă un ambalaj cu aspect identic sau similar (diferențe imposibil de depistat pentru consumatori),

•  atunci când introduce pe o anumită piață un produs nou, fabricantul folosește un produs cu ingrediente de o calitate mai bună (de exemplu, o cantitate mai mare de carne în produs, sau calitatea cărnii este mai bună) pentru a atrage atenția consumatorilor și a-i „învăța” să cumpere/să adopte produsul; însă după o perioadă de timp, are loc o „modificare a rețetei” fără nicio modificare evidentă a ambalajului produsului (cu excepția compoziției produsului, care este indicată cu litere mici pe partea din spate a etichetei).

Fabricantul desfășoară toate aceste activități fără a aduce la cunoștința consumatorului în mod clar, insistent, transparent și fără a-l induce în eroare faptul că produsul în cauză s-a transformat în alt produs, cu o compoziție, greutate, calitate sau alte caracteristici asociate diferite.

Astfel se creează o situație în care un consumator dintr-o anumită țară, care se află pe teritoriul unei alte țări, nu are certitudinea că un produs ale cărui caracteristici le cunoaște din țara sa de origine este identic cu produsul pe care îl cumpără în țara în care se află în momentul de față.

Poziția raportoarei

Raportoarea a început să urmărească îndeaproape problema diferențelor de calitate în 2011, când un studiu desfășurat de Asociația Consumatorilor din Republica Slovacă în șapte state membre ale UE a arătat că compoziția și prețul a șase produse alimentare de marcă erau foarte diferite de la o țară la alta. Drept urmare a acestui studiu, raportoarea a adresat pentru prima dată Comisiei o interpelare, prin care o întreba dacă, potrivit Comisiei, această diferență de calitate reprezintă sau nu o problemă legată de funcționarea pieței unice și protecția consumatorilor.

În 2015, raportoarea a fost co-organizatoarea unui studiu desfășurat de Universitatea de Chimie și Tehnologie din Praga, în cadrul căruia au fost comparate caracteristicile de calitate ale 24 de produse de pe piețele de vânzare cu amănuntul din Republica Cehă și Germania, pentru a determina dacă produsele în cauză erau conforme sau nu. Au fost constatate diferențe semnificative în o treime din eșantioane (de exemplu, unul dintre ingredientele principale ale unui produs comercializat în Republica Cehă era carne de pasăre separată mecanic, însă același produs comercializat în Germania conținea carne de porc). Studiul a pus sub semnul întrebării și pertinența argumentului frecvent utilizat privind diferențele de gust și preferințele diferite față de preț în țări diferite, deoarece prețurile produselor în cauză erau aproape identice, iar potrivit comisiei atestate pentru evaluarea senzorială, caracteristicile gustative nu corespundeau pieței pentru care se presupune că au fost adaptate produsele.

Intenția raportoarei nu este în niciun caz să uniformizeze produsele de pe piața unică sau să oblige fabricanții să schimbe compoziția produselor, și nici să stabilească compoziția exactă a anumitor produse. În plus, raportoarea este conștientă de faptul că compoziția finală a produselor poate fi afectată de factori obiectivi.

Cu toate acestea, raportoarea este convinsă că toți cetățenii europeni ar trebui să se bucure efectiv de dreptul de a avea acces egal la bunuri de înaltă calitate pe piața unică în mod nediscriminatoriu. În caz contrar, ar avea puternic de suferit esența funcționării pieței unice și încrederea consumatorilor în piața unică.

Raportoarea salută inițiativele anunțate recent de Comisie privind abordarea acestei probleme, în special angajamentul asumat de aceasta de a propune o metodologie de testare comună pentru întreaga Uniune. Întrucât diferențele de calitate dintre produse au legătură cu funcționarea pieței unice, este clar că sunt necesare date colectate la nivel european și o abordare comună. Anume din acest motiv raportoarea a propus, încă în 2013, în cuprinsul Rezoluției Parlamentului European referitoare la o nouă agendă pentru politica europeană de protecție a consumatorilor, să fie invitată Comisia să realizeze o anchetă pertinentă cu privire la problema diferențelor de calitate, care să permită să se determine dacă este necesară modificarea legislației în vigoare a Uniunii.

Raportoarea subliniază că consumatorii trebuie să fie informați în mod exact și transparent în cazul în care produsul pe care îl cumpără sau îl cunosc este diferit într-un alt stat membru, pentru a se evita inducerea în eroare a consumatorilor și crearea unei impresii generale înșelătoare despre produsul cumpărat. De asemenea, este important să fie sensibilizați consumatorii cu privire la produse și la caracteristicile și compoziția acestora.

Raportoarea este de părere că vânzarea unor produse care sunt percepute de consumatori ca fiind identice, însă a căror compoziție a fost schimbată intenționat în funcție de zona geografică din UE în care sunt vândute, reprezintă o practică neloială, care este prin urmare inacceptabilă. Raportoarea consideră, așadar, că metoda cea mai eficace de a trata cazurile evidente de diferențiere a calității pe întreg teritoriul Uniunii Europene este adăugarea unui alt tip de practică comercială neloială în anexa I la Directiva privind practicile comerciale neloiale.


AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (22.6.2018)

destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

referitor la diferențele de calitate ce caracterizează unele produse de pe piața unică

(2018/2008(INI))

Raportoare pentru aviz (*): Biljana Borzan

(*)  Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare(2),

–  având în vedere Directiva (CE) nr. 29/2005 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori(3),

–  având în vedere articolul 17 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene referitor la protecția proprietății intelectuale,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 septembrie 2017 privind aplicarea legislației UE în domeniul alimentelor și al protecției consumatorilor în cazul aspectelor legate de calitatea diferențiată a produselor – cazul specific al produselor alimentare (C(2017)6532),

–  având în vedere scrisoarea comună din 23 martie 2018 adresată Comisiei de către Republica Croația, Republica Cehă, Ungaria, Lituania, Republica Polonă și Republica Slovacă privind calitatea diferențiată a produselor în contextul programului „Noi avantaje pentru consumatori”;

–  având în vedere discursul privind starea Uniunii susținut de către președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la 13 septembrie 2017, în care a subliniat că nu este acceptabil ca în anumite părți ale UE să fie vândute populației produse de o calitate mai scăzută decât în alte părți, în timp ce ambalajul și marca sunt identice;

–  având în vedere Concluziile reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit din data de 6 martie 2017;

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 aprilie 2018, intitulată „Noile avantaje pentru consumatori” (COM(2018)0183),

–  având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind mai buna punere în aplicare și modernizarea normelor UE de protecție a consumatorilor (COM(2018)0185);

–  având în vedere rezultatele studiilor comparative realizate de către autoritățile și asociațiile ce protejează drepturile consumatorilor din mai multe state membre ale UE;

–  având în vedere propunerea Comisiei de actualizare a Directivei 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale, pentru a indica în mod explicit că autoritățile naționale pot evalua și corecta practicile comerciale înșelătoare care implică comercializarea în mai multe țări ale UE de produse prezentate ca fiind identice, atunci când compoziția sau caracteristicile lor diferă semnificativ,

–  având în vedere interpelarea sa majoră din 15 martie 2017 privind existența unor diferențe în privința declarațiilor, a compoziției și a gustului produselor de pe piețele din centrul/estul și din vestul UE (O-000019/2017),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 iunie 2013 referitoare la o nouă agendă privind politica de protecție a consumatorilor europeni(4),

A.  întrucât rezultatele unei serii de analize efectuate în mai multe state membre au demonstrat existența unor diferențe considerabile între compoziția și calitatea anumitor produse comercializate sub aceeași marcă și în ambalaj identic și promovate în mod identic peste tot în UE; întrucât aceste diferențe se datorează de multe ori utilizării unor ingrediente mai ieftine și de o calitate inferioară, care, în plus, au adesea o valoare nutrițională inferioară;

B.  întrucât aceste analize demonstrează, de asemenea, că anumite produse conțin o cantitate mai mică a ingredientului principal, ingrediente care sunt considerate mai puțin sănătoase sau de o calitate inferioară și ingrediente cu un gust diferit, de o consistență diferită sau ale căror alte caracteristici senzoriale sunt diferite;

C.  întrucât, în cadrul reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit menționate mai sus, mai multe state membre au prezentat rezultatele unor studii care relevă că în UE se vând produse cu același nume și ambalate la fel, dar de o calitate diferită, având diferențe senzoriale și/sau compoziție diferită, și au atras atenția că această practică poate induce consumatorul în eroare și crea totodată competiție neloială;

D.  întrucât produsele de aceeași marcă pot avea caracteristici diferite care sunt determinate de factori legitimi precum preferințele consumatorilor în regiunile de destinație, amplasarea geografică a locului de fabricare, cerințele specifice de la nivel local și sursele diferite de materii prime din cauza disponibilității lor geografice sau sezoniere;

E.  întrucât siguranța și calitatea alimentelor și protejarea consumatorilor de practici înșelătoare reprezintă priorități absolute;

F.  întrucât diferențele dovedite în ceea ce privește ingredientele unor produse comparabile ar putea, pe termen lung, reprezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor, în cazul consumatorilor vulnerabili, cum ar fi copiii și persoanele cu probleme de sănătate și de dietă, contribuind astfel la deteriorarea stării cetățenilor; întrucât acest lucru se întâmplă, de exemplu, în cazurile în care conținutul de grăsimi și/sau de zahăr este mai mare decât cel preconizat, în cazul în care grăsimile de origine animală sunt înlocuite cu grăsimi de origine vegetală sau vice-versa, în cazul în care zahărul este înlocuit cu îndulcitori artificiali, sau în cazul în care conținutul de sare este mai mare; întrucât etichetarea care nu reflectă în mod fidel aditivii folosiți sau numărul de substituenți ai ingredientelor induce în eroare consumatorii și poate pune în pericol sănătatea acestora;

G.  întrucât nu există acte legislative privind dublul standard de calitate la nivelul UE, motiv pentru care este imposibil să se compare calitatea sau să se identifice cazurile în care există un dublu standard, și nu există instrumente care ar putea fi folosite pentru a corecta situația; întrucât deficiențele în aplicarea și asigurarea aplicării legislației europene relevante din domeniul alimentar, cum ar fi în cazul etichetării cărnii obținute prin separare mecanică(5) sau al utilizării de aditivi alimentari(6), au fost periodic raportate de serviciile pentru audituri și analize în materie de sănătate și alimentație ale Comisiei; întrucât, în general, producătorii de alimente și alte bunuri de consum pot profita de pe urma interpretărilor divergente ale legislației UE și/sau a punerii în aplicare și a executării defectuoase a acesteia de către autoritățile naționale competente, pentru a-și adapta produsele în detrimentul consumatorilor; întrucât diferențele în compoziția produselor comercializate sub aceeași marcă și cu același ambalaj diminuează încrederea consumatorilor și subminează reputația cadrului de reglementare al UE;

H.  întrucât existența pe piața unică a UE a unor produse prezentate ca identice în mai multe state membre, dar având o compoziție sau caracteristici semnificativ diferite, subminează în totalitate principiile fundamentale pe care se bazează piața unică europeană; întrucât consumatorii de pe piața internă ar trebui să beneficieze de același nivel de protecție în toate statele membre;

I.  întrucât diferențele de compoziție care pot afecta sănătatea consumatorilor pot fi identificate nu numai în produsele alimentare, ci și în produsele cosmetice, produsele de igienă și de curățenie;

J.  întrucât activitățile de reformulare în vederea reducerii conținutului de grăsimi, zahăr și sare din alimente sunt în urmă în multe țări din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est;

K.  întrucât mărcile au un impact semnificativ asupra modului în care consumatorii percep produsele, valoarea și calitatea acestora; întrucât consumatorii se așteaptă ca produsele aparținând aceleiași mărci, vândute în diferite țări în cadrul pieței unice, să aibă aceleași caracteristici;

L.  întrucât consumatorii din diferite state membre și/sau care călătoresc între statele membre nu sunt în măsură să stabilească singuri eventualele diferențe la nivelul gustului și al compoziției anumitor produse dacă aceste diferențe nu sunt prezentate pe eticheta produsului, nefiind prin urmare în măsură să ia decizii de cumpărare în cunoștință de cauză datorită lipsei informațiilor pertinente, acest lucru putând afecta comportamentul lor economic;

M.  întrucât mai multe sondaje de opinie au arătat că consumatorii sunt îngrijorați de astfel de diferențe de calitate, care îi fac să se simtă cetățeni de mâna a doua ai UE,

1.  salută faptul că au fost alocate 2 milioane EUR pentru elaborarea unei metodologii comune de testare și includerea în bugetul UE pentru 2018 a unui proiect-pilot al cărui scop este să evalueze diferite aspecte ale aplicării unui dublu standard de calitate pentru mai multe categorii de produse; îndeamnă statele membre și autoritățile naționale să participe activ la inițiativele în curs pentru facilitarea acestui proces și să integreze această metodologie în practicile lor; subliniază importanța unei analize aprofundate și la timp a produselor alimentare și nealimentare și îndeamnă Comisia să aloce resurse financiare pentru realizarea de teste comparative pe o perioadă de supraveghere a pieței de minimum doi ani pentru a descuraja producătorii care au folosit această practică înșelătoare;

2.  încurajează Comisia să înființeze o direcție specializată în cadrul agenției competente a UE existente, care să includă specialiști din domeniu, pentru a efectua, atunci când apare o suspiciune de dublu standard de calitate, controale în fabricile producătorilor și a realiza audituri ale fluxului de producție pentru a verifica dacă compoziția produsului corespunde cu indicațiile producătorului; solicită ca această nouă direcție să creeze o platformă online sub forma unui registru public european, care să includă o secțiune cu informații privind toate produsele care sunt considerate de autoritățile competente ca fiind de calitate dublă și o altă secțiune care să conțină informațiile furnizate în mod voluntar de producători cu privire la produsele comercializate în UE; subliniază că informațiile ar trebui să fie ușor accesibile, pentru a facilita compararea și a le permite consumatorilor să ia decizii în cunoștință de cauză înainte de a cumpăra ceva;

3.  ia act de publicarea de către Comisie a unei metodologii armonizate pentru selecția, eșantionarea și testarea produselor alimentare în vederea analizării caracteristicilor lor de calitate; subliniază angajamentul de publicare a rezultatelor testelor desfășurate în întreaga UE până la sfârșitul acestui an; îndeamnă deputații în Parlamentul European să se implice mai mult în acest proces; subliniază că, pe lângă o metodologie de testare uniformă a produselor alimentare și a băuturilor cu dublu standard de calitate, este necesar să se elaboreze o metodologie uniformă pentru evaluarea și interpretarea rezultatelor testelor;

4.  salută dezbaterile privind dublul standard de calitate care au loc în cadrul Forumului la nivel înalt pentru îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu produse alimentare; subliniază necesitatea de a implica cât mai multe părți interesate cu putință;

5.  salută propunerea Comisiei de a se îmbunătăți transparența studiilor științifice din domeniul siguranței alimentare, ca urmare a preocupărilor exprimate de cetățeni, pentru a spori accesul la informațiile necesare pentru a lua decizii de cumpărare bazate pe o evaluare a riscurilor fiabilă și întemeiată pe dovezi științifice;

6.  regretă faptul că comunicarea Comisiei privind aplicarea legislației UE din domeniul alimentelor și al protecției consumatorilor în cazul produselor cu un dublu standard de calitate nu este suficient de ambițioasă, deoarece legislația în materie de protecție a consumatorilor ar trebui să se aplice tuturor produselor, în general, precum și faptul că această comunicare propune măsuri care sunt insuficiente pentru a aborda problema produselor cu dublu standard de calitate pe piața unică; subliniază că este important să se elaboreze orientări și măsuri de sprijin clare și eficiente pentru autoritățile din domeniul protecției consumatorilor și că sunt necesare de urgență măsuri corective pentru combaterea practicilor discriminatorii la adresa consumatorilor; atrage atenția asupra faptului că consumatorii nu trebuie să fie induși în eroare și solicită autorităților naționale să stabilească de la caz la caz dacă aceste practici sunt ilegale, în temeiul dispozițiilor Directivei privind practicile comerciale neloiale și al coroborării acestora cu cerințele referitoare la informarea adecvată prevăzute în Regulamentul nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare;

7.  își exprimă îngrijorarea cu privire la constrângerile teritoriale cu care se confruntă comercianții atunci când achiziționează bunuri; invită Comisia să analizeze de urgență practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente între întreprinderi (B2B), de exemplu cazurile în care furnizorii obligă supermarketurile să se aprovizioneze de la o anumită fabrică, fapt care ar putea să împiedice consumatorii să cumpere produse de o calitate potențial superioară dintr-o altă țară din piața unică și ar putea să genereze distorsiuni ale pieței unice;

8.  observă că producătorii locali întâmpină dificultăți în a avea acces la piața comună; solicită Comisiei să stabilească dacă un standard dublu de calitate are repercusiuni negative asupra producției locale și regionale;

9.  subliniază importanța sensibilizării consumatorilor și a îmbunătățirii accesului la informații; consideră că aceste informații ar trebui furnizate în mod obligatoriu, nu doar pe bază voluntară; îndeamnă Comisia și organismele naționale relevate să organizeze campanii de comunicare destinate consumatorilor din întreaga UE, cu accent special pe statele membre occidentale, în care această problemă ar putea fi mai puțin cunoscută; ia act de faptul că toți cetățenii UE sunt afectați de practicile de aplicare a unui dublu standard de calitate, inclusiv atunci când călătoresc între statele membre; salută faptul că mai mulți producători au declarat că își vor modifica rețetele; solicită garanții că orice astfel de modificări nu vor duce la scăderea calității produselor în niciun stat membru; atrage atenția asupra rolului ce îi revine sectorului în cauză în ceea ce privește informarea corectă și clară a consumatorilor privind ambalajele, eliminarea practicilor discriminatorii și restabilirea încrederii consumatorilor; salută inițiativa Comisiei de a facilita elaborarea unui cod de conduită de către producători și asociațiile producătorilor;

10.  subliniază că nu este oportun să se standardizeze gusturile alimentare din UE și rețetele utilizate deoarece acestea din urmă reflectă diversitatea preferințelor de gust regionale din UE; subliniază, cu toate acestea, că diferențele substanțiale la nivelul produselor pentru copii, cum ar fi alimentele pentru sugari și copii de vârstă mică, nu pot fi justificate doar din motive legate de preferințele de gust regionale; acceptă argumentul conform căruia alte produse ar putea, în anumite cazuri, să fie diferite din motive legitime; subliniază însă că consumatorii ar trebui să fie informați în mod clar și rapid cu privire la existența oricăror diferențe; consideră că, uneori, produse alimentare aparținând aceleiași mărci pot cunoaște variații de gust și rețetă în funcție de anumite condiții de pe piețele locale din cadrul UE, precum și că utilizarea de materii prime locale și necesitatea de a respecta legislația națională sau obiectivele de reformulare a rețetelor pot duce la diferențe;

11.  subliniază importanța societății civile în analizarea, denunțarea și mediatizarea practicilor de aplicare a unui standard dublu de calitate; solicită un sprijin sporit pentru organizațiile naționale ale consumatorilor, în special în țările în care acestea sunt încă relativ slab dezvoltate, astfel încât să își poată îmbunătăți capacitățile și activitățile de testare și să contribuie, alături de autoritățile competente, la urmărirea și demascarea practicilor neloiale de diferențiere a produselor; solicită o mai bună protecție pentru persoanele fizice sau juridice care denunță nereguli în domeniul siguranței alimentare și al drepturilor consumatorilor;

12.  subliniază că, atunci când nu sunt însoțite de informații suficiente și adecvate, de exemplu privind respectarea normelor naționale relevante, argumentele care invocă preferințele consumatorilor și reformularea produselor alimentare nu pot justifica în niciun fel introducerea pe piață a unor produse cu un dublu standard de calitate, având în vedere faptul că aceste produse nu reflectă interesul general al consumatorilor, iar preferințele consumatorilor nu sunt stabilite în mod transparent;

13.  respinge cu fermitate afirmația făcută de unii producători conform căreia modificările de la nivelul compoziției și/sau al calității sunt efectuate pentru ca prețurile să fie conforme cu așteptările consumatorilor; subliniază faptul că diferite studii au arătat că produsele de calitate inferioară sunt, de multe ori, mai costisitoare decât produsele similare, dar de o calitate mai bună din alte părți ale UE;

14.  consideră că pe piața unică nu ar trebui, în principiu, să existe nicio diferență de calitate sau valoare nutrițională între produsele comercializate într-un ambalaj specific și identic; constată că produsele de aceeași marcă pot avea totuși caracteristici diferite care sunt determinate de factori legitimi, precum amplasarea geografică a locului de fabricare, cerințele specifice de la nivel local sau sursele diferite de materii prime din cauza disponibilității lor geografice sau sezoniere, dar că consumatorii trebuie informați în mod corespunzător, clar și vizibil pe ambalajul produsului cu privire la orice abatere de la rețeta inițială în ceea ce privește compoziția și caracteristicile produselor; invită Comisia să propună, în acest scop, modificarea legislației privind etichetarea produselor;

15.  recomandă insistent utilizarea principiului economiei circulare în ceea ce privește ambalarea produselor și subliniază că, dacă ambalajul unui produs comercializat într-un stat membru aderă la acest principiu, atunci producătorii ar trebui să depună eforturi concertate pentru a se asigura că acest lucru este valabil pentru toate produsele comercializate sub aceeași marcă și în același tip de ambalaje în întreaga UE și în afara acesteia;

16.  insistă asupra importanței noțiunii de „produs de referință”, care poate servi drept reper pentru așteptările consumatorilor; subliniază faptul că consumatorii trebuie să fie informați în mod adecvat cu privire la compoziția produselor pe care le cumpără, astfel încât să nu cumpere un produs a cărui compoziție diferă de cea pe care o au în vedere;

17.  subliniază că, în unele cazuri, existența unui dublu standard de calitate a produselor se datorează neaplicării legislației UE; solicită autorităților din statele membre să aplice de urgență normele UE în vigoare cu privire la etichetarea produselor alimentare, inclusiv în ceea ce privește, de exemplu, carnea separată mecanic;

18.  salută recentele inițiative ale Comisiei în domeniul dublului standard de calitate, în special actualizarea Directivei privind practicile comerciale neloiale în cadrul propunerii privind protecția consumatorilor, cunoscută sub numele de Noile avantaje pentru consumatori; regretă însă că propunerea de modificare a articolului 6 din Directiva privind practicile comerciale neloiale ar putea să nu conducă la o mai mare securitate juridică; consideră că modificarea anexei I la Directiva privind practicile comerciale neloiale prin introducerea pe „lista neagră” a dublului standard de calitate a produselor este cea mai eficientă modalitate de abordare a cazurilor de acest fel de pe piață; invită Comisia să prezinte un cadru juridic care să permită consumatorilor să obțină despăgubiri din partea producătorilor, atunci când drepturile lor sunt încălcate;

19.  ia act de faptul că practicile de utilizare a unui dublu standard de calitate nu vizează doar produsele alimentare, ci se extind la multe alte sectoare, cum ar fi sectorul produselor cosmetice; solicită eforturi suplimentare în vederea stabilirii unor practici nediscriminatorii între statele membre și a unor norme pentru toate produsele de pe piața internă;

20.  subliniază necesitatea de a dispune de o legislație cuprinzătoare și eficientă, cu instrucțiuni clare cu privire la modul în care trebuie abordată problema dublului standard de calitate.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

20.6.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

51

9

3

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Margrete Auken, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Simona Bonafè, Biljana Borzan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen, Miriam Dalli, Mark Demesmaeker, Stefan Eck, Bas Eickhout, José Inácio Faria, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Arne Gericke, Jens Gieseke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Jytte Guteland, György Hölvényi, Anneli Jäätteenmäki, Jean-François Jalkh, Benedek Jávor, Karin Kadenbach, Kateřina Konečná, Urszula Krupa, Giovanni La Via, Jo Leinen, Peter Liese, Lukas Mandl, Valentinas Mazuronis, Joëlle Mélin, Susanne Melior, Miroslav Mikolášik, Massimo Paolucci, Bolesław G. Piecha, Pavel Poc, John Procter, Frédérique Ries, Annie Schreijer-Pierik, Renate Sommer, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Ivica Tolić, Estefanía Torres Martínez, Adina-Ioana Vălean, Jadwiga Wiśniewska, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Herbert Dorfmann, Eleonora Evi, Eleonora Forenza, Peter Jahr, Norbert Lins, Christel Schaldemose, Bart Staes, Dubravka Šuica

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Clare Moody, Thomas Waitz

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

51

+

ALDE:

Gerben-Jan Gerbrandy, Anneli Jäätteenmäki, Valentinas Mazuronis, Frédérique Ries

ECR:

Mark Demesmaeker, Arne Gericke, Urszula Krupa, Bolesław G. Piecha, John Procter, Jadwiga Wiśniewska

EFDD:

Eleonora Evi

GUE/NGL:

Stefan Eck, Eleonora Forenza, Kateřina Konečná, Estefanía Torres Martínez

NI :

Zoltán Balczó

PPE:

Pilar Ayuso, Birgit Collin-Langen, José Inácio Faria, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, György Hölvényi, Peter Jahr, Giovanni La Via, Peter Liese, Norbert Lins, Miroslav Mikolášik, Annie Schreijer-Pierik, Dubravka Šuica, Ivica Tolić, Adina-Ioana Vălean

S&D:

Biljana Borzan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Miriam Dalli, Jytte Guteland, Karin Kadenbach, Jo Leinen, Susanne Melior, Clare Moody, Massimo Paolucci, Pavel Poc, Christel Schaldemose, Claudiu Ciprian Tănăsescu

VERTS/ALE:

Marco Affronte, Margrete Auken, Bas Eickhout, Benedek Jávor, Bart Staes, Thomas Waitz

9

-

ENF

Sylvie Goddyn, Jean-François Jalkh, Joëlle Mélin

EPP

Herbert Dorfmann, Elisabetta Gardini, Jens Gieseke, Julie Girling, Lukas Mandl, Renate Sommer

3

0

EPP

Francesc Gambús

S&D:

Simona Bonafè, Damiano Zoffoli

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

JO L 31, 1.2.2002, p. 1.

(2)

JO L 304, 22.11.2011, p. 18.

(3)

JO L 149, 11.6.2005, p. 22.

(4)

JO C 65, 19.2.2016, p. 2.

(5)

http://ec.europa.eu/food/audits-analysis/overview_reports/details.cfm?rep_id=76

(6)

http://ec.europa.eu/food/audits-analysis/overview_reports/details.cfm?rep_id=115


AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (17.5.2018)

destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor

referitor la diferențele de calitate ce caracterizează unele produse de pe piața unică

(2018/2008(INI))

Raportor pentru aviz: Momchil Nekov

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât consumatorii fac o asociație între marca și eticheta sau ambalajul unui produs agricol sau alimentar, pe de o parte, și calitatea acestuia, pe de altă parte, așteptându-se ca produsele de o anumită marcă, care sunt comercializate sub aceeași etichetă sau care au un aspect identic, să fie, de asemenea, de o calitate identică și să aibă aceeași compoziție atât pe teritoriul statului membru al consumatorului, cât și în alte state membre; întrucât toți agricultorii din Uniunea Europeană produc produse ce corespund aceluiași standard de înalt nivel, iar clienții se așteaptă ca și alte produse din lanțul alimentar să prezinte același grad de uniformitate a calității, indiferent de jurisdicția în care locuiesc;

B.  întrucât practicile neloiale din acest domeniu trebuie eliminate, pentru a se evita inducerea în eroare a consumatorilor, și întrucât numai o sinergie puternică la nivelul UE poate rezolva această problemă transfrontalieră;

C.  întrucât laboratoare autorizate dintr-o serie de state membre ale UE, printre care Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Ungaria, Slovenia și Slovacia, au efectuate analize și teste comparative care au vizat anumite produse comercializate în aceste țări în ceea ce privește calitățile lor organoleptice, conținutul și etichetarea acestora, produsele în cauză fiind comparate cu produse identice din alte țări; întrucât niciun cetățean european nu ar trebui să fie tratat pe piața unică drept cetățean de o clasă inferioară, oferindu-i-se produse de aceeași marcă însă de o calitate inferioară decât cele din alte state membre;

D.  întrucât statele membre nu sunt în măsură să compare de sine stătător toate produsele alimentare cu cele disponibile în alte state membre; întrucât este necesară o metodologie solidă la nivel european, care să fie acceptată de toți actorii din lanțul de aprovizionare cu produse alimentare, iar un organism comun la nivelul UE sau un sistem de notificare ori de schimb de date ar putea asigura un acces instantaneu la informații cu privire la compoziția și ingredientele unui produs; întrucât este esențial să fie continuate dezbaterile în cadrul Comisiei și să fie implicate pe deplin părțile interesate (precum organizațiile de consumatori, producătorii din domeniul agro-alimentar și autoritățile naționale din cadrul Rețelei de cooperare pentru protecția consumatorilor) pentru a se elabora o metodologie comună pentru analiza comparativă a produselor alimentare din diferite state membre, cu scopul de a se înțelegere mai bine amploarea acestei probleme;

E.  întrucât toți consumatorii din UE au aceleași drepturi și întrucât analizele arată că anumiți producători vând produse de calitate diferită, dar sub aceeași marcă și cu un aspect înșelător de identic, anumite produse din unele țări conținând o cantitate mai mică a ingredientului principal sau ingrediente de o calitate inferioară în loc de ingrediente de o calitate mai bună; întrucât această problemă este răspândită într-o măsură mai mare în statele membre care au aderat la UE începând cu 2004; întrucât analizele au scos la iveală cazuri în care produse identice sau produse cu un aspect identic înșelător și de o calitate inferioară sau cu un gust, consistență sau altă calitate senzorială diferite sunt comercializate la prețuri ce variază considerabil de la o țară la alta; întrucât, deși nu încalcă principiile unei economii de piață liberă și nu încalcă normele actuale privind etichetarea sau alte acte legislative care vizează produsele alimentare, acest lucru constituie o utilizare abuzivă a identității unei mărci, ceea ce încalcă principiul conform căruia toți consumatorii trebuie să fie tratați în mod egal;

F.  întrucât s-au atestat cazuri de diferențe substanțiale între produse, cum ar fi alimentele pentru copiii mici, ceea ce pune sub semnul întrebării principiile și argumentele înaintate de producători, care susțin că își adaptează produsele la preferințele locale; întrucât unele analize de laborator au confirmat faptul că produsele de o calitate inferioară pot să conțină o combinație de ingrediente mai puțin sănătoasă, încălcând astfel principiul tratamentului egal al consumatorilor; întrucât unii reprezentanți ai producătorilor și ai fabricanților au căzut de acord să își modifice rețetele de fabricare din unele țări, astfel încât produsele disponibile pe piața unică să fie identice;

G.  întrucât aceste practici inacceptabile au fost inițiate de bine-cunoscute societăți multinaționale din domeniul agro-alimentar care urmăresc să-și mărească la maximum profiturile exploatând diferențele existente între statele membre în ceea ce privește puterea de cumpărare;

H.  întrucât consumatorii nu sunt la curent cu faptul că produsele unei mărci, care sunt vândute în același ambalaj, sunt adaptate preferințelor și gusturilor locale; întrucât diferențele de calitate dintre produse trezește preocupări în unele state membre deoarece acestea sunt tratate diferit de alte state membre; întrucât Uniunea Europeană a elaborat deja etichete pentru a răspunde așteptărilor specifice ale consumatorilor și pentru a ține seama de specificitatea metodelor de producție atestată prin mențiuni de calitate,

1.  salută alocarea sumei de 2 milioane EUR pentru ca Centrul Comun de Cercetare (denumit în continuare „JRC”) să elaboreze o metodologie europeană mai solidă, acceptată de către toți actorii, să formuleze orientări pentru o metodologie de analiză armonizată și să utilizeze această metodologie pentru a efectua analize comparate ale unor produse alimentare din diferite state membre; observă că au fost efectuate deja analize de nivel înalt, fapt ce trebuie luat în considerare la elaborarea și punerea în practică a metodologiei în cauză; se așteaptă ca analizele să fie finalizate în timp cât mai scurt, de preferință în anul 2018; invită autoritățile competente din statele membre să participe activ la aceste analize și să integreze această metodologie în practicile lor de lucru;

2.  reamintește că, potrivit legislației în vigoare, se permite comercializarea de bunuri care au o compoziție sau caracteristici diferite, cu condiția să fie respectate pe deplin reglementările UE, iar bunurile să nu fie promovate astfel încât să fie indus în eroare consumatorul; subliniază că consumatorii au o anumită percepție a principalelor caracteristici ale produselor de marcă și că trebuie scoase în evidență diferențele în raport cu așteptările legitime specifice față de un produs, mai ales atunci când un produs se abate în mod considerabil de la aceste așteptări; subliniază că trebuie adoptate cât mai curând măsuri specifice pentru a interzice practicile care nu sunt pe deplin justificate de utilizarea ingredientelor locale, de adaptarea la preferințele gustative locale sau de eforturile de a îmbunătăți situația sănătății publice prin modificarea compoziției nutritive și că aceste practici trebuie să fie aduse în mod clar la cunoștința consumatorilor;

3.  solicită Comisiei, având în vedere faptul că pentru analize au fost alocate fonduri europene, să prevadă obligația ca rezultatele analizelor să fie date publicității în toate limbile oficiale ale UE, pentru o bună informare a consumatorilor în legătură cu calitatea produselor în cauză și pentru ca aceștia să poată alege produsele în cunoștință de cauză;

4.  salută interesul public față de acest subiect în țările în care au fost efectuate analize și observă că este pusă în joc încrederea cetățenilor în funcționarea pieței unice, ceea ce ar putea afecta negativ atât Uniunea, cât și diferitele părți interesate implicate, inclusiv producătorii;

5.  observă că piața unică este accesibilă pentru producători, însă este totodată foarte competitivă, unele mărci fiind cunoscute de toți sau percepute pozitiv peste tot în Uniune;

6.  observă că producătorii locali se confruntă cu dificultăți atunci când doresc să participe pe piața comună, fapt ce se datorează, printre altele, lipsei de resurse suficiente sau a accesului la piață, precum și concurenței puternice de pe această piață;

7.  consideră că UE trebuie să îmbunătățească cadrul legislativ în vigoare, care conține dispozițiile necesare pentru a garanta informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare și faptul că, atunci când iau o decizie de cumpărare, aceștia nu sunt induși în eroare prin intermediul unor practici comerciale neloiale ale întreprinderilor față de consumatori, inclusiv drept răspuns la preocupările cetățenilor europeni și ale sectorului privind faptul că produse diferite cu un aspect înșelător de asemănător dar de calitate diferită și/sau cu o compoziție diferită sunt comercializate în diferite state membre sub aceeași marcă, având în vedere efectul negativ al acestei practici asupra funcționării pieței unice;

8.  consideră că, între timp, autoritățile statelor membre și organizațiile de protecție a consumatorilor ar trebui să valorifice pe deplin posibilitățile existente de acțiune în justiție, astfel cum se arată în comunicarea Comisiei din 26 septembrie 2017 privind aplicarea legislației UE în domeniul alimentelor și al protecției consumatorilor în cazul aspectelor legate de calitatea diferențiată a produselor (2017/C 327/01(1)), pentru a se evita disfuncționalități ale pieței unice;

9.  consideră, de asemenea, că practica „o marcă, un produs, compoziție și proporții diferite” trebuie încetată prin modificarea articolului 6 și a listei practicilor din anexa I din Directiva 2005/29/CE(2) din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori; cere insistent să fie adoptate astfel de modificări legislative pentru a se garanta că produsele de aceeași marcă dar de calitate sau cu ingrediente diferite sunt comercializate sub etichete diferite, iar operatorii economici care se fac vinovați de continuarea practicilor neloiale sunt sancționați drastic și, eventual, li se interzice accesul pe anumite piețe;

10.  invită statele membre și autoritățile și laboratoarele lor respective să efectueze analize și să interpreteze rezultatele, prin care să compare compoziția produselor alimentare, în special a produselor fabricate de mărci internaționale și a celor vândute sub marca proprie a marilor distribuitori, în conformitate cu standardele convenite de comun acord precum cele elaborate de JRC în cadrul enunțat mai sus, să le ofere producătorilor posibilitatea să își exprime poziția cu privire la constatări înainte de publicarea acestora și să comunice rezultatele în mod obiectiv și transparent, punând la dispoziția publicului rapoartele integrale;

11.  consideră că producătorii nu ar trebui să aștepte adoptarea noilor acte legislative, ci să dea dovadă de inițiativă și să întreprindă măsuri corespunzătoare prin care să asigure transparența în ceea ce privește compoziția produselor pe care le comercializează, precum și respectul total față de consumatori; sprijină implicarea activă a cetățenilor în identificarea și combaterea produselor de calitate diferențiată prin intermediul unui sistem european de alertă; consideră că până la încetarea acestei practici trebuie introduse modalități de informare cu privire la faptul că a fost utilizată o rețetă locală pentru fabricarea unui anumit produs, astfel încât să fie respectat dreptul consumatorilor de a efectua o alegere în cunoștință de cauză, ceea ce poate face mai vizibile inițiativele producătorilor de a utiliza practici locale tradiționale; invită Comisia să elaboreze în mai multe detalii conceptul de „produs de referință” cu care să poată fi comparate rețetele adaptate la practicile locale sau regionale, iar consumatorii să fie informați în mod clar cu privire la diferențele respective; invită, de asemenea, Comisia să creeze o bază de date publică pentru informarea consumatorilor, în care să se conțină criteriile specifice utilizate de producători și fabricanți pentru produsele bazate pe „rețete diferite” într-un anumit stat membru, împreună cu motivele utilizării acestor strategii; salută, în acest context, inițiativa producătorilor care au anunțat că își vor modifica rețetele;

12.  sprijină inițiativele producătorilor privind etichetarea specifică a produselor și reamintește că legislația europeană autorizează deja utilizarea unor mențiuni de calitate, cum ar fi „denumire de origine protejată” (DOP) și „indicație geografică protejată” (IGP) pentru produsele care au o legătură specifică cu o anumită regiune, „specialitate tradițională garantată” (STG) pentru produsele caracterizate de un proces de fabricare tradițional, pentru produsele din regiunile de munte sau pentru produsele provenite din regiunile ultraperiferice ale UE; subliniază că aceste sisteme respectă atât dreptul consumatorilor de a face o alegere în cunoștință de cauză, cât și buna funcționare a pieței unice; consideră că una dintre modalitățile de combatere a abuzurilor legate de utilizarea mărcilor este promovarea în industria alimentară a lanțurilor de aprovizionare scurte și crearea unor mărci de calitate locale; ia act de faptul că, atunci când sunt puse sub semnul întrebării produsele agricole și calitatea acestora, sunt afectați negativ agricultorii și sectorul de prelucrare a produselor alimentare; invită statele membre și, în special, autoritățile naționale pentru siguranța alimentară și protecția consumatorilor să asigure respectarea acquis-ului UE în materie de protecție a consumatorilor și să asigure aplicarea la nivel național a legislației UE privind siguranța și etichetarea produselor alimentare;

13.  invită producătorii să aibă în vedere introducerea pe ambalaje a unei embleme prin care să indice faptul că, pentru un anumit produs vândut sub aceeași marcă și în același ambalaj, conținutul și calitatea sunt aceleași în toate statele membre;

14.  solicită să fie create de urgență capacități și mecanisme la nivelul UE, în cadrul unei unități specializate de monitorizare și supraveghere care să facă parte dintr-un organism existent la nivelul UE [JRC, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) sau altele], cât mai puțin birocratice, pentru a monitoriza consecvența compoziției și a proporțiilor ingredientelor utilizate în produsele alimentare de aceeași marcă și cu același ambalaj, și pentru a evalua analizele de laborator comparate în vederea identificării practicilor comerciale neloiale în comercializarea produselor alimentare;

15.  solicită o cooperare mai strânsă între autoritățile naționale în cadrul dispozițiilor juridice aflate deja în vigoare, cum ar fi Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilor, iar dacă este necesar, cu sprijinul instituțiilor europene existente, în special al EFSA, al Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (CHAFEA) și al JRC;

16.  subliniază rolul important al societății civile în informarea publicului cu privire la practicile neloiale ale producătorilor și solicită sprijinirea mai puternică a activismului civic și al avertizorilor instituționali și individuali în domeniile siguranței alimentare și drepturilor consumatorilor;

17.  este preocupat de faptul că, dacă UE nu întreprinde în curând nicio măsură concretă pentru a soluționa această problemă sau întreprinde măsuri cu întârziere, cetățenii s-ar putea îndepărta de UE.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

16.5.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

41

1

1

Membri titulari prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, José Bové, Daniel Buda, Nicola Caputo, Matt Carthy, Jacques Colombier, Michel Dantin, Paolo De Castro, Albert Deß, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Luke Ming Flanagan, Beata Gosiewska, Anja Hazekamp, Esther Herranz García, Jan Huitema, Peter Jahr, Ivan Jakovčić, Jarosław Kalinowski, Zbigniew Kuźmiuk, Philippe Loiseau, Mairead McGuinness, Ulrike Müller, James Nicholson, Maria Noichl, Laurențiu Rebega, Bronis Ropė, Maria Lidia Senra Rodríguez, Ricardo Serrão Santos, Czesław Adam Siekierski, Maria Gabriela Zoană, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Paul Brannen, Elsi Katainen, Gabriel Mato, Susanne Melior, Momchil Nekov, Annie Schreijer-Pierik, Ramón Luis Valcárcel Siso, Thomas Waitz

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Birgit Collin-Langen

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL

ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

41

+

ALDE

Jan Huitema, Ivan Jakovčić, Elsi Katainen, Ulrike Müller

ECR

Beata Gosiewska, Zbigniew Kuźmiuk, James Nicholson, Laurențiu Rebega

EFDD

Marco Zullo

ENF

Jacques Colombier, Philippe Loiseau

GUE/NGL

Matt Carthy, Luke Ming Flanagan, Anja Hazekamp, Maria Lidia Senra Rodríguez

PPE

Daniel Buda, Birgit Collin-Langen, Michel Dantin, Albert Deß, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Esther Herranz García, Peter Jahr, Jarosław Kalinowski, Gabriel Mato, Mairead McGuinness, Annie Schreijer-Pierik, Czesław Adam Siekierski, Ramón Luis Valcárcel Siso

S&D

Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Paul Brannen, Nicola Caputo, Susanne Melior, Momchil Nekov, Maria Noichl, Ricardo Serrão Santos, Maria Gabriela Zoană

Verts/ALE

José Bové, Bronis Ropė, Thomas Waitz

1

-

EFDD

John Stuart Agnew

1

0

S&D

Paolo De Castro

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

(1)

JO C 327, 29.9.2017, p. 1.

(2)

JO L 149, 11.6.2005, p. 22.


ANEXĂ: LISTA ENTITĂȚILOR SAU PERSOANELOR DE LA CARE RAPORTOAREA A PRIMIT CONTRIBUȚII

Următoarea listă este elaborată în mod absolut voluntar, sub responsabilitatea exclusivă a raportoarei. Raportoarea a primit contribuții de la următoarele entități sau persoane pentru pregătirea raportului, până la adoptarea acestuia în comisie:

Entitatea și/sau persoana

ANEC

BEUC

Confederația Cehă pentru Comerț și Turism

dTest

EuroCommerce

Rețeaua Europeană de Cardiologie

FoodDrinkEurope

Henkel

Independent Retail Europe

Asociația internațională pentru săpunuri, detergenți și produse de întreținere

Nestlé

Potravinářská komora České republiky

Sindicatul sectorului alimentar din Republica Cehă

Universitatea de Chimie și Tehnologie din Praga

Verbraucherzentrale


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

12.7.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

33

3

1

Membri titulari prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Dita Charanzová, Carlos Coelho, Sergio Gaetano Cofferati, Anna Maria Corazza Bildt, Daniel Dalton, Nicola Danti, Dennis de Jong, Pascal Durand, Maria Grapini, Liisa Jaakonsaari, Eva Maydell, Marlene Mizzi, Nosheena Mobarik, Jiří Pospíšil, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Olga Sehnalová, Jasenko Selimovic, Ivan Štefanec, Catherine Stihler, Richard Sulík, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Mylène Troszczynski, Mihai Țurcanu, Anneleen Van Bossuyt, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Biljana Borzan, Birgit Collin-Langen, Julia Reda, Marc Tarabella, Matthijs van Miltenburg, Sabine Verheyen

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Asim Ademov, Isabella De Monte, Sylvie Goddyn, Kateřina Konečná


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

33

+

ALDE

Dita Charanzová, Matthijs van Miltenburg, Jasenko Selimovic

ECR

Daniel Dalton, Nosheena Mobarik, Richard Sulík, Anneleen Van Bossuyt

EFDD

Marco Zullo

GUE/NGL

Kateřina Konečná

PPE

Asim Ademov, Carlos Coelho, Birgit Collin-Langen, Anna Maria Corazza Bildt, Eva Maydell, Jiří Pospíšil, Andreas Schwab, Ivan Štefanec, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Mihai Țurcanu, Sabine Verheyen

S&D

Biljana Borzan, Sergio Gaetano Cofferati, Nicola Danti, Isabella De Monte, Maria Grapini, Liisa Jaakonsaari, Marlene Mizzi, Christel Schaldemose, Olga Sehnalová, Catherine Stihler, Marc Tarabella

VERTS/ALE

Pascal Durand, Julia Reda

3

-

EFDD

John Stuart Agnew

ENF

Sylvie Goddyn, Mylène Troszczynski

1

0

GUE/NGL

Dennis de Jong

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 29 august 2018Notă juridică