Procedură : 2017/2128(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0268/2018

Texte depuse :

A8-0268/2018

Dezbateri :

PV 13/09/2018 - 4
CRE 13/09/2018 - 4

Voturi :

PV 13/09/2018 - 10.14
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0356

RAPORT     
PDF 961kWORD 89k
23.7.2018
PE 618.104v02-00 A8-0268/2018

referitor la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 privind produsele fitosanitare

(2017/2128(INI))

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

Raportor: Pavel Poc

AMENDAMENTE
EXPUNERE DE MOTIVE - REZUMATUL FAPTELOR ȘI CONSTATĂRILOR
 PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

EXPUNERE DE MOTIVE - REZUMATUL FAPTELOR ȘI CONSTATĂRILOR

Context general și prezentare generală a surselor de dovezi

În mai 2017, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din cadrul Parlamentului European a solicitat realizarea unui raport de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare (denumit în continuare „regulamentul”). Acest raport face parte din programul comisiei ENVI de evaluare a punerii în aplicare.

Unitatea de evaluare ex post (EVAL) din cadrul Direcției pentru evaluarea impactului și valoarea adăugată europeană (în cadrul Direcției Generale Servicii de Cercetare Parlamentară a Parlamentului European, DG EPRS) a furnizat consultanță de specialitate privind punerea în aplicare a regulamentului. Pentru a pregăti dovezile necesare, a fost comandat un studiu cu obiectivul de a evalua punerea în aplicare a regulamentului. Rezultatele au fost consolidate în Evaluarea implementării la nivel european și publicate în mod oficial în aprilie 2018(1).

Studiul s-a bazat pe patru direcții de cercetare interconectate:

-  evaluarea punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și consecințele acesteia; identificarea utilizării de către statele membre a derogărilor acordate în temeiul articolului 53 din regulament;

-  evaluarea criteriilor și capacității de identificare fiabilă și armonizată a pericolelor prezentate de substanțele active;

-  evaluarea capacității statelor membre de a garanta autorizarea fiabilă și uniformă a produselor fitosanitare;

-  identificarea practicilor de evaluare științifică (evaluarea riscurilor) a substanțelor active utilizate în produsele fitosanitare.

Până în prezent, nu s-a realizat niciun studiu cuprinzător referitor la impactul regulamentului. În cadrul Evaluării implementării la nivel european au fost colectate noi date și rezultate, aceasta fiind principala sursă de informații a prezentului raport de punere în aplicare.

Ar trebui remarcat faptul că, în noiembrie 2016, Comisia a publicat o foaie de parcurs referitoare la evaluarea REFIT(2) a legislației UE privind produsele fitosanitare și reziduurile de pesticide, ale cărei rezultate sunt așteptate la începutul anului 2019.

Scopul principal al ambelor evaluări este de a analiza punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009. Deși domeniul de aplicare al evaluării Comisiei este mai larg(3), setul standard de criterii de evaluare este totuși identic.

În plus, în februarie 2016, Ombudsmanul European a formulat concluzii în cauza 12/2013/MDC referitoare la practicile Comisiei Europene cu privire la autorizarea și introducerea pe piață a produselor fitosanitare. Comisia, în rolul său de gestionar al riscurilor, are obligația de a asigura faptul că substanțele active pe care le aprobă nu sunt dăunătoare pentru sănătatea umană, sănătatea animală sau pentru mediu. Ombudsmanul a constatat că Comisia ar putea fi prea indulgentă în practicile sale și s-ar putea să nu țină cont suficient de principiul precauției.

De asemenea, raportorul a luat în considerare hotărârile relevante ale Curții Europene de Justiție și alte decizii preliminare pertinente.

Recenta controversă referitoare la reînnoirea aprobării substanței active glifosat a evidențiat și mai mult faptul că încrederea în autorizarea produselor fitosanitare în UE a fost grav subminată. În octombrie 2017, Comisia a declarat admisibilă inițiativa cetățenească europeană (ICE) „Interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și a mediului împotriva pesticidelor toxice”(4). Peste un milion de cetățeni au solicitat Comisiei „să propună statelor membre o interdicție privind glifosatul, să reformeze procedura de autorizare a pesticidelor, precum și să stabilească obiective obligatorii la nivelul UE pentru reducerea utilizării pesticidelor”.

În acest context, în februarie 2018, Parlamentul European a hotărât să constituie o comisie specială pentru procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune (PEST), pentru a analiza și evalua, printre altele, procedura de autorizare a pesticidelor în Uniune, inclusiv metodologia utilizată și calitatea sa științifică, independența procedurii față de sectorul industrial și transparența procesului decizional și a rezultatelor acestuia.

În plus, în aprilie 2018, ca urmare a răspunsului său la inițiativa cetățenească europeană(5), Comisia Europeană a propus în mod oficial o revizuire specifică a legislației generale în domeniul alimentar și a publicat o propunere de regulament privind transparența și sustenabilitatea evaluării riscurilor în cadrul lanțului alimentar în UE(6), modificând, printre altele, regulamentul a cărui punere în aplicare este discutată aici.

Acest lucru demonstrează că evaluarea unui sistem de reglementare complex pentru armonizarea și monitorizarea introducerii pe piața internă a UE a produselor fitosanitare este o prioritate pe agenda politică.

Toate aspectele menționate mai sus au fost integrate în prezentul raport. De asemenea, raportorul ia în considerare alte studii și rapoarte pertinente efectuate de autoritățile naționale și părțile interesate.

Regulamentul în contextul mai larg al politicii UE în materie de pesticide

În 2006, Comisia Europeană a adoptat o strategie tematică privind utilizarea durabilă a pesticidelor în toate statele membre. Ca urmare, în 2006, Comisia a publicat o propunere de regulament de abrogare a Directivei 91/414/CEE. Actul final [Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, care este vizat aici] a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în 2009.

Regulamentul stabilește norme pentru autorizarea produselor fitosanitare prezentate în formă comercială, precum și pentru introducerea lor pe piață, utilizarea și controlul lor în cadrul UE. Regulamentul stabilește atât norme de aprobare a substanțelor active, a agenților fitoprotectori și a agenților sinergici pe care îi conțin sau în care ar putea consta produsele fitosanitare, cât și norme privind adjuvanții și coformulanții.

Un nou element important introdus de regulament se referă la o serie de criterii stricte de excludere(7) pentru aprobarea substanțelor active la nivelul UE. Criteriile au fost introduse cu intenția de a interzice substanțele cele mai toxice de pe piață. Introducerea de criterii de excludere înseamnă că procesul de aprobare este reglementat de o abordare bazată pe riscuri, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul Directivei 91/414/CEE a Consiliului.

Abordarea bazată pe riscuri a fost susținută de un alt principiu al legislației UE în domeniul mediului: principiul precauției. În special, statele membre nu sunt împiedicate să aplice principiul precauției în cazurile în care există o incertitudine științifică cu privire la riscurile pentru sănătatea umană și animală sau pentru mediu prezentate de produsele fitosanitare.

Procedurile de reglementare privind aprobarea substanțelor active și autorizațiile pentru produsele fitosanitare

În Uniunea Europeană, produsele fitosanitare fac obiectul unui dublu proces de aprobare: substanțele active sunt aprobate la nivelul UE, iar produsele fitosanitare comerciale sunt ulterior autorizate la nivelul statelor membre.

Trei instrumente principale constituie elementele centrale ale regulamentului:

(a)  aprobarea substanțelor active efectuată de către autoritățile naționale competente, EFSA și Comisia, împreună cu experți ai statelor membre (reuniți în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale - Comitetul PAFF);

(b)  autorizarea produselor fitosanitare care conțin substanțe active aprobate;

(c)  executarea deciziilor de reglementare luate în cadrul aprobărilor și autorizațiilor.

Procedura de aprobare constă în mai multe etape:

1.  cererea de aprobare este prezentată într-o țară a UE, numită stat membru raportor (SMR);

2.  SMR verifică dacă cererea este admisibilă;

3.  SMR pregătește un proiect de raport de evaluare;

4.  EFSA emite concluziile sale;

5.  Comitetul PAFF votează privind aprobarea sau neaprobarea;

6.  adoptarea de către Comisie;

7.  publicarea regulamentului în Jurnalul Oficial al UE.

Un produs fitosanitar conține, de regulă, mai mult de un component. Componentul activ împotriva paraziților/bolilor plantelor se numește „substanță activă”. Produsele fitosanitare conțin cel puțin o substanță activă aprobată și pot include microorganisme, feromoni și extracte de substanțe vegetale.

Controalele referitoare la introducerea pe piață a produselor fitosanitare și utilizarea acestora sunt efectuate de statele membre.

Principalele domenii problematice

Evaluarea implementării la nivel european publicată de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European a identificat o serie de probleme diferite legate de punerea în aplicare a regulamentului. În proiectul de raport, raportorul se concentrează în principal asupra aspectelor care au consecințe negative pentru atingerea obiectivelor de mediu și de sănătate.

În special, acestea includ o creștere a derogărilor acordate în temeiul articolului 53 fără a furniza justificări satisfăcătoare sau faptul că o serie de aspecte esențiale nu sunt evaluate suficient (de exemplu efectele amestecurilor neintenționate și ale combinărilor, impactul de mediu asupra biodiversității, degradarea pesticidelor în concentrații mici, imunotoxicitatea și neurotoxicitatea asupra dezvoltării).

Cu toate că regulamentul a adus un progres clar în ceea ce privește o mai bună protecție a sănătății publice și a mediului prin introducerea unor criterii de excludere a riscurilor, armonizarea insuficientă (de exemplu, ecotoxicologia) împiedică evaluarea substanțelor și, prin urmare, punerea în aplicare eficace în domeniile științifice relevante.

Evaluarea a identificat o serie de preocupări legate de transparență. Deosebit de problematică este absența unor alternative accesibile și fezabile din punct de vedere economic și faptul că nu sunt promovate suficient bunele practici agricole în contextul gestionării integrate a dăunătorilor, precum și creșterea gradului de utilizare și disponibilitatea substanțelor cu risc redus. De asemenea, obiectivele și instrumentele regulamentului nu par să fie în conformitate cu politicile UE în domeniul agriculturii, securității alimentare, schimbărilor climatice, utilizării durabile a pesticidelor și conținuturilor maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din produsele alimentare și hrana pentru animale. Aplicarea regulamentului este problematică. Există indicii ale unei creșteri a comerțului cu produse fitosanitare ilegale și contrafăcute, constatată în ultimii ani.

Recomandările raportorului

Raportorul este convins că trebuie depuse mai multe eforturi, atât la nivelul UE, cât și la nivel național pentru a asigura punerea eficientă în aplicare a regulamentului. Deși obiectivele din regulament referitoare la sănătate și mediu sunt raportate ca fiind relevante pentru nevoile reale, evaluarea a arătat că aceste două obiective nu sunt realizate în practică. Această situație este rezultatul problemelor legate de punerea în aplicare practică a celor trei instrumente principale ale regulamentului identificate de evaluarea realizată de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European - (a) aprobarea substanțelor, (b) autorizarea produselor fitosanitare ce conțin substanțe aprobate și (c) punerea în aplicare a deciziilor de reglementare luate în cadrul aprobărilor și autorizațiilor.

În ceea ce privește efectele negative asupra sănătății publice și a mediului, raportorul consideră că mai multe aspecte ale punerii în aplicare sunt deosebit de problematice. Printre acestea se numără: utilizarea necorespunzătoare a procedurii de autorizare de urgență, evidențiată prin creșterea numărului de derogări acordate în temeiul articolului 53, utilizarea frecventă a procedurii privind datele de confirmare, compatibilitatea regulamentului cu principiul precauției, armonizarea insuficientă a cerințelor privind datele și metodologiile utilizate în anumite domenii științifice utilizate pentru evaluarea substanțelor în raport cu criteriile de excludere.

Raportorul salută recenta propunere a Comisiei privind transparența și sustenabilitatea modelului european de evaluare a riscurilor, care acoperă, printre altele, produsele fitosanitare, remarcând, cu toate acestea, că anumite aspecte esențiale ale procesului de luare a deciziilor de reglementare nu sunt suficient luate în considerare de prezenta propunere, în special etapa de gestionare a riscului realizată de Comitetul PAFF în contextul aprobării substanțelor active. Este, de asemenea, necesară o mai mare transparență în ceea ce privește aspectele legate de autorizarea de către autoritățile competente ale statelor membre.

În plus, nu se poate ajunge la o punere în aplicare eficace fără o mai bună armonizare cu politicile UE și fără a crește stimulentele în vederea promovării unor soluții alternative.

Dovezile disponibile arată că punerea în aplicare a deciziilor de reglementare în temeiul regulamentului este insuficientă și că este necesară îmbunătățirea controalelor la nivel național.

(1)

http://www.europarl.europa.eu/thinktank/ro/document.html?reference=EPRS_STU%282018%29615668

(2)

https://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/refit_en

(3)

În special, acesta include Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, care face obiectul prezentului raport de punere în aplicare, și Regulamentul (CE) nr. 396/2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale.

(4)

http://ec.europa.eu/citizens-initiative/public/initiatives/successful/details/2017/000002/ro?lg=ro

(5)

http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/3/2017/RO/C-2017-8414-F1-RO-MAIN-PART-1.PDF

(6)

https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/initiatives/com-2018-179_ro

(7)

Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 prevede că o substanță activă se aprobă numai dacă nu este clasificată ca substanță cancerigenă, mutagenă, toxică pentru reproducere, persistentă și bioacumulativă, toxică pentru mediu, sau ca perturbator endocrin pentru om și pentru organismele nevizate. Aceasta înseamnă că, dacă în etapa de identificare a pericolelor se ajunge la o clasificare a substanței active care îndeplinește oricare dintre criteriile de excludere menționate mai sus, ea ar trebui interzisă și, prin urmare, utilizarea sa în produsele fitosanitare ar trebui interzisă în Uniunea Europeană. (Bozzini 2018, anexa II la Evaluarea implementării la nivel european, p. 21).


PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 privind produsele fitosanitare

(2017/2128(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului(1),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE(2),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006(3),

–  având în vedere Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor(4),

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 15 februarie 2017 referitoare la pesticidele cu risc redus de origine biologică(5),

–  având în vedere decizia Ombudsmanului European din 18 februarie 2016 în cauza 12/2013/MDC privind practicile Comisiei Europene cu privire la autorizarea și introducerea pe piață a produselor de protecție a plantelor (pesticide)(6),

–  având în vedere Evaluarea implementării la nivel european a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și anexele sale pertinente, publicate de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (DG EPRS)(7) în aprilie 2018,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 23 noiembrie 2016 în cauzele C-673/13 P, Comisia/Stichting Greenpeace Nederland și PAN Europe, și C-442/14, Bayer CropScience/College voor de toelating van gewasbeschermingsmiddelen en biociden (Consiliul pentru autorizarea biocidelor și a produselor fitosanitare),

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2018 privind transparența și durabilitatea modelului UE de evaluare a riscurilor în cadrul lanțului alimentar și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 [privind legislația alimentară generală], a Directivei 2001/18/CE [privind diseminarea deliberată în mediu a OMG-urilor], a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 [privind produsele alimentare și furajele modificate genetic], a Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 [privind aditivii din hrana animalelor], a Regulamentului (CE) nr. 2065/2003 [privind aromele de fum], a Regulamentului (CE) nr. 1935/2004 [privind materialele destinate să vină în contact cu produsele alimentare], a Regulamentului (CE) nr. 1331/2008 [privind procedura comună de autorizare pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare și aromele alimentare], a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 [privind produsele fitosanitare] și a Regulamentului (UE) 2015/2283 [privind alimentele noi](8),

–  având în vedere mandatul și activitatea Comisiei speciale a Parlamentului European pentru procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune (PEST),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0268/2018),

A.  întrucât evaluarea punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 (denumit în continuare „regulamentul”) a arătat că obiectivele de protecție a sănătății oamenilor și a animalelor și a mediului nu sunt atinse în totalitate și că s-ar putea aduce îmbunătățiri în vederea atingerii tuturor obiectivelor regulamentului;

B.  întrucât evaluarea punerii în aplicare a regulamentului ar trebui avută în vedere în coroborare cu politica generală a UE cu privire la pesticide, inclusiv cu normele stabilite de Directiva 2009/128/CE (Directiva privind utilizarea durabilă), Regulamentul (UE) nr. 528/2012 (Regulamentul privind produsele biocide), Regulamentul (CE) nr. 396/2005 (Regulamentul privind nivelul maxim de reziduuri) și Regulamentul (CE) nr. 178/2002 (Legislația alimentară generală);

C.  întrucât punerea în aplicare a regulamentului nu este satisfăcătoare și ar trebui să fie în conformitate cu politicile conexe ale UE, inclusiv în domeniul pesticidelor;

D.  întrucât dovezile disponibile arată că aplicarea în practică a celor trei instrumente principale din regulament – aprobările, autorizațiile și executarea deciziilor de reglementare – lasă loc de îmbunătățiri și nu asigură realizarea pe deplin a obiectivelor regulamentului;

E.  întrucât anumite dispoziții ale regulamentului nu au fost aplicate deloc de Comisie, în special articolul 25 privind aprobarea agenților fitoprotectori și a agenților sinergici și articolul 27 privind o listă negativă a coformulanților inacceptabili;

F.  întrucât alte dispoziții esențiale, cum ar fi aplicarea criteriilor de excludere pentru substanțele active care sunt perturbatori endocrini, au fost întârziate considerabil din cauza comportamentului ilegal al Comisiei;

G.  întrucât părțile interesate au ridicat preocupări legate de abordarea privind evaluarea, astfel cum a fost stabilită prin lege, în special în ceea ce privește stabilirea entității care ar trebui să furnizeze studiile științifice și dovezile pentru evaluări ale substanțelor active și utilizarea abordării bazate pe riscuri pe durata acestor evaluări;

H.  întrucât sarcina probei ar trebui să îi revină solicitantului, pentru a se asigura faptul că banii publici nu sunt cheltuiți pe studii de care ar putea beneficia în cele din urmă interesele private; întrucât, în același timp, transparența trebuie să fie asigurată în fiecare etapă a procedurii de autorizare, în deplină conformitate cu drepturile de proprietate intelectuală, asigurându-se în același timp respectarea consecventă a principiilor bunei practici de laborator în întreaga Uniune;

I.  întrucât există preocupări legate de punerea în practică a abordării stabilite privind evaluarea; întrucât, în special, există preocupări majore legate de armonizarea incompletă a cerințelor privind datele și metodologiile utilizate care ar putea împiedica procesul de evaluare;

J.  întrucât activitatea autorităților naționale competente a fost considerată drept un factor major ce influențează evaluarea substanțelor active; întrucât există diferențe considerabile între statele membre în privința cunoștințelor de specialitate și a personalului disponibil; întrucât regulamentul și cerințele legale pertinente nu sunt aplicate în mod uniform în toate statele membre, ceea ce are consecințe importante asupra sănătății și mediului;

K.  întrucât ar trebui îmbunătățită transparența în toate etapele procedurii de omologare, ceea ce ar putea conduce la creșterea încrederii publicului în sistemul de reglementare a produselor fitosanitare; întrucât transparența activităților legate de autorizare ale autorităților competente este, de asemenea, nesatisfăcătoare în multe cazuri; întrucât Comisia a propus modificări ale legislației alimentare generale, cu scopul de a aborda preocupările legate de datele și dovezile furnizate pe durata procesului de evaluare și de a spori transparența;

L.  întrucât autorizațiile pentru produsele fitosanitare, care au loc exclusiv la nivel național, se confruntă adesea cu întârzieri în deciziile referitoare la gestionarea riscurilor; întrucât acest lucru conduce, în unele cazuri, la o creștere a autorizațiilor acordate de statele membre în condiții de derogare, recurgând la articolul 53 din regulament; întrucât există cazuri în care astfel de derogări sunt utilizate împotriva intenției inițiale a legiuitorului;

M.  întrucât regulamentul introduce o dispoziție potrivit căreia gestionarea integrată a dăunătorilor ar fi trebuit să devină parte a cerințelor legale de gestionare în conformitate cu normele de ecocondiționalitate ale politicii agricole comune; întrucât acest lucru nu s-a întâmplat încă;

N.  întrucât dovezile disponibile arată că acest act legislativ la nivelul UE îmbunătățește și aduce o valoare adăugată eforturilor și acțiunilor naționale;

O.  întrucât, de multe ori, soluțiile alternative sunt luate în calcul cu seriozitate numai după modificarea cerințelor legale; întrucât, de exemplu, în cazul interdicției extinse privind neonicotinoidele, cea mai recentă evaluare (30 mai 2018)(9) sugerează că există alternative nechimice ușor disponibile pentru 78 % dintre utilizările neonicotinoidelor;

P.  întrucât, de la 31 mai 2016, nu a fost prezentată spre aprobare nicio substanță activă nouă; întrucât inovarea și dezvoltarea de noi produse, în special de produse cu risc scăzut, este importantă;

Q.  întrucât existența pesticidelor contrafăcute pe piață reprezintă o preocupare reală; întrucât pesticidele contrafăcute pot fi dăunătoare mediului și totodată riscă să submineze eficacitatea regulamentului,

Concluziile principale

1.  consideră că nivelul UE este nivelul adecvat la care ar trebui să continue să fie adoptate măsurile de reglementare în domeniul pesticidelor;

2.  subliniază că măsurile de mediu care vizează prevenirea, limitarea și controlarea răspândirii agenților patogeni și a dăunătorilor trebuie să rămână în centrul tuturor acțiunilor actuale și viitoare;

3.  consideră că adoptarea și punerea în aplicare a regulamentului reprezintă un progres semnificativ în ceea ce privește tratamentul produselor fitosanitare (PPP) în Uniunea Europeană comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în trecut;

4.  subliniază că ar trebui acordată o atenție specială rolului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în dezvoltarea de noi produse, întrucât, deseori, IMM-urile nu dispun de resursele vaste care sunt necesare în procesul de elaborare și aprobare a noilor substanțe;

5.  este preocupat de faptul că regulamentul nu a fost pus în aplicare în mod eficace și că, în consecință, obiectivele sale în ceea ce privește producția agricolă și inovarea nu sunt realizate în practică; subliniază că, parțial din cauza gradului redus de inovare, numărul substanțelor active din pesticide este în scădere;

6.  reamintește că este absolut nevoie de o abordare integratoare și că Regulamentul (CE) nr. 1185/2009 privind statisticile referitoare la pesticide(10) trebuie să facă parte din evaluare, rezultatele sale fiind folosite pentru a reduce cantitatea și, în consecință, pentru a reduce la minimum riscurile și impactul lor negativ asupra sănătății și a mediului;

7.  ia act de faptul că obiectivele și instrumentele din regulament și punerea sa în aplicare nu sunt întotdeauna suficient aliniate cu politicile UE în domenii precum agricultura, sănătatea, bunăstarea animalelor, securitatea alimentară, calitatea apei, schimbările climatice, utilizarea durabilă a pesticidelor și conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din alimente și din hrana pentru animale;

8.  reamintește că principiul precauției este un principiu general al Uniunii, menționat la articolul 191 din Tratatul privind funcționarea UE, și că acest principiu urmărește să asigure un nivel ridicat de protecție a mediului prin adoptarea preventivă a unor decizii în caz de risc; reiterează că, în mod clar, acest principiu nu este pus în aplicare în contextul general al analizei riscurilor privind pesticidele;

9.  consideră inacceptabil faptul că cerințele de aprobare pentru agenții fitoprotectori și sinergici nu au fost încă aplicate, contrar articolului 25 din regulament;

10.  consideră că este inacceptabil faptul că lista negativă a coformulanților nu a fost încă adoptată, în special după interzicerea polioxietilenaminei (POEA) în combinație cu glifosatul, care a evidențiat efectele negative pe care le pot avea anumiți coformulanți;

11.  remarcă evaluarea REFIT în curs de desfășurare realizată de Comisie cu privire la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și încheierea sa planificată până în noiembrie 2018; își exprimă încrederea că aceste constatări vor reprezenta o bază adecvată pentru colegiuitori pentru a discuta despre dezvoltarea viitoare a regulamentului;

12.  este îngrijorat de creșterea tot mai mare a utilizării autorizațiilor de urgență acordate în temeiul articolului 53 și de cazurile identificate de utilizare necorespunzătoare a acestora în unele state membre; constată că unele state membre aplică articolul 53 semnificativ mai mult decât altele; ia act de asistența tehnică acordată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) din regulament, la examinarea utilizării autorizațiilor de urgență; ia act de rezultatele anchetei EFSA privind autorizațiile de urgență acordate în 2017 pentru trei neonicotinoide, care au arătat că, în timp ce unele autorizații de urgență au fost necesare și în parametrii stabiliși de legislație, altele nu au fost justificate; consideră că este esențial ca statele membre să furnizeze datele necesare pentru a-i permite EFSA să-și îndeplinească mandatul în mod eficient;

13.  subliniază importanța unui proces de elaborare a politicilor marcat de o reglementare bazată pe fundamente științifice, care produce dovezi verificabile și repetabile, utilizând principii științifice convenite la nivel internațional în ceea ce privește aspecte precum orientări, bune practici de laborator și cercetare evaluată inter pares;

14.  este preocupat de faptul că armonizarea incompletă a cerințelor în materie de date și de testare din unele domenii științifice conduce la metode de lucru ineficiente, la lipsa de încredere între autoritățile naționale și la întârzieri în procesul de autorizare, ceea ce poate avea efecte negative asupra sănătății oamenilor și a animalelor, asupra mediului și asupra producției agricole;

15.  regretă punerea limitată la dispoziția publicului a informațiilor privind procedura de evaluare și autorizare, precum și accesul limitat la informații; regretă că nivelul de transparență din statele membre raportoare este scăzut (când acționează în cadrul procedurii de aprobare), sugerează că accesibilitatea și ușurința de utilizare a informațiilor din etapa în care intervine EFSA ar putea fi îmbunătățite și că transparența în etapa de gestionare a riscului pare să lipsească și este, de asemenea, considerată problematică de către părțile interesate; salută eforturile Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) de a crește transparența și ușurința de utilizare pe site-ul său web și consideră că acest model ar putea fi utilizat pe viitor pentru a îmbunătăți transparența;

16.  subliniază că credibilitatea sistemului de autorizare a PPP depinde în mare măsură de încrederea publică în agențiile europene, care oferă avizele științifice care stau la baza aprobărilor și a gestionării riscurilor; subliniază că transparența în procesul de evaluare științifică este importantă pentru menținerea încrederii publice; solicită, prin urmare, o finanțare adecvată a agențiilor relevante, precum și un număr corespunzător de membri ai personalului, pentru a se asigura un proces de autorizare independent, transparent și în timp util; salută în această privință faptul că Comisia, în evaluarea sa REFIT a legislației generale în domeniul alimentar, a concluzionat că EFSA a fost foarte transparentă și a împărtășit date în limita normelor stricte de confidențialitate prevăzute de colegiuitori; salută, de asemenea, eforturile permanente ale EFSA de a-și îmbunătăți sistemul pentru a-și asigura independența și gestionarea eventualelor conflicte de interese, care a fost apreciat de Curtea de Conturi ca fiind cel mai avansat sistem al agențiilor auditate în 2012 și a fost recent actualizat, în iunie 2017; invită Comisia să propună îmbunătățiri pentru a spori în continuare transparența procesului de reglementare, inclusiv în ceea ce privește accesul la datele din studiile privind siguranța prezentate de producători ca parte a cererilor lor de autorizare pe piață a PPP în UE; recunoaște nevoia de revizuire a procedurii, pentru a consolida evaluările, a spori gradul de independență al autorităților responsabile cu elaborarea studiilor, a evita conflictele de interese și a face procedura mai transparentă;

17.  invită Comisia să introducă un catalog al utilizărilor, la nivel european, pentru a îmbunătăți armonizarea regulamentului;

18.  este preocupat de faptul că, în unele cazuri, PPP disponibile pe piață și aplicarea lor de către utilizatori nu îndeplinesc neapărat condițiile de autorizare pertinente în ceea ce privește compoziția și utilizarea lor; subliniază că utilizarea neprofesională ar trebui limitată, în măsura posibilului, pentru a reduce utilizarea necorespunzătoare;

19.  subliniază importanța formării utilizatorilor profesioniști pentru a asigura utilizarea adecvată și corespunzătoare a PPP; consideră că este necesar să se facă distincția între utilizatorii profesioniști și utilizatorii amatori; observă că PPP sunt utilizate în grădini private, pe căi ferate și în parcuri publice;

20.  afirmă că dreptul statelor membre de a refuza PPP autorizate rămâne neschimbat;

21.  subliniază că regulamentul ar trebui să reflecte mai bine necesitatea promovării unor practici agricole bazate pe gestionarea integrată a dăunătorilor, inclusiv prin stimularea dezvoltării substanțelor cu risc scăzut; subliniază că lipsa disponibilității unor PPP cu risc scăzut împiedică dezvoltarea gestionării integrate a dăunătorilor; constată cu îngrijorare că doar zece substanțe sunt aprobate ca PPP cu risc scăzut, dintr-un total de aproape 500 PPP disponibile pe piața UE;

22.  subliniază că autorizarea și promovarea pesticidelor cu risc scăzut care nu sunt chimice sunt măsuri importante pentru a sprijini gestionarea dăunătorilor cu un consum redus de pesticide; recunoaște necesitatea unei cercetări mai aprofundate a acestor produse, deoarece compoziția și modul de funcționare a acestora sunt radical diferite de compoziția și modul de funcționare a produselor convenționale; subliniază că acest lucru presupune și necesitatea unei mai bune expertize în cadrul EFSA și al autorităților competente naționale pentru evaluarea acestor substanțe biologic active; subliniază că PPP de origine biologică ar trebui să facă obiectul acelorași evaluări riguroase ca și alte substanțe; invită Comisia ca, în conformitate cu Rezoluția din 15 februarie 2017 referitoare la pesticidele cu risc redus de origine biologică, să prezinte, o propunere legislativă specifică de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, în afara revizuirii generale legate de inițiativa REFIT, în vederea stabilirii unei proceduri rapide de evaluare, autorizare și înregistrare pentru pesticidele cu risc redus;

23.  consideră că și Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 ar trebui să fie modificat, pentru a se lua în considerare într-o mai mare măsură substanțe care nu sunt considerate PPP și care, dacă sunt utilizate pentru protecția plantelor, ar intra sub incidența aceluiași regulament; constată că aceste substanțe prezintă alternative interesante legate de metodele integrate de producție și de anumite produse de biocontrol;

24.  subliniază că PPP pentru utilizări minore ar trebui să beneficieze de un sprijin și o atenție deosebite, având în vedere că, în prezent, există puține stimulente economice pentru ca întreprinderile să dezvolte astfel de produse; salută înființarea Mecanismului de coordonare a utilizărilor minore ca forum pentru îmbunătățirea coordonării între statele membre, organizațiile de producători și industrie în dezvoltarea de soluții pentru utilizări minore;

25.  subliniază faptul că multe PPP autorizate nu au fost evaluate conform standardelor UE de peste 15 ani, ca urmare a întârzierilor în derularea procedurilor de autorizare;

26.  subliniază importanța creării unui cadru de reglementare favorabil inovării, care va permite înlocuirea chimiei mai vechi cu produse noi și mai bune pentru protecția culturilor; subliniază importanța disponibilității unui spectru larg de PPP cu diferite moduri de acțiune, pentru a se evita dezvoltarea rezistențelor și pentru a se menține eficacitatea aplicării produselor de protecție a culturilor;

27.  este preocupat de faptul că armonizarea orientărilor nu este consolidată încă;

28.  subliniază că absența sau caracterul incomplet al orientărilor sunt deficiențe grave care au consecințe negative pentru punerea în aplicare a regulamentului și, prin urmare, pentru îndeplinirea obiectivelor acestuia;

29.  subliniază faptul că documentele de orientare disponibile nu sunt întotdeauna obligatorii din punct de vedere juridic, fapt ce creează incertitudine în materie de reglementare pentru solicitanți și pune sub semnul întrebării rezultatele evaluărilor efectuate în cadrul procedurilor de aprobare;

30.  salută conceptul de sistem zonal și obiectivul acestuia de a facilita autorizarea eficientă a produselor fitosanitare; consideră că procedura de recunoaștere reciprocă este esențială pentru partajarea volumului de muncă și pentru a încuraja respectarea termenelor; regretă problemele de punere în aplicare asociate principiului recunoașterii reciproce; solicită Comisiei să colaboreze cu statele membre să îmbunătățească funcționarea sistemului zonal; subliniază că punerea integrală în aplicare a legislației existente ar trebui să aibă scopul de a evita duplicarea muncii și de a pune la dispoziția fermierilor substanțe noi fără întârzieri inutile;

31.  subliniază necesitatea schimbului de cunoștințe și a dobândirii de competențe în ceea ce privește alternativele la pesticidele chimice și gestionarea integrată a dăunătorilor, inclusiv identificarea unei rotații optime a culturilor în funcție de piața agricultorilor și de condițiile climatice; constată, în plus, că acest lucru a fost deja prevăzut în regulamentul orizontal al PAC, în special în serviciile de consultanță agricolă finanțate în cadrul dezvoltării rurale;

32.  își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul redus de substanțe noi care au fost aprobate, în timp ce alte substanțe au fost scoase de pe piață; subliniază importanța unui set de instrumente adecvat de PPP pentru agricultori pentru a asigura aprovizionarea cu alimente a UE;

33.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, în dezbaterile recente, actualul sistem al Uniunii Europene de evaluare a PPP, bazat pe cunoaștere științifică, a fost din ce în ce mai pus la îndoială; subliniază importanța menținerii și consolidării în continuare a unui sistem robust din punct de vedere științific, obiectiv, bazat pe dovezi în urma unei revizuiri inter pares, care derivă dintr-o abordare deschisă, independentă și multidisciplinară din punct de vedere științific, în autorizarea substanțelor active, în conformitate cu analiza UE a riscurilor și cu principiul precauției, astfel cum este stabilit în legislația generală în domeniul alimentar; insistă asupra faptului că procedura de reautorizare a substanțelor active trebuie să țină cont de utilizarea practică a PPP, precum și de progresele științifice și tehnologice în acest domeniu; subliniază că nerespectarea termenelor prevăzute și funcționarea necorespunzătoare a întregului sistem ar putea fi cauzate de complexitatea sistemului actual de evaluare și autorizare; subliniază, prin urmare, necesitatea revizuirii și simplificării sistemului;

34.  subliniază dezechilibrul numărului de cereri între unele state membre din aceeași zonă care sunt de dimensiuni similare și au condiții agricole similare;

Recomandări

35.  invită Comisia și statele membre să asigure punerea eficace în aplicare a regulamentului în ceea ce privește rolul lor specific în procesul de aprobare și procedurile de autorizare;

36.  invită statele membre să rezolve problema gravă și cronică a lipsei de personal din cadrul autorităților naționale competente, care conduce la întârzieri în etapa de identificare a pericolelor și de evaluare inițială a riscurilor de către statele membre;

37.  invită Comisia și statele membre să recunoască faptul că protecția sănătății oamenilor și a animalelor, precum și protecția mediului sunt obiective esențiale ale legislației, îmbunătățind, în același timp, producția agricolă și protejând competitivitatea sectorului agricol;

38.  solicită industriei să furnizeze statelor membre raportoare și agențiilor UE toate datele și studiile științifice într-un format uniform lizibil, electronic și care poate fi prelucrat automat; invită Comisia să elaboreze un model armonizat pentru introducerea datelor pentru a facilita un schimb mai simplu de date între statele membre în toate etapele procesului; recunoaște că aceste date trebuie tratate în cadrul definit de legislația UE privind protecția datelor și a proprietății intelectuale;

39.  invită statele membre să aplice cu strictețe articolul 9 din Regulamentul privind admisibilitatea cererilor și să accepte doar cererile complete de evaluare a substanței active;

40.  invită Comisia și statele membre să asigure aplicarea integrală și uniformă a criteriilor de excludere bazate pe riscuri, conform orientărilor armonizate existente, și să se asigure că substanțele sunt evaluate din punctul de vedere al riscurilor doar dacă există dovezi că acestea nu prezintă proprietăți periculoase (de excludere), astfel cum se prevede în regulament;

41.  invită Comisia să pună în aplicare în cele din urmă dispozițiile privind coformulanții, agenții fitoprotectori și agenții sinergici, să elaboreze o listă a coformulanților inacceptabili și norme care să asigure faptul că substanțele fitoprotectoare și sinergice sunt testate la nivelul UE și să garanteze că numai substanțele chimice care respectă criteriile de aprobare ale UE pot fi comercializate;

42.  salută interpretarea de către Comisie a principiului precauției, exprimată în evaluarea REFIT a legislației generale în domeniul alimentar(11), potrivit căreia aceasta nu reprezintă o alternativă la o abordare de gestionare a riscurilor, ci, mai degrabă, o formă specială de gestionare a riscurilor; reamintește că această viziune este sprijinită și de hotărâri judecătorești ale UE(12); invită Comisia să evalueze dacă criteriile de limitare prevăzute în regulament sunt adecvate în acest scop;

43.  invită Comisia și statele membre ca, atunci când acționează în calitate de gestionari de risc în procedurile de aprobare și autorizare, să aplice în mod corespunzător principiul precauției și să acorde o atenție deosebită protecției grupurilor vulnerabile, așa cum sunt definite la articolul 3 alineatul (14) din regulament;

44.  invită Comisia, agențiile și autoritățile competente să analizeze și să îmbunătățească comunicarea privind procedurile de evaluare a riscurilor și deciziile de gestionare a riscurilor, pentru a îmbunătăți încrederea publicului în sistemul de autorizare;

45.  invită statele membre să pună în aplicare mai eficient procedurile de autorizare la nivel național, pentru a limita derogările și extinderile acordate în temeiul articolului 53 din regulament la situațiile de urgență reale; invită Comisia să își exercite pe deplin drepturile de control în conformitate cu articolul 53 alineatele (2) și (3); solicită, de asemenea, statelor membre să respecte pe deplin obligația de a informa alte state membre și Comisia, prevăzută la articolul 53 alineatul (1), în special în ceea ce privește măsurile luate pentru a garanta siguranța utilizatorilor, a grupurilor vulnerabile și a consumatorilor;

46.  invită Comisia să finalizeze metodele pentru a determina când anumite derogări ar trebui să fie aplicate, în special în ceea ce privește „expunerea neglijabilă” sau „pericolele grave pentru sănătatea plantelor”, fără a modifica litera sau spiritul legii; avertizează Comisia că orice reinterpretare a termenului „expunere neglijabilă” în „risc neglijabil” ar fi împotriva literei și a spiritului legii;

47.  solicită mai multe investiții din partea Comisiei și a statelor membre pentru a stimula inițiativele de cercetare privind substanțele active, inclusiv substanțele biologice cu risc redus, și PPP-urile în cadrul programului Orizont Europa și în cadrul financiar multianual 2021-2027; subliniază importanța unui cadru de reglementare privind PPP la nivelul UE, care protejează mediul și sănătatea umană și stimulează totodată cercetarea și inovarea în vederea dezvoltării de PPP eficiente și sigure, asigurând în același timp practici agricole și o gestionare integrată a dăunătorilor sustenabile; subliniază că, pentru a proteja sănătatea plantelor, este necesară o gamă largă de instrumente sigure și eficiente; subliniază potențialul pe care îl pot avea tehnicile agriculturii de precizie și inovațiile tehnologice pentru a ajuta fermierii europeni să-și optimizeze în mod mai țintit și mai sustenabil lupta împotriva dăunătorilor;

48.  invită Comisia să limiteze cu strictețe utilizarea procedurii privind datele de confirmare la scopul prevăzut la articolul 6 litera (f) din regulament, și anume la cazurile în care se stabilesc noi cerințe în cursul procesului de evaluare sau ca urmare a cunoștințelor științifice și tehnice noi; subliniază că dosarele complete sunt importante pentru aprobările de substanțe active; regretă că procedura de derogare prin date de confirmare a condus la rămânerea pe piață pentru o perioadă extinsă de timp a anumitor PPP-uri care, altfel, ar fi fost altfel interzise;

49.  invită Comisia și statele membre să crească nivelul general de transparență a procedurilor, inclusiv prin furnizarea de procese-verbale detaliate ale discuțiilor din cadrul comitologiei, cuprinzând pozițiile adoptate de părți, în special explicând și justificând deciziile Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale (Comitetul PAFF);

50.  invită Comisia și statele membre să asigure o mai bună coerență a regulamentului și a punerii sale în aplicare cu legislația și politicile UE conexe, în special cu Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor, și să ofere stimulente, inclusiv punerea la dispoziție a unor resurse suficiente, care să promoveze și să stimuleze pe termen scurt dezvoltarea și utilizarea de alternative sigure și netoxice la produsele fitosanitare; constată că cadrul de reglementare nu ține seama de impactul inevitabil asupra speciilor nevizate, în special asupra albinelor și a altor polenizatori, precum și asupra altor insecte benefice pentru agricultură datorită rolului lor de prădători ai dăunătorilor; remarcă studiul științific recent care evidențiază „Armaghedonul insectelor“, conform căruia 75 % dintre insectele înaripate au dispărut la nivel regional în Germania, chiar și în rezervațiile naturale în care nu au fost folosite pesticide pentru agricultură; invită Comisia și statele membre să asigure coerența PAC cu legislația privind PPP, în special prin menținerea obligațiilor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 și al Directivei 2009/128/CE privind lista cerințelor statutare de gestionare (SMR 12 și SMR 13), astfel cum a fost propusă de Comisie în propunerea de Regulament privind planurile strategice ale PAC(13);

51.  invită statele membre să asigure aplicarea eficientă a regulamentului, în special în ceea ce privește controlul PPP comercializate în UE și indiferent dacă au fost produse în UE sau importate din țări terțe;

°

°  °

52.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO L 309, 24.11.2009, p. 1.

(2)

JO L 70, 16.3.2005, p. 1.

(3)

JO L 353, 31.12.2008, p. 1.

(4)

JO L 309, 24.11.2009, p. 71.

(5)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0042.

(6)

https://www.ombudsman.europa.eu/ro/summary/ro/65903

(7)

http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2018/615668/EPRS_STU(2018)615668_EN.pdf

(8)

COM(2018)0179.

(9)

ANSES — Agence nationale de sécurité sanitaire de l’alimentation, de l’environnement et du travail (Agenția Națională pentru Securitatea Sanitară a Alimentației, Mediului și Muncii), Franța - Concluzii, 2018.

(10)

JO L 324, 10.12.2009, p. 1.

(11)

SWD(2018)0038.

(12)

De exemplu, Hotărârea Tribunalului din 9 septembrie 2011, Franța/Comisia, T-257/07, ECLI:EU:T:2011:444.

(13)

Propunerea de Regulament privind planurile strategice PAC - COM(2018)0392.


AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (22.6.2018)

destinat Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

referitor la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 privind produsele fitosanitare

(2017/2128(INI))

Raportor: Peter Jahr

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază importanța unui cadru de reglementare care să încurajeze competitivitatea, să stimuleze și să faciliteze cercetarea și inovarea pentru a dezvolta produse de protecție a plantelor (PPP) mai bune și mai sigure, asigurând, în același timp, disponibilitatea unei game largi de produse de protecție a plantelor; consideră că revizuirile viitoare ale cadrului de reglementare ar trebui să încurajeze autorizarea unor PPP compatibile cu sistemele agricole sustenabile din punctul de vedere al mediului, care sunt solide la nivel ecologic, eficiente și accesibile ca preț, și care, de asemenea, să țină seama în mod adecvat de efectele care nu sunt vizate, în special asupra albinelor, altor polenizatori și altor insecte benefice pentru agricultură, cum ar fi prădătorii naturali ai dăunătorilor;

2.  subliniază că procesul UE de autorizare a PPP este unul dintre cele mai stricte din lume, întrucât în prezent acesta durează peste 11 ani, necesită o medie de peste 200 de studii științifice și costuri care depășesc 220 de milioane de euro pentru a aduce un produs pe piața UE; își subliniază convingerea că setul de obiective al regulamentului poate fi realizat în cel mai eficace mod dacă fermierii și producătorii, indiferent de statele membre în care își desfășoară activitatea, au acces la o gamă largă de substanțe active și PPP, care le permite să combată dăunătorii în mod eficient; subliniază că disponibilitatea unei game largi de PPP reprezintă baza pentru orice strategie de reducere semnificativă, deoarece, în caz contrar, fermierii ar depinde de PPP mai puțin vizate și, prin urmare, mai puțin eficiente, ceea ce ar conduce la un consum mai ridicat; își exprimă, astfel, îngrijorarea cu privire la cantitatea redusă de substanțe active noi care au fost autorizate după intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009; subliniază că, de la punerea în aplicare a normelor actuale, au fost autorizate numai opt substanțe active noi pe piața UE; subliniază că PPP sustenabile, cu risc redus (și substanțele active din acestea) au un rol esențial în această privință; subliniază faptul că, în cazul în care fermierii nu ar avea la dispoziție PPP, nu ar putea împiedica dezvoltarea anumitor agenți patogeni naturali prezenți în culturi, ceea ce ar pune în pericol securitatea noastră alimentară;

3.  subliniază că acest regulament face parte dintr-un regim mai amplu al UE privind PPP, care include, de asemenea, Directiva privind utilizarea sustenabilă, Regulamentul de stabilire a limitelor maxime ale reziduurilor și Regulamentul privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, și că aceste patru componente trebuie să fie analizate împreună pentru a determina dacă sunt adecvate scopului, inclusiv în vederea reducerii volumului total de PPP utilizate, în special prin intermediul statelor membre și al Comisiei, care asigură punerea în aplicare a gestionării integrate a dăunătorilor și încurajează utilizarea pesticidelor cu risc redus, precum și practicile agronomice; reamintește că există o nevoie substanțială pentru o abordare integrată și că ar trebui să se țină cont de Regulamentul (CE) nr. 1185/2009 privind statisticile referitoare la pesticide;

4.  constată că utilizarea adecvată și corespunzătoare a produselor de protecție a plantelor trebuie să respecte dispozițiile Directivei 2009/128/CE și, în special, principiile generale de gestionare integrată a dăunătorilor și abordarea holistică a acesteia; regretă faptul că aceste principii nu sunt aplicate la potențialul lor maxim în statele membre și că dezvoltarea gestionării integrate a dăunătorilor este împiedicată de disponibilitatea limitată a pesticidelor cu risc scăzut și a pesticidelor nechimice, inclusiv a alternativelor cu risc scăzut la produsele de protecție a plantelor; constată că rezistența este un aspect biologic inevitabil atunci când este vorba despre dăunători și boli care se reproduc rapid; subliniază utilizarea gestionării integrate a dăunătorilor ca o modalitate de a preveni rezistența și necesitatea de a evita tratamentul generalizat adesea atunci când niciun dăunător nu este detectat;

5.  subliniază importanța formării și a educației continue a agricultorilor în ceea ce privește utilizarea adecvată și corespunzătoare a produselor de protecție a plantelor; îndeamnă statele membre și autoritățile competente să utilizeze mai bine toate măsurile disponibile pentru a crește utilizarea în siguranță a produselor de protecție a plantelor și pentru a reduce efectele adverse asupra mediului; subliniază necesitatea de a se face distincție între utilizarea în scopuri comerciale și utilizarea privată a PPP, întrucât acestea nu fac obiectul acelorași obligații, și invită Comisia și statele membre să facă o distincție clară între aceste două tipuri de utilizare și să adapteze normele în consecință; subliniază faptul că PPP nu sunt utilizate numai în agricultură, ci și în combaterea buruienilor și a dăunătorilor în zonele urbane, inclusiv în parcurile publice și pe căile ferate; subliniază faptul că utilizatorii profesioniști și neprofesioniști de PPP ar trebui să beneficieze de o formare adecvată;

6.  subliniază potențialul pe care îl pot avea tehnicile agriculturii de precizie și inovațiile tehnologice pentru a ajuta fermierii europeni să-și optimizeze în mod mai țintit și mai sustenabil lupta împotriva dăunătorilor, în conformitate cu principiile Directivei 2009/128/CE; subliniază potențialul de creștere a eficienței în domeniul protecției plantelor, care ar putea fi realizat prin utilizarea tehnologiilor agricole de precizie, ceea ce ar conduce la o reducere semnificativă a cantității de consum, precum și a impactului asupra mediului; invită Comisia să adopte pe deplin această formă de progres științific și tehnologic și să se asigure că fermierii, consumatorii și mediul beneficiază de acesta;

7.  remarcă faptul că, pentru anumite instrumente din „setul de instrumente“, cum ar fi controalele biologice care folosesc prădătorii naturali ai dăunătorilor sau organismele lor parazite, este important ca pesticidele cu spectru larg nevizate să fie evitate până la utilizarea lor în ultimă instanță;

8.  subliniază rolul important pe care PPP îl joacă în a permite cultivarea și recoltarea culturilor cu pierderi reduse generate de boli și infestări cu dăunători și în sporirea producției de calitate și a veniturilor în mediul rural;

9.  constată că PPP reprezintă o cheltuială semnificativă pentru fermieri ca parte a sistemelor lor de producție vegetală;

10.  subliniază necesitatea schimbului de cunoștințe și a dobândirii de competențe în ceea ce privește alternativele la pesticidele chimice și gestionarea integrată a dăunătorilor, inclusiv identificarea unei rotații optime a culturilor pentru situațiile pieței agricole și climatice ale fermierilor; constată, în plus, că acest lucru a fost deja prevăzut în regulamentul orizontal al PAC, în special în serviciile de consultanță agricolă finanțate în cadrul dezvoltării rurale;

11.  subliniază contribuția pe care autorizarea PPP cu risc redus ar putea să o aducă la dezvoltarea unui sector agricol sustenabil în UE, importanța asigurării disponibilității acestora și rolul important pe care PPP cu risc scăzut îl pot juca într-o strategie globală de gestionare integrată a dăunătorilor; atrage atenția asupra importanței de a contribui la îmbunătățirea funcționării ecosistemului agricol și la un sector agricol durabil, subliniind în același timp că absența disponibilității unor PPP ar putea prejudicia diversificarea agriculturii și ar putea face ca anumite organisme dăunătoare să devină rezistente la PPP; consideră, în acest sens, că o evaluare a eficacității lor și a riscurilor generate, precum și a capacității acestor produse de a satisface nevoile agriculturii din punct de vedere economic, al mediului și al sănătății, trebuie să fie garantată pentru a spori acceptarea și pentru a facilita o utilizare largă a strategiilor de protecție a culturilor agricultorilor; încurajează promovarea dezvoltării PPP cu risc scăzut; observă că substanțele și produsele naturale despre care se cunoaște faptul că implică un risc mai scăzut nu ar trebui să aibă nevoie de proceduri de aprobare îndelungate; solicită, prin urmare, introducerea unei proceduri accelerate pentru evaluarea, autorizarea și înregistrarea produselor ecologice de protecție a plantelor cu risc redus;

12.  își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul redus de substanțe noi care au fost aprobate, în timp ce alte substanțe au fost scoase de pe piață; subliniază importanța unui set de instrumente adecvat de PPP pentru agricultori pentru a asigura aprovizionarea cu alimente a UE;

13.  salută raportul referitor la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 aflat în curs de elaborare pentru a examina performanțele acestuia, cu scopul de a se asigura siguranța alimentară și protecția mediului și un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, animale și a plantelor; subliniază, totodată, necesitatea de a menține competitivitatea sectorului agricol al UE prin asigurarea unor condiții de concurență echitabile prin facilitarea accesului la o gamă largă de substanțe active și PPP la un preț rezonabil pentru toți fermierii și producătorii, indiferent de statul membru în care aceștia își desfășoară activitatea; reamintește considerentul (8) al Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, care subliniază în mod clar că ar trebui acordată o atenție deosebită protecției grupurilor vulnerabile ale populației și că ar trebui să fie aplicat principiul precauției; își exprimă, în acest context, îngrijorarea cu privire la faptul că unele state membre nu sunt suficient de pregătite pentru a face față produselor de protecție a plantelor ilegale și contrafăcute;

14.  remarcă evaluarea REFIT în curs de desfășurare realizată de Comisie cu privire la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și încheierea sa planificată până în noiembrie 2018; își exprimă încrederea că aceste constatări vor reprezenta o bază adecvată pentru colegiuitori pentru a discuta despre dezvoltarea viitoare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009;

15.  subliniază că, între 1993 și 2009, numărul de substanțe pesticide active autorizate s-a redus cu 70 %, în timp ce în această perioadă, în UE s-a înregistrat o creștere a numărului de infestări cu dăunătoare;

16.  recunoaște faptul că PPP au jucat un rol semnificativ în îmbunătățirea capacității sectorului agricol de a satisface nevoile nutriționale globale, ceea ce a contribuit la reducerea ponderii globale a persoanelor subnutrite din populație de la 18,6 % în perioada 1990-1992 la aproximativ 10,9 % în perioada 2014-2016 în conformitate cu FAO(1); consideră, prin urmare, că sistemul actual ar trebui îmbunătățit prin intensificarea eforturilor de eliminare a efectelor adverse, mai degrabă decât prin respingerea acestuia, fără a dispune de alternative care să poată menține și să crească totodată în continuare furnizarea de alimente;

17.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, în dezbaterile recente, actualul sistem de evaluare al Uniunii Europene a PPP, bazat pe cunoaștere științifică, a fost din ce în ce mai pus la îndoială; subliniază importanța menținerii și consolidării în continuare a unui sistem robust din punct de vedere științific, obiectiv, bazat pe dovezi în urma unei revizuiri colegiale, care derivă dintr-o abordare deschisă, independentă și multidisciplinară din punct de vedere științific, în autorizarea substanțelor active, în conformitate cu analiza UE a riscurilor și cu principiul precauției, astfel cum este stabilit în legislația generală în domeniul alimentar [Regulamentul (CE) nr. 178/2002]; insistă că procedura de reautorizare a substanțelor active trebuie să țină cont de utilizarea practică a PPP, precum și de progresele științifice și tehnologice în acest domeniu; subliniază că nerespectarea termenelor prevăzute și funcționarea necorespunzătoare a întregului sistem ar putea fi cauzate de complexitatea sistemului actual de evaluare și autorizare; subliniază, prin urmare, necesitatea revizuirii și simplificării sistemului;

18.  salută interpretarea de către Comisie a principiului precauției, exprimată în evaluarea REFIT a legislației generale în domeniul alimentar(2), potrivit căreia aceasta nu reprezintă o alternativă la o abordare de gestionare a riscurilor, ci, mai degrabă, o formă specială de gestionare a riscurilor; reamintește că această viziune este sprijinită și de hotărâri judecătorești ale UE(3); invită Comisia să evalueze dacă criteriile de limitare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 sunt adecvate în acest scop;

19.  constată că statul membru raportor trebuie să întocmească și să transmită Comisiei, împreună cu o copie transmisă autorității, un raport, denumit un „proiect de raport de evaluare“, apreciind în ce măsură se preconizează ca substanța activă să îndeplinească criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4; subliniază că statul membru raportor trebuie să efectueze o evaluare independentă, obiectivă și transparentă, în lumina cunoștințelor științifice și tehnice actuale;

20.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că Regulamentul (CE) nr. 834/2007 nu prevede un regim solid și riguros asemănător din punct de vedere științific pentru evaluarea efectelor asupra sănătății umane și animale și asupra mediului în ceea ce privește autorizarea substanțelor destinate protecției plantelor în producția ecologică; constată că principiul separării evaluării riscurilor și a gestionării riscurilor nu este aplicat în regulamentul menționat anterior;

21.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu întârzierile sistematice în cadrul proceselor de autorizare și utilizarea tot mai frecventă a derogărilor prevăzute în articolul 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009; subliniază că aceste întârzieri împiedică în mod serios introducerea pe piață a unor produse inovatoare eficiente și mai sigure și că acestea conduc, de asemenea, la o utilizare tot mai mare a autorizațiilor de urgență, care presupun o povară mai mare pentru mediu; subliniază necesitatea ca statele membre să respecte termenele legale pentru a asigura previzibilitatea pentru solicitanți și pentru a facilita introducerea pe piață a unor PPP inovatoare care să fie în conformitate cu cerințe mai stricte; consideră, mai mult, că orice derogare ar trebui justificată în mod corespunzător și reevaluată în mod periodic; reamintește considerentul (10) al Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, care evidențiază în mod clar faptul că în compoziția produselor de protecție a plantelor ar trebui incluse numai substanțele cu utilitate demonstrată pentru producția vegetală și care nu ar trebui să exercite niciun efect nociv asupra sănătății umane sau animale și niciun efect inacceptabil asupra mediului; subliniază faptul că un audit efectuat de Comisie în 2016 și 2017 în șapte state membre a arătat că majoritatea statelor membre auditate nu dispun de sisteme corecte pentru a asigura prelucrarea cererilor în termenele legale, care nu ar trebui să depășească 120 de zile;

22.  critică deciziile unilaterale ale statelor membre care pot impune eliminarea sau restricționarea utilizării produselor aprobate de alte state membre și lipsa de armonizare a termenelor pentru procesarea cererilor de autorizare, care determină denaturări ale concurenței în cadrul pieței interne și care conduc fermierii spre un impas din punct de vedere tehnic, nociv pentru mediu și contraproductiv în ceea ce privește competitivitatea exploatațiilor agricole;

23.  subliniază faptul că credibilitatea sistemului de autorizare a PPP depinde în mare măsură de încrederea publică în agențiile europene, care oferă avizele științifice care stau la baza aprobărilor și a gestionării riscurilor; subliniază că transparența în procesul de evaluare științifică este importantă pentru menținerea încrederii publice; solicită, prin urmare, o finanțare adecvată a agențiilor relevante, precum și un număr corespunzător de membri ai personalului, pentru a se asigura un proces de autorizare independent, transparent și în timp util; salută în această privință faptul că Comisia, în evaluarea sa REFIT a legislației generale în domeniul alimentar(4), a concluzionat că Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a fost foarte transparentă și a împărtășit date în limita normelor stricte de confidențialitate prevăzute de colegiuitori; salută, de asemenea, eforturile permanente ale EFSA de a-și îmbunătăți sistemul de asigurare a independenței și de gestionare a eventualelor conflicte de interese, care a fost apreciat de Curtea de Conturi ca fiind cel mai avansat sistem al agențiilor auditate în 2012(5) și a fost recent actualizat, în iunie 2017(6); invită Comisia să propună îmbunătățiri pentru a spori în continuare transparența procesului de reglementare, inclusiv în ceea ce privește accesul la datele din studiile privind siguranța prezentate de producători ca parte a cererilor lor de autorizare pe piață a PPP în UE; recunoaște nevoia de revizuire a procedurii, pentru a consolida evaluările, pentru a spori gradul de independență al autorităților responsabile cu elaborarea studiilor, pentru a evita conflictele de interese și pentru a face procedura mai transparentă;

24.  subliniază dezechilibrul numărului de cereri între unele state membre din aceeași zonă și cu dimensiuni și condiții agricole similare;

25.  subliniază necesitatea de a încuraja distribuirea sarcinilor și schimbul de informații între statele membre prin promovarea disponibilității și utilizării de metode și modele armonizate pentru efectuarea de evaluări, reducând, în același timp, existența unor cerințe naționale suplimentare inutile, pentru a asigura funcționarea optimă a pieței interne; constată existența unor cerințe specifice în fiecare stat membru și lipsa de armonizare între metodologiile aplicate pentru realizarea evaluărilor și consideră că acestea sunt principalele cauze ale lipsei de încredere între statele membre și ale recurgerii la o reevaluare bazată pe propriile modele naționale; subliniază rolul statelor membre în punerea efectivă în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009; subliniază beneficiile unei autorizări eficiente, inclusiv accesul mai rapid la PPP, inclusiv la alternativele cu risc scăzut; consideră că este esențial să se îmbunătățească armonizarea legislației privind introducerea pe piață a PPP în UE, pentru a preveni denaturări ale concurenței; subliniază că punerea integrală în aplicare a legislației existente ar trebui să aibă scopul de a evita duplicarea muncii și de a pune la dispoziția fermierilor substanțe noi fără întârzieri inutile;

26.  salută ideea și obiectivele sistemului de autorizare pe zone, dar recunoaște că aceste obiective ar putea fi realizate într-un mod mai eficient printr-un sistem unic de autorizare la nivelul Uniunii; solicită Comisiei să evalueze dacă procesul de autorizare ar putea fi realizat mai eficient din punctul de vedere al timpului și al costurilor, fie prin îmbunătățirea sistemului actual (de exemplu, prin consolidarea armonizării metodologiei, a modelelor și a cerințelor de aplicare și/sau prin introducerea unei autorizații obligatorii pentru întreaga zonă în urma unei evaluări pozitive din partea statului membru raportor zonal) sau prin instituirea unui sistem de aprobare unic la nivelul Uniunii;

27.  salută ideea și obiectivele sistemului de autorizare pe zone și reamintește că acest sistem ar trebui, în principiu, să conducă la o autorizare a PPP care să fie mai eficientă din punctul de vedere al timpului și al costurilor pentru toate părțile implicate; subliniază că scopul evaluării zonale a cererilor privind PPP, care permite solicitanților să propună ca un stat membru raportor zonal să efectueze evaluarea, ar trebui să ofere posibilitatea ca statele membre în cauză să coopereze și în luarea unei decizii în termenul maxim de 120 de zile după ce statul membru raportor zonal a emis raportul de înregistrare; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, în practică, aceste beneficii s-au realizat cu greu sau deloc, conducând la întârzieri sistematice în procesul de autorizare și la o utilizare sporită a autorizațiilor de urgență; îndeamnă, așadar, statele membre să profite pe deplin de oportunitățile de distribuire a sarcinilor oferite de sistemul de autorizare pe zone și încurajează Comisia și autoritățile competente să sprijine statele membre în acest sens;

28.  subliniază că procedura recunoașterii reciproce de către statele membre care aparțin unei zone geografice specifice avea drept obiectiv, în cadrul pieței unice, simplificarea procedurilor și creșterea încrederii între statele membre; consideră că aplicarea procedurii recunoașterii reciproce constituie un instrument important pentru a crește gradul de distribuire a sarcinilor și pentru a asigura respectarea termenelor, garantând totodată o protecție optimă pentru utilizatori, permițând solicitanților să solicite autorizare în alt stat membru care utilizează produsul în cauză în același mod pentru aceleași practici agricole, pe baza evaluării efectuate pentru autorizare în statul membru de origine, care, la rândul său, își asumă în orice moment responsabilitatea pentru evaluarea efectuată față de statele membre care pun în aplicare procedura recunoașterii reciproce;

29.  consideră că, ținând seama de diferențele între practicile statelor membre și având în vedere lista produselor care au fost autorizate efectiv, aceste obiective nu au fost atinse; atrage atenția asupra faptului că, dacă se mențin în continuare diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește PPP autorizate și o lipsă de încredere între statele membre, principiul recunoașterii reciproce nu poate fi aplicat în mod eficient; solicită, prin urmare, Comisiei să îmbunătățească funcționarea sistemului de recunoaștere reciprocă, acționând în două etape:

a) revizuirea procedurii recunoașterii reciproce în scopul de a spori eficiența acesteia și de a îmbunătăți punerea sa în aplicare, respectarea termenelor și creșterea încrederii reciproce între statele membre;

b) efectuarea unui studiu de impact pentru a evalua fezabilitatea introducerii unei proceduri de autorizare a PPP, posibil la nivel european și coordonat de Comisie, ținând seama de particularitățile geografice, în scopul armonizării normelor între statele membre, al reducerii drastice a costurilor și a termenelor și al soluționării problemelor privind concurența neloială prin consolidarea pieței interne a PPP, luând în considerare, de asemenea, faptul că o astfel de procedură nu va putea fi derulată fără resurse bugetare suficiente și expertiză adecvată din partea statelor membre;

30.  se așteaptă ca evaluarea impactului să confirme dacă instituirea unei autorități unice, la nivelul UE, responsabilă de toate aspectele legate de evaluarea și de autorizarea substanțelor active, ar evita suprapunerea sarcinilor, ar reduce semnificativ costurile și sarcinile administrative, și ar asigura un nivel ridicat și uniform de protecție a mediului și a sănătății umane, precum și funcționarea unui „ghișeu unic” pentru evaluarea și înregistrarea substanțelor active;

31.  consideră că o procedură de autorizare a PPP armonizată la nivel european ar putea oferi soluții comune pentru producția la scară mică, aflată astăzi în impas din punct de vedere tehnic, din cauza costurilor de autorizare și a lipsei de investiții și de cercetare din partea actorilor privați și publici;

32.  constată că lipsa de coordonare între statele membre duce la dublarea activității, ceea ce generează cheltuieli ineficiente și sarcini administrative;

33.  constată cu îngrijorare că fermierii au la dispoziție mai puține instrumente, ca urmare a numărului redus de substanțe active noi care au fost aprobate de la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009; reamintește Comisiei și statelor membre importanța finanțării cercetării și inovării, în special prin parteneriatele public-privat, pentru a identifica soluții viabile, sigure și eficiente, din punct de vedere economic, al mediului și al sănătății pentru protecția plantelor și subliniază necesitatea de a sprijini fermierii în punerea în aplicare a acestor soluții alternative, pentru a le permite să reducă utilizarea PPP și să asigure o agricultură sustenabilă care să răspundă cerințelor unei populații globale în creștere, precum și să abordeze aspectele legate de mediu și sănătate; subliniază că cercetarea și tehnologia joacă un rol important în sporirea numărului de instrumente disponibile pentru a face față provocărilor actuale și viitoare cu care se confruntă agricultura, cum ar fi contracararea rezistenței;

34.  salută efortul depus de Comisie în ceea ce privește crearea instrumentului de coordonare pentru aprobarea produselor de protecție a plantelor pentru utilizări minore, însă subliniază necesitatea de a încuraja o mai mare disponibilitate a substanțelor active în aceste scopuri și reamintește că utilizările minore constituie o parte majoritară a culturilor pentru multe state membre;

35.  consideră că și Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 ar trebui să fie modificat, pentru a se lua în considerare substanțe care nu sunt considerate PPP și care, dacă sunt utilizate pentru protecția plantelor, ar intra sub incidența aceluiași regulament; aceste substanțe prezintă alternative interesante legate de metodele integrate de producție și de anumite produse de biocontrol;

36.  salută înființarea Mecanismului de coordonare a utilizărilor minore ca forum pentru îmbunătățirea coordonării între statele membre, organizațiile producătorilor și industrie în dezvoltarea de soluții pentru utilizări minore; subliniază necesitatea unei finanțări durabile și susținute a acestui mecanism;

37.  încurajează statele membre să facă schimb de informații și de bune practici care provin din rezultatele cercetării referitoare la combaterea organismelor dăunătoare culturilor, care să permită furnizarea unor soluții alternative viabile din punct de vedere economic, al mediului și al sănătății;

38.  subliniază faptul că ar trebui acordată o atenție specială rolului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în dezvoltarea de noi produse, întrucât IMM-urile nu dispun adesea de resursele vaste care sunt necesare în procesul de elaborare și aprobare a noilor substanțe;

39.  invită Comisia să consolideze coordonarea generării de date, în special a datelor referitoare la reziduuri, în statele membre;

40.  consideră că produsele importate din afara UE, care au fost crescute cu PPP, ar trebui să facă obiectul acelorași criterii stricte precum produsele produse în interiorul UE; este preocupat de faptul că PPP care nu sunt înregistrate în UE pot fi utilizate în producția de produse importate;

41.  invită Comisia să propună un sistem paneuropean de autorizare pentru utilizările minore și culturile de specialitate și o listă comună a culturilor majore/minore, care să fie aplicată la nivelul UE;

42.  consideră că pesticidele cu risc scăzut pot juca un rol important în gestionarea integrată a dăunătorilor și solicită un proces de autorizare accelerat pentru aceste substanțe, pentru a facilita includerea lor în strategiile de protecție a culturilor.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

20.6.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

32

11

1

Membri titulari prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Richard Ashworth, José Bové, Daniel Buda, Nicola Caputo, Matt Carthy, Michel Dantin, Paolo De Castro, Albert Deß, Diane Dodds, Jørn Dohrmann, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Luke Ming Flanagan, Karine Gloanec Maurin, Beata Gosiewska, Martin Häusling, Esther Herranz García, Jan Huitema, Peter Jahr, Ivan Jakovčić, Zbigniew Kuźmiuk, Norbert Lins, Philippe Loiseau, Mairead McGuinness, Giulia Moi, Ulrike Müller, Maria Noichl, Marijana Petir, Bronis Ropė, Maria Lidia Senra Rodríguez, Czesław Adam Siekierski, Marc Tarabella, Maria Gabriela Zoană, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Franc Bogovič, Karin Kadenbach, Elsi Katainen, Anthea McIntyre, Momchil Nekov, Miguel Viegas

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Krzysztof Hetman

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

32

+

ALDE

Jan Huitema, Ivan Jakovčić, Elsi Katainen, Ulrike Müller

ECR

Jørn Dohrmann, Beata Gosiewska, Zbigniew Kuźmiuk, Anthea McIntyre

NI

Diane Dodds

PPE

Richard Ashworth, Franc Bogovič, Daniel Buda, Michel Dantin, Albert Deß, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Esther Herranz García, Krzysztof Hetman, Peter Jahr, Norbert Lins, Mairead McGuinness, Marijana Petir, Czesław Adam Siekierski

S&D

Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Nicola Caputo, Paolo De Castro, Karine Gloanec Maurin, Karin Kadenbach, Momchil Nekov, Maria Noichl, Maria Gabriela Zoană

11

-

EFDD

John Stuart Agnew, Giulia Moi, Marco Zullo

ENF

Philippe Loiseau

GUE/NGL

Matt Carthy, Luke Ming Flanagan, Maria Lidia Senra Rodríguez, Miguel Viegas

VERTS/ALE

José Bové, Martin Häusling, Bronis Ropė

1

0

S&D

Marc Tarabella

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

A se vedea FAO (2015): Starea securității alimentare în lume; http://www.fao.org/3/a-i4646e.pdf

(2)

SWD(2018)0038.

(3)

De exemplu, hotărârea Tribunalului din 9 septembrie 2011, Franța/Comisia, T-257/07, ECLI:EU:T:2011:444.

(4)

SWD(2018)0038.

(5)

https://www.eca.europa.eu/Lists/News/NEWS1210_11/NEWS1210_11_EN.PDF

(6)

https://www.efsa.europa.eu/sites/default/files/corporate_publications/files/policy_independence.pdf


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

10.7.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

48

2

8

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Margrete Auken, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Catherine Bearder, Ivo Belet, Biljana Borzan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen, Miriam Dalli, Seb Dance, Mark Demesmaeker, Stefan Eck, Bas Eickhout, Karl-Heinz Florenz, Francesc Gambús, Arne Gericke, Jens Gieseke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Jytte Guteland, György Hölvényi, Anneli Jäätteenmäki, Karin Kadenbach, Urszula Krupa, Giovanni La Via, Jo Leinen, Peter Liese, Valentinas Mazuronis, Susanne Melior, Miroslav Mikolášik, Rory Palmer, Massimo Paolucci, Piernicola Pedicini, Bolesław G. Piecha, Pavel Poc, John Procter, Julia Reid, Frédérique Ries, Daciana Octavia Sârbu, Annie Schreijer-Pierik, Davor Škrlec, Renate Sommer, Adina-Ioana Vălean, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Guillaume Balas, Anja Hazekamp, Jan Huitema, Merja Kyllönen, Alojz Peterle, Christel Schaldemose, Keith Taylor

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Marc Joulaud, Stanisław Ożóg


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

48

+

ALDE

Catherine Bearder, Jan Huitema, Anneli Jäätteenmäki, Valentinas Mazuronis, Frédérique Ries

ECR

Mark Demesmaeker

EFDD

Piernicola Pedicini

ENF

Sylvie Goddyn

GUE/NGL

Stefan Eck, Anja Hazekamp, Merja Kyllönen

NI

Zoltán Balczó

PPE

Pilar Ayuso, Ivo Belet, Birgit Collin-Langen, Francesc Gambús, Jens Gieseke, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Marc Joulaud, Giovanni La Via, Peter Liese, Miroslav Mikolášik, Alojz Peterle, Annie Schreijer-Pierik, Adina-Ioana Vălean

S&D

Guillaume Balas, Biljana Borzan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Miriam Dalli, Seb Dance, Jytte Guteland, Karin Kadenbach, Jo Leinen, Susanne Melior, Rory Palmer, Massimo Paolucci, Pavel Poc, Christel Schaldemose, Daciana Octavia Sârbu, Damiano Zoffoli

VERTS/ALE

Marco Affronte, Margrete Auken, Bas Eickhout, Davor Škrlec, Keith Taylor

2

-

EFDD

Julie Reid

PPE

Julie Girling

8

0

ECR

Arne Gericke, Urszula Krupa, Stanisław Ożóg, Bolesław G. Piecha, John Procter

PPE

Karl-Heinz Florenz, György Hölvényi, Renate Sommer

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

Ultima actualizare: 29 august 2018Notă juridică