RAPORT referitor la rolul participării financiare a angajaților în crearea de locuri de muncă și reintegrarea șomerilor

27.9.2018 - (2018/2053(INI))

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
Raportoare: Renate Weber


Procedură : 2018/2053(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A8-0293/2018

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la rolul participării financiare a angajaților în crearea de locuri de muncă și reintegrarea șomerilor

(2018/2053(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolul 3, alineatul (3),

–  având în vedere articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care solicită UE să promoveze un nivel ridicat al ocupării forței de muncă, să garanteze o protecție socială corespunzătoare, să combată excluziunea socială, precum și să asigure un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 7 decembrie 2015 privind promovarea economiei sociale ca factor esențial al dezvoltării economice și sociale în Europa,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 2 iunie 2016 intitulată „O agendă europeană pentru economia colaborativă” (COM(2016)0356),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 27 martie 2014 intitulată „Finanțarea pe termen lung a economiei europene” (COM(2014)0168),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 12 decembrie 2012, intitulată „Planul de acțiune: Dreptul european al societăților comerciale și guvernanța corporativă – un cadru juridic modern pentru acționari mai angajați și societăți durabile” (COM(2012)0740),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 3 octombrie 2012 intitulată „Actul privind piața unică II – Împreună pentru o nouă creștere” (COM(2012)0573),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere recomandarea Comisiei din 3 octombrie 2008 referitoare la incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii[1],

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 25 iunie 2008 intitulată „Gândiți mai întâi la scară mică”: Prioritate pentru IMM-uri - Un „Small Business Act ” pentru Europa (COM(2008)0394) și programul de lucru al Comisiei pentru 2008 și 2009,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 14 martie 2006 intitulată „Punerea în aplicare a programului comunitar de la Lisabona pentru creștere și ocuparea forței de muncă: transferul întreprinderilor – continuitate printr-un nou început” (COM(2006)0117),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 iulie 2002 intitulată „Un cadru pentru promovarea participării financiare a angajaților” (COM(2002)0364) și rezoluția Parlamentului din 5 iunie 2003 referitoare la aceasta[2],

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (CESE) din 21 octombrie 2010 privind participarea financiară a lucrătorilor din Europa,

–  având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2013 privind informarea și consultarea lucrătorilor, anticiparea și gestionarea restructurărilor[3],

–  având în vedere rezoluția sa din 14 ianuarie 2014 referitoare la participarea financiară a angajaților la veniturile întreprinderilor[4], și avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (2013/2127(INI)),

–  având în vedere studiul solicitat de Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din cadrul Parlamentului intitulat „Participarea financiară a angajaților la veniturile întreprinderilor”, care a fost publicat în septembrie 2012,

–  având în vedere Evaluarea la jumătatea perioadei a Planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital, publicată la 8 iunie 2017, (COM(2017)0292),

–  –  având în vedere proiectul-pilot al Comisiei intitulat „Promovarea participării angajaților la capital și a implicării acestora”, a cărui versiune finală a fost publicată în 2014,

–  având în vedere Raportul PEPPER IV, intitulat „Analiza comparativă a participării angajaților la profiturile și rezultatele întreprinderilor în statele membre și în țările candidate la Uniunea Europeană”, care a fost publicat în octombrie 2009 de Universitatea Liberă din Berlin,

–  având în vedere Raportul PEPPER III intitulat „Promovarea participării angajaților la profiturile și rezultatele întreprinderilor în noile state membre și în țările candidate la Uniunea Europeană”, care a fost publicat în iunie 2006 de Universitatea Liberă din Berlin,

–  având în vedere raportul din 18 decembrie 2003 al grupului la nivel înalt de experți independenți referitor la obstacolele transnaționale pentru creșterea participării financiare a angajaților în întreprinderile transnaționale,

–  având în vedere Raportul PEPPER II, intitulat „Promovarea participării angajaților la profiturile și rezultatele întreprinderilor (inclusiv participarea la capital)”, publicat de Comisie în ianuarie 1997 (COM(1996)0697),

–  având în vedere Raportul PEPPER I intitulat „Promovarea participării angajaților la profiturile și rezultatele întreprinderilor”, care a fost publicat în martie 1991 de Comisie și de Institutul Universitar European,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0293/2018),

A.  întrucât angajatorii pot opta pentru diferite modele de participare financiară a salariaților, cum ar fi: participarea la profit, participarea individuală la capital, participarea lucrătorilor la modelele cooperative și planurile de participare la capital;

B.  întrucât cel mai adecvat model de participare financiară a angajaților trebuie să fie ales cu atenție de către societatea individuală și lucrătorii săi, ținând cont în mod adecvat de reglementarea fiscală națională specifică și de contextul sectorial și depinde, în principal, de dimensiunea, activitatea și statutul societății, mai ales dacă este cotată la bursă; întrucât nu este adecvat să se conceapă un model general unic pentru participarea financiară a angajaților la nivelul UE;

C.  întrucât, conform datelor Sondajului european în rândul întreprinderilor din anul 2013[5], sistemele de participare financiară a angajaților pot varia foarte mult în funcție de caracteristicile societății; întrucât 62% dintre întreprinderile europene folosesc o formă de remunerare variabilă, participarea la profit reprezentând 30%, iar remunerarea legată de performanța grupului 25%; întrucât schemele de participare la capital sunt utilizate de 5 % din întreprinderi; întrucât aceste sisteme de participare financiară a angajaților sunt mai prezente în sectorul privat decât în sectorul public (cu câteva excepții naționale), precum și în anumite sectoare economice, în special tehnologia informației și comunicațiilor, finanțe, asigurări și consultanță; întrucât societățile mai mari sunt mai susceptibile să utilizeze aceste sisteme de participare financiară a angajaților decât întreprinderile mici și mijlocii și, de asemenea, acestea sunt mai des întâlnite în societățile cu capital străin sau multinaționale și în societățile localizate în regiuni centrale sau avansate din punct de vedere economic[6];

D.  întrucât planurile de participare a angajaților la capital reprezintă o formă de participare financiară a angajaților care utilizează o entitate intermediară care poate exercita drepturi de vot sau alte forme de guvernanță în numele angajaților, care pot opta pentru acestea pe o bază voluntară;

E.  întrucât sistemele de participare financiară a angajaților îi implică în procesul de consultare și de luare a deciziilor și aduc beneficii demonstrate[7] atât angajaților, cât și societății, inclusiv în ceea ce privește guvernanța sustenabilă, transparența, dialogul social, respectul reciproc dintre angajați și angajatori, și alte aspecte precum recrutarea, menținerea, motivația, satisfacția profesională și dezvoltarea competențelor, precum și performanța globală și profitabilitatea;

F.  întrucât participarea angajaților la procesul de luare a deciziilor ar putea îmbunătăți performanța organizațională și calitatea vieții profesionale a angajaților, și întrucât ar putea acționa ca instrument de inovare la locul de muncă[8] pentru a promova un sentiment de apartenență, a mări circulația informațiilor în cadrul societății și a ameliora nivelurile de încredere dintre angajatori și angajați;

G.  întrucât sistemele de participare financiară a angajaților pot avea efecte pozitive asupra economiei statelor membre, sprijinind întreprinderile, inclusiv IMM-urile, și piața forței de muncă; întrucât participarea financiară a lucrătorilor la societatea lor poate contribui la satisfacția profesională, la un sentiment de apartenență, la respectul reciproc între angajatori și angajați și la performanța globală, și îi poate ajuta pe angajați să găsească oportunități în țările lor de origine;

H.  întrucât, în contextul dezvoltării uniunii piețelor de capital, participarea financiară a angajaților ar putea contribui la obiectivele uniunii piețelor de capital privind creșterea favorabilă incluziunii și transparența în activitatea economică; întrucât participarea financiară a angajaților, dacă ar fi combinată cu formarea profesională a participanților de către întreprinderi și statele membre, ar putea îmbunătăți educația financiară a cetățenilor UE, având potențialul de a diminua reticența acestora de a investi și potențialul de a mări investițiile cu amănuntul;

I.  întrucât Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă și Strategia Europa 2020 stabilesc priorități pentru a ameliora calitatea locurilor de muncă și a asigura condiții de lucru mai bune; întrucât creșterea participării angajaților la rezultatele financiare ale societăților și oferirea de recompense mai bune ar putea contribui la îndeplinirea acestor obiective;

J.  întrucât este esențial ca participarea financiară a angajaților să fie însoțită de un nivel înalt de informare, pregătire și consultare a angajaților, pentru ca aceștia să fie pe deplin conștienți de funcționarea sistemelor de participare financiară la care ar putea adera și astfel să poată evalua potențialele avantaje și riscuri ale acestor sisteme, în deplină cunoștință de cauză, de exemplu în cazul falimentului societății;

K.  întrucât participarea financiară a angajaților, dialogul social consolidat și luarea de decizii strategice ar putea permite angajatorilor să investească în oportunități de dezvoltare pentru forța lor de muncă, contribuind astfel la lupta împotriva excluziunii sociale și la asigurarea unui nivel ridicat de formare;

L.  întrucât, prin implicarea angajaților în procesul decizional, în funcție de specificitatea sistemului, participarea financiară a angajaților poate, în anumite cazuri, să ajute întreprinderile, inclusiv IMM-urile, în ceea ce privește restructurarea și continuitatea activității economice, prin abordarea problemelor legate de succesiunea societăților și de reînnoire a generațiilor, de exemplu în cazul întreprinderilor familiale;

M.  întrucât trebuie să se ia în considerare faptul că participarea financiară a angajaților are elemente pozitive și negative;

N.  întrucât participarea financiară a angajaților comportă anumite riscuri financiare, dar ar putea acționa și ca un amortizor, permițând acordarea de prime sau alte recompense și, de asemenea, garantând faptul că lucrătorii dispun de un portofoliu de titluri specific; întrucât planurile de participare la capital, în special, pot fi un exemplu de model de preluare a unei societăți de către angajați pentru întreprinderile necotate, în care procesul de preluare prioritară ar putea permite, eventual, angajaților să își păstreze propriile locuri de muncă în cazul în care există posibilitatea preluării de către alte societăți;

O.  întrucât, prin urmare, sunt necesare măsuri care să protejeze angajații de riscul de a-și pierde atât locul de muncă, cât și capitalul investit, atunci când angajatorul este afectat de o criză; întrucât participarea financiară a angajaților nu poate fi utilizată pentru a reduce drepturile sociale și de muncă dobândite de respectivii angajați, nu trebuie să înlocuiască salariul lor de bază obișnuit, alte forme de remunerare, sau contribuții la sistemele de pensii, și nu trebuie să fie o modalitate de a transfera riscurile către lucrător sau de a nu respecta dreptul muncii;

P.  întrucât participarea financiară a angajaților ar trebui să rămână voluntară pentru aceștia, mai ales în IMM-uri, și totodată să nu le afecteze mobilitatea pe piața muncii, securitatea socială sau dreptul de a lua măsuri colective; întrucât angajații ar trebui, prin urmare, să aibă acces permanent la informațiile privind situația economică a societății, cu excepția secretelor sale comerciale și a informațiilor sensibile din punct de vedere comercial, și să fie informați în legătură cu avantajele și dezavantajele fiecărui sistem de participare financiară a angajaților disponibil;

Q.  întrucât stimulentele fiscale sunt elemente-cheie pentru a promova o participare financiară a angajaților care să dea roade pe termen mediu și lung, dat fiind că statele care au o tradiție îndelungată în ceea ce privește participarea financiară a angajaților au și cel mai mare grad de participare a acestora la capital și cele mai mari beneficii fiscale;

R.  întrucât politicile proactive de ocupare a forței de muncă, cum ar fi sprijinirea activității independente autentice, antreprenoriatul și antreprenoriatul social sunt instrumente esențiale pentru reintegrarea șomerilor pe piața muncii, în conformitate cu Planul european de acțiune pentru antreprenoriat adoptat în ianuarie 2013;

S.  întrucât actualul Fond social european promovează antreprenoriatul social și economia socială și solidară, iar viitorul FSE Plus ar trebui să continue să facă acest lucru; întrucât participarea financiară a angajaților poate aduce o contribuție valoroasă la dezvoltarea economiei sociale și solidare, de exemplu prin sporirea accesibilității investițiilor sau a finanțării;

T.  întrucât participarea financiară a angajaților poate fi complementară cu programele UE care au drept scop îmbunătățirea accesului la capital, în special pentru IMM-uri, cum ar fi programul COSME, programul Innovfin, programul „Europa Creativă” și fondurile structurale și de investiții europene;

U.  întrucât participarea financiară a angajaților ar putea fi un instrument complementar pentru Fondul european de ajustare la globalizare, care ajută persoanele care și-au pierdut locul de muncă ca urmare a unor schimbări structurale majore cauzate de globalizare sau de criza economică și financiară, în ceea ce privește recalificarea, formarea, sprijinirea activității independente, înființarea de întreprinderi și preluarea întreprinderilor de către angajați;

V.  întrucât orientările UE pentru participarea financiară a angajaților ar putea ajuta statele membre să elaboreze cadre pentru sistemele de participare financiară a angajaților cu potențialul de a crea beneficii atât pentru angajatori, cât și pentru angajați, și, de asemenea, de a crește gradul de sensibilizare a publicului cu privire la participarea financiară a angajaților;

W.  întrucât ar trebui să se pună întotdeauna la dispoziția lucrătorilor informații privind situația economică a societății vizate, precum și informații legate de riscurile asociate;

1.  invită Comisia să aibă în vedere recomandări adecvate pentru a încuraja statele membre și societățile, în special IMM-urile, să elaboreze și să ofere sisteme de participare financiară a angajaților, în beneficiul și în interesul angajaților și totodată al societății; subliniază că aceste sisteme ar trebui:

-  să protejeze siguranța veniturilor lucrătorilor;

-  să nu exploateze lucrătorii într-o situație de criză;

-  să nu transfere riscul antreprenorial asupra lucrătorilor;

-  să garanteze un nivel ridicat de protecție a investițiilor lucrătorilor;

2.  invită statele membre să ofere stimulente neobligatorii, inclusiv stimulente fiscale care nu prevalează asupra reglementărilor fiscale naționale, în concordanță cu principiile bunelor practici, atunci când promovează sistemele de participare a angajaților în rândul întreprinderilor și al angajaților, sprijinind în același timp cele mai înalte standarde de protecție socială pentru angajați și garantând dreptul acestora la acțiuni colective;

3.  subliniază că participarea financiară a angajaților trebuie să fie integrată într-un sistem de implicare a lucrătorilor, de exemplu în procesul decizional al întreprinderii, inclusiv prin intermediul reprezentanților lucrătorilor, și că participarea financiară a angajaților nu trebuie să substituie o remunerare echitabilă și decentă, și nici să reprezinte o alternativă la pensiile publice sau la sistemele de pensii convenite colectiv;

4.  invită Comisia să implementeze „planul de acțiune în cinci puncte” inclus în raportul final al proiectului-pilot privind promovarea participării angajaților la capital și a implicării acestora din 2014;

5.  recunoaște legătura dintre măsurile legislative de la nivel național care susțin sistemele de participare financiară a angajaților și numărul de întreprinderi și angajați care le utilizează;

6.  evidențiază obstacolele transnaționale cu care se confruntă atât întreprinderile care oferă astfel de sisteme în mai multe state membre, cât și lucrătorii, și anume diferențele de legislație și riscurile de dublă impozitare care pot genera costuri administrative substanțiale și afecta libertatea de circulație a lucrătorilor, care joacă un rol important în combaterea flagelului șomajului, în consolidarea convergenței și a integrării între statele membre;

7.  invită Comisia și statele membre să desfășoare campanii de sensibilizare, așa cum s-a recomandat în raportul final al proiectului-pilot privind promovarea acționariatului și a participării financiare a angajaților din 2014, să valorifice rezultatele proiectelor de cercetare și să încurajeze transferul transfrontalier de bune practici, și să propună o serie de modele de sprijin simple, elementare și de bază;

8.  solicită Comisiei și statelor membre să furnizeze site-uri internet dedicate, care să includă modele de acorduri de participare la profit pentru IMM-uri și întreprinderi foarte mici pentru a facilita punerea în aplicare, precum și informații referitoare la riscurile asociate și alte materiale relevante; mai mult, invită Comisia și statele membre să continue colectarea de date privind utilizarea și răspândirea sistemelor de participare financiară, și de asemenea să analizeze efectele participării financiare asupra funcționării întreprinderii, a calității muncii în cadrul acesteia și a păstrării angajaților, cu ajutorul Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă;

9.  invită statele membre și Comisia să asiste întreprinderile interesate de participarea financiară a angajaților, oferindu-le soluții și măsuri de sprijin specifice, pentru a evita costurile administrative și de dezvoltare excesive asociate cu implementarea participării financiare a angajaților, în special în IMM-uri, și să încurajeze operatorii care externalizează, cum ar fi băncile și fondurile de investiții, să propună sisteme simple de participare financiară a angajaților, adecvate pentru acest tip de societăți, asigurându-se totodată că intermediarii nu profită de cele mai mici întreprinderi și că nu există costuri ascunse;

10.  invită Comisia și statele membre să promoveze educația financiară pentru a capacita cetățenii UE și a sensibiliza publicul cu privire la implicațiile participării financiare a angajaților;

11.  invită Comisia și statele membre să colaboreze cu partenerii sociali, cu organizațiile de participare a lucrătorilor și cu alte părți interesate la începutul procesului, pentru a concepe cele mai adecvate cadre de participare financiară a angajaților, iar atunci când un sistem de participare financiară este considerat relevant, să îl negocieze pentru fiecare caz în parte, ținând totodată seama de dimensiunea societății, de tipul de societate, de forța sa de muncă și situația sa financiară, precum și de legislația și practicile naționale;

12.  recomandă ca dispozitivele și instrumentele de economii destinate angajaților să fie negociate la nivel sectorial, pentru a pune la dispoziția IMM-urilor și a microîntreprinderilor acorduri-tip care să poată fi aplicate direct și simplu de aceste întreprinderi;

13.  subliniază că participarea financiară a lucrătorilor ar trebui să fie deschisă tuturor angajaților în mod nediscriminatoriu, indiferent de vârstă, gen, naționalitate, program de muncă cu normă întreagă/cu fracțiune de normă etc.;

14.  adaugă că diferențierea între angajați poate fi justificată pentru a satisface diferitele nevoi și interese ale angajaților, cum ar fi planurile de acțiuni restricționate, limitate la cadrele de conducere;

15.  consideră că planurile de participare la capital ar trebui, de asemenea, să permită angajaților utilizarea contului aferent pentru alte acțiuni decât cele ale actualului angajator, pentru a atenua riscul de concentrare, în special pentru IMM-uri;

16.  reamintește că decizia angajaților de a se înscrie în sistemele de participare financiară ar trebui să fie pe deplin voluntară, adică nu ar trebui să se adopte niciun fel de măsuri împotriva angajaților, dacă aceștia decid să nu se înscrie, iar atunci când doresc să se înscrie, participarea ar trebui să fie bazată pe un consimțământ în cunoștință de cauză din partea angajaților, aceștia fiind pe deplin conștienți de drepturile lor, de obligații și riscuri, de situația societății, de avantajele și dezavantajele fiecărui sistem, de efectele fiscale atunci când participă la sistem, precum și de condițiile care se aplică în momentul în care părăsesc societatea sau se retrag din sistem;

17.  consideră că participarea financiară a angajaților nu ar trebui să înlocuiască sau să diminueze salariul obișnuit de bază sau alte forme de remunerație, cum ar fi contribuțiile sociale, ci să fie complementară tuturor drepturilor sociale și contractuale, aceasta fiind o condiție prealabilă implementării participării financiare a angajaților;

18.  consideră că ar trebui dezvoltate mai multe legături între participarea financiară a angajaților și economia socială, în special prin programe precum „Europa Creativă”, care oferă microcredite de până la 25 000 EUR pentru întreprinderile mici și întreprinderile sociale;

19.  invită Comisia și statele membre să ia în considerare evoluția și schimbările rapide de pe piața muncii și dificultățile apărute în urma acestora în privința competențelor, digitalizării, automatizării, inegalităților de venit și reducerii securității sociale, precum și crearea continuă de noi ocazii pentru a sprijini și proteja lucrătorii și a le permite să se adapteze și să se dezvolte pe plan profesional și personal;

20.  subliniază rolul important pe care îl poate juca participarea financiară a angajaților în dezvoltarea spiritului de întreprindere și a antreprenoriatului, facilitând cercetarea și accesul la capital, mai ales pentru întreprinderile noi;

21.  subliniază că nu s-au implementat încă măsuri de sprijin pentru participarea la capital a angajaților în microîntreprinderi, deși acestea joacă un rol important în economia majorității statelor membre ale UE;

22.  salută inițiativele conduse de direcții generale ale Comisiei, cum ar fi DG EMPL, FISMA și GROW, pentru sprijinirea ocupării forței de muncă, a IMM-urilor și a uniunii piețelor de capital, și solicită o abordare coordonată pentru a utiliza cât mai eficient resursele disponibile, ținând seama de faptul că beneficiarul final este cetățeanul european;

23.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

  • [1]  JO L 307, 18.11.2008, p. 11.
  • [2]  JO C 68 E, 18.3.2004, p. 429.
  • [3]  JO C 440, 30.12.2015, p. 23.
  • [4]  JO C 482, 23.12.2016, p. 41.
  • [5]  Al treilea sondaj european în rândul întreprinderilor, Eurofound, 2013.
  • [6]  Evoluția remunerației și sistemele de recompense, Eurofound, 2016.
  • [7]  Ancheta economică anuală privind participarea angajaților la capital în statele europene
  • [8]  Inovarea la locul de muncă în societățile europene, Eurofound 2016.

EXPUNERE DE MOTIVE

În ultimii 30 de ani, participarea financiară a angajaților a evoluat foarte mult în Europa. În 2018 există aproximativ 10 milioane de angajați acționari în Europa și 20 de state membre ale UE au diferite tipuri de reglementări de stimulare a participării financiare a angajaților[1]. 2017 a fost un an record pentru participarea financiară a angajaților, cu aproape 400 de miliarde de euro deținute de angajați[2].

Cu toate acestea, evoluția participării angajaților la capital este dezechilibrată din punct de vedere geografic în Uniunea Europeană, cu un decalaj de 30-40 ani între statele europene aflate în fruntea clasamentului și cele de la sfârșitul lui. Aceste diferențe între statele membre pot fi explicate prin existența/inexistența unei legislații adecvate. De exemplu, în unele țări, cum ar fi Republica Cehă, Estonia sau Slovacia, participarea angajaților la capital nu are un rol major în economie, iar statele respective au implementat politici foarte puține sau deloc. Pe de altă parte, în 15 state membre ale UE (numai 12 în 2015) se pot observa stimulente fiscale semnificative pentru participarea angajaților la capital, de exemplu în Spania, Franța, Suedia sau Cipru. Alte state oferă un cadru juridic pentru sistemele de participare a angajaților, dar nu și stimulente fiscale[3].

Participarea angajaților la capital are potențialul de a stabiliza economia europeană în ansamblul său. Studiile realizate în SUA arată clar faptul că societățile care oferă angajaților lor o participare la capitalul de afaceri creează mai multe locuri de muncă decât companiile care nu dispun de aceleași instrumente. Angajații acționari acumulează mai multe active pentru pensie, primesc salarii mai bune și sunt mai puțin expuși la riscul de șomaj decât alți angajați. În prezent, venitul gospodăriilor private depinde în mare măsură de salarii, iar angajații acționari beneficiază de creșterea veniturilor de capital, ceea ce reduce inegalitățile de distribuție a bogăției în societate[4].

De exemplu, s-a constatat că în SUA planurile de participare a angajaților la capital au stimulat vânzările și ocuparea forței de muncă cu peste 2%[5] pe an, față de întreprinderile similare fără astfel de planuri. Productivitatea crește cu până la 4-5 % în medie în anul în care se adoptă un plan de participare a angajaților la capital[6]. În Europa s-a dovedit, de asemenea, că performanța socială a întreprinderilor în care angajații participă la capital este cu 52 % mai mare decât a întreprinderilor care nu au nici planuri de participare a angajaților la capital, nici planuri de economii pentru angajați[7].

Cererea de participare financiară a angajaților este în creștere în UE și și-a dovedit avantajele[8]. Un set clar de orientări ale UE, simple și ample, ar permite condiții de concurență echitabile pentru utilizarea participării financiare a angajaților și răspândirea beneficiilor acesteia în întreaga Europă.

Studiul privind promovarea participării angajaților la capital și a implicării acestora, publicat în 2014, a analizat o serie de opțiuni de politică, printre care un plan de acțiune în cinci puncte: 1. lansarea unui centru virtual, 2. crearea unui grup de experți ai Comisiei, 3. implementarea unui program de acțiune de sensibilizare, 4. lansarea unui cod de conduită, 5. o propunere legislativă referitoare la un regim comun european opțional[9].

Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și incluzivă subliniază necesitatea unei creșteri incluzive care, printre altele, să capaciteze cetățenii prin încadrarea în muncă, investind în competențe, luptând împotriva sărăciei și modernizând piețele forței de muncă și protecția socială. Participarea financiară a lucrătorilor oferă instrumente concrete în acest sens, prin implicarea mai amplă a lucrătorilor în procesele decizionale ale societăților pentru care lucrează, ajutând la consolidarea competențelor lor și a capacității lor de inserție profesională, asigurându-le o parte din beneficiile financiare și combătând concentrarea de capital, reintegrând șomerii și creând locuri de muncă. Combinată cu instrumente ale economiei sociale, cum ar fi microcreditele, pentru a consolida siguranța locurilor de muncă și a preveni relocalizările, a sprijini IMM-urile în ceea ce privește succesiunea întreprinderilor, accesul la capital și la lucrători calificați, participarea financiară a angajaților nu poate aduce decât rezultate pozitive.

Cu toate acestea, implicarea generală în sistemele de participare financiară a lucrătorilor este în continuare relativ scăzută. 68% dintre societățile din UE nu oferă niciun fel de sistem de participare financiară a angajaților[10], deși interesul față de aceste sisteme a crescut. Acest raport INI nu solicită crearea de noi instrumente legislative la nivelul UE, însă are scopul de a stimula dezvoltarea participării financiare a angajaților în Europa, cu ajutorul următoarelor măsuri:

- evidențierea potențialului acestor sisteme, atât pentru angajați, cât și pentru angajatori, în ceea ce privește creșterea și protecția socială, precum și a obstacolelor pe care trebuie să le combată Comisia și statele membre;

- propunerea unor măsuri care ar putea fi luate la nivelul Uniunii pentru a facilita participarea financiară a angajaților, cum ar fi campaniile de sensibilizare, platformele pentru schimbul de bune practici, educația financiară a cetățenilor, creșterea transparenței și a informării, mai multe stimulente și reflecția cu privire la obstacolele transnaționale.

  • [1]  Ancheta economică anuală privind participarea angajaților la capital în statele europene în 2016, FEDERATIA EUROPEANA PENTRU ACTIONARIATUL SALARIATILOR (EFES), 2017
  • [2]  Ancheta economică anuală privind participarea angajaților la capital în statele europene în 2017, EFES, 2018
  • [3]  Documentul de poziție al EFES, ca răspuns la consultarea publică privind evaluarea la jumătatea perioadei a UPC din 2017, intitulat „Participarea angajaților la capital pentru realizarea Uniunii piețelor de capital: un plan de acțiune european este iarăși necesar”.
  • [4]  Participarea angajaților la capital ca element-pivot al Uniunii piețelor de capital, Deutsches Aktieninstitut e.V., document de poziție, 16 martie 2017
  • [5]  https://www.nceo.org/articles/research-employee-ownership-corporate-performance
  • [6]  https://www.nceo.org/articles/research-employee-ownership-corporate-performance
  • [7]  http://archives.strategie.gouv.fr/cas/system/files/na210-performancesociale-2011-02-21_0.pdf
  • [8]  „Promovarea participării angajaților la capital și a implicării acestora”, 2014, http://ec.europa.eu/internal_market/company/docs/modern/141028-study-for-dg-markt_en.pdf
  • [9]  Propuneri pentru un plan de acțiune european privind promovarea participării angajaților la capital și a implicării acestora, EFES, 2014, http://www.efesonline.org/EUROPEAN%20COMMISSION/2015/EFES%20Proposals%20for%20the%20European%20Action%20Plan.pdf
  • [10]  prezentarea proiectului-pilot privind promovarea participării angajaților la capital și a implicării acestora, 2014, http://www.europarl.europa.eu/document/activities/cont/201411/20141107ATT92852/20141107ATT92852EN.pdf

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

24.9.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

41

0

1

Membri titulari prezenți la votul final

Guillaume Balas, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Ole Christensen, Michael Detjen, Geoffroy Didier, Martina Dlabajová, Lampros Fountoulis, Marian Harkin, Agnes Jongerius, Rina Ronja Kari, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Jean Lambert, Jeroen Lenaers, Javi López, Thomas Mann, Anthea McIntyre, Miroslavs Mitrofanovs, Elisabeth Morin-Chartier, Emilian Pavel, Dennis Radtke, Robert Rochefort, Renate Weber, Jana Žitňanská

Membri supleanți prezenți la votul final

Maria Arena, Georges Bach, Amjad Bashir, Lynn Boylan, Deirdre Clune, Rosa D’Amato, Eduard Kukan, Paloma López Bermejo, António Marinho e Pinto, Anne Sander, Birgit Sippel, Helga Stevens, Neoklis Sylikiotis, Csaba Sógor, Monika Vana, Flavio Zanonato

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Anna Hedh, Marco Valli

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

41

+

ALDE

Enrique Calvet Chambon, Martina Dlabajová, Marian Harkin, António Marinho e Pinto, Robert Rochefort, Renate Weber

ECR

Amjad Bashir, Anthea McIntyre, Helga Stevens, Jana Žitňanská

EFDD

Rosa D'Amato, Marco Valli

GUE/NGL

Lynn Boylan, Rina Ronja Kari, Paloma López Bermejo, Neoklis Sylikiotis

PPE

Georges Bach, David Casa, Deirdre Clune, Geoffroy Didier, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Eduard Kukan, Jeroen Lenaers, Thomas Mann, Elisabeth Morin-Chartier, Dennis Radtke, Anne Sander, Csaba Sógor

S&D

Maria Arena, Guillaume Balas, Ole Christensen, Michael Detjen, Anna Hedh, Agnes Jongerius, Javi López, Emilian Pavel, Birgit Sippel, Flavio Zanonato

VERTS/ALE

Jean Lambert, Miroslavs Mitrofanovs, Monika Vana

0

-

 

 

1

0

NI

Lampros Fountoulis

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

Ultima actualizare: 11 octombrie 2018
Aviz juridic - Politica de confidențialitate