Procedură : 2018/2083(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0338/2018

Texte depuse :

A8-0338/2018

Dezbateri :

PV 12/11/2018 - 18
CRE 12/11/2018 - 18

Voturi :

PV 13/11/2018 - 4.9
CRE 13/11/2018 - 4.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0448

RAPORT     
PDF 723kWORD 72k
16.10.2018
PE 625.403v02-00 A8-0338/2018

referitor la digitalizarea pentru dezvoltare: reducerea sărăciei prin tehnologie

(2018/2083(INI))

Comisia pentru dezvoltare

Raportor: Bogdan Brunon Wenta

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la digitalizarea pentru dezvoltare: reducerea sărăciei prin tehnologie

(2018/2083(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 208, 209, 210, 211 și 214 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Summitul Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă și documentul final adoptat de Adunarea Generală a ONU la 25 septembrie 2015, intitulat „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă” și cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD),

–  având în vedere Consensul european privind dezvoltarea - „Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru”, adoptat în mai 2017 (2017/C 210/01),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2015 intitulată „Comerț pentru toți - Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 2 mai 2017 intitulat „Domeniul digital în serviciul dezvoltării: integrarea tehnologiilor și serviciilor digitale în politica de dezvoltare a UE” (SWD(2017)0157),

–  având în vedere Strategia privind piața unică digitală pentru Europa (PUD), adoptată în mai 2015,

–  având în vedere Planul european de investiții externe,

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind punerea în aplicare a strategiei de politică comercială „Comerț pentru toți” - O politică comercială progresistă pentru valorificarea oportunităților oferite de globalizare (COM(2017)0491),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2017 intitulată „Către o strategie în domeniul comerțului digital”(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 decembrie 2015 referitoare la pregătirea reuniunii mondiale la nivel înalt privind ajutorul umanitar: provocări și oportunități în domeniul ajutorului umanitar(2),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 13 mai 2014 intitulată „Un rol mai puternic pentru sectorul privat în realizarea creșterii durabile și favorabile incluziunii în țările în curs de dezvoltare” (COM(2014)0263),

–   având în vedere Concluziile Consiliului din noiembrie 2017 privind digitalizarea pentru dezvoltare,

–  având în vedere cea de a 11-a Conferință ministerială a OMC, care a avut loc la Buenos Aires (Argentina) în perioada 10-13 decembrie 2017,

–  având în vedere inițiativele Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor a ONU în sprijinul țărilor în curs de dezvoltare (UIT-D),

–  având în vedere Acordul privind tehnologia informației (ATI) al Organizației Mondiale a Comerțului,

–  având în vedere declarația ministerială din 2016 de la Cancún a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind economia digitală,

–  având în vedere declarația comună a miniștrilor TIC din cadrul G7, cu ocazia reuniunii lor de la Takamatsu (Japonia) din perioada 29-30 aprilie 2016,

–   având în vedere inițiativa „Comerțul electronic pentru toți” (eTrade for All) a Conferinței Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD),

–  având în vedere Convenția privind drepturile persoanelor cu handicap și protocolul adițional la aceasta (A/RES/61/106),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0338/2018),

A.  întrucât Consensul european privind dezvoltarea din 2017 subliniază importanța tehnologiilor și serviciilor în domeniul informației și comunicațiilor ca factori care favorizează creșterea favorabilă incluziunii și dezvoltarea durabilă;

B.  întrucât strategia Comisiei privind digitalizarea pentru dezvoltare (D4D) vizează creșterea economică și drepturile omului, sănătatea, educația, agricultura și securitatea alimentară, infrastructura de bază, apa și salubritatea, guvernanța, protecția socială, precum și obiectivele orizontale legate de gen și de mediu;

C.  întrucât tehnologiile de digitalizare oferă un potențial de asigurare a durabilității și a protecției mediului; întrucât, cu toate acestea, producția de echipamente digitale utilizează anumite metale rare cu posibilități reduse de reciclare și rezerve cu accesibilitate limitată, iar deșeurile electronice și electrice reprezintă o provocare legată de mediu și de sănătate; întrucât, potrivit unui studiu comun realizat de Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și de Interpol(3), deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) constituie un domeniu prioritar al infracțiunilor împotriva mediului;

D.  întrucât se estimează că 1,1 miliarde de persoane din întreaga lume nu își pot dovedi în mod oficial identitatea, inclusiv înregistrarea nașterii, potrivit actualizării din 2017 a setului global de date de identificare pentru dezvoltare (ID4D), Banca Mondială, dintre care 78 % locuiesc în Africa Subsahariană și în Asia; întrucât acest lucru constituie un obstacol major în calea atingerii țintei de 16,9 prevăzute de ODD și în calea părților interesate și a beneficiilor din mediul digital;

E.  întrucât cinci dintre obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) menționează explicit tehnologiile digitale (ODD 4 privind educația; ODD 5 privind egalitatea de gen; ODD 8 privind condițiile de muncă decente și creșterea economică; ODD 9 privind infrastructura, industrializarea și inovarea; și ODD 17 privind parteneriatele);

F.  întrucât ODD subliniază că asigurarea până în 2020 a unui acces universal și convenabil la internet pentru persoanele din țările cel mai puțin dezvoltate va fi esențială pentru stimularea dezvoltării, întrucât dezvoltarea unei economii digitale ar putea stimula ocuparea decentă a forței de muncă și creșterea economică favorabilă incluziunii, precum și volumele exporturilor și diversificarea acestora;

G.  întrucât, conform UNCTAD, digitalizarea creează din ce în ce mai multe monopoluri și noi provocări pentru politicile antitrust și din domeniul concurenței ale țărilor în curs de dezvoltare și ale celor dezvoltate deopotrivă(4);

H.  întrucât, în revizuirea sa generală a implementării rezultatelor Summitului Mondial privind Societatea Informațională(5), Adunarea Generală a ONU s-a angajat să valorifice potențialul TIC în vederea atingerii obiectivelor Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și a altor obiective de dezvoltare convenite la nivel internațional, remarcând că TIC ar putea accelera progresele în ceea ce privește toate cele 17 ODD;

I.  întrucât conectivitatea reprezintă în continuare o provocare și o preocupare care se află la baza a diferite decalaje digitale privind atât accesul la TIC, cât și utilizarea acestora;

J.  întrucât viteza cu care se dezvoltă economia digitală și lacunele semnificative existente în economia digitală a țărilor în curs de dezvoltare în ceea ce privește elaborarea unor politici naționale, a unor reglementări și a unei legislații sigure privind protecția consumatorilor indică nevoia urgentă de intensificare a capacităților țărilor în curs de dezvoltare, în special țările cel mai puțin dezvoltate, precum și a asistenței tehnice acordate acestora;

K.  întrucât alfabetizarea și competențele digitale sunt elemente esențiale pentru perfecționarea și progresul social și personal, precum și pentru promovarea antreprenoriatului și dezvoltarea unor economii digitale puternice;

L.  întrucât digitalizarea ar trebui să contribuie, de asemenea, la îmbunătățirea mecanismelor de furnizare a ajutorului umanitar și a rezilienței, de prevenire a riscurilor de catastrofe și de sprijinire a tranziției, creând o legătură între ajutorul umanitar și ajutorul pentru dezvoltare în contexte fragile și afectate de conflicte;

M.  întrucât mai mult de jumătate din populația lumii nu este conectată la internet, iar progresele înregistrate în direcția realizării ODD 9 de a crește în mod semnificativ accesul la TIC și de a depune eforturi pentru a asigura accesul universal și convenabil la internet în țările cel mai puțin dezvoltate până în 2020 sunt lente;

N.  întrucât, la nivel mondial, se înregistrează o creștere foarte mare a serviciilor de telefonie mobilă, iar numărul utilizatorilor de telefonie mobilă depășește în prezent numărul persoanelor care au acces la electricitate, la salubritate sau la apă curată,

O.  întrucât inovarea umanitară trebuie să fie în concordanță cu principiile umanitare (umanitate, imparțialitate, neutralitate și independență) și cu principiul demnității;

P.  întrucât inovarea umanitară trebuie să fie efectuată cu scopul de a promova drepturile, demnitatea și capacitățile populației beneficiare și toți membrii unei comunități afectate de criză ar trebui să poată beneficia de inovare, fără bariere discriminatorii în calea utilizării;

Q.  întrucât analiza și reducerea riscurilor trebuie să fie utilizate pentru a preveni efectele negative neintenționate, inclusiv cele care afectează viața privată și securitatea datelor și care au un impact asupra economiilor locale;

R.  întrucât experimentarea, proiectele-pilot și testele trebuie să fie realizate în conformitate cu standardele etice recunoscute pe plan internațional;

Nevoia de a sprijini digitalizarea în țările în curs de dezvoltare

1.  salută strategia D4D a Comisiei, atât timp cât integrează tehnologiile digitale în politica de dezvoltare a UE, care ar trebui să contribuie la realizarea ODD; insistă asupra importanței consolidării unei digitalizări centrate pe ODD; reamintește că revoluția digitală propune societăților un întreg set de provocări noi, aducând atât riscuri, cât și oportunități;

2.  reiterează potențialul enorm al tehnologiei și serviciilor digitale în ceea ce privește realizarea ODD, cu condiția luării de măsuri pentru a combate efectele perturbatoare ale tehnologiilor, cum ar fi automatizarea locurilor de muncă care afectează capacitatea de inserție profesională, excluderea digitală și inegalitatea, securitatea cibernetică, confidențialitatea datelor și problemele de reglementare; reamintește că orice strategie digitală trebuie să fie pe deplin conformă cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și să contribuie la realizarea obiectivelor acesteia, în special în ceea ce privește ODD 4 privind educația de calitate, a ODD 5 privind egalitatea de gen și capacitarea tuturor femeilor și fetelor, a ODD 8 privind condiții de muncă decente și creștere economică și a ODD 9 privind industria, inovarea și infrastructura; reamintește că, dacă se dorește realizarea până în 2030 a ODD, este necesar un parteneriat global, național, regional și local consolidat între actorii guvernamentali, științifici, economici și ai societății civile;

3.  subliniază că, în ciuda pătrunderii sporite a internetului, multe țări în curs de dezvoltare și economii emergente sunt în urmă în ceea ce privește digitalizarea, multe persoane încă nu au acces la TIC și există disparități semnificative între țări și între zonele urbane și cele rurale; reamintește că tehnologia digitală rămâne un instrument și nu un scop și consideră că, având în vedere constrângerile financiare, ar trebui să se acorde prioritate mijloacelor celor mai eficiente de atingere a ODD și că, în anumite țări, chiar dacă digitalizarea poate fi utilă, este în continuare necesar să se asigure îndeplinirea nevoilor de bază ale oamenilor, în special în ceea ce privește accesul la alimente, energie, apă și instalații sanitare, educație și sănătate, astfel cum s-a subliniat în raportul ONU privind ODD din 2017; consideră totuși că condițiile pentru dezvoltarea domeniului digital trebuie să fie integrate încă din etapa proiectării infrastructurilor, chiar dacă acestea vor fi puse în aplicare într-o a doua etapă;

4.  subliniază că este imperativ ca orice strategie comercială digitală să fie pe deplin conformă cu principiul coerenței politicilor în favoarea dezvoltării (CPD), care reprezintă un element esențial pentru atingerea ODD; subliniază că accesul la o conexiune la internet și la metode de plată digitale fiabile și conforme cu normele internaționale, însoțite de legislația privind protecția consumatorilor de bunuri și servicii online, de drepturi de proprietate intelectuală, de norme de protecție a datelor cu caracter personal și de legislații fiscale și vamale adecvate comerțului digital, sunt esențiale pentru comerțul digital, dezvoltarea durabilă și creșterea favorabilă incluziunii; remarcă, în acest sens, potențialul acordului privind facilitarea comerțului de a sprijini inițiativele digitale în țările în curs de dezvoltare cu scopul de a facilita comerțul transfrontalier;

5.  solicită dezvoltarea unui plan de acțiune în domeniul inovării tehnice pentru asistență umanitară cu scopul de a asigura respectarea principiilor legale și etice prevăzute în documente precum noul Consens european privind dezvoltarea - „Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru” și „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”;

6.  subliniază că toate aspectele legate de inovarea umanitară ar trebui să fie supuse evaluării și monitorizării, inclusiv unei evaluări a impactului primar și secundar al procesului de inovare; subliniază că evaluarea etică și analiza riscurilor ar trebui să fie efectuate înainte de lansarea unor proiecte de inovare umanitară și digitalizare și ar trebui să includă experți externi sau ai unor părți terțe, dacă este cazul;

7.  solicită punerea în aplicare, în acțiunea externă a UE, a principiilor integrate în Strategia privind piața unică digitală pentru Europa prin sprijinirea cadrelor de reglementare ale partenerilor UE;

8.  solicită o finanțare corespunzătoare în temeiul cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, pentru a permite integrarea tehnologiilor digitale în toate aspectele politicii pentru dezvoltare;

9.  constată că introducerea tehnologiei digitale în țările în curs de dezvoltare a depășit de multe ori ritmul de înființare a unor instituții de stat și de instituie a unor reglementări legale și a altor mecanisme care ar putea contribui la gestionarea noilor provocări care apar, în special în domeniul securității cibernetice; subliniază importanța aprofundării colaborării dintre cercetători și inovatori la nivel interregional, a încurajării activităților de cercetare și dezvoltare care promovează progresul științific și transferul de tehnologii și de know-how; solicită ca digitalizarea să ocupe un loc central în viitorul acord post-Cotonou, ca vector al dezvoltării durabile și favorabile incluziunii, în conformitate cu directivele de negociere;

10.  solicită măsuri comune suplimentare în domeniul cooperării pentru infrastructura digitală, deoarece acest lucru ar trebui să devină una dintre activitățile-cheie în cadrul parteneriatului UE cu organizațiile regionale, în special cu Uniunea Africană; subliniază importanța asistenței tehnice și a transferului de expertiză către instituțiile care sunt în proces de elaborare a politicilor digitale la nivel național, regional și continental;

11.  solicită integrarea digitalizării în strategiile naționale de dezvoltare ale statelor membre;

12.  solicită comunității internaționale, inclusiv actorilor nestatali, cum ar fi reprezentanții societății civile, sectorul terț, societățile private și mediul academic, să depună eforturi intersectoriale mai concertate și globale, pentru a se asigura că trecerea la o economie mai digitală nu lasă pe nimeni în urmă și contribuie la realizarea Agendei ONU pentru dezvoltare durabilă, garantând accesul la tehnologii și servicii digitale pentru toți actorii economici și toți cetățenii și evitând excesul de abordări diferite care ar crea incompatibilități, suprapuneri sau lacune legislative; solicită îmbunătățirea articulării politice între UE, statele membre și alți actori relevanți, în vederea consolidării coordonării acestora, a complementarității și a creării de sinergii;

13.  subliniază că tehnologia, inteligența artificială și automatizarea deja înlocuiesc unele locuri de muncă cu calificări reduse și medii; solicită Comisiei să promoveze un proces de digitalizare centrat pe ODD și subliniază că nivelurile minime de protecție socială finanțate de stat, cum ar fi securitatea minimă a venitului, sunt esențiale pentru abordarea unor efecte perturbatoare ale noilor tehnologii, pentru a face față schimbărilor de pe piețele mondiale ale forței de muncă și a diviziunii internaționale a muncii, care afectează în special lucrătorii slab calificați din țările în curs de dezvoltare;

14.  solicită sectorului privat să contribuie în mod responsabil la D4D prin tehnologie și inovare, expertiză, investiții, gestionarea riscurilor, modele de afaceri durabile și creștere, ceea ce ar trebui să presupună punerea accentului pe prevenirea, reducerea, repararea, reciclarea și reutilizarea materiilor prime;

15.  regretă că mai puțin de jumătate dintre țările în curs de dezvoltare au o legislație în materie de protecție a datelor, încurajează UE să ofere asistență tehnică autorităților relevante în vederea elaborării unor astfel de legislații, bazându-se în special pe experiența sa și pe legislația proprie, recunoscută pe plan internațional ca fiind un model în acest domeniu; solicită nevoia de a se ține seama de costurile pe care le-ar putea implica asigurarea conformității acestor legislații, în special pentru IMM-uri; constată că, având în vedere dimensiunea transfrontalieră a tehnologiei digitale, legislația privind protecția datelor nu ar trebui să difere prea mult, deoarece acest lucru ar genera incompatibilități;

16.  solicită tuturor părților interesate să colecteze, prelucreze, analizeze și disemineze date și statistici la nivel local, regional, național și mondial, pentru a se asigura un nivel ridicat al protecției datelor, în conformitate cu normele și cu instrumentele internaționale relevante, în vederea îndeplinirii obiectivelor Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă; subliniază că colectarea în timp util de date precise asigură o monitorizare corespunzătoare a punerii în aplicare, adaptarea politicilor și intervențiilor atunci când este necesar, precum și evaluarea rezultatelor obținute și a impactului acestora; reamintește, totuși, că, deși „revoluția datelor” face mai ușoară, mai rapidă și mai ieftină producerea și analizarea datelor dintr-o gamă largă de surse, ea ridică, de asemenea, provocări uriașe în materie de securitate și confidențialitate; subliniază, astfel, că inovațiile în materie de colectare a datelor în țările în curs de dezvoltare nu ar trebui să înlocuiască statisticile oficiale, ci ar trebui să le completeze;

17.  regretă decalajul digital persistent din fiecare țară între femei și bărbați, între diferite zone geografice și între persoane cu vârste, venituri, etnii și stări de sănătate sau handicapuri diferite, printre alți factori de discriminare; insistă, prin urmare, asupra faptului că cooperarea internațională pentru dezvoltare ar trebui să vizeze o mai mare promovare și integrare a persoanelor defavorizate sau în situații vulnerabile, promovând în același timp utilizarea responsabilă a instrumentelor digitale și o conștientizare adecvată a posibilelor riscuri; solicită sprijinirea inovării adaptate la nevoile locale și a tranziției către economiile bazate pe cunoaștere;

18.  solicită, prin urmare, intensificarea eforturilor pentru a răspunde provocărilor legate de excluziunea digitală prin educație și formare pentru dobândirea competențelor digitale esențiale, precum și prin inițiative de facilitare a utilizării adecvate a TIC și a utilizării instrumentelor digitale în punerea în aplicare a metodologiilor participative, în conformitate cu vârsta, situația personală și istoricul persoanelor, incluzând persoanele în vârstă și persoanele cu handicap; observă că cooperarea internațională pentru dezvoltare ar putea să se bazeze pe tehnologiile digitale pentru o mai bună integrare a grupurilor dezavantajate, cu condiția ca acestea să aibă acces la tehnologiile digitale; salută inițiativele precum Săptămâna codului african (Africa Code Week), care contribuie la emanciparea tinerei generații africane prin promovarea competențelor digitale; subliniază importanța învățării online și a învățării la distanță în a se ajunge la zonele îndepărtate și la persoane de toate vârstele;

19.  solicită introducerea alfabetizării digitale în programele la toate nivelurile de educație, de la învățământul primar la cel superior, în țările în curs de dezvoltare, în vederea dobândirii competențelor necesare pentru a îmbunătăți accesul la informații; consideră, cu toate acestea, că instrumentele TIC și noile tehnologii nu ar trebui să înlocuiască profesorii și școlile reale, ci ar trebui să fie utilizate ca un mijloc de îmbunătățire a accesului la educație și a calității acesteia; subliniază că noile tehnologii sunt un instrument esențial pentru diseminarea cunoștințelor, formarea cadrelor didactice și administrarea instituțiilor; subliniază, de asemenea, necesitatea existenței unor centre de formare îmbunătățite la fața locului (printre care școlile de programare), pentru formarea dezvoltatorilor și pentru stimularea creării de soluții și aplicații digitale adecvate realităților și nevoilor locale;

20.  subliniază că reducerea decalajului digital implică, în special în zonele rurale și în zonele îndepărtate, dezvoltarea unei infrastructuri adecvate din punctul de vedere al acoperirii de înaltă calitate, convenabile ca preț, fiabile și sigure și asigurarea accesului la aceasta; constată că, printre principalele cauze care împiedică conectivitatea, se numără sărăcia și absența serviciilor esențiale, împreună cu rețelele terestre subdezvoltate, lipsa unor politici publice și a unor cadre de reglementare favorabile în acest sens, impozitarea ridicată a produselor și serviciilor digitale, concurența redusă pe piață și lipsa unei rețele energetice;

21.  își exprimă îngrijorarea cu privire la dependența tehnologică de un număr mic de operatori și în special de GAFA (Google, Apple, Facebook și Amazon) și solicită dezvoltarea unor alternative pentru promovarea concurenței; constată că acest obiectiv ar putea fi urmărit printr-un parteneriat între UE și Africa;

22.  reamintește că țările în curs de dezvoltare sunt departe de a fi imune la atacurile cibernetice și subliniază riscurile de perturbare a stabilității economice, politice și democratice în cazul în care securitatea digitală nu este garantată; invită toate părțile interesate din lumea digitală conectată să își asume o responsabilitate activă, prin inițiative concrete, pentru a promova sporirea sensibilizării și a cunoștințelor în legătură cu securitatea cibernetică; subliniază, în acest scop, importanța dezvoltării capitalului uman la toate nivelurile pentru a reduce amenințările la adresa securității cibernetice prin formare, educație și creșterea gradului de conștientizare, precum și a instituirii dreptului penal adecvat și a cadrelor transnaționale de combatere a criminalității informatice, precum și a participării active la forurile internaționale, cum ar fi Forumul mondial al OCDE privind securitatea digitală;

23.  reamintește posibilitatea pe care o oferă digitalizarea de a reduce decalajul dintre incluziunea socială, accesul la informații și marginalizarea economică în zonele periferice;

Digitalizarea: un instrument pentru dezvoltarea durabilă

24.  salută Planul european de investiții externe care promovează investițiile în soluții digitale inovatoare pentru nevoile locale, incluziunea financiară și crearea de locuri de muncă decente; subliniază că digitalizarea reprezintă o oportunitate de investiții importantă și că, pe baza colaborării cu instituțiile financiare europene și internaționale și cu sectorul privat, finanțarea mixtă ar constitui, prin urmare, un instrument important pentru mobilizarea resurselor financiare;

25.  solicită Comisiei să lanseze noi inițiative care să se concentreze în special pe dezvoltarea infrastructurii digitale, pe promovarea e-guvernanței și a competențelor digitale, pe consolidarea economiei digitale și pe promovarea ecosistemelor de întreprinderi nou-înființate centrate pe ODD, inclusiv pe oportunități de finanțare pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii (MIMM), pentru a le permite acestora să interacționeze digital cu întreprinderi multinaționale și să aibă acces la lanțurile valorice globale;

26.  invită Comisia să integreze alte tehnologii și servicii digitale în politica de dezvoltare a UE, astfel cum s-a subliniat, printre altele, în ordinea de zi a D4D; subliniază necesitatea de a promova utilizarea tehnologiilor digitale în anumite domenii de politică, printre care e-guvernanța, agricultura, educația, gestionarea apelor, sănătatea și energia;

27.  solicită Comisiei să crească investițiile în infrastructura digitală din țările în curs de dezvoltare, pentru a reduce decalajul digital semnificativ într-un mod eficace din punctul de vedere al dezvoltării și bazat pe principii;

28.  reamintește că MIMM-urile din țările în curs de dezvoltare reprezintă majoritatea întreprinderilor și angajează majoritatea lucrătorilor din sectorul producției și al serviciilor; reiterează că facilitarea comerțului electronic transfrontalier bine reglementat poate avea un impact direct asupra îmbunătățirii mijloacelor de subzistență, a promovării unor standarde de viață mai ridicate și a stimulării ocupării forței de muncă și a dezvoltării economice; reafirmă contribuția pe care o astfel de inițiativă o poate aduce la egalitatea de gen, deoarece un număr mare de astfel de companii sunt deținute și gestionate de femei; subliniază necesitatea de a reduce obstacolele juridice, administrative și sociale aflate în calea spiritului antreprenorial, în special în ceea ce privește femeile; solicită ca digitalizarea să fie utilizată și pentru a promova educația și consolidarea capacităților pentru antreprenoriat în țările în curs de dezvoltare, creând totodată un mediu favorabil pentru întreprinderile nou-înființate și societățile inovatoare;

29.  subliniază necesitatea de a stopa comerțul cu minereuri a căror exploatare finanțează conflicte armate sau care se obțin prin muncă forțată; reamintește că coltanul stă la baza majorității dispozitivelor electronice (de exemplu, smartphone-uri) și că războiul civil, ca urmare a exploatării, extracției și comerțului ilegal, care a inclus regiunea africană a Marilor Lacuri, a cauzat peste 8 milioane de victime, în special în Republica Democrată Congo; subliniază necesitatea de a pune capăt exploatării minorilor în minele de coltan și comerțului ilegal cu coltan, pentru a se obține o extracție și o comercializare adecvate în favoarea populației locale;

30.  subliniază că agricultura, fiind cel mai mare sector al economiei africane, poate beneficia eventual de tehnologiile digitale; subliniază că platformele digitale pot fi utilizate în țările în curs de dezvoltare pentru a informa fermierii cu privire la prețurile de piață și pentru a realiza legătura între ei și potențialii cumpărători, precum și pentru a furniza informații practice despre metode de cultivare și tendințele pieței, informații meteorologice și avertizări și consiliere privind bolile plantelor și animalelor; subliniază, totuși, într-un context în care agricultura are un grad din ce în ce mai mare de cunoștințe și de tehnologie, că agricultura digitală poate avea, de asemenea, un efect social și ecologic perturbator enorm în țările în curs de dezvoltare, întrucât accesul la cele mai recente tehnologii poate rămâne limitat la fermele mari și industrializate active pe piața exporturilor și în culturile orientate către obținerea de profit, în timp ce cunoștințele și abilitățile limitate ar putea marginaliza în continuare agricultura la scară mică în țările în curs de dezvoltare;

31.  insistă asupra faptului că finanțarea UE pentru agricultură în țările în curs de dezvoltare trebuie să fie în concordanță cu natura transformatoare a Agendei 2030 și cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice și, în consecință, cu concluziile Evaluării internaționale a cunoștințelor, științelor și tehnologiilor agricole pentru dezvoltare (IAASTD), precum și cu recomandările raportorului special al ONU privind dreptul la alimentație; subliniază că acest lucru implică recunoașterea multifuncționalității agriculturii și o trecere rapidă de la cultivarea monoculturilor bazate pe utilizarea intensivă a produselor chimice către o agricultură diversificată și durabilă, bazată pe practici agricole agroecologice, consolidând sistemele alimentare locale și agricultura la scară mică;

32.  subliniază că instrumentele TIC pot fi utilizate pentru diseminarea informațiilor, care poate fi esențială în timpul urgențelor și dezastrelor naturale și tehnologice deopotrivă, precum și în zonele sensibile și afectate de conflicte; subliniază că tehnologiile digitale pot permite comunităților cu venituri mici și altor comunități vulnerabile să aibă acces la servicii de bază de calitate (sănătatea, educația, apa, instalațiile sanitare și electricitatea), precum și la ajutoare umanitare și la alte servicii publice și private; subliniază importanța combaterii dezinformării online (știri false) și evidențiază necesitatea unor programe specifice axate pe educația în domeniul mass-mediei ca instrument pentru abordarea acestor provocări;

33.  subliniază că inovarea tehnologică în domeniul asistenței umanitare este o prioritate, mai ales în contextul strămutărilor forțate, pentru a contribui la soluții durabile care să aducă stabilitate și demnitate în viața oamenilor, și poate facilita legătura dintre domeniul umanitar și cel al dezvoltării; salută inițiativele globale de facilitare a inovării în sectorul umanitar, cum ar fi Alianța mondială pentru inovarea în sectorul umanitar (AMU), Fondul pentru inovare în sectorul umanitar (FIU) și Global Pulse al ONU, și solicită UE să promoveze datele deschise și să sprijine cu fermitate comunitățile mondiale de dezvoltatori și proiectanți de programe informatice care creează tehnologii deschise practice, în vederea soluționării problemelor umanitare și în materie de dezvoltare de la nivel internațional;

34.  subliniază că tehnologiile digitale precum SMS și aplicațiile de telefonie mobilă pot oferi noi instrumente la prețuri convenabile pentru difuzarea de informații importante, care pot fi folosite de persoanele sărace sau izolate și de persoanele cu dizabilități; ia act de potențialul tehnologiei telefoanelor mobile, care poate prezenta avantaje, inclusiv costuri de acces mai scăzute datorită creșterii acoperirii rețelei, ușurința în utilizare și scăderea costurilor apelurilor și mesajelor text; reamintește, totuși, în egală măsură, că telefoanele mobile generează riscuri pentru sănătate și mediu, în special din cauza extracției resurselor minerale și a creșterii nivelului de deșeuri de echipamente electrice și electronice; subliniază că digitalizarea are potențialul fie să stimuleze, fie să submineze democrația și solicită UE să reflecte în mod corespunzător asupra acestor riscuri, pentru a controla aplicarea defectuoasă a tehnologiilor digitale atunci când promovează utilizarea inovării tehnologice în cadrul ajutorului pentru dezvoltare și, de asemenea, să promoveze guvernanța internetului;

35.  subliniază importanța construirii unui ecosistem sustenabil pentru economia digitală în vederea reducerii impactului ecologic legat de digitalizare prin dezvoltarea unei utilizări eficiente a resurselor atât în sectorul digital, cât și în cel energetic, în special prin prioritizarea economiei circulare; solicită ca Planul de investiții externe (PIE) să sprijine responsabilitatea producătorului, în mod concret sprijinind IMM-urile care dezvoltă activități de refolosire, reparare și renovare și care încorporează programe de preluare a deșeurilor în activitățile lor, cu scopul de a elimina componentele periculoase utilizate în echipamentele electrice și electronice (EEE); solicită sporirea gradului de conștientizare a consumatorilor cu privire la efectele asupra mediului ale dispozitivelor lor electronice și abordarea în mod eficient a responsabilității comerciale în producția de EEE; subliniază, totodată, necesitatea de a sprijini statisticile privind deșeurile de echipamente electrice și electronice și politicile naționale referitoare la acestea în țările în curs de dezvoltare, astfel încât să contribuie la reducerea la minimum a producerii de deșeuri de echipamente electrice și electronice, să prevină eliminarea ilegală și tratarea necorespunzătoare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, să promoveze reciclarea și să creeze locuri de muncă în sectorul renovării și al reciclării;

36.  recunoaște că tehnologiile digitale oferă sectorului energetic instrumente inovatoare pentru a optimiza utilizarea resurselor; reamintește, totuși, că tehnologiile digitale au o amprentă ecologică semnificativă, în calitate de consumator de resurse energetice (se estimează că emisiile digitale de CO2 reprezintă 2-5 % din emisiile totale) și metale (cum ar fi argintul, cobaltul, cuprul și tantalul), ceea ce pune în discuție sustenabilitatea lor pe termen lung; reafirmă necesitatea de a schimba modelele de producție și consum pentru a combate schimbările climatice;

37.  recunoaște rolul potențial al tehnologiei digitale în promovarea democrației și participarea cetățenilor la procesul de luare a deciziilor;

38.  subliniază că este important să se creeze și să se pună în aplicare platforme digitale de stat în scop informativ care să sporească posibilitatea ca populația să își cunoască pe deplin propriile drepturi și serviciile oferite de stat cetățenilor;

39.  subliniază că aplicațiile de e-guvernare contribuie la un acces mai rapid și la prețuri mai reduse la servicii publice, îmbunătățesc coerența și gradul de satisfacție a cetățenilor, facilitează articularea și activitățile societății civile și cresc transparența, contribuind astfel în mod semnificativ la promovarea democratizării și la combaterea corupției; subliniază rolul vital pe care îl joacă tehnologia și digitalizarea pentru o politică și o administrație fiscală eficace, facilitând o creștere efectivă a mobilizării resurselor naționale și combaterea fraudei fiscale și a evaziunii fiscale; insistă asupra necesității de a crea identități digitale sigure, care ar putea ajuta la determinarea numărului persoanelor care au nevoie de anumite servicii de bază;

40.  solicită utilizarea posibilităților oferite de domeniul digital pentru a îmbunătăți înregistrarea copiilor la serviciul de stare civilă; subliniază faptul că UNICEF estimează că numai în Africa Subsahariană 95 de milioane de copii nu au fost înregistrați la naștere(6) și, prin urmare, nu dețin un certificat de naștere, că lipsa acestuia împiedică recunoașterea juridică a copilului și, în consecință, existența sa socială încă de la naștere și apoi în viața adultă, denaturând datele demografice ale țărilor, cu consecințe semnificative asupra evaluării nevoilor populației, în special în ceea ce privește accesul la educație sau la asistența medicală;

41.  recunoaște rolul central pe care îl are tehnologia digitală în gestionarea serviciilor de sănătate, în intervențiile de urgență în caz de epidemii, în diseminarea campaniilor de sănătate publică, în facilitarea accesului la serviciile de sănătate, precum și în formarea personalului medico-sanitar, în sprijinirea și promovarea cercetării de bază și în dezvoltarea serviciilor de informare în domeniul sănătății și al e-sănătății; solicită, prin urmare, factorilor de decizie să introducă cadre politice și de reglementare corespunzătoare în vederea extinderii proiectelor de e-sănătate; solicită Comisiei să furnizeze resursele financiare necesare în acest sens;

42.  salută programul online „DEVCO Academy”, care permite formarea online a persoanelor din țările partenere ale UE; solicită să se dezvolte într-o mai mare măsură programe de formare, pentru responsabilii de la nivel local, și stabilirea de proceduri pentru cererile de acordare de subvenții europene, astfel încât acești parteneri să poată identifica mai bine așteptările, obiectivele și condițiile și, prin urmare, să-și sporească șansele ca proiectele lor să fie selectate; subliniază că astfel de inițiative, cu condiția să fie ușor accesibile, eficiente și relevante, ar avea un impact pozitiv asupra absorbției ajutorului și asupra imaginii UE în fața partenerilor săi;

43.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și SEAE.

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0488.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0459.

(3)

Studiul UNEP - Interpol intitulat „Creșterea infracțiunilor împotriva mediului: o amenințare tot mai mare pentru resursele naturale, pace, dezvoltare și securitate”, 2016.

(4)

UNCTAD, „Cooperarea digitală sud-sud pentru industrializare: o agendă regională a integrării” (2017).

(5)

Adunarea Generală a ONU, GA/RES/70/125.

(6)

https://www.unicef.org/french/publications/files/UNICEF_SOWC_2016_French_LAST.pdf


EXPUNERE DE MOTIVE

„Tehnologia comunicațiilor a transformat modul de viața al oamenilor și modul de dezvoltare a țărilor. Ea are potențialul de a ne permite să rezolvăm multe dintre problemele critice cu care ne confruntăm. Pentru realizarea acestui potențial, trebuie să găsim modalități de a transforma această tehnologie într-o resursă pentru toți oamenii, în ciuda provocărilor cu care se confruntă ei în comunitățile lor.”

Nelson Mandela

Digitalizarea este globală și afectează toate aspectele vieții noastre. Cu toate acestea, unele persoane rămân în urmă, deși noile tehnologii creează oportunități. Internetul nu este doar un loc unde găsim bunuri și servicii, ci ne și ajută să ne exercităm drepturile economice, civice și politice. În țările în curs de dezvoltare, tehnologia modernă a comunicațiilor este o necesitate și le poate permite oamenilor să participe cu succes la schimbările de la nivel mondial.

Conform „Raportului privind dezvoltarea mondială 2016: dividende digitale”, șase miliarde de persoane nu au acces la internet de mare viteză, iar patru miliarde încă nu au deloc acces la internet. Într-o perioadă în care digitalizarea crește exponențial, această lipsă de acces reprezintă o provocare majoră pentru dezvoltare, deoarece continuă să extindă decalajele și inegalitățile în lume.

Toate politicile în materie de dezvoltare trebuie să acorde un rol central reducerii decalajului digital, nu doar ca o politică de sine stătătoare, ci și prin integrarea acestui aspect în cadrul tuturor celorlalte domenii de politică. Un acces convenabil la conectivitatea în bandă largă trebuie să constituie baza tuturor acestor eforturi.

Obiectivele de dezvoltare durabilă recunosc și își asumă această provocare. Mai multe dintre obiective includ o dimensiune digitală; una dintre țintele ODD 9 privind infrastructura, industrializarea și inovarea este creșterea semnificativă a accesului la tehnologia informației și comunicațiilor și adoptarea de măsuri pentru a asigura, până în 2020, un acces universal și convenabil la internet în țările cel mai puțin dezvoltate.

Pentru îndeplinirea ODD, este nevoie de eforturi comune și permanente din partea tuturor țărilor, cele dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, și a tuturor actorilor, atât publici, cât și privați.

Uniunea Europeană și-a asumat angajamentul față de Agenda 2030 privind dezvoltarea durabilă și trebuie să continue să își demonstreze poziția de lider în ceea ce privește îndeplinirea ODD.

În ceea ce privește acțiunile de reducere a decalajului digital, Consensul european privind dezvoltarea exprimă foarte clar angajamentul, precizând că UE și statele sale membre vor continua să sprijine tehnologia informației și comunicațiilor în țările în curs de dezvoltare, ca vector puternic al creșterii favorabile incluziunii și al dezvoltării durabile, și vor depune eforturi pentru a integra într-o mai mare măsură soluțiile digitale în dezvoltarea și promovarea utilizării tehnologiilor digitale într-o serie de domenii prioritare. Ele vor sprijini, de asemenea, alfabetizarea și competențele digitale pentru a ajuta oamenii, în special femeile și persoanele în situații vulnerabile și marginalizate, să dobândească aptitudinile necesare, pentru a promova incluziunea socială și pentru a facilita participarea cetățenilor la guvernanța democratică și economia digitală.

Digitalizarea: un instrument pentru dezvoltarea durabilă

Digitalizarea poate fi un puternic instrument de dezvoltare în mai multe domenii de politică, precum guvernanța, educația, sănătatea, egalitatea de gen, creșterea economică și agricultura.

Pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii, comerțul electronic poate facilita comerțul transfrontalier și poate crea oportunități de afaceri pe piața mondială. Pentru agricultori, platformele digitale pot oferi informații despre prognoze meteorologice, metode de cultivare și focare de boli ale animalelor și plantelor.

Aplicațiile de e-guvernare pot oferi un acces mai rapid, mai ușor și la prețuri mai reduse la servicii și informații de interes public, ceea ce promovează democrația participativă și transparența și contribuie la combaterea corupției. Digitalizarea este, de asemenea, un instrument util pentru o politică fiscală eficace, contribuind la o mai bună mobilizare a resurselor naționale.

În domeniul educației, digitalizarea poate ajuta prin învățarea on-line și la distanță, de care ar putea beneficia zonele îndepărtate în care nu există școli în apropiere și nici cadre didactice suficiente.

Promovarea educației în domeniul TIC și a competențelor digitale este un element necesar pentru politicile de digitalizare. Aceasta trebuie să fie favorabilă incluziunii și să pună accentul pe accesul pentru toată lumea, atât din zonele rurale, cât și din cele îndepărtate.

În sectorul sănătății, serviciile de e-sănătate pot să contribuie semnificativ la asigurarea de servicii medicale unor populații care, altfel, nu ar avea deloc acces la astfel de servicii.

Nu în ultimul rând, TIC poate juca, de asemenea, un rol important în prevenirea dezastrelor naturale și a situațiilor de urgență și poate contribui la gestionarea unor astfel de catastrofe în cazul producerii lor, prin emiterea de avertismente și furnizarea de informații actualizate privind evoluțiile și asistența umanitară.

Nevoia de a sprijini digitalizarea în țările în curs de dezvoltare

Acțiunile Uniunii Europene de reducere a decalajului digital trebuie să fie cuprinzătoare. Tehnologiile digitale ar trebui incluse în răspuns în toate politicile de dezvoltare ale UE, respectând totodată pe deplin principiul coerenței politicilor în favoarea dezvoltării. Exact acesta este rolul Strategiei Comisiei intitulate „Domeniul digital în serviciul dezvoltării”, care, prin urmare, este foarte binevenită.

Cheia pentru punerea în practică a acestei acțiuni va fi implicarea tuturor actorilor, atât din țările în curs de dezvoltare, cât și din comunitatea internațională, din sectorul public și din cel privat, din societatea civilă și din comunitatea științifică. Numai printr-o astfel de abordare favorabilă incluziunii putem să ne asigurăm că procesul de digitalizare nu exclude pe nimeni.

Finanțarea publică nu va fi suficientă pentru un adevărat proces de reformă în domeniul digitalizării. Vor trebui mobilizate și alte fonduri. În acest context, Planul european de investiții externe poate juca un rol important. Date fiind competențele sale de specialitate și cunoștințele sale tehnologice și inovatoare, sectorul privat poate juca, de asemenea, un rol esențial. Desigur, orice cooperare între sectorul public și cel privat în acest domeniu trebuie să se bazeze în mod solid pe principiile și obiectivele de dezvoltare.

Infrastructura, în special în zonele rurale și îndepărtate, trebuie să fie primordială în orice strategie de digitalizare, pentru a îmbunătăți acoperirea, calitatea și securitatea. Crearea de rețele energetice, reducerea impozitării produselor și serviciilor digitale și încurajarea concurenței pe piață se numără printre factorii care promovează o infrastructură mai bună și un acces îmbunătățit.

Odată cu intensificarea digitalizării, se vor lua și măsuri suplimentare pentru combaterea aspectelor negative rezultate, și anume criminalitatea cibernetică și terorismul cibernetic. Prin urmare, toate strategiile digitale ar trebui să includă acțiuni de promovare a securității cibernetice și a protecției datelor prin intermediul legislației, al formării, al educației și al sensibilizării.

Pe scurt, investițiile în digitalizare pot fi un motor puternic pentru creșterea favorabilă incluziunii în țările în curs de dezvoltare, cu condiția ca toată lumea, indiferent de gen, zonă geografică sau statut economic, să beneficieze de pe urma lor. Având în vedere angajamentul continuu asumat de țările în curs de dezvoltare față de acest proces, precum și sprijinul puternic din partea Uniunii Europene, a comunității internaționale și a sectorului public și privat, putem reduce decalajul digital și economic. Prin urmare, este momentul să punem în practică toate aceste măsuri.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

9.10.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

1

5

Membri titulari prezenți la votul final

Beatriz Becerra Basterrechea, Ignazio Corrao, Nirj Deva, Mireille D’Ornano, Enrique Guerrero Salom, Maria Heubuch, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Stelios Kouloglou, Linda McAvan, Norbert Neuser, Vincent Peillon, Lola Sánchez Caldentey, Eleni Theocharous, Mirja Vehkaperä, Bogdan Brunon Wenta, Anna Záborská, Joachim Zeller, Željana Zovko

Membri supleanți prezenți la votul final

Thierry Cornillet, Ádám Kósa, Cécile Kashetu Kyenge, Florent Marcellesi, Kathleen Van Brempt

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Krzysztof Hetman, Kati Piri


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

19

+

ALDE

Beatriz Becerra Basterrechea, Thierry Cornillet, Mirja Vehkaperä

ECR

Nirj Deva, Eleni Theocharous

PPE

Krzysztof Hetman, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Ádám Kósa, Bogdan Brunon Wenta, Joachim Zeller, Željana Zovko, Anna Záborská

S&D

Enrique Guerrero Salom, Cécile Kashetu Kyenge, Linda McAvan, Norbert Neuser, Vincent Peillon, Kati Piri, Kathleen Van Brempt

1

-

GUE/NGL

Stelios Kouloglou

5

0

EFDD

Ignazio Corrao, Mireille D'Ornano

GUE/NGL

Lola Sánchez Caldentey

VERTS/ALE

Maria Heubuch, Florent Marcellesi

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 6 noiembrie 2018Notă juridică