Procedură : 2018/0166R(APP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0358/2018

Texte depuse :

A8-0358/2018

Dezbateri :

PV 13/11/2018 - 2
CRE 13/11/2018 - 2

Voturi :

PV 14/11/2018 - 14.1
CRE 14/11/2018 - 14.1
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0449

RAPORT INTERIMAR     
PDF 1861kWORD 288k
7.11.2018
PE 626.946v02-00 A8-0358/2018

referitor la cadrul financiar multianual 2021-2027 – Poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord

(COM(2018)0322 – C8-0000/2018 – 2018/0166R(APP))

Comisia pentru bugete

Coraportori: Jan Olbrycht, Isabelle Thomas, Janusz Lewandowski, Gérard Deprez

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare
 AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional
 AVIZ al Comisiei pentru control bugetar
 AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
 AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
 AVIZ al Comisiei pentru transport și turism
 AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală
 AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituționale
 SCRISOAREA COMISIEI PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE
 PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 – Poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord

(COM(2018)0322 – C8-0000/2018 – 2018/0166R(APP))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 311, 312 și 323 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 mai 2018 intitulată „Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără – Cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027” (COM(2018)0321),

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Consiliului din 2 mai 2018 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (COM(2018)0322) și propunerile Comisiei din 2 mai 2018 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene (COM(2018)0325, COM(2018)0326, COM(2018)0327 și COM(2018)0328),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 2 mai 2018 de acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (COM(2018)0323),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 2 mai 2018 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre (COM(2018)0324),

–  având în vedere rezoluțiile sale din 14 martie 2018 referitoare la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020 și la reforma sistemului de resurse proprii al Uniunii Europene(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 30 mai 2018 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la resursele proprii(2),

–  având în vedere ratificarea Acordului de la Paris de către Parlamentul European la 4 octombrie 2016(3) și de către Consiliu la 5 octombrie 2016(4),

–  având în vedere Rezoluția 70/1 a Adunării Generale a ONU din 25 septembrie 2015 intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016,

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2017 referitoare la un pilon european al drepturilor sociale(5),

–  având în vedere articolul 99 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul interimar al Comisiei pentru bugete, avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru control bugetar, poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, avizele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru afaceri constituționale și poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0358/2018),

A.  întrucât, în conformitate cu articolul 311 din TFUE, Uniunea trebuie să își asigure mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor sale și pentru realizarea politicilor sale;

B.  întrucât cadrul financiar multianual (CFM) actual pentru perioada 2014-2020 a fost stabilit, în premieră, la un nivel mai redus decât CFM-ul precedent, atât în ceea ce privește creditele de angajament, cât și creditele de plată; întrucât adoptarea cu întârziere a CFM și a actelor legislative sectoriale a avut un impact extrem de nefavorabil asupra punerii în aplicare a noilor programe;

C.  întrucât CFM s-a dovedit foarte repede a fi inadecvat pentru a răspunde la o serie de crize, de noi angajamente internaționale și de noi provocări politice care nu fuseseră integrate și/sau anticipate la momentul adoptării; întrucât, pentru a asigura finanțarea necesară, CFM a fost împins până la limitele sale, inclusiv prin recurgerea la instrumentele de flexibilitate și la instrumentele speciale după epuizarea marjelor disponibile, fapt fără precedent; întrucât programe de mare prioritate ale UE din domeniul cercetării și al infrastructurii au suferit chiar reduceri la doar doi ani după ce fuseseră adoptate;

D.  întrucât revizuirea la jumătatea perioadei a CFM, lansată la sfârșitul anului 2016, s-a dovedit a fi esențială pentru extinderea potențialului instrumentelor de flexibilitate existente, însă nu a condus și la revizuirea plafoanelor CFM; întrucât această revizuire a fost evaluată pozitiv atât de Parlament, cât și de Consiliu;

E.  întrucât stabilirea noului CFM va reprezenta un moment crucial pentru Uniunea formată din 27 de state membre, deoarece va oferi posibilitatea adoptării unei viziuni comune pe termen lung și a luării unei decizii cu privire la viitoarele priorități politice, precum și la capacitatea Uniunii de a le realiza; întrucât CFM 2021-2027 ar trebui să acorde Uniunii resursele necesare pentru a stimula creșterea economică sustenabilă și cercetarea și inovarea, pentru a capacita tinerii, a aborda în mod eficace provocările legate de migrație, a combate șomajul, sărăcia persistentă și excluziunea socială, a consolida și mai mult coeziunea economică, socială și teritorială, a lua măsuri în privința sustenabilității, pierderii biodiversității și schimbărilor climatice, a consolida securitatea și apărarea UE, a-i proteja frontierele externe și a sprijini țările învecinate;

F.  întrucât, date fiind provocările la nivel mondial pe care statele membre nu le pot înfrunta singure, ar trebui să fie posibil să se recunoască bunuri comune europene și să se evalueze domeniile în care cheltuielile la nivel european ar fi mai eficace decât cele la nivel național, pentru a transfera resursele financiare corespunzătoare la nivelul Uniunii și, prin urmare, pentru a consolida importanța strategică a Uniunii fără a majora neapărat cheltuielile publice globale;

G.  întrucât Comisia a prezentat, la 2 mai 2018, un ansamblu de propuneri legislative privind CFM 2021-2027 și resursele proprii ale UE, după care au urmat propuneri legislative pentru instituirea de noi programe și instrumente ale UE,

1.  subliniază că CFM 2021-2027 trebuie să garanteze responsabilitatea Uniunii și capacitatea sa de a răspunde nevoilor emergente, provocărilor suplimentare și noilor angajamente internaționale și de a-și îndeplini prioritățile politice și obiectivele; atrage atenția asupra problemelor grave legate de subfinanțarea CFM 2014-2020 și reafirmă că este nevoie să se evite repetarea greșelilor din trecut prin garantarea, încă de la început, a unui buget UE solid și credibil, în beneficiul cetățenilor, pentru următoarea perioadă de șapte ani;

2.  consideră că propunerile Comisiei privind CFM 2021-2027 și sistemul de resurse proprii ale Uniunii reprezintă punctul de pornire al negocierilor care vor urma; își exprimă poziția în legătură cu aceste propuneri, în așteptarea mandatului de negociere al Consiliului, care încă nu este disponibil;

3.  subliniază că propunerea Comisiei privind nivelul global al următorului CFM, stabilit la 1,08 % din VNB-ul UE-27 (1,11 % după includerea Fondului european de dezvoltare), reprezintă, ca procent din VNB, o reducere în termeni reali comparativ cu actualul CFM; consideră că nivelul propus pentru CFM nu îi va permite Uniunii să își onoreze angajamentele politice și să răspundă la provocările importante din viitor; intenționează, prin urmare, să negocieze creșterea necesară a acestui nivel;

4.  își declară, în plus, opoziția față de orice reducere a nivelului aferent politicilor de lungă durată ale UE consacrate în tratate, cum ar fi politica de coeziune, politica agricolă comună și politica comună în domeniul pescuitului; se opune îndeosebi oricăror reduceri radicale care vor avea un impact negativ asupra naturii și obiectivelor acestor politici, cum ar fi reducerile propuse pentru Fondul de coeziune sau pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală; se opune, în acest context, propunerii de a reduce finanțarea acordată Fondului social european Plus (FSE+), în pofida domeniului său de aplicare extins și a integrării a patru programe sociale existente, îndeosebi a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;

5.  subliniază, de asemenea, importanța principiilor orizontale care ar trebui să stea la baza CFM și a tuturor politicilor conexe ale UE; reafirmă, în acest context, poziția sa potrivit căreia UE trebuie să își îndeplinească angajamentul de a fi lider în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și regretă lipsa unui angajament clar și vizibil în acest sens în propunerile referitoare la CFM; solicită, prin urmare, integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă în toate politicile și inițiativele UE din următorul CFM; evidențiază, de asemenea, faptul că toate programele din cadrul următorului CFM ar trebui să fie conforme cu Carta drepturilor fundamentale; subliniază importanța realizării Pilonului european al drepturilor sociale, a eliminării discriminării, inclusiv împotriva persoanelor LGBTI, și a creării unui portofoliu pentru minorități, inclusiv pentru romi, toate elemente esențiale pentru îndeplinirea angajamentelor UE pentru o Europă incluzivă; reliefează că, pentru a-și îndeplini obligațiile asumate în cadrul Acordului de la Paris, contribuția UE la pragul aferent obiectivelor climatice ar trebui să ajungă la cel puțin 25 % din cheltuieli în perioada 2021-2027 a CFM și la 30 % cât mai curând posibil, cel târziu până în 2027;

6.  regretă, în acest context, faptul că, în pofida declarației comune privind integrarea perspectivei de gen anexate la Regulamentul privind CFM 2014-2020, nu s-au înregistrat progrese semnificative în acest domeniu, iar Comisia nu a ținut cont de implementarea sa în evaluarea CFM la jumătatea perioadei; regretă profund faptul că integrarea perspectivei de gen a fost complet marginalizată în propunerea privind CFM și deplânge lipsa unor obiective, cerințe și indicatori clari în materie de egalitate de gen din propunerile privind politicile UE aplicabile; solicită proceduri bugetare anuale pentru a evalua și a integra impactul deplin al politicilor UE asupra egalității de gen (integrarea dimensiunii de gen în buget); se așteaptă la un angajament reînnoit din partea Parlamentului, Consiliului și Comisiei față de integrarea perspectivei de gen în următorul CFM și la monitorizarea sa eficace, inclusiv în cursul revizuirii CFM la jumătatea perioadei;

7.  subliniază că responsabilitatea sporită, simplificarea, vizibilitatea, transparența și întocmirea bugetului în funcție de performanțe trebuie să stea la baza următorului CFM; reamintește, în acest context, necesitatea consolidării concentrării cheltuielilor viitoare pe performanță și rezultate, pe baza unor obiective de performanță ambițioase și pertinente și a unei definiții cuprinzătoare și împărtășite a valorii adăugate europene; invită Comisia, ținând cont de principiile orizontale menționate anterior, să raționalizeze raportarea privind performanța, să o extindă la o abordare calitativă care să includă indicatori de mediu și sociali și să prezinte clar informații cu privire la principalele provocări ale UE care mai trebuie abordate;

8.  este conștient de provocările majore cu care se confruntă Uniunea și își asumă pe deplin responsabilitatea de a garanta, în timp util, un buget care să fie pe măsura nevoilor, așteptărilor și preocupărilor cetățenilor UE; este pregătit să înceapă de îndată negocierile cu Consiliul, pentru a îmbunătăți propunerile Comisiei și pentru a obține un CFM realist;

9.  reamintește că poziția Parlamentului a fost deja expusă clar în rezoluțiile sale din 14 martie 2018 și din 30 mai 2018, care constituie poziția sa politică pentru CFM 2021-2027 și resursele proprii; reamintește că aceste rezoluții au fost adoptate cu majorități foarte mari, ceea ce demonstrează cât de unit și de pregătit este Parlamentul pentru negocierile care vor urma;

10.  se așteaptă, prin urmare, ca CFM să ocupe un loc prioritar în agenda politică a Consiliului și regretă faptul că, până în prezent, nu au fost observate progrese semnificative; este de părere că reuniunile regulate între președințiile Consiliului care se succed și echipa de negociere a Parlamentului ar trebui să se intensifice și să deschidă calea către negocierile oficiale; se așteaptă să se ajungă la un acord bun înainte de alegerile din 2019 pentru Parlamentul European, în scopul de a se evita regrese majore la lansarea noilor programe din cauza adoptării cu întârziere a cadrului financiar, astfel cum s-a întâmplat în trecut; subliniază că acest calendar va permite Parlamentului European proaspăt ales să ajusteze CFM 2021-2027 în timpul revizuirii obligatorii la jumătatea perioadei;

11.  reamintește că veniturile și cheltuielile ar trebui să fie tratate ca un pachet unic în cadrul negocierilor care vor urma; subliniază, prin urmare, că nu se poate ajunge la un acord referitor la viitorul CFM dacă nu se realizează progrese corespunzătoare în ceea ce privește noile resurse proprii ale Uniunii;

12.  subliniază faptul că toate elementele pachetului privind CFM/resursele proprii, în special cifrele aferente CFM, ar trebui să rămână pe masa negocierilor până la încheierea unui acord final; reamintește, în acest sens, poziția critică a Parlamentului cu privire la procedura care a condus la adoptarea regulamentului actual privind CFM și rolul dominant asumat de Consiliul European în procesul respectiv, acesta decizând în mod irevocabil cu privire la o serie de elemente, inclusiv plafoanele CFM și o serie de dispoziții legate de politica sectorială care încalcă spiritul și litera tratatelor; este preocupat, în special, de faptul că primele elemente din cadrul de negociere al CFM prezentat de Președinția Consiliului urmează aceeași logică și conțin chestiuni urmând a fi codecise de Consiliu și Parlament cu ocazia adoptării legislației de instituire a noilor programe ale UE; intenționează, prin urmare, să își ajusteze propria strategie în mod corespunzător;

13.  consideră că cerința de unanimitate pentru adoptarea și revizuirea Regulamentului privind CFM reprezintă un adevărat obstacol în acest proces; solicită, în acest sens, Consiliului European să activeze clauza-pasarelă prevăzută la articolul 312 alineatul (2) din TFUE, pentru a permite adoptarea Regulamentului privind CFM cu majoritate calificată;

14.  adoptă prezenta rezoluție cu scopul de a-și evidenția mandatul de negociere cu privire la fiecare aspect al propunerilor Comisiei, incluzând amendamente concrete atât la Regulamentul propus pentru CFM, cât și la Acordul interinstituțional (AII); prezintă, de asemenea, un tabel cu cifre pentru fiecare politică și program ale UE, corespunzător pozițiilor Parlamentului deja adoptate în rezoluții anterioare referitoare la CFM; subliniază că aceste cifre vor fi incluse și în mandatul Parlamentului pentru negocierile legislative următoare în vederea adoptării programelor UE pentru perioada 2021-2027;

A. SOLICITĂRI LEGATE DE CFM

15.  solicită, prin urmare, Consiliului să țină seama în mod corespunzător de următoarele poziții ale Parlamentului în vederea obținerii unui rezultat pozitiv în urma negocierilor pentru CFM 2021-2027 și a obținerii aprobării din partea Parlamentului în conformitate cu articolul 312 din TFUE;

Cifre

16.  își reafirmă poziția formală potrivit căreia nivelul CFM 2021-2027 ar trebui stabilit la 1 324,1 miliarde EUR la prețurile din 2018, reprezentând 1,3 % din VNB-ul UE-27, cu scopul de a asigura nivelul necesar de finanțare pentru politicile-cheie ale UE, astfel încât acestea să își poată îndeplini misiunea și obiectivele;

17.  solicită, în acest context, asigurarea următorului nivel de finanțare pentru programele și politicile UE, prezentate într-o ordine care reflectă structura CFM, conform propunerii Comisiei, și reluate în tabelul detaliat (anexele III și IV din prezenta rezoluție); solicită ajustarea corespunzătoare a creditelor și plafoanele de plăți aplicabile, astfel cum se prevede în anexele I și II la prezenta rezoluție:

i.  majorarea bugetului pentru programul Orizont Europa, astfel încât să ajungă la 120 miliarde EUR la prețurile din 2018;

ii.  creșterea alocării pentru Fondul InvestEU, astfel încât să reflecte mai bine nivelul pe 2014-2020 al instrumentelor financiare integrate în noul program;

iii.  majorarea nivelului de finanțare pentru transport și infrastructură prin intermediul programului Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE-transport);

iv.  dublarea finanțării specifice pentru IMM-uri (comparativ cu COSME) în programul privind piața unică, pentru a sprijini accesul pe piețe, a îmbunătăți condițiile de desfășurare a activității și competitivitatea întreprinderilor și a promova antreprenoriatul;

v.  majorarea suplimentară a programului privind piața unică, pentru a finanța un nou obiectiv legat de supravegherea pieței;

vi.  dublarea nivelului propus de finanțare pentru programul antifraudă al UE și creșterea nivelului de finanțare pentru programul Fiscalis;

vii.  introducerea unei alocări specifice pentru turismul sustenabil;

viii.  consolidarea suplimentară a programului spațial european, în special pentru a întări programele SSA/GOVSATCOM, precum și Copernicus;

ix.  menținerea finanțării pentru politica de coeziune a UE aferentă UE-27 la nivelul bugetului pentru perioada 2014-2020 în termeni reali;

x.  dublarea resurselor pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor în cadrul FSE+ (comparativ cu actuala Inițiativă privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor), asigurând totodată eficacitatea și valoarea adăugată a mecanismului;

xi.  introducerea unei alocări specifice (5,9 miliarde EUR) pentru garanția pentru copii, destinată eliminării sărăciei în rândul copiilor atât în interiorul UE, cât și prin intermediul acțiunilor sale externe;

xii.  triplarea bugetului actual pentru programul Erasmus+;

xiii.   asigurarea unui nivel suficient de finanțare pentru programul DiscoverEU (Interrail);

xiv.  majorarea finanțării actuale pentru programul Europa creativă;

xv.  majorarea finanțării actuale pentru programul Drepturi și valori și introducerea unei alocări speciale pentru o nouă componentă Valori ale Uniunii (cel puțin 500 de milioane EUR), pentru a sprijini organizațiile societății civile care promovează valorile fundamentale și democrația în UE la nivel local și național;

xvi.  menținerea finanțării pentru politica agricolă comună (PAC) aferentă UE-27 la nivelul bugetului pentru perioada 2014-2020 în termeni reali în paralel cu includerea în buget a sumei inițiale a rezervei agricole;

xvii.  consolidarea cu 10 % a nivelului Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, în conformitate cu noua sa misiune privind economia albastră;

xviii.  dublarea finanțării actuale pentru programul LIFE+, inclusiv pachete financiare dedicate biodiversității și gestionării rețelei Natura 2000;

xix.  introducerea unei alocări specifice (4,8 miliarde EUR) destinate unui nou fond pentru o tranziție energetică echitabilă care să abordeze impactul societal, socioeconomic și de mediu asupra lucrătorilor și comunităților afectate negativ de tranziția de la dependența de cărbune și carbon;

xx.  consolidarea instrumentului (instrumentelor) de sprijinire a politicilor de vecinătate și de dezvoltare (3,5 miliarde EUR) pentru a contribui în continuare la finanțarea unui plan de investiții pentru Africa;

xxi.  reinstituirea cel puțin a nivelurilor din 2020 pentru toate agențiile, apărând, în același timp, nivelul propus de Comisie, inclusiv pentru agenții, cărora le-au fost conferite noi competențe și responsabilități, și solicitarea unei abordări cuprinzătoare a finanțării din taxe;

xxii.  menținerea nivelului finanțării din 2014-2020 pentru mai multe programe ale UE [de exemplu, dezafectarea, cooperarea cu țările și teritoriile de peste mări (TTPM)], inclusiv cele pentru care se propune fuzionarea cu programe mai mari (de exemplu, asistența pentru persoanele cel mai defavorizate, sănătate, drepturile consumatorilor) și pentru care propunerea Comisiei reprezintă, prin urmare, o reducere în termeni reali;

xxiii.  stabilirea, în funcție de modificările menționate anterior, a pachetelor financiare ale tuturor celorlalte programe la nivelul propus de Comisie, inclusiv pentru MIE-Energie, MIE-Digital, programul Europa digitală, Fondul european de apărare și ajutorul umanitar;

18.  intenționează să asigure un nivel suficient de finanțare pe baza propunerii Comisiei privind „Migrația și gestionarea frontierelor” (rubrica 4) și „Securitatea și apărarea”, inclusiv răspunsul în caz de criză (rubrica 5); își reafirmă poziția, pe care o susține de mult timp, potrivit căreia prioritățile politice suplimentare ar trebui combinate cu mijloace financiare suplimentare, pentru a nu submina politicile și programele existente și finanțarea acestora în cadrul noului CFM;

19.  intenționează să susțină propunerea Comisiei privind asigurarea unui nivel suficient de finanțare pentru o administrație publică europeană puternică, eficientă și de înaltă calitate, în serviciul tuturor europenilor; reamintește că, în actualul CFM, instituțiile UE, organele și agențiile sale descentralizate au pus în aplicare o reducere cu 5 % a personalului și consideră că nu ar trebui să fie supuse unor reduceri suplimentare care ar periclita în mod direct punerea în aplicare a politicilor Uniunii; își exprimă, din nou, opoziția puternică față de recrearea așa-zisului fond de redistribuire pentru agenții;

20.  este hotărât să prevină o altă criză a plăților în primii ani ai CFM 2021-2027, așa cum s-a întâmplat în perioada actuală; consideră că plafonul global de plăți trebuie să țină seama de volumul fără precedent al angajamentelor restante la sfârșitul anului 2020, care vor trebui compensate în cadrul viitorului CFM, a căror estimare este în continuă creștere din cauza întârzierilor majore în ceea ce privește punerea în aplicare și care vor trebui stabilite în cadrul următorului CFM; solicită, prin urmare, ca nivelurile globale ale plăților, precum și plafoanele anuale de plată, în special la începutul perioadei, să fie stabilite la un nivel adecvat care să țină seama în mod corespunzător și de această situație; intenționează să accepte doar un decalaj limitat și bine justificat între angajamente și plăți pentru următorul CFM;

21.  prezintă, pe această bază, un tabel în anexele III și IV la prezenta rezoluție unde sunt indicate cifrele exacte propuse pentru fiecare politică și program ale UE; afirmă că, în scopul comparării, intenționează să păstreze structura programelor individuale ale UE în forma propusă de Comisie, fără a aduce atingere eventualelor modificări care ar putea fi solicitate în cursul procedurii legislative desfășurate în vederea adoptării acestor programe;

Revizuirea la jumătatea perioadei

22.  subliniază necesitatea de a menține revizuirea CFM la jumătatea perioadei, pe baza unui precedent pozitiv stabilit în cadrul actual, și solicită:

i.  o revizuire imperativă și cu caracter juridic obligatoriu la jumătatea perioadei, în urma unei reexaminări a funcționării CFM și ținând cont de evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește obiectivele climatice, integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și a egalității de gen și impactul măsurilor de simplificare asupra beneficiarilor;

ii.  ca propunerea aplicabilă a Comisiei să fie prezentată în timp util pentru ca următorul Parlament și următoarea Comisie să efectueze o ajustare semnificativă a cadrului pentru perioada 2021-2027 și, în orice caz, nu mai târziu de 1 iulie 2023;

iii.  ca pachetele financiare deja alocate să nu fie reduse prin această revizuire;

Flexibilitate

23.  salută propunerile Comisiei privind flexibilitatea, care reprezintă un bun punct de plecare pentru negocieri; este de acord cu arhitectura generală a mecanismelor de flexibilitate din cadrul CFM 2021-2027; subliniază că instrumentele speciale au diferite misiuni și răspund unor nevoi diferite și se opune oricărei încercări de a le combina; sprijină ferm dispoziția clară conform căreia atât creditele de angajament, cât și cele de plată care decurg din utilizarea instrumentelor speciale ar trebui să fie incluse în buget peste plafoanele aplicabile prevăzute în CFM, precum și eliminarea oricărei plafonări a ajustărilor ce decurg din marja globală pentru plăți; solicită să se introducă un număr de îmbunătățiri suplimentare, printre care următoarele:

i.  reconstituirea rezervei Uniunii cu o sumă echivalentă cu veniturile provenite din amenzi și sancțiuni;

ii.  reutilizarea imediată a dezangajărilor efectuate în cursul anului n-2, inclusiv a celor care rezultă din angajamentele asumate în cadrul actualului CFM;

iii.  sumele anulate ale instrumentelor speciale să fie puse la dispoziția tuturor instrumentelor speciale, nu doar a Instrumentului de flexibilitate;

iv.  o alocare mai mare pentru Instrumentul de flexibilitate, rezerva pentru ajutoare de urgență, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene și marja pentru situații neprevăzute, aceasta din urmă fără o compensare obligatorie;

Durată

24.  subliniază că durata CFM ar trebui modificată treptat, pentru a ajunge la o perioadă de 5 + 5 ani, cu o revizuire obligatorie la jumătatea perioadei; acceptă faptul că următorul CFM ar trebui să fie stabilit pentru o perioadă de șapte ani, ca o soluție de tranziție aplicată pentru ultima oară; se așteaptă ca normele detaliate de punere în aplicare a cadrului 5 + 5 să fie aprobate la momentul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM 2021-2027;

Structură

25.  acceptă structura generală de șapte rubrici ale CFM, astfel cum a propus Comisia, ceea ce corespunde în mare măsură propriei propuneri a Parlamentului; consideră că această structură permite o mai mare transparență, îmbunătățește vizibilitatea cheltuielilor UE, menținând totodată gradul necesar de flexibilitate; în plus, este de acord cu crearea unor „grupări de programe” care se preconizează că vor duce la o simplificare și raționalizare semnificativă a structurii bugetului UE și la alinierea clară a acestuia la rubricile CFM;

26.  ia act de faptul că Comisia propune o reducere a numărului de programe ale UE cu mai mult de o treime; subliniază că poziția Parlamentului în ceea ce privește structura și componența celor 37 de noi programe va fi stabilită în cursul adoptării actelor legislative sectoriale aplicabile; se așteaptă, în orice caz, ca nomenclatura bugetară propusă să reflecte toate componentele diferite ale fiecărui program, într-un mod care să garanteze transparența și să asigure nivelul de informații necesar pentru ca autoritatea bugetară să poată stabili bugetul anual și să îi poată monitoriza execuția;

Unitatea bugetului

27.  salută integrarea propusă a Fondului european de dezvoltare în bugetul Uniunii, răspunzând astfel unei solicitări formulate de multă vreme de Parlament în ceea ce privește toate instrumentele extrabugetare; reamintește că principiul unității, potrivit căruia toate veniturile și cheltuielile Uniunii trebuie să fie înscrise în buget, este atât o cerință a tratatului, cât și o condiție prealabilă fundamentală a democrației;

28.  pune, prin urmare, sub semnul întrebării logica și justificarea stabilirii unor instrumente în afara bugetului, care împiedică controlul parlamentar asupra finanțelor publice și subminează transparența procesului decizional; consideră că deciziile de a institui astfel de instrumente ignoră tripla responsabilitate a Parlamentului, în calitate de autoritate legislativă, bugetară și de control; este de părere că, atunci când excepțiile sunt considerate necesare pentru îndeplinirea unor obiective specifice, de exemplu prin intermediul unor instrumente financiare sau al unor fonduri fiduciare, acestea ar trebui să fie pe deplin transparente, justificate în mod corespunzător prin adiționalitatea și valoarea adăugată dovedite și sprijinite de proceduri decizionale și de dispoziții privind răspunderea solide;

29.  subliniază însă că integrarea acestor instrumente în bugetul UE nu ar trebui să conducă la o reducere a finanțării altor politici și programe ale UE; subliniază, prin urmare, necesitatea de a decide cu privire la nivelul global al următorului CFM, fără a se calcula alocarea de 0,03 % din VNB-ul UE care corespunde Fondului european de dezvoltare și care ar trebui adăugată la plafoanele convenite;

30.  subliniază că plafoanele CFM nu ar trebui să împiedice finanțarea din bugetul Uniunii a obiectivelor de politică ale Uniunii; se așteaptă, prin urmare, să se asigure o revizuire, în vederea majorării, a plafoanelor CFM ori de câte ori acest lucru este necesar pentru finanțarea noilor obiective de politică, fără a se recurge la metode de finanțare interguvernamentale;

B. CHESTIUNI LEGISLATIVE

Statul de drept

31.  subliniază importanța noului mecanism de asigurare a respectării valorilor consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE); prin care statele membre care nu le respectă vor suporta consecințe financiare; avertizează, cu toate acestea, că beneficiarii finali ai bugetului Uniunii nu trebuie să fie afectați în niciun fel de nerespectarea de către guvernul lor a drepturilor fundamentale și a statului de drept; prin urmare, subliniază că aceste măsuri nu aduc atingere obligației entităților guvernamentale sau a statelor membre de a face plăți destinatarilor sau beneficiarilor finali;

Procedura legislativă ordinară și actele delegate

32.  subliniază că obiectivele programelor și prioritățile în materie de cheltuieli, alocările financiare, criteriile de eligibilitate, de selecție și de acordare, condițiile, definițiile și metodele de calcul ar trebui stabilite în legislația aplicabilă, respectându-se pe deplin prerogativele Parlamentului în calitate de colegiuitor; evidențiază că, în situațiile în care aceste măsuri, care pot implica alegeri importante în materie de politici, nu sunt incluse în actul de bază, ar trebui adoptate prin acte delegate; este de opinie, în acest context, că programele de lucru multianuale și/sau anuale ar trebui, în general, să fie adoptate prin acte delegate;

33.  afirmă intenția Parlamentului de a consolida, ori de câte ori este necesar, dispozițiile privind guvernanța, responsabilitatea, transparența și controlul parlamentar, capacitarea autorităților locale și regionale și a partenerilor lor, precum și implicarea ONG-urilor și a societății civile în următoarea generație de programe; intenționează, de asemenea, să îmbunătățească și să clarifice, acolo unde este necesar, coerența și sinergiile dintre și în cadrul diferitelor fonduri și politici; recunoaște că este nevoie de mai multă flexibilitate în alocarea resurselor din cadrul unor programe, dar subliniază că acest lucru nu ar trebui să se facă în detrimentul obiectivelor lor de politică inițiale și pe termen lung, al predictibilității și al drepturilor Parlamentului;

Clauzele de revizuire

34.  subliniază că ar trebui incluse clauze detaliate și eficace de revizuire în cadrul programelor și instrumentelor individuale din CFM, pentru a asigura că se efectuează evaluări semnificative ale acestora și că, ulterior, Parlamentul este implicat pe deplin în orice decizie luată cu privire la adaptările necesare;

Propuneri legislative

35.  invită Comisia să prezinte propunerile legislative aplicabile în plus față de cele pe care le-a înaintat deja și, în special, o propunere de regulament privind înființarea unui fond pentru o tranziție energetică echitabilă, precum și un program specific destinat turismului sustenabil; sprijină, de asemenea, introducerea garanției europene pentru copii în cadrul FSE+, integrarea unei componente specifice privind valorile Uniunii în programul Drepturi și valori și o revizuire a Regulamentului de înființare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene; regretă faptul că propunerile aplicabile ale Comisiei nu conțin măsuri care să răspundă cerințelor articolului 174 din TFUE în ceea ce privește regiunile cele mai nordice cu o densitate foarte redusă a populației și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase; consideră că ar trebui să se propună, de asemenea, o revizuire a Regulamentului financiar ori de câte ori este nevoie ca urmare a negocierilor privind CFM;

C. RESURSE PROPRII

36.  subliniază că sistemul actual de resurse proprii este extrem de complex, inechitabil, netransparent și total neinteligibil pentru cetățenii UE; solicită din nou un sistem simplificat, care să poată fi înțeles mai ușor de cetățenii UE;

37.  salută, în acest context, ca un pas important către o reformă mai ambițioasă, ansamblul de propuneri ale Comisiei adoptate la 2 mai 2018 privind un nou sistem de resurse proprii; invită Comisia să țină seama de avizul nr. 5/2018 al Curții de Conturi Europene referitor la propunerea Comisiei privind noul sistem de resurse proprii ale Uniunii Europene, care subliniază că este nevoie de un calcul mai bun și de o simplificare suplimentară a sistemului;

38.  reamintește că introducerea unor noi resurse proprii ar trebui să servească unui dublu scop: în primul rând, să ducă la o reducere substanțială a procentului de contribuții bazate pe VNB și, în al doilea rând, să garanteze finanțarea adecvată a cheltuielilor UE în cadrul CFM post-2020;

39.  sprijină modernizarea propusă a resurselor proprii existente, care implică:

–  menținerea taxelor vamale ca resurse proprii tradiționale pentru UE, concomitent cu reducerea procentajului reținut de statele membre cu titlu de „costuri de colectare”, și revenirea la rata normală de 10 %;

–  simplificarea resursei proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată, și anume introducerea unei cote de contribuție uniforme, fără excepții;

–  menținerea resursei proprii bazate pe VNB, cu obiectivul de a reduce treptat până la 40 % ponderea sa în finanțarea bugetului UE, menținând totodată funcția sa de echilibrare;

40.  solicită, în conformitate cu propunerea Comisiei, introducerea programată a unui coș de noi resurse proprii care, fără a crește sarcina fiscală pentru cetățeni, ar corespunde la două obiective strategice ale UE, a căror valoare adăugată europeană este evidentă și de neînlocuit:

–  funcționarea corectă, consolidarea și întărirea pieței unice, în special prin punerea în aplicare a unei baze fiscale consolidate comune a societăților (CCCTB), ca bază pentru o nouă resursă proprie, prin stabilirea unei rate de prelevare uniforme aplicate veniturilor din CCCTB, și impozitarea profitului obținut pe piața unică de companiile mari din sectorul digital;

–  lupta împotriva schimbărilor climatice și accelerarea tranziției energetice, prin măsuri cum ar fi un procentaj din venitul din schema de tranzacționare a certificatelor de emisii;

–  lupta pentru protejarea mediului înconjurător printr-o contribuție bazată pe cantitatea de ambalaje de plastic nereciclate;

41.  solicită extinderea listei de potențiale noi resurse proprii, care ar trebui să includă:

–  o resursă proprie bazată pe o taxă pe tranzacțiile financiare (TTF), solicitând, în același timp, tuturor statelor membre să ajungă la un acord privind un mecanism eficient;

–  introducerea unui mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, ca nouă resursă proprie la bugetul UE, care ar trebui să asigure condiții de concurență echitabile în comerțul internațional și să reducă delocalizarea producției, internalizând totodată costurile schimbărilor climatice în prețul mărfurilor importate;

42.  își exprimă aprobarea fermă față de eliminarea tuturor reducerilor și a altor mecanisme de corecție, însoțită, dacă este necesar, de o perioadă limitată de eliminare progresivă;

43.  insistă asupra introducerii altor venituri care ar trebui să constituie venituri suplimentare la bugetul UE, fără a genera o reducere corespunzătoare a contribuțiilor bazate pe VNB:

–  amenzile plătite de societăți pentru încălcarea normelor Uniunii sau amenzile pentru plata cu întârziere a contribuțiilor;

–  veniturile din amenzi rezultate din hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, inclusiv sume forfetare sau plăți ale unor sancțiuni impuse statelor membre, rezultate din acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor;

44.  subliniază, de asemenea, introducerea altor forme de venituri, în conformitate cu propunerea Comisiei, în cazul:

–  taxelor legate de punerea în aplicare a mecanismelor direct legate de UE, cum ar fi Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS);

–  seniorajului, sub forma veniturilor alocate, în vederea finanțării unui nou mecanism de stabilizare a investițiilor;

45.  atrage atenția asupra necesității de a menține credibilitatea bugetului UE în fața piețelor financiare, ceea ce implică o creștere a plafoanelor resurselor proprii;

46.  invită Comisia să prezinte o propunere de abordare a situației paradoxale prin care contribuțiile Regatului Unit la angajamentele restante (RAL) până în 2021 vor fi înscrise în buget ca venituri generale, fiind astfel incluse în plafonul resurselor proprii, în timp ce acest plafon va fi calculat pe baza VNB-ului UE-27, adică fără Regatul Unit, odată ce țara va părăsi UE; consideră că, dimpotrivă, contribuțiile Regatului Unit ar trebui calculate în afara plafonului resurselor proprii;

47.  atrage atenția asupra faptului că uniunea vamală este una dintre principalele surse ale capacității financiare a Uniunii; subliniază, în acest context, necesitatea armonizării controalelor vamale și a gestionării vămilor în întreaga Uniune, pentru a preveni și a combate fraudele și neregularitățile care afectează interesele financiare ale Uniunii;

48.  sprijină ferm prezentarea de către Comisie a unei propuneri de regulament al Consiliului de stabilire a măsurilor de aplicare a sistemului de resurse proprii ale Uniunii Europene; reamintește că Parlamentul trebuie să aprobe acest regulament; reamintește că acest regulament face parte integrantă din pachetul privind resursele proprii prezentat de Comisie și se așteaptă ca Consiliul să abordeze cele patru texte conexe privind resursele proprii ca pe un singur pachet, împreună cu CFM;

D. MODIFICĂRI ALE PROPUNERII DE REGULAMENT DE STABILIRE A CFM 2021-2027

49.  este de părere că propunerea de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 ar trebui modificată după cum urmează:

Modificarea    1

Propunere de regulament

Considerentul 1

Textul propus de Comisie

Modificarea

(1)  Având în vedere necesitatea unui nivel adecvat de previzibilitate pentru pregătirea și executarea investițiilor pe termen mediu, durata cadrului financiar multianual (CFM) ar trebui să fie de șapte ani, cu începere de la 1 ianuarie 2021.

(1)  Având în vedere necesitatea unui nivel adecvat de previzibilitate pentru pregătirea și executarea investițiilor pe termen mediu, precum și nevoia de legitimitate și răspundere democratică, durata acestui cadru financiar multianual (CFM) ar trebui să fie de șapte ani, cu începere de la 1 ianuarie 2021, urmând ca, ulterior, să se treacă la o perioadă de cinci ani plus cinci, care ar fi în concordanță cu ciclul politic al Parlamentului European și al Comisiei.

Modificarea    2

Propunere de regulament

Considerentul 2

Textul propus de Comisie

Modificarea

(2)  Plafoanele anuale ale creditelor de angajament pe categorii de cheltuieli și plafoanele anuale ale creditelor de plată stabilite în CFM trebuie să respecte plafoanele aplicabile pentru angajamente și resursele proprii, care sunt stabilite în conformitate cu Decizia Consiliului privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene, adoptată în conformitate cu articolul 311 al treilea paragraf din TFUE.

(2)  CFM ar trebui să stabilească plafoane anuale ale creditelor de angajament pe categorii de cheltuieli și plafoane anuale ale creditelor de plată pentru a garanta că cheltuielile Uniunii se desfășoară în mod ordonat și în limitele propriilor resurse, garantând, în același timp, că Uniunea deține mijloacele necesare pentru a-și atinge obiectivele și pentru a-și realiza politicile în conformitate cu articolul 311 primul paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și că își poate onora obligațiile față de terți în conformitate cu articolul 323 din TFUE.

Modificarea    3

Propunere de regulament

Considerentul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Modificarea

 

(2a)  Nivelul plafoanelor ar trebui stabilit pe baza sumelor necesare pentru finanțarea și derularea programelor și politicilor Uniunii, precum și a marjelor necesare care trebuie să fie disponibile pentru ajustări la nevoile viitoare. În plus, plafoanele pentru plăți ar trebui să reprezinte suma mare a angajamentelor restante preconizate la sfârșitul anului 2020. Sumele stabilite în prezentul regulament, precum și în actele de bază pentru programele pentru perioada 2021-2027, ar trebui convenite la prețurile din 2018 și, pentru asigurarea simplificării și predictibilității, ar trebui ajustate pe baza unui deflator fix de 2 % pe an.

Modificarea    4

Propunere de regulament

Considerentul 3

Textul propus de Comisie

Modificarea

(3)  Dacă este necesar să se mobilizeze garanțiile prevăzute în bugetul general al Uniunii pentru asistența financiară acordată statelor membre autorizată în conformitate cu articolul [208 alineatul (1)] din Regulamentul (UE) [xxx/201x] al Parlamentului European și al Consiliului („Regulamentul financiar”), suma necesară ar trebui să fie mobilizată peste plafoanele pentru creditele de angajament și pentru creditele de plată stabilite în CFM, cu respectarea plafonului resurselor proprii.

(3)  Dacă este necesar să se mobilizeze garanțiile prevăzute în bugetul general al Uniunii pentru asistența financiară acordată statelor membre autorizată în conformitate cu articolul [208 alineatul (1)] din Regulamentul (UE) [xxx/201x] al Parlamentului European și al Consiliului („Regulamentul financiar”), suma necesară ar trebui să fie mobilizată peste plafoanele pentru creditele de angajament și pentru creditele de plată stabilite în CFM și, prin urmare, ar trebui luată în considerare atunci când se stabilește orice plafon al resurselor proprii.

Modificarea    5

Propunere de regulament

Considerentul 4

Textul propus de Comisie

Modificarea

(4)  CFM nu ar trebui să țină seama de posturile bugetare finanțate prin venituri alocate în sensul Regulamentului financiar.

(4)  Veniturile alocate pentru finanțarea posturilor bugetare în sensul Regulamentului financiar nu ar trebui calculate raportat la plafoanele CFM, însă ar trebui afișate toate informațiile disponibile în deplină transparență în timpul procedurii de adoptare a bugetului anual și în timpul execuției sale.

Modificarea    6

Propunere de regulament

Considerentul 6

Textul propus de Comisie

Modificarea

(6)  Ar trebui asigurat nivelul maxim posibil de flexibilitate specifică, pentru a permite Uniunii să își îndeplinească obligațiile în conformitate cu articolul 323 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(6)  Ar trebui asigurat nivelul maxim de flexibilitate în cadrul CFM, în special pentru a garanta că Uniunea își poate îndeplini obligațiile în conformitate cu articolul 311 și articolul 323 din TFUE.

Modificarea    7

Propunere de regulament

Considerentul 7

Textul propus de Comisie

Modificarea

(7)  Pentru a permite Uniunii să reacționeze în cazul unor împrejurări neprevăzute specifice sau pentru a permite finanțarea unor cheltuieli clar identificate care nu pot fi finanțate în limitele plafoanelor disponibile pentru una sau mai multe rubrici stabilite în cadrul financiar, în scopul de a asigura buna desfășurare a procedurii bugetare, sunt necesare următoarele instrumente speciale: Fondul european de ajustare la globalizare, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, rezerva pentru ajutoare de urgență, marja globală pentru angajamente (rezerva Uniunii), Instrumentul de flexibilitate și marja pentru situații neprevăzute. Rezerva pentru ajutoare de urgență nu are ca scop abordarea consecințelor crizelor legate de piață care afectează producția sau distribuția agricolă. Prin urmare, ar trebui să se prevadă în mod specific posibilitatea de a înscrie în buget credite de angajament și creditele de plată corespunzătoare peste plafoanele stabilite în CFM în cazul în care este necesară utilizarea instrumentelor speciale.

(7)  Pentru a permite Uniunii să reacționeze în cazul unor împrejurări neprevăzute specifice sau pentru a permite finanțarea unor cheltuieli clar identificate care nu pot fi finanțate în limitele plafoanelor disponibile pentru una sau mai multe rubrici stabilite în cadrul financiar, permițând astfel buna desfășurare a procedurii bugetare anuale, sunt necesare următoarele instrumente speciale: Fondul european de ajustare la globalizare, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, rezerva pentru ajutoare de urgență, marja globală pentru angajamente (rezerva Uniunii pentru angajamente), Instrumentul de flexibilitate și marja pentru situații neprevăzute. Prin urmare, ar trebui să se prevadă în mod specific posibilitatea de a înscrie în buget credite de angajament și creditele de plată corespunzătoare peste plafoanele stabilite în CFM în cazul în care este necesară utilizarea instrumentelor speciale.

Modificarea    8

Propunere de regulament

Considerentul 7 a (nou)

Textul propus de Comisie

Modificarea

 

(7a)  În special, în timp ce Uniunea și statele sale membre ar trebui să depună toate eforturile pentru a se asigura că angajamentele autorizate de autoritatea bugetară sunt executate efectiv în scopul prevăzut inițial, ar trebui să fie posibilă mobilizarea creditelor de angajament care nu sunt executate sau care au fost dezangajate prin intermediul rezervei de angajamente a Uniunii, cu condiția ca aceasta să nu fie o modalitate prin care beneficiarii să eludeze normele aplicabile privind dezangajările.

Modificarea    9

Propunere de regulament

Considerentul 9

Textul propus de Comisie

Modificarea

(9)  Ar trebui stabilite norme și pentru alte situații care pot impune ajustarea CFM. Ajustările respective pot fi determinate de adoptarea cu întârziere a unor norme sau programe noi care fac obiectul gestiunii partajate sau de măsuri legate de buna guvernanță economică ori de protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, măsuri adoptate în conformitate cu actele de bază relevante.

(9)  Ar trebui stabilite norme și pentru alte situații care pot impune ajustarea CFM. Ajustările respective pot fi determinate de adoptarea cu întârziere a unor norme sau programe noi care fac obiectul gestiunii partajate sau de suspendarea angajamentelor bugetare în conformitate cu actele de bază relevante.

Modificarea    10

Propunere de regulament

Considerentul 10

Textul propus de Comisie

Modificarea

(10)  Este necesar să se efectueze o evaluare a funcționării CFM la jumătatea perioadei de punere în aplicare. Eventualele revizuiri ale prezentului regulament pentru anii rămași din CFM ar trebui să țină seama de rezultatele acestei evaluări.

(10)  Pentru a ține cont de noile politici și priorități, CFM ar trebui să fie revizuit la jumătatea perioadei, pe baza unei evaluări a funcționării și a punerii în aplicare a CFM, care ar trebui să includă, de asemenea, un raport carestabilească metodele de aplicare practică a unui cadru financiar cu o durată de cinci ani plus cinci.

Modificarea    11

Propunere de regulament

Considerentul 10 a (nou)

Textul propus de Comisie

Modificarea

 

(10a)  Pentru ca Uniunea să își respecte angajamentul de a fi un precursor în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, inclusiv a egalității de gen, revizuirea CFM trebuie să fie pregătită ținând seama de progresele înregistrate în aplicarea lor în toate politicile și inițiativele UE din CFM 2021-2027, calculate pe baza indicatorilor de performanță elaborați de Comisie, precum și de progresele înregistrate în integrarea perspectivei de gen în toate activitățile UE. Revizuirea CFM trebuie pregătită, de asemenea, ținând seama de progresele înregistrate către atingerea țintei globale de a contribui cu 25 % din cheltuielile UE la îndeplinirea obiectivelor climatice pe parcursul perioadei corespunzătoare CFM 2021-2027 și către atingerea unei ținte anuale de 30 % din cheltuieli cât mai curând posibil și cel târziu până în 2027, progresele fiind măsurate pe baza unor indicatori de performanță actualizați care fac distincția între atenuare și adaptare. Revizuirea ar trebui, totodată, să evalueze, în consultare cu părțile interesate de la nivel național și local, dacă măsurile de simplificare adoptate au reușit într-adevăr să reducă birocrația pentru beneficiari la implementarea programelor.

Modificarea    12

Propunere de regulament

Considerentul 12 a (nou)

Textul propus de Comisie

Modificarea

 

(12a)  Toate cheltuielile de la nivelul Uniunii consacrate punerii în aplicare a politicilor Uniunii bazate pe tratate reprezintă cheltuieli ale Uniunii în sensul articolului 310 alineatul (1) din TFUE și, prin urmare, ar trebui să fie înscrise în bugetul Uniunii în conformitate cu procedura bugetară prevăzută la articolul 314 din TFUE, asigurând astfel respectarea principiilor fundamentale ale reprezentării democratice a cetățenilor în procesul decizional, supravegherii parlamentare a finanțelor publice și transparenței procesului decizional. Plafoanele CFM nu pot să împiedice finanțarea prin bugetul Uniunii a obiectivelor de politică ale Uniunii. Prin urmare, este nevoie să se prevadă o revizuire a CFM în vederea majorării limitelor de fiecare dată când este necesar pentru a facilita finanțarea politicilor Uniunii, în special a noilor obiective de politică, fără a recurge la metode de finanțare interguvernamentale sau cvasi-interguvernamentale.

Modificarea    13

Propunere de regulament

Considerentul 13

Textul propus de Comisie

Modificarea

(13)  De asemenea, sunt necesare norme specifice privind abordarea proiectelor de infrastructură de mare anvergură a căror durată de viață depășește cu mult perioada CFM. Este necesar să se stabilească sume maxime pentru contribuțiile din bugetul general al Uniunii la proiectele respective, asigurându-se astfel faptul că aceste contribuții nu au niciun impact asupra altor proiecte finanțate de la bugetul respectiv.

(13)  De asemenea, sunt necesare norme specifice privind abordarea proiectelor de infrastructură de mare anvergură a căror durată de viață depășește cu mult perioada CFM. Finanțarea acestor proiecte de mare anvergură, care au o importanță strategică pentru Uniune, trebuie asigurată în cadrul bugetului general al Uniunii, dar este necesar să se stabilească sume maxime pentru contribuțiile sale la proiectele respective, asigurându-se astfel faptul că eventualele depășiri de costuri nu au niciun impact asupra altor proiecte finanțate de la bugetul respectiv.

Modificarea    14

Propunere de regulament

Considerentul 14

Textul propus de Comisie

Modificarea

(14)  Este necesar să se prevadă norme generale privind cooperarea interinstituțională în cadrul procedurii bugetare.

(14)  Este necesar să se prevadă norme generale privind transparența și cooperarea interinstituțională în cadrul procedurii bugetare, respectând competențele bugetare ale instituțiilor, astfel cum sunt prevăzute în tratate, pentru a se asigura că deciziile bugetare se iau în mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean, în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din TUE, și că procedura bugetară se desfășoară fără probleme, astfel cum se prevede la articolul 312 alineatul (3) al doilea paragraf din TFUE.

Modificarea    15

Propunere de regulament

Considerentul 15

Textul propus de Comisie

Modificarea

(15)  Comisia ar trebui să prezinte o propunere privind un nou cadru financiar multianual înainte de 1 iulie 2025, pentru a permite instituțiilor să îl adopte cu suficient timp înainte de începerea următorului cadru financiar multianual. În conformitate cu articolul 312 alineatul (4) din TFUE, plafoanele corespunzătoare ultimului an prevăzute în prezentul regulament urmează să se aplice în continuare în cazul în care noul cadrul financiar nu este adoptat înainte de încheierea CFM prevăzut în prezentul regulament,

(15)  Comisia ar trebui să prezinte o propunere privind un nou cadru financiar multianual înainte de 1 iulie 2025. Acest calendar va oferi Comisiei recent numite timpul necesar pentru a-și elabora propunerile și va permite Parlamentului European rezultat din alegerile din 2024 să își prezinte propria poziție cu privire la CFM post-2027. De asemenea, va permite instituțiilor să îl adopte cu suficient timp înainte de începerea următorului cadru financiar multianual. În conformitate cu articolul 312 alineatul (4) din TFUE, plafoanele corespunzătoare ultimului an prevăzute în prezentul regulament urmează să se aplice în continuare în cazul în care noul cadru financiar nu este adoptat înainte de încheierea CFM prevăzut în prezentul regulament,

Modificarea    16

Propunere de regulament

Capitolul 1 – articolul 3 – titlu

Textul propus de Comisie

Modificarea

Respectarea plafonului resurselor proprii

Relația cu resursele proprii

Modificarea    17

Propunere de regulament

Capitolul 1 – articolul 3 – alineatul 4

Textul propus de Comisie

Modificarea

4.  Pentru fiecare dintre anii cuprinși în CFM, toate creditele de plată necesare, după ajustarea anuală și ținând seama de orice alte ajustări și revizuiri, precum și de aplicarea articolului 2 alineatele (2) și (3), nu pot conduce la un coeficient de apel aplicabil resurselor proprii care să depășească plafonul resurselor proprii stabilit în conformitate cu Decizia Consiliului privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene adoptată în conformitate cu articolul 311 al treilea paragraf din TFUE („Decizia privind resursele proprii”) aflată în vigoare.

4.  Pentru fiecare dintre anii cuprinși în CFM, toate creditele de plată necesare, după ajustarea anuală și ținând seama de orice altă ajustare și revizuire, precum și de aplicarea articolului 2 alineatele (2) și (3), nu pot conduce la un coeficient de apel aplicabil resurselor proprii care să depășească limitele resurselor proprii ale Uniunii, fără a aduce atingere obligației Uniunii de a asigura mijloacele necesare pentru a-și atinge obiectivele și pentru a-și realiza politicile în conformitate cu articolul 311 primul paragraf din TFUE, precum și obligației instituțiilor de a garanta că sunt disponibile mijloace financiare pentru a permite Uniunii să își îndeplinească obligațiile legale cu privire la părțile terțe, în conformitate cu articolul 323 din TFUE.

Modificarea    18

Propunere de regulament

Capitolul 1 – articolul 3 – alineatul 5

Textul propus de Comisie

Modificarea

5.  Dacă este necesar, plafoanele stabilite în CFM sunt reduse pentru a se asigura respectarea plafonului resurselor proprii stabilit în conformitate cu Decizia privind resursele proprii aflată în vigoare.

eliminat

Modificarea    19

Propunere de regulament

Capitolul 2 – articolul 5 – alineatul 4

Textul propus de Comisie

Modificarea

4.  Fără a aduce atingere articolelor 6, 7 și 8, nu se efectuează nicio altă ajustare tehnică cu privire la exercițiul în cauză, nici în cursul exercițiului, nici în exercițiile ulterioare sub formă de corecții ex post.

eliminat

Modificarea    20

Propunere de regulament

Capitolul 2 – articolul 7 – titlu

Textul propus de Comisie

Modificarea

Ajustări privind măsuri legate de buna guvernanță economică sau de protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre

Ajustări legate de suspendarea angajamentelor bugetare

Modificarea    21

Propunere de regulament

Capitolul 2 – articolul 7

Textul propus de Comisie

Modificarea

În cazul ridicării, în conformitate cu actele de bază relevante, a unei suspendări a angajamentelor bugetare referitoare la fondurile Uniunii în contextul unor măsuri legate de buna guvernanță economică sau de protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, sumele corespunzătoare angajamentelor suspendate se transferă către exercițiile următoare, iar plafoanele corespunzătoare din CFM se ajustează în consecință. Angajamentele suspendate ale exercițiului n nu pot fi reînscrise în buget mai târziu de exercițiul n+2.

În cazul ridicării, în conformitate cu actele de bază relevante, a unei suspendări a angajamentelor bugetare, sumele corespunzătoare se transferă către exercițiile următoare, iar plafoanele corespunzătoare din CFM se ajustează în consecință. Angajamentele suspendate ale exercițiului n nu pot fi reînscrise în buget mai târziu de exercițiul n+2. Începând cu anul n+3, se introduce în rezerva Uniunii pentru angajamente prevăzută la articolul 12 o sumă echivalentă cu angajamentele anulate.

Modificarea    22

Propunere de regulament

Capitolul 3 – articolul 10 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Modificarea

1.  Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, ale cărui obiective și domeniu de aplicare sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului, nu depășește o sumă anuală maximă de 600 de milioane EUR (la prețurile din 2018). La data de 1 octombrie a fiecărui exercițiu, cel puțin un sfert din suma anuală respectivă trebuie să rămână disponibilă pentru a acoperi nevoile apărute până la sfârșitul exercițiului. Partea din suma anuală neutilizată în exercițiul n poate fi utilizată până în exercițiul n+1. Mai întâi se utilizează partea din suma anuală provenită din exercițiul precedent. Partea din suma anuală provenită din exercițiul n care nu este utilizată în exercițiul n+1 se anulează.

1.  Fondul de solidaritate al Uniunii Europene vizează să asigure asistență financiară în cazul în care se produc dezastre majore pe teritoriul unui stat membru sau al unei țări candidate, astfel cum se definește în actul de bază relevant, și nu depășește o sumă anuală maximă de 1 000 de milioane EUR (la prețurile din 2018). La data de 1 octombrie a fiecărui exercițiu, cel puțin un sfert din suma anuală respectivă trebuie să rămână disponibilă pentru a acoperi nevoile apărute până la sfârșitul exercițiului. Partea din suma anuală neutilizată în exercițiul n poate fi utilizată până în exercițiul n+1. Mai întâi se utilizează partea din suma anuală provenită din exercițiul precedent. Partea din suma anuală provenită din exercițiul n care nu este utilizată în exercițiul n+1 se anulează.

Modificarea    23

Propunere de regulament

Capitolul 3 – articolul 10 – alineatul 1 a (nou)

Textul propus de Comisie

Modificarea

 

1a.  Creditele pentru Fondul de solidaritate al Uniunii Europene se înscriu în bugetul general al Uniunii ca provizion.

Modificarea    24

Propunere de regulament

Capitolul 3 – articolul 11 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Modificarea

2.  Cuantumul anual al rezervei este fixat la 600 de milioane EUR (la prețurile din 2018) și poate fi utilizat până în exercițiul n+1 în conformitate cu Regulamentul financiar. Rezerva se înscrie în bugetul general al Uniunii ca provizion. Mai întâi se utilizează partea din suma anuală provenită din exercițiul precedent. Partea din suma anuală provenită din exercițiul n care nu este utilizată în exercițiul n+1 se anulează. La data de 1 octombrie a fiecărui exercițiu, cel puțin un sfert din suma anuală pentru exercițiul n trebuie să rămână disponibilă pentru a acoperi nevoile apărute până la sfârșitul exercițiului. Cel mult jumătate din suma disponibilă până la data de 30 septembrie a fiecărui exercițiu poate fi mobilizată pentru operațiuni interne sau, respectiv, externe. Începând cu data de 1 octombrie, restul sumei disponibile poate fi mobilizată fie pentru operațiuni interne, fie pentru operațiuni externe pentru a acoperi nevoile apărute până la sfârșitul exercițiului.

2.  Cuantumul anual al rezervei pentru ajutoare de urgență este fixat la 1 000 de milioane EUR (la prețurile din 2018) și poate fi utilizat până în exercițiul n+1 în conformitate cu Regulamentul financiar. Rezerva se înscrie în bugetul general al Uniunii ca provizion. Mai întâi se utilizează partea din suma anuală provenită din exercițiul precedent. Partea din suma anuală provenită din exercițiul n care nu este utilizată în exercițiul n+1 se anulează. La data de 1 octombrie a fiecărui exercițiu, cel puțin 150 de milioane EUR (la prețurile din 2018) din suma anuală pentru exercițiul n trebuie să rămână disponibilă pentru a acoperi nevoile apărute până la sfârșitul exercițiului. Cel mult jumătate din suma disponibilă până la data de 30 septembrie a fiecărui exercițiu poate fi mobilizată pentru operațiuni interne sau, respectiv, externe. Începând cu data de 1 octombrie, restul sumei disponibile poate fi mobilizată fie pentru operațiuni interne, fie pentru operațiuni externe pentru a acoperi nevoile apărute până la sfârșitul exercițiului.

Modificarea    25

Propunere de regulament

Capitolul 3 – articolul 12 – titlu

Textul propus de Comisie

Modificarea

Marja globală pentru angajamente (rezerva Uniunii)

Marja globală pentru angajamente (rezerva Uniunii pentru angajamente)

Modificarea    26

Propunere de regulament

Capitolul 3 – articolul 12 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Modificarea

1.  Marja globală pentru angajamente (rezerva Uniunii), care urmează să fie pusă la dispoziție peste plafoanele stabilite în CFM pentru perioada 2022-2027, cuprinde următoarele:

(a) marjele rămase disponibile sub plafoanele din CFM pentru angajamentele din exercițiul n-1;

(b) începând din 2023, pe lângă marjele menționate la litera (a), o sumă echivalentă cu creditele dezangajate în exercițiul n-2, fără a aduce atingere articolului [15] din Regulamentul financiar.

1.  Marja globală pentru angajamente (rezerva Uniunii pentru angajamente), care urmează să fie pusă la dispoziție peste plafoanele stabilite în CFM pentru perioada 2021-2027, cuprinde următoarele:

(a) marjele rămase disponibile sub plafoanele din CFM pentru angajamentele din exercițiile anterioare;

(aa) creditele de angajament neexecutate din exercițiul n-1;

(b) o sumă echivalentă cu creditele dezangajate în exercițiul n-2, fără a aduce atingere articolului [15] din Regulamentul financiar;

(ba) o sumă echivalentă cu valoarea angajamentelor suspendate din exercițiul n-3 care nu mai pot fi înscrise în buget în conformitate cu articolul 7;

(baa) o sumă echivalentă cu veniturile provenite din amenzi și sancțiuni.

Modificarea    27

Propunere de regulament

Capitolul 3 – articolul 12 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Modificarea

2.  Parlamentul European și Consiliul pot mobiliza marja globală pentru angajamente (rezerva Uniunii) sau o parte din aceasta în cadrul procedurii bugetare prevăzute la articolul 314 din TFUE.

2.  Parlamentul European și Consiliul pot mobiliza marja globală pentru angajamente (rezerva Uniunii pentru angajamente) sau o parte din aceasta în cadrul procedurii bugetare prevăzute la articolul 314 din TFUE. Marjele exercițiului n pot fi mobilizate pentru exercițiile n și n+1 prin rezerva Uniunii pentru angajamente, cu condiția ca acest lucru să nu intre în conflict cu bugetele rectificative rămase sau planificate.

Modificarea    28

Propunere de regulament

Capitolul 3 – articolul 12 – alineatul 3 a (nou)

Textul propus de Comisie

Modificarea

 

3.  La sfârșitul anului 2027, sumele care rămân disponibile în cadrul rezervei Uniunii pentru angajamente se reportează pentru următorul CFM până în 2030.

Modificarea    29

Propunere de regulament

Capitolul 3 – articolul 13 – paragraful 1

Textul propus de Comisie

Modificarea

Instrumentul de flexibilitate poate fi utilizat pentru finanțarea, într-un exercițiu financiar dat, a unor cheltuieli clar identificate care nu ar putea fi finanțate în limitele plafoanelor disponibile pentru una sau mai multe alte rubrici. Sub rezerva celui de al doilea paragraf, plafonul sumei anuale disponibile pentru Instrumentul de flexibilitate este de 1 000 de milioane EUR (la prețurile din 2018).

Instrumentul de flexibilitate poate fi utilizat pentru finanțarea, într-un exercițiu financiar dat, a unor cheltuieli clar identificate care nu ar putea fi finanțate în limitele plafoanelor disponibile pentru una sau mai multe alte rubrici sau în cadrul Fondului european de ajustare la globalizare, al Fondului de solidaritate al Uniunii Europene și al rezervei pentru ajutoare de urgență. Sub rezerva celui de al doilea paragraf, plafonul sumei anuale disponibile pentru Instrumentul de flexibilitate este de 2 000 de milioane EUR (la prețurile din 2018).

Modificarea    30

Propunere de regulament

Capitolul 3 – articolul 14 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Modificarea

1.  Se constituie o marjă pentru situații neprevăzute de până la 0,03 % din venitul național brut al Uniunii, în afara plafoanelor din CFM, ca instrument de ultimă instanță de reacție la situații neprevăzute. Aceasta poate fi mobilizată numai în cadrul unui buget rectificativ sau al bugetului anual.

1.  Se constituie o marjă pentru situații neprevăzute de până la 0,05 % din venitul național brut al Uniunii, în afara plafoanelor din CFM, ca instrument de ultimă instanță de reacție la situații neprevăzute. Aceasta poate fi mobilizată numai în cadrul unui buget rectificativ sau al bugetului anual. Marja poate fi mobilizată atât pentru credite de angajament, cât și pentru credite de plată, sau numai pentru credite de plată.

Modificarea    31

Propunere de regulament

Capitolul 3 – articolul 14 – alineatul 2

Textul propus de Comisie

Modificarea

2.  Marja pentru situații neprevăzute utilizată nu depășește, în niciun exercițiu dat, suma maximă prevăzută în ajustarea tehnică anuală a CFM și respectă plafonul resurselor proprii.

2.  Marja pentru situații neprevăzute utilizată nu depășește, în niciun exercițiu dat, suma maximă prevăzută în ajustarea tehnică anuală a CFM.

Modificarea    32

Propunere de regulament

Capitolul 3 – articolul 14 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Modificarea

3.  Sumele disponibile prin mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute se compensează în întregime prin marjele din una sau mai multe rubrici ale CFM pentru exercițiul financiar curent sau pentru exercițiile financiare viitoare.

eliminat

Modificarea    33

Propunere de regulament

Capitolul 3 – articolul 14 – alineatul 4

Textul propus de Comisie

Modificarea

4.  Sumele compensate în conformitate cu alineatul (3) nu se mai mobilizează în contextul CFM. Utilizarea marjei pentru situații neprevăzute nu poate duce la depășirea plafoanelor totale ale creditelor de angajament și de plată prevăzute în CFM pentru exercițiul financiar curent sau pentru exercițiile financiare viitoare.

eliminat

Modificarea    34

Propunere de regulament

Capitolul 4 – titlu

Textul propus de Comisie

Modificarea

Evaluarea și revizuirea CFM

Revizuiri

Modificarea    35

Propunere de regulament

Capitolul 4 – articolul 15 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Modificarea

1.  Fără a aduce atingere articolului 3 alineatul (2), articolelor 16-20 și articolului 24, în cazul unor situații neprevăzute, CFM poate fi revizuit cu respectarea plafonului resurselor proprii stabilit în conformitate cu Decizia privind resursele proprii aflată în vigoare.

 

1.  Fără a aduce atingere articolului 3 alineatul (2), articolelor 16-20 și articolului 24, plafoanele CFM relevante sunt revizuite în vederea majorării în cazul în care acest lucru este necesar pentru a facilita finanțarea politicilor Uniunii, în special a noilor obiective de politică, în circumstanțe în care, în caz contrar, ar fi necesar să se stabilească metode suplimentare de finanțare interguvernamentală sau cvasi-interguvernamentală ce eludează procedura bugetară prevăzută la articolul 314 din TFUE.

Modificarea    36

Propunere de regulament

Capitolul 4 – articolul 15 – alineatul 3

Textul propus de Comisie

Modificarea

3.  Orice propunere de revizuire a CFM în conformitate cu alineatul (1) analizează posibilitatea unei realocări a cheltuielilor între programele incluse în rubrica revizuită, ținându-se seama în mod special de orice subutilizare preconizată a creditelor.

eliminat

Modificarea    37

Propunere de regulament

Capitolul 4 – articolul 16 – titlu

Textul propus de Comisie

Modificarea

Evaluarea la jumătatea perioadei a CFM

Revizuirea la jumătatea perioadei a CFM

Modificarea    38

Propunere de regulament

Capitolul 4 – articolul 16

Textul propus de Comisie

Modificarea

Până la 1 ianuarie 2024, Comisia prezintă o evaluare a funcționării CFM. După caz, evaluarea este însoțită de propuneri relevante.

Până la 1 iulie 2023, Comisia prezintă o propunere legislativă de revizuire a prezentului regulament în conformitate cu procedurile prevăzute în TFUE, pe baza unei evaluări a funcționării CFM. Fără a aduce atingere articolului 6 din prezentul regulament, pachetele naționale prealocate nu se reduc prin această revizuire.

 

Propunerea se elaborează ținând cont de o evaluare:

-  a progreselor înregistrate către atingerea țintei globale de a contribui cu 25 % din cheltuielile UE la îndeplinirea obiectivelor climatice pe parcursul perioadei corespunzătoare CFM 2021-2027 și către atingerea unei ținte anuale de 30 % din cheltuieli cât mai curând posibil;

-  a integrării obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU;

-  a integrării perspectivei de gen în bugetul Uniunii (bugetarea de gen);

-  a impactului măsurilor de simplificare asupra reducerii birocrației pentru beneficiari la implementarea programelor financiare, care să se desfășoare în consultare cu părțile interesate;

Modificarea    39

Propunere de regulament

Capitolul 4 – articolul 17

Textul propus de Comisie

Modificarea

Atunci când notifică Parlamentului European și Consiliului rezultatele ajustărilor tehnice aduse CFM, Comisia prezintă, dacă este cazul, eventualele propuneri de revizuire a cuantumului total al creditelor de plată pe care le consideră necesare, ținând seama de execuție, pentru a asigura o bună gestiune a plafoanelor anuale de plăți și, în special, evoluția ordonată a acestora în raport cu creditele de angajament.

Atunci când notifică Parlamentului European și Consiliului rezultatele ajustărilor tehnice aduse CFM sau atunci când pragurile pentru plăți pot împiedica Uniunea să își onoreze angajamentele juridice, Comisia prezintă eventualele propuneri de revizuire a cuantumului total al creditelor de plată pe care le consideră necesare, ținând seama de execuție, pentru a asigura o bună gestiune a plafoanelor anuale de plăți și, în special, evoluția ordonată a acestora în raport cu creditele de angajament.

Modificarea    40

Propunere de regulament

Capitolul 5 – articolul 21 – alineatul 1

Textul propus de Comisie

Modificarea

1.  În perioada 2021-2027, pentru proiectele de mare anvergură prevăzute în [Regulamentul XXXX/XX al Parlamentului European și al Consiliului – Programul spațial] se pune la dispoziție din bugetul general al Uniunii o sumă maximă de 14 196 de milioane EUR (la prețurile din 2018).

1.  În perioada 2021-2027, atât pentru programele europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo), cât și pentru Copernicus (Programul european de observare a Pământului), se pune la dispoziție din bugetul general al Uniunii o sumă maximă. Această sumă maximă este fixată la 15 % peste valorile indicative stabilite pentru ambele proiecte de mare anvergură prevăzute în [Regulamentul XXXX/XX al Parlamentului European și al Consiliului – Programul spațial]. Orice majorare în limita acestei sume maxime este finanțată prin intermediul marjelor sau al instrumentelor speciale și nu conduce la reduceri ale altor programe și proiecte.

Modificarea    41

Propunere de regulament

Capitolul 5 – articolul 21 – alineatul 2 a (nou)

Textul propus de Comisie

Modificarea

 

2a.  În cazul în care vor apărea nevoi suplimentare de finanțare din bugetul Uniunii pentru proiectele de mare anvergură menționate mai sus, Comisia propune revizuirea în consecință a plafoanelor CFM.

Modificarea    42

Propunere de regulament

Capitolul 6 – titlu

Textul propus de Comisie

Modificarea

Cooperarea interinstituțională în cadrul procedurii bugetare

Transparența și cooperarea interinstituțională în cadrul procedurii bugetare

Modificarea    43

Propunere de regulament

Capitolul 6 – articolul 22

Textul propus de Comisie

Modificarea

Cooperarea interinstituțională în cadrul procedurii bugetare

Transparența și cooperarea interinstituțională în cadrul procedurii bugetare

Modificarea    44

Propunere de regulament

Capitolul 6 – articolul 22 – paragraful 5 a (nou)

Textul propus de Comisie

Modificarea

 

Parlamentul European și Consiliul sunt reprezentate de către membri din ambele instituții atunci când reuniunile se desfășoară la nivel politic.

Modificarea    45

Propunere de regulament

Capitolul 6 – articolul 22 – paragraful 6 a (nou)

Textul propus de Comisie

Modificarea

 

6a.  Parlamentul European și Consiliul se reunesc în public în momentul adoptării pozițiilor lor respective cu privire la proiectul de buget.

Modificarea    46

Propunere de regulament

Capitolul 6 – articolul 23

Textul propus de Comisie

Modificarea

Toate cheltuielile și veniturile Uniunii și ale Euratom se includ în bugetul general al Uniunii în conformitate cu articolul [7] din Regulamentul financiar, inclusiv cheltuielile care derivă din orice decizie relevantă adoptată de Consiliu în unanimitate după consultarea Parlamentului European în temeiul articolului 332 din TFUE.

Toate cheltuielile și veniturile Uniunii și ale Euratom se includ în bugetul general al Uniunii în conformitate cu articolul 310 alineatul (1) din TFUE, inclusiv cheltuielile care derivă din orice decizie relevantă adoptată de Consiliu în unanimitate după consultarea Parlamentului European în temeiul articolului 332 din TFUE.

 

Modificarea    47

Propunere de regulament

Capitolul 7 – articolul 24

Textul propus de Comisie

Modificarea

Până la 1 iulie 2025, Comisia prezintă o propunere privind un nou cadru financiar multianual.

Până la 1 iulie 2023, împreună cu propunerile sale de revizuire la jumătatea perioadei, Comisia prezintă un raport care stabilește modalitățile de punere în practică a unei perioade de cinci ani plus cinci pentru cadrul financiar.

 

Până la 1 iulie 2025, Comisia prezintă o propunere privind un nou cadru financiar multianual.

 

În cazul în care nu se adoptă un regulament al Consiliului de stabilire a unui nou cadru financiar multianual înainte de 31 decembrie 2027, plafoanele și alte dispoziții privind ultimul exercițiu cuprins în CFM se aplică în continuare până la adoptarea unui regulament de stabilire a unui nou cadru financiar. În cazul în care un nou stat membru aderă la Uniunea Europeană după 2020, cadrul financiar extins se revizuiește, dacă este necesar, pentru a lua în considerare aderarea.

E. MODIFICĂRI ADUSE PROPUNERII DE ACORD INTERINSTITUȚIONAL

50.  subliniază că, în urma negocierii și adoptării unui nou regulament privind CFM, propunerea de acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară ar trebui modificată după cum urmează:

Modificarea    48

Propunerea de acord interinstituțional

Partea 1

Secțiunea A – punctul 6 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Modificarea

 

6a.  Informațiile privind operațiunile care nu sunt incluse în bugetul general al Uniunii și cele privind evoluția previzibilă a diverselor categorii de resurse proprii ale Uniunii sunt prezentate, cu titlu orientativ, în tabele separate. Aceste informații sunt actualizate în fiecare an, odată cu documentele care însoțesc proiectul de buget.

Modificarea    49

Propunerea de acord interinstituțional

Partea 1

Secțiunea A – punctul 7

 

Textul propus de Comisie

Modificarea

7.  În vederea unei bune gestiuni financiare, instituțiile trebuie să asigure, în măsura posibilităților, pe parcursul procedurii bugetare și în momentul adoptării bugetului, disponibilitatea unor marje suficiente sub plafoanele aferente diverselor rubrici din CFM.

7.  În vederea unei bune gestiuni financiare, instituțiile trebuie să asigure, în măsura posibilităților, pe parcursul procedurii bugetare și în momentul adoptării bugetului, disponibilitatea unor sume suficiente în marjele de sub plafoanele aferente diverselor rubrici din CFM sau din instrumentele speciale disponibile.

Modificarea    50

Propunerea de acord interinstituțional

Partea 1

Secțiunea A – punctul 8

 

Textul propus de Comisie

Modificarea

Actualizarea previziunilor privind creditele de plată pentru perioada de după 2027

8.  În 2024, Comisia actualizează previziunile privind creditele de plată pentru perioada de după 2027.

Actualizarea respectivă ține seama de toate informațiile relevante, inclusiv de execuția efectivă a creditelor bugetare pentru angajamente și a creditelor bugetare pentru plăți, precum și de previziunile privind execuția. Se au în vedere, de asemenea, normele stabilite pentru a se asigura o evoluție ordonată a creditelor de plată în raport cu creditele de angajament și cu previziunile privind creșterea venitului național brut al Uniunii.

Actualizarea previziunilor privind creditele de plată

8.  În fiecare an, Comisia actualizează previziunile privind creditele de plată pentru perioada de dinainte și după 2027.

Actualizarea respectivă ține seama de toate informațiile relevante, inclusiv de execuția efectivă a creditelor bugetare pentru angajamente și a creditelor bugetare pentru plăți, precum și de previziunile privind execuția. Se au în vedere, de asemenea, normele stabilite pentru a se asigura o evoluție ordonată a creditelor de plată în raport cu creditele de angajament și cu previziunile privind creșterea venitului național brut al Uniunii.

Modificarea    51

Propunerea de acord interinstituțional

Partea 1

Secțiunea B – punctul 9

 

Textul propus de Comisie

Modificarea

9.  Atunci când sunt îndeplinite condițiile de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare, astfel cum sunt prevăzute în actul de bază relevant, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer către liniile bugetare relevante.

Transferurile referitoare la Fondul de ajustare la globalizare se efectuează în conformitate cu Regulamentul financiar.

9.  Atunci când sunt îndeplinite condițiile de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare, astfel cum sunt prevăzute în actul de bază relevant, Comisia prezintă o propunere de mobilizare a acestuia. Decizia de mobilizare a Fondului de ajustare la globalizare este adoptată de Parlamentul European și de Consiliu.

Concomitent cu prezentarea propunerii de decizie pentru mobilizarea Fondului de ajustare la globalizare, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer către liniile bugetare relevante.

În caz de dezacord, acest aspect va fi abordat în cadrul următorului trilog privind bugetul.

Transferurile referitoare la Fondul de ajustare la globalizare se efectuează în conformitate cu Regulamentul financiar.

Modificarea    52

Propunerea de acord interinstituțional

Partea 1

Secțiunea B – punctul 10

 

Textul propus de Comisie

Modificarea

10.  Atunci când sunt îndeplinite condițiile de mobilizare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, astfel cum sunt prevăzute în actul de bază relevant, Comisia prezintă o propunere de instituire a instrumentului bugetar adecvat, în conformitate cu Regulamentul financiar.

10.  Atunci când sunt îndeplinite condițiile de mobilizare a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, astfel cum sunt prevăzute în actul de bază relevant, Comisia prezintă o propunere de mobilizare a acestuia. Decizia de mobilizare a Fondului de solidaritate este adoptată de Parlamentul European și de Consiliu.

Concomitent cu prezentarea propunerii de decizie pentru mobilizarea Fondului de ajustare la globalizare, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer către liniile bugetare relevante.

În caz de dezacord, acest aspect va fi abordat în cadrul următorului trilog privind bugetul.

Transferurile referitoare la Fondul de solidaritate se efectuează în conformitate cu Regulamentul financiar.

Modificarea    53

Propunerea de acord interinstituțional

Partea 1

Secțiunea B – punctul 11

 

Textul propus de Comisie

Modificarea

11.  Atunci când Comisia consideră că este necesar să se apeleze la rezerva pentru ajutoare de urgență, aceasta prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer de credite din rezervă către liniile bugetare corespunzătoare, în conformitate cu Regulamentul financiar.

11.  Atunci când Comisia consideră că este necesar să se apeleze la rezerva pentru ajutoare de urgență, aceasta prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer de credite din rezervă către liniile bugetare corespunzătoare, în conformitate cu Regulamentul financiar.

În caz de dezacord, acest aspect va fi abordat în cadrul următorului trilog privind bugetul.

Modificarea    54

Propunerea de acord interinstituțional

Partea 1

Secțiunea B – punctul 12

 

Textul propus de Comisie

Modificarea

Instrumentul de flexibilitate

 

12.  Comisia prezintă o propunere de mobilizare a Instrumentului de flexibilitate după ce a examinat toate posibilitățile de realocare a creditelor în cadrul rubricii pentru care sunt necesare cheltuieli suplimentare.

Propunerea identifică nevoile care urmează a fi acoperite și suma aferentă. O astfel de propunere poate fi formulată în ceea ce privește un proiect de buget sau un proiect de buget rectificativ.

Instrumentul de flexibilitate poate fi mobilizat de către Parlamentul European și Consiliu în cadrul procedurii bugetare prevăzute la articolul 314 din TFUE.

Instrumentul de flexibilitate

 

12.  Comisia prezintă o propunere de mobilizare a Instrumentului de flexibilitate după ce a epuizat marjele rubricilor relevante.

Propunerea identifică nevoile care urmează a fi acoperite și suma aferentă.

Instrumentul de flexibilitate poate fi mobilizat de către Parlamentul European și Consiliu în cadrul procedurii bugetare prevăzute la articolul 314 din TFUE.

Modificarea    55

Propunerea de acord interinstituțional

Partea 1

Secțiunea B – punctul 13

 

Textul propus de Comisie

Modificarea

13.  Mobilizarea integrală sau parțială a marjei pentru situații neprevăzute este propusă de Comisie după o analiză aprofundată a tuturor celorlalte posibilități financiare. O astfel de propunere poate fi formulată în ceea ce privește un proiect de buget sau un proiect de buget rectificativ.

Marja pentru situații neprevăzute poate fi mobilizată de către Parlamentul European și Consiliu în cadrul procedurii bugetare prevăzute la articolul 314 din TFUE.

13.  Mobilizarea integrală sau parțială a marjei pentru situații neprevăzute este propusă de Comisie după o analiză aprofundată a tuturor celorlalte posibilități financiare.

Marja pentru situații neprevăzute poate fi mobilizată de către Parlamentul European și Consiliu în cadrul procedurii bugetare prevăzute la articolul 314 din TFUE.

Modificarea    56

Propunerea de acord interinstituțional

Partea 2

Secțiunea A – punctul 14 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Modificarea

 

14a.  Pentru a facilita adoptarea unui nou CFM sau revizuirea acestuia și pentru a pune în aplicare articolul 312 alineatul (5) din TFUE, instituțiile organizează reuniuni periodice, și anume:

 

-  reuniuni ale Președinților, astfel cum se prevede la articolul 324 din Tratat;

 

-  informări ale unei delegații a Parlamentului European de către Președinția Consiliului, înainte și după reuniunile relevante ale Consiliului;

 

-  reuniuni trilaterale informale în cursul procedurilor Consiliului care vizează să țină seama de opiniile exprimate de Parlament în orice document elaborat de președinția Consiliului;

 

-  triloguri, de îndată ce atât Parlamentul, cât și Consiliul și-au adoptat mandatele lor de negociere;

 

-  prezența fie a Președinției Consiliului în comisia parlamentară competentă, fie a echipei de negociere a Parlamentului în formațiunea relevantă a Consiliului.

 

 

Parlamentul și Consiliul își transmit reciproc, de îndată ce sunt disponibile, toate documentele adoptate în mod oficial în cadrul grupurilor de pregătire respective sau care au fost prezentate în mod oficial în numele lor.

Modificarea    57

Propunerea de acord interinstituțional

Partea 1

Secțiunea B – punctul 15 – liniuța 2

 

Textul propus de Comisie

Modificarea

-  veniturile, cheltuielile, activele și pasivele Fondului european de dezvoltare (FED), ale Fondului european de stabilitate financiară (FESF), ale Mecanismului european de stabilitate (MES) și ale altor mecanisme viitoare posibile;

-  veniturile, cheltuielile, activele și pasivele Fondului european de dezvoltare (FED), ale Fondului european de stabilitate financiară (FESF), ale Mecanismului european de stabilitate (MES) și ale altor mecanisme viitoare posibile care nu sunt finanțate din bugetul Uniunii, dar care există pentru a sprijini obiectivele de politică ale Uniunii ce decurg din tratate;

Modificarea    58

Propunerea de acord interinstituțional

Partea 1

Secțiunea B – punctul 15 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Modificarea

 

15a.  Atunci când adoptă transferuri autonome în temeiul articolului 30 alineatul (1) din Regulamentul financiar, Comisia informează de îndată autoritatea bugetară cu privire la motivele detaliate ale unor astfel de transferuri. Atunci când Parlamentul sau Consiliul își exprimă o reținere cu privire la un transfer autonom, Comisia îi va da curs, inclusiv, dacă este cazul, prin anularea transferului.

Modificarea    59

Propunerea de acord interinstituțional

Partea 3

Secțiunea A – punctul 24 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Modificarea

24a.  Dacă, în cadrul procedurii bugetare, autoritatea bugetară decide să efectueze majorări specifice, Comisia nu compensează niciuna dintre ele în anii următori din programarea sa financiară, cu excepția cazului în care primește instrucțiuni specifice în acest sens de la autoritatea bugetară.

Modificarea    60

Propunerea de acord interinstituțional

Anexă

Partea A – punctul 1 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Modificarea

1a.  Fiecare instituție se angajează să evite să transmită celorlalte instituții orice poziție bugetară neurgentă, transfer sau altă notificare care implică activarea termenelor în perioadele de vacanță, pentru a se asigura că fiecare instituție își poate exercita în mod corespunzător prerogativele procedurale.

Serviciile instituțiilor se informează reciproc în timp util cu privire la perioadele de vacanță ale instituțiilor lor.

Modificarea    61

Propunerea de acord interinstituțional

Anexă

Partea B – punctul 2

 

Textul propus de Comisie

Modificarea

2.  În timp util înainte de adoptarea de către Comisie a proiectului de buget, se convoacă un trilog pentru a fi discutate eventualele priorități bugetare ale exercițiului financiar următor.

2.  În timp util înainte de adoptarea de către Comisie a proiectului de buget, se convoacă un trilog pentru a fi discutate eventualele priorități bugetare ale exercițiului financiar următor și toate întrebările legate de execuția bugetului pentru exercițiul financiar în curs.

Modificarea    62

Propunerea de acord interinstituțional

Anexă

Partea C – punctul 8

 

Textul propus de Comisie

Modificarea

8.  În vederea unei cooperări instituționale loiale și solide, Parlamentul European și Consiliul se angajează să mențină contacte periodice și active la toate nivelurile, prin intermediul negociatorilor lor respectivi, pe întreaga durată a procedurii bugetare și, în special, în perioada de conciliere. Parlamentul European și Consiliul se angajează să asigure schimbul reciproc prompt și constant de informații și documente relevante la nivel formal și informal, precum și să organizeze, în cooperare cu Comisia, reuniuni tehnice sau informale, după caz, în perioada de conciliere. Comisia asigură accesul prompt și echitabil la informații și documente pentru Parlamentul European și Consiliu.

8.  În vederea unei cooperări instituționale loiale și solide, Parlamentul European și Consiliul se angajează să mențină contacte periodice și active la toate nivelurile, prin intermediul negociatorilor lor respectivi, pe întreaga durată a procedurii bugetare și, în special, în perioada de conciliere. Parlamentul European și Consiliul se angajează să asigure schimbul reciproc prompt și constant de informații și documente relevante la nivel formal și informal, în special prin transmiterea reciprocă a tuturor documentelor procedurale adoptate în cadrul grupurilor lor de pregătire, imediat ce acestea sunt disponibile. Ele se angajează, de asemenea, să organizeze, în cooperare cu Comisia, reuniuni tehnice sau informale, după caz, în perioada de conciliere. Comisia asigură accesul prompt și echitabil la informații și documente pentru Parlamentul European și Consiliu.

Modificarea    63

Propunerea de acord interinstituțional

Anexă

Partea D – punctul 12 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Modificarea

 

12a.  Parlamentul European și Consiliul se reunesc în public în momentul adoptării pozițiilor lor respective cu privire la proiectul de buget.

Modificarea    64

Propunerea de acord interinstituțional

Anexă

Partea E – punctul 15

 

Textul propus de Comisie

Modificarea

15.  Parlamentul European și Consiliul sunt reprezentate în cadrul comitetului de conciliere la un nivel corespunzător, care să permită fiecărei delegații să angajeze din punct de vedere politic instituția respectivă și care să facă posibilă realizarea unor progrese reale în vederea acordului final.

15.  Atât Parlamentul European, cât și Consiliul sunt reprezentate de membri ai instituției respective în cadrul comitetului de conciliere la un nivel corespunzător, care să permită fiecărei delegații să angajeze din punct de vedere politic instituția respectivă și care să facă posibilă realizarea unor progrese reale în vederea acordului final.

Modificarea    65

Propunerea de acord interinstituțional

Anexă

Partea E – punctul 19

 

Textul propus de Comisie

Modificarea

19.  Datele reuniunilor comitetului de conciliere și ale trilogurilor sunt stabilite în prealabil de comun acord de cele trei instituții.

19.  Datele reuniunilor comitetului de conciliere și ale trilogurilor sunt stabilite în prealabil de comun acord de cele trei instituții. În cursul perioadei de conciliere, după caz, se pot organiza reuniuni suplimentare, inclusiv la nivel tehnic.

Modificarea    66

Propunerea de acord interinstituțional

Anexă

Partea E – punctul 21 a (nou)

 

Textul propus de Comisie

Modificarea

 

21a.  Pentru a utiliza pe deplin perioada de conciliere de 21 de zile stabilită prin tratat și pentru a permite instituțiilor să își actualizeze pozițiile de negociere respective, Parlamentul European și Consiliul se angajează să examineze stadiul punerii în aplicare a procedurii de conciliere la fiecare reuniune a grupurilor lor de pregătire relevante pe parcursul perioadei menționate mai sus și încearcă să nu lase acest lucru pentru ultimele etape.

Modificarea    67

Propunerea de acord interinstituțional

Anexă

Partea G - titlu

 

Textul propus de Comisie

Modificarea

Partea G  Angajamente restante (Reste à liquider – RAL)

Partea G  Execuția bugetară, plăți și angajamente restante (Reste à liquider – RAL)

Modificarea    68

Propunerea de acord interinstituțional

Anexă

Partea G – punctul 36

 

Textul propus de Comisie

Modificarea

36.  Având în vedere necesitatea asigurării unei progresii ordonate a creditelor totale pentru plăți în raport cu creditele pentru angajamente pentru a se evita transferul anormal de RAL de la un an la altul, Parlamentul European, Consiliul și Comisia convin să monitorizeze îndeaproape nivelul RAL cu scopul de a reduce riscul împiedicării punerii în aplicare a programelor Uniunii din cauza lipsei creditelor de plată la încheierea CFM.

 

Pentru a asigura un nivel și un profil gestionabile ale plăților în cadrul tuturor rubricilor, normele privind dezangajarea se aplică cu strictețe în cadrul tuturor rubricilor, în special normele privind dezangajările automate.

 

În cursul procedurii bugetare, instituțiile se întrunesc periodic pentru a efectua o evaluare comună privind situația și perspectiva execuției bugetare în anul curent și în anii viitori. Aceste întruniri îmbracă forma unor reuniuni interinstituționale specifice, desfășurate la nivelul adecvat, înaintea cărora Comisia furnizează situația detaliată, defalcată pentru fiecare fond și stat membru în parte, cu privire la execuția plăților, la cererile de rambursare primite și la previziunile revizuite. În special, pentru a asigura faptul că Uniunea este în măsură să își îndeplinească toate obligațiile financiare care rezultă din angajamentele existente și viitoare în perioada 2021-2027 în conformitate cu articolul 323 din TFUE, Parlamentul European și Consiliul analizează și discută estimările Comisiei referitoare la nivelul necesar al creditelor de plată.

36.  Având în vedere necesitatea asigurării unei progresii ordonate a creditelor totale pentru plăți în raport cu creditele pentru angajamente pentru a se evita transferul anormal de RAL de la un an la altul, Parlamentul European, Consiliul și Comisia convin să monitorizeze îndeaproape previziunile privind plățile și nivelul RAL cu scopul de a reduce riscul împiedicării punerii în aplicare a programelor Uniunii din cauza lipsei creditelor de plată la încheierea CFM.

 

În cursul procedurii bugetare, instituțiile se întrunesc periodic pentru a efectua o evaluare comună privind situația și perspectiva execuției bugetare în anul curent și în anii viitori. Aceste întruniri îmbracă forma unor reuniuni interinstituționale specifice, desfășurate la nivelul adecvat, înaintea cărora Comisia furnizează situația detaliată, defalcată pentru fiecare fond și stat membru în parte, cu privire la execuția plăților, la cererile de rambursare primite și la previziunile revizuite pe termen scurt și lung. În special, pentru a asigura faptul că Uniunea este în măsură să își îndeplinească toate obligațiile financiare care rezultă din angajamentele existente și viitoare în perioada 2021-2027 în conformitate cu articolul 323 din TFUE, Parlamentul European și Consiliul analizează și discută estimările Comisiei referitoare la nivelul necesar al creditelor de plată.

°

° °

51.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

Anexa I - CFM 2021-2027: plafoane și instrumente în afara plafoanelor (prețuri din 2018)

(milioane EUR – prețuri din 2018)

 

Propunerea Comisiei

Poziția Parlamentului

Credite de angajament

Total

2021-2027

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

Total

2021-2027

I. Piața unică, inovare și sectorul digital

166 303

31 035

31 006

31 297

30 725

30 615

30 757

30 574

216 010

II. Coeziune și valori

391 974

60 026

62 887

64 979

65 785

66 686

69 204

67 974

457 540

din care: Coeziune economică, socială și teritorială

330 642

52 143

52 707

53 346

53 988

54 632

55 286

55 994

378 097

III. Resurse naturale și mediu

336 623

57 780

57 781

57 789

57 806

57 826

57 854

57 881

404 718

IV. Migrație și gestionarea frontierelor

30 829

3 227

4 389

4 605

4 844

4 926

5 066

5 138

32 194

V. Securitate și apărare

24 323

3 202

3 275

3 223

3 324

3 561

3 789

4 265

24 639

VI. Vecinătate și întreaga lume

108 929

15 368

15 436

15 616

15 915

16 356

16 966

17 729

113 386

VII. Administrația publică europeană

75 602

10 388

10 518

10 705

10 864

10 910

11 052

11 165

75 602

din care: Cheltuieli administrative ale instituțiilor

58 547

8 128

8 201

8 330

8 432

8 412

8 493

8 551

58 547

TOTAL CREDITE DE ANGAJAMENT

1 134 583

181 025

185 293

188 215

189 262

190 880

194 688

194 727

1 324 089

ca procentaj din VNB

1,11 %

1,29 %

1,31 %

1,31 %

1,30 %

1,30 %

1,31 %

1,29 %

1,30 %

TOTAL CREDITE DE PLATĂ

1 104 805

174 088

176 309

186 391

187 490

188 675

189 961

191 398

1 294 311

ca procentaj din VNB

1,08 %

1,24 %

1,24 %

1,30 %

1,29 %

1,28 %

1,28 %

1,27 %

1,27 %

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ÎN AFARA PLAFOANELOR CFM

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Rezerva pentru ajutoare de urgență

4 200

1 000

1 000

1 000

1 000

1 000

1 000

1 000

7 000

Fondul european de ajustare la globalizare (FEG)

1 400

200

200

200

200

200

200

200

1 400

Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE)

4 200

1 000

1 000

1 000

1 000

1 000

1 000

1 000

7 000

Instrumentul de flexibilitate

7 000

2 000

2 000

2 000

2 000

2 000

2 000

2 000

14 000

Funcția europeană de stabilizare a investițiilor

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

Instrumentul european pentru pace

9 223

753

970

1 177

1 376

1 567

1 707

1 673

9 223

TOTAL ÎN AFARA PLAFOANELOR CFM

26 023

4 953

5 170

5 377

5 576

5 767

5 907

5 873

38 623

TOTAL CFM + ÎN AFARA PLAFOANELOR CFM

1 160 606

185 978

190 463

193 592

194 838

196 647

200 595

200 600

1 362 712

ca procentaj din VNB

1,14 %

1,32 %

1,34 %

1,35 %

1,34 %

1,34 %

1,35 %

1,33 %

1,34 %

Anexa II – CFM 2021-2027: plafoane și instrumente în afara plafoanelor (prețuri curente)

(milioane EUR – prețuri curente)

 

Propunerea Comisiei

Poziția Parlamentului

Credite de angajament

Total

2021-2027

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

Total

2021-2027

I. Piața unică, inovare și sectorul digital

187 370

32 935

33 562

34 555

34 601

35 167

36 037

36 539

243 395

II. Coeziune și valori

442 412

63 700

68 071

71 742

74 084

76 601

81 084

81 235

516 517

din care: Coeziune economică, socială și teritorială

373 000

55 335

57 052

58 899

60 799

62 756

64 776

66 918

426 534

III. Resurse naturale și mediu

378 920

61 316

62 544

63 804

65 099

66 424

67 785

69 174

456 146

IV. Migrație și gestionarea frontierelor

34 902

3 425

4 751

5 084

5 455

5 658

5 936

6 140

36 448

V. Securitate și apărare

27 515

3 397

3 545

3 559

3 743

4 091

4 439

5 098

27 872

VI. Vecinătate și întreaga lume

123 002

16 308

16 709

17 242

17 923

18 788

19 878

21 188

128 036

VII. Administrația publică europeană

85 287

11 024

11 385

11 819

12 235

12 532

12 949

13 343

85 287

din care: Cheltuieli administrative ale instituțiilor

66 028

8 625

8 877

9 197

9 496

9 663

9 951

10 219

66 028

TOTAL CREDITE DE ANGAJAMENT

1 279 408

192 105

200 567

207 804

213 140

219 261

228 107

232 717

1 493 701

ca procentaj din VNB

1,11 %

1,29 %

1,31 %

1,31 %

1,30 %

1,30 %

1,31 %

1,29 %

1,30 %

TOTAL CREDITE DE PLATĂ

1 246 263

184 743

190 843

205 790

211 144

216 728

222 569

228 739

1 460 556

ca procentaj din VNB

1,08 %

1,24 %

1,24 %

1,30 %

1,29 %

1,28 %

1,28 %

1,27 %

1,27 %

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ÎN AFARA PLAFOANELOR CFM

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Rezerva pentru ajutoare de urgență

4 734

1 061

1 082

1 104

1 126

1 149

1 172

1 195

7 889

Fondul european de ajustare la globalizare (FEG)

1 578

212

216

221

225

230

234

239

1 578

Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE)

4 734

1 061

1 082

1 104

1 126

1 149

1 172

1 195

7 889

Instrumentul de flexibilitate

7 889

2 122

2 165

2 208

2 252

2 297

2 343

2 390

15 779

Funcția europeană de stabilizare a investițiilor

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

Instrumentul european pentru pace

10 500

800

1 050

1 300

1 550

1 800

2 000

2 000

10 500

TOTAL ÎN AFARA PLAFOANELOR CFM

29 434

5 256

5 596

5 937

6 279

6 624

6 921

7 019

43 633

TOTAL CFM + ÎN AFARA PLAFOANELOR CFM

1 308 843

197 361

206 163

213 741

219 419

225 885

235 028

239 736

1 537 334

ca procentaj din VNB

1,14 %

1,32 %

1,34 %

1,35 %

1,34 %

1,34 %

1,35 %

1,33 %

1,34 %

Anexa III – CFM 2021-2027: defalcare pe programe (prețuri din 2018)

N.B.: În vederea comparării, tabelul urmează structura programelor individuale ale UE, astfel cum a fost propusă de Comisie, fără a aduce atingere eventualelor modificări care ar putea fi solicitate în cursul procedurii legislative care a condus la adoptarea acestor programe.

(milioane EUR – prețuri din 2018)

 

CFM 2014-2020 (EU27 + FED)

Propunerea Comisiei 2021-2027

Poziția Parlamentului

2021-2027

I. Piața unică, inovare și sectorul digital

116 361

166 303

216 010

1. Cercetarea și inovarea

69 787

91 028

127 537

Orizont Europa

64 674

83 491

120 000

Programul de cercetare și formare al Euratom

2 119

2 129

2 129

Reactorul termonuclear experimental internațional (ITER)

2 992

5 406

5 406

Altele

2

2

2

2. Investiții strategice europene

31 886

44 375

51 798

Fondul InvestEU

3 968

13 065

14 065

Mecanismul pentru interconectarea Europei (contribuția totală H1)

inclusiv:

17 579

21 721

28 083

Mecanismul pentru interconectarea Europei - Transportul

12 393

11 384

17 746

Mecanismul pentru interconectarea Europei - Energia

4 185

7 675

7 675

Mecanismul pentru interconectarea Europei - Sectorul digital

1 001

2 662

2 662

Programul Europa digitală

172

8 192

8 192

Altele

9 097

177

177

Agenții descentralizate

1 069

1 220

1 281

3. Piața unică

5 100

5 672

8 423

Programul privind piața unică (inclusiv COSME)

3 547

3 630

5 823

Programul UE de luptă antifraudă

156

161

322

Cooperarea în domeniul fiscal (FISCALIS)

226

239

300

Cooperarea în domeniul vamal (CUSTOMS)

536

843

843

Turism durabil

 

 

300

Altele

61

87

87

Agenții descentralizate

575

714

748

4. Spațiul

11 502

14 404

15 225

Programul spațial european

11 308

14 196

15 017

Agenții descentralizate

194

208

208

Marjă

-1 913

10 824

13 026

II. Coeziune și valori

387 250

391 974

457 540

5. Dezvoltarea regională și coeziunea

272 647

242 209

272 647

FEDR + Fondul de coeziune

inclusiv:

272 411

241 996

272 411

Fondul european de dezvoltare regională

196 564

200 622

 

Fondul de coeziune

75 848

41 374

 

Din care contribuția la Mecanismul pentru interconectarea Europei - Transportul

11 487

10 000

 

Sprijinirea comunității cipriote turce

236

213

236

6. Uniunea economică și monetară

273

22 281

22 281

Programul de sprijin pentru reforme

185

22 181

22 181

Protecția monedei euro împotriva falsificării

7

7

7

Altele

81

93

93

7. Investiții în oameni, coeziune socială și valori

115 729

123 466

157 612

Fondul social european + (inclusiv 5,9 miliarde EUR pentru o garanție pentru copii)

96 216

89 688

106 781

Din care sănătate, ocuparea forței de muncă și inovarea socială

1 075

1 042

1 095

Erasmus+

13 699

26 368

41 097

Corpul european de solidaritate

373

1 113

1 113

Europa creativă

1 403

1 642

2 806

Justiție

316

271

316

Drepturi și valori, inclusiv cel puțin 500 de milioane EUR pentru o componentă consacrată valorilor Uniunii

594

570

1 627

Altele

1 158

1 185

1 185

Agenții descentralizate

1 971

2 629

2 687

Marjă

-1 399

4 018

4 999

III. Resurse naturale și mediu

399 608

336 623

404 718

8. Agricultura și politica maritimă

390 155

330 724

391 198

FEGA + FEADR

inclusiv:

382 855

324 284

383 255

Fondul european de garantare agricolă (FEGA)

286 143

254 247

 

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)

96 712

70 037

 

Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime

6 243

5 448

6 867

Other

962

878

962

Agenții descentralizate

95

113

113

9. Măsuri privind mediul și clima

3 492

5 085

11 520

Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE)

3 221

4 828

6 442

Fondul pentru o tranziție energetică echitabilă

 

 

4 800

Agenții descentralizate

272

257

278

Marjă

5 960

814

1 999

IV. Migrație și gestionarea frontierelor

10 051

30 829

32 194

10. Migrația

7 180

9 972

10 314

Fondul pentru azil și migrație

6 745

9 205

9 205

Agenții descentralizate*

435

768

1 109

11. Gestionarea frontierelor

5 492

18 824

19 848

Fondul de gestionare integrată a frontierelor

2 773

8 237

8 237

Agenții descentralizate*

2 720

10 587

11 611

Marjă

-2 621

2 033

2 033

V. Securitate și apărare

1 964

24 323

24 639

12. Securitatea

3 455

4 255

4 571

Fondul pentru securitate internă

1 200

2 210

2 210

Dezafectarea instalațiilor nucleare

inclusiv:

1 359

1 045

1 359

Dezafectarea instalațiilor nucleare (Lituania)

459

490

692

Securitatea nucleară și dezafectarea instalațiilor nucleare (inclusiv în cazul Bulgariei și Slovaciei)

900

555

667

Agenții descentralizate

896

1 001

1 002

13. Apărarea

575

17 220

17 220

Fondul european de apărare

575

11 453

11 453

Mobilitatea militară

0

5 767

5 767

14. Răspunsul în caz de criză

1 222

1 242

1 242

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU)

560

1 242

1 242

Altele

662

p.m.

p.m.

Marjă

-3 289

1 606

1 606

VI. Vecinătate și întreaga lume

96 295

108 929

113 386

15. Acțiunea externă

85 313

93 150

96 809

Instrumentul (instrumentele) de susținere a politicilor de vecinătate și de dezvoltare, inclusiv succesorul FED și un plan de investiții pentru Africa

71 767

79 216

82 716

Ajutor umanitar

8 729

9 760

9 760

Politica externă și de securitate comună (PESC)

2 101

2 649

2 649

Țările și teritoriile de peste mări (inclusiv Groenlanda)

594

444

594

Altele

801

949

949

Agenții descentralizate

144

132

141

16. Asistența pentru preaderare

13 010

12 865

13 010

Asistența pentru preaderare

13 010

12 865

13 010

Margin

-2 027

2 913

3 567

VII. Administrația publică europeană

70 791

75 602

75 602

Școli europene și pensii

14 047

17 055

17 055

Cheltuieli administrative ale instituțiilor

56 744

58 547

58 547

 

 

 

 

TOTAL

1 082 320

1 134 583

1 324 089

În % din VNB (UE-27)

1,16 %

1,11 %

1,30 %

* Suma PE alocată agențiilor descentralizate în cadrul clusterelor 10 și 11 include impactul financiar al propunerilor Comisiei din 12 septembrie 2018 privind EASO și poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european.

Anexa IV – CFM 2021-2027: defalcare pe programe (prețuri curente)

(milioane EUR – prețuri curente)

 

CFM 2014-2020 (EU27 + FED)

Propunerea Comisiei 2021-2027

Poziția Parlamentului

2021-2027

I. Piața unică, inovare și sectorul digital

114 538

187 370

243 395

1. Cercetarea și inovarea

68 675

102 573

143 721

Orizont Europa

63 679

94 100

135 248

Programul de cercetare și formare al Euratom

2 085

2 400

2 400

Reactorul termonuclear experimental internațional (ITER)

2 910

6 070

6 070

Altele

1

3

3

2. Investiții strategice europene

31 439

49 973

58 340

Fondul InvestEU

3 909

14 725

15 852

Mecanismul pentru interconectarea Europei (contribuția totală H1)

inclusiv:

17 435

24 480

31 651

Mecanismul pentru interconectarea Europei - Transportul

12 281

12 830

20 001

Mecanismul pentru interconectarea Europei - Energia

4 163

8 650

8 650

Mecanismul pentru interconectarea Europei - Sectorul digital

991

3 000

3 000

Programul Europa digitală

169

9 194

9 194

Other

8 872

200

200

Agenții descentralizate

1 053

1 374

1 444

3. Piața unică

5 017

6 391

9 494

Programul privind piața unică (inclusiv COSME)

3 485

4 089

6 563

Programul UE de luptă antifraudă

153

181

363

Cooperarea în domeniul fiscal (FISCALIS)

222

270

339

Cooperarea în domeniul vamal (CUSTOMS)

526

950

950

Turism durabil

 

 

338

Altele

59

98

98

Agenții descentralizate

572

804

843

4. Spațiul

11 274

16 235

17 160

Programul spațial european

11 084

16 000

16 925

Agenții descentralizate

190

235

235

Marjă

-1 866

12 198

14 680

II. Coeziune și valori

380 738

442 412

516 517

5. Dezvoltarea regională și coeziunea

268 218

273 240

307 578

FEDR + Fondul de coeziune

inclusiv:

267 987

273 000

307 312

Fondul european de dezvoltare regională

193 398

226 308

 

Fondul de coeziune

74 589

46 692

 

Din care contribuția la Mecanismul pentru interconectarea Europei - Transportul

11 306

11 285

 

Sprijinirea comunității cipriote turce

231

240

266

6. Uniunea economică și monetară

275

25 113

25 113

Programul de sprijin pentru reforme

188

25 000

25 000

Protecția monedei euro împotriva falsificării

7

8

8

Altele

79

105

105

7. Investiții în oameni, coeziune socială și valori

113 636

139 530

178 192

Fondul social european + (inclusiv 5,9 miliarde EUR în prețuri din 2018 pentru o garanție pentru copii)

94 382

101 174

120 457

Din care sănătate, ocuparea forței de muncă și inovarea socială

1 055

1 174

1 234

Erasmus+

13 536

30 000

46 758

Corpul european de solidaritate

378

1 260

1 260

Europa creativă

1 381

1 850

3 162

Justiție

 

305

356

Drepturi și valori, inclusiv cel puțin 500 de milioane EUR în prețuri din 2018 pentru o componentă consacrată valorilor Uniunii

 

642

1 834

Altele

1 131

1 334

1 334

Agenții descentralizate

1 936

2 965

3 030

Marjă

-1 391

4 528

5 634

III. Resurse naturale și mediu

391 849

378 920

456 146

8. Agricultura și politica maritimă

382 608

372 264

440 898

FEGA + FEADR

inclusiv:

375 429

365 006

431 946

Fondul european de garantare agricolă (FEGA)

280 351

286 195

 

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)

95 078

78 811

 

Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime

6 139

6 140

7 739

Altele

946

990

1 085

Agenții descentralizate

94

128

128

9. Măsuri privind mediul și clima

3 437

5 739

12 995

Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE)

3 170

5 450

7 272

Fondul pentru o tranziție energetică echitabilă

 

 

5 410

Agenții descentralizate

267

289

313

Marjă

5 804

918

2 254

IV. Migrație și gestionarea frontierelor

9 929

34 902

36 448

10. Migrația

7 085

11 280

11 665

Fondul pentru azil și migrație

6 650

10 415

10 415

Agenții descentralizate*

435

865

1 250

11. Gestionarea frontierelor

5 439

21 331

22 493

Fondul de gestionare integrată a frontierelor

2 734

9 318

9 318

Agenții descentralizate*

2 704

12 013

13 175

Marjă

-2 595

2 291

2 291

V. Securitate și apărare

1 941

27 515

27 872

12. Securitatea

3 394

4 806

5 162

Fondul pentru securitate internă

1 179

2 500

2 500

Dezafectarea instalațiilor nucleare

inclusiv:

1 334

1 178

1 533

Dezafectarea instalațiilor nucleare (Lituania)

451

552

780

Securitatea nucleară și dezafectarea instalațiilor nucleare (inclusiv în cazul Bulgariei și Slovaciei)

883

626

753

Agenții descentralizate

882

1 128

1 129

13. Apărarea

590

19 500

19 500

Fondul european de apărare

590

13 000

13 000

Mobilitatea militară

0

6 500

6 500

14. Răspunsul în caz de criză

1 209

1 400

1 400

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU)

561

1 400

1 400

Altele

648

p.m.

p.m

Marjă

-3 253

1 809

1 809

VI. Vecinătate și întreaga lume

93 381

123 002

128 036

15. Acțiunea externă

82 569

105 219

109 352

Instrumentul (instrumentele) de susținere a politicilor de vecinătate și de dezvoltare, inclusiv succesorul FED și un plan de investiții pentru Africa

70 428

89 500

93 454

Ajutor umanitar

8 561

11 000

11 000

Politica externă și de securitate comună (PESC)

2 066

3 000

3 000

Țările și teritoriile de peste mări (inclusiv Groenlanda)

582

500

669

Altele

790

1 070

1 070

Agenții descentralizate

141

149

159

16. Asistența pentru preaderare

12 799

14 500

14 663

Asistența pentru preaderare

12 799

14 500

14 663

Marjă

-1 987

3 283

4 020

VII. Administrația publică europeană

69 584

85 287

85 287

Școli europene și pensii

13 823

19 259

19 259

Cheltuieli administrative ale instituțiilor

55 761

66 028

66 028

 

 

 

 

TOTAL

1 061 960

1 279 408

1 493 701

În % din VNB (UE-27)

1,16 %

1,11 %

1,30 %

* Suma PE alocată agențiilor descentralizate în cadrul clusterelor 10 și 11 include impactul financiar al propunerilor Comisiei din 12 septembrie 2018 privind EASO și poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european.

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0075 și P8_TA(2018)0076.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0226.

(3)

JO C 215, 19.6.2018, p. 249.

(4)

JO L 282, 19.10.2016, p. 1.

(5)

JO C 242, 10.7.2018, p. 24.


AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe (11.10.2018)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la raportul intermediar privind CFM 2021-2027: poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord

(COM(2018)03222018/0166R(APP))

Raportoare pentru aviz: Marietje Schaake

PA_Consent_Interim

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, să includă în raportul său următoarele sugestii:

1.  subliniază, în lumina provocărilor tot mai mari care afectează stabilitatea globală și regională, necesitatea de a mări considerabil creditele dedicate acțiunii externe a UE în noul cadru financiar multianual (CFM), păstrând în același timp politica externă a UE, bazată pe democrație, statul de drept, respectarea drepturilor omului și a drepturilor fundamentale; remarcă creșterea modestă în termeni reali a finanțării propuse de Comisie și solicită o creștere relativă suplimentară în angajamente pentru acțiunea externă, care trebuie să fie menținută în cadrul negocierilor interinstituționale;

2.  reamintește poziția sa potrivit căreia Instrumentul european de vecinătate, Instrumentul de asistență pentru preaderare și Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului, cu tot cu scopurile și obiectivele lor, ar trebui să rămână instrumente independente, având în vedere natura lor specifică și subliniază că trebuie evitată concurența între diferitele politici; având în vedere natura transversală a multor chestiuni precum drepturile omului, egalitatea de gen, nediscriminarea persoanelor cu dizabilități și schimbările climatice, îndeamnă la strângerea legăturilor între programele tematice și cele geografice; reamintește, de asemenea, solicitarea sa de a menține echilibrul financiar existent în repartizarea fondurilor între vecinătatea sudică și vecinătatea estică a Uniunii;

3.  reamintește că Instrumentul UE care contribuie la stabilitate și pace (IcSP) este singurul instrument al UE pentru prevenirea pe cale civilă a conflictelor, inclusiv prin mediere, dialog și reconciliere; regretă că aspecte importante ale IcSP precum sprijinirea comisiilor de reconciliere, acțiuni privind copiii-soldați, combaterea uzului ilegal de arme de foc și reabilitarea victimelor violenței armate nu apar în actuala propunere a Comisiei de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (NDICI);

4.  salută propunerea de incorporare a Fondului european de dezvoltare (FED) în bugetul UE și cere să i se confere Parlamentului European competențe de supraveghere mai stricte;

5.  cere imperativ să se includă obiective specifice în domeniul dimensiunii de gen prin majorarea bugetului disponibil pentru acest domeniu;

6.  reiterează faptul că reforma arhitecturii actuale a instrumentelor de finanțare externă ar trebui să cimenteze responsabilitatea, transparența, controlul democratic și cel parlamentar, eficiența și coerența, ținând cont, totodată, de prioritățile strategice ale Uniunii; subliniază că aceste obiective nu pot fi realizate fără o structură de guvernanță solidă care să permită un control politic, să se bazeze pe o strategie, să fie incluzivă și responsabilă și să cuprindă obiective și criterii de referință clare, precum și mecanisme de monitorizare și evaluare, inclusiv o abordare a bugetului axată mai pregnant pe performanțe; subliniază, de asemenea, necesitatea de a asigura implicarea societății civile în elaborarea și realizarea practică a acțiunii externe a UE; regretă că propunerile Comisiei privind NDICI și IPA III nu conțin practic nicio astfel de dispoziție referitoare la aspectele de guvernanță și că nu se are în vedere un mecanism specific pentru implicarea Parlamentului European în alegerile strategice în materie de priorități și fonduri; constată, prin urmare, că propunerile nu sunt acceptabile în forma lor actuală;

7.  recunoaște că este nevoie de mai multă flexibilitate; insistă totuși că fondurile din cadrul rezervei propuse pentru „provocările și prioritățile emergente” nu pot fi utilizate pentru a îndeplini alte obiective, cum ar fi gestionarea migrației și securitatea, iar creșterea flexibilității nu ar trebui să se facă în detrimentul obiectivelor de politică pe termen lung și să aibă ca rezultat reducerea posibilităților Parlamentului European de a-și exercita drepturile de coordonare politică și control politic; consideră că trebuie să se prevadă criterii clare pentru modul de alocare a fondurilor din rezervă și să se prevadă un mecanism de monitorizare corespunzător;

8.  critică aspru faptul că alocările în funcție de performanțe de la articolul 17 includ „cooperarea în domeniul migrației” printre criteriile în funcție de care se stabilesc alocările financiare suplimentare; subliniază că obiectivul inițial al principiului „mai mult pentru mai mult” era de a stabili parteneriate mai solide cu acei vecini care realizează mai multe progrese în direcția reformelor democratice și că „cooperarea în domeniul migrației” periclitează grav această abordare și respectarea de către UE a principiilor prevăzute de articolul 21 al TUE;

9.  subliniază că este nevoie de mai multe dezbateri democratice referitoare la asistența externă a UE, inclusiv prin implicarea mai susținută a Parlamentului European în coordonarea politică strategică a instrumentelor de acțiune externă ale UE;

10.  consideră că fondurile aferente clusterului Apărare ar trebui direcționate exclusiv în scopuri de apărare, de exemplu, pentru aspectele legate de apărare ale acțiunilor finanțate prin Mecanismul pentru interconectarea Europei, Fondul european de apărare și programul Orizont Europa, inclusiv infrastructurile și bunurile cu dublă utilizare, acestea fiind factori determinanți esențiali pentru o apărare mai eficientă și sinergii mai strânse între domeniile civile și militare;

11.  invită Comisia Europeană să integreze efectiv dimensiunea de gen în buget în conformitate cu articolul 8 din TFUE;

PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ

Titlu

Raportul intermediar privind cadrul financiar multianual 2021-2027- Poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord

Referințe

2018/0166R(APP)

Comisie competentă

 

BUDG

 

 

 

 

Aviz emis de către

       Data anunțului în plen

AFET

13.9.2018

Raportor/Raportoare pentru aviz:

       Data numirii

Marietje Schaake

10.7.2018

Data adoptării

9.10.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

35

4

11

Membri titulari prezenți la votul final

Michèle Alliot-Marie, Francisco Assis, Petras Auštrevičius, Goffredo Maria Bettini, Victor Boştinaru, Klaus Buchner, Fabio Massimo Castaldo, Lorenzo Cesa, Javier Couso Permuy, Andi Cristea, Georgios Epitideios, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Manolis Kefalogiannis, Tunne Kelam, Wajid Khan, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Arne Lietz, Barbara Lochbihler, Sabine Lösing, Ramona Nicole Mănescu, David McAllister, Clare Moody, Javier Nart, Pier Antonio Panzeri, Ioan Mircea Paşcu, Tonino Picula, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Michel Reimon, Sofia Sakorafa, Jean-Luc Schaffhauser, Jordi Solé, Dobromir Sośnierz, Dubravka Šuica, Charles Tannock, László Tőkés, Ivo Vajgl, Anders Primdahl Vistisen

Membri supleanți prezenți la votul final

Ana Gomes, Andrzej Grzyb, Norica Nicolai, Gilles Pargneaux, Helmut Scholz, Igor Šoltes, Bodil Valero, Marie-Christine Vergiat, Željana Zovko

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Ivan Štefanec

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

35

+

ALDE

Petras Auštrevičius, Javier Nart, Norica Nicolai, Jozo Radoš, Ivo Vajgl

ECR

Charles Tannock

EFDD

Fabio Massimo Castaldo

PPE

Michèle Alliot-Marie, Lorenzo Cesa, Andrzej Grzyb, Manolis Kefalogiannis, Tunne Kelam, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, David McAllister, Ramona Nicole Mănescu, Cristian Dan Preda, Ivan Štefanec, Dubravka Šuica, László Tőkés, Željana Zovko

S&D

Francisco Assis, Goffredo Maria Bettini, Victor Boştinaru, Andi Cristea, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Ana Gomes, Wajid Khan, Arne Lietz, Clare Moody, Pier Antonio Panzeri, Gilles Pargneaux, Ioan Mircea Paşcu, Tonino Picula

4

-

ECR

Anders Primdahl Vistisen

ENF

Jean-Luc Schaffhauser

NI

Georgios Epitideios, Dobromir Sośnierz

11

0

GUE/NGL

Javier Couso Permuy, Sabine Lösing, Sofia Sakorafa, Helmut Scholz, Marie-Christine Vergiat

VERTS/ALE

Klaus Buchner, Barbara Lochbihler, Michel Reimon, Jordi Solé, Igor Šoltes, Bodil Valero

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (17.10.2018)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la Raportul intermediar privind CFM 2021-2027: poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord

(2018/0166R(APP))

Raportoare pentru aviz: Željana Zovko

PA_Consent_Interim

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în raportul ce urmează a fi adoptat:

1.  reamintește articolul 208 din TFUE în temeiul căruia politica Uniunii în domeniul cooperării pentru dezvoltare se desfășoară în cadrul principiilor și al obiectivelor acțiunii externe a Uniunii, care are drept obiectiv principal reducerea și, pe termen lung, eradicarea sărăciei; subliniază că politica de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii și cea a statelor membre se completează și se consolidează reciproc; reamintește că articolul 21 alineatul (2) din TUE prevede că politica de cooperare pentru dezvoltare contribuie la realizarea obiectivelor acțiunii externe a UE; solicită respectarea pe deplin a TFUE și a angajamentelor juridice asumate în temeiul TUE și crearea unui instrument extern orientat spre dezvoltare în următorul CFM 2021-2027;

2.  reamintește necesitatea de a crește nivelul actual al asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) din partea UE din viitoarea componentă externă a CFM și salută creșterea modestă (în prețurile din 2018) propusă de Comisie;

3.  ia act de faptul că propunerea de Instrument de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (NDICI) reflectă o nouă abordare a politicii externe și a politicii de dezvoltare, care nu este în conformitate cu articolul 208 din TFUE; subliniază că eradicarea sărăciei, dezvoltarea umană și economică durabilă, combaterea inegalităților, nedreptății și excluderii, buna guvernanță și pacea și securitatea trebuie să fie obiectivele principale ale instrumentelor financiare externe ale UE în următorul CFM, precum și angajamentele privind obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) în temeiul articolului 208 alineatul (2) din TFUE;

4.  reamintește că angajamentul UE față de punerea în aplicare a ODD, a Agendei de acțiune de la Addis Abeba privind finanțarea pentru dezvoltare și a Acordului de la Paris privind schimbările climatice trebuie să ghideze politica sa de dezvoltare; consideră că sprijinul acordat de UE acestei puneri în aplicare în țările în curs de dezvoltare trebuie să păstreze abordarea bazată pe drepturi și să se concentreze pe obiective pe termen lung, cum ar fi eradicarea sărăciei, combaterea inegalităților, nedreptății și excluderii, promovarea guvernanței democratice, a drepturilor omului și a egalității de gen, inclusiv prin promovarea spațiului societății civile și consolidarea dezvoltării durabile și favorabile incluziunii, în special în țările cel mai puțin dezvoltate;

5.  subliniază că următorul CFM trebuie să garanteze faptul că instrumentele de politică externă sunt bazate pe politici, facilitând în modul cel mai eficient posibil atingerea obiectivelor politicilor relevante, astfel cum se prevede în tratate; reamintește că interesele proprii ale UE nu ar trebui să ghideze politica sa în materie de vecinătate, dezvoltare, ajutor umanitar și cooperare internațională; pune în evidență opoziția sa față de instrumentalizarea ajutorului;

6.  remarcă faptul că noile nevoi de finanțare care rezultă din deteriorarea condițiilor de securitate din vecinătatea Uniunii Europene și din creșterea fluxurilor migratorii spre Uniune necesită majorarea finanțării în următorul CFM; constată că noile provocări trebuie abordate împreună cu ODD; consideră că crearea NDICI riscă să exacerbeze problemele evidențiate în evaluarea la jumătatea perioadei a instrumentelor financiare externe, și anume că cererile din ce în ce mai mari din alte domenii de politică au îndepărtat politicile de dezvoltare ale UE de obiectivul reducerii sărăciei; evidențiază că includerea în buget a FED, deși extrem de recomandată, nu poate fi interpretată ca o creștere a finanțării pentru dezvoltare;

7.  reamintește că ajutoarele alocate țărilor în cadrul programelor de cooperare internațională ale UE ar trebui să completeze politica externă, garantând în același timp că finanțarea pentru dezvoltare este utilizată exclusiv pentru realizarea obiectivelor și scopurilor legate de dezvoltare și nu pentru a acoperi cheltuieli legate de îndeplinirea diferitelor obiective, cum ar fi politicile de controale la frontieră sau de combatere a migrației;

8.  constată că instrumentul de cooperare ar trebui să fie creat astfel încât să ofere suficientă flexibilitate pentru a adapta programele la nevoile specifice ale țărilor terțe; reiterează faptul că o parte substanțială din ajutorul UE ar trebui alocată țărilor cel mai puțin dezvoltate, ca obiectiv prioritar al AOD; subliniază că asigurarea eficienței, a eficacității, a vizibilității și a coerenței politicilor pentru dezvoltare pe parcursul punerii în aplicare, garantarea participării organizațiilor societății civile și punerea în aplicare a unei abordări bazate pe drepturi în ceea ce privește cooperarea pentru dezvoltare, precum și introducerea unei analize comparative a 20 % din fondurile pentru serviciile sociale de bază sunt principalele aspecte ale politicii pentru dezvoltare care trebuie păstrate și îmbunătățite în următorul ciclu al CFM;

9.  subliniază că egalitatea de gen și drepturile și emanciparea femeilor și fetelor trebuie să reprezinte un obiectiv important în cadrul tuturor programelor, geografice și tematice; consideră că bugetul UE ar trebui să țină cont de dimensiunile legate de egalitatea de gen și de conflicte;

10.  remarcă faptul că NDICI propus conține mai multe mecanisme de flexibilitate, cum ar fi rezervele și cadrele de reacție rapidă; subliniază că ar trebui să se țină seama în mod corespunzător de efectele unei flexibilități sporite asupra caracterului previzibil al AOD; solicită un control parlamentar mai aprofundat și o elaborare mai clară a guvernanței și a structurilor sale; remarcă cu îngrijorare lipsa unei referințe explicite, în cadrul obiectivelor, la eradicarea sărăciei, dezvoltarea durabilă, ODD și combaterea inegalității; subliniază că aceste priorități trebuie să se reflecte în mod explicit în obiectivele instrumentului propus pentru a oferi rezultate în ceea ce privește Consensul pentru dezvoltare;

11.  atrage atenția asupra angajamentelor internaționale neîndeplinite ale UE de majorare a AOD la 0,7 % din venitul național brut (VNB) până în 2030, inclusiv 20 % pentru dezvoltarea umană și incluziunea socială și 0,2 % din VNB pentru țările cel mai puțin dezvoltate, și de furnizare a unei finanțări noi și suplimentare pentru acțiunile din domeniul climei în țările în curs de dezvoltare; afirmă că aceste angajamente trebuie să fie luate în considerare în mod corespunzător în CFM 2021-2027;

12.  salută și solicită să se mențină eligibilitatea propusă de 92 % pentru AOD pentru acest instrument; solicită să se rezerve cel puțin 20 % în favoarea AOD, în toate programele, geografice și tematice, anual și pe întreaga durată a NDICI pentru incluziune socială și dezvoltare umană, pentru a sprijini și a consolida furnizarea de servicii sociale de bază, cum ar fi sănătatea (inclusiv alimentația), educația și protecția socială, în special pentru persoanele cele mai marginalizate, inclusiv femeile și copiii; solicită să se dedice cel puțin 85 % din AOD acțiunilor care au ca obiectiv principal sau semnificativ egalitatea de gen și drepturile și emanciparea femeilor și fetelor, în toate programele, geografice și tematice, anual și pe întreaga durată a acțiunilor sale; afirmă, de asemenea, că 20 % din aceste acțiuni ar trebui să vizeze în principal egalitatea de gen și drepturile și emanciparea femeilor și fetelor; solicită să se contribuie cu 50 % din instrumentul global la obiectivele și acțiunile în materie de climă și mediu;

13.  consideră că bugetul UE ar trebui să țină cont de aspectele de gen și de conflicte și solicită Comisiei să pună în aplicare integrarea dimensiunii de gen în buget;

14.  subliniază că ajutorul acordat unei țări nu ar trebui să depindă de acordurile cu UE privind migrația și că fondurile nu ar trebui să fie redirecționate de la țările și regiunile sărace către țările de origine ale migranților sau către cele de tranzit spre Europa pentru simplul fapt că acestea sunt situate pe ruta de migrație;

15.  își reiterează sprijinul pentru integrarea Fondului european de dezvoltare (FED) în bugetul Uniunii, prevăzând de asemenea adiționalitatea totală a fondurilor astfel transferate;

16.  salută instituirea unui instrument dedicat cooperării cu țările și teritoriile de peste mări care are ca obiectiv dezvoltarea lor durabilă și promovarea valorilor și standardelor Uniunii în lume; insistă însă asupra necesității de a dota acest instrument cu resurse financiare adecvate, cu o repartizare mai bine adaptată nevoilor și mai echilibrată între diversele țări și teritorii de peste mări;

17.  recunoaște eforturile semnificative depuse de Comisie pentru a spori alocarea către linia bugetară pentru ajutor umanitar în următorul CFM; constată, totuși, că această creștere nu corespunde încă nivelului nevoilor, care au crescut de mai mult de două ori din 2011;

18.  subliniază că este esențial ca următorul CFM, în ansamblul său, să respecte principiul coerenței politicii pentru dezvoltare, astfel cum se prevede la articolul 208 din TFUE, și să contribuie la îndeplinirea ODD;

19.  reamintește faptul că egalitatea de gen este consacrată în tratatele UE și ar trebui încorporată în toate activitățile UE pentru a asigura egalitatea în practică; subliniază faptul că integrarea dimensiunii de gen în buget trebuie să devină parte integrantă a CFM, prin introducerea unui angajament clar în Regulamentul privind CFM;

20.  salută extinderea domeniului de aplicare și majorarea alocării rezervei pentru ajutoare de urgență pentru a răspunde, de asemenea, la crizele interne; reamintește că trebuie să se garanteze că se acordă prioritate crizelor umanitare bruște din exteriorul UE;

21.  subliniază că este necesar să se profite de ocazie pentru ca următorul CFM să sprijine financiar operațiunile din cadrul conceptului de creare a legăturii dintre ajutorul de urgență, reabilitare și dezvoltare; subliniază că punerea în aplicare a legăturii dintre domeniul umanitar și cel al dezvoltării necesită asigurarea complementarității activităților de dezvoltare și umanitare, precum și evoluția de la o cultură în care UE are rolul de donator la o mai mare flexibilitate operațională și la asumarea mai multor riscuri, pentru a susține LARD, reziliența persoanelor și a comunităților, redresarea rapidă și reconstrucția lor; solicită o planificare și o finanțare plurianuale pentru activitățile umanitare ale UE, precum și introducerea sistematică a unor elemente care pot influența evoluția crizelor în cadrul activităților de dezvoltare ale UE, astfel încât partenerii UE să poată contribui în mod eficace la punerea în aplicare a legăturii menționate anterior;

22.  subliniază că CFM 2021-2027 trebuie să mențină și să îmbunătățească supravegherea și controlul de către Parlament a utilizării fondurilor, printr-un mecanism și un proces decizional clare pentru plata fondurilor nealocate, garantând influența Parlamentului în etapa de programare și de punere în aplicare a instrumentelor financiare ale politicii externe; reiterează faptul că orice propunere de sporire a flexibilității trebuie să fie echilibrată printr-o îmbunătățire a transparenței și a responsabilității.

PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ

Titlu

Raportul intermediar privind cadrul financiar multianual 2021-2027- Poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord

Referințe

2018/0166R(APP)

Comisie competentă

 

BUDG

 

 

 

 

Aviz emis de către

Data anunțului în plen

DEVE

13.9.2018

Raportor/Raportoare pentru aviz:

Data numirii

Željana Zovko

11.7.2018

Raportor/Raportoare pentru aviz substituit(ă)

Frank Engel

Examinare în comisie

30.8.2018

 

 

 

Data adoptării

9.10.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

21

1

3

Membri titulari prezenți la votul final

Beatriz Becerra Basterrechea, Ignazio Corrao, Nirj Deva, Mireille D’Ornano, Enrique Guerrero Salom, Maria Heubuch, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Stelios Kouloglou, Linda McAvan, Norbert Neuser, Vincent Peillon, Lola Sánchez Caldentey, Eleni Theocharous, Mirja Vehkaperä, Bogdan Brunon Wenta, Anna Záborská, Joachim Zeller, Željana Zovko

Membri supleanți prezenți la votul final

Thierry Cornillet, Ádám Kósa, Cécile Kashetu Kyenge, Florent Marcellesi, Paul Rübig, Kathleen Van Brempt

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Kati Piri

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

21

+

ALDE

Beatriz Becerra Basterrechea, Thierry Cornillet, Mirja Vehkaperä

ECR

Nirj Deva, Eleni Theocharous

EFDD

Ignazio Corrao

GUE/NGL

Stelios Kouloglou, Lola Sánchez Caldentey

PPE

Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Ádám Kósa, Bogdan Brunon Wenta, Anna Záborská, Joachim Zeller, Željana Zovko

S&D

Enrique Guerrero Salom, Cécile Kashetu Kyenge, Linda McAvan, Norbert Neuser, Vincent Peillon, Kati Piri, Kathleen Van Brempt

1

-

EFDD

Mireille D’Ornano

3

0

PPE

Paul Rübig

VERTS/ALE

Maria Heubuch, Florent Marcellesi

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional (15.10.2018)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la raportul intermediar privind CFM 2021-2027: poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord

(COM(2018)03222018/0166R(APP))

Raportor pentru aviz: Helmut Scholz

PA_Consent_Interim

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în raportul ce urmează a fi adoptat:

Recomandări

1.  cu condiția stabilirii de către colegiuitori a unui instrument de acțiune externă nou și cuprinzător, titlul acestuia ar trebui să includă în mod explicit mențiunea „Comerț” și, de exemplu, „Instrumentul de vecinătate, dezvoltare, comerț și cooperare internațională”;

2.  salută creditele majorate pentru acțiunile din cadrul rubricii șase, „Vecinătatea și lumea întreagă”, din propunerea Comisiei pentru cadrul financiar multianual 2021-2027 (CFM) și solicită majorarea proporțională (cu 30 %) a resurselor dedicate comerțului internațional din această secțiune, și solicită ca aceste credite să fie rezervate în mod specific pentru comerț;

3.  subliniază că scopul CFM este de a contribui la punerea în aplicare a politicilor; salută, în acest context, faptul că strategia ambițioasă „Comerț pentru toți” a prezentat o politică comercială bazată pe valoare, și anume pe principiile comerțului echitabil și etic, și solicită ca CFM 2021-2027 să asigure finanțare suficientă și ca dimensiunea politică și administrativă să aloce resursele pentru dezvoltarea în continuare a politicii comerciale a Uniunii în sprijinul obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (ODD), prin strategii coerente; este preocupat de faptul că din propunerile privind CFM lipsește un angajament clar și vizibil în această direcție; subliniază că trebuie să se țină seama în mod corespunzător de obiectivele de dezvoltare durabilă pentru a asigura o creștere economică durabilă și stabilitate, ocuparea forței de muncă și dezvoltarea durabilă a Uniunii Europene și a țărilor terțe, în special în țările în curs de dezvoltare; reamintește că punerea în aplicare a ODD se referă la politicile interne și externe ale UE; solicită, prin urmare, ca ODD să fie integrate în toate politicile și inițiativele Uniunii din următorul CFM, inclusiv în politica comercială; subliniază că contribuția la punerea în aplicare a Agendei 2030 trebuie să servească de referință pentru evaluarea succesului politicilor; întrucât trebuie acordată o atenție specială furnizării de suficiente alimente de bună calitate, de apă curată și construirii de stații suplimentare de epurare, pentru a obține rezultate în ceea ce privește ODD 2 și 6; atrage atenția, de asemenea, asupra amplorii și implicațiilor sărăciei energetice în țările în curs de dezvoltare și solicită acțiuni suplimentare pentru reducerea sărăciei energetice în concordanță cu ODD 7, în special în zonele rurale îndepărtate și în regiunile neconectate la rețeaua de energie electrică; subliniază că ar trebui majorată finanțarea inițiativelor de asistență pentru comerț;

4.  subliniază necesitatea de a menține în arhitectura viitoare a instrumentelor financiare externe flexibilitatea instrumentelor existente, cum ar fi Instrumentul de parteneriat, finanțarea sarcinilor legate de comerț, cum ar fi grupurile consultative interne, și solicită o creștere a sumelor disponibile pentru astfel de măsuri complementare; observă că diplomația publică este unul dintre obiectivele instrumentelor externe ale Uniunii, pentru a edifica, în țările terțe, încrederea în politicile Uniunii și înțelegerea acestora; subliniază că angajamentul societății civile este extrem de important și recunoaște importanța grupurilor consultative interne ca fiind instrumente puternice pentru punerea corectă în aplicare a acordurilor de parteneriat comercial; cu toate acestea, constată cu îngrijorare faptul că acestea sunt subfinanțate și suferă din cauza lipsei de capacități, în special în țările terțe, și solicită, prin urmare, fonduri mai mari pentru a sprijini participarea organizațiilor societății civile din țările partenere în grupurile consultative interne;

5.  își reiterează solicitarea de a se acorda resurse suficiente pentru efectuarea de evaluări ex ante, intermediare și ex post ale acordurilor comerciale și pentru revizuirea metodologiei utilizate, inclusiv în ceea ce privește efectele cumulative, impactul asupra realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă, precum și în ceea ce privește punerea în aplicare a Acordului de la Paris; consideră că Uniunea Europeană ar trebui să ia mai serios în calcul impactul social, de sănătate și de mediu al relațiilor și acordurilor sale comerciale atunci când evaluează scenariile actuale și viitoare și subliniază, de asemenea, necesitatea de a obține date defalcate în funcție de gen; solicită Comisiei să coopereze strâns cu departamentele științifice ale UNCTAD și ale OCDE;

6.  constată că încheierea fiecărui nou acord comercial poate însemna pierderi considerabile de venituri pentru bugetul din resurse proprii al Uniunii; solicită Comisiei să evalueze cu exactitate aceste pierderi și să pună la dispoziția Parlamentului cifrele respective pentru fiecare acord încheiat; constată că statele membre rețin 20 % din taxele vamale la importurile din afara UE (costuri de colectare); sprijină propunerea de a reduce aceste costuri la 10 % pe durata CFM 2021-2027, în beneficiul bugetului din resurse proprii al Uniunii; invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile împotriva fraudelor vamale;

7.  atrage atenția asupra faptului că uniunea vamală a UE este una dintre principalele surse ale capacității financiare a Uniunii Europene; prin urmare, solicită o punere în aplicare mai strictă și mai omogenă a Codului vamal al UE; își reiterează preocupările, în urma unui raport(1) al OLAF din 2017, care sugerează că importatori din Regatul Unit au evazionat sume importante de taxe vamale cu ajutorul unor facturi fictive și false și al unor declarații incorecte de stabilire a valorii importurilor în vamă; ia act de faptul că alte inspecții ale Comisiei au dezvăluit o creștere semnificativă a amplorii acestui sistem de fraudă prin subevaluare care opera prin intermediul unor importante noduri de intrare din Regatul Unit; reamintește că, în ciuda faptului că a fost informat cu privire la riscurile de fraudă la importul de articole textile și de încălțăminte provenind din Republica Populară Chineză începând din 2007 și în ciuda faptului că a fost invitat să ia măsuri adecvate de control al riscurilor, Regatul Unit nu a luat măsuri pentru a preveni frauda; ia act cu îngrijorare de concluziile OLAF, conform cărora „neglijența repetată a autorităților vamale britanice” a prejudiciat Uniunea Europeană de venituri de 1,987 miliarde EUR în taxe vamale pierdute și solicită Regatului Unit să plătească amenda de 2,7 miliarde EUR impusă de Comisia Europeană;

8.  reafirmă că politica comercială și politicile de dezvoltare sunt elemente complementare ale politicilor externe ale Uniunii și fac parte integrantă din Consensul european privind dezvoltarea și că principiile eficacității ajutorului trebuie să se aplice și ajutorului pentru comerț; reamintește angajamentul neîndeplinit asumat de UE și de cele mai multe dintre statele sale membre de a majora asistența lor oficială pentru dezvoltare (AOD) la 0,7 % din venitul național brut (VNB) până în 2030, inclusiv de a aloca pentru măsuri de incluziune socială și dezvoltare umană 20 % din AOD acordată de UE, respectiv de a aloca 0,2 % din VNB al UE pentru AOD acordată țărilor celor mai puțin dezvoltate;

9.  subliniază că următorul CFM trebuie să prevadă asistență macrofinanciară (AMF) în condiții stricte de progres economic și social;

10.  subliniază că rolul vital al IMM-urilor pentru economia Uniunii ar trebui să se reflecte într-o strategie cuprinzătoare și consecventă care să le asigure IMM-urilor europene un mediu propice afacerilor și să încurajeze oportunitățile acestora de a realiza schimburi comerciale și investiții internaționale; repetă apelul adresat Comisiei de a evalua și îmbunătăți eficacitatea și eficiența diferitelor inițiative care sprijină internaționalizarea IMM-urilor, inclusiv în cadrul instrumentului de parteneriat, atât inițiativele private, cât și cele ale statelor membre, precum și alte instrumente de finanțare ale Uniunii care sprijină IMM-urile, cum ar fi, de exemplu, COSME, pentru a asigura complementaritatea și valoarea adăugată europeană; solicită Comisiei să finanțeze în continuare programele de internaționalizare a IMM-urilor și să depună eforturi pentru a pune la dispoziție un calculator privind regulile de origine adaptat IMM-urilor, care să le permită acestora în mod explicit să folosească preferințele disponibile în cadrul acordurilor existente în vederea creșterii ratei de utilizare a preferințelor; observă că ar trebui să se îmbunătățească accesul IMM-urilor la instrumentele de finanțare externă, prin prevederea unor norme mai puțin complexe și mai accesibile, ceea ce poate înlesni utilizarea mai flexibilă a fondurilor, ajutând, în același timp, IMM-urile să dobândească experiență internațională; subliniază că este nevoie să se îmbunătățească informarea și sensibilizarea IMM-urilor cu privire la instrumentele existente, în special la nivel național;

11.  recomandă crearea unor mecanisme de monitorizare și evaluare solide și coerente, inclusiv a celor necesare pentru îndeplinirea obligațiilor din cadrul capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă, în cadrul viitoarei arhitecturi a instrumentelor financiare, pentru a asigura o mai bună responsabilizare, transparență, control democratic efectuat de Parlament și o mai bună direcționare a cheltuielilor; solicită resurse bugetare mai mari și suficiente în cadrul viitoarei arhitecturi a instrumentelor financiare și suficient personal alocat Direcției Generale Comerț a Comisiei pentru a-i permite să își îndeplinească numărul tot mai mare de sarcini, solicită monitorizarea punerii în aplicare a acordurilor comerciale și implementarea instrumentelor de protecție comercială, în special pentru a apăra și promova multilateralismul în procesul de elaborare a normelor și reglementărilor comerciale mondiale, solicită reformarea OMC și o mai bună integrare a politicii comerciale și reglementării în domeniu în cadrul sistemului Organizației Națiunilor Unite; solicită mai mult sprijin din partea Uniunii pentru dimensiunea parlamentară a OMC, în special creșterea resurselor financiare și umane acordate secretariatului; subliniază importanța furnizării de resurse financiare adecvate pentru a permite monitorizarea periodică și eficientă a obligațiilor care decurg din capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă de către organizații internaționale, cum ar fi misiunile Organizației Internaționale a Muncii, precum și activitățile de supraveghere și vizitele de informare desfășurate de alte organizații ale ONU;

12.  invită Comisia să aloce fonduri suficiente, prin intermediul instrumentelor de finanțare externă, cooperării și asistenței tehnice cu țările terțe, în special cu țările în curs de dezvoltare, măsurilor necesare de însoțire a legislației referitoare la comerț, cum ar fi Regulamentul de stabilire a unor obligații de diligență necesară în cadrul lanțului de aprovizionare care le revin importatorilor europeni de staniu, tantal și tungsten, de minereuri ale acestora și de aur provenind din zone de conflict și din zone cu risc ridicat, procesului Kimberley, precum și inițiativei emblematice a Comisiei privind sectorul confecțiilor, unor inițiative similare și Pactului global al ONU;

13.  consideră că Fondul european de garantare pentru acțiuni externe este un mecanism eficient și eficace de constituire de provizioane pentru riscurile legate de operațiunile de creditare ale Uniunii în țări terțe; solicită să se pună la dispoziție mai multe credite pentru sprijinirea IMM-urilor și să se dezvolte infrastructura socială și economică în regiunile cele mai afectate de criza migrației și a refugiaților;

14.  subliniază că sprijinirea facilitării comerțului în țările partenere trebuie să rămână o sarcină importantă în CFM, recomandând totodată să se pună un accent mai puternic pe reducerea timpului de introducere pe piață pe piețele locale și regionale, să se sprijine în mai mare măsură spațiile de depozitare a produselor piscicole și agricole și să se mărească stimulentele pentru comerțul echitabil și etic cu Uniunea.

PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ

Titlu

Raportul intermediar privind cadrul financiar multianual 2021-2027- Poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord

Referințe

2018/0166R(APP)

Comisie competentă

 

BUDG

 

 

 

 

Aviz emis de către

       Data anunțului în plen

INTA

13.9.2018

Raportor/Raportoare pentru aviz:

       Data numirii

Helmut Scholz

23.8.2018

Examinare în comisie

30.8.2018

 

 

 

Data adoptării

11.10.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

28

8

1

Membri titulari prezenți la votul final

Laima Liucija Andrikienė, Maria Arena, Tiziana Beghin, Daniel Caspary, Salvatore Cicu, Christofer Fjellner, Eleonora Forenza, Karoline Graswander-Hainz, Christophe Hansen, Heidi Hautala, Yannick Jadot, France Jamet, Elsi Katainen, Jude Kirton-Darling, Danilo Oscar Lancini, Bernd Lange, David Martin, Anne-Marie Mineur, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Tokia Saïfi, Helmut Scholz, Joachim Schuster, Adam Szejnfeld, William (The Earl of) Dartmouth, Jan Zahradil

Membri supleanți prezenți la votul final

Goffredo Maria Bettini, Sander Loones, Fernando Ruas, Paul Rübig, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Beatriz Becerra Basterrechea, Czesław Hoc, Stanisław Ożóg, Jozo Radoš, Anders Sellström

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

28

+

ALDE

Beatriz Becerra Basterrechea, Elsi Katainen, Jozo Radoš

GUE/NGL

Eleonora Forenza, Helmut Scholz

PPE

Laima Liucija Andrikienė, Daniel Caspary, Salvatore Cicu, Christofer Fjellner, Christophe Hansen, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Fernando Ruas, Paul Rübig, Tokia Saïfi, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Anders Sellström, Adam Szejnfeld

S&D

Maria Arena, Goffredo Maria Bettini, Karoline Graswander-Hainz, Jude Kirton-Darling, Bernd Lange, David Martin, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Joachim Schuster

VERTS/ALE

Heidi Hautala, Yannick Jadot

8

-

ECR

Czesław Hoc, Sander Loones, Stanisław Ożóg, Jan Zahradil

EFDD

Tiziana Beghin, William (The Earl of) Dartmouth

ENF

France Jamet, Danilo Oscar Lancini

1

0

GUE/NGL

Anne-Marie Mineur

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

Oficiul European de Luptă Antifraudă, „Raportul OLAF din 2016 — Al șaptesprezecelea raport al Oficiului European de Luptă Antifraudă, 1 ianuarie – 31 decembrie 2016”, 2017.


AVIZ al Comisiei pentru control bugetar (11.10.2018)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la raportul intermediar privind CFM 2021-2027 - Poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord

(COM(2018)03222018/0166R(APP))

Coraportori pentru aviz: Inés Ayala Sender, Gerben-Jan Gerbrandy

PA_Consent_Interim

SUGESTII

Comisia pentru control bugetar solicită Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în raportul său intermediar referitor la regulamentul Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 și la decizia Consiliului privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene ce urmează a fi adoptat:

Propunerea privind CFM

1.  reamintește principiile ce reglementează funcționarea bugetului european - al unității, al exactității bugetare, al anualității, al echilibrului, al universalității, al specificității, al performanței, al bunei gestiuni financiare și al transparenței, care trebuie să fie respectate la stabilirea cadrului financiar multianual (CFM);

2.  subliniază că CFM 2021-2027 ar trebui să faciliteze un buget cu o reală valoare adăugată europeană, care să dispună de finanțare suficientă pentru a-și realiza ambițiile și cu un accent mai mare pe stabilitate și simplitate, performanță și rezultate, care să conducă la o mai bună gestionare și un mai bun randament al cheltuielilor, costuri de exploatare scăzute, alocare eficientă a resurselor și o mai mare responsabilitate și transparență în ceea ce privește fondurile Uniunii și să fie ușor de înțeles de cetățenii europeni;

Cifre(1)

3.  observă că, potrivit Curții de Conturi Europene (CCE), propunerea Comisiei privind CFM 2021-2027 reprezintă o creștere cu 18 % în prețuri actuale față de CFM 2014-2020: de la 1 087 miliarde EUR la 1 279 miliarde EUR; subliniază totuși că, ținând cont de inflație, de sumele care vor fi atribuite beneficiarilor din Regatul Unit pe durata CFM 2014-2020 și de includerea Fondului european de dezvoltare (FED) în buget, creșterea reală este de 5 %; evidențiază că, ca proporție din venitul național brut (VNB), Comisia estimează că, aplicând aceeași bază comparabilă, există de fapt o scădere de la 1,16 % la 1,08 % și de 11 % dacă se integrează FED;

4.  ia act de faptul că propunerea Comisiei este de a reduce cu 16 % finanțarea pentru rubrica din CFM „Resurse naturale și mediu”, ceea ce înseamnă, în special:

–  o reducere cu 15 % a PAC în ansamblul său (o reducere cu 11 % a plăților directe și o reducere cu 27 % a programelor de dezvoltare rurală);

–  conform cifrelor prezentate de Parlament, o majorare cu 38 % pentru programul pentru mediu și politici climatice (LIFE), care va rămâne o mică parte din rubrica „Resurse naturale și mediu”: 2 %;

5.  observă că cheltuielile propuse pentru rubrica „Coeziune și valori” ar trebui să crească cu 1 %, dar că există modificări majore la nivel de program dat fiind că, atunci când sunt luate împreună, cele trei fonduri care privesc în prezent coeziunea, și anume Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC) și Fondul social european (FSE), urmează să fie reduse cu 10 %, ceea ce înseamnă:

–  o creștere cu 2 % a FEDR,

–  o reducere cu 45 % a Fondului de coeziune,

–  o reducere cu 7% a FSE, în ciuda domeniului de aplicare extins și a integrării Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;

6.  constată cu îngrijorare că în Regulamentul privind dispozițiile comune, Comisia a prezentat alocațiile naționale pentru politica de coeziune fără o repartizare detaliată între FEDR, FC și Fondul social european plus (FSE+);

7.  ia act de faptul că, la rubrica „Coeziune și valori”, vor fi incluse alte programe, cum ar fi Erasmus +, pentru care Comisia preconizează o creștere a finanțării cu 77 % (ridicându-se la 7 % din noua rubrică intitulată „Coeziune și valori”);

8.  observă că, în ansamblu, Comisia propune majorarea finanțării pentru celelalte rubrici ale CFM cu 115 miliarde EUR, ceea ce corespunde unui procent de 11 % din actualul CFM;

9.  ia act de faptul că propunerea Comisiei de redefinire a priorităților se concentrează pe rubricile „Migrație și gestionarea frontierelor” și „Securitate și apărare”, care vor crește de la nivelul actual de 1 % pentru a constitui aproape 5 % din buget în ansamblul său, iar cheltuielile pentru „Piața unică, inovare și sectorul digital” vor crește la 15 % față de nivelul actual de 11 %;

Planificare strategică

10.  observă că intenția Comisiei este de a alinia pe deplin structura bugetului UE și programele prevăzute în acesta cu agenda pozitivă a Uniunii pentru perioada de după 2020, astfel cum s-a convenit la Bratislava și la Roma(2); constată că declarațiile și foaia de parcurs adoptate la Bratislava și la Roma nu pot fi considerate drept o viziune strategică pe termen lung, cu obiective și indicatori care să acopere toate domeniile de politică ale Uniunii;

11.  își reînnoiește apelul adresat Comisiei de a introduce o viziune pe termen lung asupra poziției Uniunii în această lume globalizată întemeiată pe politici aplicate corect, bazate pe obiective politice pe termen lung, permițând astfel UE să facă față provocărilor actuale și viitoare cu care se confruntă; constată că dacă nu procedează astfel, s-ar putea duce de râpă valoarea adăugată a propunerii privind CFM;

12.  evidențiază că Strategia Europa 2020 se va încheia înainte de începerea noii perioade aferente CFM și că, până în prezent, nu a fost stabilit încă un nou set de obiective strategice ale UE; subliniază că este nevoie de o planificare politică strategică mai aprofundată din partea Comisiei și afirmă încă o dată că bugetele publice trebuie stabilite după stabilirea obiectivelor politice pe termen lung și definirea politicilor în concordanță cu o viziune de ansamblu despre UE și, prin urmare, regretă că noua propunere de CFM nu reflectă pe deplin această exigență;

13.  scoate în lumină faptul că statele membre și Comisia ar trebui în primul rând să prezinte nevoi bine justificate de finanțare din partea Uniunii și să definească obiectivele strategice și rezultatele care se dorește a fi obținute înainte de a stabili eventuale cheltuieli cu indicatori măsurabili corespunzători;

Priorități politice și prezentarea bugetului UE

14.  salută faptul că noile programe vor fi grupate în clustere de politici, care se vor reflecta în titlurile bugetului anual; își exprimă speranța că acest lucru va oferi o mai mare claritate cu privire la modul în care ele vor contribui la realizarea obiectivelor politice;

15.  salută modernizarea și simplificarea în general a bugetului, precum și ambiția de a realiza o mai mare raționalizare, flexibilitate și transparență;

16.  salută faptul că, începând din 2021, Comisia intenționează să alinieze conceptul de domenii de politică la clusterele de programe și că această aliniere va permite o reconciliere mai ușoară între bugetul anual și rubricile din CFM;

17.  reamintește că Comisia pentru control bugetar (CONT) a invitat Comisia, în numeroase ocazii, să prezinte bugetul Uniunii în conformitate cu obiectivele politice ale CFM adoptate de Parlament; consideră că acest lucru va permite autorității bugetare să controleze și să urmărească mai ușor pregătirea și execuția bugetului;

18.  reamintește că finanțarea pentru politici și proiecte ar trebui să fie aliniată la obiectivele privind clima și energia și la angajamentele asumate în temeiul Acordului de la Paris; reamintește, prin urmare, că cel puțin 30 % din cheltuielile UE ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor legate de climă și este de acord că acest lucru se realizează cel mai bine prin integrarea cheltuielilor referitoare la climă în cadrul tuturor programelor UE; adresează un nou apel Comisiei de a veghea la aplicarea coerentă și cuprinzătoare a acestui concept, în conformitate cu planificarea strategică;

19.  atrage atenția asupra absenței unor investiții clare în raport cu obiectivele Pilonului european al drepturilor sociale adoptat de cele trei instituții;

20.  regretă faptul că CFM propus nu se aliniază la cele 17 obiective de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD) pentru 2030, care sprijină transformarea treptată către o societate europeană durabilă;

21.  invită Comisia să își ia permanent în serios rolul de lider, să dea dovadă de suficientă determinare în domeniile strategice și să asigure o mai bună vizibilitate a eforturilor de finanțare în rândul populației;

Simplificare și performanță

22.  salută propunerea Comisiei de a reduce numărul programelor de cheltuieli cu o treime și de a asigura o mai mare coerență a normelor; subliniază că, pentru a se ajunge la o simplificare efectivă pentru beneficiari, ar trebui eliminate toate normele, cerințele și procedurile inutile;

23.  se întreabă cu mirare de ce Comisia utilizează două seturi de obiective și indicatori pentru a măsura performanța gestiunii financiare; pe de o parte, directorii generali ai Comisiei evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor definite în planul lor de gestionare în rapoartele lor anuale de activitate (RAA) și, pe de altă parte, Comisia evaluează performanța programelor de cheltuieli prin intermediul declarațiilor de cheltuieli operaționale ale programelor anexate la proiectul de buget;

24.  reamintește că actualul cadru de performanță al programelor indicat în fișele de program include 716 indicatori de diferite tipuri, care măsoară performanța în raport cu 61 de obiective generale și 228 de obiective specifice;

25.  invită Comisia:

(a)  să simplifice raportarea cu privire la performanță prin următoarele măsuri:

–  reducând și mai mult numărul obiectivelor și al indicatorilor la care apelează pentru diversele sale rapoarte privind performanța și punând un accent mai mare pe cele care măsoară cel mai bine performanța bugetului Uniunii în scopul simplificării, transparenței și al unui mai bun control;

–  extinzând abordarea calitativă și incluzând indicatori sociali și de mediu pentru a putea măsura impactul politicii UE asupra politicilor de mediu și sociale;

–  prezentând informațiile financiare de așa manieră încât acestea să poată fi comparate cu informațiile referitoare la performanță, astfel încât legătura dintre cheltuieli și performanță să fie clară;

(b)  asigurând un echilibru mai bun la raportarea performanțelor prin prezentarea clară a informațiilor referitoare la principalele provocări ale UE care mai rămân de îndeplinit;

(c)  furnizând o declarație privind calitatea datelor de performanță raportate;

Analiza cheltuielilor care însoțește propunerea de CFM

26.  regretă faptul că Comisia a efectuat doar o analiză a cheltuielilor în loc să analizeze toate programele majore din cadrul actualului CFM printr-o abordare bugetară pornind de la zero; constată, cu toate acestea, că revizuirea limitată a Comisiei a urmărit să combine:

–  o analiză strategică (axată pe acordarea de prioritate programelor în funcție de valoarea lor adăugată și de coerența cu obiectivele UE) cu

–  o analiză a eficienței (căutând mijloace de îmbunătățire a executării programelor existente);

27.  regretă faptul că analiza cheltuielilor menționată mai sus nu a oferit o evaluare cuprinzătoare menită să demonstreze valoarea adăugată reală a programelor;

28.  reamintește că, pentru a permite Parlamentului să elaboreze cadrul politic pentru fiecare dintre următorii cinci ani, programarea bugetului ar trebui aliniată cu ciclurile legislative; consideră CFM 2021-2017 ca o perioadă de tranziție de la un buget pe șapte ani la o nouă formulă care să se alinieze la perioadele legislative cincinale și în același timp să nu pună în pericol politicile pentru care este necesară o programare pe termen lung;

29.  felicită Comisia pentru că recunoaște necesitatea de a alinia CFM la ciclurile politice și instituționale și consideră că organizarea unei evaluări intermediare cel mai târziu la sfârșitul anului 2023 reprezintă un pas înainte către sincronizarea treptată a duratei CFM cu ciclul politic de cinci ani al instituțiilor UE;

Valoarea adăugată europeană

30.  reamintește că, în Documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE(3), Comisia a propus o listă de șapte criterii de evaluare a valorii adăugate europene și a precizat faptul că sprijinul financiar al UE pentru programe ar trebui să depindă de rezultatele acestei evaluări(4); este îngrijorat de faptul că lipsește o definiție transparentă a valorii adăugate a UE și nu se preconizează să se introducă prea curând;

31.  constată că, în conformitate cu documentul de reflecție, numai programele cu o valoare adăugată europeană foarte ridicată ar trebui să beneficieze de o finanțare integrală din partea UE, și că, pentru cele cu o valoare adăugată europeană medie spre ridicată, finanțarea ar trebui să fie limitată, iar pentru programele a căror valoare adăugată la nivelul UE a fost scăzută nu ar trebui să existe nicio finanțare;

32.  regretă că analiza cheltuielilor publicată nu oferă nici o evaluare sistematică a programelor pe baza criteriilor definite de Comisie pentru valoarea adăugată europeană și nici concluzii generale clare privind valoarea adăugată europeană a fiecărui program; îi cere Comisiei să elaboreze și să aplice un concept solid și edificator de valoare adăugată europeană, pe baza celor șapte criterii stabilite în documentul de reflecție;

33.  ia act de faptul că, având în vedere că obiectivele strategice pentru perioada de după -2020 nu au fost încă stabilite, Comisia nu a fost în măsură să evalueze în mod adecvat coerența cu obiectivele UE pentru perioada 2021-2027, astfel încât este dificil să se indice și să se monitorizeze valoarea adăugată europeană, pentru care, în orice caz, trebuie să se demonstreze că se fac în continuare îmbunătățiri, în special în ceea ce privește coeziunea economică, socială și teritorială a UE;

34.  reamintește că bugetul european are obligația de a răspunde în mod adecvat cerințelor și ambițiilor politicilor europene și să reprezinte o valoare adăugată pentru Uniune;

Flexibilitate și responsabilitate

35.  salută propunerile Comisiei de îmbunătățire a capacității bugetului UE de a răspunde circumstanțelor în schimbare prin sporirea flexibilității globale și prin asigurarea unor credite suficiente pentru a face față unor evenimente neprevăzute, fără a împiedica monitorizarea și controlul; consideră binevenite, în special, propunerile de a majora plafonul resurselor proprii, de a reduce diferența dintre totalul creditelor de plată și totalul creditelor de angajament, de a elimina limitele stabilite privind marja globală pentru plăți, de a mări dimensiunea și domeniul de aplicare al instrumentelor speciale din afara CFM (Instrumentul de flexibilitate, Rezerva pentru ajutoare de urgență, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene și Fondul european de ajustare la globalizare), de a lărgi sfera de aplicare a rezervei pentru ajutoare de urgență la operațiunile din interiorul UE și de a extinde marja globală pentru angajamente, redenumind-o rezerva Uniunii;

36.  salută propunerea Comisiei de a integra FED în bugetul UE și de a-l supune acelorași principii și norme ca și cele aplicabile altor programe finanțate din bugetul UE, dar subliniază că ar trebui să se asigure un nivel coerent de responsabilitate și de transparență în legătură cu fondurile cheltuite pentru realizarea obiectivelor UE prin intermediul bugetului UE și cele care vor continua să fie cheltuite în afara bugetului;

37.  insistă asupra faptului că ar trebui instituite mandate de audit public pentru toate tipurile de finanțare a politicilor UE la nivelul UE și la nivel național și că CCE ar trebui să fie desemnată ca auditor al organismelor instituite în vederea punerii în aplicare a politicilor UE, inclusiv a organismelor UE, cum ar fi Agenția Europeană de Apărare și Fondul Monetar European propus, precum și a organismelor create prin acorduri care nu fac parte din ordinea juridică a UE, cum ar fi Mecanismul european de stabilitate și Banca Europeană de Investiții în ceea ce privește operațiunile sale în afara bugetului UE;

Reduceri în domeniul PAC și al coeziunii

38.  ia act de reducerile propuse de Comisie la PAC și politica de coeziune și consideră că acestea reprezintă un pas necesar în direcția unor cheltuieli mai eficiente și mai bine orientate către obiective;

39.  își exprimă temerea că reducerile în domeniul PAC vor afecta capacitatea unui număr mare de fermieri de a-și menține activitatea profesională; consideră că sporirea eficacității sprijinului PAC este o necesitate absolută pentru a limita aceste efecte negative;

40.  reamintește recomandările CCE referitoare la Comunicarea Comisiei privind viitorul PAC, și anume că noul model de a obține rezultate ar trebui să asigure obiective de performanță ambițioase și relevante care să se bazeze pe date statistice și științifice, aliniate la obiectivele UE, caracterizate printr-o responsabilitate și un lanț de audit solide și bazate pe o mai bună monitorizare a performanțelor, precum și pe evaluarea performanțelor politicilor și pe un cadru solid de evaluare;

41.  subliniază că de schemele de finanțare ale PAC ar trebui să beneficieze în primul rând micile întreprinderi agricole, zonele cu probleme ecologice și geografice și regiunile slab populate, în conformitate cu obiectivele strategice ale UE;

42.  ia act de faptul că propunerea Comisiei de a concepe noua PAC pe baza unor planuri strategice, elaborate de statele membre, le-ar putea obliga pe acestea din urmă să își asume mai multe responsabilități în ceea ce privește politica agricolă și întocmirea bugetului; constată, de asemenea, că acest lucru ar putea crește riscul de a crea o mai mare diversitate și complexitate în gestionarea financiară a PAC și de a îngreuna controalele legitime;

43.  ia act de tăierile de fonduri la programele de dezvoltare rurală, și anume 27 % în total, 45 % din Fondul de coeziune și 10 % din Fondul social european; invită Comisia, cu toate acestea, să își asigure capacitatea de a combate cu succes disparitățile și contrastele izbitoare dintre zonele urbane și rurale, de a inversa procesele de adâncire a divergențelor și de a depăși fragmentarea;

Resurse proprii

44.  salută cele trei noi categorii de resurse proprii care includ o cotă din baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB), o cotă de 20 % din veniturile generate de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii și o contribuție națională calculată pe cantitatea de deșeuri de ambalaje de plastic nereciclate în fiecare stat membru; reamintește în acest context că sistemul de resurse proprii propus nu ar trebui să mărească sarcina fiscală globală a contribuabililor UE, trebuind să conducă la o reducere proporțională a contribuției statelor membre la bugetul UE;

45.  încurajează Comisia să prezinte propuneri suplimentare de noi resurse proprii pentru a se ajunge la un buget al UE autonom pe termen mediu; este de părere că partea de noi și adevărate resurse proprii trebuie să joace un rol semnificativ în partea de venituri a bugetului UE;

46.  consideră că sistemul actual de corecții și reduceri trebuie desființat și susține propunerea Comisiei de a elimina treptat toate reducerile până în 2025, ceea ce va duce la o structură mai simplă și mai transparentă;

47.  susține propunerea Comisiei de a reduce la 10 % procentul taxelor vamale reținute de statele membre drept „costuri de colectare”;

48.  solicită menținerea TVA ca resursă proprie a UE, punând în același timp în aplicare o veritabilă simplificare a acesteia;

49.  crede că finanțarea UE ar trebui să fie mai stabilă, mai durabilă, mai previzibilă, mai transparentă și mai ușor de înțeles pentru cetățenii UE;

50.  ia act de faptul că obiectivul general al condiționalității în UE este de a promova integrarea și coeziunea între statele membre; consideră că o condiționalitate logică și solidă trebuie să implice crearea de stimulente care să ducă la o implicare mai profundă a statelor membre în proiectul european, să contribuie la obținerea rezultatului preconizat și să împiedice utilizarea abuzivă a fondurilor UE;

51.  invită Comisia să clarifice calcularea contribuției naționale pe baza cantității de deșeuri de ambalaje de plastic nereciclate din statele membre și modul în care aceasta va fi colectată; invită Comisia să stabilească un set de instrumente de monitorizare care să sprijine statele membre în stabilirea unei metodologii comune pentru colectarea și calcularea contribuției;

52.  constată cu îngrijorare că propunerea legislativă privind CCCTB nu a fost încă adoptată și că nu există nicio previziune a calendarului când va fi aprobată în cadrul Consiliului; consideră că din acest motiv CCCTB nu poate fi considerată ca resursă proprie reală pentru următoarea perioadă de programare; îndeamnă Consiliul să ajungă la un acord în acest context, având în vedere importanța CCCTB pentru abordarea problemei evaziunii fiscale practicate de companiile multinaționale;

53.  salută principiul conform căruia veniturile viitoare provenite din politicile UE ar trebui să intre în bugetul UE, deoarece constituie o veritabilă sursă de venit a UE.

54.  își reiterează solicitarea adresată Comisiei și statelor membre de a-și consolida sistemele de control existente și a preveni fraudele și neregulile care prejudiciază interesele financiare ale UE;

55.  subliniază, în acest context, nevoia de a elimina disparitățile existente în UE în privința controalelor vamale, care constituie un risc masiv pentru interesele financiare ale UE și invită Comisia să armonizeze administrarea vamală în întreaga UE pentru a combate cu succes contrabanda de mărfuri și frauda fiscală.

PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ

Titlu

Raportul intermediar privind cadrul financiar multianual 2021-2027- Poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord

Referințe

2018/0166R(APP)

Comisie competentă

 

BUDG

 

 

 

 

Aviz emis de către

Data anunțului în plen

CONT

13.9.2018

Data adoptării

10.10.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

16

2

1

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Inés Ayala Sender, Jonathan Bullock, Tamás Deutsch, Luke Ming Flanagan, Ingeborg Gräßle, Jean-François Jalkh, Arndt Kohn, Gilles Pargneaux, Georgi Pirinski, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Petri Sarvamaa, Derek Vaughan, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Iris Hoffmann, Andrey Novakov, Julia Pitera, Miroslav Poche

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

16

+

ALDE

Nedzhmi Ali

PPE

Tamás Deutsch, Ingeborg Gräßle, Andrey Novakov, Julia Pitera, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Petri Sarvamaa, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller

S&D

Inés Ayala Sender, Iris Hoffmann, Arndt Kohn, Gilles Pargneaux, Georgi Pirinski, Miroslav Poche, Derek Vaughan

2

-

EFDD

Jonathan Bullock

ENF

Jean-François Jalkh

1

0

GUE/NGL

Luke Ming Flanagan

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

15.10.2018

POZIȚIE SUB FORMĂ DE AMENDAMENTE

a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

destinată Comisiei pentru bugete

referitoare la raportul intermediar privind cadrul financiar multianual 2021-2027 – Poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord

(2018/0166R(APP))

În numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale: Marita Ulvskog Președinte

Poziție

AMENDAMENTE

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale îi prezintă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, următoarele amendamente:

Amendamentul    1

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri socialePropunere de rezoluție

Considerentul Ea (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

Ea.  întrucât există o legătură între programarea fondurilor Uniunii și semestrul european și recomandările specifice fiecărei țări relevante; întrucât fondurile Uniunii sunt destinate îndeplinirii obiectivelor prevăzute la articolul 174 din TFUE în vederea consolidării coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii și a reducerii disparităților dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni;

Amendamentul    2

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri socialePropunere de rezoluție

Punctul 5

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

5.  subliniază, de asemenea, importanța principiilor orizontale care ar trebui să stea la baza CFM și a tuturor politicilor conexe ale UE; reafirmă, în acest context, poziția sa, potrivit căreia UE trebuie să își îndeplinească angajamentul de a fi precursor în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU și regretă lipsa unui angajament clar și vizibil în acest sens în propunerile referitoare la CFM; solicită, prin urmare, să se depună eforturi pentru integrarea ODD în toate politicile și inițiativele UE din următorul CFM; subliniază, de asemenea, că eliminarea discriminării este vitală pentru îndeplinirea angajamentelor UE privind o Europă incluzivă și regretă faptul că în politicile UE, astfel cum au fost prezentate în cadrul propunerilor privind CFM, nu au fost integrate angajamente privind respectarea egalității de gen și mecanisme pentru integrarea perspectivei de gen; subliniază totodată poziția sa, potrivit căreia, după adoptarea Acordului de la Paris, cheltuielile pentru politicile ce vizează schimbările climatice ar trebui să fie majorate în mod semnificativ în comparație cu actualul CFM și să atingă pragul de 30 % cât mai curând posibil și, cel târziu, până în 2027;

5.  subliniază, de asemenea, importanța principiilor orizontale care ar trebui să stea la baza CFM și a tuturor politicilor conexe ale UE; reafirmă, în acest context, poziția sa, potrivit căreia UE trebuie să își îndeplinească angajamentul de a fi precursor în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU și regretă lipsa unui angajament clar și vizibil în acest sens în propunerile referitoare la CFM; solicită, prin urmare, să se depună eforturi pentru integrarea ODD în toate politicile și inițiativele UE din următorul CFM; subliniază, de asemenea, importanța realizării pilonului european al drepturilor sociale pentru a crea o Europă socială solidă și subliniază că eliminarea discriminării este vitală pentru îndeplinirea angajamentelor UE privind o Europă incluzivă și regretă faptul că în politicile UE, astfel cum au fost prezentate în cadrul propunerilor privind CFM, nu au fost integrate angajamente privind respectarea egalității de gen și mecanisme pentru integrarea perspectivei de gen; subliniază totodată poziția sa, potrivit căreia, după adoptarea Acordului de la Paris, cheltuielile pentru politicile ce vizează schimbările climatice ar trebui să fie majorate în mod semnificativ în comparație cu actualul CFM și să atingă pragul de 30 % cât mai curând posibil și, cel târziu, până în 2027;

Amendamentul    3

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri socialePropunere de rezoluție

Punctul 4

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

4.  își declară, în plus, opoziția față de orice reducere a nivelului aferent politicilor-cheie ale UE, cum ar fi politica de coeziune a UE și politica agricolă comună (PAC); se opune îndeosebi oricăror reduceri radicale care vor avea un impact negativ asupra naturii și obiectivelor acestor politici, cum ar fi reducerile propuse pentru Fondul de coeziune sau pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală; se opune, în acest context, propunerii de a reduce finanțarea acordată Fondului social european, în ciuda domeniului de aplicare extins al acestuia și a integrării inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” în domeniul său de aplicare;

4.  își declară, în plus, opoziția față de orice reducere a nivelului aferent politicilor-cheie ale UE, cum ar fi politica de coeziune a UE și politica agricolă comună (PAC); se opune îndeosebi oricăror reduceri radicale care vor avea un impact negativ asupra naturii și obiectivelor acestor politici, cum ar fi reducerile propuse pentru Fondul de coeziune sau pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală; se opune, în acest context, propunerii de a reduce finanțarea acordată Fondului social european plus, în ciuda domeniului de aplicare extins al acestuia și a integrării inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” în domeniul său de aplicare, a Fondului de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane, a Programului pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială și a programului în domeniul sănătății ;

Amendamentul    4

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri socialePropunere de rezoluție

Punctul 5 a (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

5a.  subliniază că legătura propusă între programarea fondurilor structurale, obiectivele de politică ale acestora și semestrul european, în special recomandările specifice fiecărei țări, ar trebui clarificată și ar trebui să țină seama de dimensiunea locală și regională; solicită instituirea unor mecanisme eficiente de programare a fondurilor UE, în special a FSE +, care să pună în aplicare principiile și drepturile pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv prin asigurarea unor resurse financiare ambițioase, precum și sinergiile necesare între fondurile Uniunii;

Amendamentul    5

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri socialePropunere de rezoluție

Punctul 14 vi

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

14vi.  dublarea resurselor pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor (în cadrul programului actual privind inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”);

14vi.  dublarea resurselor pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor în cadrul FSE + (în cadrul programului actual privind inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”), asigurând în același timp eficacitatea și valoarea adăugată a acestuia;

Amendamentul    6

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri socialePropunere de rezoluție

Punctul 15 a (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

15a.  insistă asupra necesității de a accelera lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor; este însă preocupat de faptul că integrarea inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” în FSE + ar putea reduce nivelurile de angajament al statelor membre și nivelul resurselor care vizează direct tinerii;

Amendamentul    7

în numele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri socialePropunere de rezoluție

Punctul 16 a (nou)

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

16a.  subliniază necesitatea de a îmbunătăți instrumentele Uniunii pentru a aborda incluziunea socială și integrarea pe piața muncii a resortisanților țărilor terțe; solicită, în acest scop, sinergii mai bune între fondurile Uniunii și resurse adecvate; subliniază importanța soluționării problemelor urbane și locale specifice ale migrației, prin facilitarea accesului la finanțare pentru orașe, autorități locale și regionale, parteneri sociali, actori socioeconomici și organizațiile societății civile care elaborează și pun în aplicare proiecte în acest domeniu;

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

9.10.2018

 

 

 

(1)

Propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual 2021-2027, documentul de informare al CCE, iulie 2018.

(2)

Declarația de la Bratislava din 16 septembrie 2016; Declarația de la Roma din 25 martie 2017.

(3)

Document de reflecție privind viitorul finanțelor UE, 28 iunie 2017, (COM(2017)0358),

(4)

Criteriile cuprinse: obiective și obligații ale tratatului, bunuri publice cu dimensiune europeană, economii de scară, efecte de propagare, subsidiaritate, beneficii ale integrării în UE și valori europene: pacea, democrația, statul de drept.


AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (18.10.2018)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la raportul intermediar privind CFM 2021-2027: poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord

(COM(2018)03222018/0166R(APP))

Raportor pentru aviz: Ivo Belet

PA_Consent_Interim

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, să includă în raportul său următoarele sugestii:

1.  subliniază importanța de a conserva, proteja și îmbunătăți calitatea mediului și de a combate schimbările climatice, degradarea ecosistemelor și pierderea biodiversității și rolul Uniunii în acest sens; subliniază că Uniunea trebuie să își îndeplinească angajamentul de deschizător de drumuri în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, care oferă o foaie de parcurs globală pentru societăți mai sustenabile, echitabile și prospere în limitele permise de posibilitățile planetei pe care viețuim; reamintește obligațiile Uniunii în temeiul Acordului de la Paris și necesitatea urgentă a tranziției către o economie circulară durabilă cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

2.  consideră că negocierile privind resursele proprii și cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 oferă, mai ales în contextul Brexit, o oportunitate ca partea veniturilor din bugetul Uniunii să devină mai sustenabilă și mai transparentă, pentru ca Uniunea să ajungă să fie tot mai autonomă și, în cele din urmă, să utilizeze mai bine puterea de transformare a bugetului său; solicită o reformă fundamentală a sistemului de resurse proprii, eliminarea tuturor reducerilor și introducerea de noi surse de finanțare care să fie pe deplin conforme cu politicile Uniunii în ceea ce privește, printre altele, mediul, sănătatea și clima;

3.  subliniază că LIFE este principalul program care sprijină punerea în aplicare a legislației Uniunii în domeniul mediului și al politicilor climatice; ia act de faptul că o parte semnificativă din propunerea de majorare a bugetului pentru programul LIFE în perioada 2021-2027 este orientată spre noul subprogram „tranziția către energia curată”; susține înființarea unui program cuprinzător pentru tranziția către energia curată, dar consideră că acest lucru nu ar trebui să fie în detrimentul finanțării pentru natură și biodiversitate, al economiei circulare și al adaptării la schimbările climatice; solicită din nou ca resursele financiare ale programului LIFE să fie cel puțin dublate la 6,442 miliarde EUR în prețuri constante (2018), precum și să se creeze pachete specifice privind biodiversitatea și gestionarea rețelei Natura 2000;

4.  salută propunerea de majorare a bugetului alocat programului „Orizont Europa” și, în special, pachetelor specifice pentru cercetare și inovare în domeniul sănătății (6,83 miliarde EUR), climă, energie și mobilitate (13,31 miliarde EUR), precum și resurse alimentare și naturale (8,87 miliarde EUR); reiterează însă apelul lansat pentru o finanțare mai substanțială a celui de al 9-lea program-cadru, cu un buget de cel puțin 116,895 miliarde EUR, menținând finanțarea pentru climă, energie și mobilitate (15,94 %) și pentru resurse alimentare și naturale (10,63 %) și crescând ponderea finanțării în domeniul sănătății la cel puțin 9,7 %, în conformitate cu cel de-al 8-lea program-cadru; în plus, solicită alocarea de fonduri importante cercetării fundamentale în aceste domenii;

5.  salută creșterea substanțială a sumelor alocate „Mecanismului pentru interconectarea Europei” la 7,675 de miliarde EUR, în prețuri constante (2018), pentru perioada 2021-2027; 

6.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la reducerea propusă a finanțării programului în domeniul sănătății; își reiterează apelul pentru ca programul în domeniul sănătății să fie reinstituit ca program autonom solid și cu o finanțare sporită în următorul CFM 2021-2027, pentru a se putea aplica ODD în materie de sănătate publică, sisteme de sănătate și probleme de mediu, pentru a asigura o politică de sănătate ambițioasă cu accent pe problemele la nivel transfrontalier, marcată în special de o intensificare veritabilă a eforturilor comune ale Uniunii în lupta împotriva cancerului, în prevenirea bolilor cronice, în combaterea rezistenței antimicrobiene și în facilitarea accesului la asistența medicală transfrontalieră;

7.  regretă faptul că există riscul ca plafonul de cheltuieli legate de combaterea schimbărilor climatice să nu fie atins și ia act, în acest sens, de majorarea propusă a acestui plafon la cel puțin 25 % din bugetul Uniunii pentru perioada 2021-2027; cu toate acestea, solicită un obiectiv mai ambițios al cheltuielilor legate de combaterea schimbărilor climatice, anume de 30 % din bugetul Uniunii 2021-2027 pentru a realiza și a pune în aplicare obiectivele Acordului de la Paris, precum și pentru a reflecta importanța sporită și caracterul urgent al acțiunilor climatice și necesitatea unor noi acțiuni diplomatice în domeniul climei și solicită dezvoltarea unei metode fiabile și transparente de urmărire a cheltuielilor; solicită, de asemenea, măsuri care să garanteze că structura și execuția bugetului Uniunii nu contravin obiectivelor în materie de climă și energie ale Uniunii ;

8.  insistă asupra faptului că CFM 2021-2027 ar trebui să excludă orice sprijin direct sau indirect pentru combustibilii fosili;

9.  este preocupat de reducerea propusă de 5 % a resurselor financiare pentru agențiile descentralizate care intră în domeniul de competență al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, respectiv Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), Agenția Europeană de Mediu (AEM), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA); solicită ca agențiilor descentralizate să le fie alocate mai multe resurse financiare și umane, cel puțin la nivelul din 2014-2020 în termeni reali, dacă este cazul și în funcție de nevoile lor individuale, în special dacă le sunt atribuite noi sarcini, cum ar fi în cazul ECHA și AEM; subliniază importanța unei finanțări suficiente pentru aceste agenții în vederea consolidării reglementării bazate pe date științifice și a îmbunătățirii încrederii publicului în procesul de elaborare a politicilor Uniunii;

10.  reiterează faptul că misiunea AEM este de a ajuta Uniunea și statele membre să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la protejarea și îmbunătățirea mediului, prin integrarea considerentelor legate de mediu în politicile economice și prin tranziția către sustenabilitate; subliniază că Comisia a alocat sarcini suplimentare pentru AEM, care includ (în mod neexhaustiv) monitorizarea noii legislații și a evoluțiilor politicilor în ceea ce privește economia cu emisii reduse de dioxid de carbon, agenda privind economia circulară și punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă; subliniază că acest lucru ar trebui să fie reflectat în mod adecvat de pachetul financiar al agenției, care ar trebui să fie clasificat cel puțin ca fiind stabil în termeni reali în bugetul pentru perioada 2021-2027;

11.  salută propunerea privind o resursă proprie bazată pe deșeurile de ambalaje de plastic nereciclate; subliniază că această propunere trebuie să acorde prioritate prevenirii generării de deșeuri în conformitate cu ierarhia deșeurilor și invită Comisia să analizeze posibilitățile de a dirija veniturile disponibile către atingerea obiectivelor de reciclare a deșeurilor de ambalaje; solicită mecanisme de înregistrare și de control eficace și o clarificare a metodei de calcul;

12.  solicită ca o parte importantă din veniturile tot mai mari provenind din licitațiile sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), să fie considerate începând cu faza 4 (2021) drept resurse proprii ale Uniunii și să fie orientate în mod prioritar către proiecte europene în infrastructura energetică transfrontalieră ce sunt conforme cu obiectivele Uniunii în materie de climă și energie, în proiecte pentru energie din surse regenerabile și stocare, precum și către investiții în inovații cu emisii scăzute de dioxid de carbon în sectorul industrial; consideră că acesta ar trebui să fie un exercițiu treptat, pentru a evita exercitarea unei presiuni asupra bugetelor naționale destinate politicii privind clima și energia (dat fiind că 50 % din venituri sunt alocate în acest scop în Directiva ETS (Directiva 2003/87/CE));

13.  solicită să se analizeze, în paralel, un posibil mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, ca nouă resursă proprie la bugetul UE, care, de asemenea, să aibă ca efect asigurarea unor condiții de concurență echitabile în comerțul internațional și să reducă delocalizarea producției, internalizând totodată costurile schimbărilor climatice în prețul mărfurilor importate;

14.  consideră că, în absența unor măsuri internaționale armonizate pentru impozitarea kerosenului, ar trebui să se analizeze o taxă la nivelul Uniunii pentru aviație în funcție de conținutul de carbon, pentru a servi drept stimulent suplimentar pentru cercetare, dezvoltare și investiții în aeronave și combustibili cu emisii reduse de carbon și pentru a reduce astfel emisiile tot mai mari din sectorul aviației, asigurând în același timp condiții de concurență loială în sectorul transporturilor;

15.  încurajează eforturile în curs, de introducere a unei taxe pe tranzacțiile financiare (TTF) și consideră că o parte din aceasta ar trebui să servească drept resursă proprie în viitor;

16.  solicită transferarea a 25 % din bugetul Programului de sprijin pentru reforme structurale (PSRS) către fondurile structurale, ca sprijin suplimentar pentru regiunile dependente de carbon afectate de tranziția structurală către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon; consideră că aceste regiuni ar trebui să dispună de acces la acest sprijin suplimentar în vederea îndeplinirii obiectivelor PO2 ale Fondului de dezvoltare regională și ale Fondului de coeziune pentru a facilita o tranziție justă; constată că scopul este de a sprijini aceste regiuni, în special regiunile care nu se califică încă pentru sprijin în cadrul Fondului de modernizare în temeiul Directivei 2003/87/CE, prin promovarea realocării, recalificării și perfecționării lucrătorilor, a educației, a politicilor active privind piața muncii, precum și prin dezvoltarea de noi locuri de muncă, de exemplu prin intermediul întreprinderilor nou-înființate, printr-un dialog strâns cu partenerii sociali și în coordonare cu aceștia;

17.  subliniază că componenta de venituri și cea de cheltuieli din următorul CFM ar trebui tratată ca un pachet unic și că nu se poate ajunge la niciun acord cu Parlamentul cu privire la CFM fără un acord privind resursele proprii.

PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ

Titlu

Raportul intermediar privind cadrul financiar multianual 2021-2027- Poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord

Referințe

2018/0166R(APP)

Comisie competentă

 

BUDG

 

 

 

 

Aviz emis de către

Data anunțului în plen

ENVI

5.7.2018

Raportor/Raportoare pentru aviz:

Data numirii

Ivo Belet

10.7.2018

Examinare în comisie

10.9.2018

 

 

 

Data adoptării

18.10.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

44

6

2

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Ivo Belet, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Miriam Dalli, Angélique Delahaye, Mark Demesmaeker, Stefan Eck, Bas Eickhout, José Inácio Faria, Karl-Heinz Florenz, Francesc Gambús, Arne Gericke, Jens Gieseke, Andrzej Grzyb, Jytte Guteland, Urszula Krupa, Giovanni La Via, Jo Leinen, Peter Liese, Susanne Melior, Rory Palmer, Gilles Pargneaux, Piernicola Pedicini, Bolesław G. Piecha, Pavel Poc, John Procter, Julia Reid, Frédérique Ries, Annie Schreijer-Pierik, Davor Škrlec, Renate Sommer, Nils Torvalds, Adina-Ioana Vălean, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Giorgos Grammatikakis, Rebecca Harms, Martin Häusling, Anja Hazekamp, Jan Huitema, Merja Kyllönen, Carolina Punset, Christel Schaldemose, Keith Taylor, Tiemo Wölken, Carlos Zorrinho

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Sophia in ‘t Veld, Kati Piri, Mirja Vehkaperä

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

44

+

ALDE

Carolina Punset, Frédérique Ries, Nils Torvalds, Mirja Vehkaperä, Sophia in ’t Veld

EFDD

Piernicola Pedicini

GUE/NGL

Stefan Eck, Anja Hazekamp, Merja Kyllönen

PPE

Pilar Ayuso, Ivo Belet, Angélique Delahaye, José Inácio Faria, Karl-Heinz Florenz, Francesc Gambús, Jens Gieseke, Andrzej Grzyb, Giovanni La Via, Peter Liese, Annie Schreijer-Pierik, Renate Sommer, Adina-Ioana Vălean

S&D

Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Miriam Dalli, Giorgos Grammatikakis, Jytte Guteland, Jo Leinen, Susanne Melior, Rory Palmer, Gilles Pargneaux, Kati Piri, Pavel Poc, Christel Schaldemose, Tiemo Wölken, Damiano Zoffoli, Carlos Zorrinho

VERTS/ALE

Marco Affronte, Bas Eickhout, Rebecca Harms, Martin Häusling, Keith Taylor, Davor Škrlec

6

-

ECR

Mark Demesmaeker, Arne Gericke, Urszula Krupa, Bolesław G. Piecha, John Procter,

EFDD

Julia Reid

2

0

ALDE

Jan Huitema

NI

Zoltán Balczó

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (10.10.2018)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la raportul intermediar privind CFM 2021-2027: poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord

(COM(2018)03222018/0166R(APP))

Raportor pentru aviz: Jerzy Buzek

PA_Consent_Interim

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în raportul ce urmează a fi adoptat:

1.  subliniază că CFM 2021-2027 nu trebuie să scadă ca volum față de nivelurile din 2020, chiar în cazul Brexitului, și că noile inițiative ale UE trebuie să fie corelate cu resurse financiare noi și adecvate și să fie tratate în cadrul procedurii de codecizie; subliniază că, în special, prioritățile politice pe termen lung ale Uniunii Europene, cum ar fi stimularea creării de locuri de muncă și a creșterii economice, crearea unei industrii europene orientate spre viitor și competitive și combaterea schimbărilor climatice prin intermediul tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon trebuie să fie sprijinite prin resurse suficiente și ar trebui să rămână ariile principale de intervenție ale noului program instituit de CFM;

2.  subliniază că respectarea deplină a statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și asigurarea unei finanțări eficace din partea UE; sprijină, prin urmare, noul mecanism care ar permite Comisiei să dispună de măsuri eficace și corespunzătoare în cazul riscului producerii unor pierderi financiare cauzate de deficiențe generalizate în ceea ce privește respectarea statului de drept într-un stat membru, acordând o atenție specială luptei împotriva marilor cazuri de corupție;

3.  solicită să se aplice o metodologie clară pentru determinarea cifrelor care sunt prezentate și recomandă ca acestea să fie calculate pe baza prețurilor constante;

4.  reamintește că politicile și proiectele de finanțare ar trebui să fie aliniate la obiectivele privind clima și energia și la angajamentele asumate în temeiul Acordului de la Paris; solicită ca angajamentele față de obiectivele climatice să fie majorate până la un procent de 30 % pentru cheltuielile legate de climă în cadrul următorului CFM 2021-2027, cu scopul de a facilita și a asigura tranziția către o economie cu emisii zero de dioxid de carbon în 2050;

5.  reiterează solicitarea Parlamentului privind asigurarea unui buget total majorat, de cel puțin 120 de miliarde EUR la prețuri constante pentru programul Orizont Europa, pentru a putea reacționa în mod corespunzător la provocările societale, pentru a asigura competitivitatea globală a Europei, bunăstarea cetățenilor și poziția de lider a UE în domeniul științific și industrial, precum și pentru a contribui la atingerea obiectivelor stabilite în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă și Acordul de la Paris; subliniază necesitatea ca investițiile programului Orizont Europa să se concentreze asupra cercetării, dezvoltării și introducerii în societate a unor soluții tehnologice și netehnologice care să abordeze provocările societale urgente, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice și tranziția către o energie durabilă și din surse regenerabile, o economie circulară eficientă din punct de vedere energetic și al utilizării resurselor și netoxică, practici de producere a alimentelor și agricole durabile și îngrijiri medicale și medicamente la prețuri accesibile; salută posibilitatea de a transfera de la un fond la altul alocările financiare destinate programelor, introdusă prin Regulamentul privind dispozițiile comune și încurajează toate teritoriile să își dezvolte potențialul de cercetare; consideră că este necesar să se stabilească într-o formă mai detaliată condițiile și mecanismele corespunzătoare pentru realizarea acestor transferuri, cu scopul de a asigura compatibilitatea cu fondurile structurale și de a evita auditul dublu; subliniază că sprijinul financiar din partea programului Orizont Europa ar trebui să fie accesibil beneficiarilor prin intermediul unui proces rapid, ascendent și mai puțin birocratic și prin furnizarea unor servicii de asistență tehnică care să orienteze beneficiarii către fondurile cele mai adecvate; consideră, în plus, că sinergiile cu alte programe și instrumente de finanțare ale Uniunii ar trebui încurajate, urmărind, în același timp, o cât mai mare simplificare administrativă;

6.  consideră că, având în vedere, în special, ambiția de a face programul Orizont Europa mai flexibil, prioritățile în materie de cheltuieli ale fiecărui program ar trebui stabilite în legislația programului-cadru, și nu în acordul privind CFM;

7.  sprijină bugetul de 3,5 miliarde EUR dedicat fondului InvestEU; subliniază cu tărie totuși că acest buget nu ar trebui să fie dedus din finanțarea destinată programului Orizont, ci ar trebui să completeze această finanțare; consideră că funcționarea componentei specifice dedicate cercetării, inovării și digitalizării a InvestEU ar trebui să aibă la bază aceleași norme ca și în cazul instrumentului InnovFin, care s-a bucurat de succes, ar trebui să aplice toate criteriile esențiale și ar trebui să acopere segmentul de risc cel mai ridicat;

8.  salută fondurile alocate componentelor dedicate infrastructurii energetice și digitale din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE), al cărui scop este de a soluționa problema verigilor lipsă din infrastructura energetică și digitală a Europei, prin sprijinirea dezvoltării unor rețele transeuropene de mare performanță, sustenabile și interconectate eficient în domeniul energiei și al serviciilor digitale, în deplină concordanță cu obiectivele pe termen lung în materie de energie și climă ale UE; consideră că este necesar să se sporească nivelul de ambiție al MIE în ceea ce privește sinergiile, astfel cum s-a arătat cu ocazia revizuirii intermediare a programului, în special pentru a exploata mai bine sinergiile dintre infrastructurile de transport, digitală și energetică; reamintește că tranziția către un sistem cu emisii scăzute de dioxid de carbon este punctul central al MIE;

9.  subliniază eficacitatea structurii de administrare centralizate instituite prin Regulamentul privind MIE; constată că transferarea unei părți din Fondul de coeziune către MIE a fost un mare succes și că nivelul de satisfacție al statelor membre în cauză permite să se aibă în vedere prelungirea acestui mecanism pe durata de aplicare a următorului CFM; propune, date fiind aceste circumstanțe, ca o sumă de 20 de miliarde EUR din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) să fie alocată MIE, fiind stabilite, în acest context, aceleași norme de gestiune cum sunt cele aplicate transferului gestiunii Fondului de coeziune pentru MIE; consideră că, având în vedere decalajul important dintre resursele disponibile și necesități, această propunere ar putea contribui la progresele semnificative ale proiectelor TEN-E în Europa;

10.  salută, în general, propunerea Comisiei de a aloca 16 miliarde EUR pentru noul program spațial european; solicită, cu toate acestea, o creștere moderată a bugetului general alocat programului; subliniază, în ceea ce privește componentele programului, necesitatea alocării unor pachete mai ambițioase pentru SSA și GOVSATCOM, menținând sau crescând moderat bugetul alocat pentru componentele Copernicus și Galileo; relevă faptul că este extrem de important să se garanteze continuitatea celor două componente emblematice, Galileo și Copernicus, și să se asigure funcționarea celor două noi inițiative, GOVSATCOM și SSA, care se ocupă de problema din ce în ce mai importantă a siguranței infrastructurii spațiale și a securității comunicării prin satelit;

11.  salută faptul că o sumă de cel puțin 9,194 miliarde EUR este alocată pentru programul Europa digitală, care va consolida capacitățile digitale ale Uniunii, necesare în special pentru domeniile inteligenței artificiale, securității cibernetice și calculului de înaltă performanță, consolidând totodată transformarea digitală a economiei și a societății, prin sprijinirea competențelor digitale; subliniază importanța unei coordonări strânse cu Orizont Europa, MIE și fondurile ESI;

12.  insistă asupra necesității de a finanța în mod adecvat un program pentru acțiunile Uniunii de consolidare a competitivității întreprinderilor, cu o atenție deosebită acordată întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri); subliniază faptul că un program destinat IMM-urilor ar trebui să completeze alte programe ale Uniunii și ar trebui, de asemenea, să se bazeze pe experiența solidă acumulată de programul COSME precedent, propunându-și să îmbunătățească accesul pe piețe în interiorul și în afara Uniunii, condițiile-cadru pentru întreprinderi și competitivitatea lor și promovând antreprenoriatul și cultura antreprenorială;

13.  consideră că, în sectorul energiei, accentul ar trebui să fie pus pe securitatea energetică, pe eficiența energetică, pe utilizarea sporită a energiilor regenerabile, pe cuplarea sectorială, pe o infrastructură inteligentă și modernă, pe capacitarea consumatorilor și pe o piață a energiei funcțională, care să implice mai mult comerțul și cooperarea transfrontalieră; consideră că este esențial să se îndeplinească, până în 2030, obiectivul de asigurare a unui procent de interconectivitate de cel puțin 15 %; relevă faptul că următorul CFM ar trebui să se concentreze asupra îndeplinirii obiectivelor uniunii energetice; subliniază, de asemenea, că următorul CFM ar trebui să se concentreze pe asigurarea decarbonizării economiei europene, cu scopul de a atinge obiectivele uniunii energetice, obiectivele climatice ale UE și obiectivele de dezvoltare durabilă, în beneficiul UE și al tuturor cetățenilor săi și, în special, pentru a sprijini familiile vulnerabile și cu venituri mici expuse riscului de sărăcie energetică să devină eficiente din punct de vedere energetic;

14.  subliniază importanța securității nucleare și pune în evidență necesitatea de a crește de la 552 milioane EUR până la 780 milioane EUR suma alocată programului de asistență pentru dezafectarea nucleară a centralei nucleare de la Ignalina din Lituania, pentru a ajuta în mod adecvat Lituania să facă față provocării tehnologice reprezentate de dezmembrarea miezului reactorului cu grafit de tip Cernobîl, precum și pentru a preveni riscurile radiologice și a reduce și mai mult riscurile pentru cetățenii UE;

15.  regretă profund faptul că în propunerea referitoare la noul CFM nu s-a dat curs solicitării sale privind crearea unui fond pentru o tranziție echitabilă dedicat regiunilor cu o utilizare intensă a cărbunelui și cu emisii ridicate de dioxid carbon, care să fie integrat în noul cadru financiar multianual (CFM); își reiterează apelul de a crea un fond pentru o tranziție energetică echitabilă, cu un buget total de 5 miliarde EUR, pentru a sprijini regiunile în care un procent ridicat de lucrători lucrează în sectoare dependente de consumul de cărbune și de emisiile de carbon și comunitățile afectate negativ de această tranziție; subliniază, de asemenea, că, în cadrul acestui fond, ar trebui să se asigure resurse suficiente pentru dezvoltarea unor strategii de tranziție echitabile, favorabile incluziunii și realizate la nivel local și pentru abordarea impactului societal, socioeconomic și de mediu, în paralel cu reconversia siturilor și crearea de locuri de muncă decente și durabile, precum și pentru recalificarea și perfecționarea în ceea ce privește procesele și tehnologiile ecologice, bazate pe soluții oferite de energiile regenerabile sau pe soluții eficiente din punct de vedere energetic;

16.  subliniază necesitatea de a se menține un buget adecvat și clar de 13 miliarde EUR pentru Fondul european de apărare, cu scopul de a stimula creșterea și competitivitatea industriilor europene de apărare;

17.  solicită finanțarea adecvată a agențiilor din domeniul de competență al ITRE, pentru a asigura capacitatea acestora de a-și îndeplini în mod adecvat sarcinile din ce în ce mai numeroase;

18.  solicită să se asigure adoptarea în timp util a CFM și a instrumentelor juridice conexe, pentru ca tranziția de la un program la altul să aibă loc în bune condiții și pentru a evita întârzierile în procesul de punere în aplicare;

19.  subliniază necesitatea de a introduce obligația de a realiza o revizuire la jumătatea perioadei a CFM care să fie obligatorie din punct de vedere juridic; consideră că în cadrul oricărui proces de revizuire a CFM ar trebui asigurată implicarea Parlamentului;

20.  observă că evaluarea/revizuirea la jumătatea perioadei a CFM 2021-2027 este un punct cheie în gestionarea cheltuielilor UE, pentru a evalua modul în care programele de investiții progresează în direcția atingerii țintelor și obiectivelor prevăzute și a stabili dacă acestea prezintă capacități de absorbție adecvate și dacă generează valoare adăugată europeană; subliniază că evaluarea/revizuirea la jumătatea perioadei reprezintă o oportunitate pentru continuarea simplificării pe parcursul întregului ciclu de implementare;

21.  ia act de faptul că următorul CFM va trebui să țină cont de ieșirea Regatului Unit din UE și de consecințele ei asupra bugetului UE; își exprimă dorința ca programele UE din domeniul de competență al Comisiei ITRE să poată continua fără impedimente; salută, în acest sens, propunerile Comisiei privind modernizarea sistemului existent de resurse proprii și punerea în aplicare a noilor resurse proprii, precum și privind eliminarea corecțiilor și majorarea plafonului resurselor proprii.

PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ

Titlu

Raportul intermediar privind cadrul financiar multianual 2021-2027- Poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord

Referințe

2018/0166R(APP)

Comisie competentă

 

BUDG

 

 

 

 

Aviz emis de către

Data anunțului în plen

ITRE

13.9.2018

Raportor/Raportoare pentru aviz:

Data numirii

Jerzy Buzek

16.7.2018

Examinare în comisie

10.9.2018

 

 

 

Data adoptării

9.10.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

40

4

10

Membri titulari prezenți la votul final

Zigmantas Balčytis, Bendt Bendtsen, Jonathan Bullock, Jerzy Buzek, Reinhard Bütikofer, Angelo Ciocca, Edward Czesak, Jakop Dalunde, Christian Ehler, Fredrick Federley, Ashley Fox, Theresa Griffin, Igor Gräzin, András Gyürk, Hans-Olaf Henkel, Eva Kaili, Barbara Kappel, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Jeppe Kofod, Jaromír Kohlíček, Peter Kouroumbashev, Zdzisław Krasnodębski, Miapetra Kumpula-Natri, Christelle Lechevalier, Tilly Metz, Csaba Molnár, Nadine Morano, Dan Nica, Morten Helveg Petersen, Miroslav Poche, Carolina Punset, Julia Reda, Paul Rübig, Sven Schulze, Dario Tamburrano, Patrizia Toia, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Martina Werner, Lieve Wierinck, Hermann Winkler, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho, Anna Záborská, Pilar del Castillo Vera

Membri supleanți prezenți la votul final

Pilar Ayuso, Pervenche Berès, Tamás Deutsch, Jens Geier, Françoise Grossetête, Benedek Jávor, Werner Langen, Sofia Sakorafa

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

40

+

ALDE

Fredrick Federley, Igor Gräzin, Morten Helveg Petersen, Carolina Punset, Lieve Wierinck

ECR

Edward Czesak, Hans-Olaf Henkel, Zdzisław Krasnodębski

PPE

Pilar Ayuso, Bendt Bendtsen, Jerzy Buzek, Pilar del Castillo Vera, Tamás Deutsch, Françoise Grossetête, András Gyürk, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Werner Langen, Nadine Morano, Paul Rübig, Sven Schulze, Vladimir Urutchev, Hermann Winkler, Anna Záborská

S&D

Zigmantas Balčytis, Pervenche Berès, Jens Geier, Theresa Griffin, Eva Kaili, Jeppe Kofod, Peter Kouroumbashev, Miapetra Kumpula-Natri, Csaba Molnár, Dan Nica, Miroslav Poche, Patrizia Toia, Kathleen Van Brempt, Martina Werner, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

4

-

EFDD

Jonathan Bullock

ENF

Angelo Ciocca, Christelle Lechevalier

PPE

Christian Ehler

10

0

ECR

Ashley Fox

EFDD

Dario Tamburrano

ENF

Barbara Kappel

GUE/NGL

Jaromír Kohlíček, Sofia Sakorafa

VERTS/ALE

Reinhard Bütikofer, Jakop Dalunde, Benedek Jávor, Tilly Metz, Julia Reda

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru transport și turism (10.10.2018)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la Raportul intermediar privind CFM 2021-2027: poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord

(COM(2018)03222018/0166R(APP))

Raportor pentru aviz: Dominique Riquet

PA_Consent_Interim

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru bugete, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în raportul ce urmează a fi adoptat:

Introducere

1.  insistă asupra importanței strategice a cadrului financiar multianual (CFM) pentru sectoarele care se bazează pe investiții pe termen lung, cum ar fi sectorul transporturilor; subliniază că infrastructura de transport constituie coloana vertebrală a pieței unice, baza pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă și sunt cruciale pentru asigurarea celor patru libertăți fundamentale, și anume circulația persoanelor, a capitalului, a bunurilor și a serviciilor; evidențiază aspectele-cheie și constrângerile de ordin general ale următorului CF, dată fiind creșterea volumului transporturilor, precum și numărul tot mai mare de provocări, îndeosebi provocările legate de mediu pe care le generează creșterea emisiilor de dioxid de carbon, de particule fine și de gaze poluante, în pofida stabilirii unor obiective ambițioase pentru protejarea climei și a mediului în conformitate cu Acordul de la Paris, și necesitățile în materie de cercetare și inovare legate de dezvoltarea vehiculelor conectate și autonome; reamintește, de asemenea, întârzierea investițiilor în noi infrastructuri pentru îmbunătățirea conectivității și, în special, pentru întreținerea infrastructurilor existente;

CFM

2.  evidențiază succesul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) din actualul CFM și faptul că cererile de propuneri aferente au depășit de trei ori nivelul disponibilităților; salută prelungirea MIE în următorul CFM; cu toate acestea, regretă reducerea cu 12 %, în prețuri constante, a sumei alocate componentei „Transport” și cu 13 % a contribuției din Fondul de coeziune; consideră că bugetul MIE nu poate fi alocat altor programe în afara obiectivelor sale specifice; solicită reinstituirea sumelor aferente MIE Transport, în valoare de 17,746 miliarde EUR în prețuri constante, și a contribuției din Fondul de coeziune, în valoare de 10 miliarde EUR, ținând cont de impactul lor pozitiv asupra dezvoltării economice;

3.  subliniază eficacitatea structurii de administrare centralizate instituite prin Regulamentul privind MIE; constată că transferul unei părți din Fondul de coeziune către MIE a fost un mare succes și că nivelul de satisfacție al statelor membre vizate confirmă faptul că acest mecanism va fi continuat în cadrul următorului CFM și că va fi suficient pentru a finaliza proiectele aflate în prezent în curs de desfășurare finanțate prin contribuții de la Fondul de coeziune; propune, date fiind aceste circumstanțe, ca o sumă de 20 de miliarde EUR din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) să fie gestionată conform unor norme similare celor care se aplică Fondului de coeziune pentru MIE, dar să fie accesibilă pentru toate statele membre; este de părere că, având în vedere decalajul considerabil dintre resursele disponibile și necesități, trebuie acordată mai multă atenție unor soluții cu o mare valoare adăugată a UE, cum ar fi legăturile transfrontaliere lipsă, ca de pildă legăturile feroviare, și că acest transfer ar asigura faptul că proiectele TEN-T din Europa fac progrese semnificative;

4.  subliniază că un proiect MIE mai actualizat și mai eficace, în cadrul următorului CFM 2021-2027, ar trebui să vizeze toate modurile de transport, să încurajeze transferul modal, să încurajeze statele membre să investească în transportul public inteligent, sustenabil și integrat, să acorde prioritate legăturilor îmbunătățite dintre rețelele cuprinzătoare, să consolideze interoperabilitatea prin intermediul Sistemului european de management al traficului feroviar și prin utilizarea deplină a inițiativei privind cerul unic european și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor privind siguranța rutieră în UE;

5.  reamintește că MIE este un mecanism de subvenționare și salută propunerea Comisiei Europene de a clarifica acest aspect prin includerea instrumentului financiar MIE în noul program InvestEU; consideră că partea din MIE destinată transportului implementată sub forma unui instrument financiar nu poate depăși 5 % din valoarea totală a pachetului; regretă faptul că, în pofida transferurilor regretabile de fonduri în beneficiul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) și în detrimentul MIE, ponderea investițiilor în transport generate de FEIS este, în termeni cantitativi, departe de obiectivul de 30 % și, în termeni calitativi, foarte departe de a îndeplini criteriile valorii adăugate europene; subliniază cu fermitate, în acest sens, că nu ar trebui permis niciun transfer de fonduri din programul Orizont Europa în favoarea InvestEU; subliniază cât de important este ca, în contextul următorului CFM, programul InvestEU să aducă beneficii unor proiecte cu o valoare adăugată europeană veritabilă și felicită Comisia pentru că a propus ca unul dintre cele patru domenii de investiții identificate să fie infrastructura durabilă;

6.  atrage atenția asupra necesității importante de a crea o linie bugetară pentru turismul sustenabil, date fiind importanța sectorului în cadrul economiei UE, care a reprezentat 5 % din PIB în 2016, și responsabilitățile UE în temeiul articolului 195 din TFUE, în vederea tranziției către o veritabilă politică a UE în domeniul turismului care să poată soluționa problemele actuale legate de fragmentare și de accesul la fonduri, să promoveze Europa ca destinație turistică și să stimuleze industria turistică, contribuind astfel la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă;

7.  ia act de faptul că reducerea la minimum a costurilor externe trebuie integrată ca un principiu director al CFM, ca o măsură de eficientizare a costurilor, ce va reduce presiunea asupra bugetelor publice viitoare;

Agențiile

8.  salută numeroasele competențe noi ale agențiilor europene de transport, în special Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA), Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) și Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA), în serviciul unei veritabile valori adăugate europene; subliniază că este important să se asigure că toate agențiile de transport dispun de resurse suficiente, stabile în termeni reali, pentru a-și îndeplini îndatoririle și noile responsabilități;

9.  salută propunerea Comisiei de înființare a Autorității Europene a Muncii; subliniază că este important să se garanteze că această nouă autoritate beneficiază de mijloace suficiente pentru a-și exercita competențele în sectorul transporturilor;

Cercetarea

10.  reamintește că sprijinul acordat cercetării și dezvoltării în domeniul transporturilor și al mobilității este de o importanță crucială, date fiind provocările pe care le reprezintă creșterea emisiilor de dioxid de carbon, de particule fine și de gaze poluante, legate de intensificarea traficului și de blocajele în trafic, necesitatea tranziției energetice și dezvoltarea vehiculelor conectate și autonome; subliniază, prin urmare, importanța menținerii unei legături directe între Orizont Europa și punerea în aplicare la nivelul UE a soluțiilor de transport dezvoltate prin activități de cercetare și dezvoltare; reamintește succesul întreprinderilor comune, cum ar fi SESAR, Shift2Rail și CleanSky; consideră că este important ca aceste programe să fie sprijinite în continuare în mod semnificativ și să fie finanțate în mod corespunzător în cadrul programului Orizont Europa; subliniază că, în sprijinul cercetării și dezvoltării, principiul neutralității tehnologice ar trebui aplicat în domeniul transporturilor;

Resursele proprii

11.  constată că toate statele membre colectează venituri fiscale și parafiscale importante direct legate de transporturi și turism și că un transfer, chiar minim, de astfel de resurse către resursele proprii ale UE ar putea îmbunătăți capacitățile acesteia de a răspunde noilor provocări cu care se confruntă; consideră că revenirea la resurse proprii mai importante, așa cum au fost prevăzute în momentul creării Comunității Europene, ar consolida capacitatea Uniunii de a acționa pe plan politic și bugetar.

PROCEDURA COMISIEI SESIZATE PENTRU AVIZ

Titlu

Raportul intermediar privind cadrul financiar multianual 2021-2027- Poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord

Referințe

2018/0166R(APP)