Procedură : 2018/2092(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0365/2018

Texte depuse :

A8-0365/2018

Dezbateri :

PV 10/12/2018 - 16
CRE 10/12/2018 - 16

Voturi :

PV 11/12/2018 - 5.16
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0497

RAPORT     
PDF 551kWORD 60k
9.11.2018
PE 623.658v02-00 A8-0365/2018

referitor la aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și în România: eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene

(2018/2092(INI))

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

Raportor: Sergei Stanishev

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și în România: eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene

(2018/2092(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Protocolul de integrare a acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene (11997D/PRO/02),

–  având în vedere articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005,

–  având în vedere proiectele de decizii ale Consiliului din 29 septembrie 2010 (14142/2010) și 8 iulie 2011 (14142/1/2010) privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului din 7 decembrie 2011 (14302/3/11) privind cadrul pentru aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România,

–  având în vedere rezoluția sa legislativă din 8 iunie 2011 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România(1),

–  având în vedere concluziile Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 9 și 10 iunie 2011, 22 și 23 septembrie 2011, 25 și 26 octombrie 2012, 7 și 9 martie 2013, și 5 și 6 decembrie 2013,

–  având în vedere rezoluția sa din 13 octombrie 2011 referitoare la aderarea Bulgariei și a României la spațiul Schengen(2),

–  având în vedere cel de al optulea raport bianual al Comisiei privind funcționarea spațiului Schengen din 15 decembrie 2015 (COM (2015) 0675),

–  având în vedere rezoluția sa din 30 mai 2018 referitoare la Raportul anual privind funcționarea zonei Schengen(3),

–  având în vedere Decizia (UE) 2017/1908 a Consiliului din 12 octombrie 2017 privind punerea în aplicare a anumitor dispoziții ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații privind vizele în Republica Bulgaria și în România(4),

–   având în vedere proiectul de decizie a Consiliului din 18 aprilie 2018 privind punerea în aplicare a dispozițiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen în Republica Bulgaria și în România (15820/1/2017),

–  având în vedere rezoluția sa legislativă din 13 iunie 2018 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind punerea în aplicare a dispozițiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen în Republica Bulgaria și în România(5),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0365/2018),

A.  întrucât Bulgaria și România au adoptat acquis-ul Schengen în momentul aderării lor la Uniunea Europeană în 2007; întrucât în 2008 Bulgaria a declarat că este pregătită pentru începerea evaluărilor efectuate de Grupul de lucru pentru evaluarea Schengen (SCH-EVAL), compus din experți din statele membre ale zonei Schengen; întrucât, în 2007 și 2008, România a declarat că este gata pentru începerea evaluărilor efectuate de SCH-EVAL;

B.  întrucât finalizarea procesului de evaluare Schengen pentru Bulgaria și România și gradul de pregătire a celor două țări pentru a pune în aplicare toate dispozițiile acquis-ului Schengen au fost confirmate de experții SCH-EVAL și de către Consiliu în concluziile sale din 9 și 10 iunie 2011; întrucât, în proiectul său de decizie din 8 iulie 2011, Consiliul a verificat dacă condițiile necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen au fost îndeplinite în toate domeniile, și anume protecția datelor, frontierele aeriene, frontierele terestre, cooperarea polițienească, Sistemul de Informații Schengen, frontierele maritime și vizele; întrucât, pe lângă provocarea reprezentată de gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, finalizarea procesului de evaluare Schengen a determinat ambele țări să își restructureze în mod fundamental sistemele de supraveghere a frontierelor și să investească în întărirea capacităților de aplicare a legii; întrucât, potrivit Actului de aderare din 2005, finalizarea cu succes a procedurilor de evaluare Schengen este singura condiție prealabilă pentru aplicarea deplină a acquis-ului Schengen, inclusiv eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene; întrucât nivelul de pregătire al Bulgariei și al României de a aplica integral acquis-ul Schengen a fost recunoscut de către șefii de stat și de guvern în cadrul Consiliului de nenumărate ori, precum și de către Comisie și Parlament, cel mai recent în comunicarea Comisiei din 27 septembrie 2017 și în rezoluția Parlamentului din 30 mai 2018;

C.  întrucât, în proiectul său de decizie din 29 septembrie 2010, Consiliul a propus aplicarea deplină a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România și eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene; întrucât, în rezoluția sa legislativă din 8 iunie 2011, Parlamentul a aprobat această decizie și a solicitat Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționa să o modifice în mod substanțial;

D.  întrucât, în septembrie 2011, Președinția Consiliului a prezentat o propunere pentru punerea în aplicare parțială a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și în România, și anume eliminarea controalelor numai la frontierele interne maritime și aeriene, luând în considerare adoptarea unei decizii separate, într-o etapă ulterioară, cu privire la frontierele terestre;

E.  întrucât, în concluziile sale, Consiliul Justiție și Afaceri Interne a confirmat în mai multe rânduri angajamentul său de a-și întemeia viitoarele decizii privind eliminarea controalelor la frontierele interne pentru Bulgaria și România pe o abordare în două etape; întrucât adoptarea acestei decizii de către Consiliul Justiție și Afaceri Interne a fost amânată în mod repetat;

F.  întrucât, în conformitate cu decizia Consiliului din 12 octombrie 2017, Bulgaria și România au beneficiat de acces pasiv la Sistemul de informații privind vizele; întrucât, în proiectul său de decizie din 18 aprilie 2018, Consiliul a propus aplicarea integrală a dispozițiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen în ambele state membre;

G.  întrucât nici Actul de aderare din 2005 și nici mecanismele de evaluare Schengen nu prevăd stabilirea unor calendare diferite pentru eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene; întrucât toate extinderile anterioare ale spațiului Schengen au fost statuate printr-un act juridic unic;

H.  întrucât spațiul Schengen este un mecanism unic și una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene, permițând libera circulație a persoanelor în spațiul Schengen fără controale la frontierele interne; întrucât acest lucru a fost posibil printr-o serie de măsuri de compensare, cum ar fi crearea Sistemului de Informații Schengen (pentru întărirea schimbului de informații), precum și prin crearea unui mecanism de evaluare pentru a verifica aplicarea acquis-ului Schengen de către statele membre și a consolida încrederea reciprocă în funcționarea zonei Schengen;

I.  întrucât menținerea controalelor la frontierele interne ale Uniunii și reintroducerea acestor controale în spațiul Schengen are un impact puternic asupra vieții cetățenilor europeni și a tuturor celor care beneficiază de principiul liberei circulații în interiorul UE și subminează în mod grav încrederea acestora în instituțiile europene și în integrarea europeană; întrucât aceasta implică costuri operaționale și de investiții directe pentru lucrătorii transfrontalieri, pentru turiști, pentru transportatorii rutieri de marfă și administrațiile publice, cu efecte catastrofale asupra economiilor statelor membre și funcționării pieței interne a UE; întrucât menținerea controalelor la frontierele interne pentru Bulgaria și România are un impact negativ asupra exporturilor și importurilor din și către statele membre, precum și asupra operațiunilor de transport din și către unele dintre cele mai mari parcuri civile și porturi de marfă din sudul Europei, ceea ce înseamnă profituri pierdute și cheltuieli sporite; întrucât costurile estimate asociate cu reintroducerea controalelor la frontiere în Uniunea Europeană variază între 0,05 miliarde EUR și 20 de miliarde EUR costuri unice și 2 miliarde EUR cheltuieli anuale de funcționare(6);

J.  întrucât menținerea controalelor la frontierele interne ale Uniunii și reintroducerea acestora în spațiul Schengen pare a fi legată de o percepere a amenințărilor la adresa ordinii publice și a securității interne, mai degrabă decât de o dovadă solidă a existenței reale a unei amenințări grave; întrucât eliminarea controalelor la frontierele interne ca urmare a aplicării depline a acquis-ului Schengen în statele membre care deja au aderat nu a condus la rate mai ridicate ale criminalității; întrucât extinderea spațiului Schengen din 2007 este asociată cu rate mai scăzute ale criminalității atât în statele membre care au aderat de curând la spațiul Schengen, cât și în statele membre Schengen existente și nu a amplificat percepția de nesiguranță în rândul cetățenilor UE(7);

1.  reamintește că toate condițiile necesare pentru aplicarea deplină a acquis-ului Schengen au fost îndeplinite de către Bulgaria și România în 2011;

2.  regretă faptul că în cei șapte ani de atunci, Consiliul nu a reușit să adopte o decizie privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România, în ciuda apelurilor repetate în acest sens, atât din partea Comisiei, cât și din partea Parlamentului;

3.  consideră că propunerea pentru divizarea eliminării controalelor la frontierele interne în două acte juridice pentru a stabili calendare diferite în vederea eliminării controalelor la frontierele terestre, maritime și aeriene constituie o îndepărtare semnificativă de la textul proiectului de decizie a Consiliului din 29 septembrie 2010, aprobat de către Parlament;

4.  reamintește că Consiliul nu poate lua o decizie cu privire la aplicarea dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și în România decât după consultarea Parlamentului - o obligație care decurge din articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005; invită din nou Consiliul să informeze Parlamentul dacă intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de Parlament în rezoluția sa legislativă din 8 iunie 2011;

5.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că introducerea unei abordări în două etape ar putea avea un impact negativ asupra viitoarei extinderi a spațiului Schengen; subliniază faptul că incapacitatea de a ajunge la un consens în cadrul Consiliului pune sub semnul întrebării aplicarea uniformă a prevederilor tratatelor UE și credibilitatea UE, fapt care erodează încontinuu sprijinul public pentru politicile comune ale UE, scoțând în evidență tratamentul inegal al statelor membre și al cetățenilor lor și introducerea unor linii artificiale de divizare în cadrul Uniunii; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că aceste practici contribuie la creșterea populismului și a naționalismului pe întregul continent, lucru care constituie o provocare fundamentală pentru funcționarea UE;

6.  subliniază faptul că libera circulație a persoanelor peste frontierele interne, rezultată din încorporarea acquis-ului Schengen în cadrul juridic al UE, reprezintă una dintre principalele realizări ale Uniunii; subliniază că funcționarea și extinderea spațiului Schengen nu ar trebui să fie afectată în mod negativ de deficiențele din alte politici ale UE, cum ar fi Sistemul european comun de azil;

7.  salută adoptarea deciziei Consiliului din 12 octombrie 2017 care acordă acces pasiv Bulgariei și României la Sistemul de informații privind vizele și propunerea Consiliului pentru aplicarea integrală a dispozițiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen în ambele state membre; regretă faptul că adoptarea acestor decizii nu s-a făcut imediat după verificarea finalizării cu succes a procesului de evaluare Schengen în 2011, ci a fost inițiată ca măsură ad-hoc pentru a asigura conformitatea cu condițiile prealabile pentru punerea în aplicare a sistemului de intrare/ieșire, preconizat a fi operațional până în 2020; consideră că aceste acte juridice constituie un pas în direcția eliminării lacunelor în materie de informații între acele state membre care aplică acquis-ul Schengen în totalitate și cele care îl aplică în mod parțial; insistă cu fermitate că adoptarea acestor acte nu ar trebui să întârzie și mai mult eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene; ia act de faptul că, odată cu adoptarea acestor decizii, Bulgaria și România vor împărtăși toate responsabilitățile și obligațiile, dar nu și toate beneficiile, apartenenței cu drepturi depline la spațiul Schengen;

8.  subliniază faptul că acquis-ul Schengen nu a fost conceput pentru a cuprinde state membre cu statute juridice diferite; atrage atenția asupra faptului că inacțiunea prelungită a Consiliului a creat necesitatea de a stabili o distincție clară în legislația UE, referitoare la sistemele de informații și de gestiune a frontierelor, între acele state membre care aplică acquis-ul Schengen în totalitate și cele care îl aplică în mod parțial; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că acest lucru codifică o existență paralelă de facto a unui spațiu Schengen cu liberă circulație și a unui spațiu Schengen fără liberă circulație, cu riscul apariției unor lacune în schimbul de informații, a unor deficiențe legislative și a unei lipse de conectivitate între sistemele de justiție și afaceri interne;

9.  subliniază că, fără a aduce atingere Mecanismului de cooperare și verificare, în ceea ce privește aplicarea deplină a acquis-ului Schengen, nu ar trebui introduse criterii suplimentare sau legături cu alte mecanisme și politici ale Uniunii, altele decât condițiile prealabile specificate în Actul de aderare din 2005; invită statele membre să ia o decizie cu privire la extinderea spațiului Schengen doar pe baza îndeplinirii condițiilor pertinente pentru aplicarea acquis-ului Schengen în urma finalizării procesului de evaluare Schengen;

10.  îndeamnă Consiliul să prezinte cât mai curând cu putință un nou proiect de decizie privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România, pe baza proiectului său de decizie din 29 septembrie 2010 (14142/2010), și, prin intermediul unui singur act juridic, să ia o decizie imediată pentru eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene;

11.  invită Consiliul să aplice aceeași abordare pentru Croația și să confirme aderarea deplină a țării la spațiul Schengen de îndată ce Croația finalizează cu succes procesul de evaluare Schengen și sunt îndeplinite criteriile pertinente;

12.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale.

(1)

JO C 380 E, 11.12.2012, p. 160.

(2)

JO C 94 E, 3.4.2013, p. 13.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0228.

(4)

JO L 269, 19.10.2017, p. 39.

(5)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0253.

(6)

W. van Ballegooij, Costurile opțiunii „non-Schengen”: aspecte legate de libertățile civile, justiție și afacerile interne, Raport cu privire la costul non-Europei, Unitatea pentru valoarea adăugată europeană, 2016, pag. 32.

(7)

Ibid., punctele 28 și 31.


EXPUNERE DE MOTIVE

I. CONTEXT

În 2007, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005 la Uniunea Europeană, Bulgaria și România au adoptat acquis-ul Schengen. Anumite dispoziții, inclusiv eliminarea controalelor la frontierele interne, urmau să se aplice în Bulgaria și România numai în temeiul unei decizii a Consiliului în acest sens, după verificarea faptului că au fost îndeplinite condițiile necesare. La 9 iunie 2011, Consiliul a concluzionat, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile, că Bulgaria și România au îndeplinit condițiile în toate domeniile acquis-ului Schengen referitoare la frontierele aeriene, frontierele terestre, cooperarea polițienească, protecția datelor, Sistemul de informații Schengen, frontierele maritime și vizele. Cu toate acestea, intrarea în vigoare a dispozițiilor referitoare la eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene așteaptă în continuare o decizie finală a Consiliului, în care toate actualele state membre ale spațiului Schengen trebuie să ia o hotărâre pozitivă în unanimitate.

La momentul redactării prezentului raport, Bulgaria și România aplică acquis-ul Schengen doar parțial și, prin urmare, încă sunt efectuate controale la frontierele cu aceste două state membre. Începând din 2011, Consiliul a confirmat în mai multe rânduri angajamentul său de a lua orice decizie ulterioară pe baza unei abordări „în două etape” - eliminarea controalelor numai la frontierele interne maritime și aeriene, urmată de eliminarea controalelor la frontierele interne terestre la o dată nespecificată, printr-un act juridic separat.

Scopul acestui raport este de a confirma poziția Parlamentului potrivit căreia Consiliul trebuie să o ia o decizie fără întârziere cu privire la aderarea Bulgariei și a României ca membri cu drepturi depline ai spațiului Schengen. Raportorul consideră că Parlamentul ar trebui să susțină în mod ferm principiul potrivit căruia, după încheierea cu succes a procesului de evaluare Schengen în toate domeniile de către o țară în curs de aderare, Consiliul, după consultarea Parlamentului, adoptă o decizie imediată de a elimina controalele la frontierele interne terestre, maritime și aeriene, printr-un singur act juridic unic.

II. CALENDAR

După emiterea declarațiilor lor privind atingerea gradului de pregătire în 2007 și în 2008, Bulgaria și România au făcut obiectul unei evaluări Schengen detaliate și aprofundate pentru a determina gradul de pregătire pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen (protecția datelor, SIS, frontierele aeriene, frontiere terestre, frontierele maritime, cooperarea polițienească și vizele). La 29 septembrie 2010, Consiliul a publicat un proiect de decizie pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen, inclusiv eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene, sub rezerva îndeplinirii definitive a condițiilor necesare. În urma avizului și aprobării Parlamentului European din 8 iunie 2011 (ca parte a unei proceduri de consultare), Consiliul Justiție și Afaceri Interne a confirmat, în concluziile sale din 9 și 10 iunie 2011, că procesul de evaluare Schengen pentru Bulgaria și pentru România se încheiase cu succes în toate domeniile acquis-ului Schengen. Cu toate acestea, Consiliul nu a luat o decizie pe baza textului juridic care a făcut obiectul consultării cu Parlamentul și a amânat această chestiune până în septembrie 2011.

Ca urmare a lipsei de unanimitate în Consiliu, în septembrie 2011, Președinția poloneză de atunci a prezentat o propunere de compromis pentru o abordare „în două etape”. Această propunere a fost prezentată ca un proiect de decizie a Consiliului în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană (Coreper). Chiar dacă proiectul de decizie a Consiliului a reprezentat o îndepărtare semnificativă de la textul aprobat de Parlamentul, Consiliul nu l-a consultat din nou, așa cum a solicitat acesta în rezoluția sa legislativă din 8 iunie 2011.

Propunerea pentru o abordare „în două etape” privind eliminarea controalelor la frontierele interne pentru Bulgaria și România a fost de atunci discutată în mai multe rânduri de către Consiliul Justiție și Afaceri Interne și, de asemenea, a fost menționată în declarații publice de către șefii statelor membre ale UE (și ale spațiului Schengen).

III. IMPLICAȚIILE APLICĂRII PARȚIALE A ACQUIS-ULUI SCHENGEN DE CĂTRE CELE DOUĂ STATE MEMBRE

Raportorul consideră că există consecințe negative directe care decurg din amânarea continuă a aderării depline a Bulgariei și a României la spațiul Schengen pentru cele două state membre, dar și pentru Uniune în ansamblul său.

Libera circulație este un principiu fundamental al UE, iar posibilitatea de a circula în UE fără a fi controlat la frontierele interne este una dintre realizările sale cele mai importante și mai concrete. Aceasta a întărit sentimentul de apartenență al cetățenilor la o entitate comună de libertate, pace și prosperitate împărtășite. Pe de altă parte, incapacitatea de a extinde această realizare la toți cetățenii europeni alimentează scepticismul față de UE, provoacă un sentiment de nedreptate și erodează popularitatea UE, subminând în final sprijinul public pentru acțiunile europene comune.

Libera circulație în spațiul Schengen a adus, de asemenea, beneficii economice semnificative pentru statele membre participante prin înlesnirea integrării comerțului transfrontalier. Studiul „The Cost of Non-Schengen: Civil Liberties, Justice and Home Affairs aspects” (Costul în cazul în care spațiul Schengen nu ar mai exista: aspecte legate de libertățile civile, justiție și afacerile interne”), comandat de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), trage concluzii esențiale privind impactul economic negativ al controlului transfrontalier între statele membre. Costurile legate de reintroducerea controlului la frontiere în spațiul Schengen sunt estimate a se situa între 0,05 miliarde EUR și 20 miliarde EUR în costuri unice și între două și patru miliarde EUR în costuri anuale de funcționare. Deși există mai multe obstacole în calea cuantificării cu precizie a implicațiilor economice pentru Bulgaria și România, raportorul consideră că datele furnizate servesc drept indicație a pierderilor economice și sociale importante suferite de cele două țări ca urmare a impasului permanent din cadrul Consiliului.

În discursul public, extinderea spațiului Schengen este adesea legată de alte politici ale Uniunii, cum ar fi reforma Sistemului european comun de azil sau de eforturile în curs în direcția unei uniuni efective a securității. Raportorul este ferm convins că libera circulație a cetățenilor nu ar trebui să sufere din cauza deficiențelor din alte politici ale Uniunii sau să facă obiectul acestora. Asigurarea securității Uniunii necesită acțiuni comune și nu fragmentare, menținând în același timp un echilibru corect între libertăți și securitate. În acest scop, trebuie depuse eforturi în direcția construirii unui cadru juridic coordonat, solid și favorabil includerii, în care toate statele membre să se afle pe picior de egalitate.

Amânarea continuă a aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen reprezintă, totuși, un pas în direcția opusă. Aceasta creează necesitatea de a se face distincție în legislația UE între statele membre care aplică integral acquis-ul Schengen și statele membre care îl aplică doar parțial, precum și necesitatea adoptării unor măsuri specifice pentru a se evita lacunele și a se preveni eventualele deficiențe. Propunerea de aderare parțială a Bulgariei și României reprezintă încă un pas înainte către o codificare juridică a coexistenței de facto a unui spațiu Schengen cu liberă circulație și a unui spațiu Schengen fără libera circulație, sau cu o circulație doar parțial liberă.

În ceea ce poate fi considerată o etapă finală înainte de ridicarea controalelor la frontierele interne pentru Bulgaria și România, în 2017, ambele țări au căpătat acces pasiv la Sistemul de informații privind vizele (VIS). La momentul redactării prezentului raport, există o procedură în curs pentru a permite aplicarea deplină a dispozițiilor acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen (SIS). Criteriile pentru punerea în aplicare a acestor acte legislative au fost îndeplinite deja în 2011. Totuși, aceste propuneri ale Consiliului au fost prezentate nu ca urmare a angajamentelor asumate în numele UE, ci, mai degrabă, ca parte a pregătirii în curs a punerii în aplicare în întreaga UE a sistemului de intrare/ieșire, preconizat să fie operațional până în 2020. Raportorul consideră că, în urma acestor decizii, Bulgaria și România vor avea toate responsabilitățile și obligațiile membrilor cu drepturi depline ai spațiului Schengen, contribuind astfel la securitatea tuturor statelor membre ale spațiului Schengen, dar cetățenii Uniunii încă nu se vor bucura de avantajele liberei circulații înspre și dinspre aceste țări.

IV. CONCLUZIILE RAPORTORULUI

Raportorul consideră că propunerea pentru o abordare „în două etape” pentru aderarea Bulgariei și României la spațiul Schengen nu numai că este lipsită de orice justificare solidă din punct de vedere juridic, dar prezintă și o serie de riscuri, cum ar fi introducerea unor noi condiții pentru a întârzia și mai mult eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, prelungind povara economică semnificativă pentru cele două state membre care rezultă din menținerea controalelor la frontierele terestre, și pregătind terenul pentru viitoarele eventuale lacune în materie de informații și deficiențe legislative între statele membre ale spațiului Schengen și cele care nu sunt membre.

Divizarea deciziei Consiliului în două acte juridice (unul pentru eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime și un altul pentru frontierele terestre) ar codifica, de asemenea, din punct de vedere juridic actualul standard dublu din spațiul Schengen, potrivit căruia Bulgaria și România au toate obligațiile și responsabilitățile de membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen, însă nu se bucură de avantajele liberei circulații.

Prin urmare, raportorul este de părere că Parlamentul European trebuie să susțină în mod ferm modelul stabilit în extinderile anterioare ale spațiului Schengen, în care aplicarea deplină a dispozițiilor acquis-ului Schengen, inclusiv eliminarea controalelor la frontierele interne aeriene, maritime și terestre, a fost efectuată printr-un singur act juridic după îndeplinirea condițiilor necesare. Orice altă decizie ar crea un precedent care ar duce la consecințe politice, economice și sociale negative nu numai pentru Bulgaria și România, ci și pentru Uniune în ansamblul său și ar afecta în mod negativ alte viitoare extinderi ale spațiului Schengen.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

5.11.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

36

4

1

Membri titulari prezenți la votul final

Heinz K. Becker, Monika Beňová, Michał Boni, Daniel Dalton, Frank Engel, Cornelia Ernst, Laura Ferrara, Kinga Gál, Ana Gomes, Sophia in ‘t Veld, Eva Joly, Dietmar Köster, Barbara Kudrycka, Cécile Kashetu Kyenge, Juan Fernando López Aguilar, Roberta Metsola, Claude Moraes, Ivari Padar, Judith Sargentini, Giancarlo Scottà, Birgit Sippel, Csaba Sógor, Sergei Stanishev, Helga Stevens, Traian Ungureanu, Marie-Christine Vergiat, Josef Weidenholzer, Kristina Winberg, Auke Zijlstra

Membri supleanți prezenți la votul final

Carlos Coelho, Pál Csáky, Maria Grapini, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Jeroen Lenaers, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Morten Helveg Petersen, Barbara Spinelli

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Petras Auštrevičius, Enrique Calvet Chambon, Rupert Matthews, Martina Michels


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

36

+

ALDE

Petras Auštrevičius, Enrique Calvet Chambon, Sophia in 't Veld, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Morten Helveg Petersen

ECR

Rupert Matthews, Helga Stevens

EFDD

Laura Ferrara

GUE/NGL

Cornelia Ernst, Martina Michels, Barbara Spinelli, Marie-Christine Vergiat

PPE

Heinz K. Becker, Michał Boni, Carlos Coelho, Pál Csáky, Frank Engel, Kinga Gál, Barbara Kudrycka, Roberta Metsola, Csaba Sógor, Traian Ungureanu

S&D

Monika Beňová, Ana Gomes, Maria Grapini, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Dietmar Köster, Cécile Kashetu Kyenge, Juan Fernando López Aguilar, Claude Moraes, Ivari Padar, Birgit Sippel, Sergei Stanishev, Josef Weidenholzer

VERTS/ALE

Eva Joly, Judith Sargentini

4

-

ECR

Kristina Winberg

ENF

Giancarlo Scottà, Auke Zijlstra

PPE

Jeroen Lenaers

1

0

ECR

Daniel Dalton

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri

Ultima actualizare: 29 noiembrie 2018Notă juridică