Procedură : 2017/2283(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0369/2018

Texte depuse :

A8-0369/2018

Dezbateri :

PV 11/12/2018 - 18
CRE 11/12/2018 - 18

Voturi :

PV 12/12/2018 - 19.3
CRE 12/12/2018 - 19.3

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0518

RAPORT     
PDF 684kWORD 78k
16.11.2018
PE 622.304v01-00 A8-0369/2018

referitor la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Ucraina

(2017/2283(INI))

Comisia pentru afaceri externe

Raportor: Michael Gahler

ERATE/ADDENDA
EXPUNERE DE MOTIVE - REZUMATUL FAPTELOR ȘI CONSTATĂRILOR
 PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

EXPUNERE DE MOTIVE - REZUMATUL FAPTELOR ȘI CONSTATĂRILOR

La patru ani de la semnarea de către UE a trei acorduri de asociere (AA), inclusiv a unui acord privind o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (ZLSAC) cu Republica Moldova, Georgia și Ucraina și la doi ani de la deplina sa intrare în vigoare, Parlamentul European a decis să evalueze gradul de punere în aplicare a acestor acorduri, în conformitate cu angajamentul său ferm față de cei mai apropiați parteneri estici și față de strângerea relațiilor lor cu UE.

În cursul pregătirii prezentului raport, pe lângă reuniunile sale periodice și frecvente cu autoritățile ucrainene, cu liderii opoziției și reprezentanții societății civile, Comisia pentru afaceri externe a întreprins o misiune de anchetă în Ucraina în aprilie 2018 și a comandat trei studii elaborate de experți și publicate în ultimele șase luni - privind reforma electorală, nivelul de punere în aplicare a AA și cadrul instituțional al acestei puneri în aplicare.

Constatările Comitetului pentru afaceri externe oferă o imagine pozitivă a punerii în aplicare a acordului de asociere cu Ucraina, în pofida anumitor neajunsuri pe care autoritățile ucrainene mai trebuie să le remedieze.

S-au înregistrat evoluții pozitive în numeroase domenii, în special în sistemul judiciar, în domeniul descentralizării, energiei, sănătății, pensiilor și educației.

În prezentul raport, Comisia pentru afaceri externe își exprimă preocupări legate, în special, de:

1) un cadru juridic funcțional adecvat pentru combaterea corupției, cuprinzând instituțiile, transparența financiară și auditul;

2) finalizarea reformei în domeniul descentralizării;

3) lipsa eforturilor de „dezoligarhizare” și privatizare;

făcând apel la autoritățile ucrainene să rezolve aceste probleme în conformitate cu AA și cu alte angajamente bilaterale, raportul subliniază, totodată, și poziția Parlamentului European în legătură cu reformele în curs:

1) apelurile la anularea obligativității declarațiilor electronice pentru activiștii ONG-urilor;

2) independența deplină a procurorului general;

3) înființarea rapidă a Înaltei Curți Anticorupție și dotarea acesteia cu mijloace adecvate de funcționare;

în cele din urmă, raportul se referă la cadrul instituțional în vigoare pentru punerea în aplicare a AA, atât din partea Ucrainei, cât și din partea UE, cu accent asupra capacității, ca resurse umane și competențe specifice, de a asigura punerea deplină în aplicare a legislației relevante și monitorizarea acesteia. În mod special, se propune axarea pe consolidarea capacității administrative în Parlamentul Ucrainei, Rada Supremă, precum și eforturi mai susținute de a monitoriza și continua implementarea acordurilor de asociere din partea Ucrainei și a UE.


PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Ucraina

(2017/2283(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 8 și titlul V, în special articolele 21, 22, 36 și 37 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), precum și partea a cincea din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte și programul de asociere conex,

–  având în vedere documentul de lucru comun al Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) privind Raportul de punere în aplicare a asocierii privind Ucraina din 14 noiembrie 2017 (SWD(2017)0376),

–  având în vedere rezultatele vizitei delegației Comisiei pentru afaceri externe în Ucraina, care a avut loc între 4 și 6 aprilie 2018,

–  având în vedere studiile întocmite de experți pentru Comisia pentru afaceri externe, inclusiv studiul intitulat „Reformele electorale în trei țări din vecinătatea estică — Ucraina, Georgia și Moldova și impactul acestora asupra evoluțiilor politice din aceste țări”, publicat la 26 octombrie 2017, studiul intitulat „Arhitectura instituțională a acordurilor de implementare în Georgia, Moldova și Ucraina”, publicat în iunie 2018 și studiul comparativ intitulat „Dezvoltarea unui cadru instituțional pentru punerea în aplicare acordurilor de asociere în Georgia, Moldova și Ucraina”, publicat în iulie 2018,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0369/2018),

Contextul general al reformei – război, amenințări la adresa securității și provocări interne

A.  întrucât, deși Ucraina a înregistrat progrese pe calea integrării europene, înregistrând realizări importante în prima perioadă electorală după „Revoluția demnității”, rămân de dus la capăt alte sarcini mai dificile, în timp ce sprijinul popular față de modernizare și reformă e în scădere, populația fiind dezamăgită de deteriorarea condițiilor sociale și de viitorul nesigur și nemulțumită de politica de reformă a guvernului, de puterea pe care o au în continuare oligarhii și de corupția endemică care persistă în instituțiile statului; întrucât deși voința poporului ucrainean de a avea relații mai strânse cu UE rămâne puternică, o mare parte a populației nu este nemulțumită de evoluția generală a țării;

B.  întrucât aproape cinci milioane de ucraineni lucrează în prezent în străinătate, atât în calitate de emigranți pe termen lung, cât și ca lucrători pe termen scurt și sezonieri, cu Rusia și, tot mai mult, Polonia, ca principale destinații și întrucât remiterile de bani reprezintă un factor important de stabilitate economică;

C.  întrucât, în acest context, merită apreciate realizările majore din relațiile UE-Ucraina, cum ar fi intrarea în vigoare a regimului de călătorii fără viză la 11 iunie 2017 și Acordul de asociere de la 1 septembrie 2017;

D.  întrucât Ucraina merită aprecieri speciale pentru reformele din domeniile energiei, sănătății, pensiilor, educației, administrației publice, descentralizării, achizițiilor publice, apărării și securității, precum și din sectorul bancar și pentru stabilizarea macroeconomică a țării; întrucât aceste reforme au fost însoțite de creșteri drastice ale prețurilor, de tăieri de fonduri pentru alocații sociale și de o deteriorare a accesului la sistemele de protecție socială; întrucât rămân de rezolvat provocări serioase, mai ales în domenii precum combaterea corupției, privatizarea și reforma judiciară; întrucât acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător (ZLSAC) care face parte din Acordul de asociere (AA) UE-Ucraina, și a devenit operațional oficial de la 1 ianuarie 2016, asigură o bază solidă pentru dezvoltarea și modernizarea economică a Ucrainei; întrucât, în ultimii patru ani, economia Ucrainei nu numai că s-a stabilizat, dar a arătat și unele semne de îmbunătățire; întrucât, de la semnarea AA din 2014, Ucraina a realizat mai multe reforme pro-europene decât în toți anii anteriori de independență a Ucrainei;

E.  întrucât moștenirile trecutului, și anume insecuritatea juridică și numărul mare de legi parțial contradictorii, rezistența din partea oligarhilor și a altor grupuri de interese, corupția, nepotismul, instituțiile publice slabe, nepotismul, lipsa unor procese clare și a unor instituții de coordonare a aplicării acordului de asociere, stânjenesc reformele instituționale din Ucraina; întrucât agenda de reforme a Ucrainei ar trebui să se concentreze pe teme transversale, ca descentralizarea, reforma administrației publice, dereglementarea și dezoligarhizarea;

F.  întrucât Uniunea Europeană își menține cu fermitate sprijinul neabătut și atașamentul față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucraine în interiorul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, precum și sprijinul pentru sancționarea coordonată la nivel internațional a guvernelor și a agenților care îi subminează integritatea teritorială;

G.  întrucât consolidarea capacităților administrative ale instituțiilor de stat este esențială pentru punerea în aplicare a acordului de asociere/acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător și pentru asigurarea eficacității reformelor;

H.  întrucât, deși condamnă agresiunea continuă a Rusiei în partea de est a Ucrainei, anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol, precum și ocuparea de către Rusia a unor regiuni din raioanele Donețk și Lugansk, toate acestea încălcând dreptul internațional și angajamentele și obligațiile Rusiei aferente calității sale de membră a organizațiilor internaționale și participării sale la acorduri europene semnate atât de ea, cât și de Ucraina, în special Carta ONU, Actul final de la Helsinki și Memorandumul de la Budapesta și Tratatul de prietenie, cooperare și parteneriat dintre Ucraina și Federația Rusă din 1997, trebuie recunoscut că Ucraina se confruntă cu greutăți generate de rezistența la transformare, într-un climat marcat de război și de tentative de destabilizare;

I.  întrucât, în contextul agresiunii ruse asupra Ucrainei, UE a introdus și prelungit periodic măsuri restrictive împotriva Federației Ruse; întrucât este de dorit o implicare mai largă din partea UE în soluționarea conflictului, de exemplu prin numirea unui trimis special al UE pentru conflictul din estul Ucrainei și Crimeea; își reînnoiește apelul în favoarea unui format de negocieri internațional vizând încetarea ocupației Peninsulei Crimeea, cu participarea UE, întrucât sancțiunile împotriva Rusiei ar trebui să fie reînnoite și extinse, în special asupra persoanelor fizice și întreprinderilor care profită de pe urma situațiilor ilegale, până când Federația Rusă îi permite Ucrainei să-și restabilească complet suveranitatea și integritatea teritorială;

J.  întrucât situația securitară foarte volatilă din Marea Azov, care ar putea degenera cu ușurință într-un conflict deschis, stârnește multă îngrijorare; întrucât ar trebui condamnată construirea podului peste strâmtoarea Kerci, care leagă peninsula Crimeea, anexată ilegal, de Rusia continentală, pentru că este realizată fără consimțământul Ucrainei și încalcă clar suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia; întrucât activitățile excesive ale Federației Ruse în Marea Azov, în măsura în care constituie o încălcare a dreptului maritim internațional și a angajamentelor internaționale ale Rusiei, sunt regretabile; întrucât ar trebui condamnată oprirea și inspectarea excesivă a navelor comerciale, atât a navelor ucrainene, cât și a celor aflate sub pavilionul unui stat terț, inclusiv a navelor aflate sub pavilionul a diferite state membre ale UE;

K.  întrucât trebuie îmbunătățite și intensificate eforturile de comunicare cu privire la natura vie și dinamică a acordului de asociere și la natura, conținutul și avantajele reformelor conexe pentru cetățeni, pentru a fi siguri că populația acceptă pașii necesari pe calea europeană a Ucrainei și pentru a câștiga încrederea populației în acest sens;

Cadrul instituțional în vigoare pentru implementarea reformelor

1.  evidențiază cinci domenii cheie asupra cărora Ucraina trebuie să se concentreze pentru a îmbunătăți punerea în aplicare a AA: coordonare, asumarea responsabilității, stabilirea priorităților, monitorizare și comunicare; salută, în acest context, strategia de comunicare a guvernului adoptată recent și campania de comunicare a delegației UE în Ucraina intitulată „Să mergem înainte împreună”; reamintește că s-a propus o politică privind un „Parteneriat estic plus (EaP+)”, susținută de Parlament, pentru a deschide noi perspective;

2.  își exprimă cu tărie convingerea că nu se vor putea face progrese semnificative în punerea în aplicare a AA, și nici înfăptui reformele necesare, decât dacă se continuă procesul de dezoligarhizare și se pune capăt o dată pentru totdeauna unui sistem osificat în care puterea economică, politică și mediatică este concentrată în mâinile câtorva indivizi care își dau mâna unul celuilalt, o problemă care continuă să exercite o influență puternică asupra reformelor, împiedicându-le tot mai mult progresul; critică faptul că până acum dezoligarhizarea a fost utilizată mai mult ca un instrument de nivelare a pieței și de restaurare a echilibrului dintre diferitele grupuri de oligarhi, care fusese perturbat serios în 2014; își arată îngrijorarea față de conflictele de interese care persistă la nivelul autorităților de reglementare și de supraveghere, care au căpătat amploarea unor lupte pe față între instituții;

3.  atrage atenția că este nevoie urgentă de un control politic mai strict, mai multă sinergie și o mai bună coordonare a procesului de integrare europeană la cel mai înalt nivel politic și de un accent mai puternic pe reforme care aduc beneficii concrete cetățenilor;

4.  salută foaia de parcurs legislativă concepută astfel încât să corespundă domeniului de aplicare ambițios al AA și subliniază că atât o legislație de calitate, cât și dorința și capacitatea continue de o pune în aplicare corect rămân esențiale pentru a aduce beneficii reale pentru cetățeni;

5.  subliniază că progresele înregistrate în punerea în aplicare depind de angajamentul conducerii politice în favoarea reformei, de angajamentul elitelor politice în favoarea integrării europene, punând-o în fruntea listei de priorități, precum și de capacitățile ministerelor, ale agențiilor executive și ale autorităților de reglementare independente;

6.  observă cu îngrijorare că guvernul nu a luat suficiente măsuri pentru a dezarma unitățile Sectorului de Dreapta (Pravâi Sektor) și ale altor grupuri extremiste de extremă dreaptă, care rămân la fel de înarmați ca mai înainte; îi solicită guvernului să pună capăt climatului de impunitate față de actele de violență ale forțelor de extremă dreapta îndreptate împotriva minorităților și a celor cu opinii diferite, față de intimidarea magistraților sau de imixtiunea în procesul electoral și să îi urmărească penal cu tenacitate pe cei care săvârșesc asemenea tipuri de infracțiuni; se așteaptă ca sistemul judiciar și procurorii publici să acționeze în mod clar și autonom;

7.  subliniază necesitatea de a îmbunătăți procesul decizional intern din Rada Supremă a Ucrainei pentru a simplifica și a prioritiza adoptarea proiectelor de lege legate de punerea în aplicare a AA; consideră, în această privință, că ar trebui să i se confere un rol mai însemnat Comitetului pentru integrare europeană, care ar trebui să poată bloca legislația care contravine angajamentelor asumate în cadrul AA; subliniază că aceste reforme ar trebui să fie realizate înainte de sfârșitul legislaturii în curs;

8.  este preocupat de faptul că Biroul pentru Integrare Europeană al guvernului și Biroul guvernamental pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică nu dispun de instrumente și resurse, neavând nici măcar un statut oficial sau personalul și bugetul necesar pentru a gestiona un mandat de o asemenea amploare și complexitate; subliniază lipsa unor criterii pentru evaluarea gradului de conformitate dintre actele juridice interne și dreptul Uniunii;

9.  salută eforturile Ucrainei de a crea sistemul instituțional și de monitorizare necesar pentru punerea în aplicare a AA, inclusiv planul de acțiune al guvernului;

10.  reamintește că „Manifestul național” adoptat recent de Partidul Svoboda, Sectorul de dreapta și numeroase alte grupări de extremă dreapta se opune ferm asocierii dintre UE și Ucraina, solicitând o nouă orientare geopolitică față de Est și Vest; subliniază că poziția nedefinită a guvernului față de aceste evoluții riscă să afecteze relațiile Ucrainei cu statele vecine membre ale UE și cu Uniunea Europeană în general și să surpe bazele politice necesare pentru a depăși dezbinările politice din țară și a rezolva conflictul din Donbas;

11.  subliniază nevoia urgentă de asistență tehnică, de specialitate și financiară suplimentară, axată pe consolidarea capacităților Radei Supreme și ale ministerelor esențiale; salută cooperarea de până acum a Parlamentului European cu Verhovna Rada pentru consolidarea capacităților, precum și procesul de dialog Jean Monnet;

12.  atrage atenția asupra persistenței unei „gândiri înguste” în anumite ministere, care împiedică stabilirea unei poziții coerente în materie de integrare europeană; solicită, în această privință, o cooperare mai strânsă în cadrul guvernului și în Rada Supremă cu privire la aspectele legate de UE;

13.  este preocupat de faptul că interacțiunea dintre cabinet și parlament nu a fost reglementată de un mecanism specific în ceea ce privește punerea în aplicare a AA/zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (ALSAC);

14.  salută adoptarea unui nou plan de acțiune pentru punerea în aplicare a AA/ALSAC și eforturile de consolidare a pozițiilor și a cooperării dintre cabinet și parlament, pe baza foii de parcurs pentru punerea în aplicare a AA; subliniază că succesul realizării reformei este direct legat de etapele preliminare ale elaborării politicilor și legislației; subliniază că procesul planificat de apropiere legislativă și normativă din Ucraina trebuie accelerat și îmbunătățit, insistând pe calitatea legislației; constată că din ciclul de elaborare a politicilor lipsesc ingrediente esențiale: consultarea publică, fundamentarea deciziilor pe o bază documentată și controlul de calitate al legislației; subliniază că campania electorală nu ar trebui să afecteze procesul de reformă aflat în desfășurare;

15.  atrage atenția asupra recomandărilor făcute în raportul misiunii Parlamentului European despre reformele interne și consolidarea capacităților pentru apropierea legislației Ucrainei de acquis-ul UE, majoritatea acestora nefiind încă aplicate;

16.  încurajează Ucraina să se concentreze asupra a trei priorități principale ale programului său de reformă: instituirea unui cadru juridic de combatere a corupției eficient, concentrat pe instituții, transparență financiară și audit; ii) reforma în domeniul descentralizării; iii) „deoligarhizarea” și privatizare;

17.  subliniază că AA nu constituie obiectivul final al relațiilor UE-Ucraina și salută aspirațiile europene ale Ucrainei; sprijină dezvoltarea unor noi forme de cooperare consolidată cu UE, cum ar fi apropierea treptată a Ucrainei de uniunea vamală, uniunea energetică și piața unică digitală;

18.  subliniază că Ucraina are o perspectivă europeană în conformitate cu articolul 49 din TUE și poate solicita să devină membră a Uniunii Europene, cu condiția să adere la criteriile de la Copenhaga și la principiile democrației, să respecte libertățile fundamentale, drepturile omului și drepturile minorităților și să garanteze statul de drept;

Dialogul politic

19.  apreciază și susține dialogul foarte intens purtat între UE și Ucraina la mai multe niveluri, nu în ultimul rând între Parlamentul European și Rada Supremă, de exemplu, prin intermediul Comitetului parlamentar de asociere UE-Ucraina, care abordează inclusiv multe aspecte controversate;

20.  salută primele rezultate ale dialogului Jean Monnet dintre Parlamentul European și Rada Supremă vizând înființarea unui Grup de lucru privind reformele, concretizarea consolidării capacităților instituționale și adoptarea primei legislații orientate către reforme instituționale;

21.  salută constituirea și prima reuniune a Adunării Interparlamentare a Georgiei, Moldovei și Ucrainei, care a avut loc în perioada 8-9 iunie 2018 la Kiev; încurajează această adunare să controleze punerea în aplicare a acordurilor de asociere;

22.  consideră binevenită introducerea efectivă și în condiții de siguranță a regimului de călătorii fără viză cu Ucraina, apreciind efectele sale pozitive pentru contactele interpersonale dintre ucraineni și cetățenii Uniunii;

23.  subliniază cât este de important să se facă mai multe progrese și să se înrădăcineze mai bine cultura dialogului parlamentar ca o etapă esențială pentru ca Rada Supremă să devină un legiuitor mai eficace, transparent și eficient;

Statul de drept și buna administrare

24.  subliniază că combaterea corupției ar trebui să rămână prioritară și să fie urmărită în mod coerent și credibil, nu doar cu scopul de a pune în aplicare acordul de asociere, ci și de a aduce noi investiții și a revigora economia ucraineană, o condiție prealabilă pentru generarea de locuri de muncă și de venituri;

25.  se arată încântat de toate măsurile și demersurile de succes pentru combaterea corupției și a îmbogățirii ilicite, de exemplu în domeniul achizițiilor publice și al comerțului cu gaze;

26.  salută reforma sistemului judiciar, aflată în curs de desfășurare, dar regretă că sistemul judiciar existent din Ucraina rămâne încă în mare măsură ineficient, corupt și dependent politic; subliniază cât este de important ca procesul de verificare a judecătorilor să decurgă în conformitate cu cele mai înalte standarde internaționale și cât este de important să se stabilească un proces de selecție transparent și extrem de fiabil, care să promoveze judecători și procurori mai integri și mai buni profesioniști și să mărească încrederea cetățenilor în sistemul judiciar; cere să se înființeze grabnic o Înaltă Instanță anticorupție independentă, într-un mod transparent și demn de încredere; salută înființarea noii Curți Supreme;

27.  apreciază munca depusă până acum de Biroul Național Anticorupție (NABU), dar atrage atenția asupra amestecului procurorului general și asupra tentativelor de subminare a cadrului juridic anticorupție, care nu sunt deloc în regulă; subliniază necesitatea critică de a proteja independența NABU; subliniază cât este de important ca procurorul special anti-corupție să fie independent și să se pună la dispoziția biroului său mijloacele necesare și resurse suficiente pentru a funcționa; solicită o anchetă temeinică cu privire la acuzațiile care i se aduc procurorului general anti-corupție, că ar pune bețe în roate investigațiilor NABU; invită autoritățile din Ucraina să-și intensifice eforturile pentru cercetarea, urmărirea penală și combaterea corupției la toate nivelurile și să constituie un dosar consistent în această privință; solicită o reformă din temelii a parchetului pentru a întări capacitatea, eficiența, imparțialitatea, obiectivitatea și independența procurorilor față de superiorii lor;

28.  reamintește că guvernul s-a angajat să modifice constituția în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția, inclusiv cu cele legate de respectarea drepturilor minorităților; solicită insistent să se adopte noul cod electoral, care ar trebui să asigure posibilități egale de reprezentare și de a candida pentru un mandat pentru candidați din partea tuturor naționalităților care locuiesc în Ucraina, și legea finanțării partidelor; salută reînnoirea Comisiei electorale centrale a Ucrainei, care este vitală pentru credibilitatea procesului electoral din Ucraina și alegerile cruciale ce vor avea loc în 2019; invită guvernul să instituie mecanisme în perioada premergătoare alegerilor, care să împiedice denaturarea concurenței politice și manipularea prin concentrarea, în mâinile unui număr restrâns de persoane, a puterii politice, economice și mediatice;

29.  își reiterează apelul de a anula, în regim de mare prioritate, obligativitatea declarațiilor electronice pentru activiștii ONG-urilor și de a asigura controlul eficace și transparent al declarațiilor demnitarilor politici și funcționarilor publici; condamnă ferm numărul tot mai mare de violențe fizice la adresa activiștilor pentru drepturile civile și a jurnaliștilor;

30.  regretă că nu s-au făcut anchete serios în cazurile de atacuri violente împotriva activiștilor pentru drepturile omului și a jurnaliștilor, după cum reiese din asasinarea luptătoarei anticorupție Katerina Handziuk, care a decedat la 4 noiembrie 2018, în urma unui atac cu acid; cheamă autoritățile să îi aducă în fața justiției pe instigatorii și autorii acestor atacuri și să pună capăt impunității pentru aceste crime;

31.  cere să se acorde mai multă atenție domeniilor care afectează spațiul societății civile în scopul elaborării și punerii în aplicare a legislației, astfel încât să se asigure că nu creează sarcini disproporționate sau impact discriminatoriu asupra organizațiilor societății civile și nu restrânge spațiul de acțiune al societății civile; subliniază necesitatea de a pune fonduri publice la dispoziția organizațiilor societății civile care activează în domeniul drepturilor omului, al democrației și al statului de drept, inclusiv pentru organizațiile de monitorizare și promovare, micile organizații locale și cele care lucrează cu grupuri minoritare sau marginalizate; consideră esențial ca organizațiile societății civile să aibă libertatea de a primi finanțare de la alți donatori, cum ar fi donatori privați, organizații, organisme sau agenții internaționale;

32.  solicită să fie depuse eforturi susținute pentru continuarea reformei privind descentralizarea și pentru accelerarea regrupării comunităților teritoriale, având în vedere viitoarele alegeri generale și locale;

33.  consideră că noile municipalități ar trebui să poată beneficia de stabilitate financiară și de un statut juridic bine fundamentat și că orașele mai mari ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea de a participa la procesul de fuziune; consideră important ca politica anticorupție să cuprindă în raza ei de acțiune și regiunile și instituțiile locale; își exprimă regretul cu privire la abolirea procesului de selecție deschisă și competitivă vizând angajarea șefilor administrațiilor, raioanelor și oblastiilor și adjuncților acestora ca funcționari publici, precum și puterea conferită președintelui de a-i numi și demite, deoarece aceasta riscă să submineze în mod grav rezultatele deja obținute prin procesul de descentralizare politică și reforma în domeniul descentralizării în general;

34.  reamintește că, în cadrul Acordului de asociere (capitolul 13), Guvernul Ucrainei s-a angajat să aplice, în mod eficient, normele fundamentale de muncă ale OIM și să asigure alinierea la legislația UE; solicită respectarea acestor obligații și subliniază că este incompatibil cu aplicarea Convenției OIM nr. 87 [Articolul 3alineatul (2]) ca angajatorii să fie obligați să informeze Serviciul de securitate al statului cu privire la greve sau alte măsuri colective ori ca lideri de sindicat sau membrii de sindicat activi să fie puși sub supravegherea Serviciului de securitate al statului; solicită îmbunătățirea cadrului juridic, astfel încât lucrătorii să își poată impune, în mod efectiv din punct de vedere juridic, pretențiile salariale pentru munca prestată față de angajatori;

35.  recomandă reluarea lucrărilor întrerupte în anul 2017, la legea privind inspecțiile la locul de muncă, cu scopul de a ridica în mod semnificativ standardele de protecție a muncii, de a face inspectoratele de muncă independente față de obligația de autorizare de către întreprinzători și de a le dota cu resurse suficiente și un set solid de competențe de aplicare; subliniază în acest sens necesitatea implicării active a partenerilor sociali;

Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale

36.  rămâne profund îngrijorat de numărul din ce în ce mai mare de cetățeni ucraineni din teritoriile temporar ocupate aflați în detenție ilegală, care au fost arestați, condamnați și trimiși în închisoare de către autoritățile ruse și solicită ca Federația Rusă să îi elibereze imediat și fără condiții pe laureatul Premiului Saharov Oleg Sențov și pe toți ceilalți cetățeni ucraineni aflați în detenție ilegală, inclusiv pe cei aparținând minorităților etnice și religioase, pe activiștii din societatea civilă și pe apărătorii drepturilor omului; invită autoritățile ucrainene și comunitatea internațională să utilizeze toate mijloacele disponibile pentru eliberarea acestora;

37.  reamintește că situația drepturilor omului din Crimeea s-a deteriorat semnificativ, că încălcarea libertății de exprimare, abuzurile la adresa mass-media și impunerea forțată a cetățeniei ruse au devenit sistematice și că drepturile omului și libertățile fundamentale nu sunt garantate în Crimeea;

38.  face apel la întreprinderea de mai multe eforturi concertate pentru punerea în aplicare a strategiei Ucrainei privind drepturile omului, inclusiv a politicilor pentru îmbunătățirea situației minorității rome și a altor grupuri minoritare;

39.  regretă faptul că ancheta privind decesele care au avut loc în timpul demonstrațiilor din Piața Independenței (Maidan) și de la Odessa și asasinarea unor jurnaliști se dovedește a fi lentă și nu a produs niciun rezultat concret; 

40.  salută adoptarea legii privind statutul juridic al persoanelor dispărute;

41.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu intentarea unui număr crescând de procese penale împotriva jurnaliștilor care demască cazuri de corupție în aparatul de stat sau care critică politica de reformă a executivului și cea privind Ucraina de Est; reamintește guvernului că acesta s-a angajat să respecte pe deplin drepturile omului consfințite în documentele de drept internațional, cu ar fi dreptul la liberă exprimare și la diseminarea publică a opiniilor;

42.  solicită ratificarea Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale și finalizarea tuturor măsurilor de punere în aplicare necesare;

43.  solicită ratificarea Convenției de la Istanbul privind violența împotriva femeilor; ia act, în această privință, de adoptarea Legii privind prevenirea și combaterea violenței domestice; salută crearea recentă a funcției de comisar al guvernului pentru politica de gen;

44.  deși subliniază în mod clar că responsabilitatea principală revine Federației Ruse și separatiștilor pe care aceasta îi sprijină, face apel la autoritățile ucrainene să facă eforturi suplimentare pentru a ușura suferința populației afectate de conflict, inclusiv prin sprijinirea persoanelor strămutate în interiorul țării și a veteranilor de război și prin asigurarea accesului ușor la pensii și la prestații de asigurări sociale și servicii sociale pentru persoanele care locuiesc în teritoriile aflate în prezent în afara controlului guvernului;

45.  subliniază necesitatea unei mass-medii independente și a pluralismului mass-media pentru a asigura securitatea profesioniștilor din domeniul media și a jurnaliștilor; solicită să nu se limiteze posibilitățile canalelor media în limba minorităților pentru a se garanta un acces egal la informații tuturor cetățenilor, indiferent de originea etnică;

46.  solicită ca Strategia pentru protecția și integrarea în societatea ucraineană a minorității naționale rome să fie revizuită în sensul includerii monitorizării siguranței ca prioritate esențială și ca aceasta să fie pusă în aplicare în mod adecvat la toate nivelurile; solicită înființarea unor programe de stat care să vizeze prevenirea infracțiunilor motivate de ură și a altor forme de discriminare ca parte din punerea în aplicare a strategiei naționale privind drepturile omului; condamnă stigmatizarea și excluziunea socială a romilor, care sunt adânc înrădăcinate și decurg din atitudinea anti-romi; este profund îngrijorat de cazurile recente de violență împotriva romilor și comunității LGBTI și solicită efectuarea imediată de către autorități a unor investigații eficace, precum și condamnarea vehementă și publică a acestor acte și a autorilor lor de către guvern;

47.  ia act de intenția Ucrainei de a modifica legea privind educația în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția și solicită o transpunere rapidă în acțiuni concrete; solicită ca legea să fie pe deplin pusă în aplicare în urma unui dialog substanțial cu reprezentanții minorităților naționale și adoptarea unei legislații care prelungește perioada de tranziție până în 2023 și care reglementează exceptarea acordată școlilor private;

48.  își exprimă îngrijorarea cu privire la recenta hotărâre a unei instanțe ucrainene care oferă acces la datele de telefonie mobilă ale unui reporter de la Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL) și subliniază importanța fundamentală a libertății mass-mediei și a protejării surselor jurnaliștilor, mai ales în combaterea corupției;

49.  solicită eforturi prompte și coerente pentru crearea de mijloace publice de informare independente din punct de vedere economic și politic și angajate în formarea neîngrădită de opinii fără a fi controlate de stat ca un mijloc de contrabalansare a dominației monopolurilor private de factură oligarhică;

50.  condamnă ferm răpirea recentă și extrădarea unor cetățeni turci din cauza pretinselor legături ale acestora cu mișcarea Gülen, cu încălcarea principiului statului de drept și a drepturilor fundamentale ale omului; îndeamnă autoritățile ucrainene să vegheze ca toate cererile de extrădare din țări terțe să fie tratate în mod transparent și cu respectarea procedurilor judiciare care să se desfășoare în conformitate cu principiile și standardele europene și ca toate acțiunile întreprinse de autoritățile locale să respecte pe deplin statul de drept, drepturile omului și libertățile fundamentale; subliniază faptul că procedurile arbitrare care presupun arestări, detenție sau extrădare încalcă aceste principii; invită autoritățile ucrainene să acorde protecție tuturor solicitanților de azil și să examineze cererile acestora în conformitate cu convențiile internaționale; solicită insistent Uniunii Europene să sprijine și să ajute țările Parteneriatului estic să facă față presiunii exercitate de Turcia;

51.  își exprimă îngrijorarea cu privire la diminuarea spațiului societății civile din Crimeea, nu în ultimul rând în legătură cu închiderea instituțiilor media, o măsură care a afectat în mod disproporționat comunitatea tătarilor din Crimeea, inclusiv dreptul acestora la informare și dreptul de a își menține cultura și identitatea;

52.  subliniază că trebuie să se garanteze libertatea de exprimare și a presei în Ucraina și își exprimă îngrijorarea în legătură cu semnalările de cazuri de hărțuire judiciară și de supraveghere a jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului;

53.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu infectarea cu rujeolă a unui mare număr de copii și adulți în Ucraina; salută măsurile de răspuns care au fost adoptate, dar subliniază că există în continuare mulți copii și adulți vulnerabili în țară; reiterează, în această privință, necesitatea întreprinderii de eforturi la nivel european pentru vaccinarea mai multor copii și adulți;

Cooperarea comercială și economică

54.  salută stabilizarea economică a Ucrainei și progresele înregistrate în punerea în aplicare a acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător (ALSAC); încurajează Comisia să sprijine Ucraina să identifice domeniile care ar putea stimula și mai mult diversificarea economică și să le acorde prioritate în procesul de punere în aplicare a ALSAC;

55.  salută creșterea volumului schimburilor comerciale dintre UE și Ucraina și diversificarea exporturilor ucrainene către UE; încurajează Comisia să sprijine Ucraina să identifice acele domenii care ar putea stimula și mai mult diversificarea economică și să le acorde prioritate în procesul de punere în aplicare a ALSAC; constată că exporturile către Rusia au scăzut în aceeași perioadă;

56.  reamintește că este important să se asigure punerea în aplicare reală și respectarea dispozițiilor ALSAC; invită Comisia să contacteze imediat partea în cauză în caz de nerespectare a unei dispoziții și să utilizeze instrumentele pe care le are la dispoziție pentru rezolvarea oricăror probleme;

57.  invită Ucraina să desemneze urgent un grup consultativ intern pentru a asigura monitorizarea adecvată a punerii în aplicare a acordului de către organizațiile societății civile;

58.  ia act de creșterea economică a Ucrainei și de introducerea de reforme; observă totuși îngrijorările în creștere ale unei mari părți a populației în legătură cu creșterea prețurilor de consum și prețurilor utilităților și încurajează acordarea de prioritate programului de reformă în domenii care sunt mai strâns legate de structura producției și de posibilitățile de export ale țării pentru a genera creștere economică și a crea locuri de muncă și venituri; își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu acapararea continuă a bogăției de către structuri sau familii oligarhice și cu sărăcia din ce în ce mai pronunțată a unor mari părți ale populației; solicită, prin urmare, să se acorde o mai mare atenție situației sociale a țării;

59.  consideră că consolidarea economiei Ucrainei și luarea de măsuri în privința provocărilor sociale presante, cum ar fi șomajul, subocuparea forței de muncă, economia informală etc., vor necesita o creștere semnificativă a investițiilor; invită autoritățile ucrainene să realizeze reformele necesare pentru a atrage noi investiții, în special investiții străine directe; salută, în acest context, Contractul de reformă pentru investiții, încheiat recent, și invită Comisia să-și intensifice eforturile de reducere a riscurilor la care sunt expuse investițiile realizate de sectorul privat în Ucraina; invită statele membre să-și unească forțele cu Comisia în această chestiune și să promoveze Ucraina ca destinație pentru investiții în rândul comunităților lor de afaceri;

60.  invită Comisia Europeană să prezinte Parlamentului European o evaluare detaliată a Acordului de asociere pe baza progreselor înregistrate până în prezent, deoarece evaluarea impactului din 2007 nu mai poate fi luată în considerare în urma evenimentelor recente; consideră că aceasta ar trebui să cuprindă îndeosebi următoarele puncte:

  –  prezentarea sectorială, mai detaliată și diferențiată la nivel regional, a balanței comerciale a Ucrainei;

  –  dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și prezentarea rezultatelor mecanismului de împrumut al ALSAC pentru IMM-uri, lansat în 2015 cu scopul de a sprijini IMM-urile din vecinătatea estică și care a costat 200 de milioane EUR;

  –  prezentarea cotelor de piață;

  –  prezentarea situației socioeconomice;

  –  prezentarea situației de pe piața muncii, a economiei subterane și a muncii nedeclarate;

  –  analiza actuală a situației macrofinanciare din Ucraina, inclusiv a veniturilor și cheltuielilor fiscale, a evaziunii și fraudei fiscale;

61.  reamintește că Regulamentul (UE) 2017/1566 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea măsurilor comerciale autonome temporare pentru Ucraina care completează concesiunile comerciale disponibile în temeiul Acordului de asociere, include o cerință legală conform căreia raportul anual al Comisiei privind punerea în aplicare a ALSAC include o evaluare detaliată a măsurilor comerciale autonome, inclusiv a impactului social;

62.  consideră că apropierea reglementărilor între UE și Ucraina în cadrul ALSAC reprezintă un instrument fundamental care apropie Ucraina de UE și contribuie la facilitarea comerțului, la îmbunătățirea climatului de afaceri și de investiții, precum și la o dezvoltare economică sustenabilă în Ucraina; consideră că dimensiunea liberalizării comerțului ar trebui gestionată cu atenție în scopul diminuării costurilor, crescând la maximum beneficiile pentru întreprinderile și societatea ucrainene și încurajează Comisia Europeană să ia în considerare și alte preferințe comerciale autonome, precum și alte mijloace; încurajează Ucraina să acorde prioritate punerii în aplicare a programului de reformă în domenii care sunt mai strâns legate de structura sa de producție și de oportunitățile de a exporta în UE, în vederea minimizării costurilor de tranziție și a maximizării potențialelor beneficii; invită Ucraina să desemneze urgent un grup consultativ intern pentru a asigura monitorizarea implementării acordului de către organizațiile societății civile. consideră îngrijorător că nivelul de sărăcie al populației este în creștere;

63.  consideră că apropierea reglementărilor de acquis-ul UE este componenta esențială a ALSAC, deoarece accesul efectiv la piața UE și reforma depind în mare măsură de punerea în aplicare și de asigurarea corespunzătoare a respectării legislației relevante; este conștient de provocarea majoră pe care o presupune acest lucru pentru guvernarea, instituțiile și administrația publică din Ucraina și încurajează Comisia să ofere sprijin tehnic și financiar adecvat; salută activitățile Grupului de sprijin pentru Ucraina și îl invită să furnizeze mai multe informații Parlamentului cu privire la tipul de asistență acordată, în special în ceea ce privește transpunerea și punerea în aplicare a acquis-ului;

64.  consideră că implicarea autorităților georgiene încă din etapa de elaborare a legislației relevante ar fi utilă pentru ca procesul să devină mai favorabil includerii și pentru a reduce costurile de tranziție pentru Ucraina și invită Comisia Europeană să utilizeze pe deplin mecanismele de schimb de informații ex-ante;

65.  salută adaptarea strategiei naționale privind transporturile și face apel la realizarea de reforme legislative și instituționale necesare pentru punerea efectivă în aplicare a acesteia;

66.  regretă lipsa progreselor în ceea ce privește apropierea de standardele UE de calitate a vieții animalelor și invită Ucraina să adopte de urgență o strategie de îndeplinire a angajamentului respectiv;

67.  ia act de rata ridicată de utilizare a preferințelor și salută creșterea continuă a numărului de linii tarifare în care acestea sunt utilizate;

68.  ia act de faptul că evaluarea punerii în aplicare a ALSAC se concentrează în mare măsură pe fluxurile comerciale și pe barierele din calea comerțului; invită Comisia Europeană să monitorizeze și să evalueze în mod corespunzător punerea în aplicare a ALSAC, acordând o atenție deosebită transpunerii și punerii în aplicare a acquis-ului, precum și impactului asupra societății ucrainene și solicită să se prezinte rapoarte anuale publice și cuprinzătoare, referitoare inclusiv la sprijinul tehnic și financiar oferit de UE;

69.  se așteaptă ca Ucraina să numească arbitri pentru sistemul de soluționare a litigiilor și să creeze organe și să desemneze reprezentanți în temeiul capitolului privind comerțul și dezvoltarea sustenabilă;

70.  salută adoptarea în prima lectură de către Rada Supremă a proiectului de lege nr. 5495 din 20 martie 2018 privind conservarea pădurilor ucrainene și prevenirea exportului ilegal de lemn neprelucrat; consideră că orice liberalizare a comerțului cu lemn ar trebui să fie condiționată de instituirea unui cadru juridic privind prevenirea și interzicerea exporturilor ilegale;

71.  ia act de angajamentul Ucrainei, luat în baza acordului de asociere, de a combate și preveni comerțul ilicit și îi solicită să ia măsuri pentru a-l incrimina;

72.  subliniază faptul că Parteneriatul estic s-a concentrat până în prezent asupra schimburilor comerciale și a investițiilor bilaterale dintre UE și țările participante; solicită elaborarea unei abordări mai unitare pentru toate țările Parteneriatului estic și o mai bună cooperare cu Uniunea Economică Eurasiatică în ceea ce privește facilitarea comerțului, scutirea de vize și standardele tehnice.

Cooperarea în domeniul energiei, securității și apărării

73.  laudă Ucraina pentru buna cooperare în sectorul energetic, nu în ultimul rând pentru progresele realizate în materie de eficiență energetică; subliniază rolul-cheie al îmbunătățirii eficienței energetice și al dezvoltării domeniului energiei din surse regenerabile, inclusiv ca vectori ai creșterii economice și ai ocupării forței de muncă; subliniază necesitatea continuării reformelor, în special finalizarea reformei pieței gazelor și a energiei electrice în vederea integrării lor depline în piața energiei din UE, precum și desființarea monopolurilor existente, ceea ce va aduce beneficii economice pe termen lung industriei și consumatorilor; încurajează Comisia să se asigure că toate proiectele de conducte sunt în conformitate cu reglementările UE; solicită intensificarea cooperării în domeniul energiei în cadrul Parteneriatului estic în vederea punerii în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice din 2015; subliniază necesitatea existenței unei autorități naționale de reglementare a piețelor de gaz și electricitate care să aibă obligația de a menține, în momentul stabilirii prețurilor, un echilibru echitabil din punct de vedere social între interesele industriei și ale consumatorilor finali și să asigure o compunere justificată a prețurilor;

74.  salută adoptarea unui mare număr de legi în domeniul mediului, în special legile privind evaluarea strategică de mediu și evaluarea impactului asupra mediului și atrage atenția asupra nevoii de punere în aplicare și de realizare a unor campanii importante de sensibilizare a publicului; salută progresele înregistrate în ceea ce privește politica în domeniul climei, odată cu adoptarea și transmiterea către Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) a strategiei de dezvoltare cu emisii reduse de carbon; încurajează adoptarea timpurie a strategiei de stat privind politica de mediu și a noii legislații privind gestionarea deșeurilor și politica privind schimbările climatice în conformitate cu acquis-ul UE;

75.  reamintește că guvernanța în materie de mediu este o caracteristică esențială a cerințelor acordului de asociere; solicită autorităților să reexamineze acordul și orice planuri viitoare privind Complexul hidroenergetic de pe Nistru, să le alinieze la convențiile internaționale și la standardele UE, asigurând consultarea publică a tuturor părților în cauză din Moldova și Ucraina, inclusiv a societății civile, și să protejeze ecosistemul și mediul de pe râul Nistru;

76.  își exprimă profunda îngrijorare privind deteriorarea situației ecologice din estul Ucrainei și din Crimeea ca urmare a conflictului, în special privind problemele legate de aprovizionarea cu apă, care ar putea avea consecințe devastatoare pentru întreaga regiune și ar putea conduce la un dezastru ireversibil; solicită insistent tuturor părților interesate să oprească această evoluție și să utilizeze toate mijloacele pentru a asigura întreținerea adecvată și pomparea apei, inclusiv din mine;

77.  recunoaște eforturile Ucrainei de a construi o economie de piață digitală reală, inclusiv de a înregistra progrese în ceea ce privește extinderea accesului la sisteme cu acces condiționat pentru televiziunea digitală și la serviciile de rețele virtuale, creșterea numărului de servicii de comunicații electronice pentru cetățeni și registre publice, cum ar fi ProZorro; subliniază că trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a veghea ca drepturile și necesitățile cetățenilor ucraineni care utilizează internetul să fie protejate și pentru a pune pe deplin în aplicare cerințele privind piața unică digitală;

78.  salută adoptarea Legii privind serviciile electronice de încredere și prioritățile definite în Conceptul pentru dezvoltarea economiei digitale și a societății digitale în Ucraina pentru 2018-2020, care sunt pași importanți pe calea integrării Ucrainei în piața unică digitală a UE;

79.  reiterează rolul esențial al Ucrainei pentru rețeaua europeană de aprovizionare cu energie; condamnă construirea proiectului Nord Stream 2, deoarece acesta este un proiect politic ce reprezintă o amenințare la adresa securității europene și la adresa eforturilor de diversificare a aprovizionării cu energie; solicită anularea proiectului;

80.  este preocupat de sistemele de exploatare ilegală a resurselor naturale, cum ar fi chihlimbarul, cărbunele, nisipul și lemnul, protejate și organizate adesea cu ajutorul administrațiilor locale sau regionale și al organismelor de aplicare a legii, care deteriorează și periclitează peisajele și habitate precum pădurile și râurile și împiedică o gestionare durabilă din punct de vedere ecologic și economic a resurselor țării și în beneficiul cetățenilor acesteia;

81.  regretă despăduririle din Ucraina, legate de mecanismele de corupție care avantajează grupurile de interese din Ucraina și societățile comerciale din UE; solicită elaborarea de regulamente eficace, punerea lor rapidă în aplicare și asigurarea respectării acestora cu scopul de a împiedica exploatarea forestieră ilegală și corupția din domeniul lemnului din Ucraina și de a institui o gestionare forestieră durabilă în vederea protejării și a conservării pădurilor și resurselor Ucrainei;

82.  salută măsurile luate pentru modernizarea armatei Ucrainei și a forțelor navale din Marea Neagră și Marea de Azov ca garanții solide de stabilitate și integritate teritorială a Ucrainei, încurajând însă și o reformă a industriei de apărare ca necesitate urgentă;

83.  consideră și subliniază că, în condițiile în care Ucraina se angajează să pună în aplicare acordul de asociere și să respecte principiile democrației, al statului de drept și libertățile fundamentale, UE ar trebui să îi ofere acesteia (și altor state asociate - Moldova și Georgia) mecanisme de sprijin specifice, inclusiv în cadrul financiar multianual post-2020 - în conformitate cu modelul „Parteneriatului estic plus”, promovat de Parlamentul European;

84.  reamintește să este important să se consolideze cooperarea cu Ucraina la diferite niveluri, inclusiv în domeniul securității și al apărării; salută, în acest sens, interesul Ucrainei de a se implica în continuare în proiecte de apărare, inclusiv în cooperarea structurată permanentă (PESCO) în materie de securitate și apărare;

85.  subliniază importanța informării active a cetățenilor ucraineni cu privire la beneficiile concrete și obiectivele Parteneriatului estic;

86.  subliniază că este important să se combată știrile false și propaganda Rusiei, inclusiv anticipatul amestec al acesteia în alegerile din Ucraina, precum și din întreaga Uniune Europeană; solicită intensificarea cooperării dintre Ucraina și UE cu privire la această chestiune;

87.  încurajează Ucraina și UE să-și dezvolte în continuare cooperarea în domeniul justiției, al libertății și al afacerilor interne;

Dispoziții instituționale

88.  solicită o mai bună monitorizare și urmărire a punerii în aplicare a reformelor atât în ceea ce privește Ucraina, cât și UE, pe baza unor indicatori coerenți și măsurabili; solicită Comisiei și SEAE să transmită mai frecvent Parlamentului și Consiliului rapoarte scrise detaliate privind aplicarea acordurilor;

89.  invită Comisia să monitorizeze și să evalueze în mod adecvat punerea în aplicare a ALSAC, acordând o atenție deosebită transpunerii și punerii în aplicare a acquis-ului și impactului asupra societății ucrainene și solicită să se prezinte rapoarte anuale publice și cuprinzătoare, referitoare inclusiv la sprijinul tehnic și financiar oferit de UE;

90.  hotărăște să se întocmească rapoarte anuale cu privire la punerea în aplicare a acordurilor de asociere;

°

°  °

91.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și Președintelui, guvernului și parlamentului Ucrainei.


AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional (21.6.2018)

destinat Comisiei pentru afaceri externe

referitor la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Ucraina

(2017/2283(INI))

Raportor pentru aviz: Jarosław Wałęsa

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru afaceri externe, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută creșterea volumului schimburilor comerciale dintre UE și Ucraina și diversificarea exporturilor din Ucraina către UE; încurajează Comisia să sprijine Ucraina să identifice domeniile care ar putea stimula și mai mult diversificarea economică și să le ofere prioritate în procesul de punere în aplicare a zonei de liber schimb aprofundat și cuprinzător (ZLSAC); constată că exporturile către Rusia au scăzut în aceeași perioadă;

2.  invită Comisia Europeană să prezinte Parlamentului European o evaluare detaliată a Acordului de asociere pe baza progreselor înregistrate până în prezent, deoarece evaluarea impactului din 2007 nu mai poate fi luată în considerare în urma evenimentelor recente; consideră că aceasta ar trebui să cuprindă îndeosebi următoarele puncte:

  –  prezentarea sectorială, mai detaliată și diferențiată la nivel regional, a balanței comerciale a Ucrainei;

  –  dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și prezentarea rezultatelor mecanismului de împrumut al ZLSAC pentru IMM-uri, lansat în 2015 cu scopul de a sprijini IMM-urile din vecinătatea estică și care a costat 200 milioane EUR;

  –  prezentarea cotelor de piață;

  –  prezentarea situației socioeconomice;

  –  prezentarea situației de pe piața muncii, a economiei subterane și a muncii nedeclarate;

  –  analiza actuală a situației macrofinanciare din Ucraina, inclusiv a veniturilor și cheltuielilor fiscale, a evaziunii și fraudei fiscale;

3.  reamintește că Regulamentul (UE) 2017/1566 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea măsurilor comerciale autonome temporare pentru Ucraina care completează concesiunile comerciale disponibile în temeiul Acordului de asociere, include o cerință legală conform căreia raportul anual al Comisiei privind punerea în aplicare a ZLSAC include o evaluare detaliată a măsurilor comerciale autonome, inclusiv a impactului social;

4.  consideră că apropierea reglementărilor între UE și Ucraina în cadrul ZLSAC reprezintă un instrument fundamental care apropie Ucraina de UE și contribuie la facilitarea comerțului, la îmbunătățirea climatului de afaceri și de investiții, precum și la o dezvoltare economică sustenabilă în Ucraina; consideră că dimensiunea liberalizării comerțului ar trebui gestionată cu atenție în scopul diminuării costurilor, maximizând beneficiile pentru întreprinderile și societatea ucrainene și încurajează Comisia Europeană să ia în considerare și alte preferințe comerciale autonome, precum și alte mijloace; încurajează Ucraina să acorde prioritate punerii în aplicare a programului de reformă în domenii care sunt mai strâns legate de structura sa de producție și de oportunitățile de a exporta în UE, în vederea minimizării costurilor de tranziție și a maximizării potențialelor beneficii; invită Ucraina să desemneze urgent un grup consultativ intern pentru a asigura monitorizarea implementării acordului de către organizațiile societății civile. consideră îngrijorător că nivelul de sărăcie al populației este în creștere;

5.  reamintește că ZLSAC face parte dintr-un proces de reformă pe baza bunei guvernări și a luptei împotriva corupției și a criminalității organizate; salută adoptarea Legii privind Înalta Curte de combatere a corupției; rămâne totuși îngrijorat cu privire la progresele suplimentare în ceea ce privește lupta împotriva corupției; subliniază importanța unei societăți civile critice și libere în acest proces de reformă și invită guvernul ucrainean să scutească organizațiile societății civile de obligația de a prezenta declarații electronice; invită guvernul ucrainean să garanteze independența Agenției Naționale Anticorupție (NABU) și să realizeze o reformă corespunzătoare a serviciilor secrete de informații; îi reamintește guvernului ucrainean angajamentul pe care și l-a asumat în preambulul Acordului de asociere de a edifica o democrație mai profundă și sustenabilă; solicită organizarea unei reforme electorale în Ucraina înainte de alegerile parlamentare din 2019, în urma recomandărilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a Comisiei de la Veneția și a Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) al OSCE; invită Ucraina să ofere asigurări că componența Comisiei electorale centrale din Ucraina reflectă un echilibru politic care reprezintă toate forțele politice și subliniază faptul că statul de drept este o condiție prealabilă esențială pentru o punere în aplicare optimă și efectivă a ZLSAC;

6.  consideră că apropierea reglementărilor de acquis-ul UE este componenta esențială a ZLSAC, deoarece accesul efectiv la piața UE și reforma depind în mare măsură de punerea în aplicare și de asigurarea corespunzătoare a respectării legislației relevante; este conștient de provocarea majoră pe care o presupune acest lucru pentru guvernarea, instituțiile și administrația publică din Ucraina și încurajează Comisia să ofere sprijin tehnic și financiar adecvat; salută activitățile Grupului de sprijin pentru Ucraina și îl invită să furnizeze mai multe informații Parlamentului cu privire la tipul de asistență acordată, în special în ceea ce privește transpunerea și punerea în aplicare a acquis-ului;

7.  consideră că implicarea autorităților georgiene încă din etapa de elaborare a legislației relevante ar fi utilă pentru ca procesul să devină mai favorabil includerii și pentru a reduce costurile de tranziție pentru Ucraina și invită Comisia Europeană să utilizeze pe deplin mecanismele de schimb de informații ex-ante;

8.  felicită guvernul și parlamentul pentru Foaia de parcurs legislativă pentru punerea în aplicare a acordului și aderarea Ucrainei la Acordul privind achizițiile publice al OMC; încurajează Ucraina să se concentreze asupra punerii în aplicare a programului de reformă în domenii cum ar fi standardele tehnice, sanitare și fitosanitare, drepturile de proprietate intelectuală și legislația vamală;

9.  regretă lipsa progreselor în ceea ce privește apropierea de standardele UE de calitate a vieții animalelor și invită Ucraina să adopte de urgență o strategie pentru a-și îndeplini angajamentul respectiv;

10.  ia act de rata ridicată de utilizare a preferințelor și salută creșterea continuă a numărului de linii tarifare în care acestea sunt utilizate;

11.  ia act de faptul că evaluarea punerii în aplicare a ZLSAC se concentrează în mare măsură pe fluxurile comerciale și pe barierele din calea comerțului; invită Comisia Europeană să monitorizeze și să evalueze în mod corespunzător punerea în aplicare a ZLSAC, acordând o atenție deosebită transpunerii și punerii în aplicare a acquis-ului, precum și impactului asupra societății ucrainene și solicită să se prezinte rapoarte anuale publice și cuprinzătoare, referitoare inclusiv la sprijinul tehnic și financiar oferit de UE;

12.  se așteaptă ca Ucraina să numească arbitri pentru sistemul de soluționare a litigiilor și să creeze organe și să desemneze reprezentanți în cadrul capitolului privind comerțul și dezvoltarea sustenabilă;

13.  salută adoptarea în prima lectură de către Verhovna Rada a proiectului de lege nr. 5495 din 20 martie 2018 privind conservarea pădurilor ucrainene și prevenirea exportului ilegal de lemn neprelucrat; consideră că orice liberalizare a comerțului cu lemn ar trebui să fie condiționată de instituirea unui cadru juridic privind prevenirea și interzicerea exporturilor ilegale;

14.  ia act de faptul că o abordare coordonată între UE și Ucraina față de sancțiunile legate de Crimeea și estul Ucrainei ar contribui la creșterea presiunii pentru a garanta o soluționare pașnică a provocărilor de natură teritorială cu care se confruntă Ucraina; reamintește angajamentul privind soluționarea pașnică a conflictelor regionale menționat la articolul 9 din Acordul de asociere;

15.  subliniază faptul că Parteneriatul estic s-a concentrat până în prezent asupra schimburilor comerciale și a investițiilor bilaterale dintre UE și țările participante; solicită dezvoltarea unei abordări mai unitare pentru toate țările Parteneriatului estic și o mai bună cooperare cu Uniunea Economică Eurasiatică în ceea ce privește facilitarea comerțului, scutirea de vize și standardele tehnice.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

21.6.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

26

5

4

Membri titulari prezenți la votul final

William (The Earl of) Dartmouth, Laima Liucija Andrikienė, Tiziana Beghin, Salvatore Cicu, Santiago Fisas Ayxelà, Eleonora Forenza, Nadja Hirsch, Yannick Jadot, France Jamet, Elsi Katainen, Patricia Lalonde, Danilo Oscar Lancini, Bernd Lange, David Martin, Emmanuel Maurel, Anne-Marie Mineur, Sorin Moisă, Alessia Maria Mosca, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Tokia Saïfi, Adam Szejnfeld

Membri supleanți prezenți la votul final

Goffredo Maria Bettini, Reimer Böge, Klaus Buchner, Dita Charanzová, Danuta Maria Hübner, Sajjad Karim, Sander Loones, Lola Sánchez Caldentey

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Czesław Hoc, John Howarth, Dietmar Köster, Kosma Złotowski

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

26

+

ALDE

Dita Charanzová, Nadja Hirsch, Elsi Katainen

ECR

Czesław Hoc, Sajjad Karim, Sander Loones, Kosma Złotowski

PPE

Laima Liucija Andrikienė, Reimer Böge, Salvatore Cicu, Santiago Fisas Ayxelà, Danuta Maria Hübner, Sorin Moisă, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Tokia Saïfi, Adam Szejnfeld

S&D

Goffredo Maria Bettini, John Howarth, Dietmar Köster, Bernd Lange, David Martin, Alessia Maria Mosca, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández

VERTS/ALE

Klaus Buchner, Yannick Jadot

5

-

EFDD

William (The Earl of) Dartmouth

ENF

France Jamet, Danilo Oscar Lancini

GUE/NGL

Eleonora Forenza, Anne-Marie Mineur

4

0

ALDE

Patricia Lalonde

EFDD

Tiziana Beghin

GUE/NGL

Lola Sánchez Caldentey

S&D

Emmanuel Maurel

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

12.11.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

41

9

1

Membri titulari prezenți la votul final

Michèle Alliot-Marie, Petras Auštrevičius, Bas Belder, James Carver, Lorenzo Cesa, Aymeric Chauprade, Javier Couso Permuy, Arnaud Danjean, Georgios Epitideios, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Michael Gahler, Tunne Kelam, Wajid Khan, Eduard Kukan, Arne Lietz, Barbara Lochbihler, Sabine Lösing, Andrejs Mamikins, Ramona Nicole Mănescu, David McAllister, Francisco José Millán Mon, Clare Moody, Pier Antonio Panzeri, Ioan Mircea Paşcu, Alojz Peterle, Tonino Picula, Julia Pitera, Cristian Dan Preda, Michel Reimon, Jean-Luc Schaffhauser, Anders Sellström, Alyn Smith, Jordi Solé, Dobromir Sośnierz, Jaromír Štětina, Miguel Urbán Crespo, Ivo Vajgl

Membri supleanți prezenți la votul final

Andrea Bocskor, Igor Gräzin, Rebecca Harms, Marek Jurek, Juan Fernando López Aguilar, Antonio López-Istúriz White, Urmas Paet, Bodil Valero, Mirja Vehkaperä, Marie-Christine Vergiat

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Eleonora Evi, Liliana Rodrigues, Flavio Zanonato


VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

41

+

ALDE

Petras Auštrevičius, Igor Gräzin, Urmas Paet, Ivo Vajgl, Mirja Vehkaperä

ECR

Bas Belder, Marek Jurek

PPE

Michèle Alliot-Marie, Andrea Bocskor, Lorenzo Cesa, Arnaud Danjean, Michael Gahler, Tunne Kelam, Eduard Kukan, Antonio López-Istúriz White, David McAllister, Ramona Nicole Mănescu, Francisco José Millán Mon, Alojz Peterle, Julia Pitera, Cristian Dan Preda, Anders Sellström, Jaromír Štětina

S&D

Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Wajid Khan, Arne Lietz, Juan Fernando López Aguilar, Andrejs Mamikins, Clare Moody, Pier Antonio Panzeri, Ioan Mircea Paşcu, Tonino Picula, Liliana Rodrigues, Flavio Zanonato

VERTS/ALE

Rebecca Harms, Barbara Lochbihler, Michel Reimon, Alyn Smith, Jordi Solé, Bodil Valero

9

-

EFDD

Aymeric Chauprade, Eleonora Evi

ENF

Jean-Luc Schaffhauser

GUE/NGL

Javier Couso Permuy, Sabine Lösing, Miguel Urbán Crespo, Marie-Christine Vergiat

NI

James Carver, Georgios Epitideios

1

0

NI

Dobromir Sośnierz

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 30 noiembrie 2018Notă juridică