Procedură : 2018/2086(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0378/2018

Texte depuse :

A8-0378/2018

Dezbateri :

PV 14/01/2019 - 20
CRE 14/01/2019 - 20

Voturi :

PV 15/01/2019 - 8.12
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0012

RAPORT     
PDF 600kWORD 54k
22.11.2018
PE 623.760v02-00 A8-0378/2018

referitor la evaluarea modului în care este utilizat bugetul Uniunii Europene pentru reforma sectorului public

(2018/2086(INI))

Comisia pentru control bugetar

Raportor: Brian Hayes

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la evaluarea modului în care este utilizat bugetul Uniunii Europene pentru reforma sectorului public

(2018/2086(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere studiul intitulat „Public Sector Reform: How the EU budget is used to encourage it” (Reforma sectorului public: cum este utilizat bugetul UE pentru a încuraja această reformă), publicat de Direcția Generală Politici Interne în 2016(1),

–  având în vedere Strategia Europa 2020,

–  având în vedere actuala perioadă de finanțare a UE (2014-2020) și propunerea Comisiei privind noul cadru financiar multianual (2021-2028),

–  având în vedere acordul la care au ajuns colegiuitorii în iulie 2018 de a majora bugetul Programului de sprijin pentru reforme structurale (PSRS),

–  având în vedere articolul 197 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0378/2018),

A.  întrucât administrația publică din statele membre este esențială pentru execuția bugetului UE și, atunci când funcționează în mod eficace, poate contribui la crearea unor sisteme moderne, capabile să crească prosperitatea și bunăstarea în UE;

B.  întrucât propunerea privind un nou cadru financiar anual (CFM) nu include, în forma sa actuală, un obiectiv specific pentru administrația publică,

1.  ia act de faptul că competențele administrației publice sunt repartizate între diferite servicii ale Comisiei și că acest lucru complică coordonarea eficace a serviciilor competente și a programelor și inițiativelor finanțate de UE; solicită o mai bună coordonare a tuturor programelor de asistență tehnică, cu scopul de a evita duplicarea și lipsa de eficacitate a măsurilor, care fac inutile toate eforturile Comisiei de a promova utilizarea combinată a fondurilor pentru a beneficia de avantajele pe care le aduc sinergiile; invită Comisia să își îmbunătățească sistemele pentru schimbul de bune practici pentru a ajuta statele membre să pună în aplicare bunele practici fără a impune politici orientate către devalorizarea salariilor și reforme nesustenabile din punct de vedere social;

2.  solicită viitorului președinte al Comisiei să atribuie unui singur comisar responsabilitatea pentru chestiunile legate de îmbunătățirea administrației publice și a guvernanței;

3.  este de părere că o reformă eficace a sectorului public este esențială pentru a ajuta statele membre să se adapteze la circumstanțele în schimbare, pentru a spori reziliența în vederea prevenirii crizelor viitoare, pentru a extinde guvernarea electronică și pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii în întreaga Uniune, în special în ceea ce privește noile tehnologii și sistemele informatice și că această reformă ar putea contribui în mare măsură la reducerea risipei și a expunerii la aceasta, a pierderii sau utilizării frauduloase a fondurilor Uniunii; solicită, prin urmare, ca finanțarea operațiunilor de instalare a unor sistemelor de guvernare electronică să fie prevăzută și în viitoarele perioade de programare, în conformitate cu principiile și prioritățile enunțate în Planul european de acțiune privind guvernarea electronică;

4.  observă că, adesea, și mai ales în cazul regiunilor mai puțin dezvoltate, accesul la finanțare, precum și utilizarea acesteia, este dificil din cauza birocrației, a capacității administrative limitate sau a neregulilor; speră, prin urmare, că statele membre vor promova reforme care să aplice în mod concret principiul bunei administrări și să favorizeze accelerarea procedurilor judiciare;

5.  ia act de faptul că bugetul UE oferă statelor membre ale UE un sprijin de aproximativ 9 miliarde EUR pentru reforma administrației publice; încurajează Comisia să coreleze acest sprijin financiar cu partajarea țintită a cunoștințelor, a experienței și a bunelor practici între statele membre;

6.  solicită Comisiei să accelereze cooperarea cu statele membre pentru a sprijini regiunile mai puțin dezvoltate, prin îmbunătățirea capacității și guvernării administrative;

7.  solicită măsuri care să încurajeze punerea în aplicare a programelor care promovează dezvoltarea și aplicarea unor strategii în materie de resurse umane, de exemplu prin intermediul schimburilor de bune practici între statele membre, implicând, de asemenea, liderii și alte personalități care ocupă funcții de nivel înalt;

8.  subliniază că, adesea, au existat numeroase suprapuneri între programele operaționale specifice și alte finanțări ale UE și solicită să se prezinte propuneri de îmbunătățire; speră, în consecință, o îmbunătățire a ajutorului, pentru a favoriza coordonarea, complementaritatea și simplificarea;

9.  subliniază că este important să se asigure că programele operaționale sunt puse în aplicare în modul cel mai eficace și mai simplu posibil; consideră că este esențial ca statele membre să se abțină de la adăugarea unor norme care să complice utilizarea fondurilor de către beneficiar;

10.  ia act de faptul că Comisia nu dispune nici de un cadru standardizat și comun de evaluare pentru administrația publică, nici de o metodă de colectare sistematică a datelor; ia act cu îngrijorare de faptul că, ca urmare a lipsei acestor instrumente, Comisia realizează analize incomplete ale problemelor în toate statele membre; propune reintroducerea unui capitol dedicat administrației publice și guvernanței în analiza anuală a creșterii;

11.  invită Comisia să evalueze în prealabil capacitatea administrativă a structurilor responsabile de punerea în aplicare a politicilor de dezvoltare și să încurajeze, pentru proiectele care au o importanță strategică deosebită, recurgerea la structuri și agenții naționale capabile să definească programele și operațiunile individuale și să le accelereze realizarea;

12.  consideră că CFM ar trebui utilizat pentru a stimula programele destinate să îmbunătățească administrația publică și guvernanța, în special pentru a ajuta statele membre în perioade de recesiune economică, recunoscând că, în aceste circumstanțe, reformele din domeniul sistemelor de administrație publică pot ajuta statele membre afectate;

13.  salută faptul că s-au prezentat propuneri în următorul CFM pentru a evita suprapunerea programelor și a încuraja în continuare simplificarea;

14.  încurajează Comisia să dezvolte, în cooperare cu statele membre, un cadru de evaluare specific care să reflecte aspectele cantitative și calitative ale unei administrații publice de calitate și să își dezvolte propria capacitate analitică; subliniază necesitatea de a identifica carențele din fiecare stat membru și, utilizând resursele aflate la dispoziție, de a promova măsuri pentru a depăși dificultățile prin întărirea criteriului de îndeplinire a unei condiționalități ex ante și stabilirea unor ținte;

15.  propune ca Comisia să consolideze dialogul politic cu statele membre, garantând instituirea unui forum specific;

16.  propune să se aloce timp în calendarul său parlamentar pentru un dialog structurat cu parlamentele naționale cu privire la aspectele legate de îmbunătățirea administrației publice în întreaga Uniune; invită UE să îmbunătățească monitorizarea și evaluarea fondurilor structurale și de investiții europene (ESI) în cadrul obiectivului tematic 11, incluzând indicatori specifici pentru a evalua progresele înregistrate în realizarea obiectivelor și priorităților Uniunii pentru reforma administrației publice;

17.  salută dezvoltarea unui criteriu de referință pentru evaluarea capacității administrației publice a țărilor candidate la UE de a-și asuma responsabilitățile care decurg din statutul de membru al UE; speră că statele membre vor promova reforme care să facă mai concretă aplicarea principiului bunei administrări;

18.  ia act de faptul că Premiul european pentru sectorul public (European Public Sector Award - EPSA) este cofinanțat de Comisie și de unele state membre, care reunesc cei mai buni, mai inovatori și mai eficienți performeri din sectorul public european; este de părere că Comisia ar trebui să asigure un schimb mai bun de informații și în materie de învățare și să vizeze o abordare mai largă în întreaga Europă;

19.  consideră că, în cadrul administrațiilor publice, ar trebui să se promoveze procese inovatoare care contribuie la o mai bună conectivitate, digitalizare și la servicii digitale de calitate pentru cetățeni, întreprinderi și autorități publice, ținând cont, în același timp, în mod constant, de evoluțiile rapide ale noilor tehnologii din domeniile vizate; salută faptul că noua propunere de regulament privind dispozițiile comune (RDC) le oferă viitorilor beneficiari informațiile necesare pentru a le permite să utilizeze sistemele cât mai rapid posibil;

20.  recunoaște că implicarea administrației locale este o condiție prealabilă pentru îndeplinirea obiectivelor la nivelul UE în acest domeniu; atrage atenția asupra propunerii din Declarația de la Tallinn de a „consolida structurile comune de guvernanță cu autoritățile locale și regionale” la nivel național(2);

21.  salută rețelele existente(3) care reunesc reprezentanți ai statelor membre – în special cele care primesc finanțare din partea UE – în vederea îmbunătățirii administrației publice prin schimbul de bune practici și învățarea reciprocă;

22.  consideră că rețelele existente ar putea să își îmbunătățească în mod semnificativ performanța prin stabilirea unor obiective mai ambițioase și prin dezvoltarea unor abordări mai proactive, cum ar fi învățarea comparativă, combinând autoevaluarea statelor membre cu un sistem consolidat de evaluare inter pares;

23.  consideră că o administrație publică de calitate constituie o condiție prealabilă esențială pentru realizarea obiectivelor de politică ale UE în cadrul CFM și în afara acestuia; subliniază importanța unei bune comunicări și sensibilizări politice pentru a crea un climat de încredere și pentru a stimula acțiuni și programe de reformă pozitive;

24.  consideră că este necesară o evaluare continuă pentru a vedea dacă politicile de coeziune respectă principiul adiționalității și complementarității în ceea ce privește operațiunile finanțate din resursele ordinare, îndeosebi pentru a evita ca politicile de coeziune să înlocuiască resursele ordinare naționale;

25.  observă că, în ciuda faptului că resursele din fondurile ESI pentru planul de punere în aplicare la nivel regional (PAR) au crescut cantitativ în ultima perioadă de programare, monitorizarea ar putea fi îmbunătățită pentru a evalua impactul acestei finanțări asupra PAR;

26.  solicită continuarea activității grupurilor de lucru ale Comisiei însărcinate cu sprijinirea autorităților naționale ale statelor membre pentru a utiliza mai bine fondurile politicii de coeziune în statele membre în care se înregistrează întârzieri în ceea ce privește absorbția fondurilor ESI;

27.  subliniază importanța programului de sprijinire a reformei structurale și speră că programul va fi întărit în următoarea perioadă de programare prin definirea clară a rolului său de facilitator, mai degrabă decât de sursă de asistență tehnică, și că eficacitatea și eficiența sa vor fi îmbunătățite el, fără a reduce bugetul de coeziune cu sumele propuse în prezent de Comisie în CFM 2021-2027;

28.  ia act de faptul că UE, deși nu are competențe juridice directe în sectorul administrativ, are un impact pozitiv asupra administrațiilor publice din statele membre și, în special, joacă un rol indirect prin stabilirea unor norme administrative în acquis-ul comunitar, prin schimbul de bune practici în întreaga Uniune, precum și prin intermediul instrumentelor bugetare cu scopul de a sprijini și de a stimula reforma administrației publice prin întărirea capacității administrative, a eficacității administrațiilor și prin încurajarea inovării în sectorul public;

29.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

Studiu – „Public Sector Reform: How the EU budget is used to encourage it” (Reforma sectorului public: cum este utilizat bugetul UE pentru a încuraja această reformă), Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul de politică D – Afaceri bugetare, 2016.

(2)

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/ministerial-declaration-egovernment-tallinn-declaration

(3)

Rețeaua pentru administrațiile publice europene (European Public Administration Network - EUPAN); Rețeaua tematică privind administrația publică și guvernanța (PAG), precum și alte platforme și rețele, punând un accent deosebit pe justiție, combaterea corupției, digitalizare, achiziții publice etc.


EXPUNERE DE MOTIVE

Raportul se bazează pe un studiu al DG IPOL, publicat în august 2016, intitulat „Public Sector Reform: How the EU budget is used to encourage it” (Reforma sectorului public: cum este utilizat bugetul UE pentru a încuraja această reformă) și a fost discutat în Comisa pentru control bugetar (CONT) în cadrul unei audieri publice.

Studiul a subliniat că, începând din 2007, rolul bugetului UE în sprijinirea reformelor administrative a fost consolidat. Cu toate acestea, inițiativele și instrumentele bugetare ale UE menite să dezvolte și să îmbunătățească reforma administrației publice au fost fragmentate și nu dispun de coerență.

Studiul demonstrează că, deși bugetul UE a avut un impact pozitiv asupra reformelor administrației publice din diferite state membre, există mult potențial pentru o mai bună utilizare a bugetului UE în acest domeniu. Studiul arată că potențialul soluțiilor de guvernare electronică ar putea fi unul dintre principalele obiective ale reformelor administrației publice promovate de UE, deoarece ele facilitează accesul cetățenilor la serviciile publice.

Există o serie de deficiențe în abordarea bazată pe principii a reformelor administrației publice. Recomandările specifice fiecărei țări (CSR) nu identifică în mod consecvent carențele administrative sau deficiențele administrative deosebit de problematice și acest lucru ar putea fi îmbunătățit.

În studiu se fac și alte recomandări, printre care:

–  îmbunătățirea indicatorilor de performanță și de evaluare pentru fondurile structurale;

–  alinierea programului UE în domeniul justiției la recomandările specifice fiecărei țări;

–  dezvoltarea de sinergii și de complementarități în materie de guvernare electronică și de asistență tehnică;

–  promovarea schimburilor inter pares în ceea ce privește reformele administrației publice;

–  realizarea întregului potențial al Serviciului de sprijin pentru reforme structurale (SRSS).

Acesta este un studiu de 114 pagini comandat de Parlamentul European și solicitat de Comisia CONT. Prin urmare, este pertinent ca Comisia CONT să formuleze, în urma studiului, propriul set de recomandări politice prin intermediul unui raport INI.

Prezenta propunere nu are absolut nimic de-a face cu privatizarea serviciilor publice; aceasta vizează sporirea eficienței în administrația publică a statelor membre și utilizarea bugetului UE în acest scop. Există mult mai multe posibilități de colaborare între statele membre pentru a face schimb de bune practici și un mare potențial pentru UE în ceea ce privește coordonarea reformelor administrației publice.


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (26.10.2018)

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la evaluarea modului în care este utilizat bugetul Uniunii Europene pentru reforma sectorului public

(2018/2086(INI))

Raportor pentru aviz: Raffaele Fitto

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act de faptul că UE, în pofida faptului că nu are competență juridică directă în sectorul administrativ, are un impact pozitiv asupra administrațiilor publice din statele membre și, în special, joacă un rol indirect prin stabilirea unor norme administrative în acquis-ul comunitar, prin schimbul de bune practici în întreaga Uniune, precum și prin intermediul instrumentelor bugetare cu scopul de a sprijini și de a stimula reforma administrației publice prin întărirea capacității administrative, a eficienței administrațiilor și prin încurajarea inovării în sectorul public;

2.  observă că, în ciuda faptului că resursele din fondurile ESI pentru planul de punere în aplicare la nivel regional (PAR) au crescut din punctul de vedere al cuantumului în ultima perioadă de programare, monitorizarea ar putea fi îmbunătățită pentru a evalua impactul acestei finanțări asupra PAR;

3.  salută faptul că s-au prezentat propuneri în următorul CFM pentru a evita suprapunerea de program și a încuraja continuarea simplificării;

4.  subliniază că, adesea, au existat numeroase suprapuneri între programele operaționale specifice și alte resurse de finanțare ale UE și solicită să se prezinte propuneri; în consecință, se așteaptă la o îmbunătățire a acțiunilor care să ducă la promovarea coordonării, a complementarității și a simplificării;

5.  subliniază importanța de a se asigura că programele operaționale sunt puse în aplicare în modul cel mai eficient și mai ușor de utilizat posibil; consideră că este esențial ca statele membre să se abțină de la adăugarea unor norme care să complice utilizarea fondurilor de către beneficiar;

6.  consideră că este necesară o evaluare continuă pentru a vedea dacă politicile de coeziune respectă principiul adiționalității și complementarității în ceea ce privește operațiunile finanțate din resursele ordinare, îndeosebi pentru a evita ca politicile de coeziune să înlocuiască resursele ordinare naționale;

7.  solicită o coordonare mai strânsă a tuturor programelor de asistență tehnică, cu scopul de a evita duplicarea și a asigura o eficacitate crescută a măsurilor, în concordanță cu toate eforturile Comisiei de a promova combinarea fondurilor pentru a beneficia de avantajele pe care le aduc sinergiile;

8.  subliniază necesitatea de a stabili punctele slabe pentru fiecare stat membru și, utilizând resursele disponibile, de a promova măsuri pentru sprijinirea autorităților responsabile cu depășirea dificultăților prin întărirea criteriului condițiilor favorizante și atingerea obiectivelor propuse;

9.  invită Comisia să evalueze în prealabil capacitatea administrativă a structurilor responsabile de punerea în aplicare a politicilor de dezvoltare și să încurajeze, pentru proiectele deosebit de strategice, recurgerea la organele și agențiile naționale capabile să îmbunătățească și să accelereze implementarea programelor și a operațiunilor individuale;

10.  observă că, adesea, și mai ales în cazul regiunilor mai puțin dezvoltate, accesul la finanțare, precum și utilizarea acesteia, este dificil din cauza birocrației, a capacității administrative limitate sau a neregulilor; speră în acest sens că în cadrul statelor membre sunt promovate reforme care concretizează aplicarea principiului bunei administrări și favorizează rapiditatea procedurilor judiciare;

11.  solicită Comisiei să accelereze cooperarea cu statele membre pentru a sprijini regiunile mai puțin dezvoltate, prin îmbunătățirea capacității și guvernării administrative;

12.  consideră că în cadrul administrațiilor publice ar trebui să se promoveze procesele inovatoare care contribuie la o mai bună conectivitate, digitalizare și la servicii digitale de calitate pentru cetățeni, întreprinderi și autorități publice, ținând cont, în același timp, în mod constant, de evoluțiile rapide ale noilor tehnologii din domeniile vizate; salută faptul că noua propunere privind RDC prevede finanțarea programării viitoare pentru acțiuni destinate răspândirii sistemelor de e-guvernare, în concordanță cu principiile și prioritățile stabilite în Planul de acțiune al UE pentru e-guvernare, oferind, în același timp, informațiile necesare care să le permită viitorilor beneficiari să utilizeze cât mai rapid aceste sisteme;

13.  solicită măsuri care să încurajeze punerea în aplicare a programelor care promovează dezvoltarea și aplicarea strategiilor de resurse umane, de exemplu prin intermediul schimburilor de bune practici între statele membre, implicând, de asemenea, liderii și alte personalități de seamă;

14.  solicită continuarea activității grupurilor de lucru ale Comisiei însărcinate cu sprijinirea autorităților naționale ale statelor membre pentru a pune mai bine în aplicare fondurile politicii de coeziune în acele state membre care au rămas în urmă în ceea ce privește absorbția fondurilor ESI;

15.  subliniază importanța sprijinului pentru reforme și speră ca programul să fie întărit în următoarea perioadă de programare prin definirea clară a rolului său de facilitator mai degrabă decât de sursă de asistență tehnică, și prin îmbunătățirea eficacității și a eficienței, fără a reduce bugetul de coeziune cu sumele propuse în prezent de Comisie în CFM 2021-2027.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

25.10.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

35

1

2

Membri titulari prezenți la votul final

Pascal Arimont, Franc Bogovič, Victor Boştinaru, Mercedes Bresso, Andrea Cozzolino, Rosa D’Amato, Tamás Deutsch, Aleksander Gabelic, Iratxe García Pérez, Michela Giuffrida, Ivan Jakovčić, Marc Joulaud, Constanze Krehl, Louis-Joseph Manscour, Martina Michels, Iskra Mihaylova, Andrey Novakov, Younous Omarjee, Konstantinos Papadakis, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák, Liliana Rodrigues, Fernando Ruas, Monika Smolková, Ruža Tomašić, Ramón Luis Valcárcel Siso, Ángela Vallina, Monika Vana, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan, Kerstin Westphal

Membri supleanți prezenți la votul final

Daniel Buda, Raffaele Fitto, Elsi Katainen, Ivana Maletić, Bronis Ropė, Milan Zver

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

35

+

ALDE

Ivan Jakovčić, Elsi Katainen, Iskra Mihaylova, Matthijs van Miltenburg

ECR

Raffaele Fitto, Mirosław Piotrowski, Ruža Tomašić

EFDD

Rosa D’Amato

GUE/NGL

Martina Michels, Younous Omarjee, Ángela Vallina

PPE

Pascal Arimont, Franc Bogovič, Daniel Buda, Tamás Deutsch, Marc Joulaud, Ivana Maletić, Andrey Novakov, Stanislav Polčák, Fernando Ruas, Ramón Luis Valcárcel Siso, Milan Zver, Lambert van Nistelrooij

S&D

Victor Boştinaru, Mercedes Bresso, Andrea Cozzolino, Aleksander Gabelic, Iratxe García Pérez, Michela Giuffrida, Constanze Krehl, Louis-Joseph Manscour, Liliana Rodrigues, Monika Smolková, Derek Vaughan, Kerstin Westphal

1

-

NI

Konstantinos Papadakis

2

0

VERTS/ALE

Bronis Ropė, Monika Vana

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

20.11.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

16

0

1

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, Tamás Deutsch, Luke Ming Flanagan, Ingeborg Gräßle, Wolf Klinz, Bogusław Liberadzki, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Bart Staes, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți prezenți la votul final

Richard Ashworth, Caterina Chinnici, Julia Pitera, Miroslav Poche

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

John Howarth, Tiemo Wölken


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

16

+

ALDE

Nedzhmi Ali, Wolf Klinz

PPE

Richard Ashworth, Tamás Deutsch, Ingeborg Gräßle, Julia Pitera, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Tomáš Zdechovský

S&D

Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, Caterina Chinnici, John Howarth, Bogusław Liberadzki, Miroslav Poche, Tiemo Wölken

VERTS/ALE

Bart Staes

0

-

 

 

1

0

GUE/NGL

Luke Ming Flanagan

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 8 ianuarie 2019Notă juridică