Procedură : 2018/2084(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0379/2018

Texte depuse :

A8-0379/2018

Dezbateri :

PV 28/11/2018 - 20
CRE 28/11/2018 - 20

Voturi :

PV 29/11/2018 - 8.12
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0477

RAPORT     
PDF 605kWORD 75k
22.11.2018
PE 626.768v02-00 A8-0379/2018

referitor la OMC: calea de urmat

(2018/2084(INI))

Comisia pentru comerț internațional

Raportori: Bernd Lange, Paul Rübig

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la OMC: calea de urmat

(2018/2084(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC),

–  având în vedere Declarația ministerială de la Doha a OMC din 14 noiembrie 2001(1),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la OMC, în special cea din 24 aprilie 2008 intitulată „Către o reformă a Organizației Mondiale a Comerțului”(2) și din 15 noiembrie 2017 referitoare la „Negocierile multilaterale în vederea celei de a 11-a Conferințe ministeriale a OMC”(3),

–  având în vedere Documentul final adoptat prin consens la 10 decembrie 2017 în cadrul sesiunii anuale a Conferinței parlamentare privind OMC de la Buenos Aires(4),

–  având în vedere rezultatele, care includ o serie de decizii ministeriale, ale celei de a 11-a Conferințe ministeriale de la Buenos Aires din decembrie 2017, în cadrul căreia nu a fost posibilă adoptarea unei declarații ministeriale(5),

–  având în vedere cea de-a șasea examinare globală a sistemului de ajutor pentru comerț, care a avut loc la Geneva, între 11 și 13 iulie 2017(6),

–  având în vedere obiectivele ONU de dezvoltare durabilă(7),

–  având în vedere Acordul de la Paris al părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, care a intrat în vigoare în noiembrie 2016,

–  având în vedere cel mai recent raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, publicat la 8 octombrie 2018, care demonstrează faptul că limitarea încălzirii globale la 1,5 °C este încă posibilă dacă țările își vor majora contribuțiile stabilite la nivel național până în 2020,

–  având în vedere punctul 16 din concluziile Consiliului European din 28 iunie 2018(8),

–  având în vedere Declarația comună privind reuniunea trilaterală a miniștrilor Comerțului ai Statele Unite, ai Japoniei și ai Uniunii Europene, adoptată la 31 mai 2018(9),

–  având în vedere declarația comună prezentată cu ocazia celui de-al douăzecilea summit UE-China, de instituire a unui grup de lucru comun privind reforma OMC, prezidat la nivel de miniștri adjuncți(10),

–  având în vedere documentul de reflecție al Comisiei din 18 septembrie 2018 privind modernizarea OMC(11),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0379/2018),

A.  întrucât OMC a jucat, de la înființarea sa, un rol central în întărirea multilateralismului, promovarea unei ordini economice mondiale incluzive și favorizarea unui sistem comercial multilateral deschis, nediscriminatoriu și bazat pe norme; întrucât țările în curs de dezvoltare generează în prezent aproximativ jumătate din comerțul mondial, o creștere de la 33% în anul 2000, în timp ce numărul de persoane care trăiesc în sărăcie extremă a fost redus la jumătate din 1990, ajungând la puțin sub un miliard; întrucât OMC se bazează pe un sistem de drepturi și obligații care îi obligă pe membri să-și deschidă propriile piețe și să evite discriminarea;

B.  întrucât OMC ar trebui să rămână principalul punct de referință pentru guverne și întreprinderi în ceea ce privește reglementarea și soluționarea litigiilor comerciale;

C.  întrucât UE a susținut în mod constant o abordare puternică, multilaterală, bazată pe norme în ceea ce privește comerțul, având în vedere că economia UE, precum și lucrătorii și consumatorii din UE și partenerii săi sunt din ce în ce mai mult integrați în lanțurile valorice globale și depind de evoluțiile previzibile ale comerțului internațional, atât pentru importuri, cât și pentru exporturi, precum de evoluțiile condițiilor sociale și de mediu;

D.  întrucât rezultatele celei de a 11-a Conferințe ministeriale a OMC care a avut loc la Buenos Aires în decembrie 2017 au fost dezamăgitoare și au demonstrat în mod clar că funcția de negociere a organizației este paralizată;

E.  întrucât sistemul comercial multilateral bazat pe reguli se confruntă cu cea mai profundă criză de la crearea OMC, amenințând funcțiile de bază ale organizației în stabilirea de norme și structuri esențiale pentru comerțul internațional, furnizând cele mai eficiente și mai avansate mecanisme de soluționare a litigiilor din orice organizație multilaterală;

F.  întrucât, în afara câtorva excepții notabile, precum Acordul privind facilitarea comerțului, începând din anii 2000, reforma comercială a OMC nu a înregistrat progrese semnificative;

G.  întrucât Organul de apel este bunul cel mai de preț al OMC datorită caracterului obligatoriu al deciziilor și statutului său de organ de apel independent și imparțial; întrucât numărul de membri ai Organului de apel a scăzut sub cel minim de judecători de care are nevoie pentru a funcționa, deoarece, după încheierea mandatului judecătorului Shree Baboo Chekitan Servansing, au mai rămas doar trei judecători în funcție; întrucât acest impas, cauzat de guvernul SUA, ar putea duce la prăbușirea unui sistem care este esențial pentru gestionarea litigiilor între toți membrii OMC,

1.  își reafirmă angajamentul deplin față de valorile durabile ale abordării multilaterale și solicită o agendă comercială bazată pe un comerț echitabil și bazat pe norme, în beneficiul tuturor, care contribuie la pace, securitate și la agenda de dezvoltare durabilă, incluzând și consolidând drepturile sociale, drepturi legate de mediu și drepturile omului și asigurându-se că normele convenite la nivel multilateral și armonizate se aplică tuturor în mod uniform și sunt respectate în mod efectiv; subliniază că OMC trebuie, de asemenea, să contribuie la promovarea comerțului echitabil și la combaterea practicilor neloiale; subliniază că comerțul nu este un scop în sine, ci un instrument pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare definite la nivel mondial;

2.  consideră că este urgent să se treacă la modernizarea OMC în lumina celor mai recente evoluții, dar și din cauza lipsei persistente de progrese semnificative în ceea ce privește Agenda de dezvoltare de la Doha (ADD), și să se reanalizeze în profunzime mai multe aspecte ale funcționării OMC în vederea creșterii atât a eficacității, cât și a legitimității sale; consideră că este esențial, în această perspectivă, ca secretariatul OMC să creeze oportunități pentru implicarea tuturor membrilor OMC în dezbatere de la început; invită Comisia și statele membre ale UE din cadrul OMC să se adreseze altor membri ai OMC, în special principalilor noștri parteneri comerciali, cum ar fi SUA, Japonia, China, Canada, Brazilia și India, pentru a conveni asupra unor poziții comune; este încurajat de declarațiile inițiale prezentate cu ocazia reuniunii la nivel înalt UE-China privind reforma OMC;

3.  salută, în acest sens, mandatul acordat Comisiei de Consiliul European la 28-29 iunie 2018 și ia act de abordarea evidențiată în concluzii, precum și de documentul de reflecție al Comisiei din 18 septembrie 2018 privind modernizarea OMC și propunerile Canadei din 25 septembrie 2018 privind reforma OMC; așteaptă cu interes publicarea mai multor propuneri, în special din partea țărilor în curs de dezvoltare, precum și a grupurilor de lucru deja înființate între statele membre ale OMC;

4.  își exprimă cea mai adâncă îngrijorare cu privire la faptul că numai trei posturi din Organul de apel rămân ocupate, subminând grav funcționarea actuală și adecvată a procesului de soluționare a litigiilor, și invită în mod insistent Statele Unite să rezolve această situație într-un mod care să permită ocuparea rapidă a posturilor vacante ale Organului de apel; salută propunerile inițiale prezentate de Comisie în documentul de reflecție privind modernizarea OMC de rezolvare a impasului prin abordarea unora dintre îngrijorările exprimate, inclusiv prin norme tranzitorii pentru membrii care pleacă sau modificarea duratei mandatului în Organul de apel sau a termenului maxim permis pentru publicarea unui raport, precum și a stabilirii unei noi jurisprudențe de către Organul de apel; constată că preocupările SUA cu privire la Organul de apel se extind dincolo de modificările procedurale și implică reforme semnificative ale hotărârilor judecătorilor din cadrul Organului de apel;

5.  este de opinie că decizia SUA, adoptată la 31 mai 2018, de a impune tarife pe produsele din oțel și aluminiu din motive de „securitate națională” în temeiul articolului 232 din Legea de extindere a comerțului din 1962 este nejustificată și consideră că nu abordează provocarea reprezentată de excesul de oțel de pe piețele mondiale și nu respectă normele OMC; încurajează ferm Comisia să colaboreze cu SUA pentru a soluționa dezacordurile comerciale și a elimina barierele din calea comerțului în cadrul de soluționare a litigiilor bazat pe norme al OMC;

6.  consideră că, pentru a aborda cauzele profunde ale crizei actuale, OMC trebuie să se adapteze unei lumi în schimbare, îndeplinind, în același timp, unele dintre aspectele nerezolvate ale ADD, în special în ceea ce privește securitatea alimentară; prin urmare, consideră că este necesar:

a)  să se remedieze lacunele actuale din cadrul de reglementare, cu scopul de a asigura condiții de concurență echitabile în ceea ce privește subvențiile care denaturează piața și întreprinderile de stat, precum și de a menține la zi protecția proprietății intelectuale și accesul la piața de investiții; de asemenea, să se abordeze aspectele legate de protecție și divulgarea forțată a codului sursă și alte activități direcționate de stat care generează supracapacități, precum și barierele de reglementare din calea serviciilor și a investițiilor, inclusiv transferurile de tehnologie, cerințele întreprinderilor comune și cerințele privind conținutul local; și să monitorizeze punerea în aplicare, administrarea și funcționarea acordurilor existente;

b)  să se instituie cadrul de reglementare necesar pentru a face față evoluțiilor tehnologice, care să includă comerțul electronic, lanțurile valorice globale, achizițiile publice, reglementarea internă actualizată pentru servicii, precum și microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (MIMM);

c)  să se controleze cele mai urgente provocări sociale și de mediu la nivel mondial, asigurându-se coerența sistemică a politicilor între agendele comerciale, cele privind forța de muncă și cele de mediu;

d)  să considere salutare, în acest sens, declarațiile comune, adoptate la Buenos Aires, privind comerțul electronic, reglementările interne, facilitarea investițiilor și capacitarea economică a femeilor, precum și activitatea desfășurată de atunci cu privire la aceste aspecte;

7.  subliniază că UE ar trebui să-și evidențieze normele privind protecția vieții private și protecția datelor, pentru ca acestea să fie promovate pe plan internațional și să devină o referință în elaborarea standardelor internaționale și multilaterale;

8.  reamintește că accesul la piețele de achiziții publice se numără printre prioritățile avute în vedere de Uniunea Europeană în cadrul negocierilor sale comerciale și că, în acest sens, se consideră că membrilor OMC le revine responsabilitatea de a-și îndeplini angajamentele asumate în ceea ce privește aderarea la Acordul privind achizițiile publice (AAP) și de a depune eforturi pentru a îmbunătăți funcționarea acestui acord și respectarea dispozițiilor sale, în spiritul reciprocității și al avantajelor reciproce; constată că eficacitatea deplină a potențialelor îmbunătățiri aduse cadrului privind ajutoarele de stat și rolului întreprinderilor publice depinde parțial de progresele în acest domeniu; invită Comisia să colaboreze cu acei membri care sunt în curs de aderare la AAP pentru a cataliza eforturile depuse de aceștia în vederea extinderii beneficiilor liberalizării achizițiilor publice în rândul membrilor OMC;

9.  este convins că diferențierea actuală dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare nu reflectă realitatea economică și situația efectivă din cadrul OMC, lucru care a reprezentat un obstacol în calea progresului negocierilor din cadrul Rundei de la Doha, în detrimentul țărilor care au cel mai mult nevoie de sprijin; îndeamnă țările în curs de dezvoltare avansate să își asume partea lor de responsabilitate și să facă contribuții în funcție de nivelul lor de dezvoltare și de competitivitate (sectorială); remarcă faptul că documentul de reflecție al Comisiei solicită norme menite să sprijine țările în curs de dezvoltare să își depășească statutul de țări cu venituri reduse pe măsură ce acestea vor deveni mai bogate; consideră că mecanismul tratamentului special și diferențiat (TSD) ar trebui să fie supus unei reexaminări, pentru a reflecta mai clar indicii dezvoltării umane, ca un instrument de politică menit să le permită țărilor în curs de dezvoltare să coreleze punerea în aplicare a acordurilor multilaterale cu asistența acordată de țările mai bogate și de organizațiile donatoare;

10.  întâmpină deosebit de favorabil ratificarea de către două treimi din membrii OMC, în februarie 2017, a Acordului privind facilitarea comerțului (TFA); își exprimă convingerea că TFA reprezintă un exemplu important și ar putea oferi un model pentru viitoarele acorduri ale OMC, ținând seama de diferențele existente în ceea ce privește nivelul de dezvoltare și nevoile membrilor OMC; încurajează membrii OMC să își asume responsabilitatea și să își mențină angajamentele la un nivel proporțional cu puterea și capacitățile lor economice reale; consideră că provocările viitoare vor fi ratificarea deplină a acordului – în special de către membrii din Africa, despre care se estimează că vor obține cele mai multe beneficii de pe urma acordului –, punerea efectivă în aplicare a TFA și notificarea asistenței pentru dezvoltare în temeiul acordului;

11.  recunoaște că, în ansamblu, aderarea Chinei la OMC în 2001 a crescut accesul la piața internă a Chinei, ceea ce a creat avantaje pentru economia mondială; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că China nu aplică spiritul și principiile OMC în ceea ce privește tratamentul național;

12.  consideră că este necesar să se revizuiască funcționarea procesului de negociere prin introducerea unui grad mai mare de flexibilitate decât a fost cazul până în prezent în temeiul regulii consensului, recunoscând în același timp că abordarea de tip „angajament unic” a limitat eficacitatea guvernanței comerciale multilaterale; își exprimă sprijinul pentru conceptul de multilateralism flexibil, prin care membrii OMC interesați să progreseze în privința unei anumite chestiuni, în legătură cu care un consens deplin nu este încă posibil, ar trebui să fie în măsură să avanseze și să încheie acorduri plurilaterale, fie prin așa-numitele acorduri ale OMC prevăzute la anexa 4, în conformitate cu articolul II:3, articolul III:1 și articolul X:9 din Acordul de la Marrakesh, fie prin intermediul unor acorduri „de masă critică” care extind concesiile negociate la membrii OMC, pe baza clauzei națiunii celei mai favorizate (MFN); încurajează Comisia să nu utilizeze aceste articole ca pe o alternativă la dialogul constructiv cu membrii OMC, prin intermediul căruia trebuie abordate barierele în calea comerțului și reforma OMC și a funcțiilor sale; consideră, în acest sens, că membrii OMC ar trebui să stimuleze consolidarea capacităților organizației, pentru a se asigura că aceasta este echipată cu resurse financiare și umane în conformitate cu nevoile extinse, astfel încât să se mențină aceeași calitate a activității sale; consideră că, în general, contribuțiile financiare ale noilor membri ar trebui să ducă la majorarea bugetului OMC și nu să conducă la scăderea cotizațiilor plătite de membrii existenți;

13.  recunoaște că, în timp ce multilateralismul bazat pe norme rămâne o componentă esențială a structurii OMC, există posibilități de cooperare plurilaterală mai profundă și mai flexibilă între statele interesate în domenii în care s-a dovedit dificil de obținut un consens; insistă asupra faptului că astfel de acorduri trebuie să completeze, nu să submineze agenda multilaterală și nu ar trebui să fie utilizate ca un forum alternativ pentru eliminarea barierelor din calea comerțului, ci ca o etapă către progresul la nivel multilateral; solicită relansarea negocierilor plurilaterale, în special în ceea ce privește Acordul privind bunurile de mediu și Acordul privind comerțul cu servicii (TiSA) și solicită să se introducă norme speciale aplicabile IMM-urilor în acordurile plurilaterale și multilaterale; subliniază importanța continuării și aprofundării demersurilor inițiate de OMC în cadrul cooperării internaționale cu alte organizații internaționale, cum ar fi, între altele, ONU, OCDE, OMV și OIM;

14.  subliniază rolul pe care îl poate juca și trebuie să îl joace comerțul în ceea ce privește sprijinirea dezvoltării și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) pentru 2030 și a angajamentelor prevăzute de Acordul de la Paris în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice; regretă faptul că Acordul privind bunurile de mediu a fost blocat în 2016 și reamintește potențialul acestuia de a oferi un acces sporit la tehnologiile ecologice și de a contribui la respectarea angajamentelor menționate mai sus; subliniază că, pe lângă negocierile privind subvențiile pentru sectorul pescăresc, OMC trebuie să definească în prezent măsuri mai concrete care trebuie luate în acest sens pentru a proteja viața marină; reamintește că conceptul OMC privind metodele de producție și prelucrare oferă posibilități de diferențiere între așa-numitele „produse similare” în funcție de impactul lor asupra mediului; sugerează revitalizarea Comitetului OMC privind comerțul și mediul, conferindu-i mandatul de a elabora criterii pentru combaterea parazitismului ecologic și de a stabili legături mai strânse cu Secretariatul CCONUSC;

15.  reafirmă faptul că între egalitatea de gen și dezvoltarea favorabilă incluziunii există legături, acestea fiind reflectate și în ODD nr. 5, și subliniază faptul că un factor-cheie pentru eradicarea sărăciei este capacitarea femeilor și că eliminarea barierelor din calea participării femeilor la schimburile comerciale este esențială pentru dezvoltarea economică; salută atenția sporită acordată de OMC chestiunilor legate de comerț și de gen și îi încurajează pe toți cei 121 de semnatari ai Declarației de la Buenos Aires din 2017 privind comerțul și capacitarea economică a femeilor să își onoreze angajamentele asumate; subliniază necesitatea unei abordări de gen sistemice în toate domeniile procesului de elaborare a normelor OMC, sub forma unor evaluări ale impactului de gen; remarcă importanța unei inițiative precum SheTrades pentru a evidenția rolul pozitiv al femeilor în comerț și pentru a încuraja o participare mai mare a femeilor la comerțul internațional din întreaga lume;

16.  atrage atenția asupra concluziilor celei de a șasea reexaminări globale a ajutorului pentru comerț, care a avut loc la Geneva în iulie 2017, intitulată „Promovarea comerțului, a incluziunii și a conectivității pentru o dezvoltare durabilă”; susține punctul de vedere potrivit căruia această inițiativă ar trebui transpusă în acțiuni concrete pentru a facilita comerțul electronic și a transforma oportunitățile digitale, precum tehnologia blockchain, în realități comerciale, inclusiv pentru țările în curs de dezvoltare; remarcă, în această privință, faptul că o provocare esențială este în continuare reprezentată de investițiile realizate atât în infrastructura fizică, cât și în cea digitală, care sunt indispensabile pentru realizarea de progrese în acest domeniu; invită, prin urmare, membrii OMC să promoveze, deopotrivă, investițiile în infrastructura fizică și pe cele în infrastructură digitală, încurajând, printre alte inițiative, parteneriatele public-privat;

17.  își reiterează apelul adresat UE de a se asigura că activitățile sale desfășurate alături de țările în curs de dezvoltare, atât în domeniul dezvoltării, cât și în cel al comerțului, sunt bazate pe un cadru echilibrat care implică parteneri egali, sunt în concordanță cu principiul coerenței politicilor în favoarea dezvoltării stabilit la articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și au ca scop promovarea și respectarea drepturilor omului;

18.  regretă faptul că cea de-a 11-a Conferință ministerială a OMC nu a realizat progrese în privința anumitor probleme de importanță majoră pentru țările în curs de dezvoltare; salută, cu toate acestea, tratamentul preferențial consolidat care a fost asigurat anterior în cadrul OMC pentru țările cel mai puțin dezvoltate, inclusiv regulile de origine preferențiale și tratamentul pentru prestatorii de servicii, și subliniază necesitatea luării de măsuri de consolidare a capacităților, care le-ar permite furnizorilor din țările cel mai puțin dezvoltate să beneficieze de derogarea în domeniul serviciilor pentru țările cel mai puțin dezvoltate;

19.  subliniază că transparența este un element esențial pentru asigurarea unui mediu stabil și previzibil în materie de comerț și investiții; consideră că este important să se sporească transparența procedurilor de monitorizare prin creșterea stimulentelor acordate membrilor OMC pentru ca aceștia să se conformeze cerințelor de notificare, prin reducerea complexității acestor proceduri și a sarcinilor impuse și prin întărirea capacităților, dacă este nevoie, în timp ce neconformitatea intenționată ar trebui descurajată și contestată;

20.  subliniază că rolul Secretariatului OMC în facilitarea și salvgardarea unei abordări ascendente pentru participarea activă a tuturor membrilor este esențial și că acesta ar trebui să fie întărit în continuare, sporindu-i-se totodată flexibilitatea, în sprijinul diferitelor procese de negociere, precum și al funcțiilor de punere în aplicare și de monitorizare; consideră că este necesar să se întărească mijloacele și resursele de ordin financiar și uman ale Secretariatului OMC și îndeamnă membrii OMC să își îndeplinească responsabilitățile care le revin în acest sens într-un spirit de reciprocitate; consideră că activitatea cotidiană a comitetelor OMC ar trebui, de asemenea, să fie revitalizată, oferind președinților acestora un rol mai activ în elaborarea și propunerea de soluții alternative și de compromis, extinzând astfel rolul lor dincolo de simpla moderare a contribuțiilor membrilor, și că această sarcină extinsă ar trebui sprijinită de Secretariat;

21.  îndeamnă membrii OMC să asigure legitimitatea democratică și transparența prin întărirea dimensiunii parlamentare a OMC și să sprijine un memorandum de înțelegere prin care să se instituie o relație formală de lucru cu Conferința parlamentară privind OMC; subliniază, în acest sens, că este necesar să se asigure un acces complet al parlamentarilor la negocierile comerciale, implicarea lor în elaborarea și punerea în practică a deciziilor OMC și supunerea politicilor comerciale unui control corespunzător în interesul cetățenilor;

22.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și directorului general al OMC.

(1)

Declarația ministerială de la Doha [WT/MIN (01)/DEC/1] din 14 noiembrie 2001 —https://www.wto.org/english/thewto_e/minist_e/min01_e/mindecl_e.htm

(2)

JO C 259E, 29.10.2009, p. 77.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0439

(4)

http://www.europarl.europa.eu/pcwto/en/sessions/2017.html

(5)

https://www.wto.org/english/news_e/news17_e/mc11_10dec17_e.htm

(6)

https://www.wto.org/english/tratop_e/devel_e/a4t_e/gr17_e/gr17programme_e.htm

(7)

http://www.un.org/sustainabledevelopment/sustainable-development-goals/

(8)

http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2018/06/29/20180628-euco-conclusions-final/

(9)

http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2018/may/tradoc_156906.pdf

(10)

https://www.consilium.europa.eu/media/36165/final-eu-cn-joint-statement-consolidated-text-with-climate-change-clean-energy-annex.pdf

(11)

http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2018/september/tradoc_157331.pdf


EXPUNERE DE MOTIVE

Parlamentul European a fost dintotdeauna un apărător ferm al sistemului comercial multilateral având în centrul său Organizația Mondială a Comerțului, de la crearea acesteia în 1994. Parlamentul European a urmărit îndeaproape activitatea desfășurată în cadrul OMC și a sprijinit în mod activ crearea unei dimensiuni parlamentare împreună cu Uniunea interparlamentară, prin intermediul inițiativei comune a Conferinței parlamentare privind OMC. Deputații în Parlamentul European au participat la conferințele ministeriale ale OMC, fiind mandatați prin rezoluții care stabileau poziția acestuia înaintea acestor delegații.

Încă din 2008, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care susținea reexaminarea funcționării OMC, având în vedere că negocierile privind Agenda de dezvoltare de la Doha stagnau. În urma celei mai recente conferințe ministeriale a OMC, care a avut loc la Buenos Aires în decembrie 2017, când a devenit clar faptul că funcția de negociere a organizației era paralizată, aceasta a devenit o sarcină și mai urgentă.

De fapt, sistemul comercial multilateral bazat pe reguli se confruntă cu cea mai profundă criză, în care atât funcția sa de negociere, cât și mecanismul de soluționare a litigiilor sunt amenințate.

Criza ar putea să se înrăutățească și mai mult în următoarele luni, în cazul în care vor exista amenințări privind adoptarea de măsuri unilaterale și acestea vor fi impuse, în condițiile în care, în același timp, numirile de noi membri ai Organului de apel sunt blocate, lucru care poate pune în pericol întregul mecanism de soluționare a litigiilor.

În condițiile actuale, OMC are nevoie de modernizare pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă sistemul comercial mondial și pentru a se asigura că acesta rămâne vital, pertinent și eficient. Aceasta înseamnă revizuirea atât a normelor, cât și a proceselor OMC, pentru a se asigura că aceasta abordează provocările realităților comerciale din secolul 21. Sistemul trebuie să fie suficient de flexibil pentru a armoniza diferitele niveluri de ambiție ale membrilor săi, normele trebuie puse în aplicare în mod eficace și eficient și ar trebui să existe un sistem de control și echilibru pentru a asigura că membrii săi urmăresc obiectivele vizând deschiderea pieței și nediscriminarea.

Sporirea pertinenței OMC și a capacității sale de adaptare la o lume în schimbare

Cu excepția Acordului privind facilitarea comerțului și a subvențiilor la export pentru agricultură, nu a fost posibil să se realizeze progrese în negocierile din cadrul OMC timp de mai mulți ani. Acest lucru s-a datorat, în parte, lipsei de flexibilitate din cadrul sistemului, care poate constitui un obstacol pentru membrii care împărtășesc aceeași viziune și care doresc să avanseze, în cadrul OMC, ca un grup.

Inițiativele lansate la Buenos Aires prin declarațiile comune ale unor grupuri mari de membri care s-au angajat să examineze posibilitățile de negociere în anumite domenii specifice, cum ar fi declarațiile privind comerțul electronic, reglementările naționale și facilitarea investițiilor, reprezintă un pas important în direcția unei flexibilități sporite în cadrul negocierilor.

Aceste procese plurilaterale ar trebui încurajate, însă procesul trebuie să fie deschis tuturor membrilor OMC.

Credem, de asemenea, că o implicare mai activă a OMC la efortul atingere a obiectivelor de dezvoltare durabilă prin intermediul comerțului este imperios necesară, pe lângă negocierile privind subvențiile pentru sectorul pescăresc, care reprezintă o contribuție importantă. Salutăm măsurile pozitive adoptate cu privire la comerț și la gen și dorim să ne asigurăm că aceste eforturi vor continua.

Un alt factor determinant pentru impasul în care se află funcția de negociere a OMC este problema dezvoltării și a tratamentului special și diferențiat. De la crearea OMC, creșterea economică rapidă a țărilor în curs de dezvoltare a dus la apariția unor diferențe semnificative în nivelul de dezvoltare economică. Deși UE recunoaște că ar putea fi necesare norme speciale pentru a răspunde nevoilor specifice de dezvoltare, este necesară o reexaminare a modului în care funcționează flexibilitatea în domeniul dezvoltării și a modului în care se stabilesc beneficiarii măsurilor de flexibilitate, în vederea asigurării unei asistențe adecvate și specifice și a unei discipline ambițioase.

În același timp, cauzele profunde ale crizei actuale se regăsesc, de asemenea, în lacunele din cadrul de reglementare care generează denaturări, multe dintre acestea fiind asociate cu politicile și practicile necomerciale din principalele țări comerciale, de care OMC nu pare a fi în măsură să se ocupe în mod adecvat.

Întărirea eficacității OMC

Funcția de soluționare a litigiilor a OMC se găsește într-un grav pericol și este necesară o acțiune rapidă din partea UE pentru a o menține. Prin urmare, ar trebui să fie prezentată o propunere cuprinzătoare pentru a răspunde îngrijorărilor exprimate de membrul OMC care blochează numirile în Organul de apel, în măsura în care acestea au o justificare, în paralel cu păstrarea și întărirea în continuare a principalelor caracteristici și principii ale sistemului OMC de soluționare a litigiilor.

Transparența este un element esențial pentru asigurarea unui mediu stabil și previzibil în materie de comerț și investiții, dar și pentru asigurarea punerii în aplicare a normelor. Cu toate acestea, există adesea un nivel scăzut de conformitate cu cerințele de notificare, în timp ce activitatea de monitorizare desfășurată de comitetele ordinare ale OMC este nesatisfăcătoare. UE ar trebui să acționeze pentru:

•  mărirea transparenței prin creșterea stimulentelor oferite membrilor pentru a respecta cerințele de notificare și prin contestarea neconformității intenționale; precum și

•  utilizarea mai bună a comitetelor ordinare pentru a soluționa chestiunile legate de comerț, prin capacitarea Secretariatului OMC.


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (11.10.2018)

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la OMC: calea de urmat

(2018/2084(INI))

Raportoare pentru aviz: Lola Sánchez Caldentey

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru comerț internațional, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește că liberalizarea comerțului, în cazul în care este însoțită de politici și de instituții adecvate, care maximizează și distribuie mai bine beneficiile comerțului, poate fi pozitivă în ceea ce privește reducerea sărăciei și a inegalităților, dar nu este suficientă, în sine, pentru a promova dezvoltarea sustenabilă; reamintește că competitivitatea și creșterea economică nu reprezintă scopuri în sine, ci mijloace puse în serviciul oamenilor; subliniază, în acest context, că comerțul ar trebui să rămână un instrument de dezvoltare sustenabilă; salută faptul că țările în curs de dezvoltare generează în prezent aproximativ jumătate din comerțul mondial, o creștere de la 33% în anul 2000, și că numărul de persoane care trăiesc în sărăcie extremă a fost redus la jumătate din 1990, ajungând la puțin sub un miliard de persoane;

2.  reiterează importanța promovării în sistemul comercial multilateral a reformelor de politică care sprijină obiective legate de dezvoltare și anume prin intermediul Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă; subliniază potențialul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) ca for eficient de negociere multilateral, bazat pe reguli, care oferă o platformă de discuții oneste despre aspecte legate de comerțul mondial; insistă că UE ar trebui să promoveze în continuare modernizarea și democratizarea OMC pentru a garanta că toate țările sunt reprezentate în condiții de egalitate;

3.  reamintește că lipsa integrării normelor și standardelor privind drepturile omului în normele globale ce reglementează comerțul și investițiile îngreunează tragerea la răspundere a întreprinderilor; subliniază nevoia de a reechilibra dreptul comercial și al investițiilor cu dreptul în domeniul drepturilor omului, în special în lanțurile de aprovizionare globale; în acest scop, invită UE să lanseze inițiative în cadrul OMC pentru reglementarea unor lanțuri globale de aprovizionare specifice, îndeosebi, ca prim pas, în sectorul confecțiilor; în plus, reiterează importanța implicării active a UE în activitatea Grupului de lucru interguvernamental deschis privind societățile transnaționale și alte întreprinderi din perspectiva drepturilor omului (OEIGWG), precum și importanța susținerii întâietății drepturilor omului în fața intereselor comerciale;

4.  solicită o agendă comercială mondială bazată pe principiul comerțului echitabil în beneficiul tuturor, care să pună dezvoltarea, drepturile omului și drepturile de mediu și sociale în centrul procesului și care să acorde o atenție specială nevoilor țărilor în curs de dezvoltare cu venituri reduse și nevoilor țărilor cel mai puțin dezvoltate; subliniază în această privință necesitatea promovării în acordurile comerciale a unor dispoziții cuprinzătoare, obligatorii și executorii privind standardele sociale, standardele din domeniul muncii și cele din domeniul mediului;

5.  îndeamnă ca drepturile omului să fie cu adevărat protejate și să fie create mecanisme de recurs eficiente și accesibile pentru persoanele fizice, în vederea soluționării dezacordurilor referitoare la încălcări ale drepturilor omului; reamintește importanța integrării egalității de gen și a capacitării femeilor în toate politicile comerciale, inclusiv în normele OMC;

6.  consideră că, de la înființarea Rundei de la Doha în 2001, lumea s-a schimbat radical din punct de vedere economic, politic și tehnologic; încurajează, prin urmare, OMC, să reflecte mai bine Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) în Agenda de dezvoltare de la Doha pentru a aborda în mod adecvat noile provocări, precum comerțul electronic, comerțul digital, transparența investițiilor, subvențiile și supracapacitatea, lanțurile valorice globale, achizițiile publice și reglementarea internă a serviciilor, microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii; subliniază necesitatea reformării OMC, inclusiv a mecanismului de soluționare a litigiilor, astfel încât să se asigure existența unui sistem comercial multilateral echitabil și echilibrat; subliniază că este important ca membrii OMC care sunt țări în curs de dezvoltare să-și îndeplinească obligațiile și să decidă cu privire la propriul ritm și propria eșalonare a liberalizării comerțului în concordanță cu nivelul lor de dezvoltare;

7.  solicită un sprijin sporit pentru proiectele aferente strategiei Ajutor pentru comerț din cadrul asistenței pentru dezvoltare, cu scopul de a transforma posibilitățile digitale în realități comerciale pentru țările în curs de dezvoltare;

8.  îndeamnă UE și statele membre să recunoască în mod corespunzător dificultățile întâmpinate de țările în curs de dezvoltare în punerea în aplicare a obligațiilor lor prevăzute de acordurile OMC; constată că aceste probleme includ: (a) interzicerea măsurilor și a subvențiilor pentru investiții, îngreunând încurajarea industriei naționale; (b) liberalizarea importurilor în sectorul agricol, amenințând viabilitatea și mijloacele de subzistență ale micilor fermieri, ale căror produse se confruntă cu concurența din partea alimentelor importate mai ieftine; (c) impactul negativ al unui regim de drepturi de proprietate intelectuală (DPI) de înalt nivel asupra accesului la medicamente și a transferului de tehnologii; și (d) creșterea presiunii asupra țărilor în curs de dezvoltare pentru ca acestea să-și deschidă sectoarele serviciilor, care ar putea submina viabilitatea prestatorilor de servicii locali;

9.  își reiterează apelul adresat UE de a se asigura că activitățile sale desfășurate alături de țările în curs de dezvoltare, atât în domeniul dezvoltării, cât și în cel al comerțului, sunt bazate pe un cadru echilibrat care implică parteneri egali, sunt în concordanță cu principiul coerenței politicilor în favoarea dezvoltării stabilit la articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și au ca scop promovarea și respectarea drepturilor omului;

10.  salută intrarea în vigoare, la 22 februarie 2017, a acordului privind facilitarea comerțului al OMC și constată că acest acord ar trebui să aducă avantaje semnificative în special țărilor în curs de dezvoltare; reamintește importanța punerii la dispoziție a unei asistențe tehnice, financiare și de întărire a capacităților care să fie precis orientată și sustenabilă, pentru a îi sprijini pe membrii OMC care sunt țări în curs de dezvoltare, în special țările cel mai puțin dezvoltate, să pună în aplicare acordul și să se adapteze la procesul de reformă;

11.  consideră că normele OMC și alte acorduri comerciale multilaterale ar trebui să lărgească domeniul de aplicare al tratamentului special și diferențiat pentru a permite o utilizare mai activă a instrumentelor de promovare a sectoarelor emergente; îndeamnă UE și statele sale membre să asigure principiul „tratamentului special și diferențiat” (SDT) pentru toți membrii OMC clasificați de Banca Mondială drept țări în curs de dezvoltare;

12.  subliniază faptul că acordurile comerciale pot avea un impact negativ asupra securității alimentare în țările în curs de dezvoltare; regretă faptul că cele două instrumente propuse de țările în curs de dezvoltare, ca parte a negocierilor din cadrul OMC, pentru îmbunătățirea nivelului de trai al micilor fermieri, a securității alimentare și a dezvoltării rurale, și anume produsele speciale (SP) și un mecanism special de salvgardare (SSM), nu au fost create; solicită UE să sprijine cererile țărilor în curs de dezvoltare de a le proteja sistemele de producție alimentară și populația în fața efectelor potențial distructive ale importurilor ieftine, inclusiv în cadrul acordurilor de parteneriat economic;

13.  regretă faptul că cea de-a 11-a conferință ministerială a OMC nu a realizat progrese în ceea ce privește probleme de importanță majoră pentru țările în curs de dezvoltare; salută, cu toate acestea, tratamentul preferențial consolidat care a fost asigurat anterior în cadrul OMC pentru țările cel mai puțin dezvoltate, inclusiv regulile de origine preferențiale și tratamentul pentru prestatorii de servicii, și subliniază necesitatea luării de măsuri de consolidare a capacităților, care le-ar permite furnizorilor din țările cel mai puțin dezvoltate să beneficieze de derogarea în domeniul serviciilor pentru țările cel mai puțin dezvoltate;

14.  subliniază că obiectivul dezvoltării sustenabile ar trebui să devină principiul fundamental care dirijează activitatea OMC, ale cărei norme și operațiuni ar trebui elaborate în mod corespunzător și aliniate la Agenda 2030 și la Acordul de la Paris privind schimbările climatice, care ar trebui utilizate drept criteriu de referință pentru alte angajamente; subliniază, în plus, importanța asigurării sustenabilității lanțurilor valorice globale și a respectării de către acestea a drepturilor omului si a normelor sociale și de mediu;

15.  evidențiază importanța furnizării de suficiente alimente de bună calitate, a apei curate și a construirii unităților suplimentare de eliminare a apei reziduale, pentru a obține rezultate în ceea ce privește ODD 2 și 6; atrage atenția, de asemenea, asupra amplorii și implicațiilor sărăciei energetice în țările în curs de dezvoltare și solicită acțiuni suplimentare pentru reducerea sărăciei energetice în concordanță cu ODD 7, în special în zonele rurale îndepărtate și în regiunile neconectate la rețeaua de energie electrică;

16.  insistă asupra faptului că Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS) al OMC ar trebui să pună mai mult accent pe dezvoltare; reamintește importanța capitală a asigurării accesului tuturor la medicamente și încurajează în acest scop o utilizare mai cuprinzătoare a mecanismelor de flexibilitate ale TRIPS, astfel cum se prevede în Declarația de la Doha; își exprimă îngrijorarea privind tendințele actuale de privatizare a semințelor, care subminează dreptul la hrană al popoarelor; invită Comisia să examineze în continuare biopirateria și să adopte măsuri împotriva acesteia;

17.  își exprimă sprijinul față de mecanismul de ajustare fiscală la frontieră pentru emisiile de carbon ca instrument important pentru garantarea unei concurențe loiale pentru întreprinderile care iau măsuri în vederea reducerii impactului lor asupra climei;

18.  regretă că obligațiile prevăzute în Acordul OMC privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare (SPS) nu recunosc dreptul statelor de a adopta reglementări bazate pe principiul precauției; îndeamnă UE și statele membre să apere recunoașterea integrală a acestui principiu în obligațiile prevăzute de OMC;

19.  este preocupat, în contextul prezentat mai sus, de faptul că proliferarea acordurilor comerciale bilaterale și multilaterale ar putea duce la fragmentarea politicii comerciale internaționale și ar putea submina, astfel, rolul OMC; reamintește că țările în curs de dezvoltare au cea mai mare nevoie de un sistem multilateral pentru a-și apăra interesele; solicită, așadar, UE și statelor membre să depună eforturi suplimentare pentru a plasa, din nou, OMC în centrul guvernării comerciale mondiale și să se abțină de la a le impune țărilor în curs de dezvoltare dispoziții OMC+ în tratate plurilaterale sau bilaterale, subminând astfel mecanismele de flexibilitate ale OMC, concepute în mod explicit pentru a le proteja interesele;

20.  își exprimă profunda preocupare față de faptul că mai multe posturi vacante din cadrul organului de apel al OMC rămân vacante și că această împrejurare împiedică buna funcționare a mecanismului de soluționare a litigiilor; invită, așadar, Comisia să prezinte propuneri concrete pentru a soluționa acest nefericit blocaj;

21.  solicită UE să pledeze în continuare pentru creșterea importanței dimensiunii parlamentare a OMC, în special printr-un sprijin financiar și de personal sporit acordat secretariatului competent; invită statele membre ale OMC să asigure legitimitatea democratică și transparența prin consolidarea dimensiunii parlamentare a OMC; subliniază, în acest sens, că este necesar să se asigure un acces mai bun al parlamentarilor la negocierile comerciale, implicarea lor în elaborarea și punerea în practică a deciziilor OMC și supunerea politicilor comerciale unui control corespunzător în interesul cetățenilor.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

9.10.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

14

2

10

Membri titulari prezenți la votul final

Beatriz Becerra Basterrechea, Ignazio Corrao, Nirj Deva, Mireille D’Ornano, Enrique Guerrero Salom, Maria Heubuch, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Stelios Kouloglou, Linda McAvan, Norbert Neuser, Vincent Peillon, Lola Sánchez Caldentey, Eleni Theocharous, Mirja Vehkaperä, Bogdan Brunon Wenta, Anna Záborská, Joachim Zeller, Željana Zovko

Membri supleanți prezenți la votul final

Thierry Cornillet, Ádám Kósa, Cécile Kashetu Kyenge, Florent Marcellesi, Paul Rübig, Kathleen Van Brempt

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Krzysztof Hetman, Kati Piri

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

14

+

ALDE

Mirja Vehkaperä

EFDD

Ignazio Corrao, Mireille D’Ornano

GUE/NGL

Stelios Kouloglou, Lola Sánchez Caldentey

S&D

Enrique Guerrero Salom, Cécile Kashetu Kyenge, Linda McAvan, Norbert Neuser, Vincent Peillon, Kati Piri, Kathleen Van Brempt

VERTS/ALE

Maria Heubuch, Florent Marcellesi

2

-

PPE

Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Paul Rübig

10

0

ALDE

Beatriz Becerra Basterrechea, Thierry Cornillet

ECR

Nirj Deva, Eleni Theocharous

PPE

Krzysztof Hetman, Ádám Kósa, Bogdan Brunon Wenta, Joachim Zeller, Željana Zovko, Anna Záborská

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

20.11.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

31

3

3

Membri titulari prezenți la votul final

Laima Liucija Andrikienė, Maria Arena, Tiziana Beghin, David Borrelli, David Campbell Bannerman, Daniel Caspary, Salvatore Cicu, Santiago Fisas Ayxelà, Christofer Fjellner, Eleonora Forenza, Christophe Hansen, Nadja Hirsch, Yannick Jadot, France Jamet, Elsi Katainen, Jude Kirton-Darling, Danilo Oscar Lancini, Bernd Lange, David Martin, Emma McClarkin, Anne-Marie Mineur, Sorin Moisă, Alessia Maria Mosca, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Joachim Schuster, Joachim Starbatty, Adam Szejnfeld, William (The Earl of) Dartmouth, Iuliu Winkler

Membri supleanți prezenți la votul final

Nicola Danti, Paul Rübig, Jarosław Wałęsa

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Karin Kadenbach, Rupert Matthews


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

31

+

ALDE

Nadja Hirsch, Elsi Katainen, Marietje Schaake

ECR

David Campbell Bannerman, Emma McClarkin, Rupert Matthews, Joachim Starbatty

EFDD

William (The Earl of) Dartmouth

GUE/NGL

Helmut Scholz

NI

David Borrelli

PPE

Laima Liucija Andrikienė, Daniel Caspary, Salvatore Cicu, Santiago Fisas Ayxelà, Christofer Fjellner, Christophe Hansen, Sorin Moisă, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Paul Rübig, Adam Szejnfeld, Jarosław Wałęsa, Iuliu Winkler

S&D

Maria Arena, Nicola Danti, Karin Kadenbach, Jude Kirton-Darling, Bernd Lange, David Martin, Alessia Maria Mosca, Joachim Schuster

3

-

ENF

France Jamet, Danilo Oscar Lancini

GUE/NGL

Anne-Marie Mineur

3

0

EFDD

Tiziana Beghin

GUE/NGL

Eleonora Forenza

VERTS/ALE

Yannick Jadot

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 27 noiembrie 2018Notă juridică