Procedură : 2018/2079(INL)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0396/2018

Texte depuse :

A8-0396/2018

Dezbateri :

PV 12/12/2018 - 24
CRE 12/12/2018 - 24

Voturi :

PV 13/12/2018 - 9.2

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0519

RAPORT     
PDF 691kWORD 70k
26.11.2018
PE 627.896v03-00 A8-0396/2018

conținând recomandări adresate Comisiei privind soluționarea accelerată a litigiilor comerciale

(2018/2079(INL))

Comisia pentru afaceri juridice

Raportor: Tadeusz Zwiefka

(Inițiativă – articolul 46 din Regulamentul de procedură)

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 ANEXĂ LA PROPUNEREA DE REZOLUȚIE:RECOMANDĂRI PRIVIND MĂSURILE PENTRU INTRODUCEREA ȘI SUSȚINEREA UNEI PROCEDURI CIVILE EUROPENE ACCELERATE
 EXPUNERE DE MOTIVE
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

conținând recomandări adresate Comisiei privind soluționarea accelerată a litigiilor comerciale

(2018/2079(INL))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 67 alineatul (4) și articolul 81 alineatul (2) din TFUE,

–  având în vedere articolul 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta),

–  având în vedere studiul Direcției Generale pentru politici interne intitulat „Dezvoltarea competențelor de drept comercial în statele membre”,

–  având în vedere tabloul de bord al UE privind justiția 2018,

–  având în vedere „Principiile formării profesionale judiciare” ale Rețelei Europene de Formare Judiciară (EJTN) din 2016(1),

–  având în vedere acquis-ul Uniunii Europene în domeniul cooperării judiciare în materie civilă,

–  având în vedere articolele 46 și 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0396/2018),

A.  întrucât dreptul la proces echitabil, public și într-un termen rezonabil, consacrat la articolul 47 din Cartă și la articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, constituie una dintre garanțiile fundamentale ale statului de drept și ale democrației și este o parte intrinsecă a procedurilor civile în ansamblu;

B.  întrucât introducerea unei proceduri civile europene accelerate ar putea contribui la modernizarea procedurilor naționale, la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi, precum și la o creștere economică accentuată datorită eficacității și eficienței sistemelor judiciare, facilitând, în același timp, accesul la justiție în UE și contribuind la asigurarea libertăților fundamentale ale Uniunii;

C.  întrucât tabloul de bord pentru justiție din 2018 a arătat că disponibilitatea asistenței judiciare și nivelul taxelor judiciare au un impact esențial asupra accesului la justiție, în special pentru cetățenii care trăiesc în sărăcie;

D.  întrucât cooperarea judiciară este promovată, susținută și încurajată prin mai multe acte procedurale din dreptul secundar al Uniunii, printre care Regulamentul privind cererile cu valoare redusă, Directiva privind asistența judiciară, Regulamentul privind obținerea de probe, Regulamentul privind notificarea sau comunicarea actelor;

E.  întrucât obiectivele cooperării judiciare între statele membre sunt, printre altele, să asigure respectarea deplină a dreptului la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil în cauzele transfrontaliere, să garanteze proceduri judiciare eficiente și fără dificultăți și în aceste situații și să stabilească încrederea reciprocă în sistemele judiciare, care reprezintă baza pentru continuarea recunoașterii reciproce a hotărârilor în întreaga Uniune;

F.  întrucât dreptul procedural în acest domeniu diferă de la un stat membru la altul, pentru că numeroase aspecte de drept procedural din domeniul justiției civile sunt reglementate la nivel național, ceea ce corespunde principiului subsidiarității și proporționalității; întrucât o procedură accelerată ar putea conduce la apropierea necesară a regimurilor procedurale din Uniune;

G.  întrucât este necesară consolidarea cooperării sporite între autoritățile și sistemele judiciare ale statelor membre la nivelul Uniunii, în vederea eliminării eventualelor obstacole care pot decurge din incompatibilitățile dintre diferitele sisteme judiciare și administrative;

H.  întrucât Regulamentul Bruxelles I stabilește o serie de norme de bază privind competența judiciară și recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială în Uniune; întrucât versiunea sa reformată, care se aplică din 2015 (Bruxelles Ia), a introdus o serie de ajustări esențiale pentru soluționarea litigiilor transfrontaliere în UE, generând economii de costuri și timp pentru întreprinderi și cetățeni;

I.  întrucât Regulamentul Roma I stabilește normele privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale în materie civilă și comercială;

J.  întrucât normele procedurale ar trebui să garanteze atât protecția drepturilor părților, cât și rapiditatea soluționării litigiilor;

K.  întrucât în statele membre soluționarea litigiilor comerciale în instanțele publice este, în general, lentă și nu se ridică la așteptările părților implicate în litigiile comerciale, fapt accentuat de introducerea procedurii europene cu privire la cererile cu valoare redusă, care a condus, în schimb, la o soluționare semnificativ mai rapidă a litigiilor în materie de consum; și întrucât utilizarea adecvată a tehnologiei informației și comunicațiilor în instanțe contribuie la accelerarea procedurilor și la reducerea costurilor;

L.  întrucât soluționarea lentă a litigiilor comerciale din Uniune ar putea determina părțile comerciale să apeleze la soluționarea alternativă a litigiilor sau la soluționarea în state nemembre și să aleagă aplicarea dreptului național al unui stat nemembru la contracte;

M.  întrucât pentru o soluționare de înaltă calitate a litigiilor comerciale este necesar un nivel înalt de competență și experiență în acest domeniu a instanțelor, judecătorilor, avocaților și practicienilor din domeniul dreptului;

N.  întrucât introducerea unei proceduri accelerate, rentabile și rapide, condusă de judecători și avocați cu experiență și competențe înalte în statele membre, ar face mai probabilă decizia de a alege legislația națională a unui stat membru și, în consecință, ar îmbogăți competențele în materie civilă și comercială în statele membre;

O.  întrucât este necesar să se găsească o soluție adecvată în ceea ce privește diferitele regimuri lingvistice care ar putea consta în formulare armonizate, disponibile în toate limbile oficiale ale Uniunii;

P.  întrucât instanțele și camerele specializate în materie comercială vor garanta un nivel mai ridicat de competență și de independență în aceste chestiuni și, prin urmare, vor atrage acest tip de cazuri în fața instanțelor din statele membre,

* * *

1.  constată că soluționarea litigiilor comerciale este mult mai lentă decât ar putea fi, durata fiind, în medie, de 3-4 ani și că aceasta conduce la pierderi substanțiale pentru întreprinderi, nu numai din punct de vedere economic, ci și în ceea ce privește timpul și energia și alte resurse care ar putea fi alocate altor oportunități;

2.  subliniază necesitatea de a asigura respectarea deplină a dreptului părților la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, astfel cum se prevede în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și de a garanta calitatea ridicată a procedurilor judiciare în materie comercială;

3.  subliniază reușita aplicării procedurii europene cu privire la cererile cu valoare redusă (PECVR), care a oferit un mijloc de soluționare a litigiilor transfrontaliere în materie de consum, dar și de altă natură, care privesc cereri cu valoare redusă în Uniune, într-un mod rapid și rentabil, asigurând în același timp protecția drepturilor părților;

4.  evidențiază faptul că încrederea reciprocă este o noțiune complexă și că mulți factori joacă un rol în construirea acestei încrederi, precum educația judiciară și perfecționarea, cooperarea judiciară transfrontalieră și schimbul de experiențe și de bune practici între judecători;

5.  subliniază că, în ceea ce privește echitatea proceselor și accesul la justiție, rețelele de cooperare și bazele de date care consolidează cooperarea judiciară și schimburile de informații ar trebui menținute și extinse, inclusiv Rețeaua Judiciară Europeană și portalul european e-Justiție, care urmează să devină un ghișeu unic al justiției în Uniune;

6.  consideră că adoptarea unui regulament similar PECVR, privind o procedură civilă europeană accelerată (PCEA) aplicabilă litigiilor comerciale transfrontaliere, ar fi cea mai bună modalitate de a soluționa problema perioadelor îndelungate de așteptare pentru litigiile comerciale din Uniune, aspecte care ar putea determina economii importante pentru întreprinderile europene și activarea capitalului inutilizat;

7.  susține că părțile comerciale vor fi mai bine plasate pentru a plăti pentru reprezentare și a se pregăti pentru litigiile în instanță, ceea ce echivalează cu perspective mai bune de a-și proteja drepturile și ar permite o procedură mai rapidă;

8.  observă că o astfel de procedură s-ar putea baza pe cerința ca părțile să se pregătească temeinic înainte de lansarea procedurii, pe termene stricte, pe puține posibilități de a adăuga fapte sau probe în cursul procesului și pe inexistența unei căi de atac separate la deciziile procedurale, realizându-se astfel o procedură accelerată;

9.  consideră că un sistem procedural strict de acest tip este compatibil cu protecția drepturilor părților, cu condiția ca PCEA să fie voluntară și să se aplice numai în cazul în care:

- părțile au convenit să utilizeze procedura după apariția litigiului sau

- pârâtul acceptă să participe la procedură după ce reclamantul a introdus o acțiune în cadrul PCEA, cu condiția ca pârâtul să dispună de suficient timp pentru a se pregăti în mod corespunzător înainte de începerea procedurii;

10.  consideră că PCEA ar trebui, în orice caz, să fie valabilă numai în cazul în care părțile au fost informate în mod corespunzător, în prealabil, cu privire la consecințele acordului de a recurge la o astfel de procedură; consideră că costurile PCEA nu ar trebui să fie excesive pentru părți, pentru a garanta respectarea dreptului de acces la justiție;

11.  subliniază că părțile în litigiu ajung adesea la o soluționare pe cale amiabilă atunci când circumstanțele și argumentele sunt prezentate pe larg, ceea ce înseamnă că, în cadrul unui sistem procedural care impune părților să investigheze circumstanțele și să își dezvolte argumentele înainte de a ajunge în instanță, vor putea fi soluționate pe cale amiabilă, într-o etapă timpurie, mai multe litigii;

12.  observă că obiectivul de a asigura o soluționare mai rapidă și mai rentabilă a litigiilor comerciale în Uniune nu poate fi realizat doar prin introducerea unui sistem procedural armonizat și accelerat; atingerea acestui obiectiv impune ca judecătorii, avocații și practicienii din domeniul dreptului să aibă un înalt nivel de competență și experiență în materie de drept comercial și de drept internațional privat, pentru a face ca un astfel de sistem procedural să fie eficient;

13.  subliniază că distribuția actuală în alegerea legii aplicabile contractelor comerciale între diferitele jurisdicții europene nu este egală între statele membre;

14.  observă că alegerea legii aplicabile se bazează adesea pe considerente complexe, iar combinația de legi și instanțe străine expune părțile unor riscuri economice substanțiale, precum și că aceste dispoziții sunt discutabile în special atunci când sunt convenite ca elemente ale unor contracte standard sau în situațiile în care una dintre părți nu are decât puține posibilități sau nicio posibilitate de a influența acordul în acest sens;

15.  înțelege că barierele lingvistice ar putea constitui un obstacol suplimentar și, prin urmare, un alt motiv pentru a alege o anumită legislație aplicabilă, și nu alta;

16.  subliniază faptul că disponibilitatea unor formulare standard uniforme, disponibile în toate limbile oficiale ale Uniunii, ar facilita accesul la PCEA;

17.  sugerează că, pentru a asigura formulare standard uniforme, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei, exercitate în conformitate cu Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare;

18.  invită Comisia să evalueze necesitatea de a revizui regulamentele Roma I, Roma II și Bruxelles Ia, pentru a consolida legătura dintre obiectivul și obiectul contractelor și legislația aleasă, garantând, în același timp, protejarea părților mai vulnerabile în ceea ce privește relațiile dintre întreprinderi și contractele, precum și menținerea autonomiei părților în ceea ce privește alegerea legii;

19.  subliniază că aceste probleme nu pot fi soluționate doar prin măsuri legislative, ci sunt necesare și măsuri practice de îmbunătățire a competențelor instanțelor și ale avocaților, cum ar fi consolidarea formării acestora în materie comercială, creșterea accesului la dreptul Uniunii și la dreptul național al statelor membre, în special la jurisprudență;

20.  observă că dreptul comercial și dreptul internațional privat sunt domenii mai puțin codificate decât alte domenii de drept, ceea ce înseamnă că cercetarea academică are un rol mai important și, prin urmare, una dintre măsurile de consolidare a competențelor în materie comercială în statele membre este de a pune la dispoziție mai multe resurse pentru cercetare în acest domeniu;

21.  salută, prin urmare, cele nouă principii de formare judiciară ale EJTN, adoptate în cadrul Adunării Generale din 2016 a acestui organism, dat fiind că asigură un fundament și un cadru comun pentru instituțiile judiciare și instituțiile de formare judiciară din Europa deopotrivă;

22.   subliniază că, de asemenea, că este extrem de importantă calitatea legislației aplicabile în materie comercială și gradul său de adaptare la practicile și evoluțiile din acest sector;

23.  solicită prin urmare Comisiei, în conformitate cu articolul 225 din TFUE, să prezinte, până la 1 ianuarie 2020, în temeiul articolului 81 alineatul (2) din TFUE, o eventuală propunere de act legislativ privind o procedură civilă europeană accelerată și, în conformitate cu recomandările prezentate în anexa la prezenta rezoluție, în urma evaluării de către Comisie a necesității unei astfel de revizuiri, o propunere de modificare a Regulamentelor Roma I, Roma II și Bruxelles Ia;

24.  invită Comisia și statele membre să completeze aceste propuneri cu alte măsuri de sprijin, care să îmbunătățească competențele de drept comercial și drept internațional privat în statele membre;

25.  confirmă că recomandările din anexa la prezenta propunere de rezoluție respectă drepturile fundamentale, principiul autonomiei procedurale naționale și principiile subsidiarității și proporționalității;

26.  consideră că toate implicațiile financiare ale propunerii, în special costurile procedurilor introduse în cadrul PCEA, ar fi compensate prin economii echivalente, deoarece PCEA va fi probabil mult mai rentabilă decât procedurile obișnuite ale statelor membre și având în vedere că litigiile nu vor fi deschise în cadrul sistemelor procedurale generale ale statelor membre în cauză;

27.  subliniază faptul că dreptul comercial este doar unul dintre domeniile în care sunt necesare acțiuni suplimentare la nivelul Uniunii pentru a asigura un acces mai bun la justiție, o calitate mai bună a procedurilor, garanții mai solide pentru părți și soluționarea mai rapidă a litigiilor;

28.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor și guvernelor statelor membre prezenta rezoluție și recomandările din anexă.

(1)

Http://www.ejtn.eu/PageFiles/15756/Judicial%20Training%20Principles_EN.pdf


ANEXĂ LA PROPUNEREA DE REZOLUȚIE:RECOMANDĂRI PRIVIND MĂSURILE PENTRU INTRODUCEREA ȘI SUSȚINEREA UNEI PROCEDURI CIVILE EUROPENE ACCELERATE

PRINCIPIILE ȘI OBIECTIVELE PROPUNERILOR PREZENTATE

I.  Procedura civilă europeană accelerată

  Obiectivul principal al propunerii este de a introduce o procedură civilă europeană accelerată voluntară, pentru a oferi întreprinderilor europene posibilitatea de a ajunge la o soluționare a litigiilor pur comerciale de natură transfrontalieră într-o perioadă de timp rezonabilă.

Procedură civilă europeană accelerată s-ar putea baza pe următoarele principii:

1.  se aplică litigiilor comerciale transfrontaliere cărora nu li se aplică procedura europeană cu privire la cererile cu valoare redusă;

2.  se aplică fie atunci când părțile convin astfel după apariția litigiului, fie în cazul în care reclamantul depune o cerere în cadrul procedurii iar pârâtul o acceptă;

3.  Aceasta ar trebui să se aplice numai în cazul în care părțile au fost informate în mod corespunzător, în prealabil, cu privire la consecințele acordului de a recurge la o astfel de procedură;

4.  impune părților să își pregătească temeinic argumentele înainte de a ajunge în instanță și nu le lasă, încă de la început, posibilitatea de a aduce noi fapte sau dovezi în instanță;

5.  nu permite o cale de atac separată împotriva deciziilor procedurale;

6.  este, în principiu, o procedură scrisă, care permite audieri la cererea cel puțin a uneia dintre părți;

7.  instituie inițial termene foarte scurte ale procedurii, permițând însă instanței, cu acordul părților, să aplice termene mai lungi în cazuri mai complexe;

8.  încurajează soluționarea pe cale amiabilă intra și extrajudiciară a litigiilor comerciale transfrontaliere, inclusiv prin mediere;

9.   încurajează utilizarea tehnologiilor moderne în cadrul audierilor, obținerii probelor și serviciilor de documente;

10.  costurile procedurii ar trebui să fie limitate, pentru a garanta respectarea dreptului de acces la justiție;

11.  permite recunoașterea și executarea hotărârii definitive în cadrul procedurii, în modul cel mai simplu și mai ușor de utilizat în conformitate cu legislația Uniunii.

II.  Eventuale modificări ale Regulamentelor Roma I, Roma II și Bruxelles Ia

Propunerea de procedură civilă europeană accelerată ar putea fi susținută printr-o propunere de modificare a Regulamentelor Roma I, Roma II și Bruxelles Ia pentru a realiza o legătură mai strânsă între scopul acordurilor și legislația aleasă în cadrul Uniunii și pentru a oferi părților la contracte pur comerciale mai multă autonomie, protejând totodată mai bine părțile mai vulnerabile în relațiile dintre întreprinderi.

Modificările Regulamentului Roma I ar putea include:

1.   luarea în considerare a consolidării legăturii dintre legislația aleasă și conținutul, scopul și obiectivul contractului și al părților;

2.  reconsiderarea normelor aplicabile valabilității alegerii jurisdicției: aceasta trebuie tratată în cadrul dreptului care se aplică automat contractului.

III.  Alte măsuri pentru îmbunătățirea competențelor în materie comercială în statele membre

1.  Aceste propuneri ar trebui să fie sprijinite prin acțiuni ale Comisiei și statelor membre în vederea îmbunătățirii competențelor în materie comercială, cum ar fi:

a)  formarea judecătorilor, a practicienilor din domeniul dreptului și a avocaților în materie comercială;

b) un acces simplificat și extins la dreptul Uniunii și la dreptul național al statelor membre, inclusiv la jurisprudență;

c) acordarea unei atenții crescute dreptului comercial și dreptului internațional privat în educația juridică; și

d) alocarea mai multor resurse pentru cercetarea academică în domeniul dreptului comercial și al dreptului internațional privat.

e)  cunoașterea unei limbi străine și a terminologiei juridice aferente;

2.  În plus, statele membre sunt invitate să se asigure că instanțele care aplică procedura civilă europeană accelerată au competențe specifice în domeniul dreptului comercial, de exemplu prin desemnarea unor instanțe sau camere comerciale sau consolidarea celor existente.

3.  Comisia este invitată, de asemenea, să examineze mai în detaliu posibilitatea de a înființa un tribunal comercial european, care să completeze instanțele statelor membre și să ofere justițiabililor un for internațional adițional, specializat în soluționarea litigiilor comerciale.

4.  Ca măsură finală, statele membre sunt invitate să ia în considerare revizuirea legislației lor aplicabile în materie comercială în relațiile dintre întreprinderi, deoarece unul dintre factorii importanți pentru alegerea jurisdicției este eficacitatea și calitatea legislației comerciale a unei țări.


EXPUNERE DE MOTIVE

Soluționarea litigiilor comerciale este mult prea lentă în UE. Banca Mondială estimează că, în mai multe state membre, executarea unui contract comercial poate dura până la 3-4 ani. Multe societăți comerciale sunt obligate prin lege să rezerve, în registrele lor, sumele aflate în litigiu; acest lucru se aplică, de exemplu, băncilor și societăților de asigurări. Însă acest lucru nu se întâmplă numai în cazul celor obligați prin lege: multe alte întreprinderi fac același lucru. În consecință, în întreaga Europă există sume mari de capital neutilizat.

În general, procedurile civile nu sunt armonizate la nivel european, deși au fost armonizate cu succes prin intermediul unor măsuri adoptate în cadrul cooperării judiciare în materie civilă. 

Un exemplu este Regulamentul Bruxelles I, care stabilește baza pentru competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială și a cărui versiune reformată, recent intrată în vigoare în 2015, a introdus unele ajustări esențiale pentru soluționarea litigiilor transfrontaliere în UE. Procedura de exequatur a fost eliminată, ceea ce a determinat o reducere a costurilor și o economie de timp atât pentru întreprinderile din UE, cât și pentru cetățeni.

Un alt exemplu este procedura europeană cu privire la cererile cu valoare redusă (PECVR). Aceasta introduce o procedură adaptată special pentru litigiile consumatorilor și alte litigii cu o valoare mai mică de 5 000 EUR. Procedura se aplică în cazurile transfrontaliere și a fost modelată în mare parte pe baza normelor existente în unele state membre. 

În mod similar, ar putea fi instituit un ordin procedural special pentru litigiile comerciale transfrontaliere între întreprinderi (B2B). Acest ordin procedural - o procedură civilă europeană accelerată (PCEA) - ar oferi întreprinderilor europene o opțiune rentabilă și rapidă pentru soluționarea litigiilor comerciale. Procedura civilă europeană extinsă ar putea impune termene stricte prestabilite, ar putea interzice căile de atac separate privind chestiunile procedurale și ar putea limita posibilitățile de a aduce noi dovezi după faza inițială.

Ordinul procedural ar putea fi conceput astfel încât să ofere părților o soluționare a litigiilor, inclusiv a celor complicate, într-un termen de șase luni până la un an, ceea ce ar conduce la economii importante pentru întreprinderile europene și la activarea capitalului inutilizat. Procedura ar trebuie să fie voluntară și să necesite acordul ambelor părți contractante. Procedura civilă europeană accelerată va avea nevoie de judecători și avocați cu înalte calificări juridice. Ce măsuri pot fi luate pentru a sprijini această propunere?

Alegerea jurisdicției în contractele comerciale nu este distribuită uniform între diferitele state membre. Aceasta are multe motive, și are ca efect că judecătorii și practicienii din domeniul dreptului din unele țări obțin mai puțină experiență în materie comercială, iar dezvoltarea jurisprudenței în aceste țări nu este la fel de bogată.

Ar putea fi luate o serie de măsuri pentru a sprijini o distribuție mai uniformă a alegerii legislației, dezvoltarea dreptului comercial și competențele în acest domeniu în aceste state membre. Măsura cea mai evidentă ar fi modificarea Regulamentului Roma I în privința normelor privind alegerea legii aplicabile, pentru a realiza o legătură mai strânsă între scopul acordurilor și legislația aleasă în cadrul Uniunii, dar și pentru a permite părților la contracte pur comerciale să beneficieze de o autonomie suplimentară.

Alte măsuri ar putea include formarea judecătorilor și a avocaților în materie comercială, accesul îmbunătățit la dreptul UE și la dreptul național al statelor membre, inclusiv la jurisprudență; concentrarea asupra dreptului comercial și dreptului internațional privat în educația juridică; și alocarea mai multor resurse pentru cercetarea academică în domeniul dreptului comercial și al dreptului internațional privat.

În plus, statele membre sunt invitate să se asigure că instanțele care aplică procedura civilă europeană accelerată au competențe specifice în domeniul dreptului comercial, de exemplu prin desemnarea unor instanțe sau camere comerciale speciale ori consolidarea celor existente.

Comisia este invitată, de asemenea, să examineze mai în detaliu posibilitatea de a înființa un tribunal comercial european, care să completeze instanțele statelor membre și să ofere justițiabililor un for internațional adițional, specializat în soluționarea litigiilor comerciale.

Ca măsură finală, statele membre sunt invitate să ia în considerare revizuirea legislației lor aplicabile în materie comercială, deoarece unul dintre cei mai importanți factori pentru alegerea jurisdicției este modul în care legislația comercială a unei țări s-a adaptat la evoluțiile din diferitele sectoare comerciale.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

20.11.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

24

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Max Andersson, Joëlle Bergeron, Jean-Marie Cavada, Kostas Chrysogonos, Mady Delvaux, Laura Ferrara, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Sajjad Karim, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Gilles Lebreton, António Marinho e Pinto, Emil Radev, Julia Reda, Evelyn Regner, Pavel Svoboda, József Szájer, Axel Voss, Francis Zammit Dimech, Tadeusz Zwiefka

Membri supleanți prezenți la votul final

Geoffroy Didier, Pascal Durand, Jytte Guteland, Tiemo Wölken, Kosma Złotowski


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

24

+

ALDE

Jean-Marie Cavada, António Marinho e Pinto

ECR

Sajjad Karim, Kosma Złotowski

EFDD

Joëlle Bergeron, Laura Ferrara

ENF

Gilles Lebreton

GUE/NGL

Kostas Chrysogonos

PPE

Geoffroy Didier, Emil Radev, Pavel Svoboda, József Szájer, Axel Voss, Francis Zammit Dimech, Tadeusz Zwiefka

S&D

Mady Delvaux, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Jytte Guteland, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Evelyn Regner, Virginie Rozière

VERTS/ALE

Max Andersson, Pascal Durand, Julia Reda

0

-

 

 

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 7 decembrie 2018Notă juridică